Stenogramă plen

46 de discursuri

1. Corneliu Ciontu

   #19809

   O zi bun„ la toat„ lumea! Œncepem ∫edin˛a noastr„ dedicat„ interven˛iilor deputa˛ilor.

   Œi dau cuv‚ntul domnului Makkai.

2. Makkai Grigore

   #19963

   Bun„ diminea˛a ∫i dumneavoastr„!

3. Corneliu Ciontu

   #20028

   Bun„ diminea˛a!

4. Makkai Grigore

   #20077

   Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

   Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îInunda˛iile, un semn al gravelor dezechilibre de mediu“.

   Rom‚nia se confrunt„ cu o serie de grave probleme de mediu. Amintesc aici doar de preconizata exploatare a aurului de la Ro∫ia Montan„ ∫i de devierea unei cantit„˛i Ónsemnate de ape d„t„toare de via˛„ lumii acvifere din Delta Dun„rii, prin Canalul Chilia—BÓstroe.

   Aceste cazuri pot fi considerate Óns„ mai mult cu caracter zonal, fa˛„ de o alt„ categorie de fenomene, generate tot din cauza implic„rii omului Ón mersul fenomenelor naturii. Asist„m de c‚˛iva ani Óncoace, cu tendin˛„ de amplificare Ón ultimii 3–4 ani, la apari˛ia, Ón cele mai neobi∫nuite circumstan˛e, a unor fenomene hidrometeorologice periculoase.

   Dac„ pe meleagurile noastre apari˛ia inunda˛iilor era un fenomen cunoscut ∫i acceptat Ón perioada topirilor de z„pad„, Ón anii din urm„ ele au devenit amenin˛area cea mai periculoas„ pentru popula˛ie, Ón oricare din anotimpurile anului. Trecerea unui front meteorologic care, cu ani Ón urm„, genera doar un disconfort trec„tor, ast„zi, Ón doar c‚teva ceasuri, genereaz„ unde de viituri care doboar„ recorduri milenare. De fiecare dat„ se produc pagube de sute de mii sau de miliarde de lei ∫i se Ónregistreaz„, de regul„, ∫i victime din r‚ndul popula˛iei.

   Fenomenul este cu at‚t mai grav cu c‚t este aproape incontrolabil, apare Ón cele mai nea∫teptate locuri ∫i momente. Durerea celor disp„ru˛i ∫i pierderea bunurilor agonisite Óntr-o via˛„ de om, de regul„, sunt resim˛ite doar de cei afecta˛i.

   Œn condi˛iile schimb„rii globale a climei terestre, aceste fenomene cu siguran˛„ vor deveni mai frecvente. Situa˛ia se agraveaz„, Ón plus, prin faptul c„ la noi Ón ˛ar„ refacerea mediului natural puternic dezechilibrat Ónt‚rzie

   MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/23.IX.2004 neacceptat de mult. Œn loc de Ónceperea reconstruc˛iei ecosistemelor naturale se continu„, Ónc„, defri∫area f„r„ control a p„durilor, colmatarea ∫i dispari˛ia albiilor de scurgere a apelor pluviale; din lips„ de fonduri, se Óntre˛in din ce Ón ce mai greu lucr„rile de ap„rare Ómpotriva inunda˛iilor. Cu alte cuvinte, vremea pentru elaborarea ∫i implementarea unei strategii de reconstruc˛ie a mediului Ónconjur„tor, bazat„ pe principiul dezvolt„rii durabile, a sosit de mult.

   Acest amplu proces se poate urni din loc numai printr-un efort comun al tuturor institu˛iilor interesate. Œn opinia mea, ∫i Parlamentului Rom‚niei Ói revine un rol esen˛ial, Ón primul r‚nd prin elaborarea cadrului legislativ necesar opera˛iunii. Din acest punct de vedere, consider c„ institu˛ia noastr„ este pe un drum bun ∫i ∫i-a f„cut datoria.

   Œns„, dincolo de activitatea legislativ„, Ón opinia mea, tot Parlamentului i-ar reveni ∫i activitatea de monitorizare, de supervizare a Óntregului proces. Consider deci c„ Ón Parlamentul Rom‚niei ar trebui Ón sf‚r∫it Ónfiin˛at„ Comisia permanent„ pentru problemele de mediu. Men˛ionez c„ Ón acest sens, Ón perioada legislaturii prezente, am depus la Biroul permanent, Ón dou„ r‚nduri, materialele necesare, Ónso˛ite de un num„r de peste 50 de semn„turi de sus˛inere, Óns„ p‚n„ la aceast„ dat„ nu am primit nici un r„spuns oficial.

5. Corneliu Ciontu

   #23770

   V„ mul˛umesc. Subscriu ∫i eu la aceast„ tem„ ∫i, ca membru al Biroului, voi sus˛ine, de fapt am sus˛inut ∫i alt„ dat„, acest demers.

6. Makkai Grigore

   #23936

   V„ mul˛umesc. ™tiu c„ dumneavoastr„ sunte˛i unul dintre cei care milita˛i pentru acest aspect. Am discutat, de fapt, ∫i Ómpreun„, Ón mai multe cazuri. ™i sper c„ m„car cu viitoarea legislatur„, Ón aceast„ legislatur„ deja este t‚rziu, dar Óncep‚nd din ianuarie, din februarie poate se va Ónfiin˛a ∫i aceast„ comisiei.

   Mul˛umesc.

7. Corneliu Ciontu

   #24298

   Mul˛umesc ∫i eu. Œi dau cuv‚ntul domnului Adrian Moisoiu.

   Domnul Petre Posea a depus la secretariat declara˛ia.

8. Adrian Moisoiu

   #24444

   Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

   Interven˛ia mea de ast„zi este intitulat„ îPoporul rom‚n nu este un popor de asista˛i social“.

   îScopul reformei este ca oamenii s„ tr„iasc„ mai bine. Criteriile principale de apreciere a competen˛ei Guvernului r„m‚n rezultatele economice ∫i sociale. Acestea pot contribui la sporirea sau, Ón situa˛ia de azi, la pierderea de c„tre Executiv a autorit„˛ii“, spunea Adrian N„stase Ón mai 1999.

   Oare premierul Ó∫i mai men˛ine aceast„ p„rere ∫i ast„zi, c‚nd Ónv„˛„m‚ntul este sub presiune ∫i la aceast„ or„ Ónc„ nu se ∫tie dac„ anul ∫colar va Óncepe sau nu la data stabilit„? C‚nd, Ón urm„ cu o s„pt„m‚n„, membrii Federa˛iei sindicale îSanitas“ au pichetat Ministerul S„n„t„˛ii pentru a-∫i exprima nemul˛umirea fa˛„ de nivelul sc„zut al salariilor, de neacordarea tichetelor de mas„ ∫i a facilit„˛ilor pentru s„n„tate? C‚nd func˛ionarii din administra˛ia local„ au declan∫at conflictul de munc„ ce precede grev„ general„, anun˛‚ndu-∫i calendarul ac˛iunilor de protest?

   La T‚rgu-Mure∫, ac˛iunile de protest ale acestora, de pichetare a prefecturii, au debutat Ón diminea˛a zilei de vineri, 10 septembrie, c‚nd circa 200 de func˛ionari mure∫eni din Prim„ria T‚rgu-Mure∫ ∫i Consiliul Jude˛ean Mure∫ s-au adunat Ón jurul orei 9,00 Ón fa˛a Palatului Administrativ, Ón care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Prefectura ∫i Consiliul jude˛ean. Œn lini∫te ∫i cu pancarte Ón m‚ini, ei ∫i-au prezentat revendic„rile: finalizarea proiectului de Lege privind salarizarea func˛ionarilor publici, proiect care ar trebui s„ intre Ón vigoare de la 1 ianuarie 2005; revizuirea prevederilor legale privind modul de promovare Ón grade profesionale pe principiul competen˛ei, ∫i nu Ón limita posturilor vacante, c‚t ∫i a modului Ón care se realizeaz„ perfec˛ionarea profesional„; corelarea sistemului de salarizare al personalului contractual cu cel al func˛ionarilor publici; Óncheierea ∫i semnarea contractului colectiv-cadru pentru administra˛ia public„ local„ ∫i eliminarea din legisla˛ie a prevederilor care restric˛ioneaz„ unele drepturi ale omului, Óntre care cel la asociere sindical„ ∫i dreptul la negociere, garantate de Constitu˛ia Rom‚niei ∫i de tratatele interna˛ionale care le reglementeaz„; stabilirea unui sistem corect de atribuire a biletelor pentru odihn„ ∫i tratament salaria˛ilor din administra˛ia public„ local„; acordarea tichetelor de mas„, a primelor de vacan˛„ ∫i a altor drepturi prev„zute de Statutul func˛ionarilor publici, precum ∫i de actele normative Ón vigoare, dar suspendate Ón prezent.

9. Corneliu Ciontu

   #28849

   ## **Domnul Corneliu Ciontu:**

   Mul˛umesc.

   Œi dau cuv‚ntul domnului Nicolae Leon„chescu, va urma domnul Iulian Mincu.

   ## **Domnul Iulian Mincu**

10. Corneliu Ciontu

    #29008

    **:**

    Nu urmez eu?

11. Corneliu Ciontu

    #29030

    P„i, a∫a v-a˛i Ónscris aici, unul dup„ altul.

12. Nicolae Leon„chescu

    #29109

    V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Onorat auditoriu,

    Via˛a politic„ preelectoral„ a Rom‚niei se afl„ Óntr-o dinamic„ impresionant„.

    Se Ónfiin˛eaz„ partide noi ∫i se metamorfozeaz„, aparent, cele vechi, se fac ∫i se desfac alian˛e politice dup„ inspira˛ia de moment a unor lideri fie ca experiment posibil, fie ca punct final al unor scenarii sau speran˛e punctiforme.

    Se v‚neaz„ erori de limbaj, se dau explica˛ii savante sau se mimeaz„ cunoa∫terea profund„ a realit„˛ii, Óntr-un mozaic plin de surprize.

    Improviza˛ia ∫i superficialitatea analizelor sunt elemente definitorii ale oportuni∫tilor ∫i veleitarilor de tot felul, ale v‚n„torilor care stau la p‚nd„ pe traseele parvenirii sociale prin presta˛ii politice f„r„ fond.

    Oare electoratul rom‚n, chinuit de grijile unei existen˛e cenu∫ii, la limita de supravie˛uire, dore∫te doar circ politic?!

    ™i, Ón fond, c‚nd va veni ∫i momentul adev„rului, al plonj„rii Ón realitate, al formul„rii corecte a diagnosticului pe care organismul nostru social, m„cinat de boli profunde — de sistem — ∫i sec„tuit de vlag„, Ól dore∫te, spre a i se oferi, apoi, solu˛iile ie∫irii din maladiile tranzi˛iei?!

    Ne dorim cu to˛ii ca Óntreaga noastr„ clas„ politic„ s„ devin„ performant„, prin cunoa∫tere ∫i competen˛„, prin analize corecte ∫i capacitate m„rit„ de crea˛ie a noului.

    Nu reu∫im s„ ne mobiliz„m nici la momentele aniversare s„ punem sub control frustr„rile spre a ne prezenta Ón fa˛a electoratului cu aura nobilului sentiment de patrie! Suntem Ón stare, ∫i atunci, s„ arunc„m Ón cei care ne a∫teapt„ cu mititei ∫i bere, cu bani ∫i promisiuni care mai de care mai extravagante.

    Printre altele, m„ surprinde spectacolul de estrad„ al alian˛elor politice; ele au evident caracter electoral ∫i cocheteaz„ cu ideea alian˛elor de guvernare.

    Devine mai puternic, oare, un grup atunci c‚nd asimileaz„ o structur„ mai slab„, care caut„ umbrele de protec˛ie indiferent de pre˛?! Toxinele se elimin„ pe aceast„ cale ori se dezvolt„ mai rapid?!

    Am receptat ca un dat al realit„˛ii politice apari˛ia Alian˛ei «D.A.», prin apropierea intereselor Partidului Democrat de cele ale Partidului Na˛ional Liberal.

13. Corneliu Ciontu

    #32972

    Mul˛umesc ∫i eu.

    Dau cuv‚ntul domnului deputat Iulian Mincu, va urma domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock.

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/23.IX.2004

14. Iulian Mincu

    #33181

    ## Domnule pre∫edinte,

    Dezvoltarea unei na˛iuni depinde de dezvoltarea a trei mari programe: cultura, s„n„tatea, Ónv„˛„m‚ntul. Din p„cate, toate acestea sunt Ón c„dere liber„ Ón Rom‚nia, pentru c„ ele trebuie s„ aib„ la baz„ o dezvoltare economic„.

    E adev„rat c„ premierul anun˛a, cu c‚teva zile Ónainte, c„ la noi exist„ o dezvoltare a P.I.B.-ului de 7%, ∫i aceasta, numai la dou„ luni dup„ ce anun˛ase 5,5%. Vreau s„ men˛ionez Óns„ c„ tot premierul a mai anun˛at c„ avem cel mai mic ∫omaj, mai mic dec‚t multe ˛„ri din Europa Occidental„, sub 6,7%. Dar premierul uit„ s„ spun„ — ba nu uit„, chiar se laud„, la un moment dat — c„ peste 3 milioane de muncitori lucreaz„ Ón momentul de fa˛„ Ón str„in„tate, pentru c„ aici nu aveau unde munci.

    M„ voi referi la aceast„ ultim„ problem„ ∫i voi trata problema s„n„t„˛ii. ™i voi trata Ón declara˛ia mea politic„ una dintre problemele cele mai grave Ón ceea ce prive∫te s„n„tatea, ∫i anume exodul asistentelor medicale, din ultimii ani. Foarte multe asistente medicale pleac„ sau cer s„ plece la munc„ Ón str„in„tate, unde salariile sunt mult mai mari. Œn Italia, spre exemplu, salariul minim lunar este de 1.000 de euro, Ón Anglia ∫i Statele Unite, de peste 5.000 de dolari.

    Œn Rom‚nia, asistentul medical cel mai prost pl„tit este cel care lucreaz„ cu medicul de familie: 2,8 milioane de lei lunar, de fapt, salariul minim pe economie. ™i s„ nu uit„m c„ medicul de familie are un rol deosebit Ón men˛inerea s„n„t„˛ii, mai ales Ón mediul rural. Consecin˛a absen˛ei activit„˛ii acestuia se resimte Ón mortalitatea Ón cre∫tere, at‚t mortalitatea general„, c‚t ∫i mortalitatea infantil„. f n s„ precizez c„ acest medic de familie, ∫i el, r„m‚ne, dup„ toate cheltuielile, cu un salariu lunar ce nu dep„∫e∫te 4 milioane, p‚n„ la 5 milioane de lei.

    Œn spitale ∫i clinici salariile sunt de 4–5 milioane de lei lunar, mai ales la asistentele de Ónalt„ tehnicitate, cum sunt cele de la terapie intensiv„ ∫i chirurgie. Plecarea acestor cadre va face ca Ón scurt timp s„ se resimt„ Ón asisten˛a medical„ o sc„dere drastic„ a calit„˛ii Óngrijirii bolnavului, de fapt, a s„n„t„˛ii Óntregului popor.

    Pleac„ Ón general tinerii ce lucreaz„ Ón terapie intensiv„, Ón chirurgie, Ón specialit„˛i medicale de mare tehnicitate. Preg„tirea lor profesional„ Ói face s„ fie solicita˛i din ce Ón mai mult Ón diverse ˛„ri occidentale. Este o m‚ndrie pentru noi c„ prepar„m astfel de oameni, Óns„ sunt valuri de cereri care sosesc la unit„˛ile sanitare, care Ói solicit„. Plecarea lor este prin contract de 2 sau 4 ani, dar uneori pleac„ definitiv. Œn general, cererile sunt pentru ace∫ti asisten˛i despre care am vorbit, Ón plus, asisten˛ii generali∫ti de pediatrie, ∫i respectiv pentru Óngrijirea b„tr‚nilor.

15. Corneliu Ciontu

    #36939

    Mul˛umesc ∫i eu.

    Œl invit la microfon pe domnul deputat Wittstock, va urma domnul Mircea Ifrim.

16. Eberhard-Wolfgang Wittstock

    #37069

    Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

    Titlul scurtei mele interven˛ii este îProblema gr‚ului“.

    Recent, am primit din partea Centrului Jude˛ean pentru Consultan˛„ Agricol„ Satu Mare un studiu semnat de directorul s„u executiv, doctor Ón ∫tiin˛e economice, Béla Scholtz, studiu ce reprezint„ o analiz„ detaliat„ a efectelor economice datorate recoltei de gr‚u foarte bune din acest an. Conform datelor date publicit„˛ii de Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale citate Ón cadrul acestui studiu, s-a realizat la gr‚u o recolt„ record de 7.700.000 tone. Din aceast„ cantitate, 1.500.000 tone au fost comercializate ∫i/sau procesate, 2.800.000 tone se g„sesc Ón spa˛ii de depozitare adecvate ale societ„˛ilor de tip îComcereal“, îCerealcom“ etc., iar restul, de aproximativ 3.400.000 tone, se afl„ Ón prezent Ón gospod„riile popula˛iei, fiind depozitate Ón condi˛ii improprii. Totodat„, se arat„ Ón materialul elaborat de speciali∫tii din Satu Mare c„ necesarul consumului de gr‚u al popula˛iei ˛„rii este de aproximativ 4.300.000 tone/an.

    Av‚nd Ón vedere aceast„ situa˛ie, putem spune c„ ne afl„m Ón fa˛a unui fenomen de supraproduc˛ie ∫i se pune Óntrebarea ce pot face fermierii, ˛„ranii, cu surplusul de gr‚u aflat Ón gospod„riile lor? Depozitarea acestuia p‚n„ Ón anul viitor ar avea drept efect imediat diminuarea resurselor financiare necesare produc„torilor agricoli pentru Ónceperea noului an agricol. Œn aceast„ situa˛ie, este necesar un sprijin concret ∫i eficient dat produc„torilor agricoli de autorit„˛ile competente ale statului. Altfel, exist„ riscul real al diminu„rii semnificative a suprafe˛elor cultivate cu gr‚u Ón anul 2005, ceea ce va avea drept efect negativ recurgerea la importul masiv de gr‚u ∫i cre∫terea pre˛ului acestuia, deci, implicit, al p‚inii Ón anul urm„tor.

