îConsiliul Suprem de Ap„rare a fi„rii prezint„ Raportul de activitate pe 2005 Parlamentului Rom‚niei“
Raportul de activitate al Consiliului pe anul 2005 este un document inacceptabil, care are un singur mare merit, acela de a se constitui Ón dovada suprem„ a pericolului major Ón care se afl„ democra˛ia Ón Rom‚nia.
Aceast„ dovad„ este autentic„ ∫i poart„ semn„tura celui mai credibil factor — consilierul preziden˛ial ∫i ∫ef al Departamentului Securit„˛ii Na˛ionale din cadrul Administra˛iei Preziden˛iale.
Acest raport vine ∫i ne arat„ cum o clic„ militarist„ ∫i-a subordonat, prin intermediul unei institu˛ii anacronice, de sorginte r„s„ritean„, Guvernul Rom‚niei.
Personajele-cheie ale acestui organism au avut ∫i au, la r‚ndul lor, f„r„ excep˛ie, antecedente dintre cele mai interesante prin pozi˛iile ocupate Ón istoria confrunt„rii
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/19.V.2006
bipolare din perioada R„zboiului Rece. Aceasta ar putea fi una dintre principalele cauze ale ofensei pe care mostra de raport o aduce Parlamentului Rom‚niei, care risc„, la r‚ndul s„u, dac„ nu-l va respinge, s„ se ata∫eze drept remorc„ la un sistem politic care se anun˛„ ca o amenin˛are major„ la adresa Constitu˛iei ∫i a democra˛iei.
Raportorul are obliga˛ia stabilit„ prin lege ca, anual, s„ dea seam„ Parlamentului de activitatea pe care a desf„∫urat-o, activitate care trebuie s„ acopere o palet„ de competen˛e ∫i atribu˛ii cu geneza Ón art. 119 al Constitu˛iei ∫i detaliate Ón propria lege de organizare ∫i func˛ionare.
Problemele cardinale ale acestui îraport“ sunt dou„: — prima, c„ institu˛ia raportoare ignor„ legea, de vreme ce una prevede aceasta c„ trebuie s„ fac„ ∫i de cu totul altceva rezult„ c„ s-a ocupat;
— a doua problem„ este aceea c„ legea institu˛iei raportoare este desuet„, fiind una dintre reminiscen˛ele cazone ilustrative pentru imobilismul ∫i spiritul revolut care sufoc„ sistemul securit„˛ii na˛ionale a Rom‚niei.
Dar, chiar ∫i a∫a, legea fiind Ón vigoare ∫i exprim‚nd, implicit, voin˛a noastr„, a Parlamentului, de a continua s„ ne situ„m sub imperiul ei, trebuie Óntocmai respectat„, fiindc„ nimeni nu este mai presus de lege. Cu o singur„ excep˛ie: Consiliul Suprem de Ap„rare a fi„rii.
Cel mai grav apare faptul c„ tot mai mult Guvernul este obstruc˛ionat Ón Óndeplinirea prerogativelor sale de c„tre institu˛ia pe c‚t de fantomatic„, pe at‚t de real„ ∫i amenin˛„toare, care se cheam„ C.S.A.T.
S„ analiz„m, a∫adar, cu ce trebuia s„ se ocupe Ón concret autoritatea public„ responsabil„ constitu˛ional pentru organizarea ∫i coordonarea unitar„ a activit„˛ilor care privesc: ap„rarea ˛„rii, securitatea na˛ional„, participarea la men˛inerea securit„˛ii informa˛ionale ∫i la ap„rarea colectiv„, precum ∫i la ac˛iunile de men˛inere sau restabilire a p„cii ∫i ce se prezint„, Ón fapt, Ón paginile Raportului transmis Parlamentului Rom‚niei.
Œn concep˛ia semnatarului raportului, Constitu˛ia ∫i legile au cerut C.S.A.T.-ului s„ se ocupe, Ón ordinea de prioritate men˛ionat„ chiar de primul alineat al documentului, de:
- urm„rirea consolid„rii institu˛iilor statului de drept;
- afirmarea identit„˛ii na˛ionale;
- prezen˛a activ„ a Rom‚niei pe arena interna˛ional„;
S„ fim lucizi, ra˛ionali ∫i s„ judec„m obiectiv. Ce au toate cele de mai sus, men˛ionate Ón raport, cu competen˛ele ∫i atribu˛iile C.S.A.T.-ului? Nimic comun cu organizarea ∫i coordonarea unitar„ a domeniului securit„˛ii na˛ionale!
