Niculae Mircovici

îCentenarul primului zbor cu «Vuia I»“ Mul˛umesc doamn„ pre∫edinte.

Distinse doamne ∫i stima˛i colegi,

Ast„zi am onoarea, dar ∫i marea bucurie, de a realiza, la modul simbolic, ceea ce acum o sut„ de ani s-a realizat faptic, o Ón„l˛are deasupra declara˛iilor ∫i atitudinilor politice, din p„cate de multe ori nefericite, f„cute la tribuna forului legislativ ∫i de a evoca una dintre realiz„rile de prim„ dimensiune ale rom‚nilor ∫i Rom‚niei.

Din satul b„n„˛ean Surducu Mic pleca la Ónceput de secol, spre inima ∫tiin˛ei din acea perioad„, Traian Vuia, politehnist budapestan ∫i apoi doctor Ón drept, care pe 18 martie, la Montesson, Ón Fran˛a, Ón„l˛‚ndu-se cu un aparat mai greu dec‚t aerul ∫i zbur‚nd pe distan˛a de doisprezece metri, numai cu mijloacele aflate la bord, ∫i-a asigurat lui nemurirea, iar na˛iei sale pionieratul Ón industria aeronautic„.

îPoveste∫te prietenilor de acas„ ceea ce ai v„zut aici. Am dovedit c„ se poate zbura cu un aparat mai greu dec‚t aerul“ Ói spunea Vuia, la acea dat„ memorabil„, prietenului s„u, profesorul Constantin Nedelcu.

Vuia a f„cut o lume Óntreag„ s„ amu˛easc„, iar Academia Francez„ de ™tiin˛e, care Ói respinsese calculele, s„ se recunoasc„ Ónvins„.

îVuia I“, supranumit îLiliacul“, primul avion monoplan, primul aparat care s-a ridicat la un metru de sol, format din ˛evi de o˛el ∫i aripi din p‚nz„ de in impermeabil„, echipat cu o elice ∫i un motor cu anhidrid„ carbonic„, av‚nd un tren de aterizare prev„zut cu ro˛i pneumatice, a l„sat Ón urm„ concep˛iile de p‚n„ atunci care apelau la tragerea aparatelor de zbor prin zmei, cu autoambarca˛iuni pe ∫ine sau planuri Ónclinate.

Solu˛ia savantului rom‚n a schimbat cursul aeronauticii mondiale. Direc˛ia de evolu˛ie propus„ ∫i demonstrat„ practic de Traian Vuia a fost adoptat„ ∫i de ceilal˛i pionieri ai avia˛iei afla˛i Ón Fran˛a Ón acea perioad„, martori oculari ai experimentelor ∫i zborurilor sale.

Œn 1907, Vuia a creat îVuia II“, capabil s„ se ridice la cinci metri ∫i s„ parcurg„ Ón zbor ∫aptezeci de metri.

Continu‚ndu-∫i preocup„rile Ón domeniul zborului mecanic, Óntre 1918 ∫i 1921 ilustrul b„n„˛ean a conceput ∫i construit dou„ tipuri de elicoptere experimentale, iar Ón 1925 a realizat un generator cu abur original, cu combustie intern„ ∫i ardere catalitic„.

Œmbog„˛ind cu aparatul s„u îVuia I“ Muzeul Aerului din Paris, aparat a c„rui copie se afl„ la Muzeul Militar Na˛ional din Bucure∫ti, ilustrul timi∫an prive∫te cu Ón˛elegere la noi, cei care am dat numele s„u unei universit„˛i politehnice, unor str„zi ∫i unei comune de care apar˛ine satul Ón care s-a n„scut ∫i Ón care am l„sat un pietroi pe care doar localnicii Ól recunosc, pe locul unde s-a situat casa sa p„rinteasc„.

Din locul Ón care Vuia, Vlaicu ∫i Coand„ ne-au Ón„l˛at ap„rem ∫i mai pigmei, noi, cei de ast„zi, care nu vedem dec‚t conturi bancare, averi adunate cu japca, revendic„ri p‚n„ la a în“-∫pea genera˛ie, titluri de lupt„tori