    Œn materialul primit de la Centrul Jude˛ean pentru Consultan˛„ Agricol„ Satu Mare se fac mai multe propuneri pertinente pentru rezolvarea crizei datorate

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/23.IX.2004 supraproduc˛iei de gr‚u din acest an, cum ar fi: cre∫terea taxelor vamale pentru importul de gr‚u la sut„ la sut„, m„sura fiind necesar„ deoarece foarte mul˛i procesatori import„ gr‚u, datorit„ calit„˛ii superioare fa˛„ de gr‚ul autohton; achizi˛ionarea pentru rezerva de stat a unei cantit„˛i de gr‚u de 1.000.000 tone de calitate STAS, la pre˛ul de 5.000 lei/kg, plata urm‚nd s„ se fac„ Ón cel mult cinci zile; alocare unei prime pentru exportul de gr‚u.

17. Corneliu Ciontu

    #40973

    Mul˛umesc ∫i eu.

    Dau cuv‚ntul domnului deputat Mircea Ifrim, va urma domnul deputat Dumitru Bentu.

    Domnii deputa˛i ™tefan Baban ∫i doamna Constan˛a Popa au depus la secretariat declara˛iile.

18. Mircea Ifrim

    #41199

    Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

    La ora actual„, criza din s„n„tate cap„t„ accente paroxistice. Sindicatele cer demiterea pre∫edintelui Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate. Œntreaga aten˛ie a opiniei publice este Óndreptat„ spre modul Ón care sunt gestionate fondurile pentru s„n„tate.

    Œn acest moment, m„ adresez Guvernului Rom‚niei ∫i doresc s„ subliniez faptul c„ problema s„n„t„˛ii este o problem„ de strategie politic„, strategie care, Ón ultimii 4 ani, a ignorat total problemele de s„n„tate. Schimb‚nd conduceri ale Casei de Asigur„ri, schimb‚nd conduceri ale Ministerului S„n„t„˛ii se ob˛ine pe moment un efect de imagine, g„sindu-se vinova˛i, problemele Óns„ sunt de fond ∫i trebuie rezolvate ca atare.

    Voi da dou„ exemple, rug‚nd, Ón acest al doisprezecelea ceas, s„ se Ón˛eleag„ c„ s„n„tatea este o prioritate na˛ional„.

    Primul exemplu. Œn condi˛iile Ón care personalul medical este at‚t de prost pl„tit, se produce o modificare a Legii spitalelor, pentru a reduce salariul oamenilor care slujesc medicina. Dac„ Ón Legea spitalelor se stipula c„ indemniza˛ia clinic„ poate fi de minimum 50% (deci fiind ∫i mai mare), iar spitalele, Ón numele competitivit„˛ii, au dat indemniza˛ii de sut„ la sut„ pentru cei care muncesc, prin Ordonan˛a Guvernului nr. 270/2003, emis„ Ón timpul vacan˛ei parlamentare, indemniza˛ia se reduce, r„m‚n‚nd a fi doar 50%. F„r„ a mai men˛iona faptul c„ dup„ emiterea unei legi s-au emis deja trei ordonan˛e de modificare a ei Ón timp de trei luni!

    Al doilea exemplu, care este dramatic. Din P.I.B. se aloc„ 0,8% pentru s„n„tate, Ón mod real, Ón timp ce ˛„rile europene aloc„ 6% minimum, iar restul de 3,2% este alocat prin Fondul de Asigur„ri de S„n„tate, fond public privat, colectat de la asigura˛i. Œn aceste condi˛ii, controlul Cur˛ii de Conturi arat„ c„ la sf‚r∫itul anului 2002 a existat un excedent de 15 mii de miliarde, la sf‚r∫itul anului 2003, un excedent de 7 mii de miliarde, deci, la ora actual„, exist„ 22 de mii de miliarde care trebuiau folosite Ón construc˛ia bugetar„. Bani, care, dac„ s-ar Ónapoia s„n„t„˛ii, toate problemele ar fi absolut rezolvate.

    La ora actual„, se desf„∫oar„ un control al Cur˛ii de Conturi la Trezorerie, care, descifr‚nd lucrurile, arat„ faptul c„ s-au f„cut deturn„ri de fonduri.

19. Corneliu Ciontu

    #43841

    Mul˛umesc ∫i eu.

    Dau cuv‚ntul domnului deputat Dumitru Bentu, va urma domnul Radu Ciuceanu.

20. Dumitru Bentu

    #43967

    Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

    Declara˛ia politic„ de ast„zi se nume∫te îInterviu“. Œn cascada de ∫tiri care se revars„ zilnic din presa central„ era ∫i firesc ca un interviu, fie ∫i cu o personalitate indiscutabil„, cum este ambasadorul Marii Britanii Ón Rom‚nia, domnul Quinton Quayle, s„ aib„ mai pu˛in„ vizibilitate. Revenim totu∫i asupra a ceea ce poate fi considerat un eveniment de pres„, deoarece Ón cuprinsul interviului sunt c‚teva aprecieri care, venind din partea unui oficial britanic, au valoare de sinceritate ∫i obiectivitate.

    îSuntem deosebit de Ónc‚nta˛i de progresele Ónregistrate de Rom‚nia Ón procesul de aderare la Uniunea European„, ∫i aceasta din dou„ motive. Mai Ónt‚i, noi am insistat foarte mult ca Rom‚nia s„ adere la Uniunea European„ Ón 2007 ∫i s„ Óncheie negocierile Ón

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/23.IX.2004 acest an, acesta fiind un obiectiv pe care l-am stabilit ∫i sprijinit, Ón al doilea r‚nd, deoarece avem Ón Rom‚nia aproape 25 de consilieri britanici care lucreaz„ Ómpreun„ cu autorit„˛ile Ón diferite domenii, dar mai ales pentru a face din aderarea la Uniunea European„ o realitate, ∫i nu doar o realitate, ci un succes.

    Nu este doar o chestiune de a Ónchide capitolele, ci ∫i de a ne asigura c„ procesul de integrare european„ va continua ∫i dup„ ce un capitol a fost Ónchis; evident, aici mai este de lucru.

    Noi dorim ca Rom‚nia s„ intre Ón Uniunea European„ ca un membru viguros ∫i dinamic, Ón stare s„ contribuie la toate aspectele Uniunii Europene. S„ nu uit„m c„, atunci c‚nd va intra, va fi a ∫aptea ˛ar„ ca m„rime din cele 27 de ˛„ri membre, Ón raport cu popula˛ia, ceea ce Ón mod evident Ónseamn„ voturi la nivel european.“ îJurnalul na˛ional“, miercuri, 8 septembrie.

    Nu cred c„ mai sunt necesare alte comentarii la cele afirmate de distinsul ambasador al Regatului Unit al Marii Britanii ∫i Irlandei de Nord. Putem face Óns„ unele aprecieri la adresa unor membri ai opozi˛iei, care, Ón numele îinteresului na˛ional“, variant„ proprie, ne v„d decupla˛i, monitoriza˛i, am‚na˛i, abandona˛i etc.

    Am mai primit o lec˛ie de suedez„ cu ceva timp Ón urm„; a venit cea de englez„ ∫i poate p‚n„ la integrarea Ón Uniunea European„ de la 1 ianuarie 2007 vor veni ∫i altele.

21. Corneliu Ciontu

    #46385

    ## V„ mul˛umesc.

    Dau cuv‚ntul domnului deputat Radu Ciuceanu. Va urma domnul Mircea Costache.

    Domnul deputat Ioan Oltean a depus declara˛ia la secretariat.

22. Radu Ciuceanu

    #46576

    ## Domnule pre∫edinte, Onorat prezidiu,

    Stima˛i colegi,

    A∫a dup„ cum cunoa∫te˛i, Ón conformitate cu prevederile art. 58 pct. 14 alin. 1 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, Comisia pentru cercetarea abuzurilor ∫i corup˛iei a efectuat pe parcursul a mai mult de trei ani cercet„ri aprofundate, verific„ri, audieri de persoane privind modul Ón care a fost falimentat„ Ón mod fraudulos Banca Interna˛ional„ a Religiilor de c„tre un grup de interese, denumit Ón numeroase materiale de pres„ ca fiind o adev„rat„ îmafie a falimentelor bancare“.

    Trebuie s„ v„ reamintesc de altfel faptul c„ falimentarea mai multor b„nci rom‚ne∫ti a avut loc Ón perioada anilor 1996 — 2000, perioad„ Ón care Consiliul de administra˛ie al B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei a fost ∫i continu„, din nefericire, s„ fie cel constituit Ón baza celebrului îalgoritm politic“ ce a dominat scena politic„ a Rom‚niei Ón perioada amintit„.

    Rezultatele cercet„rilor ∫i verific„rilor comisiei noastre, completate cu expertize ale speciali∫tilor, au condus la

    concluzia cert„ c„, Ón cazul B„ncii Interna˛ionale a Religiilor, cazul cercetat de noi, ne afl„m cu certitudine Ón fa˛a unei ac˛iuni de crim„ organizat„ ∫i corup˛ie institu˛ionalizat„.

    De altfel, rezultatul acestui asiduu travaliu al comisiei noastre a constituit tema a trei volume ale lucr„riidocument intitulat„ îR„zboi total Ómpotriva corup˛iei Ón Rom‚nia“, lucrare pe care am distribuit-o multor colegi ai no∫tri, fiind Ón acela∫i timp, pentru motive de transparen˛„, pus„ ∫i la dispozi˛ia opiniei publice.

    Œn esen˛„, stima˛i colegi, un grup de interese, Ón realitate o adev„rat„ band„, a∫a cum rezult„ din chiar declara˛iile fostului consilier guvernamental F„nel P„v„lache, arestat ∫i condamnat Ón acest dosar, grup constituit din avoca˛ii Arin St„nescu, C„lin Zamfirescu, Valeriu Stoica, Flavius Baias ∫i al˛ii, Ómpreun„ cu doi viceguvernatori din Banca Na˛ional„ a Rom‚niei (Emil Iota Ghizari ∫i Mihai Bogza), a determinat emiterea unor a∫a-zise acte normative, respinse ulterior de Parlament, care au produs efecte juridice dezastruoase asupra victimelor (b„ncile rom‚ne∫ti). De precizat c„, Ón complicitate cu magistra˛i de la diferite instan˛e, grupul men˛ionat a reu∫it s„-∫i acopere activitatea infrac˛ional„ de falimentare ∫i de lichidare prin jaf a acestor b„nci.

23. Corneliu Ciontu

    #64816

    V„ mul˛umesc. Dau cuv‚ntul domnului Mircea Costache. P‚n„ la 9,20, mai a∫tept„m amatori.

24. Costache Mircea

    #64938

    V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

    M„ pronun˛ ast„zi Ón leg„tur„ cu unele aspecte ale fugii de r„spundere a responsabililor ∫i voi vorbi despre eterna pantomim„ a guvernan˛ilor.

    Din foarte multe puncte de vedere, Parlamentul Rom‚niei a fost transformat Óntr-un element decorativ care pe membrii Guvernului ∫i pe premier mai mult Ói Óncurc„. ™i, ca s„ nu Ói Óncurce prea tare, ei g„sesc tot felul de subterfugii pentru a ocoli dezbaterea parlamentar„, pentru a ocoli dezbaterea public„ asupra unor probleme nevralgice. A∫a se explic„ ploaia de ordonan˛e de urgen˛„, c‚nd un grup restr‚ns ac˛ioneaz„ discre˛ionar asupra intereselor majore ale popula˛iei, asupra interesului na˛ional, f„r„ demersul firesc ∫i necesar al reprezentan˛ilor ale∫i Ón Parlament.

    Dar ∫i atunci c‚nd ajung Ón Parlament cu vreun proiect, se iau toate m„surile de ocolire a dezbaterii reale, de ocolire a punctelor de mare interes, pentru a nu trezi opinia public„, pentru a nu ar„ta cet„˛enilor adev„ratul substrat al unor demersuri.

    Se vine uneori Ón Parlament Ón mod ciudat cu proiecte majore, precum cel al autostr„zii Bechtel, despre care afl„m recent dintr-o pagin„ de Internet c„ angajeaz„ for˛e str„ine, c„, de fapt, firma Bechtel atribuie altora segmente de lucru, c„ folose∫te for˛„ de munc„ mai mult

    str„in„ ∫i c„, de fapt, singura r„spundere a Rom‚niei este de a achita nota de plat„; Ón rest, de toate celelalte aspecte ∫i Ón special de marile avantaje se ocup„ al˛ii.

    Dac„ vii Ón Parlament cu interpel„ri pe adresa unui minister, ˛i se r„spunde invariabil: Ministerul Administra˛iei nu este abilitat prin lege s„ fac„ ∫i s„ dreag„ Ón leg„tur„ cu activitatea prim„riilor, c„ primarul poate semna conven˛ii sau s„ uzeze de tot felul de tertipuri pentru a-i deposeda de anumite suprafe˛e de teren pe cet„˛eni, c„ poate s„ procedeze Ón afara oric„rei legi, inclusiv a legilor bunului-sim˛, ∫i c„ noi, pas„-mi-te, nu avem dreptul s„ ne amestec„m, fiind vorba de autonomie local„. C‚nd este vorba de bun-plac ∫i de ac˛iune discre˛ionar„, se invoc„ autonomia, care, dac„ o lu„m pu˛in la am„nunt, nici nu prea exist„.

    Dac„ te adresezi Ministerului Justi˛iei, ˛i se spune c„ înoi nu ne implic„m Ón actul de justi˛ie“. Toat„ lumea se pl‚nge de caracterul anormal, Ón afara oric„rei ra˛iuni, al justi˛iei rom‚ne, de faptul c„ rar g„se∫ti un cet„˛ean c„ruia s„ i se fi f„cut dreptate Ón justi˛ie, ∫i atunci c‚nd se adreseaz„ pre∫edintelui Rom‚niei, primului-ministru, mini∫trilor, prefec˛ilor ∫i, Ón sf‚r∫it, birourilor parlamentare, birourile parlamentare semnaleaz„ din nou mini∫trilor de resort, care se spal„ frumos pe m‚ini, spun‚nd c„ ei nu se amestec„, au cu totul alt„ treab„. Eu nu ∫tiu care o fi treaba lor, Ón afar„ de a servi cet„˛eanul ∫i interesul nostru general, dar to˛i se exonereaz„ ∫i se derobeaz„, cu mare art„, de la orice r„spundere.

25. Corneliu Ciontu

    #70536

    V„ mul˛umesc.

    Va urma doamna deputat Mihaela Ionescu. L„s„m lista deschis„ pentru Ónt‚rzia˛i.

26. Mihaela Ionescu

    #70664

    V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Dragi colegi,

    Declara˛ia mea este adresat„ domnului ministru al educa˛iei, Ónv„˛„m‚ntului ∫i cercet„rii, precum ∫i domnului ministru al administra˛iei publice ∫i internelor.

    Partidul Rom‚nia Mare prive∫te cu Óngrijorare lipsa de preocupare ∫i de responsabilitate cu care este Ónt‚mpinat„ deschiderea noului an ∫colar. De altfel, a devenit o obi∫nuin˛„ a autorit„˛ilor s„ se mire iarna, c‚nd cantit„˛ile mari de z„pad„ Ómpiedic„ circula˛ia, prim„vara, c‚nd se topesc z„pezile ∫i Óncep inunda˛iile. Tot de mirare sunt ∫i furtunile ∫i ploile care stric„ recolta vara. Toamna este de mare mirare c„ se apropie ziua Ón care se deschid ∫colile ∫i at‚t cadrele didactice, c‚t ∫i elevii ∫i p„rin˛ii sunt Óngrijora˛i, suspin‚nd: îGri, gri, gri, toamn„ gri, nu credeam c-o s„ mai vii...“ p‚n„ dup„ de Cr„ciun, c„ puteam ∫i noi s„ termin„m vopsitul ∫colilor s„te∫ti, puteam ∫i noi s„ termin„m igienizarea ∫colilor ∫i, Ón unele cazuri, chiar reabilitarea lor, dar nu ∫i a marilor licee ∫i colegii bucure∫tene, cum ar fi Colegiul Na˛ional îDimitrie Cantemir“ ∫i ™coala Central„ de Fete nr. 10, monument istoric construit conform planurilor celebrului arhitect Ion Mincu, a c„ror refacere absolut necesar„ este am‚nat„ de la an la an, pun‚nd via˛a elevilor ∫i a cadrelor didactice Ón pericol iminent.

    Alte licee sunt puse Ón fa˛a unor situa˛ii insolite. De exemplu, la Liceul î™tefan Odobleja“ din sectorul 5 s-a Ónceput pavajul cu pl„ci, dale, pe str„zile din jurul liceului ∫i Ón curtea liceului, dar aceast„ ac˛iune s-a desf„∫urat numai p‚n„ la alegerile locale; dup„ aceea, au venit camioanele ∫i au luat restul de dale electorale ∫i le-au direc˛ionat spre un stadion din sector. Acum, copiii

    trebuie s„ vin„ zilnic pe strad„ prin noroi ∫i gunoaie, c„ci pavajul ∫i-a schimbat destina˛ia.

    Tot Ón sectorul 5, la ™coala nr. 134 inspec˛iile ∫colare sunt direc˛ionate numai la parter. De ce numai la parter? Pentru c„ toate clasele de la etajele I ∫i II nu au geamuri, pentru c„ grupurile sanitare sunt neigienizate, iar apa cald„ este o no˛iune inexistent„; de asemenea, linoleumul este foarte deteriorat ∫i necesit„ imediat„ Ónlocuire.

27. Corneliu Ciontu

    #76607

    ## V„ mul˛umesc ∫i eu.

    Domnii deputa˛i Eugen Nicol„escu ∫i Napoleon Pop au depus declara˛iile la secretariat.