Dimpotriv„, dac„ obiectivele respective au constituit scopul efectiv al activit„˛ii C.S.A.T.-ului, atunci Ónseamn„ c„ suntem Ón prezen˛a unei structuri paralele, parazit al Guvernului, c„ruia ori Ói ia oxigenul ori Ói sustrage meritele.
S„ mergem mai departe. Din cel de-al cincilea alineat din prima pagin„ a raportului rezult„ _expressis verbis_ c„,
prin activitatea sa, Consiliul a coordonat de fapt altceva dec‚t l-a Ónvestit Constitu˛ia, ∫i anume, citez:
1. îcoordonarea eforturilor pentru realizarea consensului na˛ional cu privire la interesele de securitate ale Rom‚niei“ (Nota bene: Acesta este un obiectiv politic ∫i o ac˛iune politic„, deci o chestiune a partidelor Ón care putea, eventual, s„-∫i exercite rolul de mediator Parlamentul ∫i Pre∫edintele Rom‚niei, dar nu consiliul.);
2. îaprofundarea reformei Ón justi˛ie“ (Nota bene: Nu este nici o eroare, a∫a scrie, negru pe alb! Interesant este Óns„ c„ îStrategia de reform„ a sistemului judiciar 2005—2007“, document al Ministerului Justi˛iei din 26 martie 2005, nu a trecut niciodat„ pe la C.S.A.T.!);
3. îconsolidarea mecanismelor de respectare ∫i aplicare a legii“ (Nota bene: Un atribut evident din competen˛a Guvernului ∫i a puterii judec„tore∫ti.);
4. îprevenirea ∫i combaterea corup˛iei“ (Nota bene: Dup„ ∫tiin˛a noastr„ ∫i potrivit celor publicate Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Strategia na˛ional„ anticorup˛ie nu a trecut pe la C.S.A.T., fiind adoptat„ prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 231 din 30 martie 2005, care a omis abrogarea strategiei similare adoptate de guvernul anterior prin Hot„r‚rea nr. 1944 din 10 noiembrie 2004 ∫i care vizeaz„ acela∫i interval de timp, 2005—2007. Asta da coordonare!).
Cu ce s-au mai ocupat distin∫ii membri ai selectului club denumit îConsiliu“?
Conform alineatului 6, pagina 1:
Au îanalizat ∫i dezb„tut teme“ care au avut ca scop (˛ine˛i-v„ bine!):
— îasigurarea mecanismelor de dezvoltare competitiv„ ∫i func˛ional„ a economiei rom‚ne∫ti“;
— îÓmbun„t„˛irea nivelului de trai al popula˛iei“ (Nota bene: Cel pu˛in acum avem o explica˛ie a s„r„ciei na˛ionale!);
— îasigurarea m„surilor pentru protejarea resurselor naturale ∫i a mediului Ónconjur„tor“ (substituire Ón Óndatoririle Guvernului);
— îsprijinirea comunit„˛ilor rom‚ne∫ti din afara grani˛elor ˛„rii“ (substituire Ón Óndatoririle Ministerului Afacerilor Externe).
Mai afl„m, pe aceast„ cale, c„ onor Departamentul Securit„˛ii Na˛ionale se afl„, din anul 2005, la originea evalu„rii, revizuirii ∫i elabor„rii noii legisla˛ii a domeniului ∫i institu˛iilor din sistemul de securitate, proiecte care, dup„ cum se ∫tie, au apucat-o pe un drum gre∫it, gener‚nd un gratuit, dar mare ∫i p„gubos scandal na˛ional, care a decredibilizat Ón opinia public„ institu˛iicheie ale statului rom‚n.
Incompeten˛„ ∫i prostie sau rea-voin˛„ ∫i premeditare?
Avem ∫i o anex„ a hot„r‚rilor adoptate de Consiliu. Am fost interesa˛i s„ o parcurgem ∫i mare ne-a fost surpriza s„ constat„m c„ nimic, dar absolut nimic din toate cele anterioare, citate chiar din prima pagin„ a raportului, nu au vreo reflectare ori sus˛inere Ón cel pu˛in o hot„r‚re din cele aproape 200 c‚te au fost adoptate Ón anul 2005.
Num„rul hot„r‚rilor adoptate ridic„ ∫i el o nou„ problem„.
