Stenogramă plen

Stima˛i colegi,

Deschidem lucr„rile ∫edin˛ei noastre de ast„zi, 8 noiembrie 2005.

Œl invit la cuv‚nt pe domnul deputat Ioan Munteanu.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ se nume∫te îNon∫alan˛a premierului vizavi de Fe.Me.I.“

Nu-i nevoie de ani de zile, sunt suficiente ∫i 10 luni de munc„, pentru ca un om valabil, chiar fost manechin ∫i mare iubitor de automobile, s„-∫i dovedeasc„ valabilitatea. Fie c„ e vorba de F.M.I. (Fondul Monetar

Interna˛ional) sau de Fe.Me.I (reprezentantele sexului slab), domnul prim-ministru g„se∫te cu naturale˛e ∫i promptitudine replicile care s„-l avantajeze ∫i s„-l fac„ s„ cad„ Ón picioare.

Œn timp ce mul˛i speciali∫ti Ó∫i exprim„ Óngrijorarea fa˛„ de decizia F.M.I. de a rupe acordul cu Rom‚nia, domnul prim-ministru afirm„ cu senin„tate c„: îlogica func˛ionarilor F.M.I. este mai degrab„ una de contabili m„run˛i“ (!). Ca urmare a acestei deraieri cu Fondul Monetar Interna˛ional, Rom‚nia se vede nevoit„ s„-∫i ia soarta Ón propriile m‚ini ∫i s„ ating„ ˛inta de integrare Ón Uniunea European„ f„r„ asisten˛a tehnic„ din partea Fondului. ™i care e problema? îApreciez“ — spunea premierul — îc„ Rom‚nia are economi∫ti de valoare, care sunt capabili s„ ne ofere solu˛ii economice, f„r„ s„ avem nevoie de asisten˛a F.M.I. (!). Eu cred c„ Rom‚nia, ca viitoare ˛ar„ membr„ a Uniunii Europene, trebuie s„ arate c„ are capacitatea s„-∫i gestioneze singur„ problemele economice“.

îRadicalii maghiari vor s„ instaureze dictatura minorit„˛ii Ón Rom‚nia“

Partidul Rom‚nia Mare protesteaz„ energic fa˛„ de Óncerc„rile diabolice prin care extremi∫tii de la v‚rful U.D.M.R. Óncearc„ s„ for˛eze adoptarea proiectului de lege privind statutul minorit„˛ilor din Rom‚nia. Adoptarea ∫i aplicarea acestui act normativ nociv ar consfin˛i acordarea de drepturi colective comunit„˛ii maghiare ce exced legisla˛iei europene Ón materie, constituind, totodat„, baza legal„ pentru realizarea diferitelor forme de autonomie exclusiv pe criterii etnice.

Atrage aten˛ia Ón mod deosebit faptul c„ acest proiect de lege este foarte subtil elaborat, estomp‚ndu-se scopurile ascunse prin care sunt ori se vizeaz„ atacarea bazelor constitu˛ionale ale statului rom‚n Ón ceea ce

prive∫te unitatea poporului rom‚n ∫i solidaritatea cet„˛enilor s„i.

Speciali∫ti de marc„ din domeniul legislativ, precum ∫i mediile societ„˛ii civile rom‚ne∫ti au semnalat caracterul subversiv al acestei ini˛iative legislative, care prezint„ numeroase neconcordan˛e flagrante fa˛„ de Conven˛iacadru cu privire la minorit„˛ile na˛ionale, la care Rom‚nia a aderat prin Legea nr. 33/1995, con˛in‚nd reglement„ri cu substrat separatist, de natur„ a deteriora climatul interetnic Ón zonele locuite preponderent de maghiari.

Proiectul de lege Ón cauz„ ne aduce pe undeva, Ón perioada interbelic„, la acea declara˛ie pe care Cominternul a impus-o Partidului Comunist din Rom‚nia, Ón sensul c„ Rom‚nia este un stat multietnic, o Ónchisoare a popoarelor, care trebuie sprijinite s„ se autonomizeze p‚n„ la autodeterminare ca state de sine st„t„toare.

Exact a∫a doresc ∫i extremi∫tii unguri prin acest proiect de lege, care, Ón nici un caz, nu poate fi de expresie na˛ional„ ∫i nicidecum o prioritate, cum Óncearc„ ei, cu insisten˛„, s„ Ól prezinte. ™i iat„ de ce:

— pune accent exclusiv pe elemente care Ói separ„ pe minoritari de majoritari, elud‚nd punctele comune, unificatoare ∫i nu con˛ine no˛iuni precum îrespectarea integrit„˛ii teritoriale“, îdialog intercultural“, îrespect reciproc“, îcooperare/colaborare“ sau îpluralism cultural“;

— nu asigur„ egalitatea Óntre persoanele minoritare ∫i majoritare ∫i instituie privilegii doar pentru minoritari, Ón dauna majoritarilor;

— nu reglementeaz„ expres faptul c„ Ónv„˛„m‚ntul Ón limba minorit„˛ilor înu aduce atingere Ónv„˛„rii limbii oficiale ori educa˛iei Ón aceast„ limb„“, Ón condi˛iile Ón care cunoa∫terea limbii oficiale constituie principalul factor al coeziunii ∫i integr„rii sociale;

— vizeaz„, Ón mod exagerat, drepturile colective ∫i propune concepte/institu˛ii precum îautonomia cultural„“ ∫i îConsiliul Na˛ional al Autonomiei Culturale“, care exced prevederile interna˛ionale Ón materie;

— nu asigur„ m„surile de protec˛ie cu caracter normativ sau administrativ, prin care s„ se garanteze p„strarea, dezvoltarea ∫i exprimarea identit„˛ii etnice, culturale ∫i religioase a persoanelor apar˛in‚nd majorit„˛ii, Ón zonele unde acestea sunt numeric Ón minoritate;

— creeaz„ Óngr„diri Ón exercitarea suveranit„˛ii statului prin interdic˛iile pe care le impune cu privire la luarea unor m„suri administrative (Ónfiin˛area de institu˛ii, unit„˛i economice, societ„˛i comerciale, l„ca∫e de cult etc.), Óntruc‚t acestea pot fi interpretate ca fiind de natur„ a modifica componen˛a etnic„ din regiune.

Œn pofida reac˛iilor negative ∫i criticilor primite Ón leg„tur„ cu anumite prevederi ale Legii minorit„˛ilor na˛ionale, ini˛iatorii proiectului continu„ s„ exercite presiuni asupra persoanelor implicate Ón procesul de avizare/adoptare a legii. P‚n„ Ón prezent, liderii U.D.M.R. ∫i-au manifestat inten˛ia ca, imediat dup„ promulgarea legii respective, s„ ini˛ieze demersuri pentru modificarea mai multor reglement„ri legale Ón domeniile Ónv„˛„m‚ntului, Legea nr. 84/1995, al administra˛iei publice locale, Legea nr. 215/2001, precum ∫i al dezvolt„rii regionale din Rom‚nia, Legile nr. 151/1998 ∫i nr. 315/2004, viz‚nd institu˛ionalizarea separatismului etnic Ón zonele cu popula˛ie compact„ maghiar„ ∫i reconfigurarea componen˛ei îRegiunii de Dezvoltare 7 Centru“, astfel Ónc‚t aceasta s„ se constituie Óntr-o

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/15.XI.2005 entitate de dezvoltare distinct„, Ón limitele f nutului Secuiesc.

Radicalii maghiari grupa˛i Ón Consiliul Na˛ional Secuiesc, Consiliul Na˛ional al Maghiarilor din Ardeal ∫i Uniunea Civic„ Maghiar„ se opun adopt„rii proiectului legii minorit„˛ilor Ón forma actual„, pe motiv c„ nu reglementeaz„ expres modalit„˛ile de dob‚ndire a autonomiei teritoriale ∫i, Ón consecin˛„, reprezint„ un mare pericol pentru maghiari, Óntruc‚t reduce considerabil ∫ansele de materializare a dezideratului privind ob˛inerea autonomiei f nutului Secuiesc.

Opinia radicalilor maghiari din Transilvania este Ómp„rt„∫it„ ∫i de anumi˛i lideri ai organiza˛iilor maghiare din ˛„rile limitrofe Ungariei, Óntre care ∫i Agoston Andras, pre∫edintele Partidului Democrat al Maghiarilor din Voivodina, care consider„ c„ odat„ adoptat„ legea minorit„˛ilor Ón Rom‚nia va constitui un model care va putea fi invocat ∫i imitat/adoptat cu u∫urin˛„ ∫i Ón legisla˛ia ˛„rilor pe al c„rui teritoriu se afl„.

A∫adar, este c‚t se poate de evident c„ adoptarea acestui proiect de lege cu a∫a-zisa lui autonomie cultural„ Ónseamn„, practic, realizarea autonomiei teritoriale, bazate pe un singur criteriu, cel etnic, dezagregarea unit„˛ii statului ∫i a poporului rom‚n, prin autonomiz„ri neÓntemeiate ∫i de nimic justificate.

Dore∫te cineva ca Rom‚nia s„ se f„r‚mi˛eze Ón cnezate ∫i voievodate?

Kierkegaard spunea c„ îVia˛a poate fi Ón˛eleas„, cel mai adesea, privind Ón urm„, dar trebuie tr„it„ merg‚nd Ónainte“.

Vreau s„ cred c„ ∫i dumneavoastr„ dori˛i acest lucru, s„ mergem Ónainte. Œn consecin˛„, v„ rog s„ nu da˛i curs acestui demers legislativ, incompatibil cu spiritul, valorile ∫i tendin˛ele europene care promoveaz„ interculturalitatea, unitatea Ón diversitate, ∫i nu separatismul ∫i segregarea pe criterii etnice, cum doresc acele for˛e antina˛ionale ∫i antistatale care conspir„ Ómpotriva Rom‚niei.

Œn cursul lunii octombrie Ón jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud s-a desf„∫urat activitatea de cooptare ∫i Ónfiin˛are a comandamentului jude˛ean al Forumului Montan Rom‚n.

Astfel, Ón 20 octombrie a.c., la invita˛ia acestui forum, precum ∫i a Prim„riei Ilva Mare ∫i a subsemnatului, Óntr-o sal„ a ™colii Generale din Ilva Mare s-au adunat delega˛i ∫i invita˛i. To˛i cei prezen˛i au constatat existen˛a unei st„ri de criz„ Ón agricultura montan„, manifestat„ prin sc„derea drastic„ a efectivului de ovine ∫i bovine, Ón consecin˛ele reducerii volumului de Óngr„∫„minte organice ∫i degrad„rii florei furajere ∫i paji∫tilor naturale montane, sc„derii veniturilor produc„torilor agricoli montani ∫i cre∫terii gradului de s„r„cie a acestora, accentu„rii fenomenului, foarte grav, de exod rural al tinerilor agricultori din satele de munte spre ora∫e, cu urm„ri economico-sociale nefaste ∫i ireversibile.

Se apreciaz„ c„, Ón condi˛iile cre∫terii demografice preconizate pe plan global de la 6 miliarde la 10 miliarde de locuitori Ón deceniul urm„tor, nu poate fi nici ra˛ional ∫i nici admisibil ca o ˛ar„ ce de˛ine tradi˛ii ∫i capacitatea de a produce hran„ de calitate Ón mun˛i ∫i alte importante valori s„ renun˛e, prin neluarea de m„suri protective, la aceste tradi˛ii ∫i resurse, cu consecin˛e dintre cele mai nefaste.

A devenit stringent ∫i urgent ca Ón Rom‚nia s„ se practice o politic„ montan„ real„, ca stare fireasc„ ∫i permanent„, care s„ ˛in„ cont de specificitatea geoclimateric„, cu asigurarea st„rii de echilibru ∫i stop„rii marginaliz„rii muntelui, a agriculturii montane Ón mod special, ∫i luarea unor m„suri eficace de Óncurajare a tineretului rural montan pentru continuitatea activit„˛ii tradi˛ionale, Ón consens cu practicile de la nivelul ˛„rilor Uniunii Europene.

La finalul dezbaterilor s-a ales comandamentul jude˛ean al acestui forum ∫i s-a stabilit o nou„ Ónt‚lnire de lucru pe Valea B‚rgaielor, Ón a∫a fel ca cet„˛enii s„ afle metode ∫i modalit„˛i de accesare a fondurilor europene ∫i de implementare a programelor ce vizeaz„ revigorarea vie˛ii ∫i a activit„˛i Ón zona montan„.

Reprezentan˛i ai CEFIDEC — Vatra Dornei, ai AGROM — T‚rgu-Mure∫, ai Salvamont, ai direc˛iei agricole, ai prefecturii, ai consiliului jude˛ean, ai poli˛iei, ai jandarmeriei, ai direc˛iei silvice ∫i ai altor unit„˛i au explicat ∫i demonstrat cum se face agroturism ∫i agricultur„ montan„ Ón ferme mici ∫i Ón familie.

Este cunoscut faptul c„ sistemul sanitar din Rom‚nia se afl„ Ón situa˛ie critic„, fapt care Ói afecteaz„ mult pe to˛i cet„˛enii, ace∫tia trebuind s„ stea la cozi pentru a-∫i procura medicamentele trebuincioase sau confrunt‚ndu-se cu lipsa total„ a acestora din spitale, atunci c‚nd sunt nevoi˛i s„ se interneze.

Œn acest sens, situa˛ia nu s-a Ómbun„t„˛it prea mult Ón ultimii 15 ani, Ón ciuda promisiunilor repetate ale tuturor guvernelor care s-au succedat la conducerea ˛„rii cum c„ s„n„tatea reprezint„ un domeniu prioritar pentru ele.

Guvernul actual Óns„ dovede∫te c„ dore∫te s„ schimbe lucrurile cu adev„rat, fapt demonstrat de ini˛iativa ministrului s„n„t„˛ii, Eugen Nicol„escu, care propune o reform„ ampl„ Ón domeniul s„n„t„˛ii prin intermediul unui pachet de legi, aflat ast„zi Ón dezbatere public„.

Din legile avute Ón vedere de acest pachet, cea care a st‚rnit cele mai multe comentarii este cea privitoare la spitale, ini˛iativa ministrului propun‚nd schimb„ri importante at‚t Ón privin˛a managementului spitalelor, c‚t ∫i Ón privin˛a formei lor de organizare.

Dincolo de toate comentariile trebuie remarcat faptul c„ Óntr-adev„r trebuie schimbat modul Ón care sunt conduse spitalele Ón Rom‚nia. Eu consider Óns„ c„ cei responsabili cu conducerea spitalelor (indiferent de denumirea lor, directori sau manageri de spitale) trebuie s„ aib„ o mai mare independen˛„ Ón ceea ce prive∫te gestionarea fondurilor ce revin spitalului, ei trebuind s„ fie cei care hot„r„sc, Ón mod justificat, care sunt priorit„˛ile spitalului, conform cu nevoile reale ale acestuia. De asemenea, conform ini˛iativei ministrului, directorul spitalului, Ón desf„∫urarea activit„˛ii sale, se va afla Ón str‚ns„ leg„tur„ cu consiliul profesional medical, constituit din ∫efii de sec˛ii, fapt care Ól va ajuta pe acesta Ón luarea deciziilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/15.XI.2005 Œn privin˛a formei de organizare a spitalelor, conform noii ini˛iative, vom avea spitale publice, spitale publice cu sec˛ii private, spitale private cu sec˛ii publice, precum ∫i spitale Ón totalitate private.

Astfel, dac„ spitalele publice vor fi sus˛inute din fonduri publice, pentru celelalte spitale sus˛inerea financiar„ va putea veni ∫i de la persoane fizice sau juridice, acest lucru neput‚nd dec‚t s„ duc„ la o mai mare responsabilizare a modului de administrare a banilor, precum ∫i la implementarea principiului concuren˛ei Ón domeniul sanitar, oferind, Ón cele din urm„, clientului (pacientului) posibilitatea de a alege serviciile pe care le consider„ cele mai performante.

îCriza social„ — Óntre bagatelizare ∫i responsabilizare“ Este evident c„ asist„m, zilele acestea, la fr„m‚nt„ri sociale de propor˛ii. R‚nd pe r‚nd, multiple sectoare de activitate intr„ Ón grev„. Dolean˛ele sunt, Ón multe cazuri, complet legitime, dar aceast„ stare de fapt risc„ s„ paralizeze o ˛ar„ Óntreag„. Pe de alt„ parte, Guvernul se afl„ Óntr-un impas: Ón primul r‚nd are de gestionat criza din educa˛ie cauzat„ de fondurile insuficiente alocate de la buget acestui sector, func˛ionarii publici amenin˛„ ∫i ei

cu greva general„ pentru salarii mai mari, un nou program de lucru ∫i un nou statut, îMetrorexul“ suspend„ activitatea ∫i toate centralele sindicale organizeaz„ mitinguri de protest, urm‚nd ca, cel mai probabil, s„ declan∫eze ∫i ele greve. Prin blocarea activit„˛ilor aferente tuturor acestor sectoare, milioane de oameni, indirect conecta˛i la aceste realit„˛i vor fi, la rÓndul lor, afecta˛i. Tabloul social este, a∫adar, minat cu greve ∫i mi∫c„ri de protest.

Cu mult„ stupoare ∫i cu ad‚nc„ m‚hnire Ómi este dat s„ remarc, zilele acestea, un curent de opinie care bagatelizeaz„ Óntreaga situa˛ie.

S„ fie oare de vin„ sim˛ul profund al b„∫c„liei, at‚t de popular acestui neam, sau suntem at‚t de obi∫nui˛i cu aceste fenomene Ónc‚t pur ∫i simplu nu ne mai pas„? Problemele oamenilor cad Ón derizoriu, iar multe dezbateri publice se transform„ Ón ∫uete animate doar de pretextul grevelor. Mai mult, la ad„postul faptului c„ p„rerea oamenilor conteaz„, se dau telefoane la diverse emisiuni Ón direct, emi˛‚ndu-se prea pu˛ine opinii cu adev„rat pertinente, Ón schimb discut‚ndu-se aprins despre legitimitatea protestelor unor categorii profesionale.

De cealalt„ parte a baricadei, clasa politic„ se spal„, delicat, pe m‚ini, arunc‚nd responsabilitatea evenimentelor pe umerii Executivului.

Œn acest context, este nevoie ca Óntreaga clas„ politic„ s„ se mobilizeze ∫i, Ómpreun„, s„ c„ut„m solu˛ii pentru a ie∫i din aceast„ criz„. Guvernul Rom‚niei are nevoie de sus˛inere parlamentar„, pe care suntem datori s„ o oferim. Contrele politice nu-∫i mai au rostul acum. Este foarte important s„ g‚ndim constructiv cu to˛ii, deopotriv„, oameni politici, lideri de opinie ∫i cet„˛eni, s„ sprijinim Executivul, pentru c„ ce facem ast„zi va avea efecte m‚ine, poim‚ine ∫i peste ani.

## îApel la Ón˛elepciune!“

Atunci c‚nd discut„m de s„n„tate ∫i de educa˛ie nu ar trebui s„ facem parte dintr-un partid politic anume, ci din îPartidul cet„˛enilor“. Stabilirea unor astfel de priorit„˛i Ón materie de investi˛ie nu este o op˛iune cu conota˛ii politice, un act politic Ón sine, ci mai degrab„ un act de Ón˛elepciune.

Plec‚nd de la aceast„ idee de baz„, constat„m c„ realitatea ne contrazice flagrant.

Nu numai c„ Guvernul nu a m„rit procentul acordat educa˛iei Ón noul proiect de buget, ci chiar l-a diminuat Ón raport cu anul anterior. Aceasta demonstreaz„ c„, orbi˛i de necesit„˛i m„runte, cu impact pe termen scurt, s-a pierdut din vedere ce era mai important pentru viitorul na˛iei. Cu c‚t ai mai mul˛i oameni inteligen˛i, creativi ∫i inovatori, cu at‚t lupta dintre categoriile sociale se va transforma Óntr-una pentru prestigiu ∫i acces la cultur„. Sunt nenum„rate exemple Ón Europa ∫i Ón lume care au demonstrat c„ cele mai spectaculoase salturi economice se realizeaz„ Ón ˛„rile care au investit Ón educa˛ie ∫i cercetare.

Discu˛ia asupra bugetului, care pare a fi un dialog al surzilor, este dominat„ de Óncr‚ncenarea Ón a perpetua ∫i chiar a accentua subfinan˛area educa˛iei. Statutul cadrului didactic ar trebui repozi˛ionat Ón ierarhia social„, ∫i nu marginalizat! Or, evolu˛iile recente arat„ o degradare permanent„ a acestuia ∫i, dac„ trendul se men˛ine astfel, este posibil ca ∫i efortul din partea cadrului didactic s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/15.XI.2005 se diminueze propor˛ional. Riscul cel mare este acela de a transforma cadrul didactic Óntr-un simplu robot, care nu se va mai implica pasional ∫i cu afec˛iunea necesar„ Ón actul educa˛ional. Ce va rezulta? Este greu de anticipat, dar cu siguran˛„ nu se vor forma tineri angaja˛i pe traiectoria cunoa∫terii, anima˛i de spiritul scormonitor al binelui. Evident c„ se poate tr„i ∫i cu salariul actual, dar este vorba numai de existen˛a biologic„. Pentru existen˛a spiritual„, pentru implicarea complex„ ∫i complet„ Ón procesul instructiv-educativ este nevoie de mai mult: de condi˛ii de munc„, de spa˛ii corespunz„toare de Ónv„˛„m‚nt, de utilit„˛ile conexe, de accesul rapid la informa˛ie, de acces la cele mai diverse forme de perfec˛ionare etc.

îSistemul sanitar — o vac„ de muls pentru «descurc„re˛i»“ (numai pacien˛ii nu ajung s„ guste din lapte)!

Dup„ anii ’90 sistemul sanitar rom‚nesc ∫i-a ar„tat r‚nd pe r‚nd toate îbubele“ ∫i bolile care-l macin„. De la proasta salarizare a personalului medical (care de∫i are calificare superioar„ este pl„tit mai r„u ca un muncitor necalificat — f„c‚ndu-l ∫antajabil ∫i dependent de pl„˛ile informale), la nepotismul din mediul universitar (unde nu de pu˛ine ori la o catedr„ po˛i studia tot arborele genealogic al unei familii), de la licita˛ii trucate la investi˛ii f„cute doar pentru comisionul directorului, de la concursuri aranjate la trafic de influen˛„.

N-am pomenit deloc de bolnavi, de pacien˛i pentru c„, din p„cate, de∫i ei ar trebui s„ fie Ón centrul aten˛iei, ca beneficiari ai serviciilor de s„n„tate, Ó∫i g„sesc tot mai greu loc Ón acest p„ienjeni∫ rela˛ional, fiind transforma˛i Ón unelte de c„tre c„pu∫arii banilor s„n„t„˛ii.

Era de a∫teptat ca un domeniu Ón care circul„ 4 miliarde de euro anual s„ fie expus asemenea unui lighean de miere, iar c‚nd se g‚nde∫te cineva c„ a venit timpul s„ protej„m, s„ p„zim mierea, e normal ca bondarii s„ fac„ scandal c„ nu mai au acces la ea.

Domnilor profesori, domnilor directori de spitale, l„sa˛i-i pe bolnavi s„ spun„ ce-∫i doresc (c„ldur„ ∫i ap„ Ón spitale, m‚ncare decent„, medicamente, s„ fie trata˛i cu respect), l„sa˛i-i pe medicii tineri s„ spun„ ce-∫i doresc (salarii decente, s„ nu mai pl„teasc„ pentru a asista la interven˛ii chirurgicale spre a Ónv„˛a meserie, s„ fie buni profesioni∫ti, ∫i nu buni pupincuri∫ti pentru a promova, s„ nu-∫i doreasc„ s„ ajung„ ∫efi de sec˛ie sau directori de spital pentru a beneficia de comisioane ∫i un sistem rela˛ional care s„-i ajute s„ tr„iasc„ mai bine, ci s„ poat„ tr„i bine datorit„ profesionalismului lor).

Sunt convins c„ un manager care va asigura medicii ∫i asisten˛ii c„ vor avea salarii mai mari dac„ Ó∫i vor face meseria cu mai mult„ responsabilitate, un manager care va reu∫i s„ Óndrepte tot mecanismul sanitar Ón beneficiul pacientului va fi un manager de succes.

™i, la urma urmei, de ce gem nemul˛umi˛i, pe micile ecrane ∫i Ón pres„, doctorii de spitale?... Pentru c„ Ó∫i v„d puse Ón pericol privilegiile ∫i le este pus„ Ón pericol puterea... ∫i pentru c„ nu pot apela la îfirul scurt“ sau îfirul ro∫u rela˛ional“, cum vre˛i s„-l numi˛i...pentru c„ îNico“, cum spune Oprescu, înu pune botul“...

îIndiferen˛a guvernan˛ilor pune Ón pericol ROMAGTERMO din Drobeta Turnu-Severin!“

Securitatea energetic„ Ón Europa Central„ ∫i de Est este acutizat„ de trei factori: toate economiile din regiune vor intra Ón scurt timp Ón expansiune — fie prin integrare Ón Uniunea European„, fie datorit„ elimin„rii zonelor de conflict —, Ómbun„t„˛irea nivelului de trai va m„ri

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/15.XI.2005 consumul individual de energie, iar c„rbunele va fi abandonat, deoarece necesit„ subven˛ii uria∫e, impune costuri ineficiente ∫i d„uneaz„ mediului Ónconjur„tor. Rezultatul acestor trei factori este c„ baza energetic„ se restr‚nge concomitent cu cre∫terea cerin˛ei regionale de energie.

Œn acest domeniu, Rom‚nia este atractiv„ pentru investitori deoarece Ó∫i extinde baza energetic„ nuclear„ ∫i prin eforturile de a-∫i finaliza investi˛iile neproductive.

Astfel, necesitatea diversific„rii surselor de energie, independen˛a fa˛„ de importul de resurse energetice primare ∫i modernizarea economiei au condus la implementarea energeticii nucleare Ón Rom‚nia.

Amplasamentul primei centrale nucleare din Rom‚nia a fost ales Ón regiunea Dobrogea, ora∫ul Cernavod„. Anul 1996 a marcat punerea Ón func˛iune a primului reactor rom‚nesc destinat producerii de energie electric„. Reactorul de la CNE-PROD Cernavod„ este de tip CANDU 600-PHWR (CANadian Deuterium Uranium 600Pressurized Heavy Water Reactor), ce utilizeaz„ apa grea drept moderator ∫i agent de r„cire, iar combustibilul, uraniul natural.

Fabrica de ap„ grea de la ROMAG — Drobeta TurnuSeverin asigur„ apa grea necesar„ func˛ion„rii reactorului de la Cernavod„, acesta Óntrunind toate calit„˛ile cerute pentru utilizarea ei Ón reactoarele de tip CANDU.

Uzina de ap„ grea, numit„ ast„zi oficial Sucursala ROMAG-PROD, s-a n„scut prin Decretul nr. 400 din anul 1979, iar pe data de 17 iulie 1988 s-a ob˛inut industrial apa grea la ROMAG-PROD Drobeta Turnu-Severin, la parametrii stabili˛i pentru reactoarele nucleare de tip CANDU.

Ca sucursal„ a Regiei Autonome pentru Activit„˛i Nucleare, aceasta are o capacitate de 360 tone/an, produc‚nd ap„ grea de cea mai bun„ calitate, Rom‚nia fiind singura ˛ar„ european„ care ∫i-a dezvoltat o filier„ nuclear„ de tip CANDU.

Precizez faptul c„ sunt membru al Comisiei de Ónv„˛„m‚nt, tineret ∫i sport ∫i de aceea aceast„ declara˛ie politic„ este legat„ de modalitatea politicianist„ Ón care membrii comisiei din partea Grupurilor P.R.M. ∫i mai ales P.S.D. ∫i-au prezentat punctele de vedere referitoare la bugetul Ministerului Œnv„˛„m‚ntului pentru anul 2006.