    Mai avem aproape zece minute din timpul afectat pentru declara˛ii.

    Pofti˛i la microfon, domnule Valentin Iliescu.

28. Valentin Iliescu

    #76867

    ## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

    Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este, de fapt, o scrisoare deschis„ adresat„ domnului Adrian N„stase, prim-ministru al Guvernului Rom‚niei.

    M„ adresez dumneavoastr„ Ón primul r‚nd pentru a v„ reaminti un pasaj important din capitolul de politic„ extern„ al îOfertei electorale a P.D.S.R.“ din 2000, capitol ce a constituit o coordonat„ a programului de guvernare: îŒn vederea promov„rii unei politici externe active, corespunz„toare intereselor na˛ionale ale ˛„rii, P.D.S.R. va ac˛iona pentru consolidarea situa˛iei economice, sociale ∫i politice interne astfel Ónc‚t Rom‚nia s„ fie un partener demn, cu o pozi˛ie clar„, proprie Ón via˛a interna˛ional„. (...) O aten˛ie prioritar„ va fi acordat„ extinderii raporturilor cu statele vecine — Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria ∫i Ucraina, pornind de la prevederile tratatelor politice de baz„ existente ∫i de la interesele comune Ón zona noastr„ geografic„.“

    Atitudinea Guvernului Adrian N„stase fa˛„ de autorit„˛ile ucrainene Ón privin˛a construirii canalului BÓstroe nu face dec‚t s„ infirme total promisiunile din campania electoral„ din anul 2000.

    Recentul e∫ec diplomatic al administra˛iei Adrian N„stase Ón privin˛a construirii canalului BÓstroe de c„tre autorit„˛ile ucrainene, aceasta petrec‚ndu-se Ón condi˛iile Ón care partea ucrainean„ a Ónc„lcat prevederile Conven˛iei interna˛ionale de delimitare a traseelor europene Ón Europa de la Copenhaga din 1998 ∫i ale Conven˛iei de la Berna, confirm„ faptul c„ politica

    extern„ promovat„ de actualul Guvern a fost ∫i este doar un exerci˛iu de imagine public„, de cosmetizare extern„ a unei realit„˛i interne, caracterizat„ doar de corup˛ie ∫i proast„ administrare.

    Guvernul Adrian N„stase a f„cut dovada atitudinii umile fa˛„ de autorit„˛ile unui stat din fostul bloc sovietic ∫i incapacit„˛ii de a-∫i sus˛ine interesele na˛ionale, lucru cu at‚t mai grav cu c‚t toat„ legisla˛ia interna˛ional„, acordurile ∫i conven˛iile ne erau sut„ la sut„ favorabile.

    Nu pute˛i nega, domnule prim-ministru, c„ guvernul pe care Ól conduce˛i a pierdut lamentabil o b„t„lie diplomatic„ Ón care aveam toate atuurile ∫i care va aduce imense prejudicii Rom‚niei.

    Œn primul r‚nd, pierderea suprema˛iei pe gurile Dun„rii, cu consecin˛e economice extraordinare. Œn al doilea r‚nd, distrugerea ecosistemului din zona Delta Dun„rii.

29. Corneliu Ciontu

    #80447

    V„ mul˛umesc.

    Dau cuv‚ntul domnului Ion Bozg„. Va urma doamna Amalia B„l„∫oiu.

    Domnii deputa˛i Ion Mocioalc„ ∫i Florin Iordache au depus declara˛iile la secretariat.

30. Ion Bozg„

    #80648

    ## Domnule pre∫edinte,

    Declara˛ia mea se intituleaz„ îSAPARD, pl„˛i de Ónc„ 33.000.000 de euro“.

    Agen˛ia SAPARD a efectuat pl„˛i totale de 104 milioane de euro pentru M„sura 1.1, adic„ îŒmbun„t„˛irea prelucr„rii ∫i marketingului produselor agricole“, ∫i M„sura 2.1 — îDezvoltarea ∫i Ómbun„t„˛irea infrastructurii rurale“. Œn ultima s„pt„m‚n„ au mai fost autorizate pl„˛i de aproximativ 33.000.000 de euro, pentru 174 de cereri de plat„ Ónaintate de beneficiari.

    P‚n„ la 31 august 2004, Agen˛ia SAPARD a contractat 912 contracte, proiecte care au fost aprobate, Ón sum„ de 559 de milioane de euro.

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/23.IX.2004 Pentru M„sura 1.1 — îŒmbun„t„˛irea prelucr„rii ∫i marketingului produselor agricole“ — au fost depuse 167 de proiecte, dintre care s-au semnalat contracte de finan˛are pentru 122, totaliz‚nd 61.000.000 de euro contribu˛ia public„, finan˛are 75% de la Uniunea European„ ∫i 25% de la Guvernul Rom‚niei.

    Œn cadrul investi˛iilor Ón exploata˛iile agricole, M„sura 3.1, s-au contractat 93 de proiecte, care vizeaz„ achizi˛ionarea de utilaje agricole, tractoare, combine, Ónfiin˛area de ferme pentru animale sau de ferme vegetale ∫i alte tipuri de ferme. Contribu˛ia public„ Ón cadrul acestor proiecte este de 5,75 de milioane de dolari.

    Dezvoltarea ∫i diversificarea activit„˛ilor economice care s„ genereze activit„˛i multiple ∫i venituri alternative, adic„ M„sura 3.4, totalizeaz„ o contribu˛ie SAPARD de 3,11 milioane de euro, pentru cele 99 de proiecte semnate de agen˛ie cu beneficiarii.

    Proiectele contractate vizeaz„ turismul rural, apicultura ∫i cre∫terea melcilor.

    Pentru M„sura 2.1 — îDezvoltarea ∫i Ómbun„t„˛irea infrastructurii rurale“ — au fost contractate 592 de proiecte, pentru care contribu˛ia SAPARD reprezint„ 479 de milioane de euro, epuiz‚ndu-se toate fondurile alocate m„surii pentru Óntreaga perioad„ de implementare.

    P‚n„ Ón acest moment, din M„sura 2.1 s-au realizat 785 de km de drumuri, 2.087 km de conducte alimentare cu ap„ ∫i 198 de km de conducte de canalizare.

    Prin finalizarea proiectelor de infrastructur„ rural„ vor fi deservi˛i peste 543.000 de locuitori din mediul rural.

31. Corneliu Ciontu

    #83021

    V„ mul˛umesc.

    Dau cuv‚ntul doamnei deputat Amalia B„l„∫oiu, care are onoarea s„ Óncheie lista.

32. Amalia B„l„∫oiu

    #83150

    Domnule pre∫edinte, Stimate colege,

    Stima˛i colegi,

    Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îUniunea Na˛ional„ P.S.D.+P.U.R., cea mai bun„ solu˛ie pentru continuarea procesului de integrare a Rom‚niei Ón Uniunea European„“.

    Apropierea alegerilor parlamentare ∫i preziden˛iale activeaz„ for˛ele politice rom‚ne∫ti Ón direc˛ia g„sirii unor solu˛ii c‚t mai bune pentru implementarea programelor acestora, Ón perspectiva urm„torului mandat parlamentar, pentru atingerea obiectivelor pe care ∫i le propun Ón urm„toarea perioada de guvernare.

    Con∫tient de responsabilit„˛ile care Ói revin at‚t ca partid de guvern„m‚nt, c‚t ∫i ca cel mai semnificativ partid aflat pe scena politic„ rom‚neasc„, P.S.D., conducerea sa, a luat decizia de a organiza Ón toate filialele jude˛ene ale partidului alegeri preliminare pentru

    desemnarea candida˛ilor proprii pentru Camera Deputa˛ilor ∫i Senatul Rom‚niei.

    Prin acest scrutin electoral intern, transparent ∫i democratic s-a dorit ca ∫i Ón Rom‚nia s„ fie promova˛i Ón forul legislativ al ˛„rii acei reprezentan˛i care sunt Ón primul r‚nd aprecia˛i de c„tre propriii colegi de partid din circumscrip˛iile electorale, deci oameni promova˛i pentru ceea ce au demonstrat, pentru ceea ce ∫tiu, pot ∫i vor s„ fac„ Ón numele cet„˛enilor ∫i pentru cet„˛eni.

    Prin aceast„ metod„ democratic„ de desemnare a viitorilor parlamentari s-a apreciat c„ se Ónl„tur„ orice subiectivism sau atitudini preferen˛iale pentru un candidat sau altul.

    Totodat„, Partidul Social Democrat este primul partid care ∫i-a propus s„ promoveze Ón Parlamentul Rom‚niei un num„r semnificativ de tineri ∫i femei, reprezent‚nd 30%, respectiv 25% din mandatele pe care le estimeaz„ c„ le va ocupa Ón viitorul Parlament, astfel Ónc‚t s„ se asigure deopotriv„ o reprezentativitate considerabil„ a acestora, dar ∫i Ónnoirea clasei politice actuale, apreciindu-se c„ tinerii ∫i femeile au capacitatea, al„turi de mai experimenta˛ii seniori politicieni, s„ contribuie cu dinamismul, curajul, tenacitatea, rigoarea ∫i profesionalismul lor la continuarea procesului legislativ pentru adoptarea legilor necesare integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„.

33. Corneliu Ciontu

    #86168

    ## Mul˛umesc ∫i eu.

    Dau cuv‚ntul domnului deputat Sorin Lep∫a.

    Domnul Corneliu Ciontu a depus la secretariat declara˛ia ∫i va urma domnul Antal István.

34. Victor Sorin Lep∫a

    #86355

    Domnule pre∫edinte,

    ## Stima˛i colegi,

    Doresc s„-mi anun˛ demisia din Grupul parlamentar al P.D.-ului ∫i, conform Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, r„m‚n ca deputat independent.

    V„ mul˛umesc.

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/23.IX.2004

35. Corneliu Ciontu

    #86658

    Mul˛umim. Domnul deputat Antal István.

36. Antal István

    #86730

    ## **Domnul Antal István:**

    V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, pentru Ón˛elegere, dar subiectul pe care-l abordez cred c„ prezint„ un interes general, av‚nd Ón vedere faptul c„, peste tot, Ón zonele montane, exist„ probleme cu animalele s„lbatice.

    Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

    Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

    Toamna este anotimpul c‚nd to˛i gospodarii din ˛ar„, cei care au sem„nat ∫i au lucrat pe propriet„˛ile lor toat„ prim„vara ∫i vara, Ó∫i culeg recoltele. Anul 2004, prin voia bunului Dumnezeu, a fost un an bogat, Ón general, roadele muncii oamenilor fiind considerabile. Totu∫i, exist„ o categorie de gospodari care, dup„ munca lor depus„, Ó∫i v„d recolta distrus„ ∫i cu pagube imense din cauza ur∫ilor ∫i a grupurilor de mistre˛i din zonele montane, care distrug, de s„pt„m‚ni bune, tot ce s-a sem„nat ∫i cultivat Ón imediata apropiere a p„durilor. Mai mult, Ón unele zone ur∫ii intr„ Ón grajdurile oamenilor, p‚n„ ∫i Ón casele lor, reprezent‚nd un pericol iminent pentru cei care se g„sesc, Ón momentele respective, Ón calea lor.

    Asemenea cazuri au fost semnalate Ón multe localit„˛i. V„ amintesc doar c‚teva dintre ele, din zonele de unde provin. Cazul de la Bra∫ov este cunoscut, a fost dezb„tut Ón presa local„ ∫i central„ mult„ vreme. Cazul de la Tu∫nad, Ónt‚mplat de acum dou„ s„pt„m‚ni, poate nu e chiar a∫a de cunoscut, dar acolo o femeie b„tr‚n„ s-a trezit cu ursul efectiv Ón gospod„ria ei, Ón cas„, iar Ón zona Lupeni, Ón jude˛ul Harghita, vi˛ei ∫i porci distru∫i de ur∫i, lua˛i, pur ∫i simplu, din grajdurile oamenilor.

    Nu doresc s„ enum„r motivele invocate de oameni, localnicii, aleg„torii no∫tri, cei cu care ne Ónt‚lnim Ón fiecare sf‚r∫it de s„pt„m‚n„, dar cred c„, cu to˛ii, avem o responsabilitate fa˛„ de acest eveniment trist. De obicei, oamenii invoc„ o lips„ de responsabilitate a autorit„˛ii Ón domeniu, a celor care ar trebui s„ vegheze asupra bunurilor create cu at‚ta sudoare ∫i s„ aplice legea, ne Óntreab„ dac„ avem inten˛ia s„ armoniz„m, s„ modific„m Legea nr. 103/1996 — Legea fondului cinegetic, cu speran˛a ca noua lege s„ le dea posibilitatea ca v‚natul s„ apar˛in„ proprietarului p„durii, a∫a cum este reglementat Ón multe ˛„ri europene ∫i, ca atare, s„ aib„ ∫anse mai mari ca s„ negocieze mai hot„r‚t ∫i mai corect cu asocia˛iile v‚n„tore∫ti, Ón vederea ocrotirii bunurilor care, acum, sunt distruse de animale s„lbatice, f„r„ s„ aib„ ∫ansa real„ de a beneficia de desp„gubiri c‚t de c‚t onorabile.

37. Florin Iordache

    #92541

    îUniunea Na˛ional„ P.S.D.+P.U.R., singura capabil„ s„ c‚∫tige alegerile din noiembrie“

    Asist„m Ón ultima vreme pe scena politic„ la o cristalizare a for˛elor politice. Astfel, fosta Conven˛ie din

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/23.IX.2004 1996 poart„ numele de Alian˛a îD.A.“, cu aceia∫i oameni, acela∫i program de guvernare.

    fi„r„ni∫tii poart„ negocieri pentru regrupare cu Alian˛a Popular„, doar-doar prind pragul de 5%.

    Singura for˛„ capabil„ s„ continue cei 4 ani de cre∫tere economic„ Ónregistrat„ sub conducerea Guvernului Adrian N„stase este Uniunea Na˛ional„ P.S.D.+P.U.R. Numai cu o for˛„ politic„ puternic„ ∫i credibil„ Rom‚nia poate continua drumul spre Uniunea European„.

    La alegerile din noiembrie cet„˛enii vor vota P.S.D.+P.U.R., la alegerile parlamentare, ∫i candidatul acestei for˛e, domnul Adrian N„stase, care va fi viitorul pre∫edinte al Rom‚niei pentru urm„torii 5 ani.

38. Corneliu Ciontu

    #93497

    îCe mai Ónseamn„, ast„zi, Rom‚nia?“

    Nu mi-a pl„cut niciodat„ s„ supraestimez importan˛a Rom‚niei Ón sistemul interna˛ional, dup„ cum nu i-am exagerat niciodat„ poten˛ialul economic sau spiritual; un politician nu are dreptul s„-∫i piard„ luciditatea, s„ se lase Ón∫elat de vise dispropor˛ionate. ™i tocmai Ón temeiul acestei obiectivit„˛i pot spune — cu convingerea c„ nu am„gesc pe nimeni prin sloganuri — faptul c„, Ón urm„ cu 30 de ani, Rom‚nia reprezenta o important„ for˛„ diplomatic„.

    Din 1968 ∫i p‚n„ spre 1985, ˛ara noastr„ avea un loc pe scena mondial„, participa nemijlocit la luarea unor decizii grave ∫i, mai cu seam„, era respectat„ de marile puteri ∫i de vecini. De acela∫i statut s-a bucurat Rom‚nia ∫i Ón prima jum„tate a secolului XX, Óncep‚nd cu anul 1912, c‚nd a demonstrat c„ reprezint„ un arbitru Ón zona agitat„ a Balcanilor. Cu alte cuvinte, Ón decurs de numai un secol, Ón condi˛iile unei istorii potrivnice, am reu∫it Ón dou„ r‚nduri s„ ne rezerv„m un statut special Ón r‚ndul na˛iunilor europene, lucru care probeaz„ poten˛ialul nostru strategic ∫i diplomatic. Fire∫te, ar fi inadecvat s„ ne g‚ndim, m„car pentru moment, la un loc frunta∫ Ón r‚ndul statelor lumii. Totu∫i, ∫tim cu certitudine c„, Ón condi˛iile unei politici externe responsabile, avem dreptul s„ pretindem respect din partea vecinilor.

    Din nefericire, criza economic„ prelungit„ ∫i erorile diploma˛ilor no∫tri par a ne priva de acest respect. Œn chestiunea Canalului BÓstroe, partea ucrainean„ a tratat Rom‚nia de pe pozi˛ii inegale, impun‚ndu-∫i Ón for˛„ punctul de vedere. Uniunea European„, NATO, UNESCO, Comitetul Conven˛iei de la Berna — toate aceste foruri au luat pozi˛ie Ón favoarea ˛„rii noastre. Œn zadar, Óns„, p‚n„ Ón acest moment. ™i asta pentru c„, Ón raport cu vecinii no∫tri de la nord ∫i r„s„rit, nu-i suficient s„ ai de partea ta dreptatea ∫i ni∫te prieteni puternici. Trebuie s„ fii tu Ónsu˛i puternic, s„-˛i c‚∫tigi respectul prin intermediul unei diploma˛ii energice, inteligente, ferme. Trebuie s„ te afirmi ca o putere zonal„ pentru a face ca punctele tale de vedere s„ aib„ c‚∫tig de cauz„. Or, Ón ultimii 15 ani, Rom‚nia nu a reu∫it acest lucru. Pr„bu∫irea economiei, disolu˛ia autorit„˛ii, precum ∫i o politic„ extern„ bazat„ pe ced„ri f„r„ sens au convins partea ucrainean„ c„ nu exist„ motive pentru a lua Ón serios protestele formale ale ˛„rii noastre. Din moment ce am renun˛at, Ón 1997,

39. Ion Mocioalc„

    #98803

    Modernizarea P.S.D. este la fel de important„ ca ∫i c‚∫tigarea alegerilor din noiembrie. Doar un P.S.D. mai bun, dovedind capacitate de adaptare ∫i Ónnoire institu˛ional„, poate produce o guvernare mai bun„.