Œn anul 2005, Consiliul a lucrat îprin coresponden˛„“ sau la îf„r„ frecven˛„“, fiindc„ au avut loc doar vreo dou„-trei ∫edin˛e, din care una s-a consumat cu o
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/19.V.2006
singur„ hot„r‚re, cea privind Comunitatea Na˛ional„ de Informa˛ii.
Œn aceast„ situa˛ie, nu este firesc s„ ne Óntreb„m c‚nd, Ón ce condi˛ii ∫i pe ce temei consensual au fost adoptate celelalte hot„r‚ri ∫i ce fel de hot„r‚ri ar putea fi acelea care pur ∫i simplu reproduc titlurile documentelor Ónscrise pe ordinea de zi, aprob‚ndu-le pe band„ rulant„?
Minunile Ónf„ptuite de Consiliul Suprem de Ap„rare a fi„rii nu s-au epuizat. Nu m„ pot ab˛ine s„ nu reproduc citatul care urmeaz„, nu de alta, dar pentru a Ón˛elege ∫i noi, membrii Parlamentului, ale∫i de popor prin vot direct, egal, universal ∫i secret, cine de˛ine _de facto_ puterea Ón Rom‚nia.
A∫adar, cu materialul clientului, cum se exprim„ adesea un distins domn senator, citez din Raportul C.S.A.T., pagina 3, alin. (5):
îAcest proces a presupus ini˛ierea ∫i demararea unor m„suri unitare care s„ asigure perfec˛ionarea mecanismelor politice — preziden˛ial, guvernamental ∫i (aten˛ie!) parlamentar — de proiectare, implementare, supervizare ∫i evaluare a politicii de securitate ∫i opinare, adoptarea cadrului legal (...)“ etc., etc....
A∫adar, avem ∫i explica˛ia de ce a func˛ionat Parlamentul, Ón 2005, a∫a cum a func˛ionat. ™tim acum ∫i care au fost rosturile consilierilor preziden˛iali care au coordonat, la un moment dat, ni∫te colective îstru˛oc„mil„“, din care au f„cut parte ∫i distin∫ii membri ai unor importante comisii parlamentare.
Nu cred c„ mai este cazul s„ continuu cu exemple, fiindc„ Óntreg raportul este o dovad„ a activit„˛ii unei institu˛ii care, sub o infantil„ ∫i nes„n„toas„ obl„duire, s-a transformat Óntr-un factor de insecuritate ∫i un pericol major pentru chintesen˛a securit„˛ii na˛ionale — libertatea, democra˛ia ∫i ordinea constitu˛ional„.
Œntreg raportul este o construc˛ie eterogen„, lipsit„ de unitate logic„ ∫i coeren˛„ conceptual„.
Nu este lipsit de importan˛„ nici modul Ón care presa, chiar dac„ selectiv„ Ón abord„ri, reflect„ cum C.S.A.T. a derogat de la atribu˛iile sale, re˛in‚nd c„ acesta a organizat ∫i coordonat unitar activit„˛ile din domeniul de competen˛„ prin:
— stabilirea persoanelor care au drept de a ordona sau de a aproba executarea focului de avertisment Ón spa˛iul aerian al Rom‚niei;
- restructurarea comandamentelor Jandarmeriei;
- aprobarea cifrei recru˛ilor;
- predarea dosarelor Securit„˛ii la C.N.S.A.S.;
- suplimentarea efectivelor S.I.E.;
- predarea la arhivele na˛ionale a documentelor
- Tratatului de la Var∫ovia ∫i ale C.A.E.R.-ului;
- modificarea de trei ori a regulamentelor re˛elelor
- telefonice din administrarea S.T.S.-ului;
- cooperarea cu Azerbaidjanul pe linia Ónv„˛„m‚ntului
- militar;
— aprobarea negocierii de acorduri militare ∫i tehnicomilitare cu Marocul, Algeria ∫i Egiptul (ni∫te ˛„ri exotice, pe unde, Ón anii ’80, generalul St„nculescu ∫i emisari speciali ai Departamentului Securit„˛ii Statului se sim˛eau îacas„“);
— nu mai pu˛in de 14 (patrusprezece) modific„ri ∫i complet„ri Ón anexele Hot„r‚rii C.S.A.T. nr. 0186/2004
(Halal previziune! Nu ni se spune despre ce este vorba ∫i, pe cale de consecin˛„, nu este cazul s„ aprob„m raportul de activitate, Ón lipsa informa˛iilor necesare. Este de suspectat c„ tot at‚tea mi∫c„ri gre∫ite au fost repuse Ón legalitate. Mai Ónt‚i se face ∫i apoi se adopt„ norma!)
