Dan Mihai Marian

îCe a gre∫it politicianul Traian B„sescu“

De multe ori chiar modificarea comportamentului unui individ este o adev„rat„ piatr„ de moar„, dar altminteri schimbarea unei organiza˛ii sau institu˛ii! C‚nd vine vorba de schimbarea structural„ a unui sistem politic sau de transformarea unei societ„˛i Ón ansamblul s„u, lucrurile se complic„ enorm. Un analist al postcomunismului anticipa c„ schimbarea sistemului comunist cu democra˛ia politic„ se poate face Ón ∫ase luni, transformarea economiei planificate centralizat cu economia de pia˛„ se poate realiza Ón ∫ase ani, iar Ónlocuirea mentalit„˛ilor specifice unui regim autoritar cu cultura democratic„ de tip participativ se va derula pe parcursul unui ciclu de ∫aizeci de ani.

Un sistem politic poate suferi o schimbare structural„ doar Ón cazul producerii unor evenimente politice, sociale, economice sau militare excep˛ionale. Criza economic„ din 1929—1933, cele dou„ r„zboaie mondiale, Revolu˛ia Comunist„ din Rusia de la 1917 sunt tot at‚tea exemple Ón acest sens. ™i revolu˛iile din 1989 pot fi trecute la capitolul îschimb„ri structurale de sistem“. Pornind de la considera˛iile de mai sus, voi arata, dup„ p„rerea mea, unde a gre∫it politicianul Traian B„sescu.

B„sescu a gre∫it ∫i continu„ s„ gre∫easc„ atunci c‚nd confund„ societatea rom‚neasc„ Ón ansamblul s„u cu o nav„ de mare tonaj. Dac„ direc˛ia unei nave se poate modifica brusc doar Ón urma unei comenzi militare date echipajului, societatea nu se poate schimba pur ∫i simplu peste noapte. îSistemul tic„lo∫it“ la care se refer„ adesea pre∫edintele suspendat poate fi corectat, modificat sau schimbat doar dup„ un proiect politic etapizat, care are nevoie Ón implementarea sa de resurse politice, administrative ∫i externe considerabile, alocate Ón mod generos. Œns„ politicianul B„sescu, metamorfozat Ón pre∫edinte-juc„tor, a ignorat acest aspect care, poate, pentru unii pare simpl„ teorie. Œn loc s„-∫i propun„ ca Ón primul s„u mandat preziden˛ial s„ modifice c‚teva componente sistemice nefunc˛ionale ∫i corupte, precum justi˛ia ∫i afacerile interne (JAI), pia˛a de energie, managementul fondurilor primite de la Uniunea European„, Traian B„sescu a declan∫at un r„zboi personal contra tuturor ∫i a transformat Óntreaga societate rom‚neasc„ Óntr-un c‚mp de b„taie.

Œn momentul de fa˛„, Traian B„sescu se r„zboie∫te nu numai cu adversarii tradi˛ionali de la P.S.D. ∫i P.R.M., ci ∫i cu fo∫ti parteneri politici de la P.N.L. care Ón campania din 2004 au muncit ∫i pentru accederea sa la putere. Miza luptei nu este cine ∫tie ce proiect postaderare la U.E., ci controlul sistemului de putere, adic„ al sistemului politic, adic„ al societ„˛ii rom‚ne∫ti. Partea cea mai proast„ a acestui joc de putere este c„ Óns„∫i calitatea democra˛iei rom‚ne∫ti are de suferit.

Pentru cei care nu sunt la curent cu evalu„rile institu˛iilor interna˛ionale, Ón raportul îNation in Tranzit

2006“,Organiza˛ia îFreedom House“ plasa Rom‚nia Ón categoria democra˛iilor semiconsolidate, iar Bulgaria Ón r‚ndul democra˛iilor consolidate, al„turi de Polonia, Ungaria, Cehia, Slovenia, Lituania, Letonia ∫i Estonia. Dac„ Ón raportul pe 2007 Rom‚nia se va reg„si tot Ón categoria îdemocra˛ii semiconsolidate“, putem s„ spunem c„ exper˛ii îFreedom House“ sunt indulgen˛i.