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/23.IX.2004 Œn mod cert, alegerile preliminare din interiorul P.S.D. au marcat Ónceputul moderniz„rii acestuia, iar participarea masiv„ a membrilor P.S.D. din jude˛ul nostru — ca ∫i din Óntreaga ˛ar„ — la alegerile din 5 septembrie confirm„ adeziunea organiza˛iilor teritoriale fa˛„ de acest proces necesar ∫i unic Ón peisajul politic rom‚nesc.

    F„r„ a face acum comentarii asupra rezultatului acestor alegeri, cu inerente disfunc˛ionalit„˛i, dar nu Ón m„sur„ s„ vicieze rezultatele, putem opina de pe acum c„ temerile unor lideri de partid care consider„ c„ declan∫area moderniz„rii P.S.D. poate duce la pierderea alegerilor sunt, de fapt, temerile c„ ei Ón∫i∫i vor pierde. Iat„ c„ nu vom negocia competi˛ia îpe sub mas„“!

    Modernizarea P.S.D. nu este un risc, ci o ∫ans„. Totul este ca miza personal„ s„ fie subordonat„ mizei partidului, aceea de a continua guvernarea socialdemocrat„, oferind o alternativ„ mai bun„ la ce s-a Ónt‚mplat Ón mandatul 2000—2004.

    Am convingerea c„ una din cheile de succes ale mesajului electoral al P.S.D. este aceea c„ alternativa la P.S.D. se afl„ tot la P.S.D., ∫i nu Óntr-o Alian˛„ care, din p„cate pentru s„n„tatea politic„, nu are nici strategii, nici oameni, nici lideri politici autentici — are doar o foame bolnav„ pentru putere.

    Opozi˛ia ia Ón der‚dere eforturile noastre de Ónnoire. Pentru c„ ei n-ar putea s„ o fac„, chiar dac„ ar vrea. Unde nu poate ajunge la struguri, vulpea zice ∫i ea c„ sunt acri!

    Noi c„ut„m formula optim„ a succesului socialdemocrat a c‚∫tig„rii alegerilor de la sf‚r∫itul acestui an, dar ∫i a victoriei P.S.D. asupra lui Ónsu∫i, prin modernizare, prin Ónnoire.

    Dincolo de toate se afl„ tema noastr„ central„, care a fost ∫i r„m‚ne Rom‚nia Social„, tema cea mai actual„ a majorit„˛ii rom‚nilor.

40. ™tefan Baban

    #100869

    Declara˛ie politic„: îPreviziuni dramatice pentru viitorul Rom‚niei“

    Domnule pre∫edinte,

    Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

    Conform unui studiu realizat de Biroul de referin˛„ al popula˛iei din Washington, p‚n„ Ón anul 2050 Rom‚nia va pierde circa 27% din popula˛ie, ajung‚nd ca s„ dep„∫easc„ la acea dat„ abia 15 milioane de locuitori.

    Acela∫i studiu atrage aten˛ia c„ Ón ˛ara noastr„ se manifest„ o accentuat„ sc„dere demografic„, care va avea grave repercusiuni asupra genera˛iilor viitoare, dar ∫i asupra celei actuale, caracterizat„ printr-un puternic fenomen de Ómb„tr‚nire a popula˛iei.

    Aceste informa˛ii ar trebui s„ trag„ un semnal de alarm„ pentru oficialit„˛ile de la Bucure∫ti, care consider„ c„ Ón ultimii ani au promovat o politic„ social„ eficient„ ∫i modern„ ∫i ale c„rei rezultate vor fi vizibile Ón anii urm„tori, ce va fi vizibil, Óns„, ne atrage aten˛ia Washingtonul, ∫i nu este deloc Ómbucur„tor.

    La o analiz„ atent„ a situa˛iei economice ∫i sociale din Rom‚nia, avem explica˛iile cele mai exacte asupra fenomenelor demografice manifestate. Œntr-o ˛ar„ Ón care exist„ deja formate dou„ p„turi sociale: Ómbog„˛i˛ii peste noapte sau miliardarii de carton ∫i s„racii care de˛in

    suprema˛ia numeric„, iar adev„ra˛ii capitali∫ti sunt sufoca˛i de legi ∫i fiscalitate, nu este de mirare pentru nimeni c„ tineretul prefer„ s„ ri∫te s„ plece Ón str„in„tate pentru a munci ca s„-∫i poat„ permite o cas„ sau un trai decent. Iar dac„ au norocul s„ c‚∫tige mai mult dec‚t au sperat, prefer„ s„ r„m‚n„ acolo, chem‚ndu-∫i ∫i familia pentru a le ar„ta cum se tr„ie∫te Ón alt„ parte, unde corup˛ia, ipocrizia, minciuna ∫i prostia nu sunt promovate ca principii de via˛„.

    Trist ∫i alarmant este faptul c„ din ce Ón ce mai mul˛i tineri, bine preg„ti˛i profesional, accept„, pentru c„ nu dispun de resursele financiare necesare pentru a-∫i cump„ra un loc de munc„, s„ plece legal sau clandestin din ˛ar„, s„ desf„∫oare activit„˛i mai prost pl„tite dec‚t cele pentru care au calificarea, iar Ón cele din urm„ s„ se hot„rasc„ s„ vin„ Ón ˛ar„ doar Ón concediu. P„cat de faptul c„ tinere˛ea ∫i-o tr„iesc Óntr-o curs„ infernal„ cu timpul pentru a putea acumula ceva bun„stare.

41. Petre Posea

    #104910

    Declara˛ie politic„: î15 septembrie. Un nou Ónceput. De fiecare dat„, un nou Ónceput.“

    Doamnelor ∫i domnilor,

    Guvernarea social-democrat„ instaurat„ Ón urma alegerilor din noiembrie 2000 Ó∫i bazeaz„ programele de

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/23.IX.2004 dezvoltare ∫i pe for˛a creatoare a intelectualit„˛ii, care are de Óndeplinit un rol esen˛ial Ón tranzi˛ia spre un nou model de societate.

    Educa˛ia, cercetarea, cultura sunt factori strategici ai dezvolt„rii, iar educa˛ia ∫i sistemul de Ónv„˛„m‚nt au devenit componente indispensabile ale relans„rii proceselor de dezvoltare ∫i modernizare social„, asigur‚nd o via˛„ decent„ fiec„rui cet„˛ean.

    Investi˛ia Ón educa˛ie ∫i Ón formarea oamenilor este cea mai rentabil„ pentru dezvoltarea pe termen lung, fapt pentru care institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt ∫i educa˛ie sunt privite ca institu˛ii strategice pentru destinul na˛ional.

    Programul guvern„rii noastre porne∫te de la ideea c„ performan˛ele noastre vor fi determinate, Ón primul r‚nd, de competen˛a ∫i preg„tirea oamenilor, de felul lor de a munci, de capacitatea structurilor institu˛ionale de a valorifica eficient acest poten˛ial.

    Educa˛ia reprezint„ Ón concep˛ia noastr„ factorul strategic al dezvolt„rii de perspectiv„, este cea care asigur„ modelarea multidimensional„ ∫i anticipativ„ a poten˛ialului uman, una din resursele majore ale Rom‚niei.

    Sistemul de Ónv„˛„m‚nt este apreciat de Partidul Social Democrat ca o prioritate na˛ional„, care trebuie s„ se bucure de o aten˛ie special„ Ón politica de dezvoltare imediat„ ∫i pe termen lung. Œn vederea racord„rii la cerin˛ele contemporane, s-a asigurat deja o redimensionare a reformei sistemului de Ónv„˛„m‚nt, cu accent sporit pe modernizarea ∫i actualizarea programelor de educa˛ie, pe asigurarea bazei materiale ∫i tehnologice, Ón acord cu exigen˛ele preg„tirii pentru societatea informa˛ional„, stimul‚nd motiva˛iile unui Ónv„˛„m‚nt de performan˛„.

    Evident, asigurarea cu personal didactic de predare a unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt constituie o prioritate, unele cadre didactice transfer‚ndu-se aproape de cas„, altele s-au titularizat prin concurs, s-au efectuat procedurile de repartizare a cadrelor didactice suplinitoare pe posturi ∫i catedre, iar inspectoratele ∫colare din jude˛e, directorii de ∫coli ∫i prim„riile s-au preocupat cu sim˛ de r„spundere ca acestor cadre s„ li se asigure condi˛iile necesare pentru a putea func˛iona normal la unit„˛ile respective.

42. Iosif Arma∫

    #109827

    ## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

    Reprezentan˛ii de marc„ ai P.S.D., precum ∫i membrii obi∫nui˛i au descins duminic„, 5 septembrie 2004, la sediile organiza˛iilor partidului, amplasate Ón toat„ ˛ara, pentru a-∫i desemna candida˛ii care urmeaz„ s„ apar„ pe listele pentru Camera Deputa˛ilor ∫i pentru Senat.

    Majoritatea membrilor ∫i-au exprimat op˛iunile electronic, folosindu-se de calculatoare, at‚t Ón ora∫e, c‚t ∫i Ón aproximativ 3.000 de comune. Centralizarea datelor arat„ c„ partidul a dovedit o mobilizare bun„, lucru benefic pentru evenimentul cu adev„rat important, ∫i anume alegerile din toamn„.

    Pre∫edintele partidului, domnul Adrian N„stase, a apreciat participarea ridicat„ a membrilor partidului la procesul de vot, 82%, exprimarea op˛iunilor, ideea de la care s-a pornit acest proces, fiind atins„. A∫adar, aspiran˛ii la demnit„˛ile de parlamentari au fost pu∫i Ón lumina reflectoarelor ∫i îobliga˛i“ s„-∫i prezinte un program coerent, competitiv, prin care s„ conving„ membrii de partid c„ merit„ s„ le reprezinte interesele Ón urm„torii ani, o perioad„ crucial„ Ón istoria ˛„rii noastre.

    Av‚nd Ón vedere faptul c„ procesul legislativ este mai mult ca oric‚nd Ón vizorul Uniunii Europene, ideea propunerii celor mai buni oameni din partid pentru Parlament este cu at‚t mai binevenit„.

    îReversul medaliei“ a fost situarea pe locuri neeligibile a unor politicieni care s-au aflat Ón centrul aten˛iei mult timp, at‚t Ón cadrul partidului, c‚t ∫i Ón diverse func˛ii publice. Ace∫tia au contestat votul, Óns„ pre∫edintele

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/23.IX.2004 partidului a declarat c„ singurul lucru pentru care ace∫tia pot fi nemul˛umi˛i este doar presta˛ia lor Ón mandatul care se va Óncheia Ón noiembrie.

    Concluzion‚nd, liderul partidului a ar„tat c„ alegerile preliminare au fost un succes, listele ob˛inute Ón urma acestora urm‚nd s„ treac„ prin alte îfiltre“, cum ar fi Consiliul de Integritate Moral„, atingerea procentului destinat femeilor ∫i tinerilor, 10% fiind cota de candida˛i impus„ de Biroul de coordonare al partidului.

    V„ mul˛umesc.

43. Tudor Mohora

    #111963

    Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

    Interven˛ia mea de ast„zi se intituleaz„ îOferta electoral„ a Alian˛ei «D.A.» Ón fa˛a alegerilor generale 2004: Óntre dezideratul existen˛ei unui program de guvernare ∫i realitatea prolifer„rii insultelor ∫i calomniilor calificate“.

    Liderii Alian˛ei P.N.L.—P.D. au prezentat mar˛i, 7 septembrie a.c., Óntr-o conferin˛„ de pres„, o a∫a-numit„ list„ a celor 101 candida˛i P.S.D. la alegerile parlamentare. Pentru fiecare dintre ace∫ti candida˛i a fost f„cut„ o prezentare referitoare la rela˛iile de rudenie sau de afaceri cu liderul Adrian N„stase, respectiv o descriere a faptelor de corup˛ie sau a activit„˛ii dinainte de 1989. Aceast„ list„ dorea s„ eviden˛ieze faptul c„ alegerile preliminare pentru candida˛ii la alegerile parlamentare din interiorul P.S.D. sunt doar un exerci˛iu de propagand„ ∫i Ón nici un caz o ofert„ credibil„ pentru aceste alegeri.

    Cu ocazia conferin˛ei de pres„ ˛inut„ de copre∫edin˛ii Alian˛ei îD.A.“, Theodor Stolojan ∫i Traian B„sescu, ar fi fost de a∫teptat ca ace∫tia s„ prezinte un program de guvernare. Dac„ programul era greu de elaborat, Ón ansamblu, ar fi fost de dorit s„ se enun˛e principalele sale elemente concrete, pentru a avea totu∫i o dezbatere public„ interesant„ ∫i util„ pentru cet„˛ean. De asemenea, dac„ nu exista o idee cert„ despre cum dore∫te Alian˛a s„ guverneze Rom‚nia, atunci ar fi fost necesar s„ se anun˛e m„car numele variantei lor de prim-ministru.

    Mai nou, conform comunicatelor de pres„, de∫i programul de guvernare al Alian˛ei îD.A.“ P.N.L.—P.D. a fost definitivat, el nu va fi dat publicit„˛ii dec‚t Ón apropierea alegerilor. Motivul invocat const„ Ón Ómpiedicarea P.S.D. s„ nu se inspire din prevederile acestui program de guvernare. Folosirea unui astfel de motiv sugereaz„ o politic„ de evitare a unei dezbateri politice democratice bazate pe argumente concrete ∫i, totodat„, o team„ fa˛„ de rezultatele acesteia.

    Un lucru este cert: cu 80 de zile Ónainte de alegeri, Alian˛a îD.A.“ nu are program de guvernare, nu are liste de candida˛i ∫i nu are o concep˛ie ∫i o nominalizare clar„ privind primul-ministru ∫i portofoliile ministeriale.

44. Gheorghe-Eugen Nicol„escu

    #116552

    Declara˛ie politic„: îS„ spunem nu unui legislativ pur pesedist!“

    Parlamentul este chemat s„ legifereze, s„ fac„ legi, s„ adopte acte normative care s„ aduc„ coeren˛„, s„ produc„ o modificare Ón bine a societ„˛ii rom‚ne∫ti, s„ slujeasc„ poporul prin reprezentan˛ii s„i ale∫i, s„ r„spund„ a∫tept„rilor cet„˛enilor. Cu toate acestea, Parlamentul este una din institu˛iile cu cea mai mic„ credibilitate Ón r‚ndul oamenilor, este o institu˛ie fundamental„ a democra˛iei reale, dar care nu este stimat„, nu este apreciat„, chiar nu este considerat„ util„.

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/23.IX.2004 Datorit„ felului Ón care au ac˛ionat parlamentarii de circa 14 ani Ón Rom‚nia, datorit„ modului criticabil Ón care ∫i-au exercitat mandatul, datorit„ incompeten˛ei unora sau necinstei altora, Parlamentul este considerat ca una din cele mai ineficiente ∫i corupte institu˛ii ale statului de drept. Dezbaterile parlamentare, care ar fi trebuit s„ demonstreze exigen˛a intelectual„, expertiza profesional„, au fost transformate Ón oc„ri adresate de un parlamentar altuia, Ón jigniri, Ón afirma˛ii cu preten˛ii de monopol al adev„rului, Ón detrimentul fondului, problemelor adev„rate. Deseori, parlamentarii nu-∫i respect„ propriile regulamente, procedee ∫i reguli necesare pentru procesul democratic ∫i, de aceea, oamenii, care v„d ∫i aud, nu au cum s„ mai acorde Óncrederea celor care Óncalc„ primii legea.

    Acesta este Parlamentul pur pesedist ∫i sprijinit necondi˛ionat de udemeri∫ti, care ar trebui s„-∫i asume pr„bu∫irea institu˛iei parlamentare Ón ochii electoratului, dar ∫i Ón nerezolvarea problemelor Rom‚niei! De aceea, cred c„ acum, Ón ultima sesiune a actualei legislaturi, deputa˛ii puterii ar trebui s„ Ón˛eleag„ c„ mai pot sp„la ru∫inea pe care au atras-o asupra Camerei Deputa˛ilor Óncerc‚nd s„ munceasc„ cu mai mult„ responsabilitate, cu eficien˛„ ∫i, mai ales, cu g‚ndul c„tre cet„˛eni, ∫i s„ nu se mai comporte slugarnic fa˛„ de Guvern.

    Discutarea serioas„ Ón cadrul comisiilor a proiectelor de lege, ∫i nu numai trecerea lor Ón revist„, revenirea asupra multor neajunsuri Ón cadrul plenului Camerei Deputa˛ilor pentru a se ob˛ine forme c‚t mai bune pentru viitoarele legi, care va fi necesar s„ se aplice, reprezint„ o alt„ atitudine, reprezint„ un semn de normalitate.

45. Constan˛a Popa

    #119519

    îŒn sistemul sanitar, promisiuni neonorate de Guvernul P.S.D.“ ∫i îAsisten˛a medical„ Ón mediul rural“

    Œn mediul rural din Rom‚nia anului 2004 tr„iesc fo∫ti lucr„tori ai C.A.P.-urilor, ai uzinelor ∫i fabricilor, acum pensionari, ∫omeri ∫i disponibiliza˛i din industrie, care, nemaiav‚nd unde s„ lucreze Ón ora∫, s-au retras la ˛ar„, tineri care nu au avut niciodat„ un loc de munc„, pentru c„ nu-∫i g„sesc un loc de munc„, c‚teva cadre medicale ∫i din Ónv„˛„m‚nt, preotul, poli˛istul ∫i c‚˛iva îprivatiza˛i“. Aceasta este structura locuitorilor satelor Rom‚niei, aproape Ón toate regimurile ˛„rii. Sunt deputat P.R.M. de Olt, un jude˛ cu peste 50% locuitori Ón mediul rural, ∫i i-am cunoscut foarte bine pe ace∫ti oameni.

