Liviu Bogdan Ciuc„

îComentarii privind Ziua Drapelului Na˛ional“

Anual, Ón 26 iunie, se s„rb„tore∫te Ziua Tricolorului, s„rb„toare instituit„ prin lege (Legea nr. 96/1998). S-a considerat c„ drapelul na˛ional este simbolul cel mai sf‚nt al rom‚nilor ∫i manifest„rile dedicate lui pot contribui major la formarea ∫i consolidarea sentimentelor patriotice. De altfel, Ón toate ˛„rile, drapelul de stat are acest rol de Ónt„rire a patriotismului, Ón jurul lui solidariz‚ndu-se, la bine ∫i la r„u, fiecare popor. Un astfel de comportament nu poate fi acuzat de na˛ionalism ∫ovin; nici o form„ de respect fa˛„ de propriul drapel, nici o form„ de punere a acestuia Ón eviden˛„ nu pot fi etichetate critic.

Dar de ce 26 iunie? Pentru a afla un r„spuns la aceast„ Óntrebare trebuie s„ privim Ón trecut, mai exact Ón prima jum„tate a secolului al XIX-lea. Astfel, din 1834, c‚nd fi„rile Rom‚ne au Ónceput s„ se dezvolte din punct de vedere economic, c‚nd con∫tiin˛a na˛ional„ cerea unitatea ∫i libertatea ˛„rii, domnitorul fi„rii Rom‚ne∫ti, Alexandru Ghica Vod„, a ob˛inut de la otomani Ónvoirea îde a pune steag rom‚nesc cor„biilor negustore∫ti ∫i o∫tirii“. Dac„ steagul destinat cor„biilor avea dou„ culori (galben ∫i ro∫u), cel atribuit armatei era compus din trei

(ro∫u, galben ∫i albastru) ∫i un vultur la mijloc. Acesta este socotit drept Ónceputul adopt„rii tricolorului pe p„m‚nt rom‚nesc.

O alt„ informa˛ie o descoperim printre m„rturiile unui francmason, Jean Alexandre Vaillant, potrivit c„ruia tricolorul ar fi fluturat pentru prima dat„ Ón ziua de 29 iulie 1839 pe muntele Ple∫uva, zona Comarnic. Astfel, arborarea de c„tre Vaillant a tricolorului ca drapel al Principatelor este, poate, cea mai veche atestare documentar„ a acestui fapt. Pentru noi, cei de ast„zi, este un prilej de ad‚nc„ emo˛ie g‚ndul c„ acei ˛„rani ∫i ciobani anonimi din Comarnic, aduna˛i Ón jurul tricolorului pe muntele Ple∫uva, au fost poate martorii ne∫tiutori ai unui eveniment istoric de mare semnifica˛ie pentru f„urirea na˛iunii noastre, ca ∫i faptul c„, atunci, Ón ajunul îregener„rii“ noastre ca na˛iune, s-au g„sit al„turi de acel drapel un francez ∫i un rom‚n, ca o Óntruchipare simbolic„ a unei prietenii ce a Ónfruntat veacurile.

Corobor‚nd primele informa˛ii cu m„rturiile lui Vaillant, rezult„ Ón primul r‚nd o constatare nea∫teptat„: tricolorul rom‚nesc era cunoscut Ónc„ din deceniul 4 al secolului al XIX-lea drept simbol na˛ional, a∫adar cu cel pu˛in un deceniu Ónainte de oficializarea sa.

Aten˛ia ne este atras„ ∫i mai mult de anul revolu˛ionar 1848. Tricolorul a fost adoptat ca simbol al na˛iunii Ón prima zi a victoriei Revolu˛iei burghezo-democratice (1848—1849), 14/26 iunie, c‚nd a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucure∫ti ∫i promulgarea Decretului nr. 1 de instituire a drapelului na˛ional.

Mai pu˛in cunoscut este Óns„ faptul c„ el exista, am putea spune, _in pectore,_ Ón inimile revolu˛ionarilor Ónc„ de mult timp. El a fluturat, poate pentru prima oar„, o dat„ cu izbucnirea Revolu˛iei din februarie 1848 de la Paris, pe Hotel de Ville, prim„ria Capitalei franceze, al„turi de celelalte steaguri ale na˛ionalit„˛ilor. Poate pentru prima dat„ tricolorul rom‚nesc a fost Ónf„˛i∫at public, ca simbol vexilologic na˛ional, Ón contextul aceluia∫i an revolu˛ionar 1848, dup„ 25 februarie, la Paris (...), c‚nd o delega˛ie de tineri rom‚ni au mers Ón îc‚nt„ri de libertate“ la prim„ria Parisului s„ felicite guvernul provizoriu.