Nu am reg„sit, nici Ón raport ∫i nici Ón anex„, referiri care s„ ateste Óndeplinirea func˛iilor vitale ale C.S.A.T., expres prev„zute de lege, cum sunt:
1. evaluarea st„rii de securitate na˛ional„;
2. stabilirea direc˛iilor de activitate ∫i aprobarea m„surilor generale obligatorii pentru Ónl„turarea amenin˛„rilor la adresa securit„˛ii na˛ionale;
3. stabilirea modalit„˛ilor de valorificare a informa˛iilor referitoare la securitatea na˛ional„;
4. analiza de rapoarte ∫i inform„ri referitoare la modul de aplicare a legii privind siguran˛a na˛ional„;
Clubul celor care comunic„ Óntre ei prin monologuri a lucrat nu numai Ón afara legii, dar ∫i peste lege.
O dovad„ irefutabil„ a acestui fapt este ∫i situa˛ia tragicomic„ a Strategiei de securitate na˛ional„ a Rom‚niei, elaborat„, asumat„ ∫i pus„ Ón spa˛iul public f„r„ ca documentul s„ aib„ vreo determinare constitu˛ional„ sau Ón vreo alt„ lege.
Consilierii ∫i exper˛ii eminamente cazoni care populeaz„ Secretariatul Consiliului nu au ∫tiut c„, din momentul Ón care Constitu˛ia Rom‚niei (revizuit„ Ón 2003) stipuleaz„, Ón art. 65, lit. f), c„ îParlamentul, Ón ∫edin˛a comun„ a celor dou„ Camere, aprob„ strategia na˛ional„ de ap„rare a ˛„rii“, orice alte dispozi˛ii contrare sunt ∫i r„m‚n abrogate.
De asemenea, Ón îlaboriosul“ proces de reevaluare a legisla˛iei domeniului, Departamentul Securit„˛ii Na˛ionale nu a avut perspicacitatea juridic„ necesar„ de a observa, Ón textul art. 4 al Legii nr. 473 din 4 noiembrie 2004, c„ strategiei prev„zute de Constitu˛ie, definit„ de lege Strategia na˛ional„ de ap„rare a Rom‚niei, c‚teva alineate mai jos, c‚nd i se stabile∫te con˛inutul, se prevede: îdefinirea intereselor ∫i obiectivelor na˛ionale de securitate, identificarea poten˛ialelor riscuri, amenin˛„ri ∫i vulnerabilit„˛i, direc˛iile de ac˛iune ∫i principalele modalit„˛i pentru asigurarea securit„˛ii na˛ionale a Rom‚niei“.
Deci îstrategie de ap„rare“ cu con˛inut de îstrategie de securitate“. Este foarte trist, dar este adev„rat. Œntreg sistemul securit„˛ii na˛ionale este prins Óntr-un conflict constitu˛ional ∫i o nebuloas„ legislativ„.
Pachetul legislativ al securit„˛ii na˛ionale dat publicit„˛ii pare a con˛ine mai multe ∫i grave erori conceptuale cu implica˛ii practice imprevizibile dec‚t variantele anterioare secretizate. Ne este evident acum c„ aceste noi derapaje nu pot fi dec‚t rodul exper˛ilor din laboratoarele secrete ale C.S.A.T.
Fa˛„ ∫i numai de aceste aspecte, dar mai sunt ∫i multe altele, propun:
1. Respingerea raportului de activitate pe anul 2005 al C.S.A.T.;
2. Adoptarea, Ón procedur„ de urgen˛„, a unei noi
Legi de organizare ∫i func˛ionare a C.S.A.T.;
3. Modificarea ∫i completarea, Ón procedur„ de urgen˛„, a Legii nr. 473/2004 privind planificarea ap„r„rii;
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/19.V.2006
4. Interpretarea de c„tre Curtea Constitu˛ional„ a Ón˛elesului sintagmei îStrategia na˛ional„ de ap„rare a ˛„rii“ prev„zute de art. 65 lit. f) din Constitu˛ie, Ón raport cu Strategia na˛ional„ de ap„rare a Rom‚niei, prev„zut„ de Legea nr. 473/2004, ∫i Strategia de securitate na˛ional„, prev„zut„ de Legea nr. 415/2002, astfel Ónc‚t s„ fie posibil„ adoptarea Strategiei de securitate na˛ional„ a Rom‚niei, p‚n„ la revizuirea Constitu˛iei Ón vigoare.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.