    Confortul Ón aceste localit„˛i? Un vis... Majoritatea localit„˛ilor din mediul rural nu au alimentare cu ap„ Ón sistem centralizat, canalizare nici vorb„, curentul electric

    are dese Óntreruperi, c„minele culturale — unde mai aveau loc spectacole sau mai rula un film, Ónainte de 1989 — au c„zut Ón paragin„, pentru c„ nu sunt bani la bugetul local pentru repara˛ii...

    Dac„ a lucrat la o fabric„ sau o uzin„ ∫i a ie∫it la pensie, cet„˛eanul care locuie∫te la ˛ar„ se poate considera un om norocos. Poate s„ pl„teasc„ Óntre˛inerea casei, poate chiar pl„ti muncile agricole pentru o bucat„ de p„m‚nt, are acces la servicii medicale. Dac„ Óns„ a fost disponibilizat, a expirat ∫omajul, nu a lucrat niciodat„, t‚n„r sau b„tr‚n, femeie sau b„rbat, existen˛a acestui locuitor al satului este foarte grea. G„se∫te foarte greu un loc de munc„, nu are bani, poate doar aloca˛ia copiilor, care, pentru multe familii tinere din mediul rural, este singura surs„ regulat„ de venit, nici vorb„ de acces la serviciile medicale, deoarece aceste categorii au acces doar la serviciile medicale de urgen˛„.

    Dispensarul comunal? Œn majoritatea comunelor, dispensarul comunal era situat Ón foste conace sau case boiere∫ti, care, dup„ revendicare, au revenit proprietarilor. Œn aceast„ situa˛ie, Ón unele comune primarii au acordat spa˛ii corespunz„toare, Ón altele medicii au fost l„sa˛i s„ se descurce cum pot sau le-au acordat spa˛ii improprii, f„r„ surs„ de Ónc„lzire iarna, spa˛ii foarte mici etc. Exist„ personal medico-sanitar Ón mediu rural?

    Œn comunele mai bogate, Ón cele mai apropiate de ora∫e sau Ón cele de unde au plecat fii ai satului la studii mai exist„ o asistent„ medical„, uneori, un medic... Œn celelalte? Œn comunele ∫i satele Óndep„rtate de ora∫e, Ón cele s„race, ∫ansa de a avea personal medical calificat este l„sat„ la voia hazardului.

46. Ioan Oltean

    #125733

    ## Declara˛ie politic„.

    Œncercarea de schimbare la fa˛„ a P.S.D., partid asimilat, deseori, cu no˛iunile de îcorup˛ie institu˛ionalizat„“ sau de îbaroni locali“, a e∫uat lamentabil.

    Œn urm„ cu aproape o s„pt„m‚n„, Ón interiorul partidului aflat la putere s-au desf„∫urat alegerile preliminare, av‚nd ca scop desemnarea candida˛ilor pentru viitorul Parlament.

    Electoratului acestui partid i s-a oferit astfel posibilitatea s„-∫i desemneze candida˛ii dori˛i pe listele electorale, totodat„, stabilindu-se ∫i ordinea acestora.

    Procedura, democratic„ Ón esen˛a ei, s-a dovedit a fi, Ón final, un subterfugiu pentru conducerea partidului, prin care a pasat pe umerii propriilor aleg„tori (care nu prea au ∫tiut ce voteaz„) responsabilitatea desemn„rii candida˛ilor pentru alegerile generale. Sub paravanul

    scrutinului electoral, domnul Adrian N„stase ∫i cei apropia˛i Domniei sale ∫i-au f„cut jocurile Ón voie, ordinea anun˛at„ pe listele preliminare neav‚nd nimic Ón comun cu rezultatul alegerilor. Acest rezultat a fost contestat chiar de c„tre unii candida˛i, actuali deputa˛i ∫i senatori, revolta˛i de frauda comis„ de cei îde la centru“, care au impus cine s„ fie ∫i cine s„ nu fie votat. Interesant a fost instrumentul folosit Ón stabilirea îc‚∫tig„torului“, ∫i anume rectificarea num„rului de voturi, Óntre cifrele furnizate ini˛ial ∫i num„rul de voturi fiind diferen˛e foarte mari, diferen˛e ce sugereaz„ ideea furtului alegerilor chiar de c„tre cei ce le-au organizat. Astfel, Ón Ia∫i aproximativ 8.000 de voturi nu pot fi justificate, iar la Suceava 7.000 de voturi au ap„rut peste noapte, situa˛ii similare Ónt‚lnindu-se ∫i Ón alte localit„˛i, inclusiv Ón Bucure∫ti. Nu pot s„ nu remarc situa˛ia hilar„ Ón care s-a g„sit domnul Cozm‚nc„, ca s„ dau numai un exemplu, care a ob˛inut 18.022 voturi de la 15.710 votan˛i; sigur, cei care au num„rat voturile sunt oameni citi˛i, cunosc capodoperele marelui Caragiale.

    Desigur, pu˛in m„ intereseaz„ acest exerci˛iu preelectoral sau rezultatul s„u, nu-i problema mea, dar ni∫te remarci pot fi f„cute, ∫i anume:

    1. Alegerile interne din P.S.D. au fost un truc al domnului N„stase ∫i al celor ce-i sunt apropia˛i, prin trecerea responsabilit„˛ii stabilirii preferin˛elor preelectorale pe umerii votantului de r‚nd, Ón umbra ∫i Ón numele c„ruia au excelat jocurile de culise ale intereselor v‚rfurilor P.S.D.-iste;

M„ adresez din nou pre∫edintelui Camerei Deputa˛ilor, Biroului permanent, s„ manifeste Ón sf‚r∫it voin˛„ Ón problema ridicat„, c„ci, din p„cate, natura nu a∫teapt„. Ea se conformeaz„ legilor stricte ∫i logice din natur„, ∫i nu comportamentului partidelor, dictat de conjunctura politic„. G‚ndi˛i-v„ ∫i la aceste aspecte, c‚nd pe ecranele televizoarelor vedem durerea profund„ a oamenilor care a∫teapt„ un ajutor din partea noastr„.

V„ mul˛umesc.

Subliniez c„ p‚n„ s-a ajuns la aceast„ form„ de protest au avut loc trei runde de convorbiri cu reprezentan˛ii institu˛iilor care au competen˛„ Ón rezolvarea acestora ∫i s-a trimis o scrisoare deschis„ Ón aten˛ia primului-ministru al Rom‚niei, la care Óns„ nu au primit r„spuns.

Œn cazul Ón care aceast„ form„ de protest nu-∫i va atinge ˛inta, Ón 21 septembrie vor picheta Guvernul, dup„ care, Ón 28 septembrie vor declan∫a o grev„ de avertisment, care va preceda greva general„ ce se va declan∫a Óncep‚nd cu 5 octombrie.

Oare ce se vrea? Ca atunci c‚nd contribuabilul corect se prezint„ la ghi∫eu pentru a-∫i solicita un drept sau a-∫i pl„ti o tax„, pe geamul acestuia s„ scrie îgrev„ general„“? C‚nd Guvernul se va hot„rÓ s„ Ónainteze Parlamentului o lege a salariz„rii bugetarilor, Ón care

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/23.IX.2004 grilele de salarizare ale diverselor categorii de bugetari s„ fie pozi˛ionate Ón mod corect, Ón func˛ie de importan˛a social„ a muncii, numai atunci se vor putea stinge multele, dar Óndrept„˛itele nemul˛umiri ale acestora!

De 14 ani rom‚nul dore∫te s„ simt„ o stabilizare a economiei, c„ tranzi˛ia a luat sf‚r∫it, c„ poate s„-∫i asigure, lui ∫i familiei sale, un trai decent, c„ este un cet„˛ean demn al marii familii europene.

Domnule Adrian N„stase, v„ mai aduce˛i aminte de cele declarate Ón mai 1999, c‚nd era˛i liderul opozi˛iei din Camera Deputa˛ilor, ∫i pe care le-am citat la Ónceput?

Poporul rom‚n nu este un popor de asista˛i social! Partidul Rom‚nia Mare nu a fost niciodat„ la guvernare, va fi la guvernare ∫i va demonstra c„ are solu˛ii pentru a Ómplini imperativul formulat de Constitu˛ia Rom‚niei, art. 47: îStatul este obligat s„ ia m„suri de dezvoltare economic„ ∫i de protec˛ie social„, de natur„ s„ asigure cet„˛enilor un nivel de trai decent“.

V„ mul˛umesc.

De cur‚nd a luat na∫tere o nou„ alian˛„, Uniunea Na˛ional„, provenit„ din unirea for˛elor Partidului Social Democrat cu cele ale Partidului Umanist Rom‚n.

Cine a c‚∫tigat din aceast„ ultim„ coagulare politic„ vom vedea.

Putem afirma Óns„ cu certitudine c„ electoratul a pierdut, pentru c„ n-a disp„rut confuzia, ba chiar s-a accentuat.

Scris„ prescurtat, Uniunea Na˛ional„ devine îU.N.“ iar prin citire Ón bustrofedon se ob˛ine îN.U.“! De altfel, corespondentul Ón limba englez„ este îThe National Union“, prescurtat N.U.!

Avem, deci, D.A. ∫i N.U., extremele! Variantele DA ∫i NU sunt de tip dictatorial: cine nu este cu noi este Ómpotriva noastr„ ∫i trebuie distrus!

Variantele extreme produc doar cadavre politice.

Reglajele Ón mecanismul social, prin DA ∫i NU, sunt de genul TOT sau NIMIC!

Atragem aten˛ia c„ oamenii nu g‚ndesc numai Ón dou„ extreme — DA ∫i NU — modele exclusiviste de tip reduc˛ionist, simple! Lumea este mai complex„ iar interdependen˛ele sociale ne oblig„ la pruden˛„. Oamenii g‚ndesc Ón variante posibile: Óntre DA ∫i NU admit ∫i POATE — TOT sau PUfiIN — reglaje Ón pa∫i de apropiere, care asigur„ o evolu˛ie neconvulsiv„, cu eliminarea urii ∫i a incompeten˛ilor!

Partidul Rom‚nia Mare este un autentic laborator politic ∫i v„ propune dep„∫irea mentalit„˛ilor reduc˛ioniste, spre a putea construi durabil Ón Rom‚nia.

Numai a∫a vom desc„tu∫a ∫i fructifica la maximum capacitatea de crea˛ie a poporului nostru, Ón condi˛iile geopolitice actuale at‚t de favorabile.

Aceast„ ofert„ a noastr„ presupune ca lumea politic„ rom‚neasc„ s„ asimileze standardele cunoa∫terii ∫tiin˛ifice de pe pozi˛iile interesului na˛ional ∫i ale culturii.

V„ mul˛umesc.

Amploarea plec„rilor este din ce Ón ce mai mare, fiindc„, altfel, n-a∫ pune-o ast„zi Ón discu˛ie aici. Din Cluj, spre exemplu, Ón ultimii 2 ani au plecat peste 1.000 de asisten˛i medicali. Aproape incredibil! Din Hunedoara, peste 120! Din Petro∫ani, Ón 2003 numai, au fost 300! Œn restul ˛„rii, sunt peste 2.500 de cereri de plecare!

Este necesar s„ preciz„m c„ Ón prezent sunt vacante circa 2.500 posturi de medici Ón Rom‚nia ∫i acestea Ón special Ón mediul rural. Plecarea asisten˛ilor va agrava ∫i mai mult modul de tratament al bolnavilor, pentru c„ ele erau de fapt unele care locuiau Ón mijlocul acelora din mediul rural.

Consider c„ este momentul ca organele Ministerului S„n„t„˛ii s„ se g‚ndeasc„ la o solu˛ie care s„ corespund„ situa˛iei sociale ∫i nevoilor acestor cadre de o deosebit„ valoare, pentru men˛inerea st„rii de s„n„tate a popula˛iei, ∫i s„ renun˛e la declara˛iile demagogice, c„ fiec„rui medic de familie i se vor da 2.500 de euro Ón momentul instal„rii.

V„ mul˛umesc.

Œn cazul Ón care s-ar realiza achizi˛ionarea pentru rezerva de stat, precum ∫i exportul unor cantit„˛i importante de gr‚u, gr‚ul depozitat Ón condi˛ii improprii Ón gospod„riile ˛„r„ne∫ti ar avea ∫anse reale de a fi cump„rat de firmele de procesare Ón urm„toarele dou„trei luni de zile.

Œn privin˛a propunerii de a introduce o prim„ de export, speciali∫tii consulta˛i consider„ c„ situa˛ia actual„ s-ar putea ameliora dac„ s-ar interveni pentru stimularea exportului, acord‚ndu-se o prim„ de export de 1.400 lei/kg, pentru cantitatea total„ de 1.500.000 tone gr‚u de calitate STAS. Asta ar Ónsemna aproximativ 37% din pre˛, Ón timp ce prima de export din ˛„rile membre ale Uniunii Europene se ridic„ la 40%. Mai trebuie spus c„ aceast„ cantitate de 1.500.000 tone de gr‚u pentru export ar proveni Ón primul r‚nd de la societ„˛ile ∫i asocia˛iile agricole care produc pentru pia˛„ ∫i pl„tesc impozitele ∫i taxele aferente sistemului fiscal rom‚nesc actual.

Œn Óncheiere, invit Guvernul, Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, precum ∫i comisiile de specialitate ale Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului s„ analizeze propunerile Centrului Jude˛ean de Consultan˛„ Agricol„ Satu Mare, Ón vederea lu„rii m„surilor adecvate, prin care s„ se evite efectele negative ale produc˛iei record de gr‚u din acest an.

Mul˛umesc pentru aten˛ie.

Œn aceste condi˛ii, solicit Guvernului Rom‚niei s„ returneze cei 22 de mii de miliarde de lei fondului de s„n„tate ca s„ putem ie∫i din aceast„ criz„, ∫i nu s„ se caute solu˛ii care nu sunt de fond, ∫i s„ se informeze corect opinia public„ de ce situa˛ia din s„n„tate se g„se∫te Ón acest moment Óntr-o asemenea stare de criz„. V„ mul˛umesc.

Important este s„ ne Ónsu∫im mesajul lor ∫i s„ contribuim onest la atingerea acestui obiectiv na˛ional. V„ mul˛umesc.

Iat„ ce spunea P„v„lache despre toate acestea, citez extrase:

îŒncep‚nd cu anul 1997, patru fo∫ti colegi de facultate, an ∫i chiar grup„ au g‚ndit un scenariu bine pus la punct, bine calculat, minu˛ios, de intrare Ón serie Ón faliment a unor b„nci rom‚ne∫ti (...)“

î™i nu erau vizate orice b„nci, ci numai b„nci de prim„ m„rime ∫i, evident, b„nci rom‚ne∫ti... pentru c„ ∫i cele patru persoane nu erau oricine: primul, Valeriu Stoica, pe vremea aceea ministru al justi˛iei; al doilea era secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei... m‚na dreapt„ a lui Valeriu Stoica ∫i se numea Flavius Baias; cel de-al treilea era un avocat, devenit imediat dup„ 1997 pre∫edinte al Uniunii Avoca˛ilor din Rom‚nia, ∫i se numea C„lin Andrei Zamfirescu; cel de-al patrulea, ultimul, dar nu cel din urm„ membru al echipei... era primul lichidator din Rom‚nia, Arin Octav St„nescu (...)“

îRolurile Ón aceast„ ac˛iune erau, de asemenea, bine Ómp„r˛ite: primul gira Óntreaga opera˛iune ∫i le asigura imunitate Ón fa˛a legii; al doilea era interfa˛a.... trebuind s„ asigure cadrul legal privind falimentarea b„ncilor; ... al treilea asigura reprezentarea ∫i consilierea juridic„ a societ„˛ii «Reconversie ∫i valorificare active»; cel de-al patrulea (Arin Octav St„nescu) era v‚rful de lance al echipei, av‚nd sarcina de a lichida c‚t mai multe b„nci din sistemul bancar, a conduce ∫i administra efectiv firma RVA (...)“

îCei patru nu ar fi reu∫it performan˛a de a introduce Ón faliment tot ce Ónseamn„ banc„ rom‚neasc„ f„r„ sprijinul nemijlocit al unor persoane din conducerea, din board-ul B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei... avizele B.N.R., acordate de viceguvernatorul Iota Ghizari. (...) Œn anturajul lui Arin St„nescu se discuta destul de des de viceguvernatorul Mihai Bogza, precum ∫i de al˛i colegi ai acestora....“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/23.IX.2004 îEchipa g„se∫te solu˛ia pentru a duce Ón faliment «banca-˛int„»... dar ce face dac„ nu ob˛ine avizul B.N.R. pentru preluarea procedurii de faliment?“

Stima˛i colegi, s„ nu crede˛i cumva c„ domnul P„v„lache a f„cut aceste declara˛ii fiind supus la cazne. Nu, desigur nu. El Ónsu∫i s-a aflat ∫i a ac˛ionat Ón lumea acestei noi îbresle“ a lichidatorilor. Totul, absolut totul, ceea ce a declarat P„v„lache s-a confirmat ∫i s-a dovedit prin probe.

™i ne Óntreb„m, atunci, pentru care motiv nici o autoritate abilitat„ a statului care are atribu˛iuni de lupt„ Ómpotriva corup˛iei nu ac˛ioneaz„?

Iat„, ace∫tia sunt pe∫tii mari despre care vorbea domnul Günther Verheugen. De ce sunt proteja˛i? Cum se face c„ ace∫ti indivizi, Ón loc s„ fie aresta˛i, Ó∫i continu„ nestingheri˛i activitatea lor infrac˛ional„?

Prin documente, prin probe indubitabile, s-a stabilit f„r„ echivoc ac˛iunea de premeditare a falimentului B„ncii Interna˛ionale a Religiilor ∫i lichidare a acesteia printr-o adev„rat„ devastare a patrimoniului ∫i fondurilor sale. A∫a-zisul lichidator, firma îReconversie ∫i valorificare active“ / îMoore Stephens (RVA)“ a celor doi avoca˛i, Arin St„nescu ∫i C„lin Zamfirescu, ∫i-a Ónsu∫it ∫i cheltuit din fondurile B.I.R. peste 550 de miliarde lei sub form„ de proprii salarii, bonusuri de performan˛„, onorarii, comisioane etc., etc.

