Traian Constantin Iga∫

îCetatea Aradului trebuie s„ fie a ar„denilor!“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Fiecare dintre noi, cei care suntem azi aici, parte component„ a Parlamentului Rom‚niei, dator„m cet„˛enilor care ne-au votat ca prin tot ceea ce Ónf„ptuim s„ nu-i dezam„gim. Acest lucru este cu at‚t mai

important pentru noi, cei mai tineri dintre parlamentari, deputa˛i sau senatori, care trebuie s„ demonstr„m c„ tinere˛ea nu e doar o virtute, ci ∫i o calitate. Una dintre obliga˛iile pe care le avem, odat„ ale∫i, este aceea de a Óncerca prin toate mijloacele de care dispunem, ∫i m„ refer aici chiar ∫i la aceast„ declara˛ie politic„, s„ sprijinim comunitatea pe care o reprezent„m.

Ar„denii au Óncercat Óntotdeauna s„ se ridice deasupra a∫tept„rilor ∫i, de ce nu, prin ceea ce au Óntreprins, s„ dea un exemplu ∫i celorlal˛i. Azi doresc s„ v„ prezint unul dintre marile proiecte ar„dene prin care se sper„ ∫i se Óncearc„ a aduce o dezvoltare municipiului Arad, dar care are Ónc„ nevoie de sprijin pentru a fi realizat.

Imediat dup„ Revolu˛ia din 1989, autorit„˛ile locale ale municipiului Arad au demarat proiectul de trecere a Cet„˛ii Aradului din patrimoniul Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale Ón cel al autorit„˛ilor locale. Acest lucru se impunea cu at‚t mai mult cu c‚t cetatea, construit„ ca obiectiv militar de o deosebit„ importan˛„ Ónc„ din timpul domniei Mariei Tereza (1740—1780), ad„postea din anul 1919 o banal„ cetate, pentru ca dup„ 1989 puternica baz„ militar„ a Armatei Rom‚ne s„-∫i piard„ din interesul militar. Num„rul militarilor care au fost Óncorpora˛i Ón aceast„ unitate a Ónceput s„ scad„ vertiginos: dac„ la nivelul anului 1989 num„rul acestora se ridica la 3.000 de suflete, Ón prezent num„rul lor dep„∫e∫te cu pu˛in cifra de 700.

Acesta a fost Óns„ ∫i motivul principal pentru care autorit„˛ile locale au demarat proiectul de trecere a cet„˛ii Ón patrimoniul civil ∫i transformarea acesteia Óntr-un monument istoric ce ar putea deveni o atrac˛ie turistic„ important„ pentru ora∫.

De∫i atitudinea adoptat„ de Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale nu poate fi caracterizat„ ca fiind una îofensiv„“, solicit„rile au determinat ca autorit„˛ile locale s„ treac„ printr-o perioad„ de a∫teptare, acestea neput‚nd Ónc„ s„ g„seasc„ o rezolvare a problemei, Óntruc‚t se impune punerea la dispozi˛ie a fondurilor necesare construirii unei noi caz„rmi. Pe l‚ng„ aceste fonduri, va mai fi necesar„ o a doua rezerv„ de fonduri pentru transformarea cet„˛ii Ón muzeu, fonduri care se ridic„ la o valoare deloc de neglijat. O solu˛ie salvatoare pe care autorit„˛ile locale au identificat-o a fost ∫i cea de includere a obiectivului turistic pe lista UNESCO, fapt ce ar permite accesul la finan˛„ri externe. Este Óns„ un demers foarte dificil din varii motive.

Œn prezent, Ón incinta cet„˛ii func˛ioneaz„ un batalion mixt rom‚no-ungar de men˛inere a p„cii, Ónfiin˛at Ón 1998. Acesta este condus alternativ de Rom‚nia ∫i Ungaria, comanda fiind schimbat„ Ón fiecare an, iar militarii de aici au participat Ón ultimii ani la misiuni importante Ón Kosovo, Afganistan ∫i Irak. Œn ultima perioad„, autorit„˛ile locale din Arad au f„cut tot ce se putea face pentru realizarea acestui proiect. Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale ∫i-a anun˛at disponibilitatea de a ceda acest obiectiv, condi˛ion‚nd acest proiect de mutarea garnizoanei din Arad Ón vechea unitate militar„ din Lipova. Œns„ ∫i Ón acest caz costurile sunt foarte ridicate, ele cifr‚ndu-se la 200 miliarde de lei ∫i urm‚nd a fi suportate de autorit„˛ile locale, care sper„ s„ ob˛in„ sprijin din partea Ministerului Finan˛elor Publice.