Nu pot s„ uit faptul c„ reprezentan˛ii P.S.D. f„ceau parte, acum un an, din vechiul guvern ∫i din structurile teritoriale de conducere ale Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii ∫i cred c„ nu au f„cut nimic, pe perioada celor patru ani, pentru Ómbun„t„˛irea condi˛iilor Ón care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea cei care ast„zi sunt Ón grev„, oamenii ∫colii.

Nu pot s„ nu-mi aduc aminte de mo˛iunea de cenzur„ depus„ de reprezentan˛ii opozi˛iei, Ón aceast„ sesiune, Ón care vorbeau despre situa˛ia groaznic„ din sistemul de Ónv„˛„m‚nt, ne˛in‚nd cont de faptul c„ bugetul pentru anul 2005 a fost propus de cei care Ón prezent sunt Ón opozi˛ie.

Eu, ca membru al acestei comisii, dar ∫i ca t‚n„r cadru didactic, am votat Ómpotriva bugetului alocat Ónv„˛„m‚ntului ∫i cercet„rii, dar am atras aten˛ia colegilor de la P.S.D. c„ nu au f„cut nimic Ón patru ani, c‚t au fost la guvernare, pentru a Ómbun„t„˛i via˛a ∫i condi˛ia celor pe care ast„zi Ói aplaud„ pentru c„ sunt Ón grev„ pe termen nelimitat. De fapt pentru Ónv„˛„m‚nt nu s-a f„cut nimic pe perioada celor cincisprezece ani de la trecerea la democra˛ie.

Bugetul propus pentru anul viitor este unul mai mare, valoric, dec‚t cel din anul acesta ∫i de aceea cred c„ putem privi cu speran˛„ faptul c„ bugetul pentru anul 2007 poate fi unul care s„ rezolve marea majoritate a problemelor din acest sistem foarte important pentru societatea Ón care tr„im.

Problemele din cei cincisprezece ani nu se pot rezolva prin proteste ∫i greve interminabile, ci prin dialog ∫i Ón˛elegere. Domnul ministru Miclea a elaborat o strategie care poate s„ rezolve o mare parte dintre problemele legate de politica de dezvoltare din Ónv„˛„m‚nt.

## îMai tr„i˛i?“

Chiar dac„ Ón ultimul an ∫i jum„tate reprezentan˛ii Alian˛ei îIghen“ (D.A.) Óncearc„ s„ ne tot p„c„leasc„ ∫i s„ ne arate c‚t de bine o ducem, lucrurile nu stau chiar a∫a. Œi invit pe ace∫tia Óntr-unul din cartierele cu blocuri ale ora∫ului Boc∫a, jude˛ul Cara∫-Severin, pentru a vedea cum se manifest„, din cauza unei proaste administr„ri, frigul, boala ∫i s„r„cia, rupte parc„ toate din peisajul lumii a treia ∫i aduse aici, Óntr-o ˛ar„ care se vrea, nu peste mult„ vreme, parte a Uniunii Europene.

Majoritatea blocurilor din acest ora∫ au fost construite Ón jurul Uzinei de Construc˛ii Metalice din Boc∫a, unde Ónaintea evenimentelor din 1989 muncitorii veneau din toate col˛urile ˛„rii, deoarece aici se c‚∫tiga destul de bine pentru a avea asigurat un trai decent. Acum, dup„ 16 ani, aici troneaz„ o realitate sumbr„. Blocurile nu beneficiaz„ de Ónc„lzire central„, iar geamurile lor sunt afumate ∫i Ómpodobite cu co∫urile de fum ale sobelor cu lemne pe care le folosesc locuitorii pentru a se Ónc„lzi. Œn ultimii ani, soba cu lemne a r„mas principala surs„ de

Ónc„lzire Ón aceast„ zon„, chiar dac„ familiile mai Ónst„rite, care sunt foarte pu˛ine Ón aceast„ zon„, au reu∫it s„-∫i monteze centrale de apartament. ™i Ón acest an vor exista numeroase familii care vor sparge lemne pe aleile blocurilor ∫i vor ridica mormane de butuci Ón balcoane.

™i a∫a, nou„, rom‚nilor, ni se va spune c„ o ducem din ce Ón ce mai bine, Óntr-o ˛ar„ Ón care s„r„cia e la loc de cinste, unde frigul se instaleaz„ pe zi ce trece Ón tot mai multe case ∫i unde cozile la medicamente se Ónt‚lnesc la toate farmaciile care mai acord„, din c‚nd Ón c‚nd, re˛ete gratuite sau compensate, unde studen˛ii ∫i profesorii sunt nevoi˛i s„ ias„ Ón strad„ pentru a salva Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc dup„ o presta˛ie submediocr„ a ministrului demisionar Mircea Miclea.

Norocul rom‚nilor c„ mai tr„iesc, c„ de at‚ta bine din partea Alian˛ei îIghen“...

Nu cunoa∫tem cu exactitate care ar putea fi motivele, Óns„ este clar c„ se dore∫te aruncarea unui nou val de suspiciune asupra unui membru P.N.L. ∫i, implicit, discreditarea partidului, Ón Óntregul s„u.

Recentul raport al O.N.U. privind programul îPetrol contra hran„“ Ón care este men˛ionat numele Companiei îRompetrol“ nu este unul acuzator, Óns„ specula˛iile pe tema existen˛ei unor leg„turi ilicite ale domnului Dinu Patriciu cu regimul lui Saddam Hussein Óntre 1998 ∫i 2003 nu s-au l„sat a∫teptate.

Av‚nd Ón vedere scandalurile anterioare ce au avut Ón prim-plan persoana domnului Dinu Patriciu ∫i care s-au dovedit f„r„ temei legal, pare fireasc„ atitudinea formatorilor de opinie care Óncearc„ s„-l incrimineze ∫i Ón aceast„ situa˛ie. Raportul Volcker referitor la programul îPetrol contra hran„“ men˛ioneaz„ numele a peste 2.000 de firme din mai multe ˛„ri, societ„˛i care au avut pl„˛i suplimentare pentru contractele derulate. Œns„ de aici ∫i p‚n„ la vehicularea acuza˛iilor de efectuare a unor pl„˛i ilicite c„tre regimul irakian condus de Saddam Hussein este cale lung„.

A∫a cum a recunoscut ∫i pre∫edintele Grupului petrolier îRompetrol“, Dinu Patriciu, au fost efectuate pl„˛i suplimentare pentru servicii suplimentare, nefiind vorba nici un moment despre o supratax„ ce poate fi asociat„ cu dare de mit„. Œns„ interesele unor persoane de a discredita imaginea P.N.L. pare a fi mai presus de orice.

At‚ta timp c‚t Ón acea perioad„ nimeni nu a interzis comer˛ul cu petrol Ón cadrul programului îPetrol contra hran„“, nu este nimic ilegal ca ∫i îRompetrol“ s„ fi f„cut acest lucru. Toat„ tevatura aceasta a fost creat„ din cauza unei interpret„ri gre∫ite a datelor din raport. Sper„m c„ aceast„ situa˛ie s„ fie elucidat„ ∫i atacurile indirecte asupra P.N.L. s„ se opreasc„ aici.

îAeroportul Interna˛ional Timi∫oara st‚rne∫te poftele mafiei locale“

Œn cursul lunii februarie a.c., Prim„ria comunei Giarmata, aflat„ la 12 kilometri distan˛„ de municipiul Timi∫oara, a preluat Ón administrare, Ón baza unei hot„r‚ri de consiliu, pe c‚t de ciudat„ pe at‚t de ilegal„, suprafa˛a de 101 hectare de teren din zona Aeroportului Interna˛ional Timi∫oara.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/15.XI.2005 Conducerea Aeroportului Interna˛ional Timi∫oara a aflat cu surprindere c„ terenurile pe care se afl„ at‚t cl„dirile administrative, c‚t ∫i pistele de aterizare ∫i decolare sunt revendicate de c„tre diverse persoane. Ba chiar mai mult, a∫a cum declara mai zilele trecute primarul comunei Giarmata, domnul Gavril Ro∫ianu, acesta a antamat mai multe discu˛ii cu diver∫i oameni de afaceri, a f„cut deplas„ri Ón Germania pe banii prim„riei, unde a avut contacte cu diferi˛i oameni de afaceri c„rora le-a oferit prilejul de a investi pe aceste terenuri.

Neclarit„˛ile au ap„rut ∫i afacerile au ie∫it la iveal„ Ón special dup„ desfiin˛area bazei militare, atunci c‚nd conducerea Aeroportului Interna˛ional Timi∫oara a Ónceput demersurile pentru a prelua o parte din terenurile ∫i imobilele care au apar˛inut Ministerului Ap„r„rii.

Œn acela∫i timp, Consiliul Local Giarmata solicita dreptul de administrare asupra a 101 hectare de teren aflate Ón perimetrul Ón care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea aeroportul, plus dreptul de proprietate pentru 40 hectare situate Ón aceea∫i zon„, toate Ón baza Deciziei nr. 5 din 23 februarie 2005 a consiliului local.

F„r„ nici un fel de dubiu, proiectul de hot„r‚re a fost conceput, elaborat ∫i pus pe masa consilierilor locali de c„tre primarul P.D.-ist al localit„˛ii, domnul Gavril Ro∫ianu, manevrat, la r‚ndu-i, de c„tre grupurile de interese formate Ón jurul filialei locale a Partidului Democrat.

Dup„ 6 (∫ase) luni de la comunicarea acestei hot„r‚ri a Consiliului Local Giarmata, la insisten˛ele conducerii aeroportului, Prefectura Timi∫ se treze∫te ∫i atac„ Ón Contenciosul Administrativ decizia consilierilor din Giarmata.

De asemenea, Ón mod corect ∫i Ón termenul legal, conducerea aeroportului atac„ Ón instan˛„ hot„r‚rea Consiliului Local Giarmata.

îExist„ sau nu eurosceptici Ón Rom‚nia?“

Au r„mas mai pu˛in de paisprezece luni p‚n„ la aderarea ˛„rii noastre la Uniunea European„. Aceasta, bineÓn˛eles, doar Ón cazul Ón care autorit„˛ile rom‚ne vor Óndeplini criteriile de performan˛„, astfel Ónc‚t s„ conving„ statele membre c„ activarea clauzei de salvgardare nu este oportun„...

Zilele trecute Parlamentul elen a votat, cu majoritate cov‚r∫itoare, ratificarea de c„tre Grecia a Tratatului de aderare a Rom‚niei ∫i Bulgariei la Uniunea European„. Cu siguran˛„, vor urma alte ∫i alte confirm„ri ale faptului c„ suntem bine veni˛i Ón familia european„, dac„ o vrem cu adev„rat...

Conform sondajelor de opinie, s-ar p„rea c„ Ón Rom‚nia nu exist„ eurosceptici. Nici la nivelul declara˛iilor politice nu se fac auzite voci care s„ se opun„ iminentei ader„ri. ™i totu∫i, parc„ ceva se Ónt‚mpl„...

Ar fi fost cazul ca agenda politic„ s„ fie dedicat„ eforturilor de Óncadrare Ón graficul de Óndeplinire a m„surilor suplimentare necesare ∫i convenite prin Planul de ac˛iune privind aderarea Rom‚niei la Uniunea European„, plan Óntocmit de Guvern ∫i monitorizat de Comisia Uniunii Europene. Cu toate acestea, printr-un efort concertat, demn de cauze mai bune, apar noi teme ale agendei politice care n-au nici o leg„tur„ cu sarcinile asumate de c„tre autorit„˛ile rom‚ne... Ultimul care face îdeliciul“ mass-media este legat de presupusul abuz al prim-ministrului C„lin Popescu-T„riceanu, acuzat c„ a utilizat ca mijloc de informare de la surs„ un... telefon. Œntreb„rile privind legitimitatea ∫efului Guvernului de a se informa cu privire la o ac˛iune care poate avea efecte economice importante a primit r„spunsuri care parcurg Óntregul registru posibil: de la imixtiunea Ón actul de justi˛ie, îv„zut„“ de unii care-i cer ∫i demisia, p‚n„ la perfecta legitimitate, responsabilitate ∫i chiar obliga˛ie a premierului de a fi corect informat... Recunosc, fac parte din cea de a doua categorie, a acelora care consider„ c„ un telefon de informare privind un act excep˛ional (re˛inerea unui cet„˛ean) este absolut obligatoriu, nu numai legitim! Eu cred c„ nu se poate ca r„spunderea s„ nu fie asociat„ cu dreptul de a ac˛iona. Œn ultim„ instan˛„, Guvernul, Ón ansamblu, ∫i prim-ministrul sunt responsabili (at‚ta vreme c‚t de˛in puterea) de func˛ionarea corect„ a institu˛iilor ∫i de corecta respectare a drepturilor fiec„rui cet„˛ean Ón cadrul statului de drept. Eu nu concep c„ ar putea func˛iona un sistem Ón care rolul s„ nu fie Ón locul Ón care se afl„ responsabilitatea... Pe cale de consecin˛„, premierul era ∫i este ∫i Ón continuare Óndrept„˛it s„ se informeze, ori de c‚te ori sesizeaz„ acte ∫i fapte Ón zona celor de excep˛ie, indiferent care sunt persoanele fizice sau juridice aflate Ón situa˛ia respectiv„.

îS„n„tatea clujean„, Ón faliment“

Recent, Ón urma unor Ónt‚lniri avute cu conducerea ∫i sindicatul Centrului Clinic de Diagnostic ∫i Tratament Cluj, s-a constatat starea de uzur„ accentuat„ a aparatelor din Compartimentul de radiologie. Astfel, un aparat Diagnomax MS-125 are o vechime de peste 35 de ani, un aparat Neodiagnomax este vechi de peste 17 ani, iar aparatul Eltex 400 ∫i-a Ónceput activitatea Ón urm„ cu peste 26 de ani.

Dat„ fiind vechimea lor, aceste aparate sunt uzate, firmele produc„toare fiind desfiin˛ate, ceea ce face imposibil„ achizi˛ionarea de piese noi de schimb originale, Ón aceste condi˛ii, Óntre˛inerea aparatelor devenind extrem de costisitoare ∫i de fiabilitate sc„zut„.

Œn plus, Centrul Clinic de Diagnostic ∫i Tratament Cluj se confrunt„ cu o multitudine de defec˛iuni tehnice, a c„ror rezolvare a fost dificil„ ∫i, de cele mai multe ori, provizorie. Mai mult dec‚t at‚t, din cauza repetatelor defec˛iuni, aparatele prezint„ o serie de piese ∫i subansamble cu un avansat grad de uzur„.

Din cele prezentate mai sus rezult„ faptul c„ aparatele din dotarea Centrului de Diagnostic ∫i Tratament Cluj ∫i-au Óndeplinit cu v‚rf ∫i Óndesat misiunea pentru care au fost proiectate. Mai mult dec‚t at‚t, firmele produc„toare au fost desfiin˛ate, ceea ce face imposibil„ achizi˛ionarea de piese noi de schimb originale.

Trebuie precizat faptul c„ dotarea tehnic„ improprie aduce numeroase prejudicii Centrului de Diagnostic ∫i Tratament Cluj, influen˛‚nd negativ calitatea serviciilor medicale, Ón condi˛iile Ón care volumul de investiga˛ii anuale se ridic„ la peste 20.000 de radioscopii ∫i 15.000 de pacien˛i examina˛i radiografic, din care 1/3 reprezint„ cazuri pediatrice. Lipsa unei aparaturi moderne ∫i fiabile nu permite Centrului Clinic de Diagnostic ∫i Tratament Cluj s„ fac„ fa˛„ solicit„rilor tot mai numeroase de investiga˛ii radiologice, iar gama acestora este mult restr‚ns„. Calitatea investiga˛iilor nu se ridic„ la nivelul cerin˛elor actuale, iar o serie de investiga˛ii uzuale nu se mai pot efectua. Defectarea frecvent„ ∫i durata

repara˛iilor duc la sc„derea num„rului de examin„ri, ceea ce implic„ sc„derea fondurilor.

îNicol„escu ra˛ionalizeaz„ spitalele de nebuni“

Ministrul s„n„t„˛ii Eugen Nicol„escu continu„ jocul de-a reforma Ón s„n„tate prin noi m„suri pompieristice. De data aceasta, victimele sunt cei 500 de bolnavi psihic interna˛i Ón Spitalul Poiana Mare din jude˛ul Dolj.

Argumentul folosit de ministrul economist este c„ spitalul nu produce beneficii! Œi atragem aten˛ia domnului ministru c„ spitalele nu sunt fabrici care s„ produc„ beneficii pentru patroni. Spitalele sunt unit„˛i publice care folosesc toate fondurile primite pentru a trata ∫i vindeca oamenii bolnavi. Aceste fonduri sunt la ora actual„ insuficiente.

L„s‚nd la o parte argumentele economice, Ónchiderea unuia dintre cele mai mari spitale de psihiatrie din ˛ar„ este absolut aberant„. Toate evalu„rile interna˛ionale asupra sistemului de s„n„tate din Rom‚nia au ar„tat c„ num„rul de paturi de spital pentru boli cronice (aici intr„ ∫i bolile psihice) ar trebui crescut, sc„z‚nd compensator num„rul de paturi din spitalele pentru boli acute.

Spitalul de la Poiana Mare a fost Ón bun„ parte reabilitat Ón ultimii ani prin eforturile Ministerului S„n„t„˛ii ∫i s-au cheltuit peste 16 miliarde lei vechi pentru modernizarea sa. Œnchiderea acestui spital este o m„sur„ care dovede∫te lipsa de cunoa∫tere a nevoilor din sistemul de Óngrijiri medicale rom‚ne∫ti.

Œn goana dup„ economii, ministrul Nicol„escu va ajunge s„ desfiin˛eze toate spitalele publice din Rom‚nia, l„s‚nd bolnavii s„ se descurce care cum pot.

Œi reamintim domnului Nicol„escu c„ sectorul sanitar este subfinan˛at de prea mult„ vreme ∫i a Óncerca s„ fac„ acum economii Ón loc s„ pl„teasc„ banii necesari, reprezint„ un atac dement la adresa st„rii de s„n„tate a cet„˛enilor rom‚ni. Ideea de a Ónchide Spitalul Poiana Mare este total neinspirat„, c„ci acesta este singurul spital de boli psihice ∫i m„suri de siguran˛„ din sudul ˛„rii, iar redistribuirea celor 500 de bolnavi, unii cu condamn„ri penale, va fi practic imposibil„.

Dar Óntr-o guvernare incon∫tient„, nimic nu ne mai mir„!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/15.XI.2005

Nu trebuie s„ mire pe nimeni c‚nd reprezentan˛ii opozi˛iei Ói atac„ pe cei afla˛i la putere. A∫a am f„cut ∫i noi Ón perioadele de opozi˛ie. Este un exerci˛iu democratic exersat Ón toate parlamentele, din momentul Ón care au Ónceput s„ func˛ioneze institu˛iile Legislativului. Numai c„ acest exerci˛iu democratic trebuie s„ se desf„∫oare sub auspiciile corectitudinii. Nimeni nu are nimic de obiectat atunci c‚nd opozi˛ia critic„ erorile celor afla˛i la guvernare. Dar loviturile sub centur„, atacurile gratuite, nejustificate, ale opozi˛iei trebuie taxate de c„tre guvernan˛i.

O astfel de situa˛ie s-a Ónregistrat spre sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute. Liderii P.S.D. au profitat de umflarea artificial„ ∫i transformarea Ón scandal a unei convorbiri telefonice informale Óntre primul-ministru ∫i totodat„ num„rul doi din C.S.A.T. ∫i procurorul general ∫i s-au dezl„n˛uit.

Domnul Adrian N„stase afirma pe data de 3 noiembrie c„ nu crede c„ îastfel de telefoane sunt justificate“ ∫i a apreciat c„ îÓn acest moment, c‚nd statul rom‚n trebuie s„ fie puternic, este foarte grav c„ se produce o sc„dere a for˛ei, a credibilit„˛ii institu˛iilor, de la pre∫edinte la Guvern, la Oficiul pentru Prevenirea Sp„l„rii Banilor, la Parchet“.

Din p„cate, domnul Adrian N„stase, Ón 1996, c‚nd avea tot calitatea de pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, nu a avut o atitudine similar„ fa˛„ de pre∫edintele de atunci al ˛„rii, domnul Ion Iliescu, c‚nd acesta Óntr-adev„r a Ónc„lcat principiul separ„rii puterilor Ón stat ∫i a intervenit direct ∫i brutal Ón activitatea justi˛iei. Cred c„ nu este uitat Ónc„ episodul de la Satu Mare, c‚nd, Óntr-un discurs public, domnul Ion Iliescu a Óndemnat pe procurorul general de atunci s„ promoveze la recursuri Ón anulare Ón procesele c‚∫tigate de c„tre o serie de fo∫ti proprietari c„rora regimul comunist le-a confiscat locuin˛ele. Ce a urmat dup„ aceast„ declara˛ie, se ∫tie. Zeci, sute de procese reluate ∫i pierdute de cei care ∫i-au rec‚∫tigat propriet„˛ile. Zeci, sute de destine distruse pentru a doua oar„. Nici ast„zi, la 9 ani de la acea grosolan„ imixtiune a ∫efului statului Ón justi˛ie, nu s-au reparat nedrept„˛ile nou-generate ∫i Ónc„ exist„ litigii judiciare Ón instan˛e. Dar domnul pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor de atunci ∫i de acum nu a suflat niciodat„ vreun cuv‚nt despre aceast„ real„ Ónc„lcare a separa˛iilor puterilor Ón stat. Domnul Adrian N„stase condamn„ ∫i arat„ cu degetul spre o chestiune artificial„, care Ón nici un caz nu intr„ Ón categoria imixtiunilor politice Ón treburile justi˛iei. Dar aceasta este î∫coala“ celor din P.S.D., care au fost Ónv„˛a˛i pe la fel de fel de academii antedecembriste cu nume de pseudorevolu˛ionari bol∫evici rata˛i.

îŒncetarea Acordului stand-by dintre Rom‚nia ∫i Fondul Monetar Interna˛ional, pe fondul promov„rii unor politici fiscale neperformante ∫i al Ónregistr„rii unui regres economic“

îM„sura valorii actualului Guvern a fost dat„ la 31.10.2005, zi Ón care reprezentan˛ii delega˛iei Fondului Monetar Interna˛ional au anun˛at Óncetarea Acordului stand-by cu ˛ara noastr„, pe fondul nerealiz„rii unei analize a stadiului economiei de la semnarea acordului ∫i

p‚n„ Ón prezent, cu accent pe reorientarea politicilor fiscale ∫i monetare, sc„derea infla˛iei, restr‚ngerea deficitului de cont curent ∫i a strategiei de redirec˛ionare a cheltuielilor c„tre economia ce furnizeaz„ bunuri ∫i servicii.

Aceast„ decizie a F.M.I. dovede∫te c„ actuala conducere a ˛„rii nu a reu∫it Ónc„ s„ rup„ conving„tor leg„tura cu vechile mentalit„˛i ∫i nici s„ apropie Ón mod real Rom‚nia de valorile ∫i de circuitul european ∫i mondial al ˛„rilor democratice dezvoltate.

Prin voin˛a exprimat„ democratic Ón toamna anului 2004, popula˛ia Rom‚niei a crezut c„ a votat pentru o schimbare Ón bine, Óns„ demagogia ∫i falsitatea mesajelor actualilor guvernan˛i au creat imaginea tot mai evident„ a incapacit„˛ii acestora de a gestiona reforma ∫i politicile de dezvoltare economic„ ∫i social„.

Starea de nesiguran˛„ ∫i lipsa de speran˛„ Ónregistrat„ Ón r‚ndul maselor reprezint„ consecin˛ele unor asemenea politici de stat.

Efectuarea unei analize obiective a acestor 10 luni de guvernare ar releva, cu siguran˛„, Ónregistrarea unui regres economic ∫i o profund„ acutizare a crizei Ón plan social.

E∫ecul politicilor coali˛iei a subminat Óncrederea cet„˛enilor Ón viitorul ˛„rii ∫i a compromis Ón con∫tiin˛a opiniei publice reforma, aceasta devenind sinonim„, pentru mul˛i dintre rom‚ni, cu s„r„cia ∫i ∫omajul.

De asemenea, reac˛iile tardive fa˛„ de cursul reformei economice au m„rit handicapul Ón cursa pentru integrarea Ón Uniunea European„, astfel Ónc‚t Rom‚nia se afla Óntr-o situa˛ie dezavantajoas„ Ón raport cu alte ˛„ri postcomuniste din Europa.

Asimilarea insuficient„ a concep˛iilor ∫i a principiilor care fundamenteaz„ institu˛iile statului de drept ∫i ale economiei de pia˛„, de c„tre actuala guvernare, a determinat Óns„ numeroase ezit„ri ∫i Ónt‚rzieri Ón adoptarea unor legi vitale pentru func˛ionarea democra˛iei, iar alteori au fost aplicate Ón mod gr„bit solu˛ii neadecvate realit„˛ilor rom‚ne∫ti, exemplul cel mai relevant sub acest aspect fiind introducerea cotei unice de impozitare de 16% pentru impozitul pe venit care a generat o cre∫tere a deficitului bugetar.

Declara˛ie politic„: îPromisiuni care ne... Ónghea˛„!“ Declara ministrul Flutur c„ se vor ieftini lemnele de foc. C„ a fost vorba doar de un fum electoral se vede acum. Promisiuni de∫arte! Semn clar c„ Alian˛a se crede Ónc„ Ón campanie electoral„. Nu numai c„ lemnul nu s-a ieftinit, dar sunt ∫coli care nu pot fi Ónc„lzite suficient din cauza lipsei combustibilului.

Regia Na˛ional„ a P„durilor nu s-a mai milostivit, ca Ón al˛i ani, s„ sprijine institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt, spitalele... Ce s„ mai vorbim de nevoia∫i! Oare poate fi vorba de ieftinire, de protec˛ie social„, c‚nd lemnul de foc se vinde cu pre˛uri cuprinse Óntre 1,3 ∫i 1,5 milioane lei metrul cub? Din nou vorbele ministrului Flutur nu au dec‚t o valoare pur demagogic„. Nimeni nu s-a g‚ndit la faptul c„ prim„riile au vistieriile goale ∫i c„ nu pot asigura institu˛iilor de interes public combustibilul necesar pentru sezonul rece.

Vine, a∫adar, o iarn„ a p„timirii noastre, un anotimp Ón care promisiunile celor care conduc aceast„ ˛ar„ ne Ónghea˛„.

Declara˛ie politic„: îLegile propriet„˛ii, prilej pentru mii de procese Ón toat„ ˛ara“

Œnc„ de la Ónceputul acestei declara˛ii vreau s„ subliniez faptul c„ pachetul de legi ale propriet„˛ii, promovate de Guvernul T„riceanu, contravin Declara˛iei universale a drepturilor omului ∫i Conven˛iei europene pentru drepturile omului ∫i ap„rarea libert„˛ilor fundamentale. Practic, aceste legi mimeaz„ statul de drept, cre‚nd o serie de divergen˛e Óntre diferi˛i proprietari, al c„ror rezultat sunt zeci de mii de procese civile Ón toat„ ˛ara.

De exemplu, pretinsa protec˛ie a chiria∫ilor, ca ∫i desp„gubirile propuse, sunt ni∫te Ón∫el„torii. Œn plus, actualii guvernan˛i corecteaz„ un abuz, deposedarea proprietarilor, prin alt abuz, refuzul de a asigura chiria∫ilor din locuin˛ele revendicate o locuin˛„ corespunz„toare.