îCooperarea ∫i colaborarea“ dintre cei doi viceguvernatori ai B„ncii Na˛ionale, Emil Iota Ghizari ∫i Mihai Bogza, ∫i grupul de interese men˛ionat sunt bine cunoscute. Sus˛inerile reciproce ale B.N.R. ∫i ale firmei de lichidare Ón instan˛ele judec„tore∫ti demonstreaz„ cu prisosin˛„ ∫i fac dovada clar„ a complicit„˛ii lor.

Œn ceea ce prive∫te modul Ón care magistra˛ii au aplicat legea Ón dosarul B.I.R., citez concluziile fostului procuror general al Rom‚niei, domnul Joi˛a T„nase, criticat absolut pe nedrept Ón acest dosar, care preciza Ónc„ din luna mai 2002 c„ îhot„r‚rile au fost pronun˛ate cu Ónc„lcarea esen˛ial„ a legii, ceea ce a determinat solu˛ionarea gre∫it„ a cauzei pe fond, ∫i c„ aceste hot„r‚ri sunt v„dit netemeinice“. Œn iulie 2003, chiar doamna Rodica Mihaela St„noiu, fostul ministru al justi˛iei, prin adresa nr. 2266/IGAI/M/2003, comunica domnului Dan Lupa∫cu, secretar general al Consiliului Superior al Magistraturii ∫i pre∫edinte al Cur˛ii de Apel Bucure∫ti, c„ îdin verific„rile efectuate la Tribunalul Bucure∫ti, Sec˛ia a VII-a Falimente, Ón leg„tur„ cu instrumentarea dosarului privind falimentul B„ncii Interna˛ionale a Religiilor, au rezultat concluzii care eviden˛iaz„ deficien˛e“ _._

Domnilor deputa˛i,

Este de neimaginat cum acest grup, prin fostul ministru al justi˛iei, domnul Valeriu Stoica, a reu∫it ca, printr-o adev„rat„ re˛ea de na∫i ∫i de fini la nivelul tuturor instan˛elor judec„tore∫ti, s„ poat„ controla ∫i dicta toate solu˛iile juridice Ón dosarele ce intereseaz„ grupul ce formeaz„ îmafia falimentelor bancare“.

Legat de acest fapt, a devenit, de altfel, de notorietate c„ judec„torii Sec˛iei a VII-a Comerciale de la Tribunalul Bucure∫ti sunt total aservi˛i grupului de interese men˛ionat, dovedind permanent o atitudine de complicitate

cu membrii acestuia, Ónc„lc‚nd f„r„ nici o jen„ prevederile legale. Judec„torii sindici sunt convoca˛i ∫i instrui˛i chiar de c„tre cei doi avoca˛i, iar îdeliber„rile“ Ón dosarele ce-i intereseaz„ au loc prin apartamente, restaurante, vile etc.

Toate acestea au determinat pe reprezentan˛ii rom‚ni ∫i str„ini ai celor 2.188 de ac˛ionari ai B„ncii Religiilor s„ cheme Ón judecat„ statul rom‚n la Curtea European„ a Drepturilor Omului, stabilindu-se ini˛ial drept desp„gubiri, Ón baza unei expertize, suma de 101—106 milioane dolari S.U.A., recent aceast„ sum„ ridic‚ndu-se la 400 milioane dolari, dosarul respectiv afl‚ndu-se deja pe rolul Camerei a II-a a instan˛ei interna˛ionale men˛ionate.

A∫adar, Ón prezent nu numai c„ exist„ riscul real ca pe baza probelor, a dovezilor existente Ón dosarul men˛ionat, statul rom‚n s„ fie obligat la plata unor desp„gubiri enorme, dar Ón acest dosar vor fi prezentate probe ale unor institu˛ii fundamentale ale statului rom‚n (Concluziile Comisiei pentru cercetarea abuzurilor ∫i corup˛iei, Parchetului General, Ministerului Justi˛iei), care vor confirma pe deplin Ónc„lcarea drepturilor celor 2.188 de ac˛ionari ai B.I.R. prin ac˛iunea de crim„ organizat„ ∫i corup˛ie institu˛ionalizat„ pe care comisia noastr„ a devoalat-o Ónc„ cu peste doi ani Ón urm„.

Dar ∫i din punct de vedere juridic acest dosar va deveni un caz f„r„ precedent Ón analele justi˛iei interna˛ionale, prin faptul c„ institu˛ii fundamentale ale statului rom‚n se vor afla Ón instan˛a interna˛ional„ cu documente-m„rturii chiar Ómpotriva Rom‚niei.

™i toate acestea pentru care motiv, stima˛i colegi? Pentru c„ autorit„˛ile rom‚ne abilitate, Ón loc s„ Óntreprind„ m„surile ce se impun, iar instan˛ele judec„tore∫ti s„ aplice corect prevederile legale, continu„ s„ acopere cu aripa lor ocrotitoare un grup de escroci.

De aceea, m-am sim˛it obligat, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, s„ v„ reamintesc, c„ se impun m„suri grabnice pentru rezolvarea acestui caz pe plan intern. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

f n s„ v„ informez cu m‚hnire c„, printr-o coresponden˛„ permanent„ ∫i repetat„, prin contacte personale, comisia noastr„ a informat asupra rezultatelor cercet„rilor Ón acest dosar, solicit‚nd tuturor organelor competente ale statului s„ Óntreprind„ m„surile ce se impun pentru intrarea Ón legalitate.

Afl‚ndu-ne Ón mod evident Ón fa˛a unei ac˛iuni de crim„ organizat„ ∫i corup˛ie institu˛ionalizat„, am sesizat Parchetul General Ónc„ de la 13 februarie 2002, Ón prezent dosarul afl‚ndu-se la Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie.

Am pus la dispozi˛ia autorit„˛ilor competente toate probele, toate dovezile necesare rezultate Ón urma cercet„rilor, verific„rilor, analizelor ∫i expertizelor efectuate in conformitate cu prevederile art. 58 pct. 14 alin. 1 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor.

A∫a cum ar„tam, comisia noastr„ a elaborat trei volume purt‚nd titlul îR„zboi total Ómpotriva corup˛iei Ón Rom‚nia“, care prezint„ concluzii clare ale acestui caz, demonstr‚ndu-se f„r„ t„gad„ premeditarea, organizarea ∫i programarea falimentului B„ncii Religiilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/23.IX.2004 Œn aceste lucr„ri-document elaborate de c„tre comisie se demonstreaz„ cu probe certe:

— c„ grupul de interese men˛ionat s-a constituit Ónc„ din 1997, Ón timpul fostei guvern„ri, Ón scopul faliment„rii programate a unor b„nci rom‚ne∫ti;

— c„ acest grup a reu∫it s„ emit„, tot Ón perioada aceea, a∫a-zise acte normative pentru a-∫i acoperi activitatea infrac˛ional„ ∫i pentru a da aparen˛a legalit„˛ii opera˛iunilor efectuate de acesta;

— c„, Ón activitatea sa infrac˛ional„, grupul a reu∫it s„ atrag„ magistra˛i care au dat ∫i continu„ s„ dea solu˛ii Ón dispre˛ul total al prevederilor legale.

Stima˛i colegi,

De cur‚nd am intrat Ón posesia unor noi documente care demonstreaz„ cu certitudine faptul c„ falimentul B„ncii Interna˛ionale a Religiilor a fost organizat, a fost programat, pentru a i se putea devasta patrimoniul prin cheltuirea ∫i Ónsu∫irea de c„tre acest grup de interese a sute de miliarde de lei Óntr-un mod a∫a-zis legal.

Ar„t spre exemplificare c„ Notele de fundamentare ale Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 186/1999 ∫i Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 118/2000 atest„ cu claritate premeditarea falimentului B.I.R.; viceguvernatorul B.N.R., Mihai Bogza, a ordonat Ón perioada premerg„toare declan∫„rii falimentului B.I.R. m„suri prin care, practic, a interzis func˛ionarea normal„ a B.I.R., pentru a se îfabrica“ motivele de faliment ∫i a declan∫a apoi procedura lichid„rii. Premeditarea falimentului B.I.R. rezult„ clar din Nota de fundamentare a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 118/2000, semnat„ tot de c„tre Mihai Bogza, care, la sf‚r∫itul lunii martie 2000, avea certitudinea c„ B„ncii Interna˛ionale a Religiilor i se va declan∫a falimentul Ón luna iulie acela∫i an.

Œn sentin˛a de declan∫are a falimentului B.I.R., magistrata Negru Cristina, care a judecat cauza, a min˛it, afirm‚nd c„ Banca Na˛ional„ este creditoarea B.I.R., lucru absolut nereal, aceast„ banc„ neav‚nd resurse Ómprumutate de la nici o institu˛ie financiar-bancar„, de stat sau privat„.

Prin sentin˛a de faliment a B.I.R., instan˛a nici nu a dispus lichidatorului atribu˛iuni de lichidare a b„ncii (art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 186/1999), ci numai atribu˛iunea de a redacta un raport cu situa˛ia financiar„ a acesteia (art. 9 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 186/1999). Deci, Ón mod practic, Banca Religiilor a fost ∫i continu„ s„ fie lichidat„ f„r„ un titlu juridic legal.

Re˛ine˛i, stima˛i colegi, faptul c„, de la intrarea Ón B.I.R. ∫i p‚n„ la sf‚r∫itul lunii martie a.c., patronii firmei de lichidare, adic„ grupul de interese men˛ionat, ∫i-a Ónsu∫it ∫i a cheltuit din fondurile acestei b„nci, cu acordul celor doi viceguvernatori ai B.N.R., peste 550 miliarde lei, c„ tot cu acordul acestora au fost Ónstr„inate active ale B.I.R., bunuri mobile ∫i imobile de mare valoare la pre˛uri derizorii, c„ tot cu asentimentul lor au fost acordate la crean˛ele b„ncii a∫a-zise disconturi de sute de miliarde de lei, produc‚nd pagube enorme acestei b„nci.

Cum puteau oare s„ tac„ ac˛ionarii B.I.R. la un astfel de jaf?

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Noi, cei de aici, din aceast„ sal„ a Parlamentului Rom‚niei, Ón condi˛iile Ón care toate forurile interna˛ionale ne atrag aten˛ia asupra flagelului corup˛iei, cunosc‚nd acest caz elocvent de corup˛ie institu˛ionalizat„, devenit notoriu, Ón care un grup de adev„ra˛i mafio˛i, cunoscu˛i ∫i nominaliza˛i, ac˛ioneaz„ Ón stil mafiot, putem r„m‚ne pasivi la faptul c„ autorit„˛ile competente nu Óntreprind nici un fel de m„suri?

Ce explica˛ii am putea g„si faptului c„, Ón mod cert, Ón anii 1996—2000 au fost distruse inten˛ionat mai multe b„nci rom‚ne∫ti? Care ar putea fi motivele care Ómpiedic„ autorit„˛ile abilitate s„ ia m„suri, Ón consecin˛„? Ce interese directe sunt prejudiciate ∫i ale cui?

Œn leg„tur„ cu cazul prezentat, Ón diverse cercuri s-a acreditat ideea, greu de comb„tut, c„ ar exista interese obscure sau/∫i indica˛ii ale unor persoane sus-puse care determin„ instan˛ele s„ dea solu˛ii neconforme cu legea, iar autorit„˛ile abilitate (Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie) s„ evite a lua m„surile legale, cei incrimina˛i bucur‚ndu-se de protec˛ie, intangibilitate, de impunitate, pentru a-∫i continua activitatea lor infrac˛ional„; c„, datorit„ faptului c„ grupul men˛ionat îcotizeaz„“ la anumite partide, ar exista persoane cu func˛ii de mare r„spundere din cadrul unor Ónalte autorit„˛i de stat care sunt implicate Ón caz, protej‚nd, acoperind ∫i ap„r‚nd acest grup.

™i, Ón leg„tur„ cu acest aspect, vreau s„ v„ spun c„ chiar s„pt„m‚na trecut„ am primit o informare care vine s„ confirme cele spuse de mine. Am avut ini˛ial inten˛ia s„ dau citire acestei inform„ri, consider‚nd Óns„ ca Ón aceast„ perioad„ premerg„toare campaniei electorale s„ nu fiu Ónvinuit de p„rtinire politic„, am evitat acest lucru, de∫i, dup„ cum ∫ti˛i, comisia noastr„, Ón cazul cercetat, nu a f„cut nici o deosebire Óntre corup˛ii unuia sau altui partid.

Œn final, m„ adresez stima˛ilor no∫tri colegi de Parlament, ca ∫i opiniei publice.

Am considerat c„ este de datoria comisiei noastre s„ v„ reinform„m asupra acestui caz, este vorba de B.I.R., deosebit de grav de crim„ organizat„ ∫i corup˛ie institu˛ionalizat„, care, prin nerezolvarea sa pe plan na˛ional, continu„ s„ determine agravarea imaginii negative asupra ˛„rii noastre, Óntruc‚t ac˛ionarii B„ncii Religiilor au tot repetat ∫i continu„ s„ repete demersurile lor la unele foruri interna˛ionale, precum Consiliul Europei, Comisia European„, Parlamentul European, Departamentul de Stat al S.U.A. etc. Œn plus de toate acestea, exist„, repet, riscul real ca statul rom‚n s„ fie obligat la plata unor desp„gubiri enorme, este vorba de 4.000.000 de dolari, efort financiar ce ar fi putut fi evitat.

Pentru toate acestea se impune, subliniez, ca Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie, dup„ o lung„ tergiversare de peste doi ani de zile, nejustificat„ legal, s„ ia m„suri operative Ómpotriva grupului de interese men˛ionat ∫i s„ dispun„ m„suri asigur„torii pentru stoparea activit„˛ii infrac˛ionale a acestuia, colegii no∫tri din cadrul Comisiei buget, finan˛e b„nci s„ ia m„suri de suspendare sau revocare a celor doi viceguvernatori ai B„ncii Na˛ionale, ca instan˛ele judec„tore∫ti s„ aplice prevederile legale ∫i s„ nu mai dea solu˛ii dictate de membrii acestei mafii a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/23.IX.2004 falimentelor bancare, care, la un moment dat, prin doi capi ai acesteia, Ón timpul cercet„rilor comisiei noastre, au Óncercat s„ m„ conving„ chiar pe mine Ónsumi c„, citez, îam putea g„si alte c„i de rezolvare a cazului“.

Cerem domnilor Cristian Diaconescu, ministrul justi˛iei, Ilie Boto∫, procurorul general al Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, ∫i Ioan Amarie, procurorul general al Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie, care cunosc foarte bine cazul, s„ r„spund„ public Parlamentului, pentru care motiv este protejat acest grup de interese.

Œntruc‚t Ón leg„tur„ cu acest caz i-am informat printr-o coresponden˛„ repetat„ pe domnul Ion Iliescu, pre∫edintele Rom‚niei, ∫i pe domnul Adrian N„stase, primul-ministru, cazul f„c‚nd ∫i obiectul unui punct de pe ordinea de zi a C.S.A.T. Ón ∫edin˛a din 17 iulie 2002, Ói rog Ón modul cel mai insistent s„ dea dispozi˛ii celor Ón drept s„ rezolve de grab„ dosarul men˛ionat, pentru a demonstra c„ lupta Ómpotriva corup˛iei Ón Rom‚nia nu constituie vorbe Ón v‚nt.

A∫ vrea s„ adaug: nu cumva vrem s„ repet„m, Óntr-o tradi˛ie valah„, originar„, ceea ce s-a petrecut anterior, Ón celelalte legisla˛ii? Cazurile grave, cazurile acestea de corup˛ie, Ón care sunt amestecate planuri politice cu interese financiare, economice, s„ fie pasate pentru a fi Ónmorm‚ntate Ón legisla˛ia viitoare?

V„ mul˛umesc.

Vorbind Ón termeni muzicali, pentru c„ am impresia c„ unii sunt melomani (Ó∫i ame˛eau amantele cu Wagner, Ón loc s„ le propun„ solu˛ii mai practice, mai concrete la v‚rsta aceea), v„d c„ piesa muzical„ cea mai Óndr„git„ este îFuga“, fuga de r„spundere, de orice r„spundere.

Dac„ vorbim despre Ónchiderea capitolelor de aderare la Uniunea European„ ∫i dac„ Ómi ve˛i spune c„ g„si˛i un cet„˛ean rom‚n care a fost corect informat cu ce cuprinde Óntre copertele sale dosarul cu agricultura, dosarul cu mediul, dosarul cu industria ∫i a∫a mai departe, voi r„m‚ne foarte surprins.

S-a ocolit cu obstina˛ie dezbaterea parlamentar„, dezbaterea public„, pe teme grave, care angajeaz„ destinul fiec„ruia Ón parte ∫i destinul na˛ional.

Au negociat c‚˛iva in∫i ∫tiu ei ce, ∫tiu ei cum, am Ónchis repede capitolele, le-au depus undeva Ón biblioraft, ∫i popula˛ia a∫teapt„ Óncremenit„ s„ vad„ Ón ce rai va tr„i ea Ón Uniunea European„ ∫i c‚t de bine o va duce, f„r„ s„ aib„ habar de componentele, de angajamentele, de repercusiunile, de costurile Ónchiderii acestor capitole de aderare.

Nu cred s„ existe vreo ˛ar„ Ón lume Ón care interesul na˛ional s„ fie at‚t de profund lezat ca Ón situa˛ia Ónchiderii capitolelor de aderare f„r„ dezbatere parlamentar„, f„r„ dezbatere public„, f„r„ s„ fie Ón∫tiin˛at cet„˛eanul Ón leg„tur„ cu asemenea probleme care antameaz„ pe termen lung viitorul ˛„rii. ™i dac„ dezbaterea public„ ar fi adus un plus de acuitate Ón punerea problemelor majore care ne intereseaz„ pe to˛i, nu ∫tiu ce i-a determinat pe guvernan˛i s„ fie at‚t de circumspec˛i ∫i at‚t de secreto∫i Ón leg„tur„ cu aceste probleme de foarte mare importan˛„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/23.IX.2004 Stau ∫i m„ Óntreb dac„ mai are rost s„ interpel„m un minister care Óntotdeauna se derobeaz„ de r„spundere.

