Traian Constantin Iga∫

îCui dator„m stegule˛ul ro∫u de la agricultur„?“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Uniunea European„ s-a bazat de la Ónceput pe principiul conform c„ruia fiecare ˛ar„ european„ poate fi o posibil„ candidat„ la integrarea Ón marea familie european„. Œncep‚nd cu anul 1990, rela˛ia dintre Rom‚nia ∫i Uniunea European„ a Ónceput s„ evolueze Óntr-un ritm mai rapid, mai ales dup„ momentul 1995, c‚nd Rom‚nia ∫i-a exprimat dorin˛a de a adera la Uniunea European„.

S-a dovedit Óns„ zilele trecute, la prezentarea ultimului Raport de ˛ar„ al comisarilor europeni, c„ unul dintre domeniile Ón care mai sunt Ónc„ multe probleme de rezolvat este cel al agriculturii. Œn ceea ce prive∫te Capitolul 7 al negocierii cu U.E., îAgricultura“, acesta este structurat pe 6 mari subcapitole: îPrevederi generale — m„suri orizontale“; îOrganizarea comun„ de pia˛„“; îDezvoltarea rural„ ∫i silvicultur„“; îSectorul sanitar-veterinar“; îSectorul fitosanitar“; îAcorduri interna˛ionale bilaterale Ón domeniul veterinar ∫i fitosanitar“.

Dac„ Ón perioada interbelic„ Rom‚nia era cunoscut„ drept îgr‚narul Europei“, iat„-ne ajun∫i dup„ c‚teva decenii Ón situa˛ia de a fi penaliza˛i tocmai acolo unde nu trebuia s„ ajungem. Fiecare rom‚n Ó∫i pune Óns„ o Óntrebare: cui dator„m aceast„ situa˛ie? Cine se face vinovat de situa˛ia grav„ din agricultur„?

N-a∫ vrea s„ se cread„ c„ îarunc m‚˛a moart„ Ón gr„dina vecinului“, dar nici nu pot s„ trec peste faptul c„ politica aplicat„ de P.S.D. Ón anii de guvernare pe care i-a avut la dispozi˛ie n-a fost una Ón interesul cet„˛eanului, al ˛„ranului, ci mai degrab„ una a clientelismului politic. Putem ast„zi, Ón primul r‚nd, s„ le îmul˛umim“ colegilor pesedi∫ti pentru stegule˛ul ro∫u primit pentru situa˛ia din agricultur„. De altfel, o culoare care d‚n∫ilor le place mult ∫i pe care o slujesc cu credin˛„.

Politica agrar„ cuprins„ Ón Programul de guvernare P.S.D. a fost una de ignorare a intereselor gospod„riei agricole familiale ∫i de sprijinire exclusiv„ a marilor latifundiari, Ón calitatea lor de clientel„ politic„ a P.S.D. Decalajul dintre evolu˛ia pre˛urilor industriale ∫i cea a pre˛urilor agricole, efect al subdezvolt„rii Ón agricultur„, a continuat s„ se ad‚nceasc„, Ón contextul Ón care ajutoarele financiare primite pentru dezvoltare de c„tre agricultori de la bugetul statului s-au dovedit insuficiente, descuraj‚nd modernizarea ∫i mecanizarea agriculturii. Eliminarea creditelor cu dob‚nd„ subven˛ionat„, care a trimis agricultura Ón circuitul bancar, a limitat aproape c„tre zero accesul produc„torilor agricoli la credite.

Cu toate c„ guvernarea P.S.D. s-a l„udat permanent cu volumul ridicat al subven˛iilor agricole, acestea au fost acordate Ón mod haotic, Ón func˛ie de interesele electorale ale P.S.D. Astfel, p‚n„ Ón 2003, subven˛iile au fost Óndreptate Ón cea mai mare parte c„tre exploata˛iile agricole de peste 10 hectare, aflate Ón proprietatea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006 clien˛ilor partidului de guvern„m‚nt. O dat„ cu apropierea anului electoral, guvernan˛ii P.S.D. au reorientat politica de subven˛ionare c„tre micii proprietari, de˛in„tori ai unor suprafe˛e de p‚n„ la 5 hectare.