Œn jude˛ul V‚lcea, Legea _restitutio in integrum_ va afecta Ón mod clar muzeele, respectiv Muzeul Satului Bujoreni, Cula Greceanu de la M„ld„re∫ti, Casa Simian din R‚mnicu V‚lcea, Muzeul Arheologic de la Govora etc. Dup„ ce Consiliul Jude˛ean V‚lcea a propus proprietarilor sume de bani reprezent‚nd desp„gubiri ∫i ace∫tia au refuzat, situa˛iile au ajuns pe masa justi˛iei, care ∫i a∫a este sufocat„ de mii de procese privind aplicarea îlegilor p„m‚ntului“. Œn cazul Ón care se va da dreptate, Ón

instan˛„, proprietarilor, Ón V‚lcea nu va mai fiin˛a vreun muzeu.

Œn plus, tot Ón V‚lcea, zeci de localuri apar˛in‚nd unor institu˛ii publice sau unor prim„rii sunt revendicate ∫i este posibil, Ón mod legal, ca proprietarii s„ intre Ón posesia lor. Œn acest timp, trebuie g„site rapid alte loca˛ii, altfel se va ajunge ca actul de Ónv„˛„m‚nt, administrativ sau de alt„ natur„ s„ fie f„cut Ón strad„.

De 15 ani Ón ˛ara noastr„ se Óncearc„ restabilirea propriet„˛ii, Óns„ sutele de mii de procese au aglomerat Ón mod nejustificat instan˛ele de judecat„, timp Ón care Comisiile locale de aplicare a legilor fondului funciar s-au îsp„lat pe m‚ini“. Acum suntem pe punctul de a genera alte situa˛ii conflictuale, care pot dura la fel de mult, iar Uniunea European„ vrea s„ avem îtemele“ f„cute la zi.

Pune˛i cap„t, stima˛i guvernan˛i, acestor erori ale legii, care nu fac dec‚t s„ Ónvr„jbeasc„ oamenii ∫i s„ Óngreuneze actul de justi˛ie!

Declara˛ie politic„: îUrmeaz„ poporul rom‚n?“

Sunt uimit de jocurile pe care pre∫edintele Traian B„sescu le-a folosit Ón construirea imaginii ∫i carierei sale politice. Dorin˛a de a ajunge sus a fost mai puternic„ dec‚t respectarea partenerilor sau a celor care l-au promovat.

Petre Roman, Theodor Stolojan, iar Ón ultimul an C„lin Popescu-T„riceanu sunt doar c‚teva din numele liderilor politici da˛i la o parte de actualul pre∫edinte.

Cea mai mare performan˛„ este distrugerea progresiv„ a Partidului Na˛ional Liberal, pe care nici la un an de la guvernare l-a discreditat, transform‚ndu-l Óntr-o forma˛iune politic„ slab„, f„r„ coloan„ vertebral„ sau putere de decizie. Dup„ ce anul trecut ni-l prezenta pe T„riceanu drept solu˛ia salvatoare pentru constituirea unui guvern puternic, imediat dup„ instalarea Ón func˛ie a Ónceput opera˛iunea de discreditare, atac‚ndu-l, ironiz‚ndu-l ∫i sabot‚ndu-i orice inten˛ie de salvare a imaginii. Nu m„ intereseaz„ soarta politic„ a Partidului Na˛ional Liberal sau a altor partide ce au ales Alian˛a, cu Traian B„sescu, dar m„ Óngrijoreaz„ efectele m„surilor iresponsabile ale pre∫edintelui asupra Rom‚niei, Ón planul echilibrului institu˛ional.

Toate acestea conduc la realizarea visului m„re˛ al pre∫edintelui, de a guverna al„turi de un partid unic, pe care Ól va distruge doar dup„ ce Ó∫i va vedea asigurat postul de conduc„tor atotputernic.

S-a ajuns p‚n„ la antrenarea institu˛iilor statului Ón acest joc murdar al intereselor unui personaj politic at‚t de ame˛it de putere Ónc‚t s„ se considere atotsuficient. Ultimul scandal, legat de telefonul dat de premier procurorului general, vine s„ completeze scenariul f„urit de pre∫edinte. Nu sunt de acord cu imixtiunea politic„ Ón treburile justi˛iei, dar nu Ón˛eleg de ce domnul Boto∫ se simte deranjat de acest telefon abia acum, la ∫ase luni de la incident? A fost asul din m‚neca pre∫edintelui pentru lovitura final„ aplicat„ celui care a Óndr„znit s„ se opun„ declan∫„rii alegerilor anticipate? Œn plus, a transferat lupta anticorup˛ie de la sloganul eficient pentru campania electoral„ la arm„ de distrugere a opozi˛iei, f„r„ a se deranja s„ fac„ cur„˛enie Ón propria structur„.

Declara˛ie politic„: îS„ ne ferim de P.S.D. chiar ∫i atunci c‚nd ne face daruri!“

Œntr-un elan plin de bune inten˛ii, Partidul Social Democrat a ini˛iat o campanie de str‚ngere de semn„turi pentru introducerea votului uninominal, dorind prin aceasta s„ arate c„ partidul condus de noul pre∫edinte Mircea Geoan„ este altceva dec‚t partidul condus de Ion Iliescu, ∫i chiar altceva dec‚t partidul condus de Adrian N„stase.

Œn realitate, acest demers al P.S.D., pe c‚t de l„udabil ar p„rea Ón aparen˛„, pe at‚t de lipsit de fundament ∫i de voin˛„ politic„ este Ón realitate. Œn aparen˛„, P.S.D. este pentru schimbarea ∫i Óntinerirea clasei politice. Œn realitate, P.S.D. a f„cut altceva, mai ales c‚nd a fost partid de guvernare. Œnainte de alegerile parlamentare din 2004, P.S.D. a Ónscenat alegeri interne Ón r‚ndul membrilor s„i, Ón vederea desemn„rii candida˛ilor pentru alegerile parlamentare. Dorind, probabil, s„ copieze acele _primary ellections_ din Statele Unite, P.S.D.-ul a e∫uat lamentabil Ón tradi˛ia bine cunoscut„ a îfuratului p„l„riei“, fraud‚ndu-∫i propriile alegeri interne de partid.

Acest lucru s-a dorit a avea o dubl„ finalitate: pe de o parte, era un exerci˛iu pentru alegerile adev„rate, pe care dorea s„ le c‚∫tige cu orice pre˛, inclusiv prin fraud„; iar, pe de alt„ parte, alegerile interne erau doar un alibi pentru men˛inerea baronilor pe liste. Nu intru Ón am„nuntele desf„∫ur„rii acestor alegeri interne care au combinat ilegalitatea cu ridicolul: to˛i ∫efii deconcentratelor, deci ∫i baronii publici, au fost implica˛i Ón desf„∫urarea tehnic„ a acestor alegeri, ∫i, pe de alt„ parte, Ón unele jude˛e num„rul voturilor exprimate a fost mai mare dec‚t cel al participan˛ilor la vot.

Ceea ce a fost mai grav, Óns„, a fost faptul c„ acei politicieni p„ta˛i, numi˛i îdalma˛ieni“ de societatea civil„, au continuat s„ r„m‚n„ pe listele parlamentare, iar

Coali˛ia pentru un Parlament curat a identificat peste 120 de astfel de persoane.

Mai mult, chiar ∫i a∫a, conducerea P.S.D. nu a respectat voin˛a propriilor membri de partid, listele depuse la birourile electorale fiind cu mult diferite de cele rezultate prin votul democratic al membrilor. Sunt de notorietate, Ón acest sens, protestele T.S.D., orchestrate de mai t‚n„rul meu coleg de Camer„, Victor Ponta. P.S.D. a trecut peste to˛i ∫i peste toate, pentru a avea o justificare a men˛inerii baronilor pe liste: acest partid motiva prezen˛a îdalma˛ienilor“ pe liste prin voin˛a propriilor membri.

Iat„ c„ pachetul legislativ privind reforma Ón administra˛ie este supus dezbaterii publice, urm‚nd s„ fie introdus Ón Parlament prin procedura de urgen˛„, Ón cel mai scurt timp, prioritate av‚nd Legea prefectului ∫i modific„rile la Legea nr. 188 privind Statutul func˛ionarilor publici.

Pachetul legislativ ini˛iat de Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor presupune modificarea Legii administra˛iei publice locale, Legea nr. 215/2001, a Legii prefectului, actul normativ privind Statutul func˛ionarilor publici, precum ∫i a Legii descentraliz„rii. De asemenea, Ón pachet se reg„se∫te un proiect legislativ privind finan˛ele publice locale.

Principiile generale care au stat la baza elabor„rii pachetului de legi au fost cre∫terea autonomiei locale, prin reducerea posibilit„˛ii de ingerin˛„ a administra˛iei centrale, consolidarea atribu˛iilor primarilor ∫i descentralizarea gestiunii func˛iei publice, depolitizarea administra˛iei, prin reforma func˛iei prefectului ∫i a sistemului de alocare a fondurilor pentru echilibrarea bugetelor locale.

De asemenea, se urm„re∫te coeren˛a ∫i impulsionarea procesului general de descentralizare, prin stabilirea de principii ∫i reguli clare ∫i a unui cadru institu˛ional special, cre∫terea eficien˛ei administra˛iei publice locale, Ón vederea Ómbun„t„˛irii calit„˛ii serviciilor oferite cet„˛enilor prin inova˛ii introduse Ón modul de organizare ∫i func˛ionare, cre∫terea capacit„˛ii administrative, prin stimularea asocierii intercomunitare ∫i cre∫terea profesionalismului Ón administra˛ia public„.

Cred c„ trebuie s„ facem toate eforturile necesare pentru reformarea administra˛iei publice, mai ales c„ procesul de avizare a pachetului legislativ a Ónt‚mpinat probleme pe plan intern, deoarece exist„ ministere care nu sunt de acord cu descentralizarea.

îO scrisoare gre∫it adresat„“

Un vechi proverb rom‚nesc spune: Ce ˛ie nu-˛i place altuia nu-i face. Este ∫i cazul pre∫edintelui P.S.D., domnul Mircea Geoan„. Recent, nu mai departe de acum 10—12 zile, liderul fostului partid de guvern„m‚nt Ó∫i exprima dezam„girea fa˛„ de un anumit mod de a comunica al domnului Ion Iliescu: prin scrisori. Ei bine, de∫i Ói displace acest tip de comunicare, domnul Geoan„ uit„ de acest lucru ∫i-l utilizeaz„ adres‚ndu-se primuluiministru C„lin Popescu-T„riceanu ∫i pre∫edintelui Traian B„sescu. Gestul Ón sine demonstreaz„ c„, la capitolul principii, noul pre∫edinte al P.S.D. nu se deosebe∫te deloc de acei colegi de partid pe care Ói critic„ nu de pu˛ine ori tocmai pe motiv de lips„ de principii.

Trec‚nd la fondul problemei, joi, 3 noiembrie, domnul Mircea Geoan„ a cerut prin intermediul unei scrisori deschise demisia pre∫edintelui Traian B„sescu ∫i a premierului C„lin Popescu-T„riceanu, pe care Ói acuz„ c„ ar fi Ón∫elat a∫tept„rile rom‚nilor ∫i ar fi promovat o guvernare a îminciunii ∫i a grupurilor de interese oculte“. Tot liderul P.S.D. mai afirm„ c„ Alian˛a D.A. nu ∫i-a respectat promisiunile, men˛ion‚nd c„ îrom‚nii au primit haos, s„r„cie, nelegiuiri ∫i minciun„“.

Ei bine, nu am s„ contrazic aceste afirma˛ii. De ce? Simplu. Pentru c„ haosul, s„r„cia, nelegiuirile ∫i minciuna

exist„, mai precis persist„ Ón anumite procente din cauza guvern„rii P.S.D. din perioada 2001—2004. Cu toate eforturile actualei guvern„ri, multe dintre îr„nile“ provocate de fosta guvernare nu au putut fi Ónc„ t„m„duite. ™i aceasta ∫i pentru c„ Ón multe posturi-cheie Ón administra˛ia local„ se mai afl„ oameni promova˛i de fosta guvernare.

Poate c„ efectele inunda˛iilor nu ar fi fost at‚t de dezastruoase dac„ responsabilii P.S.D. Ón domeniu ar fi aplicat Ón ultimii ani m„surile standard pentru protejarea Ómpotriva rev„rs„rii apelor. Iat„ o explica˛ie a haosului din prezent.

Omar Hayssam, ca s„ dau un singur exemplu de nelegiuire tip 2005, este un produs ambalat Ón cei trei trandafiri ai P.S.D. O serie de clauze din contractul Bechtel ∫i din multe alte contracte majore ale guvern„rii P.S.D. dau ast„zi dureri de cap Cabinetului T„riceanu. Nu s-a spus nici un cuv‚nt c‚nd s-au Óncheiat aceste contracte, ∫i minciunile din 2002, 2003 ∫i 2004 produc efecte acum, Ón 2005. Œn ceea ce prive∫te s„r„cia, este un fenomen care nu este de azi, de ieri, dar este suficient s„ facem o revist„ a presei din perioada 2001— 2004 ∫i vom vedea cum a sc„zut nivelul de trai al oamenilor ∫i cine este vinovatul principal.

Ministrul s„n„t„˛ii nu trebuie s„ se lase orbit de dificila lupt„ cu îgrupurile de interese“ atunci c‚nd lupt„ Ómpotriva corup˛iei din sistemul sanitar.

Œn ultimele zile, sintagma îgrupuri de interese“ a fost adus„ Ón prim-planul dezbaterii publice privind reforma Ón sistemul sanitar. îGrupurile de interese“ nu au fost nici o dat„ definite Ón mod concret ∫i nici nu au fost explicitate deciziile care ar fi fost influen˛ate Ón mod negativ de acestea. Œn aceste condi˛ii, conducerea ministerului risc„ s„ genereze ideea existen˛ei voin˛ei politice, dublat„ Óns„ de incapacitatea ob˛inerii unor succese Ón lupta Ómpotriva corup˛iei.

Ministrul S„n„t„˛ii are Óns„ la Óndem‚n„ mijloace de a se lupta at‚t Ómpotriva marii, c‚t ∫i a micii corup˛ii din sistemul sanitar.

Consider c„ lupt„ Ómpotriva micii corup˛ii merit„ o aten˛ie cel pu˛in tot at‚t de important„ precum lupta Ómpotriva marii corup˛ii. Ast„zi, gestul micii corup˛ii este scuzat de lipsa de rezultate Ón lupta cu marea corup˛ie. Sanc˛ionarea ferm„ a micii corup˛ii poate reprezenta un semnal de alarm„ pentru oricine dore∫te s„ se aventureze pe culoarele Óntunecate ale d„rii ∫i lu„rii de mit„, ale traficului de influen˛„ etc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/15.XI.2005 Pentru a atrage aten˛ia ministrului s„n„t„˛ii c„ trebuie s„ ias„ din tiparele care au generat o aberant„ stare de normalitate, voi aduce Ón discu˛ie un exemplu care poate ar„ta leg„tura dintre marea ∫i mica corup˛ie.

Œn urm„ cu dou„ s„pt„m‚ni, domnul ministru a declarat Ón fa˛a camerelor de luat vederi c„ a dat îo aten˛ie“ unui medic ortoped care i-a operat so˛ia. Aten˛ia respectiv„ nu a fost oferit„ ca ∫pag„, ci ca o recompens„ pentru faptul c„ medicul a adus de acas„ ni∫te cuie de osteosintez„ necesare opera˛iei, de care spitalul nu dispunea.

Solicit domnului ministru s„ reflecteze asupra faptului c„ Ón mod cert medicul nu dispune la domiciliu de un atelier artizanal de produc˛ie de material medical, eventuala cump„rare ∫i rev‚nzarea de astfel de materiale reprezent‚nd un act de comer˛ incompatibil cu exercitarea profesiunii de medic, iar primirea de bani din partea unui pacient se Óncadreaz„ la articolul din Codul penal: îprimirea de foloase necuvenite“. Œntr-o asemenea situa˛ie este de datoria Domniei sale s„ se autosesizeze sau s„ sesizeze Parchetul. S-ar merge astfel direct c„tre adev„rate racile din furnizarea Óngrijirilor de s„n„tate, precum finan˛area neconcordant„ cu cererea, condi˛ionarea mai mult sau mai pu˛in subtil„ a actului medical, obligarea pacien˛ilor s„ achizi˛ioneze medicamente, materiale parafarmaceutice, analize medicale etc. cu bani din buzunar de∫i, Ón conformitate cu legisla˛ia actual„, au dreptul la acestea Ón mod gratuit. Atunci c‚nd domnul ministru acuz„ existen˛a unor grupuri de interese medicale trebuie s„ ia Ón considerare faptul c„, dac„ nu se va posta ferm de o anumit„ parte a baricadei, rezultatele nu vor ap„rea niciodat„. Nu exist„ persoane, Ón clasa politic„, protejate de boal„. Ori de c‚te ori politicienii vor accepta o rela˛ie preferen˛ial„ cu medicii vor contribui la permanentizarea corup˛iei Ón sistem.

Interven˛ia mea de ast„zi se refer„ la tema: unele comentarii pe marginea suspend„rii Acordului cu F.M.I.

Domnul Mihai T„n„sescu, pre∫edintele Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci din Camera Deputa˛ilor, fost ministru al finan˛elor publice, atr„gea aten˛ia Ónc„ la 27 octombrie a.c. c„ îRom‚nia nu Ó∫i poate permite ruperea Acordului cu F.M.I.“.

Nu a trecut nici o s„pt„m‚n„ ∫i faptul a fost consumat. Domnul Emmanuel van der Mensbrugghe, negociatorul-∫ef din partea F.M.I. pentru Rom‚nia, Óntr-o conferin˛„ de pres„ organizat„ Ón ziua de 31 octombrie a.c. la B.N.R., a declarat c„: îAcordul F.M.I. cu Rom‚nia Ónceteaz„ din acest moment“, cu toate c„, ulterior, printr-un comunicat al F.M.I. s-a venit cu precizarea c„ totu∫i negocierile vor putea fi reluate.

Cu tot avertismentul adresat de domnul Mihai T„n„sescu, premierul T„riceanu declar„ cu dezinvoltur„ la 31 octombrie a.c.: îCunoa∫tem care ne sunt ∫i responsabilit„˛ile, care ne sunt ∫i obliga˛iile ∫i avem

capacitatea profesional„ s„ gestion„m politica macroeconomic„ singuri.“

O astfel de declara˛ie de independen˛„ cu caracter b„˛os nu are darul de a contracara argumentele aduse de reprezentan˛ii F.M.I. ∫i nici lipsa de fundamentare temeinic„ a m„surilor fiscale aplicate de Guvernul T„riceanu Ón anul 2005, Óndeosebi e∫ecul introducerii cotei unice de impozitare de 16%, care a provocat mari goluri bugetare ∫i a avantajat o minoritate cu venituri mari ∫i foarte mari, dezavantaj‚nd Óns„ marea majoritate a popula˛iei cu venituri modeste sau mici.

Dup„ p„rerea negociatorilor F.M.I., veniturile bugetare Ón 2005 reprezint„ 29% din P.I.B., Ón sc„dere cu 0,5% fa˛„ de 2004, iar aplicarea cotei unice de 16% a condus la o descre∫tere a veniturilor bugetare de peste un miliard dolari, reprezent‚nd 1,1% din P.I.B.

Personalit„˛i de Ónalt„ competen˛„ economic„ ∫i financiar„, precum ∫i anali∫ti pe plan interna˛ional atrag aten˛ia c„:

— suspendarea acordului cu F.M.I. nu face dec‚t s„ confirme analiza raportului de monitorizare a Comisiei Europene Ón care se arat„ Óngrijorarea asupra dezechilibrelor macroeconomice, ∫i anume asupra m„surilor fiscale adoptate Ón acest an;

Stima˛i colegi,

Iat„ c„ a fost finalizat Raportul de ˛ar„ 2005 privind progresele Ónregistrate de Rom‚nia Ón perspectiva ader„rii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/15.XI.2005 Comisia va evalua din nou situa˛ia Ón aprilie sau mai anul viitor, c‚nd ar putea recomanda am‚narea ader„rii Rom‚niei ∫i Bulgariei p‚n„ Ón 2008, dac„ cele dou„ ˛„ri se vor dovedi nepreg„tite ∫i dac„ se va dovedi un risc serios ca una sau am‚ndou„ s„ nu Óndeplineasc„ criteriile de aderare p‚n„ la 1 ianuarie 2007.

Concluziile raportului pot fi rezumate astfel: Rom‚nia continu„ s„ Óndeplineasc„ criteriile politice pentru a deveni stat membru. Rom‚nia a f„cut pa∫i importan˛i Ón continuarea reformei sistemului judiciar pentru a-i asigura o mai mare independen˛„, precum ∫i c„tre Ómbun„t„˛irea situa˛iei libert„˛ii presei, restituirii propriet„˛ilor, protec˛iei minorit„˛ilor ∫i a copiilor.

Cu toate acestea, mai sunt necesare eforturi semnificative pentru continuarea reformei administra˛iei publice, punerea efectiv„ Ón practic„ a reformei sistemului judiciar ∫i intensificarea luptei Ómpotriva corup˛iei, Ón special a celei la nivel Ónalt.

Œn ce prive∫te drepturile omului ∫i protec˛ia minorit„˛ilor, sunt necesare eforturi suplimentare pentru Ómbun„t„˛irea situa˛iei persoanelor cu dizabilit„˛i ∫i boli mintale.

Œn ceea ce prive∫te cerin˛ele economice aferente statutului de membru, Rom‚nia continu„ s„ Óndeplineasc„ criteriul unei economii de pia˛„ func˛ionale. O punere Ón practic„ serioas„ a programului propriu de reforme structurale Ói va permite s„ fac„ fa˛„ presiunilor concuren˛iale ∫i for˛elor de pia˛„ din cadrul U.E.

Rom‚nia ∫i-a men˛inut per ansamblu stabilitatea macroeconomic„, de∫i politica Ón acest domeniu a dus la cre∫terea dezechilibrelor macroeconomice. Œn plus, sunt necesare progrese ∫i Ón ce prive∫te aspectele legale ∫i administrative legate de mediul de afaceri, inclusiv prin aplicarea deciziilor referitoare la faliment.

Cred c„ putem concluziona cu to˛ii c„ Rom‚nia a f„cut progrese substan˛iale Ón alinierea legisla˛iei interne la legisla˛ia Uniunii Europene ∫i va fi capabil„ s„-∫i Óndeplineasc„ obliga˛iile de stat membru al Uniunii Óncep‚nd cu momentul preconizat al ader„rii, dac„ va accelera preg„tirile Óntr-o serie de domenii ∫i se va concentra pe consolidarea capacit„˛ii administrative Ón ansamblul ei.

îLiberalii giurgiuveni transform„ istoria Ón c‚rciumi“ Domnule ministru,

M„ adresez dumneavoastr„ Ón calitatea mea de deputat, dar mai ales Ón calitate de giurgiuvean ∫i de prefect al jude˛ului Giurgiu Ón legislatura trecut„.

Jude˛ul Giurgiu este unul preponderent agrar, m‚ndria sa reprezent‚nd-o, Ónainte de toate, istoria sa: Turnul Ceasornicului, Cetatea lui Mircea cel B„tr‚n, Podul b„t„liei de peste Neajlov, de la C„lug„reni, M‚n„stirea Comana.

Unul dintre aceste edificii se afl„ sub zodia neagr„ a ingratitudinii actualilor edili locali: primarul ora∫ului, domnul Lucian Iliescu, prefectul jude˛ului, domnul Noru˛ St„ni∫teanu. Vi i-am prezentat conform ierarhiei politice: primul de˛ine suprema˛ia liberal„ pe jude˛, al doilea pe municipiu.

Este o blasfemie gestul Domniilor lor de a subordona cultura politicului. Sub pretextul consolid„rii Turnului cu ceas, vechi monument giurgiuvean, de pe vremea Ón care urbea noastr„ era raia turceasc„, se Óncearc„

transformarea edificiului istoric zonal Óntr-un punct comercial ieftin.

Amplasarea unor buticuri Ón zona Ónvecinat„ Turnului nu numai c„ ar ponegri istoria neamului, dar ar transforma Ón bazar cartea de lupt„ ∫i de neat‚rnare a poporului rom‚n.

Construc˛ia unei c‚rciumi Ón jurul Turnului, de c„tre unul dintre frunta∫ii liberali, este una dintre cele mai mari jigniri la care poate fi supus cet„˛eanul giurgiuvean.

Legea care nu permite amplasarea unor construc˛ii colaterale Ón aria de impact a monumentelor istorice are ∫i un mesaj subliminal: Ón aceste zone sacre ale istoriei ne ducem pentru a ne reculege, pentru a ne rosti rug„ciunea noastr„ de rom‚ni, neperturbat„ de reclamele comercian˛ilor.

Asocia˛iile de locatari din zon„ sunt complet nemul˛umite de proiectul care deranjeaz„ civic ∫i moral, precum ∫i de lipsa de onestitate ∫i de deontologie administrativ„ a forurilor ce s-au dovedit incompetente ∫i care nu le-au cerut acordul.

M„ solidarizez cu cet„˛enii municipiului Giurgiu, consterna˛i de lipsa de orizont cultural ∫i de perspectiv„ istoric„ a celor ce, vremelnic ∫i haotic, le stabilesc destinul.

îO scrisoare mincinoas„“

Œn campania electoral„ de anul trecut, actualul pre∫edinte Traian B„sescu trimitea o scrisoare, probabil de Ónduio∫are, c„tre dasc„li. Dup„ ce a pl‚ns pe um„rul lui Stolojan ∫i a impresionat o na˛iune Óntreag„ prin sensibilitatea care s„l„∫luie∫te Ón sufletul dur al unui c„pitan de vas, Traian B„sescu a Óncercat ∫i a reu∫it s„ impresioneze profesorii, care l-au votat Ón marea majoritate, printr-o scrisoare mai mult dec‚t mincinoas„, pierdut„ Ón cutiile po∫tale.

Acum, Óns„, adev„rul se pare c„ este altul.

Cadrele didactice nu mai privesc via˛a lor personal„ ∫i soarta Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc Ón portocaliu.

Promisiunile Alian˛ei D.A. s-au dovedit a fi minciuni grosolane Ón ceea ce prive∫te Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc, un Ónv„˛„m‚nt care a dat, de-a lungul secolelor, nume sonore, ce au dus faima Rom‚niei dincolo de grani˛ele ˛„rii. Un Ónv„˛„m‚nt cu profesori foarte bine preg„ti˛i, dar ∫i foarte bine pl„ti˛i. Un Ónv„˛„m‚nt cu ∫coli la standarde europene, cu s„li de clas„ foarte bine utilate, grupuri sanitare igienice, cu c„ldur„ Ón clase ∫i Ón sufletul elevilor ∫i profesorilor. Un Ónv„˛„m‚nt pe m„sura preg„tirii celor care tr„iesc la limita s„r„ciei, cadrele didactice.

Toate Óncerc„rile de a da Ónv„˛„m‚ntului ceea ce i se cuvine s-au concretizat doar Óntr-o cre∫tere insignifiant„ fa˛„ de ceea ce se promitea: 6% din P.I.B. Œn schimb, Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor i se aloc„ o sum„ enorm„ pentru publicitate. Probabil, pentru a con∫tientiza popula˛ia c„ atunci c‚nd plou„ abundent sigur vor fi inunda˛ii, ∫i fiecare trebuie s„ se descurce

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/15.XI.2005 cum ∫tie mai bine, s„ fug„ din calea viiturilor precum fugeau str„mo∫ii no∫tri din calea turcilor.

™i v„z‚nd c„ nu sunt alte solu˛ii de a ob˛ine ceea ce au cerut, ce li s-a promis ∫i, Ón fond, ceea ce merit„, de fapt, profesorii au declan∫at greva.

Nu Ómi aduc aminte s„ fi citit Ón Programul electoral al Alian˛ei c„ ˛ara va fi guvernat„ prin greve. Œn schimb, Ómi aduc foarte bine aminte c„ se promiteau vrute ∫i nevrute.