Stau ∫i m„ Óntreb dac„ trebuie s„ mai ridic„m m‚na la un proiect megaloman de tip Bechtel, care t‚r„∫te ˛ara numai Ón datorii, iar avantajele sunt mereu ale altora.

Stau ∫i m„ Óntreb dac„ noi, Ón aceast„ structur„, Ón care Regulamentul Camerei Deputa˛ilor nu prea Ó˛i d„ voie s„ iei parte la dezbateri — te mut„ Ón comisie, ∫i din comisie te mut„ Ón Parcul Izvor...

Stau ∫i m„ Óntreb dac„ nu cumva cineva, u∫or-u∫or, Ón 15 ani, a golit de sens no˛iunea de parlamentar rom‚n, ∫i dac„ mai are vreo ra˛iune b„t„lia, pentru a ne confrunta din nou Ón disputa electoral„ pentru ocuparea unui nou mandat Ón acest Parlament.

Pentru un cet„˛ean onest ∫i ra˛ional este o problem„ cardinal„: are sau nu sens s„ mai apari Óntr-o form„ goal„, care acoper„ numai ∫i numai interesele meschine ale altora.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Poate se mai treze∫te cineva Ón ˛ara asta!

Alt„ situa˛ie dramatic„ este ∫i la fostul liceu îG. C„linescu“, actuala ™coal„ nr. 148, care nu mai are gard. Copiii sunt Ón pericol: pot s„ri direct Ón strad„ ∫i suferi accidente, precum ∫i persoane dep„rtate de ∫coal„ pot intra neÓngr„dite Ón ∫coal„. Gunoaiele zac peste tot Ón jurul ∫colii, pun‚nd Ón pericol s„n„tatea elevilor.

Banii destina˛i repara˛iilor necesare deschiderii gr„dini˛elor sunt ∫i ei preferen˛ial repartiza˛i. Astfel, unele gr„dini˛e, cum ar fi Gr„dini˛a nr. 268 din sectorul 5, sunt dotate cu laptop-uri, c„, de, ∫i acestea trebuiau v‚ndute, ∫i de ce s„ nu le vindem unor gr„dini˛e, Ón timp ce altele, cum ar fi Gr„dini˛a nr. 205 din Ferentari, nu are Ónc„ terminat„ repara˛ia, deschiderea gr„dini˛ei fiind am‚nat„ ba pe 15 septembrie, acum pe 1 octombrie, ∫i chiar pe mai t‚rziu.

Obi∫nui˛i ca ziarele s„ anun˛e cu bucurie apropierea deschiderii noului an ∫colar, citim cu triste˛e titluri ale articolelor, cum ar fi: îUn elev din trei este afectat de s„r„cie Ón jude˛ul Vrancea“ sau î™colile se zbat Ón mizerie“. Exemplele sunt date de la F„lticeni, unde igienizarea ∫colilor, dotarea cu mobilier sunt deficitare: parchetul este scorojit. Pe scurt, o imagine de total„ indiferen˛„, de del„sare Ón ceea ce prive∫te deschiderea noului an ∫colar.

Dac„ igienizarea ∫i modernizarea ∫colilor nu a constituit o prioritate, nici situa˛ia cadrelor didactice nu este de invidiat. Œntr-un dispre˛ total fa˛„ de profesori, m„ririle salariale mult a∫teptate sunt nerespectate, profesorii fiind obliga˛i s„ ias„ Ón strad„ ∫i s„-∫i cear„ drepturile. Dar cui s„ lase ei copiii?

Dotarea precar„, igienizarea nefinalizat„, utilit„˛ile nemodernizate, cadrele didactice nemul˛umite ∫i Ón pragul grevei generale! Aceasta este situa˛ia ∫colilor din ˛ara noastr„ la 14 septembrie 2004.

Ne Óntreb„m, de asemenea: elevii sunt gata s„ Ónceap„ ∫coala? Unii da, foarte mul˛i, Óns„, nu, pentru c„, a∫a cum au ar„tat interviurile tv spontan luate unor p„rin˛i, este nevoie de 2.000.000 p‚n„ la 4.000.000 de lei pentru a Ómbr„ca, Ónc„l˛a, umple ghiozd„nelul cu c„r˛i, caiete ∫i rechizite.

Œn unele cazuri, cum sunt copiii ai c„ror p„rin˛i au pierit Ón accidente nefericite de munc„, Ónceperea anului ∫colar este un adev„rat co∫mar.

Patru copii, dintre care trei de v‚rst„ ∫colar„, ai familiei Maxinese din Uricani, strada Brazilor, se zbat Óntr-o s„r„cie pentru c„ tat„l lor a pierit Ón luna mai Óntr-un tragic accident de munc„ la mina Uricani. Nici ast„zi, dup„ trei luni, copiii nu au primit pensiile de urma∫, de∫i actele au fost depuse la timp, dar se pare c„ autorit„˛ilor nu le pas„ de ace∫ti copii, care nu au alt„ surs„ de existen˛„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/23.IX.2004 Lista problemelor este lung„, ∫i numai dac„ nu dorim s„ o cunoa∫tem, putem declara c„ ea nu exist„ ∫i c„ totul se va rezolva cu o poman„ de c„r˛i ∫i caiete oferite de guvernan˛i copiilor apar˛in‚nd familiilor pauperizate ∫i aduse Ón pragul disper„rii.

Partidul Rom‚nia Mare se declar„ Óngrijorat de nep„sarea cu care autorit„˛ile trateaz„ deschiderea noului an ∫colar, care, o dat„ mai mult, a luat prin surprindere pe cei Ón a c„ror responsabilitate c„dea acest lucru, adic„ Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii ∫i administra˛ia local„.

Partidul Rom‚nia Mare se solidarizeaz„ cu cadrele didactice ∫i sus˛ine cererile salariale ale profesorilor, a∫a cum a declarat pre∫edintele Partidului Rom‚nia Mare, senatorul Corneliu Vadim Tudor, la conferin˛a de pres„ de vinerea trecut„, cer‚nd totodat„ Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, precum ∫i Ministerului Administra˛iei Publice s„ ac˛ioneze de Óndat„ pentru finalizarea repara˛iilor ∫i igienizarea ∫colilor ∫i a gr„dini˛elor ∫i pentru utilizarea lor c‚t mai grabnic„.

V„ mul˛umesc.

Din aceste motive, domnule prim-ministru, v„ solicit s„ v„ asuma˛i public responsabilitatea politic„ a acestui e∫ec diplomatic ∫i s„ proceda˛i imediat la demiterea persoanelor vinovate de aceast„ situa˛ie. Œn primul r‚nd, demiterea domnului Alexandru Cornea, ambasadorul Rom‚niei Ón Ucraina, pentru lipsa de reac˛ie mai bine de un an fa˛„ de proiectul de construire a canalului BÓstroe de c„tre autorit„˛ile ucrainene; Ón al doilea r‚nd, demisia doamnei Speran˛a Ianculescu, ministrul mediului, pentru lipsa de implicare Ón protejarea acestui ecosistem ∫i pentru nerealizarea unui studiu de impact de mediu asupra Rezerva˛iei Biosferei Delta Dun„rii, ca urmare a construirii acestui canal; Ón al treilea r‚nd, demisia domnului Miron Mitrea, ministrul transporturilor, locuin˛ei ∫i turismului, pentru lipsa de reac˛ie la Ónc„lcarea prevederilor Conven˛iei interna˛ionale de delimitare a traseelor europene din Europa, de la Copenhaga; ∫i, Ón ultimul r‚nd, a domnului Mircea Geoan„, ministrul afacerilor externe, pentru lipsa de demnitate ∫i fermitate Ón promovarea intereselor Rom‚niei ∫i pentru lipsa oric„rui demers – proces interna˛ional — Ómpotriva autorit„˛ilor ucrainene.

V„ mul˛umesc.

Aceasta reprezint„ numai o parte din activitatea Ministerului Agriculturii prin Agen˛ia SAPARD ∫i, deci, o parte din activitatea Guvernului Rom‚niei.

V„ mul˛umesc.

Rom‚nia are acum nevoie de o clas„ politic„ progresist„, modern„, coerent„, eficient„, democratic„ ∫i de o concentrare a actului de guvernare Ón interesul oamenilor.

Œn perspectiva scrutinului electoral din toamn„, Ón ziua de 9 septembrie s-au desf„∫urat lucr„rile Congresului de constituire a Alian˛ei electorale Uniunea Na˛ional„ P.S.D.+P.U.R. f n‚nd cont de noul climat politic existent ∫i de succesele Ónregistrate Ón actul de guvernare, at‚t Ón planul politicii interne, ca ∫i Ón planul politicii externe, exist„ premise ∫i chiar garan˛ii ale realiz„rii obiectivelor pe care noua alian˛„ ∫i le propune. Din punctul meu de vedere, Uniunea Na˛ional„ P.S.D.+P.U.R. este cea mai bun„ solu˛ie pentru continuarea eforturilor noastre, ale tuturor rom‚nilor, Ón perspectiva integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„.

V„ mul˛umesc.

De altfel, a∫ dori s„ dau citire ∫i aici art. 14 din lege, care prevede, actualmente, cum se desf„∫oar„ posibilitatea desp„gubirii oamenilor, ∫i anume: îR„spunderea civil„ pentru pagubele cauzate de v‚natul din speciile care sunt grupate separat Óntr-o anex„ Ón lege revine gestionarului fondului de v‚n„toare, iar, pentru cele cauzate de v‚natul din specii mai aparte, prev„zute Óntr-o alt„ anex„ a legii, autorit„˛ii publice

centrale care r„spunde de silvicultur„. Pentru pagubele produse de v‚natul din speciile strict protejate, desp„gubirile se suport„, Ón primul r‚nd, din fondul de protec˛ie a v‚natului. Pagubele se constat„ Ón condi˛iile legii, la cererea persoanei p„gubite, depus„ la gestionarul fondului de v‚n„toare ∫i consiliul local, Ón termen de maximum 3 zile de la data la care persoana p„gubit„ a constatat producerea pagubei, de o comisie format„ din reprezentantul administra˛iei publice locale, din Ómputernicitul gestionarului fondului de v‚n„toare ∫i persoana p„gubit„, care Óncheie, Ón acest caz, un act constatator. Œn caz de neprezentare a Ómputernicitului gestionarului fondului de v‚n„toare, Ón termen de 48 de ore de la anun˛area sa, constatarea pagubelor se face de c„tre reprezentantul administra˛iei publice locale, Ón prezen˛a a doi martori ∫i a persoanei p„gubite.“

Iar Ón Normele privind protec˛ia culturilor agricole silvice ∫i animalelor domestice, Ómpotriva pagubelor ce pot fi cauzate de v‚nat sunt formulate unele lucruri destul de ciudate, av‚nd Ón vedere faptul c„ proprietarii au obliga˛ii ca s„ asigure paza corespunz„toare Ón culturile agricole ∫i silvice, Ón perioadele Ón care acestea sunt frecvent c„utate de v‚nat pentru hran„. Deci este, totu∫i, o problem„ care ar trebui g‚ndit„ ∫i reglementat„ pu˛in mai mult, ca s„ aib„ responsabilitate comun„, cel pu˛in proprietarii Ómpreun„ cu cei care exploateaz„ aceast„ valoare, care este v‚natul, ∫i gestionarii fondului de v‚n„toare trebuie s„ Óntreprind„ o serie de ac˛iuni pentru protec˛ia culturilor agricole, silvice ∫i animalelor domestice.

La aceste ac˛iuni m-am referit c‚nd am spus c„ ar trebui s„ aib„ o ∫ans„ real„ proprietarii, gospodarii care cultiv„ ceva Ón zona p„durilor, Ón vederea discu˛iilor cu cei care gestioneaz„ v‚natul, pentru a fi Ón siguran˛„, pentru ca, dac„ se Ónt‚mpl„ s„ aib„ pagube, aceste pagube s„ fie, Óntr-adev„r, Ón mod decent, desp„gubi˛i de c„tre cel care r„spunde pentru protec˛ia v‚natului.

A fost doar un semnal de alarm„ ∫i a fost de datoria mea s„ atrag aten˛ia asupra acestor evenimente care, actualmente, Ón toamna acestui an, se Ónt‚mpl„ la nivelul Óntregii ˛„ri, Ón acele zone montane despre care am f„cut pomenire, ∫i a∫ dori s„ atrag aten˛ia asocia˛iilor generale ale v‚n„torilor ∫i pescarilor ca s„ aib„ o aten˛ie sporit„ ∫i s„ dea un sprijin efectiv pentru proprietarii terenurilor, s„ aib„ o comunicare decent„ ∫i s„ respecte legisla˛ia Ón vigoare. Solu˛ii exist„, este nevoie de voin˛„ ∫i de o interven˛ie imediat„ din partea tuturor care au tangen˛„ cu problemele ridicate.

Am speran˛a c„, Ón legisla˛ia viitoare, Legea nr. 103 va fi modificat„, va fi dezb„tut„ c‚t mai cur‚nd, spre folosul tuturor celor care solicit„ acest lucru, din Óntreaga ˛ar„. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

prin Tratatul cu Ucraina, la p„r˛i din teritoriul Rom‚niei care nu au apar˛inut niciodat„ vecinilor de la nord, de ce am fi mai greu de convins acum? Ce sens mai are s„ primim considera˛ia altora, c‚nd noi Ón∫ine ne trat„m cu lejeritate interesele?

Œn ultimele zile se contureaz„ o nou„ criz„ diplomatic„, similar„ celei a Canalului BÓstroe. La Belene, Ón Bulgaria, la numai c‚˛iva km de ˛„rmul rom‚nesc, guvernul de la Sofia inten˛ioneaz„ s„ construiasc„ o central„ atomo-electric„. Dup„ centrala de la Kozlodui, un nou pericol nuclear — de data aceasta mult mai grav — prinde via˛„ Ón vecin„tatea noastr„. Locuitorii jude˛ului Teleorman sunt amenin˛a˛i de contaminarea radioactiv„ ∫i chimic„ a mediului, contaminare care afecteaz„ Ón mod direct ∫i grav apa, solul ∫i aerul. Dun„rea Óns„∫i este Ón pericol, pentru c„ Ón ea vor fi evacuate apele contaminate.

Nimic mai firesc dec‚t dorin˛a p„r˛ii bulgare de a construi o nou„ central„ atomo-electric„. Dar de ce la doi pa∫i de ˛„rmul rom‚nesc? De ce s„ suporte Rom‚nia riscurile uria∫e ale unui astfel de proiect? De ce s„ sufere, din nou, tocmai Dun„rea ∫i Delta? Ne place s„ credem c„, Ón urma unui protest energic al statului rom‚n, autorit„˛ile de la Sofia vor alege o nou„ loca˛ie pentru centrala atomic„. Œn cazul Ón care nu se va Ónt‚mpla a∫a, vom fi confrunta˛i cu un nou act de for˛„ al unor vecini care nesocotesc interesele fire∫ti ale p„r˛ii rom‚ne. Vom fi prin∫i Ón cle∫tele focarului de infec˛ie BÓstroe—Belene, iar acest focar de infec˛ie va avea consecin˛e nu numai asupra mediului, ci chiar asupra credibilit„˛ii Rom‚nei Ón lume. O ˛ar„ c„reia vecinii Ói pot impune acte unilaterale nu are dreptul s„ vorbeasc„ despre succesele sale Ón politica extern„, ∫i, cu at‚t mai mult, nu are dreptul s„ se proclame o putere regional„.

Programul de politic„ extern„ al Partidului Rom‚nia Mare are cinci direc˛ii prioritare de ac˛iune. Œn primul r‚nd, suntem preocupa˛i de integrarea Ón Uniunea European„, Óncerc‚nd s„ ob˛inem pentru Rom‚nia, prin negocieri responsabile, c‚t mai multe avantaje Ón cursul acestui proces. Œn al doilea r‚nd, P.R.M. ˛inte∫te o c‚t mai profund„ implicare Ón via˛a NATO, printr-o reform„ a armatei care s„ ne ofere siguran˛„ ∫i for˛„. Œn al treilea r‚nd, pe urmele lui Nicolae Titulescu, Partidul Rom‚nia Mare urm„re∫te o profund„ solidaritate cu deciziile O.N.U., acesta fiind singurul for care ofer„ legitimitate ac˛iunilor politice ∫i militare interna˛ionale. Œn al patrulea r‚nd, dorim, pentru comer˛ul exterior rom‚nesc, rec‚∫tigarea pie˛elor din Rusia, America de Sud ∫i Africa, pie˛e unde produsele ∫i expertiza noastr„ au fost mereu bine primite. Œn sf‚r∫it, Partidul Rom‚nia Mare Ó∫i propune ca, prin eradicarea corup˛iei ∫i cre∫terea economic„, precum ∫i printr-o diploma˛ie vertical„, s„ rec‚∫tig„m pentru Rom‚nia respectul vecinilor ∫i demnitatea na˛ional„.

O alt„ cauz„ care poate determina aceast„ criz„ demografic„ este reprezentat„ de condi˛iile precare de trai ale tinerilor c„s„tori˛i din Rom‚nia. Marea lor majoritate stau Ómpreun„ cu p„rin˛ii, Ón spa˛ii modeste, ∫i, de∫i ar dori s„ aib„ 2-3 copii, nu-∫i permit dec‚t unul singur, pentru c„ la lipsa spa˛iului de locuit se adaug„ lipsurile materiale zilnice, stresul, cheltuielile enorme pentru cre∫terea ∫i educa˛ia unui copil ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, viitorul nesigur care-l a∫teapt„.

