Napoleon Pop

îCercetarea ∫tiin˛ific„ rom‚neasc„, sub merite“ Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

O dezbatere recent„ a Camerei Deputa˛ilor pe tema unui Ómprumut destinat dezvolt„rii economiei na˛ionale ne-a adus Ónc„ o dat„ revela˛ia insuficientei ∫i limitatei preocup„ri generale pentru cercetarea ∫tiin˛ific„ rom‚neasc„, de∫i Ón discursul politic se face caz de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/23.IX.2004 nevoia alinierii noastre la tendin˛ele europene, ca cele cuprinse Ón strategia de la Lisabona.

Recunoa∫tem c„ dezvoltarea ∫i modernizarea societ„˛ii noastre trebuie s„ se bazeze pe mai mult„ cunoa∫tere ∫i inova˛ie, care decurg Ón mod natural dintr-o educa˛ie mai bine structurat„, o formare profesional„ dinamic„ ∫i o cercetare ∫tiin˛ific„ mai profund„.

Totu∫i, este greu s„ afirm„m c„ utiliz„m Ónv„˛„m‚ntul ∫i cercetarea ca motoare ale dezvolt„rii, c‚nd aloc„rile bugetare Ón domeniu abia le asigur„ simpla subzisten˛„, fiind printre cele mai reduse din Europa ca procent din P.I.B.

Dou„ lucruri Óngrijoreaz„: cercetarea ∫tiin˛ific„ este departe de a fi o parte a conceptului modern al culturii, reprezentat, Ón primul r‚nd, de oameni ∫i abilit„˛ile lor (tehnice, economice, informatice, capacitate de efort, motivare pentru inova˛ie), dup„ cum, Ón Rom‚nia, distan˛a dintre nevoile economice, tehnologice, administrative ∫i culturale devine din ce Ón ce mai mare de ceea ce se cheam„ produc˛ia ei ∫tiin˛ific„ ∫i capacitatea de inovare.

Dac„ lu„m cercetarea aflat„ Ón coordonarea Academiei Rom‚ne, aloc„rile bugetare acoper„ practic exclusiv salariile, despre accesul la informa˛ie, la rezultatele cercet„rilor din lume, la tehnologii pilot de Óncercare ∫i testare a propriilor idei, achizi˛ionarea de fond documentar nici nu poate fi vorba.

Este tot at‚t de adev„rat c„ sunt foarte pu˛ini care, fie Ón legislativ sau executiv, reu∫esc s„-∫i verifice sau s„-∫i m„reasc„ cuno∫tin˛ele folosind cercet„rile care se fac, ∫i sunt semnificative, chiar ∫i Ón aceste condi˛ii chinuite de finan˛are.

Cred c„ parteneriatul nostru, ca politicieni Ón legislativ, cu cercetarea rom‚neasc„ trebuie reÓnnoit de ambele p„r˛i, cu at‚t mai mult cu c‚t, dac„ recunoa∫tem c„ avem poten˛ial, atunci s„ ajut„m ca institutele noastre de cercetare s„ treac„ de la supravie˛uire la performan˛„.

Mai cred c„ acest obiectiv nu poate fi considerat partizan, dac„ avem Óncredere Ón binefacerile cercet„rii pentru Óntreaga societate rom‚neasc„.

Proiectul bugetului pe anul 2005 este un bun prilej s„ analiz„m aceste realit„˛i ∫i s„ le Óndrept„m ca ˛ar„ european„, care nu-∫i mai poate permite s„ fac„ abstrac˛ie de beneficiile unor cercet„ri ∫i inov„ri corect finan˛ate ∫i bine motivate. Trebuie s„ refacem atractivitatea carierei de cercet„tor, asigur‚ndu-i un statut demn. Trebuie s„ asigur„m îmas„ critic„“ a resurselor financiare alocate, astfel Ónc‚t modernizarea societ„˛ii noastre prin cercetare s„ se Ónt‚mple cu adev„rat, iar la aceast„ îmas„ critic„“ s„ asigur„m ∫i resurse multiple, Ón sensul c„ exist„ entit„˛i publice care au nevoie de rezultate ale unor cercet„ri neutre ∫i profesionale. Profilarea unor centre de excelen˛„ conforme criteriilor interna˛ionale ∫i un acces l„rgit la programele europene de cercetare sunt procese Ómpiedicate tocmai de lipsa de cofinan˛are sau de îcifra de afaceri“ insignifiant„ a institutelor noastre de cercetare.