î10 Óntreb„ri pentru domnul Mircea Geoan„“

Recent, la finele s„pt„m‚nii trecute, la Poiana Bra∫ov, liderii Partidului Social Democrat s-au Ónt‚lnit pentru a discuta ∫i pentru a transmite îun semnal important“ de sus˛inere pentru construirea Autostr„zii îTransilvania“ ∫i pentru a-i amenin˛a public cu instan˛a de judecat„ pe to˛i aceia care vor mai critica modul Ón care a fost negociat ∫i Ónceput contractul de execu˛ie al acestei autostr„zi de c„tre firma american„ îBechtel“. Nu ne mai mir„ nimic.

Partidul Social Democrat face doar un joc de imagine public„, de demagogie ∫i de mistificare grosolan„ a adev„rului, profit‚nd ∫i specul‚nd la greu lipsa de reac˛ie ∫i de voin˛„ politic„ a guvernan˛ilor no∫tri care, de mai bine de 10 ani, nu fac nimic pentru a devoala marile tunuri date de P.S.D. Ón ultimii patru ani de guvernare. Cum s-ar spune, cum zice o vorb„ Ón˛eleapt„ rom‚neasc„ îpe cine nu la∫i s„ moar„ nu te las„ s„ tr„ie∫ti“.

Scuti˛i de teama de a da socoteal„ pentru faptele lor din ultimii 4 ani, beneficiind ∫i de protec˛ia ∫i complicitatea evident„ a organelor abilitate ale statului, care, Ón loc s„ sanc˛ioneze marile acte de corup˛ie, ei efectiv le acoper„, liderii P.S.D.-ului au trecut la atac, pentru c„ nimeni nu-i Óntrece c‚nd este vorba de manipulare, diversiune, demagogie. ™i asta pentru c„ Partidul Social Democrat, Ón evolu˛ia sa de la e∫alonul II al fostului Partid Comunist Rom‚n la situa˛ia de azi, a eviden˛iat de-a lungul celor 16 ani de la revolu˛ie capacitatea acestui partid de a nu se da Ónapoi de la nimic ∫i de a Óncerca prin orice mijloace, inclusiv imorale ∫i ilegale, de a cuceri ∫i de a-∫i conserva puterea: revolu˛ii furate, mineriade comandate, privatiz„ri trucate, averi multiplicate, alegeri viciate, statistici coafate, informa˛ii trunchiate sau cosmetizate, alegeri Ón partid aranjate.

Œn mod cert, liderii Partidului Democrat sus˛in necesitatea construirii Autostr„zii îTransilvania“. Fac, Ómpreun„ cu partenerii de guvernare, toate eforturile

pentru a identifica resursele financiare necesare continu„rii acestui proiect Ón cel mai scurt timp. Ne bucur„ ∫i ne Óncurajeaz„ faptul c„ Óntregul spectru politic, opinia public„ rom‚neasc„ sus˛in un asemenea proiect na˛ional, de extindere a infrastructurii de autostr„zi a Rom‚niei.

4. Cunoa∫te˛i valoarea acestei prime de succes? Este vorba despre mii, de zeci de mii, de sute de mii sau milioane de dolari?

5. Considera˛i c„ pre˛ul negociat ∫i acceptat pe kilometru de autostrad„ este un pre˛ convenabil pentru statul rom‚n ∫i comparabil cu pre˛urile practicate Ón alte ˛„ri sau unul cu mult mai mare?

6. Considera˛i c„ pre˛urile stabilite pentru materialele ce urmau s„ fie folosite erau corecte ∫i acceptabile pentru posibilit„˛ile Rom‚niei?

7. Considera˛i c„ modalit„˛ile ∫i pre˛ul de procurare a utilajelor pentru efectuarea lucr„rii erau corecte?

8. Cunoa∫te˛i destina˛ia ulterioar„, la finalul contractului, a utilajelor achizi˛ionate din banii Rom‚niei pentru efectuarea acestei lucr„ri?

9. Pentru execu˛ia acestei lucr„ri, contractul prevedea existen˛a unor exper˛i adu∫i din afar„ de firma american„?

La 1 noiembrie a.c. Fondul Monetar Interna˛ional a anun˛at decizia sa de a suspenda Acordul stand-by cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/15.XI.2005 Guvernul Rom‚niei. Ra˛iunile pentru care s-a ajuns la aceast„ situa˛ie se reg„sesc Ón politicile fiscale ale Executivului de la Bucure∫ti. Dup„ 10 luni de guvernare, F.M.I. a constatat c„ îpoliticile aplicate de Guvern nu sunt Ón conformitate cu obiectivele Acordului stand-by de a reduce infla˛ia, a limita dezechilibrele externe ∫i de a promova cre∫terea economic„“. Ceea ce i-a mai Óngrijorat pe oficialii de la F.M.I. a fost cre∫terea deficitului bugetar, Ón doar 10 luni, p‚n„ la 1,1 milioane de euro.

Unde sunt ace∫ti bani? Se reg„sesc Ón investi˛ii publice pentru modernizarea infrastructurii rutiere? Au fost aloca˛i cercet„rii ∫tiin˛ifice? S-a suplimentat bugetul pentru s„n„tate? Am finalizat programele de mediu?

La Ónvestire, actualul Executiv proclama solemn Óncheierea tranzi˛iei Ón Rom‚nia. Œn fapt, ceea ce s-a reu∫it este Óncetinirea ritmului economic, deci o renun˛are la obiectivul de a recupera decalajele care ne despart de celelalte state nou-intrate Ón Uniunea European„. A fost introdus„ cota unic„ de impozitare, care a compromis acest an fiscal. Actualul Guvern a dovedit c„ nu ∫tie s„ fac„ rost de banii necesari pentru a m„ri veniturile bugetare. Nici devansarea calendarului accizelor, nici cre∫terea impozitelor indirecte, nici dublarea impozitului pe dividende nu au reu∫it s„ stopeze reculul economic al ˛„rii.

## Stima˛i colegi,

Suntem Óntr-o perioad„ Ón care aveam nevoie de c‚˛iva ani de cre∫tere economic„, Ónso˛it„ de accentuarea competitivit„˛ii, pentru a putea face fa˛„ concuren˛ei de pe pia˛a Uniunii Europene. Faptul c„ Ón 2004 Rom‚nia a primit calificativul de economie de pia˛„ func˛ional„ nu a justificat r„sturnarea logicii financiare ∫i economice a politicii bugetare de c„tre actualul Guvern. Œn locul unor politici fiscale de Óncurajare a investi˛iilor, aplic„m politici care vizeaz„ Óncurajarea consumului. Or, ∫tim cu to˛ii c„ teoria economic„ afirm„ necesitatea unei produc˛ii care s„ poat„ satisface cererea de consum. Dac„ anul trecut veniturile bugetului cre∫teau la 31,5% din P.I.B., acum suntem Ón fa˛a unei invers„ri a dinamicii.

Dac„ p‚n„ la finele anului nu ajungem la un plus de 5% din P.I.B., va fi foarte greu s„ mai putem participa la programele de cofinan˛are ale Uniunii Europene. Pentru a putea continua procesul de preg„tire intern„ pentru aderarea la U.E., avem nevoie de fonduri cu care s„ particip„m la proiectele de dezvoltare cofinan˛ate din programele comunitare.

Aceast„ declara˛ie politic„ inten˛ioneaz„ s„ avertizeze Ónc„ o dat„ Executivul: politica economic„ ∫i fiscal„ Ón 2005 este un e∫ec care, dac„ va continua, va pune Ón primejdie contextul economico-social postaderare al Rom‚niei.

V„ mul˛umesc.

îO informare c„reia i se d„ conota˛ie politic„“

Œn orice stat democratic, Ónc„ de pe vremea lui Montesquieu, se impunea o separa˛ie real„ ∫i eficient„ a puterilor Ón stat: puterea legislativ„, executiv„ ∫i judec„toreasc„.

Œn perioada dinainte de 1989 nici nu putea fi vorba despre o astfel de Ómp„r˛ire Óntr-o societate de tip comunist, unde totul era subordonat politic.

O dat„ cu 1989, cu instaurarea unui stat de drept, cu toate lipsurile lui de Ónceput, s-a impus ∫i Ón ˛ara noastr„

respectarea principiilor democratice ale separa˛iei puterilor Ón stat. Impunerea lor s-a f„cut greoi, F.S.N.-ul — P.D.S.R.-ul — P.S.D.-ul neput‚nd s„ se debaraseze de vechea mentalitate comunist„ ∫i, de c‚te ori Legislativul ∫i, mai ales, juridicul doreau luarea unei m„suri contrare voin˛ei politice neocomuniste, politicul intervenea.

De aici ∫i num„rul enorm de NUP-uri, ceea ce a f„cut ca Uniunea European„ s„ ne atrag„ aten˛ia, Ón repetate r‚nduri, c„ aderarea noastr„ se poate face Ón m„sura Ón care se realizeaz„ o depolitizare a juridicului, Ón vederea elimin„rii ∫i combaterii corup˛iei.

Este curios c„ Ón cazul telefonului dat procurorului general Ilie Boto∫, dat cu scopul unei simple inform„ri asupra unui dosar Ón care era implicat Dinu Patriciu, cei care strig„ cel mai tare c„ nu sunt respectate puterile Ón stat sunt tocmai domnii de la P.S.D.

Ne punem ∫i noi Óntrebarea retoric„: ce mai ∫ti˛i, domni colegi social-democra˛i, de cazul Bivolaru, cazul Rodica St„noiu, cazul Georgescu, cazul primarului Vanghelie, al vizitei îÓnt‚mpl„toare“ a domnului Ion f riac senior la Cotroceni, tocmai c‚nd era cercetat f riac junior ∫i, ca s„ venim pe plaiuri timi∫ene — cerbicia cu care se lupt„ domnul Ilie S‚rbu pentru primarul suspendat al ora∫ului S‚nnicolau Mare, Iosif Oncu, cazul domnului ™ipo∫, Milutinovici sau Viorel Matei? ™i lista ar putea continua.

Œn nici un caz nu se poate spune c„ telefonul dat de premier a influen˛at Ón vreun fel ac˛iunea juridic„, aceast„ ac˛iune nefiind dec‚t un gest al unui om normal, care voia s„ afle situa˛ia unui cet„˛ean re˛inut f„r„ temei legal.

Credem cu toat„ convingerea c„ justi˛ia condus„ cu competen˛„ ∫i d‚rzenie de doamna ministru Monica Macovei va respecta legea ∫i o va impune.

## îA b‚z‚it musca la Deva“

Dup„ c‚teva viraje pe ecranele televizoarelor, Ón care a lansat maxime ∫i aforisme de esen˛„ liberal„, musca a aterizat la Deva, ademenit„ de mirosul unor afaceri murdare ale lui Mircic„. Poate v„ Óntreba˛i ce c„uta ea aici. S„ v„ spunem noi, cei care mai tr„im Ón aceast„ urbe.

Fericirea ora∫ului a Ónceput ∫i continu„ sub administra˛ia reprezentan˛ilor partidelor istorice, care ∫i-au pus Ón minte s„ recupereze jum„tate de veac de absen˛„ din istorie, sub Ón˛eleapta conducere a fo∫tilor activi∫ti, travesti˛i Ón ˛„r„ni∫ti ∫i liberali, precum ∫i a unor forma˛iuni violente ∫i g„l„gioase de esen˛„ civic„, n„scute spontan din criza de legitimitate Ón lupta pentru demolarea Ónsemnelor societ„˛ii care i-a crescut ∫i i-a f„cut aproape oameni.

Prezen˛a la Deva a vie˛uitoarei cu nume de insect„ a fost ocazionat„ de participarea la un mar∫ al t„cerii, la care a fost adus„ cu autobuzele galeria din mai multe jude˛e (dup„ modelul suporterilor englezi la meciurile de fotbal), Óntre care s-au remarcat Nini S„punaru, aceast„ catastrof„ uman„ care a distrus sistemul vamal, Mele∫canu, Boureanu, Bibanu’, Spum„, precum ∫i alte somit„˛i ale vie˛ii publice, pentru a protesta Ómpotriva justi˛iei, care ∫i-a pus pleoapa pe Mircia Munteanu, pupila liberal„ a ora∫ului, asupra c„reia s-au ab„tut blesteme penale...

îFularele galbene“, costumate Ón straie cernite, ∫i-au Ónceput mar∫ul din fa˛a Prefecturii, pentru a intimida

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/15.XI.2005 justi˛ia ∫i a o determina s„ intervin„ Ón favoarea mandarinului. Ce ne facem, Óns„, c„ justi˛ia nu mai este proprietatea fostului ministru liberal Stoica Valeriu, albinosul care ˛inea ascunse cele peste 300 de dosare de adop˛ii ilegale pe care, p‚n„ la urm„, le-a f„cut pierdute?

P‚n„ ∫i poli˛ia municipal„ a fraternizat cu demonstran˛ii t„cerii, c„ci a dat ordin ca Ón c‚rciumi s„ nu se v‚nd„ b„uturi, ceea ce nu s-a Ónt‚mplat nici pe vremea demonstra˛iilor sindicale.

Pe drumul de Óntoarcere, cortegiul a fost Ónt‚mpinat de o femeie revoltat„, care a dat interviuri presei ∫i a fost filmat„ de patru cameramani. Ea declara c„ pe domnul primar l-au ajuns blestemele oamenilor pe care i-a nedrept„˛it prin m„suri abuzive, a∫a cum a fost ∫i cazul ei; a fost de trei ori Ón audien˛„, cu acte autentice, care Ói atestau drepturile Ónc„lcate privind proprietatea asupra unor terenuri Ónstr„inate de frac˛iunea penal„ a Prim„riei Deva, despre care domnul primar spunea c„ sunt false, sco˛‚nd-o afar„ din birou, ca un patron de municipiu. Cazul nu este nici ast„zi solu˛ionat.

îLipsa respectului fa˛„ de cet„˛ean a primarului Iliescu“ Stima˛i mini∫tri, iarna nu-i ca vara!

V„ aduc la cuno∫tin˛„ situa˛ia critic„ a municipiului Giurgiu Ón ceea ce prive∫te energia termic„.

Consiliul Local Giurgiu — majoritar liberal — nu ∫i-a asumat preluarea Centralei Termoenergetice a ora∫ului.

Consiliul Jude˛ean Giurgiu, cu sprijin guvernamental, a reu∫it, Ón ultimii doi ani, s„ asigure c„ldur„ Ón casele giurgiuvenilor — asum‚ndu-∫i responsabilitatea asupra Centralei Termoenergetice.

Partidul Social Democrat a realizat Ón ultimii doi ani un program coerent de gestionare a bazei energetice a ora∫ului Giurgiu.

Schimbarea conducerii politice la nivel na˛ional are ∫i consecin˛e la nivel local.

Guvernul, din care ∫i dumneavoastr„ face˛i parte, nu se implic„ Ón mod consecvent Ón rezolvarea acestei probleme capitale a sezonului rece.

Facem apel la dumneavoastr„ s„ v„ informa˛i colegii ∫i s„-i sensibiliza˛i asupra unei chestiuni vitale.

Lipsa de Ónc„lzire Ón locuin˛e este doar prima verig„ a unui lan˛ distrofic care va cuprinde secven˛ial: infec˛ii respiratorii recurente, acutizarea bolilor cronice, determin‚nd cre∫terea costurilor medicale.

Disconfortul termic cauzat de frigul din locuin˛e va crea perturb„ri Ón programul educa˛ional al copiilor ∫i tinerilor, periclit‚nd viitorul academic al na˛iunii noastre.

Garan˛iile guvernamentale pentru programul de investi˛ii financiare ale Centralei Termoenergetice a

municipiului Giurgiu vor reprezenta continuarea demersurilor pozitive demarate Ón guvernarea socialdemocrat„.

Giurgiuvenii au avut confort termic Ón ultimele dou„ ierni.

Domnilor mini∫tri, fac apel la dumneavoastr„ s„ continua˛i proiectele fezabile ale guvern„rii socialdemocrate ∫i s„ fi˛i al„turi de efortul Consiliului Jude˛ean Giurgiu care, fapt singular Ón ˛ar„, s-a v„zut obligat s„ preia Óndatoririle Consiliului Local Giurgiu, majoritar liberal, ce a depus armele Ón fa˛a celui mai aprig du∫man care l-a Ónvins ∫i pe Napoleon Bonaparte Ón Rusia: generalul Iarn„.

Domnilor mini∫tri, Ón fa˛a urgiei vremii, s„ demonstr„m sus˛inere fa˛„ de cet„˛eni ∫i s„ dep„∫im inerentul antagonism politic pe care noi, Partidul Social Democrat, nu l-am considerat niciodat„ o piedic„ Ón fa˛a priorit„˛ilor climatice.

## îAgricultura la zi“

Anul 2005 se apropie de sf‚r∫it ∫i poate fi considerat, din punct de vedere agricol, ca un an foarte greu. Acest lucru se reflect„ Ón produc˛iile mai mici ob˛inute comparativ cu anul 2004 la majoritatea culturilor agricole, precum ∫i Ón situa˛ia financiar„ precar„ a produc„torilor agricoli.

Aceste condi˛ii au determinat un start necorespunz„tor Ón preg„tirea anului agricol 2005—2006, prin Óns„m‚n˛area unor suprafe˛e mult mai mici de orz, gr‚u de toamn„ ∫i alte culturi, p‚n„ la aceast„ dat„, fa˛„ de suprafe˛ele programate a se Óns„m‚n˛a Ón toamn„.

La o analiz„ atent„ ∫i realist„ a factorilor care au determinat aceast„ situa˛ie critic„ din agricultur„ am fi tenta˛i s„ o punem pe seama factorilor naturali, respectiv a precipita˛iilor; acest lucru poate fi posibil numai Ón anumite jude˛e ale ˛„rii, unde media multianual„ a precipita˛iilor a fost mult dep„∫it„ fa˛„ de normal. Situa˛ia nu este aceea∫i Ón alte zone ∫i jude˛e ale ˛„rii, unde media multianual„ a precipita˛iilor a fost dep„∫it„ nesemnificativ. Œn aceast„ situa˛ie fericit„ se afl„ ∫i jude˛ul Mure∫, unde, p‚n„ la aceast„ dat„, s-au realizat circa 690 litri/metru p„trat fa˛„ de media multianual„ de circa 667 litri/metrul p„trat. Trebuie s„ subliniem faptul c„ Ón luna septembrie 2005 fa˛„ de o medie multianual„ de 52 litri/metrul p„trat s-au realizat numai 36 litri/metru p„trat, iar Ón luna octombrie, fa˛„ de o medie multianual„ de 42 litri/metru p„trat s-au realizat doar circa 5,3 litri/metrul p„trat.

Deci se poate concluziona c„ au existat condi˛ii agrometeorologice favorabile execut„rii lucr„rilor agricole Ón aceast„ toamn„. Cu toate acestea, suprafe˛ele de orz ∫i gr‚u sem„nate sunt mult sub a∫tept„ri, respectiv 3.750 hectare de orz ∫i 25.000 hectare de gr‚u.

Consider c„ principala cauz„ a acestor nerealiz„ri se datoreaz„ fondurilor limitate ∫i insuficiente de care dispun produc„torii agricoli.

Pentru a Ón˛elege modul de valorificare a produc˛iei agricole ∫i procurarea principalelor input-uri necesare procesului de produc˛ie am s„ prezint c‚teva date comparativ cu anul 2004.

Pre˛ de livrare/pre˛ de achizi˛ie la principalele produse agricole ∫i input-uri:

îGreva din Ónv„˛„m‚nt — anun˛at„ ∫i de anvergur„“ Recent, la Bucure∫ti, a avut loc Ónt‚lnirea liderilor Federa˛iei Sindicatelor Libere din Œnv„˛„m‚nt, urmat„ de pichetarea sediului Guvernului.

Prin ∫edin˛a Coali˛iei s-a aprobat c„ educa˛ia va beneficia, Ón plus, de suma de 1.800 miliarde lei vechi. Suplimentarea cu 1.800 miliarde este nesemnificativ„, totalul fondurilor Ónv„˛„m‚ntului reprezent‚nd doar 3,84% din P.I.B.

Pentru c„ Alian˛a nu-∫i respect„ proiectul din Programul de guvernare, cadrele didactice afiliate la Federa˛ia Sindicatelor Libere din Œnv„˛„m‚nt au hot„r‚t s„

opreasc„ lucrul Óncep‚nd cu 7 noiembrie, pentru a determina autorit„˛ile statului s„ aib„ ca reac˛ie alocarea pentru educa˛ie a 6% din P.I.B.

™i alte federa˛ii sindicale din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar au anun˛at c„ inten˛ioneaz„ s„ intre Ón grev„ de la 8 noiembrie.

Cadrele din sistemul universitar ∫i-au ar„tat disponibilitatea de a se al„tura colegilor din sistemul preuniversitar.

C‚t prive∫te majorarea bugetului pentru educa˛ie, este vorba doar de inducerea Ón eroare a opiniei publice, promisiunea f„cut„ reprezent‚nd un calcul gre∫it, 1.800 miliarde de lei vechi aloca˛i Ón plus reprezint„ o cre∫tere de 0,06% din P.I.B. Procentul de 1% din P.I.B. reprezint„, Ón termeni reali, 32.000 miliarde lei, ceea ce Ónseamn„ c„, de fapt, bugetul educa˛iei cre∫te la 3,84% din P.I.B. ∫i nu la peste 4%.

Œn condi˛iile unui buget de austeritate, Guvernul a alocat sume generoase pentru cheltuieli de personal ∫i cre∫teri salariale.

Dac„ pentru salaria˛ii din Ónv„˛„m‚nt cheltuielile de personal, fa˛„ de 2005, au crescut cu 6.000 miliarde lei, pentru alte ministere s-au alocat cre∫teri ∫i mai mari.

De aceea, Ón ultima perioad„, cele patru federa˛ii sindicale din Ónv„˛„m‚nt au organizat mai multe ac˛iuni de protest, mitinguri, chiar pichetarea sediului Parlamentului, pentru a sensibiliza autorit„˛ile s„ acorde alocarea unui buget care s„ permit„ desf„∫urarea activit„˛ii Ón condi˛ii optime.

Pentru c„ tratativele au r„mas f„r„ rezultat, Óncep‚nd de luni, 7 noiembrie, ora 8,00, s-a luat m„sura extrem„ de protest, adic„ declan∫area grevei generale pe termen nelimitat.

Declara˛ie politic„ referitoare la Ónc„lcarea de c„tre Guvern a principiului dialogului social

La finele s„pt„m‚nii trecute am participat la ClujNapoca la o Ónt‚lnire cu reprezentan˛i ai confedera˛iilor sindicale reprezentative la nivel na˛ional, C.N.S. Cartel Alfa, B.N.S., C.S.D.R., C.N.S.L.R. îFr„˛ia“. Œn cadrul discu˛iilor mi s-a semnalat faptul c„ Guvernul nu a consultat sindicatele Ón privin˛a proiectului Legii bugetului de stat pe 2006, Ónc„lc‚nd principiul dialogului social.

Ca urmare a acestui aspect, cele cinci confedera˛ii sindicale membre ale Consiliului Economic ∫i Social (C.E.S.) au decis s„ se retrag„ din acest for consultativ ∫i s„ recurg„ la ac˛iuni de protest.

Guvernul a Ónc„lcat astfel at‚t legisla˛ia na˛ional„, c‚t ∫i prevederile Directivelor europene privind dialogul social. Este inadmisibil ca, la opt ani de la Ónfiin˛area C.E.S., s„ mai asist„m la asemenea Ónc„lc„ri flagrante ale legii.

Institu˛ia dialogului social este o emblem„ a U.E. Ón materie de elaborare a politicilor publice. Este regretabil faptul ca Executivul nu face nici m„car un efort pentru corectarea acestor caren˛e ale procesului de preg„tire a mediului intern pentru momentul 1 ianuarie 2007.

De∫i asemenea practici au fost caracteristice perioadei guvern„rii C.D.R., Ón care dialogul social a fost preponderent contextual, practicat Ón situa˛ii de criz„, actuala guvernare ignor„ cadrul institu˛ionalizat permanent pentru un dialog cu organiza˛iile sindicale Ón probleme de interes major, precum cea in discu˛ie, a Legii bugetului de stat. Astfel, a devenit o practic„ a actualei puteri neglijarea dialogului cu reprezentan˛ii sindicatelor Ón sfidarea oric„ror principii statuate Ón practica democra˛iei europene.

Stima˛i colegi,

Se impune ca Ón spiritul valorilor democra˛iei consacrate de c„tre democra˛iile cu tradi˛ie s„ respect„m principiul dialogului social ∫i, mai mult dec‚t at‚t, s„ diversific„m formele de comunicare cu reprezentan˛ii organiza˛iilor sindicale ∫i societatea civil„. Actuala putere trebuie s„ Ón˛eleag„ faptul c„ dialogul social este o practic„ institu˛ionalizat„ la nivel european. Dialogul social nu reprezint„ numai o cerin˛„ a Directivelor europene, ci, mai ales, o necesitate intern„ a vie˛ii social-economice din Rom‚nia. A∫adar, orice decizie de interes general care intr„, conform reglement„rilor legale, Ón sfera actelor care necesit„ consultarea sindicatelor, prime∫te un plus de reprezentativitate/valoare prin asumarea ei de c„tre organiza˛iile sindicale.

îP‚inea, bugetul ∫i codul fiscal“

Modificarea ˛intei de infla˛ie pe acest an de la 5% la 7% devine o certitudine o dat„ cu modificarea pre˛ului la utilit„˛i, Ón concordan˛„ cu cre∫terea pre˛urilor la materiile prime pe pia˛a interna˛ional„, ca ∫i modific„rile aduse Codului fiscal vor duce Ón mod obligatoriu la m„rirea pre˛ului p‚inii.

Cum normele Uniunii Europene cer ca produsele de panifica˛ie s„ fie Ónvelite Óntr-un material protector, aceast„ cerin˛„ va m„ri cu cel pu˛in 10% pre˛ul produselor. La consumul relativ mare de p‚ine din Rom‚nia, o simpl„ socoteal„ arat„ c„ leg„tura dintre produsul p‚ine ∫i rata infla˛iei face ca aceasta din urm„ s„ creasc„ cu cel pu˛in 0,5%.

Œn acest context, o estimare chiar ∫i aproximativ„ a ratei infla˛iei Ón 2006 este dificil de pronosticat, ∫i aceasta cu at‚t mai mult cu c‚t, de∫i exist„ un proiect de buget, nu avem un Cod fiscal definitiv, orice modificare a acestuia duc‚nd la efecte infla˛ioniste Ón economia rom‚neasc„.

Obliga˛ia noastr„, a parlamentarilor, indiferent de culoarea politic„, este ca rom‚nii s„ poat„ tr„i Óntr-adev„r bine. ™i aceast„ cerin˛„ Óncepe ∫i cu pre˛ul p‚inii.

î™coala din jude˛ul Olt, Ón vacan˛„“

S„tule de promisiuni, cadrele didactice din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar ∫i cel universitar au intrat Óncep‚nd de luni, 7 noiembrie 2005, pe termen nelimitat, Ón grev„ general„.

Liderii sindicatelor din educa˛ie au solicitat pe bun„ dreptate ca procentul alocat din bugetul anului 2006 s„ fie 6% din P.I.B.

Ei au solicitat elaborarea, discutarea ∫i promulgarea legii salariz„rii din Ónv„˛„m‚nt, acordarea de tichete de mas„ ∫i a unui fond pentru c„r˛i de specialitate ∫i acces la Internet.

Revendic„rile sindicali∫tilor din Ónv„˛„m‚ntul oltean sunt justificate. Œn plus de cele solicitate, mai putem spune c„ dotarea ∫colilor nu este cea corespunz„toare.

Se pare c„ promisiunile f„cute Ón campania electoral„ din noiembrie 2004 au fost uitate, iar bugetul alocat educa˛iei ∫i cercet„rii este mai mic dec‚t cel din 2005.

Personal nu Ón˛eleg cum cu un buget de numai 3,37% din P.I.B. nivelul Ónv„˛„m‚ntului se poate apropia de cel european, Ón condi˛iile Ón care Ón aprilie 2006 vom primi îund„ verde“, prin Raportul de ˛ar„, pentru aderarea la U.E.

Cadrele didactice au dreptate, dar constat„m c„ actualul Guvern nu este interesat de problemele concrete ∫i reale ale ˛„rii.

Unul dintre subiectele cele mai prezente Ón pres„ ∫i Ón dezbaterile ultimelor zile este cel al reformei Ón s„n„tate.

Pachetul de legi privind reforma sistemului de s„n„tate propune o abordare global„ ∫i profund„ a neajunsurilor unui sistem mare consumator de resurse, dar total neperformant. Cauzele principale ale slabului randament Ón domeniul Óngrijirilor medicale sunt cunoscute de mult„ vreme, dar nu a existat niciodat„ voin˛a politic„ a unei abord„ri radicale, a unui tratament corect ∫i intensiv.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/15.XI.2005 Sistemul sanitar din Rom‚nia se g„se∫te Óntr-o criz„ profund„ din cel pu˛in patru motive: insuficien˛a fondurilor ce intr„ Ón sistem, managementul defectuos, accesul inechitabil la resurse, scurgerea de fonduri din sistem.

Legile privind reforma sistemului sanitar, prin reglement„rile pe care le con˛in, ac˛ioneaz„ asupra principalelor cauze care au Ómpins sistemul spre ineficien˛„. Tocmai de aceea putem sus˛ine cu t„rie c„ reforma Ón s„n„tate este necesar„ ∫i c„ principiile, direc˛iile de ac˛iune propuse de setul de legi lansat de Ministerul S„n„t„˛ii sunt corecte ∫i merit„ sprijinul tuturor celor interesa˛i de starea de s„n„tate a popula˛iei.

Faptul c„ Ón dezbaterile de p‚n„ acum au ap„rut foarte mul˛i sus˛in„tori ai pachetului de legi, o minoritate care Ól contest„ ∫i aproape deloc p„reri neutre demonstreaz„ c„ reglement„rile con˛inute Ón legile respective sunt corecte. Contestatarii, pu˛ini la num„r, sunt Ón mod evident cei care prin aplicarea pachetului de legi ∫i-ar pierde unele privilegii, cunoscut fiind faptul c„ rezisten˛a cea mai mare la schimbare vine Óntotdeauna din interiorul sistemului supus reform„rii. Prin urmare, lipsa unei reac˛ii negative ar sugera c„ legile reformei de fapt nu schimb„ din temelii un sistem ineficient ∫i corupt.

Pachetul de legi privind reforma sistemului de s„n„tate poate fi, cu siguran˛„, Ómbun„t„˛it, dar nu trebuie deturnat de la bunele sale inten˛ii, de la principiile pe care ni le propune pentru Óns„n„to∫irea unui sistem bolnav. ™i pentru c„ automedica˛ia nu este niciodat„ indicat„, poate c„ este bine c„ un înemedic“, beneficiind de obiectivitatea celui care vede lucrurile din exterior, ∫i-a propus s„ vindece sistemul de s„n„tate din Rom‚nia.

## **Domnul Vasile Filip Soporan:**

îCum evalu„m ∫i ce solicit„m administra˛iei locale?“ Legea administra˛iei publice locale este una dintre legile importante ale unui stat de drept, dup„ p„rerea speciali∫tilor domeniului: îLegea administrativ„ este a doua la r‚nd, Ón Ónsemn„tate, dup„ Constitu˛ie, c„ci prin ea se stabilesc drepturile ∫i Óndatoririle cet„˛enilor uni˛i, Ón sate, comune, pl„∫i ∫i jude˛e, ∫i tot prin ea se hot„r„∫te ce drepturi ∫i Óndatoriri au autorit„˛ile din comune, din pl„∫i, din jude˛e ∫i tot prin ea se hot„r„∫te ce drepturi are Guvernul ˛„rii fa˛„ de sate, comune ∫i jude˛e“.

Œn acest context, legea administra˛iei publice locale trebuie s„ ˛in„ seam„ ∫i de comportamentul autorit„˛ilor fa˛„ de evolu˛ia vie˛ii economico-sociale. Comportamentul poate fi reglementat prin mecanismele economiei de pia˛„ sau prin programe publice, care dau expresie institu˛ionaldemocratic„ rela˛iei dintre interesele individuale ∫i cele ale colectivit„˛ii. Ultima variant„ se fundamenteaz„ pe teoria op˛iunii publice.

Elementele de baz„ ale ultimei variante sunt: teoria bugetului echilibrat ∫i un control sever asupra autorit„˛ilor locale, capacitatea autorit„˛ilor locale de a identifica ∫i stimula acel cadru economic, legal, care, s„ asigure tuturor agen˛ilor economici ∫i oamenilor ∫ansa egal„ de a ob˛ine c‚∫tiguri prin eforturi proprii ∫i prin cooperare productiv„ cu ceilal˛i, stabilirea deciziei, prin luarea Ón considerare a construc˛iei fiscal-bugetare colective, care

vizeaz„ dezvoltarea economico-social„ Óntr-un climat institu˛ional cu adev„rat democratic.

Din ce Ón ce mai mult, cet„˛eanul simte o influen˛„ mai puternic„ din partea autorit„˛ilor locale, autoritatea central„ fiind perceput„ ca structur„ de reglementare ∫i de implicare Ón gestionarea problemelor de interes na˛ional.

Constitu˛ia, Legea administra˛iei publice locale, Legea de func˛ionare a Guvernului, Legea finan˛elor, Legea finan˛elor publice locale reprezint„ structura de baz„ Ón realizarea algoritmului de Ómp„r˛ire a puterii centrale ∫i a puterii locale, pentru a face mai eficient„ administra˛ia Ón raport cu cerin˛ele cet„˛eanului.

## PAUZ√

## DUP√ PAUZ√

Din totalul celor 331 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 264, sunt absen˛i 67 din care, particip„ la alte ac˛iuni parlamentare un num„r de 11.

Continu„m dezbaterile ini˛iativelor legislative Ónscrise pe ordinea de zi pentru ∫edin˛a de ast„zi.

Stima˛i colegi,

Suntem la punctul 6 de pe ordinea de zi, propunerea legislativ„ privind constituirea zonelor metropolitane.

Dac„ dore∫te cineva, din partea ini˛iatorului, s„ ia cuv‚ntul? Domnule deputat, ave˛i microfonul.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œn primul r‚nd, a∫ vrea s„-mi exprim nemul˛umirea pentru faptul c„ la ∫edin˛a Comisiei pentru administra˛ie public„ eu nu am fost invitat Ón calitate de ini˛iator s„-mi sus˛in acest proiect de lege.

Œn al doilea r‚nd, vreau s„ spun c„ propunerea de respingere pentru mine constituie o surpriz„, pentru faptul c„ este o propunere de lege care ar trebui s„ trezeasc„ interesul nu numai al comisiei, ci ∫i al Camerei Deputa˛ilor, al Parlamentului ∫i al Guvernului, av‚nd Ón vedere c„ acest proiect de lege Ó∫i propune s„ reglementeze un statut de zon„ metropolitan„ care este prezent Ón majoritatea statelor Uniunii Europene. De altfel, din esen˛a acestui proiect de lege sau Ón esen˛a sa proiectul de lege a dorit s„ preia unul dintre modelele de guvernare metropolitan„ existente ast„zi Ón Europa ∫i care sunt clasificate de c„tre METREX, adic„ Re˛eaua European„ a Regiunilor ∫i Zonelor Metropolitane, Ón trei categorii, ∫i anume: autorit„˛i metropolitane care dispun de puteri depline Ón ceea ce prive∫te domeniile social, economic, infrastructur„, mediu ∫i de planificare sau amenajare teritorial„; autorit„˛i numite sau alese, prev„zute cu puteri selective, esen˛iale, prin intermediul c„rora se planific„ ∫i se aplic„ strategiile pentru rezolvarea problemelor-cheie ∫i trei asocia˛ii metropolitane numite sau organisme complementare Ómputernicite cu responsabilit„˛i de planificare strategic„ ∫i cu func˛ii consultative de aplicare.

Legea ∫i-a permis, dac„ vre˛i, s„ stabileasc„ ∫i principalele obiective, ∫i anume este vorba despre dezvoltarea economic„ ∫i social„ echilibrat„ a localit„˛ilor Ón cuprinsul zonei, stabilirea direc˛iilor dezvolt„rii spa˛iale a localit„˛ilor urbane ∫i rurale Ón cuprinsul zonei,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/15.XI.2005 Ómbun„t„˛irea calit„˛ii vie˛ii oamenilor ∫i colectivit„˛ilor umane.

Sigur c„ sunt ∫i alte obiective pe care ∫i le-a propus acest proiect de lege, Óns„, ca esen˛„, propunerea legislativ„ este promotoarea ideii ca, Ón viitor, administra˛ia public„ s„ depind„ din ce Ón ce mai pu˛in de sumele alocate de la bugetul de stat, deschiz‚nd ∫i mai mult calea autofinan˛„rii ∫i a unei autonomii financiare tot mai mari.

Mul˛umesc, domnule deputat. Domnul Fenechiu, comisia.

V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œnainte de a prezenta raportul comisiei vreau s„ fac o precizare care este universal valabil„ pentru Óntreaga activitate a comisiei. Vreau s„ v„ spun c„, Ón normele noastre de proceduri interne pe care le-am stabilit la comisie, Ón fiecare luni, dup„ ce afl„m de la Biroul permanent al Camerei care este ordinea de zi din s„pt„m‚na respectiv„, sunt anun˛a˛i invariabil absolut to˛i ini˛iatorii de propuneri legislative, toate ministerele care ar trebui s„ fie prezente la dezbaterile comisiei ∫i to˛i ceilal˛i factori care ar trebui s„ fie prezen˛i acolo. Acela∫i lucru s-a Ónt‚mplat ∫i Ón cursul zilei de ieri ∫i sunt martori to˛i cei de aici care au propuneri pe ordinea de zi din aceast„ s„pt„m‚n„. Œmi pare r„u, dar ∫i domnul deputat a fost chemat. Nu este vina mea. A mai fost un precedent de la acest microfon c‚nd, un coleg de-al nostru, care semnase c„ fusese prezent la o ∫edin˛„ a comisiei ∫i care era membru al acelei ∫edin˛e, a f„cut afirma˛ia c„ nu a fost invitat.

Dincolo de toate, vreau s„ v„ spun c„ at‚ta timp c‚t comisia a hot„r‚t cu 23 de voturi pentru ∫i doar dou„ ab˛ineri respingerea acestei ini˛iative legislative, ar trebui s„ v„ g‚ndi˛i c„, totu∫i, aceast„ hot„r‚re nu a fost luat„ gratuit.

Vreau s„ v„ mai spun c„, Ón Comisia de administra˛ie public„, exist„ un echilibru Óntre putere ∫i opozi˛ie, cu o diferen˛„ de maximum dou„ voturi, inclusiv to˛i deputa˛ii Partidului Social Democrat ∫i ai celorlalte partide din

opozi˛ie au votat Ómpotriva acestui proiect de lege, ∫i nu pentru c„ nu ar fi important s„ avem o legisla˛ie clar„ privind constituirea zonelor metropolitane, ci pentru c„ au considerat c„ acest proiect de lege ar putea avea foarte multe modific„ri ∫i ad„ugiri ∫i, de asemenea, exist„ Ón dezbateri, Ón aceast„ sesiune parlamentar„, Ónc„ cel pu˛in dou„ proiecte de lege pe aceast„ tem„. Iar comisia a hot„r‚t s„ se ia Ón discu˛ie toate cele trei proiecte de lege, pe domnul Ni˛„ Ól vom invita la aceste dezbateri ale comisiei ∫i s„ avem Óntr-adev„r un proiect de lege privind constituirea zonelor metropolitane, care s„ r„spund„ tuturor cerin˛elor, at‚t ale puterii, c‚t ∫i ale opozi˛iei, c‚t ∫i ale intereselor na˛ionale.

Dezbateri generale? Din partea Grupul parlamentar al P.R.M., domnul C„lianu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

M„ numesc C„lian, f„r„ îu“, sunt obligat s„ v„ aten˛ionez.

Stima˛i colegi,

Ideea Ónfiin˛„rii zonelor metropolitane nu este de ieri, de alalt„ieri. Ea este pe tapet, s„ spun a∫a, ∫i Ón Rom‚nia, de cel pu˛in cinci ani de zile, n-am s„ dau numele celui care a lansat prima dat„ aceast„ idee Ón Rom‚nia, pentru c„ nu vreau s„-mi fac publicitate. Dar, ca jurist, Ón primul r‚nd, consider c„ ∫i ast„zi la noi, Ón Rom‚nia, exist„ un cadru legislativ adecvat care s„ permit„ Ónfiin˛area unei zone metropolitane.

Mi se pare absurd, de∫i ∫tiu c„ sunt cel pu˛in trei ini˛iative legislative care vizeaz„ Ónfiin˛area zonelor metropolitane, s„ dirij„m de la nivelul Parlamentului toate direc˛iile prin care s„ se Ónfiin˛eze aceste zone metropolitane. P„rerea mea personal„ ∫i a Grupului parlamentar al P.R.M. este c„ aceast„ chestiune trebuie l„sat„ la Óndem‚na consiliilor locale care se angreneaz„ Ón Ónfiin˛area acestui mecanism, Ón Ónfiin˛area zonelor metropolitane.

Consider„m a∫adar c„ este de competen˛a consiliilor locale s„ ia decizii Ón privin˛a modului Ón care se vor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/15.XI.2005 organiza, astfel Ónc‚t s„ nu direc˛ion„m, a∫a cum spuneam, de la nivel legislativ, modul Ón care s„ se administreze Ón eventualitatea Ónfiin˛„rii unei zone metropolitane.

Œn consecin˛„, consider c„ nu putem vota, de∫i respect ini˛iatorul ∫i proiectul propriu-zis, pentru c„ a muncit ∫i mi se pare normal s„ acord„m respectul cuvenit, dar, per ansamblu, Ónc„ o dat„, ∫i cu asta Ónchei, decizia trebuie s„ apar˛in„ consiliilor locale.

V„ mul˛umesc.

Domnul Ni˛„, P.S.D.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

A∫ vrea s„ fac c‚teva preciz„ri.

Prima precizare: domnule Fenechiu, s„ ∫ti˛i c„ nu m-a˛i invitat. Ca s„ fie foarte clar, s„ nu l„s„m loc la interpret„ri.

A doua chestiune: domnule C„lian, s„ ∫ti˛i c„ tot primul am fost. Œn 2003, primul proiect de lege cu zonele metropolitane tot subsemnatul l-a emis.

A treia chestiune: nu vreau s„ am drept de paternitate asupra acestor chestiuni ∫i apreciez ini˛iativa celorlal˛i colegi, dar chiar dac„ proiectul meu de lege este mai pu˛in bun dec‚t celelalte, Ón mod corect era s„ conex„m toate proiectele de lege ∫i s„ le discut„m Ómpreun„ dac„ eram constructivi ∫i doream s„ promov„m un asemenea proiect.

Din momentul Ón care fiecare partid vine cu un anumit proiect de lege ∫i dore∫te s„-l promoveze, atunci categoric c„ politiz„m acest aspect.

™i, Ón sf‚r∫it, Ón al patrulea r‚nd, vreau s„ v„ spun c„ facem o mare eroare atunci c‚nd nu lu„m Ón calcul sau nu reglement„m aceste zone metropolitane care, deja, la nivelul Uniunii Europene sunt o chestiune foarte important„ ∫i este tratat„ cu maxim„ responsabilitate.

Œn sf‚r∫it, primul proiect de lege al meu din 2003 a avut o lacun„, adic„ a considerat c„ nu trebuie s„ se trateze municipiul Bucure∫ti dec‚t separat. Acela∫i lucru l-am f„cut ∫i acum. Colegii mei au depus un proiect de lege cu zonele metropolitane Bucure∫ti. Evident c„ zona metropolitan„ Bucure∫ti are o mai mare, cum s„ spunem, are o mai mare concentrare de for˛e, de popula˛ie, de aspecte economico-sociale dec‚t celelalte zone din Rom‚nia ∫i am considerat c„ este bine s„ trat„m separat, s„ avem un proiect de lege separat pentru restul ˛„rii, unde marea majoritate a ora∫elor nu dep„∫esc 300.000 de locuitori ∫i un proiect separat care s„ delimiteze zona metropolitan„ Bucure∫ti.

Deci dac„ conex„m toate aceste proiecte, putem s„ scoatem o lege foarte bun„. A∫a cred c„ facem lucrurile secven˛ial ∫i le facem din punct de vedere partinic ∫i, din acest motiv, dup„ p„rerea mea, nu va ie∫i o lege bun„. V„ mul˛umesc foarte mult.

Dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Fenechiu.

## V„ mul˛umesc.

Profit de faptul c„ am ajuns la acest microfon s„-i mul˛umesc domnului Ni˛„ pentru ceea ce a spus ∫i vreau s„ v„ spun c„ este exact Ón concordan˛„ cu ceea dore∫te ∫i grupul nostru parlamentar, ∫i comisia, ∫i toat„ lumea. Mai exist„, cum spuneam, dou„ proiecte legislative, una a municipiului pentru zona metropolitan„ Bucure∫ti ∫i una pentru zona metropolitan„ Cluj.

Este foarte normal ca Ónainte de a dezbate aceste dou„ proiecte legislative s„ avem o lege-cadru a zonelor metropolitane care trebuie s„ fie f„cut„, dar trebuie s„ fie f„cut„ bine ∫i, dac„ dori˛i, ∫i Ón concordan˛„ cu ce-∫i doresc ∫i cei care au ini˛iat proiectul din zona metropolitan„ a Bucure∫tiului ∫i cea a Clujului. A∫a Ónc‚t, v„ rog s„ fi˛i de acord ca Ómpreun„ cu Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic s„ participa˛i la elaborarea unei legi-cadru pentru zonele metropolitane, care s„ fie Ón cea mai bun„ form„ posibil„ pentru noi.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Tab„r„, P.D.

Domnilor colegi, ∫i eu m„ asociez la ceea ce spunea domnul deputat Fenechiu, c„ este nevoie de o legecadru. Dar nici p‚n„ la aceast„ dat„ nu a oprit nimeni marile municipii de a-∫i dezvolta sau de a-∫i proiecta dezvoltarea Ón viitor. ™i un astfel de proiect s-a f„cut ∫i la Timi∫oara Ón urm„ cu aproape un an ∫i jum„tate ∫i Ón care, practic, se vede aceast„ dezvoltare pe orizontal„.

Eu a∫ spune un singur lucru care trebuie avut Ón vedere la dezvoltarea unui astfel de proiect de lege, ∫i anume este vorba despre descongestionarea metropolei. Dac„ aceast„ dezvoltare metropolitan„ se va vedea printr-o reaglomerare, atunci nu am f„cut mare lucru. Este vorba despre ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón Europa Occidental„ ∫i Ón marile ora∫e americane. ™i cred Ónc„ o dat„ c„ aceste proiecte trebuie adunate la un loc ∫i elaborat un proiect-cadru care s„ reglementeze astfel de zone, inclusiv cu dezvoltarea a ceea ce Ónseamn„ localit„˛ile suburbane, transformarea lui, comunica˛ii, infrastructur„, institu˛ii etc.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Mai exist„ alte puncte de vedere? Nu. Fiind vorba de un proiect de lege cu raport... M„ ierta˛i, domnule Tudor nu v-am v„zut...

Domnule Tudor, Partidul Conservator, ave˛i microfonul.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Cu tot respectul pentru domnul deputat Ni˛„, dac„ noi adoptam Ón comisie, Ón prima faz„, legea dumneavoastr„, toate celelalte 3 proiecte, cele dou„, pentru zona metropolitan„ Bucure∫ti ∫i cel pentru Cluj nu mai puteau trece. Pentru c„ la dumneavoastr„ am constatat cum bine a ˛intuit proiectul de lege c„ dori˛i o structur„ de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/15.XI.2005 tip... sau g‚ndi˛i zona metropolitan„, cum este ∫i firesc, ca o structur„ de tip asociativ, care nu trebuie s„ duc„ la desfiin˛area altor unit„˛i administrativ teritoriale. Un asemenea proiect de lege eu Ól sus˛in cu mare pl„cere, pentru c„ ceea ce se inten˛ioneaz„ dincolo cred c„ va genera, ∫i o s„ spun acest lucru atunci c‚nd va fi cazul, mari tensiuni sociale. Pentru c„, eu nu sunt de acord, ca parlamentar de C„l„ra∫i, ca jum„tate din jude˛ul meu s„ dispar„ pe cel„lalt proiect de lege. Deci, de aceea am zis s„ nu ne gr„bim cu acest proiect de lege, ∫i la celelalte vom face la fel. ™i ast„zi, ∫i m‚ine. S„-l g‚ndim ca lumea, s„ cre„m aceast„ zon„ metropolitan„ ca sistem asociativ, pe baza voin˛ei estimate prin referendumuri locale de c„tre unit„˛ile care au rela˛ii economice ∫i sociale cu zona metropolitan„, cu centrul metropolitan, ∫i dup„ aceea s„ venim cu proiecte concrete pentru Bucure∫ti, Cluj ∫i alte ora∫e care se Óncadreaz„ Ón inten˛ia dumneavoastr„.

De aceea, s„ fim bine Ón˛ele∫i, Ón comisie am votat Ómpotriva acestui proiect de lege, pe care noi Ól apreciem ∫i-l sim˛im necesar, dar trebuie s„-l relu„m. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Domnul deputat, de la P.N.L. a luat cuv‚ntul, conform procedurii dezbaterilor generale, un singur deputat.

V„ mul˛umesc.

Fiind vorba de un raport de respingere, s„-l

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Vreau, Ón primul r‚nd, s„ v„ spun c„ acest proiect de lege vine Ón urma consult„rii cu mai multe zone din sistemul de Ónv„˛„m‚nt. Œn forma ini˛ial„, art. 10 la alin. 1 pct. a) ∫i b), prin folosirea sintagmei: îÓn unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt echivalente sau Óntr-o treapt„ inferioar„“, limiteaz„, practic, posibilitatea unor cadre didactice care Óndeplinesc condi˛iile art. 7 din statut, Óns„ datorit„ acestei piedici nu pot accede la pretransferare Ón unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt superior.

Practic, aceast„ propunere legislativ„ Ó∫i propune eliminarea acestei bariere, consider‚nd ca fiind suficiente prevederile art. 7 din statut. De asemenea, este v„zut ca fiind un pas spre luarea unei m„suri definitive Ón aceast„ zon„, ∫i anume folosirea singurei metode general valabile, s„ fie concursul. Faptul c„ Ón Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport s-a dezb„tut ∫i s-a dat o decizie, s„ zic, de respingere, ne dezam„ge∫te.

Rog foarte mult„ Ón˛elegere Ón aceast„ zon„ ∫i cerem noi, ini˛iatorii, respingerea propunerii de respingere a Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport ∫i adoptarea proiectului Ón forma ini˛ial„.

V„ mul˛umesc.

Da. V„ mul˛umesc.

Doamna Olgu˛a Vasilescu, pre∫edinta comisiei. Ave˛i microfonul, doamna deputat.

## Stima˛i colegi,

Œn actuala form„ se consider„ c„ prevederile art. 10, respectiv lit. a) ∫i b) ale alin. 1, limiteaz„ posibilit„˛ile de pretransferare a personalului din Ónv„˛„m‚nt prin utilizarea sintagmei îÓn unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt echivalente sau Ón trepte inferioare de Ónv„˛„m‚nt“. Aceasta ar reprezenta o barier„, de aceea se propune eliminarea acesteia din textul legii.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Propunerea legislativ„ a fost respins„ Ón ∫edin˛a comisiei, din urm„toarele motive: pretransferarea ar bulversa Ón acest caz mobilitatea cadrelor didactice prin evitarea concursurilor pentru licee; tinerii absolven˛i nu ar putea ocupa posturi libere Ón licee, Óntruc‚t acesta ar fi ocupate din profesorii din gimnaziu, anterior scoaterii lor la concurs.

Al doilea motiv, pentru asigurarea calit„˛ii Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar, concursul este singura modalitate corect„ de selectare a cadrelor didactice valoroase, mai ales c‚nd se trece de la o treapt„ de Ónv„˛„m‚nt inferioar„ la alta superioar„: gimnaziu—liceu.

Al treilea motiv. Œntruc‚t pretransferarea implic„ activitate didactic„ anterioar„, implicit posesia gradelor didactice, tinerii absolven˛i foarte valoro∫i nu ar avea acces la liceele de prestigiu dec‚t dup„ o experien˛„ Óndelungat„ Ón gimnaziu. Ace∫tia ar fi priva˛i de a se des„v‚r∫i ca dasc„li Óntr-un mediu liceal de valoare.

V„ mul˛umesc, doamna deputat.

Din partea grupurilor parlamentare la dezbateri generale dac„ exist„ interven˛ii?

V„ rog, domnule deputat.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œntr-adev„r, Ón cadrul Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport, dup„ dezbateri aprige, cu 11 voturi Ómpotriv„ ∫i cu 10 voturi pentru, ini˛iativa colegilor a fost respins„.

Œns„ vreau s„ v„ spun c„, Ón acea ∫edin˛„, punctul de vedere al Guvernului, reprezentat de doamna Paloma Petrescu, a fost unul pozitiv fa˛„ de aceast„ ini˛iativ„ legislativ„. Din p„cate, Ónaintea votului, doi colegi din partea coali˛iei guvernamentale au p„r„sit sala ∫i, din cauza acestui fapt, raportul s-a inversat: Ón loc s„ fie aprobat cu 12 voturi pentru ∫i 11 Ómpotriv„, s-a Ónt‚mplat chiar invers. Mie mi se pare c„ a spune c„ prin acceptarea acestor modific„ri am bulversa sistemul de mi∫c„ri Ón Ónv„˛„m‚nt… mi se pare exagerat. Œn nume personal ∫i chiar ∫i Ón numele Grupului parlamentar al U.D.M.R., noi, ca ∫i Ón comisie, sus˛inem Ón continuare acest proiect de lege, Óns„ a∫ dori s„ ascult ∫i punctul de vedere al ministerului.

V„ mul˛umesc.

52 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/15.XI.2005

## Domnilor deputa˛i,

La dezbateri generale, proiect de lege cu propunere de respingere, deci nu avem ce discuta cu punctul de vedere al altcuiva dec‚t al ini˛iatorului. L-am ascultat. Al comisiei l-am ascultat. Al grupurilor parlamentare?

Domnul deputat Dumitriu, ave˛i microfonul.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Modific„rile propuse de autorii ini˛iativei legislative se refer„ la art. 10 din Legea nr. 128/1997 — Statutul personalului didactic ∫i care vizeaz„ pretransferarea ∫i transferarea personalului didactic. Œn acela∫i regim de mediu, spune articolul, ∫i acela∫i nivel de Ónv„˛„m‚nt sau un nivel de Ónv„˛„m‚nt inferior, a∫a cum este Ón statut ∫i a∫a cum func˛ioneaz„ de ani de zile, noi Ól consider„m corect.

Ceea ce au propus, de ce motivez lucrul acesta, ceea ce au propus ini˛iatorii, mi se pare nelegal ∫i total incorect. De ce? Pentru c„ pentru fiecare nivel de Ónv„˛„m‚nt concursul este diferit ∫i mediile sunt diferite. Ca s„ iau unul de la gimnaziu, care a dat un anumit concurs la limba rom‚n„, ∫i s„-l duc prin pretransfer sau transfer la un liceu de prestigiu, c‚nd acolo eu pot organiza un concurs foarte frumos ∫i foarte bine ∫i foarte legal, v-am spus sincer, eu Ól consider, ca unul care cunosc foarte bine sistemul de Ónv„˛„m‚nt, Ól consider nelegal.

Mai mult, repartizarea pe posturi este dat„ Ón ordinea mediilor. De aceea, eu v„ adresez rug„mintea s„ vota˛i pentru respingerea acestei ini˛iative legislative, deoarece ar avea consecin˛e dezastruoase asupra calit„˛ii Ónv„˛„m‚ntului. V„ rog s„ ave˛i Ón vedere c„ Ónv„˛„m‚ntul este unul dintre domeniile care Ónc„ mai func˛ioneaz„ bini∫or Ón Rom‚nia. V„ rog frumos, nu-l distruge˛i.

Oricum, parlamentarii P.S.D. vor vota Ómpotriv„. V„ mul˛umesc.

Totu∫i, av‚nd Ón vedere, Ón principal, m„sura, argumentele sociale care au Ónso˛it ini˛iativa legislativ„ a colegului nostru, sunt dispus s„ accept, totu∫i, p‚n„ la o reg‚ndire a Óntregii filozofii de modificare a Legii Ónv„˛„m‚ntului, pe care, probabil, ne-o va pune pe mas„ Guvernul Ón viitorul nu prea Óndep„rtat, p‚n„ atunci cred totu∫i c„ o astfel de modificare legislativ„ este oportun„ ∫i propun s„ o vot„m.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Este foarte adev„rat c„ aceast„ propunere legislativ„ a suscitat dezbateri Ón comisie, votul de respingere pe care comisia l-a dat, l-a dat ∫i Ón acord cu pozi˛ia ministerului care a constatat c„ Ón momentul de fa˛„ o astfel de propunere legislativ„ este inoportun„ pe strategia de descentralizare a sistemului de Ónv„˛„m‚nt preuniversitar. Rolul reparti˛iei dasc„lilor Ón unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt va reveni preponderent organelor din teritoriu Ón sistemul descentralizat ∫i, Ón primul r‚nd, managementului ∫colar din unit„˛ile respective. Cu alte cuvinte, chiar dac„ func˛ia de titular se va p„stra pe postul ocupat prin concurs, repartiz„rile Óntre institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt pot fi f„cute doar cu acordul managerului unit„˛ii respective, Ón baza unor criterii de performan˛„.

Concluzia comisiei este Ón acord, revin, cu pozi˛ia ministerului pe strategia promovat„, ∫i politicile de personal urmeaz„ s„ fie modificate de c„tre minister prin modificarea Legii Statutului cadrelor didactice, Ón viitorul apropiat, Ón m„sura Ón care reforma descentraliz„rii va face pa∫i importan˛i ∫i cred c„ ast„zi plenul Camerei trebuie s„ voteze Ón acord cu votul exprimat de comisie, cu alte cuvinte s„ resping„ acest proiect legislativ.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Dac„ exist„ alte interven˛ii la dezbateri generale? V„ rog, domnule Manta, Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Eu cred c„ exprimarea antevorbitorului meu, domnul Dimitriu, este mult prea preten˛ioas„, Ón sensul distrugerii Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc dac„ adopt„m un asemenea proiect de lege. Sunt de acord c„ problema poate fi discutabil„. Personal, Ón comisie, am avut re˛inere fa˛„ de acest proiect de lege, pentru c„ Ón ansamblul s„u solu˛ia pretransfer„rilor Ón via˛a de zi cu zi a dat na∫tere la enorm de multe abuzuri ∫i direct, indirect, mai mult sau mai pu˛in, implicit sau explicit, au fost situa˛ii c‚nd prin pretransfer„ri, practic, s-a evitat concursul, s-a ajuns la situa˛ii ca, s„ zicem, profesori cu note de 5 sau 6 la examene s„ poat„ s„ dep„∫easc„ prin aceste subterfugii profesori care, ini˛ial, luau note de 9 ∫i 10.

## V„ mul˛umesc.

Dac„ din partea altor grupuri parlamentare exist„ interven˛ii? Partidul Democrat?

Partidul Democrat sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ ∫i, a∫a cum se prezenta, aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ nu este Ón dezavantajul tinerilor care sunt Ón momentul de fa˛„ Ón Ónv„˛„m‚nt, pentru c„ orice t‚n„r, care Ón momentul Ón care Ó∫i des„v‚r∫e∫te activitatea didactic„ prin continuarea studiilor, poate, din acest punct de vedere, s„ mearg„ pe aceast„ pretransferare ∫i, dac„ Óndepline∫te condi˛iile stipulate Ón art. 7, poate s„ se prezinte la aceast„ pretransferare ∫i la transfer„ri.

V„ mul˛umesc ∫i sus˛inem ini˛iativa legislativ„.

Dac„ mai exist„ la dezbateri generale colegi care vor s„ ia cuv‚ntul, dac„ nu, v„ reamintesc c„ raportul comisiei este un raport de respingere.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/15.XI.2005 Conform regulamentului, dup„ finalizarea dezbaterilor generale se voteaz„ propunerea comisiei. Neav‚nd Ón sal„ un cvorum necesar, am‚n votul privind respingerea proiectului de lege pentru sesiunea de voturi finale de la ora 12,00.

Num„rul 8 pe ordinea de zi de ast„zi, propunerea legislativ„ pentru completarea Legii Statutului personalului didactic nr. 128/1997 cu un nou alineat, 3, la art. 141. Ini˛iatorul? Nu vrea s„ ia cuv‚ntul. Doamna deputat Vasilescu. Comisia.

Legea Ón vigoare nu are nici o prevedere legat„ de posibilitatea transferului Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar al cadrelor didactice din Ónv„˛„m‚ntul superior care au intrat sub inciden˛a restr‚ngerii de activitate, din cauza restructur„rii actuale a programelor de studii universitare.

Alinierea la reformele din Ónv„˛„m‚ntul superior european, inclusiv reducerea num„rului de specializ„ri, care se vor diminua Ón continuare, pot genera procese de restr‚ngere a activit„˛ii Ón universit„˛i. Pentru a asigura o anumit„ certitudine, mai ales Ón r‚ndul tinerelor cadre didactice, doctori Ón ∫tiin˛„, poten˛ial afecta˛i de restructurarea masiv„ a Ónv„˛„m‚ntului superior, propunerea legislativ„ consider„ c„ ar fi un act de echitate d‚nd posibilitatea acestora de a se transfera Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar.

Face parte din categoria legilor organice. La lucr„ri au fost prezen˛i 19 deputa˛i din totalul de 28 de membri ai comisiei. A fost adoptat cu 11 voturi pentru ∫i 8 contra.

Camera Deputa˛ilor este prim„ Camer„ sesizat„. ™i, Ón urma dezbaterii, comisia propune adoptarea acestei propuneri legislative, cu anumite amendamente.

V„ mul˛umesc.

Dac„ din partea grupurilor parlamentare la dezbateri generale exist„ interven˛ii?

Domnule deputat, ave˛i microfonul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Stima˛i colegi,

™i cu aceast„ propunere legislativ„, comisia sesizat„ Ón fond s-a confruntat cu p„reri diferite. Rezultatul votului comisiei este poate elocvent Ón ceea ce prive∫te pozi˛iile exprimate, ∫i acest proiect de lege, de fapt, vizeaz„ Statutul personalului cadrelor didactice. Nici acest proiect de lege nu este conform cu obiectivele strategice elaborate de c„tre Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii Ón ceea ce prive∫te descentralizarea sistemului de Ónv„˛„m‚nt preuniversitar ∫i, din acest moment, noi constat„m c„ proiectele legislative, cel dezb„tut anterior ∫i cel Ón dezbatere acum, tind s„ permanentizeze un sistem centralizat Ón problema politicilor de personal care Ón situa˛ia Ón care va fi legiferat va fi o fr‚n„ pentru strategia de descentralizare.

Din acest motiv, Grupul parlamentar al P.N.L. va vota Ómpotriva acestui proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Andea, din partea P.S.D.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

™i proiectul anterior care urmeaz„ s„ fie supus la vot final ∫i acest proiect de lege pe care Ól dezbatem au Ón vedere dou„ articole din Codul personalului didactic, ∫i anume: pretransferarea ∫i transferarea.

S-a explicat c„ aceste dou„ articole din Statutul personalului didactic privesc rezolvarea unor probleme fie sociale, fie organizatorice Ón structurile de Ónv„˛„m‚nt, referitor la mutarea mai aproape de domiciliu sau situa˛iile de rezolvare a problemelor cadrului didactic atunci c‚nd se desfiin˛eaz„ norma didactic„ sau postul.

Dac„ la primul proiect de lege comisia a votat Ómpotriv„, cer‚nd respingerea, era pentru c„ s-a aplicat principiul c„ cine poate mai mult poate mai pu˛in ∫i cine poate mai pu˛in nu poate mai mult. Deci dac„ acum discut„m despre pretransferarea sau transferarea din Ónv„˛„m‚ntul superior Ón preuniversitar, evident c„ principiul c„ cine poate mai mult, adic„ s„ predea Ón Ónv„˛„m‚ntul superior, poate ∫i mai pu˛in, adic„ s„ predea Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar, este argumentul pentru care comisia a votat Ón favoarea acestui proiect de lege.

Ca atare, consider„m c„ este consecvent„ pozi˛ia comisiei care a respins primul proiect ∫i a aprobat aceast„ a doua ini˛iativ„ legislativ„. Evident c„ Ón Grupul parlamentar al P.S.D. colegii au Ón˛eles acest lucru ∫i au votat Ón favoarea proiectului de lege.

Sugerez s„ men˛inem pozi˛ia ∫i la votul Ón plen. V„ mul˛umesc.

Da. Domnul Moisoiu, Grupul parlamentar al P.R.M.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Ini˛ial, de∫i fac parte dintre ini˛iatori, v„ spun cinstit c„ n-a∫ fi vrut s„ iau cuv‚ntul, pentru c„ am considerat c„ este o treab„ prea clar„ din acest punct de vedere, adic„ propunerea legislativ„ este o propunere deosebit de corect„, nu po˛i s„ dai la o parte, s„ nu iei Ón considera˛ie, s„ nu dai prioritate, pentru a fi numit Ón Ónv„˛„m‚nt, pentru a fi transferat Ón Ónv„˛„m‚nt un lector universitar cu doctorat ∫i s„-i dai Ón felul acesta ocazia s„ poat„ s„-∫i transmit„ cuno∫tin˛ele, s„ poat„ s„ Ó∫i des„v‚r∫easc„ preg„tirea pentru cre∫terea unei noi genera˛ii. R„m‚n total contrariat c‚nd aud aici o problem„ de genul c„ Ón acest caz nu este cazul... ca prin transferuri s„ bloc„m transferurile ∫i oamenii s„ mearg„ Ónc„ o dat„ la concurs. Da, nici un fel de problem„, un om care ∫i-a luat doctoratul, un om care are o anumit„ vechime Ón Ónv„˛„m‚ntul superior oric‚nd va fi capabil s„ c‚∫tige un concurs de titularizare undeva sau de numire la o ∫coal„. Nu este o problem„ de genul acesta, dar mi se pare c„ este incorect, adic„ nu este normal. O asemenea m„sur„ este Ómpotriva preg„tirii profesionale. Adic„ de ce cineva s„ mearg„ ∫i s„ se str„duiasc„ s„ se des„v‚r∫easc„, s„-∫i ia doctorate, s„ fie Ón Ónv„˛„m‚ntul superior, iar pe urm„, c‚nd este o ocazie... aceast„ ocazie, c„ se Ónt‚mpl„ o situa˛ie de fapt, poftim, reducere de activitate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/15.XI.2005 O asemenea munc„ pe care omul a prestat-o Ón decursul timpului nu i se ia Ón considera˛ie! Este un minim de decen˛„, este un minim de ofert„ care i se acord„ acestui cet„˛ean ca pe urm„ s„ mearg„ la catedr„ cu prioritate pentru ocuparea unui post.

Deci, ∫i vreau s„ Ónchei, eu v„ rog pe dumneavoastr„ s„ v„ g‚ndi˛i s„ facem abstrac˛ie de partidele politice din care facem parte ∫i s„ ne g‚ndim, Ón mod corect, dac„ dumneavoastr„ sau respectiv cineva din familia dumneavoastr„ ar fi Óntr-o asemenea situa˛ie, ∫i spun cinstit, eu nu sunt implicat prin nici un fel... s„ folosesc un termen ardelean, neme∫ug, deci nu sunt implicat nici printr-o rela˛ie de rudenie, Doamne, fere∫te, cu o asemenea situa˛ie, dar consider c„ este o treab„ de fairplay s„ dai o asemenea posibilitate, ca cineva care are o preg„tire deosebit„ s„ aib„ prioritate pentru ocuparea unui anumit post.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Domnule deputat, ave˛i microfonul. U.D.M.R.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

De fapt, ce dezbatem noi Ón momentul de fa˛„, ca s„ fie clar pentru toat„ lumea, permite˛i-mi s„ citesc acel text despre care vorbim aici, Ón cadrul plenului. îPersonalul didactic titular din Ónv„˛„m‚ntul superior de stat cu gradul cel pu˛in lector, ∫ef de lucr„ri ∫i titlu ∫tiin˛ific de doctor, Ón cazul restr‚ngerii de activitate, are prioritate la transferarea Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar.“

Va s„ zic„, Ón cazul pretransfer„rii, dac„ pentru a ocupa un post exist„ un lector sau ∫ef de lucr„ri din Ónv„˛„m‚ntul superior ∫i dore∫te s„ treac„ Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar are prioritate. C‚nd are prioritate? ™i cum apare aceast„ prioritate?

Exist„ o singur„ explica˛ie: dac„ acel post este cerut de doi, trei sau patru colegi, dintre ace∫ti trei colegi, doi sunt cu gradul didactic I ∫i cu veche experien˛„ Ón cadrul Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar, ∫i vine un lector, eventual, cu zece ani de vechime ∫i nici o experien˛„ Ón ceea ce prive∫te Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar, el are prioritate.

Permite˛i-mi s„ v„ spun c„, din punctul meu de vedere, este o discriminare, nu putem accepta a∫a ceva, subscriu punctului de vedere al colegilor care au spus c„ voteaz„ Ómpotriva acestei ini˛iative.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Dac„ mai exist„ din partea grupurilor parlamentare al˛i colegi? Nu.

Din partea Guvernului, mi-a cerut cuv‚ntul doamna secretar de stat. Ave˛i cuv‚ntul.

## **Doamna Cecilia Paloma Rodica Petrescu** _— secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Punctul de vedere al Guvernului este, at‚t Ón cazul proiectului de lege pe care Ól discut„m acum, c‚t ∫i Ón cazul precedentului proiect de lege, unul Ón acord cu eliminarea tuturor discrimin„rilor.

Sigur, fiind con∫tien˛i totu∫i c„ permisivitatea Ón ce prive∫te pretransferul ∫i transferul Ón sensurile Ón care s-a men˛ionat, rural—urban, ∫coal„ general„—liceu, Ónv„˛„m‚nt superior—Ónv„˛„m‚nt preuniversitar, ar putea conduce la unele dezechilibre, mai ales Ón ce prive∫te transferul de la rural la urban, care nu este Ón discu˛ie Ón acest proiect de lege.

Trebuie totu∫i s„ avem Ón vedere faptul c„ din momentul Ón care a fost exprimat punctul de vedere al Guvernului, pe care Ól sus˛inem ∫i acum, deci Ómpotriva discrimin„rilor, strategia de descentralizare a Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar a evoluat foarte mult. Suntem ast„zi Ón situa˛ia s„ v„ propunem, sigur, Óntr-un timp relativ scurt, probabil foarte repede, dup„ s„rb„torile de iarn„, s„ discut„m legisla˛ia specific„ politicilor de personal, referitor la mobilit„˛ile de personal, la Óncadrarea cu personal didactic, ce va Ónsemna titularizarea Ón Ónv„˛„m‚nt sau titularizarea pe post, ce va mai fi sau cum se va mai proceda pentru transfer sau pentru transferul personalului din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar.

De aceea, Ón principiu, pozi˛ia noastr„ acum este aceea c„ nu este oportun s„ producem modific„ri Ón actuala legisla˛ie, av‚nd Ón vedere c„ peste c‚teva luni va trebui s„ producem alte modific„ri profunde.

Sigur, am putea fi acuza˛i cu to˛ii c„ vrem s„ favoriz„m, Ón cazul Ón care se vor aproba cele dou„ proiecte de lege, c„ vrem s„ favoriz„m un grup restr‚ns de persoane, pentru c„ de prevederile lui, Ón cazul Ón care dumneavoastr„ le ve˛i vota ast„zi, va beneficia un grup foarte mic de persoane ∫i acesta se refer„ la cei care vor fi candida˛i la pretransfer, transfer numai Ón sesiunea 2006, av‚nd Ón vedere c„ metodologiile pentru 2006 trebuie s„ apar„ foarte cur‚nd, p‚n„ la sf‚r∫itul lunii noiembrie.

De∫i este o procedur„ pe care o propune˛i ∫i pe care n-o Ón˛eleg, trebuie s„ recunosc, Guvernul nu poate s„ fac„ amendamente fa˛„ de forma final„, care a ie∫it din comisie. Guvernul poate doar s„ fie de acord sau nu cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/15.XI.2005 forma final„. Amendamente intr„ Ón comisie at‚ta vreme c‚t raportul este Ón discu˛ie.

Deocamdat„ avem un raport cu propunere de adoptare, privind completarea Legii personalului didactic nr. 128/1997, cea pe care o avem Ón discu˛ie. Dezbaterile generale au luat sf‚r∫it.

Intr„m la dezbaterea pe articole.

Num„rul curent 1. Comisia propune la titlul legii o alt„ formulare. Dac„ exist„ obiec˛ii? Nu.

Cine este pentru propunerea comisiei? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Avem.

O lu„m de la cap„t.

Voturi pentru modificarea titlului legii. V„ rog, num„ra˛i. Voturi pentru? 65.

Voturi Ómpotriv„? 68.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Cu 65 de voturi pentru, 68 Ómpotriv„, titlul legii propus de comisie a fost respins.

Titlul legii propus de ini˛iator. Voturi pentru? 4.

Voturi Ómpotriv„? Insuficiente. Titlul legii a c„zut.

Articolul unic al legii. Comisia ne propune rescrierea articolului unic al legii. Voturi pentru? 65. Voturi Ómpotriv„? 68.

Ab˛ineri? Nu avem.

Articolul unic al legii, propunerea comisiei, a c„zut. Articolul unic al legii, propunerea ini˛iatorului. Voturi pentru? 65. Voturi Ómpotriv„? 68.

A c„zut.

Num„rul curent 3. Art. 10 alin. 1. Punctul de vedere

al comisiei. Textul comisiei, amendamentul comisiei. Voturi pentru? 65. Voturi Ómpotriv„? 68.

Ab˛ineri? Nu avem.

A c„zut.

Textul comisiei.

Voturi pentru? 65.

Textul ini˛iatorului. V„ rog s„ m„ ierta˛i! Textul ini˛iatorului.

Voturi pentru? 65. Voturi Ómpotriv„? 68.

Textul a c„zut.

Dezbaterea pe articole, toate articolele, inclusiv textul legii, au fost respinse.

Vot final la sesiunea de la ora 12,00.

Legea Ón vigoare nu prevede posibilitatea men˛inerii Ón activitate a lectorilor ∫efi de lucr„ri din institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt superior, de a r„m‚ne Ón activitate peste limita de pensionare prev„zut„ de lege.

Spre deosebire de aceast„ categorie de cadre didactice, legea prevede minimum trei ani de zile pentru cadrele didactice din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar, cu activitate deosebit„, peste limita de pensionare, iar pentru profesorii ∫i conferen˛iarii universitari se prevede

posibilitatea men˛inerii Ón func˛ie p‚n„ la v‚rsta de 70 de ani, cu aprobarea anual„ a senatului universitar.

Pentru simetria legii ∫i pentru echitate Ón r‚ndul tuturor cadrelor didactice, propunerea legislativ„ d„ dreptul lectorilor ∫efi de lucr„ri s„ r„m‚n„ Ón activitate trei ani peste limita v‚rstei de pensionare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Propunerea legislativ„ a fost respins„ cu 4 voturi pentru ∫i 11 contra, din urm„toarele motive: lectorii ∫efi de lucr„ri care dovedesc competen˛„ profesional„ deosebit„ ∫i sunt angrena˛i Ón programe interna˛ionale pot fi promova˛i la gradul de conferen˛iar sau de profesor universitar.

Dac„ din anumite considerente ace∫tia nu au fost promova˛i, atunci institu˛ia, Ón baza Codului muncii, Ói poate reangaja dup„ pensionare.

Œn consecin˛„, nu este necesar„ modificarea legii pentru a reglementa situa˛ii care au o rezolvare corect„ Ón cadrul oferit de legisla˛ia actual„.

Mul˛umesc, doamna deputat.

Dac„ din partea grupurilor parlamentare exist„ interven˛ii? Domnul deputat, Partidul Conservator, ave˛i microfonul.

Comisia a dat un vot negativ propunerii legislative pentru c„ ea este complet inutil„ ∫i nejustificat„, pentru c„, p‚n„ la urm„, s„ ajungi la 60 ∫i ceva de ani, la v‚rsta de pensionare, doctor Ón ∫tiin˛e, fiind numai lector, Ónseamn„ c„ preocuparea pentru perfec˛ionarea preg„tirii profesionale n-a existat.

Pe de alt„ parte, avem solu˛ia Ón dreptul comun incident Ón materie, respectiv Ón legisla˛ia general„ a muncii, nimic nu-l opre∫te ca profesorul Ón cauz„, lectorul Ón cauz„, dup„ Ómplinirea v‚rstei de pensionare, ob˛inerea deciziei de pensionare, s„ se poat„ reÓncadra Ón unitatea respectiv„ sau Ón alta, cu respectarea principiilor generale ale Codului muncii.

De aceea, comisia ∫i noi am apreciat c„ un astfel de proiect nu poate fi acceptat. Mul˛umesc.

Mul˛umesc. Al˛i colegi din partea grupurilor parlamentare. V„ rog, domnule Andea, P.S.D.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ini˛iativa legislativ„ atinge un subiect extrem de sensibil ∫i Ón Ónv„˛„m‚nt, ca ∫i Ón alte domenii, ∫i anume legat de pensionare. Exist„ Ón Statutul personalului didactic o prevedere care se refer„ la o excep˛ie, ∫i anume c„ profesorii ∫i conferen˛iarii pot s„ fie men˛inu˛i Ón activitate ∫i dup„ v‚rsta de pensionare.

Ceea ce Ón statut este prev„zut deocamdat„ ca excep˛ie se dore∫te, prin aceast„ ini˛iativ„, s„ devin„ regul„, ca ∫i alte persoane, care nu reprezint„ neap„rat performan˛„ Ón Ónv„˛„m‚nt, s„ beneficieze de excep˛ia din statut.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/15.XI.2005 F„r„ Óndoial„, comisia nu a acceptat ca o excep˛ie s„ devin„ regul„ ∫i aceasta este explica˛ia pentru care Ón comisie s-a votat Ómpotriva acestei ini˛iative legislative.

Aceasta este ∫i opinia colegilor din Grupul P.S.D. vizavi de ini˛iativa legislativ„.

V„ mul˛umesc.

Da, domnule deputat, ave˛i microfonul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Exact ca ∫i celelalte dou„ proiecte legislative anterioare, ∫i acest proiect legislativ dore∫te s„ introduc„ reguli noi Ón ceea ce prive∫te politicile de personal.

Ca reprezentant al Grupului Partidului Na˛ional Liberal, solicit un vot conform celui recomandat de comisie, cu alte cuvinte, respingerea acestui proiect legislativ, ∫i aduc doar un singur argument. Œn ceea ce prive∫te domeniul universitar, exist„ cariera universitar„.

Din punctul meu de vedere, consider c„ este inacceptabil s„ discut„m despre prelungirea activit„˛ii prin lege a lectorilor universitari peste v‚rsta de 70 de ani, consider‚nd c„ este inacceptabil ca la aceast„ v‚rst„ s„ fi r„mas Ón aceast„ pozi˛ie.

Pe de alt„ parte, constat„m, ∫i poate acesta este lucrul cel mai important, c„ exist„ un Cod al muncii care poate s„ asigure solu˛ii ∫i pentru astfel de situa˛ii dac„ universitatea la care respectivul cadru didactic dore∫te s„-∫i continue activitatea dup„ v‚rsta de pensionare consider„ oportun acest demers.

Cu alte cuvinte, proiectul legislativ Ól consider„m a fi cel pu˛in inoportun, dac„ nu cu efecte care pot s„ conduc„ la destabilizarea Ón domeniul universitar Ón ceea ce prive∫te politica de cadre.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat. U.D.M.R.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Nu doresc s„ repet argumentele expuse de antevorbitorii mei, doresc doar s„ v„ spun c„ noi r„m‚nem Ón continuare consecven˛i punctului de vedere exprimat Ón cadrul comisiei. Deci vom vota pentru respingerea ini˛iativei legislative.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ mai exist„ interven˛ii? Nu sunt. Proiectul de lege are raport de respingere.

Urmeaz„ s„ fie supus votului Camerei la ∫edin˛a de vot final de ast„zi, ora 12,00.

Urmeaz„ num„rul curent 10 pe ordinea de zi, propunerea legislativ„ privind declararea ca ora∫ a comunei M„gurele, jude˛ul Ilfov.

Ini˛iatorul? Nu este.

Comisia. Domnul Relu Fenechiu. Comisia pentru administra˛ie.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a fost sesizat„ Ón vederea dezbaterii Ón procedur„ obi∫nuit„, aviz„rii Ón fond ∫i Óntocmirii raportului asupra propunerii legislative privind declararea ca ora∫ a comunei M„gurele, jude˛ul Ilfov.

Propunerea legislativ„ are ca reglementare schimbarea statutului juridic al comunei M„gurele, prin declararea acesteia ora∫.

Referendumul a fost organizat cu respectarea prevederilor Legii nr. 351/2001. Sunt Óndeplini˛i principalii indicatori cantitativi ∫i calitativi minimali de definire a localit„˛ilor urbane prev„zu˛i Ón Legea nr. 351.

Ca urmare, comisia propune plenului Camerei Deputa˛ilor, cu 16 voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, adoptarea propunerii legislative.

Prin obiectul de reglementare ∫i con˛inutul s„u, propunerea legislativ„ se Óncadreaz„ Ón categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 73 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„ Ón îMonitorul Oficial“.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Grupurile parlamentare... Dezbateri generale. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Conform raportului, num„rul curent 1, comisia propune modificarea titlului legii.

Dac„ exist„ interven˛ii? Nu.

Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu avem.

Num„rul curent 2, art. 1. Comisia ne propune modificarea textului.

Dac„ exist„ observa˛ii, interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru solu˛ia comisiei? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Num„rul curent 3, art. 2, propunerea comisiei.

Dac„ exist„ observa˛ii, interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem.

Ab˛ineri? Nu avem.

Adoptat Ón unanimitate.

Proiectul de lege a fost adoptat pe articole. Urmeaz„ votul final, caracter organic, Ón sesiunea de la ora 12,00.

Num„rul curent 11 din ordinea de zi: propunerea legislativ„ privind declararea ca ora∫ a comunei Pantelimon, jude˛ul Ilfov.

Ini˛iatorul? Nu este.

Comisia, domnul Fenechiu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dac„ e M„gurele, s„ fie ∫i Pantelimon, mai ales av‚nd Ón vedere dorin˛a de a constitui o zon„ metropolitan„ Ón jurul Bucure∫tiului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/15.XI.2005 Comisia a fost sesizat„ pentru avizarea Ón fond ∫i Óntocmirea raportului asupra propunerii legislative privind declararea ca ora∫ a comunei Pantelimon.

Sunt Óndeplini˛i principalii indicatori calitativi ∫i cantitativi minimali din Legea nr. 351. Referendumul a fost organizat cu respectarea prevederilor Legii nr. 351.

Ca urmare, comisia propune cu 17 voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere adoptarea propunerii legislative.

Prin obiectul de reglementare, propunerea legislativ„ se Óncadreaz„ Ón categoria legilor organice, conform prevederilor din Constitu˛ia Rom‚niei.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Grupurile parlamentare, dezbateri generale? Nu sunt. Dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Num„rul curent 1 din raport, titlul legii. Comisia propune modificarea. Dac„ exist„ observa˛ii, interven˛ii? Nu sunt.

Voturi pentru? V„ mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? Nu avem.

Ab˛ineri? Nu avem.

Adoptat Ón unanimitate.

Art. 1. Comisia propune text nemodificat. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Text adoptat Ón unanimitate.

Num„rul curent 3, pentru art. 2, comisia propune reformulare. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Voturi pentru? V„ mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? Nu avem.

Ab˛ineri? Nu avem.

Adoptat Ón unanimitate.

Proiectul de lege a fost adoptat pe articole.

Urmeaz„ votul final. Caracterul legii este un caracter organic. Votul se va da Ón sesiunea organizat„ ast„zi la ora 12,00.

Num„rul curent 12 din ordinea de zi: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 71/2005 pentru modificarea ∫i completarea unor acte normative Ón vederea stabilirii cadrului organizatoric ∫i func˛ional corespunz„tor desf„∫ur„rii activit„˛ilor de eliberare ∫i eviden˛„ a c„r˛ilor de identitate, a actelor de stare civil„, a pa∫apoartelor simple, a permiselor de conducere ∫i a certificatelor de Ónmatriculare a vehiculelor.

Potrivit prevederilor art. 108 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

Conform prevederilor art. 100, 111, 112 din regulament, urmeaz„ s„ aprob„m timpul afectat lu„rilor de cuv‚nt la articole, intervalul de timp afectat dezbaterii acestui proiect de lege.

Rog pre∫edintele comisiei s„ fac„ propuneri de timpi.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Propun 10 minute dezbateri generale ∫i c‚te un minut pentru fiecare punct.

Œmi Ónsu∫esc propunerea pre∫edintelui comisiei. V„ propun dumneavoastr„ 10 cu 1.

Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Timpii au fost adopta˛i. Ini˛iatorul, v„ rog.

## **Domnul Mircea Alexandru** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn anul 2001 Guvernul a emis dou„ ordonan˛e pe timpul vacan˛ei parlamentare, respectiv Ordonan˛a nr. 83 privind organizarea ∫i func˛ionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea ∫i eviden˛a pa∫apoartelor simple ∫i a serviciilor publice comunitare, regim permise conducere auto ∫i Ónmatriculare, ∫i respectiv Ordonan˛a Guvernului nr. 84 privind organizarea ∫i func˛ionarea serviciilor comunitare de eviden˛„ a persoanelor.

Prin legea respectiv„ s-a f„cut precizarea c„ doar se Ónfiin˛eaz„ ∫i se trec Ón subordinea autorit„˛ilor locale.

Prin Ordonan˛a nr. 50/2004, aceste servicii au fost trecute efectiv. Av‚nd Ón vedere c„ au r„mas unele necorel„ri legislative legate de statutul personalului, prin Ordonan˛a nr. 71 se face completarea actului normativ anterior, Ón sensul c„ personalul deta∫at beneficiaz„ de toate drepturile dob‚ndite anterior.

V„ rog s„ aproba˛i prin lege prezenta ordonan˛„. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule secretar de stat. Comisia. Domnul Fenechiu.

## V„ mul˛umesc.

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic ∫i Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ au fost sesizate Ón vederea dezbaterii ∫i aviz„rii Ón fond cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 1/2005 pentru modificarea ∫i completarea unor acte normative Ón vederea stabilirii cadrului organizatoric ∫i func˛ional corespunz„tor desf„∫ur„rii activit„˛ilor de eliberare ∫i eviden˛„ a c„r˛ilor de identitate, actelor de stare civil„, pa∫apoartelor simple, permiselor de conducere ∫i certificatelor de Ónmatriculare a vehiculelor.

La Óntocmirea raportului, s-a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ. Proiectul de lege a fost dezb„tut ∫i avizat Ón fond Ón procedur„ de urgen˛„ Ón ∫edin˛a din 7 octombrie 2005.

A prezentat Guvernul care este obiectul de reglementare al ordonan˛ei, a∫a Ónc‚t n-o s-o mai fac ∫i eu. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 27 septembrie 2005.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ∫i v„ rog, domnule pre∫edinte, s„ dispune˛i modificarea raportului, pentru c„ acolo era scris c„ e lege organic„, deci este lege ordinar„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/15.XI.2005 Potrivit art. 75 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i art. 86 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, proiectul de lege este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

Œn urma dezbaterilor, av‚nd Ón vedere necesitatea realiz„rii Ón acest domeniu a unui cadru juridic eficient, comisiile propun plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea proiectului de lege Ón forma adoptat„ de Senat.

V„ mul˛umesc.

Sigur, este trecut, s-a f„cut modificarea respectiv„, domnule pre∫edinte. Legea este cu caracter ordinar. Ave˛i dreptate, modificarea este f„cut„, cum spuneam.

Dac„ din partea grupurilor parlamentare exist„ interven˛ii? Nu.

Trecem la dezbaterea legii pe articole.

Nu exist„ amendamente.

Dac„ exist„ observa˛ii? Nu.

Proiectul legii a fost adoptat Ón unanimitate.

La ordonan˛a de urgen˛„ dac„ exist„ la titlu sau la con˛inut observa˛ii? Nu sunt.

Ordonan˛a de urgen˛„, textul adoptat Ón unanimitate, Ón formula ini˛iatorului.

Proiectul de lege a fost adoptat pe articole. Urmeaz„ s„ se dea votul final Ón ∫edin˛a de ast„zi, de la ora 12,00.

Num„rul curent 13 din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 70/2005 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub form„ de Ómprumut, a unor cantit„˛i de combustibil pentru Societatea Comercial„ de Producere a Energiei Electrice ∫i Termice îTermoelectrica“ — S.A. filialele sale, complexurile energetice Craiova, Rovinari ∫i Turceni, Regia Autonom„ pentru Activit„˛i Nucleare — Sucursala ROMAG-TERMO ∫i centrale termice ∫i electrice de termoficare aflate Ón administra˛ia consiliilor jude˛ene ∫i locale.

Potrivit prevederilor art. 108 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

Conform prevederilor regulamentului, urmeaz„ s„ aprob„m timpii. O rog pe doamna deputat Aurelia Vasile s„ ne propun„ timpii.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Propunem 5 minute dezbateri generale ∫i un minut pentru fiecare interven˛ie.

Œmi Ónsu∫esc propunerea comisiei ∫i o supun plenului. 5 cu 1.

Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Adoptat.

Ini˛iatorul? Ave˛i cuv‚ntul, doamna secretar de stat.

## **Doamna Georgeta Elisabeta Ionescu** _— secretar de stat Ón Departamentul pentru Rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 70/2005 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub form„ de Ómprumut, a unor cantit„˛i de combustibil pentru Societatea Comercial„ de Producere a Energiei Electrice ∫i Termice îTermoelectrica“ — S.A. filialele sale, complexurile energetice Craiova, Rovinari ∫i Turceni, Regia Autonom„ pentru Activit„˛i Nucleare — Sucursala ROMAG-TERMO ∫i centrale termice ∫i electrice de termoficare aflate Ón administrarea consiliilor jude˛e ∫i locale are ca obiect de reglementare aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub form„ de Ómprumut, a unor cantit„˛i de combustibil.

Prevederile prezentului proiect de lege sunt necesare deoarece capacitatea util„ real„ de stocare din centralele termice ∫i electrice este ocupat„ Ón prezent de stocul îrezerv„ de stat“ Ón propor˛ie de 70% c„rbune, ∫i respectiv 50% p„cur„, aceasta neput‚nd fi utilizat„ pentru constituirea de noi stocuri proprii necesare Ón perioada de iarn„, astfel Ónc‚t achizi˛ionarea de p„cur„ ∫i c„rbune pentru refacerea stocurilor îrezerv„ de stat“ nu este oportun„ Ón momentul de fa˛„.

De asemenea, achizi˛ionarea de c„rbune Ón aceast„ perioad„ ar conduce la blocarea unor sume de bani, precum ∫i la degradarea c„rbunelui stocat ∫i la pericolul apari˛iei fenomenului de autoaprindere, deoarece pe perioada de var„ nu s-au putut efectua lucr„ri de tasare a stocului de c„rbune.

Fa˛„ de cele mai sus prezentate, propunem plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 70/2005.

Mul˛umesc, doamna deputat.

Din partea grupurilor parlamentare dac„ mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul la dezbateri generale? Nu. Comisia?

Comisia pentru industrii ∫i servicii a fost sesizat„ Ón procedur„ de urgen˛„, spre dezbatere ∫i avizare Ón fond a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 70/2005.

Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat.

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci au avizat favorabil proiectul de lege.

Ordonan˛a de urgen˛„ prevede Óncheierea de contracte Óntre operatorii economici implica˛i Ón Administra˛ia Na˛ional„ a Rezervelor de Stat, cu clauze privind obliga˛iile p„r˛ilor at‚t Ón leg„tur„ cu penalit„˛ile de Ónt‚rziere calculate de Administra˛ia Na˛ional„ a Rezervelor de Stat, c‚t ∫i Ón leg„tur„ cu nivelul costurilor suportate de operatori, aferente p„str„rii rezervelor Ón depozitele proprii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/15.XI.2005 Proiectul de lege a fost avizat de Comisia pentru industrii ∫i servicii, cu amendamente.

## Stima˛i colegi,

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege, conform raportului.

Num„rul curent 1 din raport, titlul legii. Ni se propune textul adoptat de Senat.

Dac„ exist„ observa˛ii? Nu.

Voturi pentru? V„ mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? Nu avem.

Ab˛ineri? Nu avem.

Adoptat Ón unanimitate.

Articolul unic. Comisia are amendamente ∫i cere reformularea, a∫a cum vede˛i la num„rul curent 2.

Dac„ exist„ observa˛ii? Nu exist„.

Voturi pentru? V„ mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? Nu avem.

Adoptat Ón unanimitate.

Titlul ordonan˛ei. Comisia ne propune modificarea titlului ordonan˛ei, conform raportului, num„rul curent 3. Dac„ exist„ observa˛ii, interven˛ii? Nu exist„. Voturi pentru? V„ mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? Nu avem.

Ab˛ineri? Nu avem.

Adoptat Ón unanimitate.

Num„rul curent 4. Comisia propune o reformulare.

Dac„ exist„ observa˛ii? Nu exist„.

Voturi pentru? V„ mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? Nu avem.

Ab˛ineri? Nu avem.

Adoptat Ón unanimitate.

Num„rul curent 5. Comisia propune abrogarea art. 2.

Dac„ exist„ observa˛ii? Nu exist„.

Voturi pentru abrogare? V„ mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? Nu avem.

Ab˛ineri? Nu avem.

Art. 2, abrogat. Proiectul de lege a fost adoptat pe articole.

Urmeaz„ votul final.

Este vorba despre un proiect de lege cu caracter ordinar. Nu avem, Óns„, num„rul de colegi necesar Ón sal„. Trece la ora 12,00 la votul final.

Num„rul curent 14 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 106/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 25/2001 privind Ónfiin˛area Companiei Na˛ionale de Investi˛ii îCNI“ — S.A.

Potrivit prevederilor art. 108 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, avem de-a face cu o lege ce urmeaz„ a fi dezb„tut„ Ón procedur„ de urgen˛„.

Comisia propune 5 minute pentru dezbateri generale ∫i c‚te un minut pentru interven˛ii individuale, dac„ sunt.

Mul˛umesc, domnule deputat. Deci 5 cu 1. Œmi Ónsu∫esc aceast„ propunere ∫i o supun plenului. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Adoptat.

Ini˛iatorul, ave˛i cuv‚ntul. Va rog s„ v„ prezenta˛i.

## **Domnul Ioan Andreica** _— secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

## Bun„ ziua!

Sunt secretar de stat Ioan Andreica la Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Compania Na˛ional„ de Investi˛ii este o societate comercial„ pe ac˛iuni ∫i deruleaz„ programe de interes public ∫i social.

Prezentul proiect de lege are menirea de a Ómbun„t„˛i actul constitutiv, astfel Ónc‚t compania, Ón baza Legii nr. 31 ∫i a celorlalte normative care au modificat Legea nr. 31, s„ poat„ s„ de˛in„ Ón proprietate, pe venituri proprii, anumite bunuri, a∫a cum Legea nr. 31 stipuleaz„. De asemenea, s„ poat„ prelua Ón folosin˛„, Ón Ónchiriere, bunuri proprietate public„ a statului sau ale autorit„˛ii publice locale; s„ poat„ prelua, de asemenea, bunuri proprietate privat„, inclusiv Ón folosin˛„, Ón scopul pentru care le preia.

De asemenea, mai face prezentul proiect de lege preciz„ri pentru partenerii de investi˛ie, referitoare Ón principal la viabilizarea terenurilor ∫i realizarea utilit„˛ilor. Cam acestea sunt elementele principale.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Dac„ din partea grupurilor parlamentare doresc colegii s„ ia cuv‚ntul? Nu.

Rog comisia s„ prezinte raportul.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

A∫a cum a precizat ∫i domnul secretar de stat, ordonan˛a de urgen˛„ a fost emis„ pentru completarea obiectului de activitate al Companiei Na˛ionale de Investi˛ii îCNI“ — S.A. cu prevederi referitoare la posibilitatea ca aceast„ companie s„ poat„ concesiona sau Ónchiria bunuri proprietate public„ sau privat„ a statului ori ale unit„˛ilor administrativ-teritoriale Ón vederea realiz„rii scopului ∫i obiectului de activitate al companiei, respectiv derularea programelor de interes public sau social Ón domeniul construc˛iilor.

Ordonan˛a de urgen˛„ a fost avizat„ favorabil de Consiliul Legislativ Ón 14 iulie 2005, cu observa˛ii ∫i propuneri care au fost incluse Ón text.

Proiectul de lege pentru aprobarea ordonan˛ei de urgen˛„ a fost adoptat cu amendamente de Senat Ón ∫edin˛a din 28 iulie 2005. La fel, a fost avizat proiectul de lege pentru aprobarea ordonan˛ei de Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Ón ∫edin˛a din 7 septembrie 2005,

60 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/15.XI.2005

∫i de Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i Ón ∫edin˛a din 31 august 2005.

Examinarea proiectului de lege a avut loc Ón ∫edin˛a comisiei din data de 7 octombrie 2005. La lucr„ri au participat 18 deputa˛i din totalul de 23 de deputa˛i membri ai comisiei. La dezbateri au participat speciali∫tii din Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, sub conducerea domnului secretar de stat Ioan Andreica.

Œn urma dezbaterilor, membrii comisiei au hot„r‚t, Ón unanimitate, s„ propun„ plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea a proiectului de lege cu amendamente admise. Prin obiectul de reglementare ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

™i men˛ionez c„, Ón conformitate cu prevederile Constitu˛iei Rom‚niei, republicat„, Camera decizional„ pentru acest proiect de lege este Camera Deputa˛ilor. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc comisiei. Intr„m Ón discutarea pe text a proiectului de lege. Titlul legii. Comisia propune formularea Senatului. Dac„ exist„ observa˛ii? Nu exist„.

Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Unanimitate.

Articolul unic al legii. Exist„ o propunere de modificare, conform raportului, f„cut„ de c„tre comisie. Dac„ exist„ observa˛ii? Nu exist„.

Voturi pentru? V„ mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? Nu avem.

Ab˛ineri? Nu avem.

Adoptat Ón unanimitate.

Ordonan˛a de urgen˛„, la numerele curente 3, 4, 5. Comisia propune textul ini˛iatorului.

Dac„ exist„ observa˛ii? Nu exist„.

Adoptat Ón unanimitate.

La num„rul curent 6, comisia propune modificarea, conform raportului.

Dac„ exist„ interven˛ii? Nu.

Pentru textul comisiei. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem.

Adoptat Ón unanimitate.

Num„rul curent 7. Comisia propune textul ini˛iatorului. Dac„ exist„ observa˛ii? Nu.

Adoptat Ón unanimitate.

Num„rul curent 8. Comisia propune reformularea.

Dac„ exist„ observa˛ii, interven˛ii? Nu.

Voturi pentru? V„ mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? Nu avem.

Ab˛ineri? Nu avem.

Num„rul curent 9 din raport. Comisia propune reformularea.

Dac„ exist„ interven˛ii, observa˛ii? Nu. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Adoptat Ón unanimitate.

Num„rul curent 10. Comisia propune, ca ∫i la numerele curente 11, 12 ∫i 13, textele propuse de ini˛iator.

Dac„ exist„ observa˛ii? Nu.

Adoptat Ón unanimitate.

Num„rul curent 14 din raport. Comisia propune reformularea.

Dac„ exist„ observa˛ii? Nu.

Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Dou„ voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu avem.

Cu dou„ voturi Ómpotriv„, articolul a fost adoptat. Numerele curente 15, 16, 17 ∫i 18. Comisia propune adoptarea textelor ini˛iatorului.

Domnule pre∫edinte,

Comisia propune 5 minute dezbateri generale ∫i un minut pe interven˛ii individuale.

Mul˛umesc, doamna deputat. Œmi Ónsu∫esc propunerile ∫i le supun Camerei, 5 cu 1. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Adoptat. Ini˛iatorul.

**Domnul Jean C„t„lin Sandu** _— vicepre∫edinte la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Sunt vicepre∫edinte la A.V.A.S. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 68/2005 modific„ Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 3/2002, prin care A.V.A.S., prin derogarea dispozi˛iei Ordonan˛ei nr. 51/1998 urma s„ v‚nd„, Ón cadrul execut„rii silite, bunuri apar˛in‚nd îSidermet“ — S.A. c„tre investitorul german îPipe Products“.

Œn aplicarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 3/2002, A.V.A.S. organiza procedura de v‚nzare, Óns„ investitorul german a refuzat plata pre˛ului. Œn aceste condi˛ii, Ón vederea valorific„rii eficiente a bunurilor îSidermet“, este necesar ca acelea s„ fie v‚ndute prin procedura de drept comun, reglementat„ potrivit Ordonan˛ei nr. 161/1998.

Ordonan˛a mai are un art. 2, articolul prin care se prevede mandatarea A.V.A.S. de a negocia ∫i semna cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/15.XI.2005 îSiprofer“ — S.A. Elve˛ia ∫i S.C. îSiderca“ contractul privind obliga˛iile asumate ∫i centrate din bivalizarea Societ„˛ii Comerciale îSiderca“, jude˛ul C„l„ra∫i.

Realizarea proiectului conduce la repunerea Ón func˛iune a proiectului îDonasid“, cu impact benefic asupra Ómbun„t„˛irii situa˛iei economice din zona C„l„ra∫i ∫i inclusiv asupra cre„rii unor noi locuri de munc„ Ón acest jude˛.

Œn urma celor prezentate, v„ rug„m s„ adopta˛i ordonan˛a a∫a cum a fost propus„. V„ mul˛umesc.

Din partea grupurilor parlamentare, la dezbateri generale, domnul Tudor.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Este cazul s„ mul˛umesc aici celor dou„ guverne, Guvernului Adrian N„stase ∫i Guvernului T„riceanu, pentru c„, Ón sf‚r∫it, la C„l„ra∫i, Ón dou„ etape, ceea ce s-a mai putut salva din fostul îSiderca“, func˛ioneaz„ ast„zi.

Acest proiect de lege este ∫i un rezultat al unei interpel„ri pe care am f„cut-o, Ón acest mandat, domnului prim-ministru, ∫i iat„ c„ îTenaris“ -ul de data aceasta a Ónceput de dou„ s„pt„m‚ni s„ produc„ o˛el pentru îSilcotub“ la noi, la C„l„ra∫i.

V„ rog, stima˛i colegi, s„ sus˛inem acest proiect pentru aprobarea ordonan˛ei.

V„ mul˛umesc frumos.

Da, mul˛umesc, domnule deputat. Dac„ exist„ ∫i al˛i colegi? Da, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

## Domnilor deputa˛i,

Grupul parlamentar al P.N.L. sus˛ine prezentul proiect de lege, care vine s„ deblocheze o situa˛ie creat„ Ón urma derul„rii unor proiecte de mare impact economic ∫i social pentru zona C„lan ∫i C„l„ra∫i.

Œn ceea ce prive∫te C„l„ra∫iul, sunt perfect de acord cu colegul meu. Este Óntr-adev„r o mare realizare. S-a g„sit un investitor serios, care continu„ un proiect care risca s„ e∫ueze lamentabil. Numai c„ un investitor serios ca s„ investeasc„ are nevoie s„ preia o situa˛ie foarte clar„. Erau angajamente nerespectate, erau obliga˛ii nerespectate, erau numeroase cesiuni de-a lungul proiectului îDonasid“.

Prezenta lege ini˛iaz„ tocmai un act de nova˛ie, un act care pune Ón pagin„ aceste obliga˛ii, o clarificare a situa˛iei Ónc‚lcite care era Ón momentul de fa˛„.

De aceea, noi sus˛inem prezentul proiect de lege.

Mul˛umesc, domnule deputat. Al˛i colegi? Nu sunt. Comisia?

Comisia pentru industrii ∫i servicii ∫i Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare au fost sesizate Ón procedur„ de urgen˛„, spre dezbatere ∫i avizare Ón fond, cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 68/2005.

Proiectul de lege a fost dezb„tut ∫i adoptat de Senat. Are avizul Consiliului Legislativ.

Prezentul proiect are ca obiect de reglementare modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 3/2004 privind finalizarea investi˛iei îTurn„toria de tuburi de presiune din font„ ductil„“ pe platforma îSidermet“ — C„lan, c‚t ∫i mandatarea A.V.A.S. de a finaliza proiectul îDonasid“ — C„l„ra∫i.

Raportul comun a fost adoptat cu unanimitate de voturi ∫i Ón urma dezbaterilor Comisia pentru industrii ∫i servicii ∫i Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare au hot„r‚t s„ propun„ plenului Camerei Deputa˛ilor, spre dezbatere ∫i aprobare, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 68/2005, Ón forma adoptat„ de Senat.

Mul˛umesc, doamna deputat.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Comisia ne propune adoptarea proiectului de lege nemodificat.

Dac„ exist„ Ón textul ini˛iatorului observa˛ii? Nu sunt. Proiect de lege adoptat Ón unanimitate.

- Comisia ne propune adoptarea textului ordonan˛ei,

- propus de ini˛iator.

- Dac„ exist„ observa˛ii? Nu sunt.

- Adoptat Ón unanimitate.

Proiectul de lege a fost adoptat pe articole.

Urmeaz„ votul final Ón ∫edin˛a organizat„ ast„zi la ora 12,00.

Num„rul curent 16 din proiectul ordinii de zi: proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea art. III din Ordonan˛a Guvernului nr. 19/1995 privind unele m„suri de perfec˛ionare a regimului achizi˛iilor publice, precum ∫i a regimului de valorificare a bunurilor scoase din func˛iune apar˛in‚nd institu˛iilor publice. Caracter ordinar. Ini˛iatorul, ave˛i cuv‚ntul.

**Domnul Nicolae Adrian Lemeni** _— secretar de stat Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor_ **:**

V„ mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Reprezentan˛ii cultelor religioase recunoscute prin lege s-au adresat Ón repetate r‚nduri Ministerului Culturii ∫i Cultelor, solicit‚nd s„ le fie transmise anumite bunuri disponibilizate de institu˛iile publice.

Cunosc‚nd faptul c„ unit„˛ile de cult apar˛in‚nd cultelor religioase recunoscute sunt persoane juridice ce desf„∫oar„ o activitate de interes public ∫i c„ o parte dintre bunurile scoase din func˛iune de c„tre institu˛iile publice pot constitui un sprijin concret pentru desf„∫urarea activit„˛ii lor, propunem crearea cadrului legal menit s„ permit„ transferul f„r„ plat„ al unor astfel

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/15.XI.2005 de bunuri, de la institu˛iile publice vizate de Ordonan˛a Guvernului nr. 19/1995 c„tre cultele religioase.

Œn acest sens, s-a elaborat prezentul proiect de lege, pe care v„ rug„m s„-l aproba˛i.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Din partea comisiei, domnul Nicolae Mihai T„n„sescu, pre∫edintele comisiei. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea art. III din Ordonan˛a nr. 19/1995 privind unele m„suri de perfec˛ionare a regimului achizi˛iilor publice, precum ∫i a regimului de valorificare a bunurilor scoase din func˛iune apar˛in‚nd institu˛iilor publice, aprobat„ prin Legea nr. 96 din acela∫i an.

Noutatea acestei reglement„ri const„ Ón instituirea unor dispozi˛ii potrivit c„rora valorificarea bunurilor cuprinse Ón patrimoniul cultural na˛ional mobil, aflate Ón patrimoniul institu˛iilor publice, scoase din func˛iune, potrivit reglement„rilor legale Ón vigoare, ∫i care nu mai sunt necesare institu˛iilor care le-au administrat, s„ se efectueze prin transmiterea cu titlu gratuit la Ministerul Culturii ∫i Cultelor, pentru a fi repartizate institu˛iilor specializate sau unit„˛ilor de cult apar˛in‚nd cultelor religioase recunoscute Ón Rom‚nia.

Totodat„, se stabile∫te prin acest proiect, interdic˛ia dezmembr„rii bunurilor culturale mobile, clasate sau susceptibile de a fi clasate Ón scopul scoaterii din func˛iune ∫i valorific„rii lor ulterioare, urm„rindu-se Ón acest fel asigurarea integrit„˛ii bunurilor respective.

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a aprobat acest proiect de lege cu majoritate de voturi.

V„ propunem, domnule pre∫edinte, ca acest proiect s„ fie supus dezbaterii ∫i aprobat Ón forma prezentat„.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dac„ din partea grupurilor parlamentare exist„ interven˛ii?

Domnul Vasile Pu∫ca∫, P.S.D.

## Mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte,

Vreau s„ v„ spun c„ nu am obiec˛ii la con˛inutul Ón sine al legii. Cred c„ este chiar bine venit„.

Av‚nd Ón vedere, Óns„, faptul c„ achizi˛iile publice sunt pe zona cu cartona∫e ro∫ii din partea Uniunii Europene, a∫ propune comisiei, dac„ este posibil, s„ fac„ o referire Ón Óncheiere c„ aceast„ lege se aplic„ conform procedurilor transparen˛ei ∫i inform„rii publice Ón vigoare, Ón lege, pentru c„ este una dintre solicit„rile care sunt dure.

Aceasta este ca s„ ajut„m Guvernul ∫i Rom‚nia, s„ nu avem probleme cu achizi˛iile publice. Œn felul acesta v„ fac propunerea.

Dac„ ave˛i alt„ solu˛ie, ori o Óntoarcem, ori o...

Domnule deputat, v„ rog, vorbi˛i c„tre sal„, nu c„tre comisie. N-am Ón˛eles, a˛i vorbit c„tre comisie.

Dac„ nu este grabnic, atunci mai bine s„ se Óntoarc„ la comisie, ca s„ punem aceast„ lege, s„ nu cre„m probleme pe achizi˛ii publice. Este una dintre temele foarte, foarte monitorizate Ón momentul de fa˛„. Este o propunere, un simplu alineat.

™tiu c„ este procedural, trebuie s„ intervenim, dar Ónc„ o dat„ spun, este un domeniu sensibil.

Mul˛umesc. Comisia.

Da, Ól retrimitem la comisie, domnule pre∫edinte. Cred c„ aceast„ propunere a domnului deputat este corect„ ∫i, sigur, dac„ colegii no∫tri or s„ fie de acord, v„ propun Óntoarcerea — Ón regim de urgen˛„ — la comisie pentru a face aceste ad„ugiri ∫i, sigur, a veni rapid cu ea la plen pentru a fi supus„ dezbaterii ∫i aprob„rii.

Mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Retrimitem proiectul de lege la comisie. Ave˛i o s„pt„m‚n„ pentru a-l readuce Ón discu˛ia Camerei.

Num„rul curent 17, caracter organic, reexaminarea, la cererea pre∫edintelui Rom‚niei, a Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 195/2002 privind circula˛ia pe drumurile publice.

Dac„ din partea ini˛iatorului dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

Colegii mei nu erau foarte Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ cu prevederile art. 102 din regulament care spune c„: îPre∫edintele Camerei poate trimite texte ∫i f„r„ votul plenului“, articol pe care l-am aplicat.

V„ rog, domnule secretar de stat, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn momentul de fa˛„ ne afl„m Ón situa˛ia discut„rii raportului comun al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i al Comisiei pentru industrii ∫i servicii cu privire la un proiect de lege care a fost discutat anterior, a fost dezb„tut, a fost aprobat de c„tre cele dou„ Camere ale Parlamentului Rom‚niei, ∫i atunci c‚nd a ajuns la promulgare s-a f„cut o cerere de reexaminare a unor texte din documentul respectiv.

Textele au fost rediscutate Ón comisiile comune, cu participarea reprezentan˛ilor Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor. S-a c„zut de acord cu privire la formularea unor amendamente a c„ror reexaminare s-a cerut ∫i suntem Ón situa˛ia de a fi puse Ón dezbaterea Parlamentului.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/15.XI.2005

Mul˛umesc.

Din partea comisiilor sesizate Ón fond.

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i Comisia pentru industrii ∫i servicii au fost sesizate ca urmare a solicit„rii pre∫edintelui Rom‚niei, spre reexaminare, cu Legea pentru adoptarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 195/2002 privind circula˛ia pe drumurile publice.

Œn raport de obiectul de reglementare ∫i con˛inutul s„u, legea face parte din categoria legilor organice.

Potrivit regulamentului Camerei Deputa˛ilor, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i Comisia pentru industrii ∫i servicii au finalizat dezbaterile asupra legii Ón raport de solicit„rile din cererea de reexaminare, Ón ∫edin˛a din 13 octombrie 2005.

Œn urma dezbaterilor ∫i a punctelor de vedere exprimate de c„tre membrii celor dou„ comisii, s-a hot„r‚t cu majoritate de voturi s„ se supun„ plenului Camerei Deputa˛ilor, spre dezbatere ∫i adoptare, textele articolelor din Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 195/2002 privind circula˛ia pe drumurile publice, reformulate ca urmare a cererii de reexaminare, astfel cum rezult„ din anexa la prezentul raport.

Mul˛umesc, doamna deputat.

Dac„ Ón cadrul dezbaterilor generale dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? V„ rog, domnule deputat.

## Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

A∫ dori s„ accentuez dou„ amendamente care au fost introduse Ón urma reexamin„rii proiectului de lege, ∫i anume la art. 5, unde Ón legea aprobat„ o dat„ de Camera Deputa˛ilor ∫i de Senat era o interzicere a amplas„rii construc˛iilor de orice fel ∫i practicarea actelor de comer˛ pe trotuar sau pe acostament, unde s-a f„cut o completare bine venit„, agreat„ de colegii no∫tri din Comisia juridic„, ∫i anume îÓn condi˛iile Ón care aceste construc˛ii ar afecta siguran˛a circula˛iei pietonilor ∫i vehiculelor“, d‚nd aceast„ posibilitate autorit„˛ilor publice locale s„ stabileasc„ exact zonele respective ∫i s„ avizeze Ón mod favorabil numai acele construc˛ii care Óntr-adev„r nu afecteaz„ cu nimic traficul respectiv.

™i a∫ mai men˛iona modificarea la ultimul articol, unde am trecut intrarea Ón vigoare a legii îla 6 luni dup„ apari˛ia Ón Monitorul Oficial“, av‚nd Ón vedere faptul c„ ini˛ial s-au prev„zut 90 de zile, dar Ón aceea∫i lege exista o prevedere ca îÓn 90 de zile s„ fie elaborate normele de aplicare“ ∫i s-a considerat de c„tre membrii celor dou„ comisii c„ ar fi mai corect ca, dup„ apari˛ia normelor de aplicare, to˛i cei care practic particip„ la circula˛ia pe drumurile publice s„ aib„ posibilitatea s„ studieze ∫i s„ aprofundeze normele respective.

Totodat„, a∫ dori s„ lansez un apel de la aceast„ tribun„ c„tre colegii no∫tri senatori, ca Ón urma aprob„rii ast„zi a raportului suplimentar s„ urgenteze aprobarea Ón Senat a raportului respectiv. Pentru c„ mergem Ónc„ pe

procedura veche, ∫i dac„ va exista vreo modificare la Senat urmeaz„ o nou„ discu˛ie Óntre comisia de mediere ∫i ar fi de dorit ca, totu∫i, anul acesta s„ fie aprobat„ ∫i de Senat, ca la jum„tate anului viitor deja s„ func˛ioneze aceast„ lege mult a∫teptat„ de to˛i cei care particip„ la circula˛ia pe drumurile publice, av‚nd Ón vedere faptul c„ Ón Parlament s-a aprobat legea exact de mai mult de un an de zile, mai precis pe 30 august 2004. ™i dac„ reu∫im, Ómpreun„ cu Senatul s„ finaliz„m, Ón sf‚r∫it, aceast„ lege, atunci cred eu c„ ne-am f„cut datoria fa˛„ de cei care a∫teapt„ apari˛ia acestei legi.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mul˛umesc, domnule deputat. O secund„, domnilor colegi!

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

S„ spunem c„, datorit„ meseriei mele ∫i a altor colegi de Camer„, ne intereseaz„ foarte tare. De ce? Pentru c„, obligatoriu, va trebui s„ treac„ art. 195, la care un grup de deputa˛i lucreaz„ din 2002.

Vechiul Decret-lege nr. 368, care are aplicabilitate din 1968 ∫i a fost modificat Ón 1970, func˛ioneaz„ ∫i ast„zi paralel cu ordonan˛a, iar ceea ce facem noi ast„zi nu facem dec‚t, Ón sf‚r∫it, aducem pe linie cu toate reglement„rile ∫i cu toate legile care au fost aprobate Ón Rom‚nia Ón ultimii 15 ani, pentru a putea s„ facem un echilibru Óntre cei care folosesc re˛eaua de drumuri na˛ionale ∫i cei care trebuie s„ ne protejeze pentru a respecta regulile de circula˛ie.

Am dori ca to˛i factorii care sunt implica˛i Ón punerea Ón aplicare a acestei viitoare legi s„ respecte Óntocmai atributele legii, pentru a nu se aplica la un moment dat abuzuri dintr-o parte sau din alt„ parte.

Cred c„ ar fi poate oportun ca ∫i colegii no∫tri de la Senat s„ adopte aceast„ modificare sau solicitare de modificare a unor articole din Ordonan˛a nr. 195, pentru a putea, m„car p‚n„ la sf‚r∫itul acestui an, s„ putem s„ d„m votul final pe aceast„ lege.

V„ mul˛umesc.

Domnul Pu∫ca∫.

## Domnule pre∫edinte,

Ini˛iatorul face apel la prevederile Directivei 62.99 ∫i a∫ dori s„ spun c„, Óntre timp, noi mai avem un tratat de aderare Ón care Capitolul de îTransporturi“ a fost introdus ∫i care trebuie neap„rat ˛inut cont de el, pentru cadrul legislativ.

Œn al doilea r‚nd, vreau s„ spun c„, dac„ avem tratatul ∫i spunem c„ respect„m aceast„ directiv„, directiva spune c„ este absolut„ nevoie de avizul Consiliului Concuren˛ei, datorit„ faptului c„ introducerea oric„ror except„ri face posibil„ distorsionarea pie˛ei. Nu cred c„ este posibil s„ d„m drumul f„r„ avizul Consiliului Concuren˛ei la acest proiect.

Œn al treilea r‚nd, din punct de vedere procedural, conform aceleia∫i directive, se solicit„ ∫i acordul Comisiei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/15.XI.2005 Europene, de c„tre Guvern, pentru a se da drumul la acest proiect legislativ. A∫a este metodologia. Repet, exact pe baza directivei la care face apel ini˛iatorul; trebuie s„ o respect„m Ón integralitate.

Iar din perspectiva except„rilor, aici cred c„ eu sunt de acord cu aceast„ revizuire a ordonan˛ei din 2002, numai c„ trebuie v„zut, Óntr-adev„r, din punctul de vedere al economiei, ceea ce este posibil de exceptat.

Œnc„ o dat„, domnule pre∫edinte, fac apel ca acest proiect s„ se Óntoarc„ la comisie, pentru a-l pune Ón acord, repet, ∫i cu Legea concuren˛ei, obligatoriu o alt„ tem„ sensibil„, ∫i cu Tratatul de aderare.

Domnule pre∫edinte, ave˛i cuv‚ntul.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Cu tot respectul pentru aten˛ia ∫i competen˛a colegului nostru, domnul deputat Pu∫ca∫, vreau totu∫i s„ spun, Ón numele comisiilor, Ón primul r‚nd, dar ∫i al meu personal, c„ faza aceasta de solicitare a avizului Consiliului Concuren˛ei este dep„∫it„. Ne afl„m la reexaminarea unui proiect de lege. El a fost analizat ∫i adoptat chiar Ón fazele premerg„toare promulg„rii, anterior oric„ror solicit„ri de acest fel. Dup„ amintirea mea, avizul chiar exist„, Óns„ nu se pune problema acum. Legea este avansat„, ea s-a Óntors la reexaminare pentru un singur aspect, care nu are nimic de-a face cu domeniul concuren˛ei, ∫i oricum, cum spuneam, Ón aceast„ etap„ nu mai solicit„m avize de la alte institu˛ii.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc. Dac„ mai exist„ interven˛ii? Nu. Domnul Pu∫ca∫.

## Domnule pre∫edinte,

Din materialul pe care eu Ól am, din punctul de vedere al acestui proiect legislativ, acolo se spune c„ Guvernul a dat aviz negativ. Guvernul nu putea s„ dea aviz negativ numai pentru c„, Ón mod sigur, ∫i Consiliul Concuren˛ei nu a fost consultat sau a dat aviz negativ ∫i celelalte chestiuni.

Domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte,

Cred c„ este o confuzie undeva, la acest capitol. Cu toat„ stima pe care o port pentru domnul Pu∫ca∫, a∫ men˛iona c„ legea respect„ Acordul de la Vene˛ia ∫i eventual a∫ dori ca ini˛iatorii s„ vin„ ∫i s„ dea explica˛iile de rigoare.

La legea care urmeaz„, legat„ de viniet„, o s„ intervenim ∫i, Óntr-adev„r, o s„ solicit„m retrimiterea Ón comisie, pentru c„ acolo avem Ónc„ de examinat ceva. V„ mul˛umesc.

Intr„m la dezbaterea pe articole, amendamente admise.

Num„rul curent 1 din raport. Dac„ exist„ interven˛ii privind textul comisiilor? Nu.

Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? 3 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

Cu 3 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, textul a fost adoptat.

La num„rul curent 2, art. 5 alin. 9, formularea comisiei.

Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate.

Num„rul curent 3, art. 24 alin. 6. Dac„ sunt observa˛ii la formularea comisiei? Nu sunt.

Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate.

Num„rul curent 4, art. 32 alin. 2 lit. c), formularea comisiei.

Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate. La nr. curent 5, alin. 3 art. 32. Se elimin„, propune comisia.

Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Eliminat Ón unanimitate. Num„rul curent 6, art. 35 alin. 1, text nou, propus de comisie.

Dac„ sunt interven˛ii? Nu. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate. La nr. curent 7, alin. 2 art. 39 se elimin„, propun comisiile.

Dac„ exist„ interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Adoptat Ón unanimitate. La nr. curent 8, art. 93 alin. 2, reformulare a comisiilor.

Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Adoptat Ón unanimitate. La num„rul curent 9, art. II, formularea comisiei. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? Nu sunt. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/15.XI.2005 Raportul a fost adoptat Ón unanimitate. Este vorba despre o lege organic„, o trimitem la sesiunea de voturi finale pe care o vom organiza la ora 12,00.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Este vorba despre acelea∫i prevederi, legate de Ordonan˛a nr. 19/1995, doar legate de institu˛iile publice. Aici este vorba despre institu˛iile de ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„. ™i a∫ vrea s„ adaug c„ inclusiv la proiectul legislativ prezentat anterior accentul nu este pe achizi˛ii, ci pe transferarea f„r„ plat„ c„tre unit„˛ile de cult.

Sunt numeroase cereri Ón acest sens ∫i v-a∫ ruga foarte mult s„ lua˛i aminte. Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte Mihai T„n„sescu, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea art. 1 din Ordonan˛a nr. 95 din 1999, Ón sensul instituirii unor dispozi˛ii potrivit c„rora, valorificarea bunurilor care fac obiectul ordonan˛ei s„ fie f„cut„ prin transmitere f„r„ plat„ ∫i c„tre unit„˛ile de cult ale cultelor religioase recunoscute din Rom‚nia.

Prin Ordonan˛a nr. 95/1999 au fost reglementate modalit„˛ile de valorificare a bunurilor aflate Ón administra˛ia institu˛iilor publice de ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, scoase din func˛iune, potrivit reglement„rilor legale.

Ulterior, reprezentan˛ii cultelor religioase recunoscute prin lege s-au adresat Ministerului Culturii ∫i Cultelor, solicit‚nd s„ le fie transmise anumite bunuri disponibilizate de institu˛iile publice de ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, av‚nd Ón vedere ∫i faptul c„ aceste bunuri pot constitui un sprijin concret pentru desf„∫urarea activit„˛ii acestor institu˛ii.

Prin prezentul act normativ se creeaz„ cadrul legal, menit s„ permit„ transferuri f„r„ plat„ ale unor bunuri aflate Ón administrarea institu˛iilor publice.

Raportul comisiei a fost adoptat cu un vot Ómpotriv„ ∫i cu o ab˛inere, deci cu majoritate de voturi. Mul˛umesc.

Mul˛umesc. Dezbateri generale. Domnule deputat Popa, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Conservator ∫i grupurile celelalte din coali˛ie vor sus˛ine ca acest proiect de lege s„ fie dezb„tut Ón normalitate, pentru c„ nu am fost de acord nici cu retrimiterea proiectului de lege de la punctul 16 pentru rediscutarea Ón Comisia de specialitate de buget, finan˛e, b„nci, pentru c„, a∫a cum s-a spus aici, este vorba de transferul cu titlu gratuit. Nu era vorba de achizi˛ii pe bani publici, unde s„ existe o anumit„ suspiciune de s„v‚r∫ire a unor fapte ilegale.

Ca atare, trebuie s„ facem acest act de dreptate ˛in‚nd cont de faptul c„ ∫i Biserica Ortodox„ ∫i celelalte culte au avut oarecum de suferit de pe urma aplic„rii Legii nr. 10/2001, restituirea imobilelor, ∫i bineÓn˛eles c„ Biserica Ortodox„ cel mai mult, din acest punct de vedere, ∫i v„ rog s„ fi˛i de acord pentru a face acest act de dreptate ∫i de justi˛ie. Pentru c„ Ón afar„ de actul ∫i activitatea religioas„ pe care o desf„∫oar„ Biserica Ortodox„, vreau s„ v„ informez c„ Ón foarte multe jude˛e, peste 80% din jude˛ele ˛„rii, pe l‚ng„ parohii, pe l‚ng„ obiectivele de cult s-au Ónfiin˛at case de copii abandona˛i, case de b„tr‚ni, de Óngrijire a b„tr‚nilor care nu mai au aceast„ posibilitate ∫i, ca atare, trebuie s„-i sprijinim, pentru dotarea cu cl„diri ∫i cu institu˛ii de acest gen, dar ∫i cu utilajele de care au nevoie.

Ca atare, noi vom sus˛ine discutarea ∫i adoptarea acestui proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat. Domnule pre∫edinte?

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi deputa˛i ∫i stimate colege, tot deputa˛i, A∫ dori s„ v„ spun c„, din punctul nostru de vedere, al Grupului minorit„˛ilor na˛ionale, acest proiect de lege este foarte bine venit.

Ca atare, sus˛inem votarea lui, pentru c„, Óntr-adev„r, va constitui un sprijin real pentru cultele religioase din Rom‚nia, indiferent de culoarea lor, ca s„ m„ pronun˛ a∫a, ∫i trebuie s„ recunoa∫tem c„ ar Ónsemna o grij„ din partea statului rom‚n, pentru ca cet„˛enii Rom‚niei s„ poat„ desf„∫ura activit„˛i de cult Ón condi˛ii c‚t mai bune. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Alte grupuri parlamentare vor s„ mai intervin„?

Nu. Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Titlul legii. Comisia propune adoptarea lui nemodificat. Exist„ observa˛ii? Nu. Adoptat Ón unanimitate.

La articolul unic al legii comisia propune formularea Senatului.

Dac„ exist„ observa˛ii? Nu.

Voturi pentru?

66 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/15.XI.2005

V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Mul˛umesc.

La num„rul curent 3 comisia propune modificarea, conform propunerii din raport.

Este o modificare de form„, nu este de fond. Dac„ exist„ observa˛ii? Nu.

Adoptat Ón unanimitate.

La num„rul curent 4 comisia ne propune modificarea textului, conform raportului.

Dac„ exist„ interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Adoptat Ón unanimitate.

La num„rul curent 5 comisia propune reformularea, conform raportului.

Dac„ exist„ interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate.

La num„rul curent 6 comisia ne propune textul ini˛iatorului.

Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate.

La num„rul curent 7 comisia ne propune formula ini˛iatorului.

Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Text adoptat Ón unanimitate.

La num„rul curent 8 comisia ne propune o reformulare, dup„ cum vede˛i Ón raport.

Dac„ exist„ interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate.

Proiectul de lege a fost adoptat pe articole. Are caracter ordinar ∫i intr„ Ón sesiunea de voturi finale. Stima˛i colegi, Este ora 12,05.

Trecem la sesiunea de voturi finale.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul ale∫ilor locali. Caracter organic.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Doresc doar s„ reamintesc colegilor din sal„ c„ este vorba despre propunerea legislativ„ care vizeaz„ stoparea migra˛iei politice a primarilor ∫i viceprimarilor, prin sanc˛ionarea acestora cu pierderea mandatului, atunci c‚nd p„r„sesc partidul.

Eu sper c„ data trecut„ am prezentat suficient de multe argumente Ón vederea sus˛inerii acesteia ∫i sper Óntr-un vot favorabil din partea dumneavoastr„.

V„ mul˛umesc foarte mult.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Mul˛umesc, domnule deputat. V„ reamintesc c„ la acest proiect de lege... Lini∫te, v„ rog, Ón sal„! Rog colegii deputa˛i s„ ia loc!

V„ reamintesc c„ propunerea legislativ„ a fost discutat„, a fost retrimis„ la comisie. Este o propunere legislativ„ la care comisia propune respingerea.

De aceea, am s„

Cu 85 de voturi pentru, 121 voturi Ómpotriv„...

## **Din sal„**

**:**

Mai num„ra˛i Ónc„ o dat„ cele cinci ab˛ineri!

Secretarul din dreapta a num„rat ab˛inerile.

Cu 25 de ab˛ineri propunerea legislativ„ a fost respins„, se Óntoarce la comisie, pentru a se rediscuta raportul.

Num„rul 2 pe ordinea de zi privind votul final, propunerea legislativ„ pentru declararea ca ora∫ a comunei Bragadiru, jude˛ul Ilfov. Caracter organic. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Dou„ voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 3 ab˛ineri.

Cu dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri, a fost aprobat„ propunerea legislativ„... V„ reamintesc c„ Ón sal„ avem 231 de deputa˛i.

Num„rul curent 3 de pe ordinea de zi privind votul final, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 141/2005 pentru ratificarea Protocolului adi˛ional la Scrisoarea de Ón˛elegere privind controlul drogurilor ∫i aplicarea legii, semnat„ la Bucure∫ti la 3 iulie 2001, Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la Bucure∫ti la 26 septembrie 2005. Caracter ordinar.

Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate. Rog colegii deputa˛i s„ fac„ lini∫te Ón sal„.

Domnilor deputa˛i, v„ rog, lua˛i loc Ón sal„. V„ rog s„ lua˛i loc ∫i v„ rog s„ face˛i lini∫te, s„ putem desf„∫ura sesiunea de voturi finale Ón mod firesc.

La punctul 2 a fost adoptat„ propunerea comisiei. Am fost Óntrebat ce am adoptat. Am adoptat propunerea comisiei, care a fost de respingere, bineÓn˛eles.

Num„rul curent 4, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 111/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe c„ile ferate rom‚ne ∫i reorganizarea Societ„˛ii Na˛ionale a C„ilor Ferate Rom‚ne.

Voturi pentru? V„ rog s„ num„ra˛i. V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? O ab˛inere.

Cu o ab˛inere proiectul de lege a fost adoptat.

La num„rul curent 5, propunerea legislativ„ privind constituirea zonelor metropolitane. Caracter organic. Propunere de respingere.

Voturi pentru respingere? V„ rog s„ num„ra˛i. 131 voturi pentru respingere Ón dreapta. Œn st‚nga, v„ rog,

Nu-i adev„rat!

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Ba da, secretarul din dreapta mi-a spus c„ a˛i votat ∫i am v„zut ∫i eu!

Liderii de grup, v„ rog s„ face˛i coordonarea Ón timp util!

## Refacem votul.

Voturi pentru respingere? Nu sunt voturi pentru respingere... E un vot pentru respingere.

Voturi Ómpotriva respingerii? Restul colegilor.

Proiectul de lege nu a fost respins, se retrimite la comisie.

- Num„rul curent 7, propunerea legislativ„ pentru

- completarea Legii Statutului personalului didactic nr. 128/1997 cu un nou alineat, alin. 3, la art. 141.

- Caracter organic, propunere de adoptare. Voturi pentru? 20 de voturi pentru.

Voturi Ómpotriva adopt„rii? Nici nu mai conteaz„, fiind vorba de o lege cu caracter organic, num„rul de voturi pentru, de 20, face ca propunerea legislativ„ s„ fie respins„.

Propunerea legislativ„ pentru completarea Legii Statutului personalului didactic nr. 128/1997 cu un nou alineat, 2, la art. 128.

Caracter organic, comisia propune respingerea propunerii legislative.

-

Num„rul curent 11, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ Guvernului nr. 71/2005 pentru modificarea ∫i completarea unor acte normative Ón vederea stabilirii cadrului organizatoric ∫i func˛ional corespunz„tor desf„∫ur„rii activit„˛ilor de eliberare ∫i eviden˛„ a c„r˛ilor de identitate, actelor de stare civil„, pa∫apoartelor simple, permiselor de conducere ∫i certificatelor de Ónmatriculare a vehiculelor.

- Camer„ decizional„, Camera Deputa˛ilor. Comisia propune adoptare. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt.

321 de voturi pentru, proiectul de lege a fost adoptat. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 70/2005 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub form„ de Ómprumut, a unor cantit„˛i de combustibil pentru Societatea Comercial„ de Producere a Energiei Electrice ∫i Termice îTermoelectrica“ — S.A., filialele sale, complexurile energetice Craiova, Rovinari ∫i Turceni, Regia Autonom„ pentru Activit„˛i Nucleare — Sucursala ROMAG-TERMO ∫i centrale termice ∫i electrice de termoficare aflate Ón administrarea consiliilor jude˛ene ∫i locale.

Comisia propune adoptarea proiectului de lege. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem.

231 de voturi pentru, adoptat Ón unanimitate. Domnul deputat, explicarea votului.

## Stima˛i colegi,

Prin votul dumneavoastr„, a˛i dat dovad„ de bun„-credin˛„. Dac„ analiz„m istoricul sistemului energetic na˛ional, o s„ observ„m c„ un astfel de proiect de lege este promovat Ón fiecare an ∫i el, de fapt, justific„ necesitatea acord„rii unor Ómprumuturi pentru func˛ionarea Ón condi˛ii de siguran˛„ a centralelor termice pe perioada sezonului rece.

Œns„ el este o prob„ vie a neprofesionalismului actualului Guvern. Dumneavoastr„ a˛i votat de bun„-credin˛„, dar el nu poate fi aplicat, pentru c„, Ón paralel, îTermoelectrica“ are, prin A.N.A.F. ∫i A.V.A.S., conturile blocate de mai bine de dou„ luni de zile, salariile oamenilor nu mai pot fi acordate (avem deja o lun„ jum„tate de c‚nd nu se mai acord„ salariile).

Iar, ca totul s„ fie Óncununat, acum dou„ zile Guvernul a aprobat o ordonan˛„ de Ómprumut la nivelul a 30 de milioane, cel mai mic nivel Ón ultimii 15 ani, procedura pentru ob˛inere, Óns„, a creditului dureaz„ exact 3 luni de zile.

Ca atare, avem aici proba fie a modului Ón care, pe de o parte Legislativul, de bun„-credin˛„, aprob„ aceast„ ordonan˛„, iar Executivul o blocheaz„, prin instrumentele pe care le are la Óndem‚n„.

68 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/15.XI.2005

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Mul˛umesc, domnule deputat.

Num„rul curent 13, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 106/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 25/2001 privind Ónfiin˛area Companiei Na˛ionale de Investi˛ii îC.N.I“ — S.A.

Camer„ decizional„.

Voturi pentru? V„ rog, num„ra˛i. Rog secretarii s„ numere. 136 de voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? 67 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 17 ab˛ineri.

Cu 136 de voturi pentru, 67 Ómpotriv„ ∫i 17 ab˛ineri, proiectul de lege a fost adoptat, caracterul legii fiind organic.

## **Domnul Constantin Ni˛„**

**:**

Dac„ este organic„, nu poate fi adoptat„!

Caracterul legii fiind ordinar, v„ rog s„ m„ ierta˛i! V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 136 de voturi pentru, 57 Ómpotriv„ ∫i 17 ab˛ineri.

Num„rul curent 14, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ Guvernului nr. 68/2005 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 3/2004 privind finalizarea investi˛iei Turn„toria de tuburi de presiune din font„ ductil„ pe platforma îSidermet“ —C„lan ∫i stabilirea unor m„suri pentru finalizarea proiectului îDonasid“ —C„l„ra∫i.

Camer„ decizional„, lege cu caracter ordinar. Voturi pentru? V„ mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem.

Adoptat Ón unanimitate.

Num„rul curent 15, reexaminarea, la cererea pre∫edintelui Rom‚niei, a Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 195/2002 privind circula˛ia pe drumurile publice.

Caracter organic. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem.

Ab˛ineri? Nu avem.

231 de voturi pentru, raportul de reexaminare a fost adoptat.

Num„rul curent 16, proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea art. 1 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 95/1999 cu privire la valorificarea bunurilor scoase din func˛iune aflate Ón administrarea institu˛iilor publice de ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

Camer„ decizional„, Camera Deputa˛ilor.

Caracter ordinar.

Voturi pentru? V„ rog, num„ra˛i. 154 de voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? 67 de ab˛ineri.

Cu 154 de voturi pentru ∫i 67 de ab˛ineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Cu aceasta, sesiunea de voturi finale de ast„zi a fost Óncheiat„.

Este ora 12,25, Óntrerupem aici prima jum„tate a zilei

- noastre de lucru. Dup„-amiaz„ se lucreaz„ Ón comisii. O zi bun„ v„ urez!

- _™edin˛a s-a Óncheiat la ora 12,25._

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|067400]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 172/15.XI.2005 con˛ine 68 de pagini.** Pre˛ul: 13,09 lei noi/130.900 lei vechi