Nu este de mirare c„ popula˛ia ˛„rii Ómb„tr‚ne∫te sau nici nu mai apuc„, Ón ultimul timp, s„ se bucure de pensie, ca urmare a ratei crescute a mortalit„˛ii, Ón timp ce doar anumite categorii sociale, cu un grad redus de preg„tire profesional„ ∫i moral„, aduc pe lume copii Óntr-un num„r destul de mare, pe care apoi fie c„-i abandoneaz„ la casele de copii, fie Ói cresc Ón condi˛ii mizere, cre‚ndu-le de mici ideea c„ „sta este stilul de via˛„ pe care trebuie s„-l urmeze.

Deci, pe l‚ng„ o rat„ redus„ a natalit„˛ii din ultimii cinci ani, nici materialul genetic care a fost luat Ón calcul la aceast„ rat„ nu este de cea mai bun„ calitate, ∫i nu neap„rat numai din vina indivizilor societ„˛ii rom‚ne∫ti actuale.

Fenomenul de Ómb„tr‚nire marcheaz„ acum cea mai mare parte din popula˛ia civilizat„ a Europei. Spre deosebire de ˛„rile occidentale, noi mai avem ceva timp, pentru c„ semnalul de alarm„ care s-a tras ne aten˛ioneaz„ c„ avem probleme majore, dar ∫i responsabilit„˛i fa˛„ de trecutul, prezentul ∫i viitorul ˛„rii.

Este momentul s„ analiz„m cu aten˛ie fenomenele demografice, condi˛iile social-economice ∫i politice din prezent ∫i s„ Óncerc„m s„ construim strategii care s„ poat„ fi aplicate ∫i care s„ dea rezultatele scontate, pentru c„, Ón caz contrar, sumbrele previziuni se vor Óndeplini, poate, mai cur‚nd dec‚t anul prognozat.

Totodat„, pentru rea∫ezarea ∫i revigorarea Ónv„˛„m‚ntului la sate, sunt Ón vigoare m„surile desfiin˛„rii unit„˛ilor cu predare simultan„ la gimnaziu, proces ce nu oferea un Ónv„˛„m‚nt de calitate, ∫i aducerea elevilor cu efective mai mici la ∫colile mai puternice, mai bine dotate ∫i cu profesori califica˛i, iar pentru stimularea dasc„lilor, Statutul cadrelor didactice ∫i Hot„r‚rea Guvernului nr. 769/1998 prev„d un spor consistent pentru mediul rural.

Pentru a facilita deplasarea elevilor spre ∫i de la unit„˛ile ∫colare Óndep„rtate, Guvernul a instituit m„sura dot„rii cu microbuze a acestora, iar, pentru a-i ajuta pe elevii proveni˛i din familiile s„race, au fost alocate fonduri pentru procurarea de rechizite ∫colare, care s„ fie oferite gratuit acestora, de acest privilegiu beneficiind un Ónsemnat num„r de elevi.

De asemenea, pe l‚ng„ programul îCornul ∫i laptele“, de care beneficiaz„ un important segment de ∫colari, tot

prin grija Guvernului, mai nou, s-a procedat la acordarea unui sprijin financiar Ón vederea stimul„rii achizi˛ion„rii de calculatoare de c„tre elevii ∫i/sau studen˛ii Ónv„˛„m‚ntului de stat sau particular acreditat, Ón v‚rst„ de p‚n„ la 26 de ani, care provin din familii cu venituri mici.

Ar fi mai multe de spus despre Ónv„˛„m‚nt ∫i educa˛ie, dar, pentru a nu plictisi, m„ opresc aici, dar nu Ónainte de a folosi acest prilej — Ónceputul noului an de Ónv„˛„m‚nt 2004—2005 — pentru a saluta cu simpatie pe to˛i cei care, de la catedr„ sau dintr-o simpl„ banc„ de elev, se afl„ Ón slujba Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc.

Printre primele g‚nduri pe care doresc s„ le transmit se afl„ ∫i acela de recuno∫tin˛„ deplin„ ∫i de mul˛umire pentru eforturile ce s-au f„cut ∫i se fac Ón continuare Ón vederea men˛inerii procesului de Ónv„˛„m‚nt la cele mai Ónalte cote ale calit„˛ii, relansarea Ónv„˛„m‚ntului ∫i actului educa˛ional, Ón ciuda dificult„˛ilor ∫i obstacolelor multiple pe care a trebuit s„ le dep„∫im.

15 septembrie. Un nou Ónceput. De fiecare dat„ un nou Ónceput. C‚nd toamna apare pe plaiurile rom‚ne∫ti, la jum„tatea lui R„pciune, Óncepe un nou an ∫colar. Desc„tu∫a˛i de toate angoasele verii, intr„m Ón toamn„ cu prim„var„ nou„ Ón suflet, reÓnt‚lnindu-ne cu noi Ón∫ine, cu g‚ndurile, cu dorin˛ele ∫i visurile noastre.

S„ ne unim deci aceste g‚nduri ∫i tr„iri pentru a face din viitorul an ∫colar Ónc„ o treapt„ spre Ómplinirea menirii Ónv„˛„m‚ntului din ˛ara noastr„.

V„ mul˛umesc.

Doresc s„ reamintesc c„ oferta electoral„ P.S.D. îProiectul social-democrat pentru o Rom‚nie european„“ a fost dat publicit„˛ii Ónc„ de la 27 august a.c. Aceast„ ofert„ electoral„ reprezint„ r„spunsul social-democrat la

a∫tept„rile Óndrept„˛ite ale cet„˛enilor pentru o via˛„ mai bun„ ∫i mai demn„. Ea reprezint„ rezultatul op˛iunii pentru:

- o societate guvernat„ de justi˛ie ∫i solidaritate

- na˛ional„;

— o societate prosper„ ∫i echilibrat„ din punctul de vedere economic, social ∫i politic.

Prin principiile ∫i capitolele pe care este cl„dit„ oferta P.S.D., sunt identificate ˛intele majore de interes na˛ional, cum sunt:

- asigurarea cre∫terii nivelului de trai;

- continuarea cre∫terii economice la ritmuri ridicate;

- Ómbun„t„˛irea serviciilor de s„n„tate;

- dezvoltarea serviciilor publice de Ónv„˛„m‚nt;

- consolidarea puterii judec„tore∫ti;

- lupta Ómpotriva corup˛iei;

- integrarea european„, integrarea Ón NATO ∫i for˛ele

- de ap„rare;

- protec˛ia medului Ónconjur„tor.

Fiecare din aceste principii ∫i capitole are date ∫i cifre concrete, la Óndem‚na tuturor.

Pentru o dezbatere responsabil„ ∫i la obiect a ofertelor electorale, este necesar ca P.N.L. ∫i P.D. s„ prezinte Ón fa˛a opiniei publice ∫i a presei o ofert„ proprie, cu date concrete, astfel Ónc‚t dezbaterile s„ fie la obiect, evit‚ndu-se generalit„˛ile, care nu folosesc nim„nui.

Cet„˛eanul rom‚n are dreptul ∫i trebuie s„ fie informat Ón leg„tur„ cu ceea ce va vota, cu proiectele ∫i angajamentele partidelor Ónscrise Ón lupt„. El trebuie s„ ∫tie cine este vizat s„ conduc„ Guvernul care se va forma Ón urma alegerilor, c„ruia Ói vor reveni sarcini de mare r„spundere: integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ ∫i prosperitatea cet„˛enilor.

Œn locul risipei de energie pentru injurii de tot felul proliferate de reprezentan˛ii P.N.L. ∫i P.D., dezbaterea cu responsabilitate a problemelor esen˛iale pentru dezvoltarea economic„ ∫i social„ a Rom‚niei ∫i pentru fundamentarea temeinic„ a unui program de guvernare ar contribui nu numai la o mai bun„ edificare a electoratului, dar ∫i la crearea condi˛iilor ca m„surile ce se vor adopta s„ fie Óntr-adev„r Ón folosul cet„˛enilor.

La conducerea Rom‚niei trebuie s„ se ajung„ ca urmare a unor dezbateri, cu spirit de responsabilitate, ale proiectelor ∫i programelor, ∫i nu ca urmare a atacurilor murdare Ómpotriva adversarilor politici.

A∫ dori ca unii deputa˛i ai puterii s„ Ón˛eleag„ care este menirea lor, potrivit normelor constitu˛ionale ∫i morale, care este r„spunderea Ón fa˛a cet„˛enilor rom‚ni, ∫i s„ cheme la raport un Guvern care face ce vrea, f„r„ controlul parlamentar, Parlament transformat Ón ap„r„torul unui Guvern mincinos, corupt, populist, nes„n„tos pentru via˛a public„ rom‚neasc„. Pentru c„ actualul Parlament pur pesedist a dovedit c„ este incapabil s„ contribuie la consolidarea democra˛iei ∫i a permis derapaje c„tre un stat totalitar, este bine s„ ne g‚ndim ce ar mai Ónsemna un Parlament format de conven˛ia pur pesedist„.

Prevenirea Ómboln„virilor? Programe de s„n„tate? Servicii stomatologice? Farmacii sau puncte farmaceutice? Acestea exist„ Óntr-un num„r extrem de mic de localit„˛i rurale. Aceasta este realitatea. Ce spune, Óns„, Programul Partidul Social Democrat de guvernare Óntre anii 2000—2004, prezentat Ón Parlamentul Rom‚niei de prim-ministrul Adrian N„stase?

Ac˛iuni ale Guvernului P.S.D.: îAcordarea de asisten˛„ medical„ gratuit„ pentru popula˛ia din mediul rural cu venituri mici ∫i/sau f„r„ venituri din zonele defavorizate; crearea cadrului legal pentru atragerea personalului medical Ón zonele izolate sau defavorizate prin: salarii substan˛ial majorate; sediu pentru dispensar cu dot„ri corespunz„toare cu aparatur„, echipamente ∫i materiale sanitare ∫i cu mijloace de transport adecvate zonei; locuin˛e ∫i teren agricol acordate gratuit; condi˛ii avantajoase pentru pensionare.“

Dac„ compar„m aceste inten˛ii cu realitatea, oricine poate constata c‚t de pu˛in a f„cut Guvernul P.S.D. pentru electoratul din localit„˛ile rurale.

Exist„ lege pentru acordarea de medicamente compensate cu 90% pentru pensionarii cu pensii de p‚n„ la 6 milioane de lei? Exist„, dar pentru locuitorii din mediul rural legea nu reprezint„ nimic. Œn cazul fericit c‚nd exist„ un medic de familie Ón comun„ care s„ le prescrie medicamentele de care au nevoie, costul drumului la farmacia din ora∫ul cel mai apropiat, bolile invalidante de care sufer„ ∫i b„tr‚ne˛ea Ói determin„ pe mul˛i s„ renun˛e la acest drept legal, dac„ nu au copii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/23.IX.2004 sau un vecin care s„ le aduc„ de la farmacia din ora∫ medicamentele de care au nevoie. Guvernul nu spune nimic despre asisten˛a medical„ pentru ∫omerii ∫i disponibiliza˛ii care nu mai primesc ajutor de ∫omaj sau social. Pentru ace∫tia exist„ doar asisten˛a medical„ de urgen˛„ gratuit„. Dac„ nu au nici o surs„ regulat„ de venituri, cum Ó∫i pot pl„ti aceste persoane serviciile medicale c‚nd au nevoie de ele?

Pentru rezolvarea problemelor asisten˛ei medicale din mediul rural, prezent„m c‚teva din solu˛iile noastre:

— pentru a avea cadre medicale calificate Ón mediul rural, at‚t comunitatea local„, c‚t ∫i statul pot acorda burse de studii pentru asisten˛i medicali sau de farmacie, medici, cu un contract de munc„ obligatoriu ca dup„ absolvirea studiilor s„ lucreze 5—10 ani Ón localitatea respectiv„, Ón cabinete medicale sau puncte farmaceutice;

— primarii din mediul rural trebuie s„ fie obliga˛i s„ acorde spa˛ii adecvate pentru cabinetele medicilor de familie din mediul rural;

— pe l‚ng„ serviciile de ambulan˛„ prespitaliceasc„, pot func˛iona, Ón fiecare jude˛, centre medicale mobile, dotate cu aparatur„ de laborator, de investiga˛ii ∫i personal medico-sanitar, care pot asigura at‚t controale medicale periodice ale popula˛iei rurale pe grupe de risc, la planificarea direc˛iilor de s„n„tate public„ jude˛ene, deci preven˛ie, c‚t ∫i asisten˛„ medical„ planificat„, astfel de centre mobile func˛ion‚nd cu succes Ón Anglia (îwalkin-centers“);

— reÓnfiin˛area cabinetelor medicale ∫colare, mai ales Ón mediul rural, care pot func˛iona cu personal sanitar cu studii medii ∫i pot avea un rol foarte important Ón prevenirea Ómboln„virilor ∫i, mai ales, Ón educa˛ia sanitar„ a copiilor;

— definirea unui pachet de servicii medicale minimale (Ón afara celor de urgen˛„) pentru persoanele f„r„ venituri.

Œn domeniul medical, Ón comisiile de s„n„tate din Parlamentul Rom‚niei, P.R.M. are cea mai complet„ echip„ de speciali∫ti, care lucreaz„ Ón domeniul medical Ón toate specialit„˛ile ∫i departamentele.

Mul˛umesc.

Exist„ locuri Ón istoria popoarelor denumite, pe bun„ dreptate, îtemple sfinte“. Pentru multiplele semnifica˛ii de ordin istoric, politic ∫i social, fiebea poate fi considerat un îtemplu sf‚nt“ al rom‚nilor, unde se afl„ morm‚ntul lui Avram Iancu ∫i îgorunul lui Horia“, devenind un adev„rat loc de pelerinaj ∫i de tr„ire patriotic„ pentru to˛i rom‚nii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/23.IX.2004

Sper„m c„ acest protocol este Ónceputul revigor„rii ∫colii rom‚ne∫ti, investirii Ón resursa uman„, adic„, cum spunea un mare dasc„l, s„ fim pl„ti˛i pentru cap, ∫i nu pentru ∫ezut. Atunci vom c‚∫tiga ∫i vom repune Rom‚nia Ón locul care este.

Reiterez cererea de a ne fi trimis„ la comisie aceast„ ordonan˛„ ∫i sper c„ vom avea Ón˛elegerea colegilor no∫tri.

V„ mul˛umesc ∫i cred c„ miercuri, adic„ m‚ine, ne ve˛i scuza pe cei care nu vom fi Ón b„nci, pentru c„ vom fi, probabil, Ón b„ncile de la ∫coal„, nu de la Parlament.

Succes Ón noul an ∫colar tuturor cadrelor didactice.

De altfel, Ministerul Justi˛iei, ini˛iatorul acestui proiect de lege, nu a sus˛inut Ón cadrul comisiei acest amendament ∫i doresc s„ solicita˛i, domnule pre∫edinte, reprezentantului ministerului s„-∫i prezinte pozi˛ia Ón plen Ónainte de a Óncepe dezbaterile, Óntruc‚t de acceptarea acestui amendament depinde Óntreaga procedur„ sau depind toate modific„rile care se propun acestui proiect adus de Guvern Ón fa˛a noastr„.

V„ mul˛umesc.

O dat„ cu intrarea Ón NATO, apropo de acele complete de pe l‚ng„ instan˛ele civile, domnule coleg, o dat„ cu intrarea Ón NATO li s-a cerut s„ fie reÓnfiin˛ate. Iat„ c„ au fost reÓnfiin˛ate. Vre˛i s„ ajungem Ón acela∫i loc, ca s„ avem de unde reveni? Vre˛i s„ facem aceea∫i gre∫eal„?

P„i, dac„ cei de la Bruxelles ne-ar cere acest lucru, eu v„ Óntreb de ce nu-i cere ∫i Spaniei acest lucru, unde exist„ ∫i func˛ioneaz„ ∫i Ón prezent un tribunal militar suprem, suprem, curte suprem„ militar„, adic„ ceea ce se propune ast„zi — o sec˛ie militar„ Ón cadrul Œnaltei Cur˛i de Justi˛ie ∫i Casa˛ie din Rom‚nia.

Dar vreau s„ v„ mai dau ∫i un alt exemplu, un alt precedent. Œn Cehia exist„ o sec˛ie militar„ Ón cadrul Cur˛ii Supreme de Justi˛ie din Cehia ∫i nimeni n-a mai pl‚ns.

## Domnilor colegi,

Apropo de competen˛a material„, vreau s„ v„ spun c„ Ón Marea Britanie instan˛ele militare sunt competente s„ cerceteze ∫i s„ judece toate cazurile, indiferent de calitatea celor care le comit, civili sau militari, legate de: siguran˛a statului, proprietatea Guvernului Regatului Marii Britanii. Adic„ este vorba de proprietatea public„ a acestui regat, indiferent c„ sunt militari sau civili. Oare, suspecta˛i Marea Britanie, Spania, Cehia etc., Statele Unite, de regimuri nedemocratice? De regimuri nedemocratice?! Domnilor, tr„i˛i cu picioarele pe p„m‚nt ∫i cu capul pe umeri! Via˛a demonstreaz„ c„ ideea aceea cu desfiin˛area lor nu este corect„, nu este just„.

™i, acum, s„ v„ spun de ce s-a propus reintroducerea, reÓnfiin˛area sec˛iei militare.

## Domnule pre∫edinte,

Revin la propunerea f„cut„. Noi suntem de acord cu restituirea la comisie, dar nu Ón˛eleg, f„r„ nici un argument, pur ∫i simplu, ca unii colegi s„ nu fie de acord cu acest proiect de lege, pentru simplul fapt c„ ar fi organizare judiciar„ perfect„ ∫i pe linia instan˛elor militare. Nic„ieri Ón lume nu exist„ o asemenea reglementare, p‚n„ la jum„tate. Asta este reglementare de organizare p‚n„ la jum„tate. Contravine, repet, Conven˛iei Europene, pe care am evocat-o aici.

Propun restituirea. V„ mul˛umesc.

S-a adoptat propunerea de respingere.

4. Proiectul de Lege privind unele m„suri financiare Ón domeniul prevenirii ∫i combaterii traficului ∫i consumului ilicit de droguri. Lege ordinar„.

Cine este pentru? 213 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat.