Stenogramă plen

## **Domnul Ioan Ghi∫e:**

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte de ∫edin˛„.

Declara˛ia politic„ se intituleaz„ îPromovarea managementului de proiect ∫i a managerilor de proiect Ón administra˛ia public„ este o condi˛ie esen˛ial„ pentru progresul rapid al Rom‚niei“.

Œn perioada anilor 2007—1013, Rom‚nia va avea la dispozi˛ie de la Uniunea European„ fonduri de peste 29 de miliarde euro pentru aplicarea politicilor sale de dezvoltare. Aceasta reprezint„ cel mai mare fond financiar din istoria Rom‚niei, care ar putea fi utilizat pentru aplicarea de politici de dezvoltare rapid„ ∫i durabil„ a ˛„rii noastre.

Bun„ diminea˛a! Stima˛i colegi,

Deschidem ∫edin˛a de ast„zi cu declara˛iile politice. Œncepem cu Grupul parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, domnul deputat Ioan Ghi∫e.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006 Experien˛ele altor ˛„ri care au aderat la Uniunea European„ Ón diferite perioade de timp au demonstrat capacitatea redus„ a acestora de a reu∫i s„ acceseze Ón intervale scurte de timp fonduri mari de bani care le-au stat la dispozi˛ie. fi„rile central ∫i est-europene care sunt acum membre ale Uniunii Europene, aflate Ón situa˛ii politice, economice ∫i sociale comparabile cu Rom‚nia, au reu∫it, Ón primii ani de dup„ aderare, s„ acceseze fonduri care reprezint„ sub 15-20% din sumele care le-au fost puse la dispozi˛ie.

Principalele cauze ale acestui fenomen le constituie nepreg„tirea din timp a acestor ˛„ri Ón privin˛a cadrului legal, institu˛ional ∫i de resurse umane specializate Ón domeniul managementului de proiect, astfel Ónc‚t s„ se realizeze ∫i s„ se aplice programe ∫i proiecte conform criteriilor ∫i standardelor impuse de finan˛atori.

Rom‚nia se afl„, Ón prezent, cu mult Ón urma ˛„rilor care au aderat Ón ultimii ani la Uniunea European„ Ón privin˛a nivelului de preg„tire pentru a accesa fondurile europene care Ói vor fi puse la dispozi˛ie Ón cur‚nd. De aici apare riscul major, de interes na˛ional, ca ˛ara noastr„ s„ nu reu∫easc„ s„ acceseze rapid fondurile europene care Ói vor sta la dispozi˛ie pentru programe ∫i proiecte de dezvoltare.

Este foarte probabil ca suma anual„ care va reprezenta contribu˛ia ˛„rii noastre la bugetul anual al Uniunii Europene s„ nu fie recuperat„ ∫i astfel s„ devenim ˛ar„ donatoare pentru dezvoltarea altor ˛„ri membre ale Uniunii Europene, aproape toate cu un nivel de dezvoltare superior nou„. Mai mult, fondurile mari care ne vor fi puse la dispozi˛ie, dac„ nu le vom accesa, vor fi distribuite celor capabili ca, Ón timp scurt, s„ realizeze proiecte la nivelul criteriilor ∫i standardelor proiectelor interna˛ionale.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Vasile Mocanu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamna pre∫edint„.

Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o îGripa aviar„ l-a b„tut m„r pe ministrul Flutur!“.

Pe toate fronturile de lupt„ contra gripei aviare autorit„˛ile rom‚ne dau Ónapoi. Din p„cate, asist„m la o retragere dezordonat„, care denot„ lipsa oric„rei strategii de rec‚∫tigare a terenului pierdut. Adversarul se dovede∫te prea virulent pentru ministrul Gheorghe Flutur.

Œn fiecare zi num„rul focarelor de grip„ aviar„ cre∫te. Tot mai multe localit„˛i intr„ Ón carantin„, spre disperarea popula˛iei. Sunt sacrificate zeci de mii de p„s„ri, care, de multe ori, reprezint„ singura surs„ de hran„ a oamenilor. Œn plus, carantina blocheaz„ deplasarea spre locurile de munc„, un alt motiv serios de Óngrijorare pentru familiile s„race. Statul promite desp„gubiri, dar nu mai po˛i desp„gubi lipsa de Óncredere a popula˛iei _._

Criza din aceast„ prim„vara este efectul normal al gre∫elilor de anul trecut. C‚nd primul atac al gripei aviare a lovit Rom‚nia, autorit„˛ile s-au limitat la o pozi˛ie defensiv„. Nici p‚n„ ast„zi nu se ∫tie care a fost cauza declan∫„rii ∫i r„sp‚ndirii acestei boli. Au lipsit, de asemenea, controalele la fermele de g„ini, unde prezen˛a a zeci de mii de p„s„ri reprezenta un risc imens pentru recrudescen˛a acestei boli.

Tocmai aceast„ pasivitate a autorit„˛ilor merit„ condamnat„. Ea denot„ debandada care exist„ acum Ón agricultura rom‚neasc„. Dup„ cum decurg lucrurile, s-ar putea ca g„ina, numit„ Ón latin„ _gallus bankiva_ , s„ devin„ o specie disp„rut„ Ón Rom‚nia.

Œn acest moment, gripa aviar„ a ajuns Ón Bucure∫ti. C‚nd adversarul p„trunde Ón chiar cartierul general al propriei armate, comandantul nu mai are dec‚t o singur„ solu˛ie de onoare.

Ce mai a∫tepta˛i, domnule Flutur? V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Garda Dezideriu.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006

Doamna pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Adoptarea Legii nr. 247/2005 reprezenta o speran˛„ pentru fo∫tii proprietari de p„duri, a c„ror punere Ón posesie de c„tre comisiile locale de fond funciar ∫i ocoalele silvice de stat se tergiverseaz„ Óncep‚nd cu anul 2000.

Mo∫tenitorii de drept ai acestor terenuri cu vegeta˛ie forestier„ au avut Óncredere Ón promisiunile Guvernului T„riceanu privind retrocedarea averilor ilegal confiscate de regimul comunist.

Œn realitate, Óns„, trebuie s„ constat„m c„ aceste comisii ∫i Ón prezent obstruc˛ioneaz„ aplicarea Legii nr. 247/2005. Mai mult chiar, Ón majoritatea cazurilor, comisiile locale ∫i jude˛ene, Ón colaborare cu ocoalele de stat, Ón loc s„-∫i fac„ datoria fa˛„ de cet„˛eni care au depus cereri p‚n„ la 30 noiembrie 2005 pentru retrocedarea p„durilor, tergiverseaz„ at‚t valid„rile, c‚t ∫i punerile Ón posesie, pentru a permite personalului silvic de stat s„ exploateze, Ón mod legal sau ilegal, masa lemnoas„ din p„durile pe care ar urma s„ se retrocedeze mo∫tenitorilor de drept.

Am sperat c„, o dat„ cu adoptarea hot„r‚rii de Guvern privind procedura de constituire, atribu˛iile ∫i func˛ionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privat„ ∫i punerea Ón posesie a proprietarilor, se va accelera aplicarea legii de retrocedare. Din p„cate, Regia Na˛ional„ a P„durilor îRomsilva“, direc˛iile silvice ∫i ocoalele silvice de stat ∫i Ón prezent refuz„ identificarea terenurilor forestiere pentru care au fost depuse cereri, iar comisiile locale tergiverseaz„ at‚t validarea, c‚t ∫i stabilirea dreptului de proprietate pentru persoanele fizice sau juridice.

Astfel, protopopii Gergely ™tefan ∫i Boros Carol de la Parohia romano-catolic„ îSf‚ntul Petru“ din ™umuleu Ciuc au depus cerere pentru retrocedarea p„durilor la Consiliul Local Tarc„u, pentru c„ aceast„ parohie, numai la Fundul Brate∫ului, are de reprimit 1.216 de hectare de teren forestier, p„dure care se Óntinde de la parcela nr. 72 p‚n„ la parcela nr. 116. Prin urmare, terenul cu vegeta˛ie forestier„ este identificat de c„tre speciali∫ti.

Cu toate acestea, at‚t comisia local„ din Tarc„u, c‚t ∫i reprezentan˛ii Ocolului de Stat refuz„ validarea ∫i punerea efectiv Ón posesie a acestor terenuri cu vegeta˛ie forestier„, pentru a defri∫a p„durile, cu toate c„ Hot„r‚rea Guvernului nr. 112/1998 interzice exploatarea masei lemnoase din acele p„duri care urmeaz„ s„ fie retrocedate proprietarilor de drept. Mai mult chiar, se pare c„, Óncep‚nd cu luna iunie, exist„ un proiect de a defri∫a 6.000 de m[3] de mas„ lemnoas„ de pe aceste terenuri forestiere.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Ioan Munteanu.

Ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, doamna pre∫edint„. Stima˛i colegi, Tema declara˛iei mele este îNeglijen˛„ ∫i incompeten˛„“. Œnc„ nu fuseser„ date uit„rii imaginile de co∫mar cu p„s„ri arz‚nd de vii, imagini care au ∫ocat Óntreaga Europ„, c„ un nou val de Ómboln„viri a lovit ∫i mai brutal Rom‚nia.

Gripa aviar„ a devenit un fenomen na˛ional, care se extinde cu repeziciune, sc„pat de sub control, ∫i care dovede∫te incapacitatea autorit„˛ilor abilitate de a gestiona criza. Nu trece o zi f„r„ ca noi focare s„ apar„, f„r„ ca oamenii afecta˛i s„-∫i exprime revolta fa˛„ de m„surile care se iau la Ónt‚mplare.

S-a instalat o stare de confuzie Ón toat„ ˛ar„. Se spune c„ Ón componen˛a Comandamentului antiepizootic na˛ional sunt nu mai pu˛in de 13 ministere — al˛ii vorbesc de 16 —, practic aproape Óntreg Guvernul. Ce atribu˛ii precise au revenit fiec„ruia dintre ele ∫i cum s-au implicat efectiv Ón aplicarea m„surilor de carantin„?

Crede domnul ministru Flutur c„ s-a rezolvat situa˛ia dac„ s-a sechestrat Óntreaga cantitate de carne de pas„re — de∫i pungi cu respectiva carne mai circul„ Ónc„ prin ˛ar„ — sau dac„ a primit inform„rile Ón leg„tur„ cu cei care ∫i-au procurat pui din zona Bra∫ovului? Trebuia s„ se ajung„ la un carnagiu na˛ional pentru ca Guvernul s„ dispun„ controale de urgen˛„ la fermele avicole? De ce nu au fost emise avize sanitar-veterinare pentru intermediarii care au v‚ndut p„s„ri vii ∫i cine trebuia s„ elibereze aceste documente? Au fost avertiza˛i cet„˛enii din zonele calamitate Ón leg„tur„ cu interzicerea consumului de ou„ ∫i de carne ∫i c„ acestea trebuiau distruse prin ardere?

S-au cheltuit miliarde de lei pentru dezinfec˛ii. Cu ce rost? Probabil c„ timpul ne va ar„ta c„ de fapt s-a folosit doar o ap„ colorat„.

Faptul c„ acum se caut„ vinova˛i ∫i se Óntocmesc dosare penale nu Ónseamn„ c„ autorit„˛ile st„p‚nesc situa˛ia. Dimpotriv„, se dovede∫te amatorismul ∫i nepriceperea celor cu atribu˛ii Ón domeniu, c‚t ∫i viteza de reac˛ie extrem de redus„ a acestora.

Œn consecin˛„, s-a ajuns la o stare de haos ∫i de panic„ nemaiÓnt‚lnit„, la r„zmeri˛a cresc„torilor de p„s„ri, chiar la refuzul de a declara p„s„rile moarte, de teama uciderii celor s„n„toase. Consumul de carne de pui a sc„zut Ón medie cu 80% doar Ón c‚teva zile.

Mul˛umesc ∫i eu, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Andrian Mihei.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Declara˛ia politic„ de ast„zi se intituleaz„ îMoartea celor b„tr‚ni Ómb„tr‚ne∫te pe cei tineri“ (Vasile P‚rvan).

Stima˛i domni,

M‚ine, pe 24 mai, e anun˛at s„ se desf„∫oare un amplu protest de strad„, la care se al„tur„ ∫i pensionari din Óntreaga ˛ar„.

Acum aproximativ o lun„, Ón Constan˛a, pensionarii au ie∫it Ón strad„, Ón fa˛a prefecturii, cer‚ndu-∫i dreptul la o via˛„ decent„, Óncerc‚nd s„ demonstreze faptul c„ aceast„ categorie social„ a fost defavorizat„ de-a lungul anilor, fiind pe ultimul loc Ón preocup„rile clasei politice.

Parc„ pentru a-∫i confirma nep„sarea, nici unul dintre ceilal˛i deputa˛i ∫i senatori, autorit„˛ile locale sau al˛i factori responsabili, Ón afar„ de mine ∫i de prefect, de∫i to˛i fuseser„ invita˛i, nu au fost prezen˛i la aceast„ manifestare.

™i v„ Óntreb de ce? G‚ndi˛i-v„ pentru o clip„ c„ oamenii ace∫tia care ies Ón strad„ sunt ca ∫i p„rin˛ii no∫tri. Sunt oameni care au muncit o via˛„ Óntreag„, sunt oameni care au suportat vremurile grele ale comunismului ∫i, de∫i cu teama Ón suflete, s-au bucurat totu∫i la Revolu˛ie al„turi de noi, sper‚nd c„ vor apuca s„ tr„iasc„ vremuri mai bune ∫i mai frumoase. ™i cum au ajuns?

Nu are de ce s„ v„ mire c‚nd Ói auzi˛i c„ depl‚ng fostul regim. ™i nu Ói judeca˛i critic. Sunt oameni care atunci aveau un salariu ∫i o pozi˛ie, un salariu care nu se devaloriza a∫a cum se Ónt‚mpl„ acum cu pensiile cu care au ie∫it acum 3, 5 sau 15 ani. Sunt oameni care ∫i-au v„zut p„rin˛ii la pensie ∫i care au v„zut c„ se putea totu∫i tr„i din respectivii bani.

Œn jude˛ul Constan˛a sunt aproximativ 150.000 de pensionari ∫i o mare parte dintre ei au o pensie sub 3 milioane de lei, bani care de-abia le ajung s„-∫i achite datoriile ce le revin pentru Óntre˛inerea locuin˛elor ∫i pentru medicamentele compensate sau nu, dup„ cum dicteaz„ plafonul domnului Nicol„escu.

Imagina˛i-v„ o lun„ de iarn„, c‚nd la orice apartament de dou„ camere Óntre˛inerea este peste 1.500.000 de lei, plus energie electric„, plus telefon, plus alte mici cheltuieli ale casei. Se ajunge la 2.000.000 de lei. ™i le r„m‚ne mai pu˛in de un milion pentru medicamente ∫i m‚ncare, c„ci despre haine, deodorante, creme sau orice

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Dan Mihai Marian.

Este num„rul 2 pe lista dumneavoastr„.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o îP.S.D., politizarea aviarei ∫i joaca de-a mo˛iunea“.

Strategia de imagine a P.S.D. din ultima vreme este de a distrage aten˛ia electoratului propriu, at‚t c‚t a mai r„mas, de la problemele de credibilitate cu care se confrunt„ propriii lideri ∫i de a declan∫a campanii negative Ómpotriva actualilor guvernan˛i ori de c‚te ori se ivesc crize provocate de catastrofe naturale, cum sunt inunda˛iile sau gripa aviar„.

Œn loc s„ contribuie Ón mod constructiv la rezolvarea crizei provocate de îmisterioasa“ grip„ aviar„, politicienii P.S.D. se Óntrec unii pe al˛ii Ón declara˛ii publice care mai de care mai sfor„itoare, care se sf‚r∫esc cu solicitarea demisiei ministrului agriculturii, domnul Gheorghe Flutur.

Despre faptul c„ demersurile pesedi∫tilor sunt politicianiste nu mai Óncape Óndoial„. N-am v„zut nici un lider P.S.D. specialist Ón agricultur„ sau medicin„ veterinar„ care s„ prezinte Ón mod obiectiv situa˛ia de criz„ Ón care se afl„ ˛ara noastr„. Nimeni nu se Óntreab„ care sunt cauzele care au dus la producerea acestei crize, factorii care au contribuit la amplificarea acesteia. De asemenea, nimeni de la P.S.D. nu se Óntreab„ cum de este posibil ca numai Rom‚nia s„ fie afectat„ de aceast„ grip„ aviar„, iar celelalte ˛„ri vecine s„ nu aib„ nici m„car un focar de infec˛ie.

Œn timp ce stimabilii liderii ai P.S.D. bat toba ∫i fac gargar„, doar-doar vor p„c„li popula˛ia cu acuza˛iile lor nefondate, s„ Óncerc„m s„ r„spundem noi, cei care sprijinim Guvernul T„riceanu ∫i pe ministrul Flutur Ón Parlament, la aceste Óntreb„ri.

Ast„zi, c‚nd v„ prezint aceast„ declara˛ie politic„, au ap„rut Ón pres„ informa˛ii dintr-un raport al Serviciului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006 Rom‚n de Informa˛ii, care confirm„ faptul c„ proprietarii firmelor îDracom“ ∫i îPatiprod“ de la Codlea au cump„rat pui vii infecta˛i cu virusul gripei aviare din Ungaria ∫i Slovacia. Iresponsabilii patroni, Ón dispre˛ fa˛„ de legile siguran˛ei na˛ionale, au importat peste 10.000 de pui vii pentru popularea fermelor proprii ∫i pentru v‚nzare, periclit‚nd Ón acest fel securitatea alimentar„ a cet„˛enilor rom‚ni.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat ™tefan Baban.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edint„. Doamna pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, îMoldova, ˛inut al nim„nui“

La sf‚r∫itul lunii aprilie anul curent, parlamentarii, dar ∫i oficialit„˛ile locale din jude˛ele Moldovei au participat la o mas„ rotund„ privind dezvoltarea economic„ a acestei regiuni.

S-a discutat mult. Dezbaterile au fost aprinse, pentru c„ influen˛a politic„ ∫i-a pus amprenta, patosul ∫i orgoliile f„c‚nd uneori loc viziunii de ansamblu ∫i mai ales ra˛iunii. Œn final, cu to˛ii, indiferent de doctrina politic„ ∫i mai ales de convingerile politice, am ajuns la trista concluzie c„ Moldova a fost, este ∫i va r„m‚ne o regiune cu un nivel slab de dezvoltare economic„.

At‚t Ón anii socialismului, c‚t ∫i ai perioadei de tranzi˛ie, indiferent cine a fost la putere a urm„rit dezvoltarea industrial„ ∫i financiar„, economic„, Ón ansamblu, a celorlalte regiuni istorice ∫i Ón special a Banatului ∫i Transilvaniei. Ve˛i spune poate c„ ∫i influen˛a Vestului a fost mult mai puternic„ aici dec‚t Ón alte p„r˛i ale ˛„rii, c„ ele au dispus ∫i de resurse, dar ∫i de alte mentalit„˛i. Dar trebuie s„ fim cinsti˛i ∫i s„ recunoa∫tem c„, Ónc„ din perioada timpurie a socialismului, pentru a demonstra superioritatea acestei or‚nduiri, dar ∫i pentru a potoli nemul˛umirile cet„˛enilor, investi˛iile au fost duble sau chiar triple fa˛„ de celelalte zone din Rom‚nia.

Moldova, Ón schimb, a fost o regiune vitregit„ din cele mai vechi timpuri. Primul ˛inut al ˛„rii aflat Ón fa˛a hoardelor de turci ∫i t„tari, primul ˛inut Ón fa˛a ciumei, primul ˛inut Ón fa˛a fra˛ilor ∫i prietenilor ru∫i, dar periculo∫i, aceast„ str„veche zon„ a Rom‚niei a fost dintotdeauna vitregit„ sau chiar uitat„ Ón planurile de dezvoltare, modernizare ∫i eficientizare economic„. Nici un guvern, nici un conduc„tor, oric‚t de tiranic ∫i despotic ar fi fost sau incult, nu s-a hazardat s„ dezvolte o industrie care s„ devin„ vulnerabil„ Ón orice moment sau o agricultur„ modern„ care s„ a˛inteasc„ privirile altora asupra acestor p„m‚nturi.

Ce a fost p‚n„ Ón 1989 a fost ∫i nu putem schimba, pentru c„ am fost doar pioni pe tabla de ∫ah a marilor puteri mondiale. Œn schimb, o dat„ cu Revolu˛ia, dac„ Óntr-adev„r asta a fost, cet„˛enii acestei zone au sperat c„ via˛a lor va deveni pu˛in mai bun„. Doar at‚t au sperat, pu˛in!

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul deputat Dumitru Ioan Puchianu.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

## Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Am intitulat declara˛ia mea de ast„zi îIncompeten˛a ∫i neputin˛a unor mini∫tri, transformate Óntr-un succes al guvern„rii“.

Doamn„ pre∫edinte, Stima˛i colegi,

De luni de zile eu ∫i al˛i colegi parlamentari am Óncercat ca de la aceast„ tribun„ s„ atragem aten˛ia Guvernului asupra st„rii reale de lucru care exist„ Ón regiunile ˛„rii pe care le reprezent„m. Fiecare am adus semnale clare asupra nemul˛umirii popula˛iei privind felul cum sunt percepute ∫i aplicate m„surile Guvernului, precum ∫i asupra faptului c„ aleg„torii se declar„ tot mai nemul˛umi˛i de promisiunile electorale care nu Ó∫i g„sesc finalitatea economic„ ∫i social„ sperat„.

Œn fond, nimic nu ar trebui s„ ne mai mire, at‚ta timp c‚t Ónsu∫i primul-ministru al Rom‚niei a venit la aceast„ tribun„ ∫i a Óncercat s„ ne conving„ despre progresele Guvernului, ∫i asta la o zi dup„ ce Uniunea European„ ne comunicase punctul s„u de vedere privitor la aderarea de la 1 ianuarie 2007. Doar atitudinea de maxim„ bun„voin˛„ a politicienilor europeni a f„cut ca raportul s„ nu sune categoric negativ, ci s„ aduc„ doar cu o dojan„ f„cut„ unui copil care nu ∫i-a f„cut temele la ∫coal„. Dar, printre r‚nduri, esen˛a documentului era aceea∫i: mai avem cale lung„ p‚n„ la o integrare Ón Europa. ™i de ce s„ nu o recunoa∫tem c„ a∫a ∫i este?!

Cu o reform„ Ón domeniul s„n„t„˛ii care a bulversat ∫i mai mult structura fragil„ a lan˛ului pacient—medic— farmacie, cu invariabile cozi la farmacii pentru a g„si medicamentele Ónainte ca plafonul s„ fie epuizat, cu banii care trebuie pl„ti˛i Ón spitale, de la portar la medic, cum pot oare toate acestea s„ conving„ un bolnav c„ sistemul sanitar func˛ioneaz„ bine ∫i c„ el pl„te∫te Óndrept„˛it taxe lunare pentru Óngrijirea sa, mai ales c„ acesta este modelul european?

Cum poate cet„˛eanul de r‚nd s„ Ón˛eleag„ felul Ón care sunt cheltui˛i anual banii aloca˛i de la buget pentru infrastructur„, c‚nd drumurile arat„ ca dup„ r„zboi? Cum poate s„ cread„ Ón transparen˛a unei licita˛ii publice, c‚nd dup„ 6 luni acelea∫i ∫osele reparate arat„ la fel ca Ónainte ∫i din nou se cheltuiesc bani publici pentru repara˛ii?

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, domnul deputat Aurel Vainer.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Doamn„ pre∫edinte, Doamnelor deputate, Domnilor deputa˛i,

Dup„ cum v„ este cunoscut, recent, Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei s-a dat publicit„˛ii Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organiza˛iilor ∫i simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob ∫i a promov„rii cultului persoanelor vinovate de s„v‚r∫irea unor infrac˛iuni contra p„cii ∫i omenirii.

Œn calitate de reprezentant Ón Parlament al popula˛iei evreie∫ti din Rom‚nia, mi-am luat Óng„duin˛a s„ v„ supun aten˛iei prezenta declara˛ie politic„, pe care am intitulat-o îParlamentul Rom‚niei contribuie constant la promovarea principiilor unui stat democratic, pluralist, care respect„ drepturile omului“.

Este adev„rat c„ legea la care fac referire s-a n„scut ∫i s-a adoptat Óntr-un proces parlamentar care a durat aproape 4 ani, ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului pe care o aprob„ aceast„ lege dat‚nd de la 13 martie 2002. Legea adoptat„ recent se constituie ca un act

juridic de mare relevan˛„, ˛in‚nd seama de natura problemei pe care o reglementeaz„, dar ∫i de modul Ón care, prin diferitele sale articole, sunt date solu˛ii juridice adecvate.

Folosesc acest prilej pentru ca, Ón numele aleg„torilor mei, evrei ∫i neevrei, s„ aduc Parlamentului Rom‚niei, distin∫ilor senatori ∫i deputa˛i, sincere mul˛umiri pentru munca desf„∫urat„ la elaborarea acestei legi, ca ∫i pentru votul cvasiunanim pe care l-a Óntrunit Ón faza sa final„. Totodat„, adresez mul˛umirile cuvenite pre∫edintelui Rom‚niei, pentru aportul s„u la completarea unor prevederi din textul ini˛ial care i-a fost supus spre promulgare.

Stima˛i colegi deputa˛i,

Consider de datoria mea s„ pun Ón eviden˛„ c‚teva elemente esen˛iale privind legea la care m„ refer.

™i anume, ca urmare a adopt„rii sale, Rom‚nia se Ónscrie Ón r‚ndul ˛„rilor din Europa care au creat un cadru legislativ specific pentru ceea ce Ónseamn„ lupta Ómpotriva rasismului, xenofobiei ∫i antisemitismului, problem„ reg„sit„ Ón importante documente ale Organiza˛iei Na˛iunilor Unite, Consiliului Europei ∫i ale Uniunii Europene.

Œn forma sa final„, legea, publicat„ Ón Monitorul Oficial nr. 377/3 mai 2006, aduce c‚teva prevederi noi, de o deosebit„ Ónsemn„tate pentru reducerea la maximum a echivocului unor interpret„ri care s„ fac„ neaplicabile prevederi de substan˛„ ale legii. Œn acest sens, m„ refer la defini˛iile incluse Ón textul final privind simboluri fasciste, rasiste sau xenofobe, persoan„ vinovat„ de s„v‚r∫irea unor infrac˛iuni contra p„cii ∫i omenirii, holocaustul Ómpotriva evreilor, cu precizarea c„: îDe asemenea, Ón perioada celui de-Al Doilea R„zboi Mondial, o parte din popula˛ia rom„ a fost supus„ deport„rii ∫i anihil„rii“.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Valeriu Alexandru Ungureanu. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ poart„ titlul îTot despre Alian˛a D.A.“.

Via˛a politic„ de dup„ alegerile generale din 2004 nu a cunoscut o mai penibil„ guvernare dec‚t cea a domnului T„riceanu. Au fost, desigur, dup„ 1990 guvern„ri succesive, iar unele destul de grele, precum cea din perioada 1996—2000, cunoscut„ pe scurt ca guvernarea C.D.R., dar cea prezent„ sub culoarea portocalie a Alian˛ei D.A. reprezint„ un adev„rat regim de lichidare.

De la preluarea guvern„rii, Alian˛a D.A. tr‚mbi˛a alegerea noului curs pe care toat„ ˛ara Ól dorea ∫i pentru care at‚˛ia se Ónh„maser„ la carul domnului T„riceanu. ™i Ón loc de noul curs am avut ∫i mai avem Ónc„ o guvernare care se t‚r„∫te de pe o zi pe alta, izbit„ la fiecare cotitur„ de drum, amenin˛‚nd la fiecare pas s„ sucombe sub o nou„ dificultate.

Au fost vremuri grele? Desigur! Nu Óns„ sub marile probleme sufer„ Guvernul T„riceanu, ci sub cele m„runte, pe care ∫i le produce singur sau pe care, Óndem‚natici, ∫i le creeaz„ chiar Ón parte partenerii de coali˛ie.

Este clar c„ guvernarea aceasta nu Ó∫i poate g„si drumul logic, pentru c„ lipse∫te elementul de echilibru al vie˛ii politice a partidelor din coali˛ie. Voin˛a n„praznic„ a domnilor T„riceanu ∫i Boc de a str‚nge laolalt„ to˛i membrii P.N.L. ∫i, respectiv, P.D. pentru sus˛inerea guvern„rii nu dovede∫te dec‚t c„ aceasta nu reprezint„ dec‚t ca structur„ ∫i ca ideologie ceva foarte anacronic. Loviturile sub centur„ fac ca Alian˛a D.A. s„ p‚r‚ie din Óncheieturi, Óntocmai ca o corabie veche de lemn sub o furtun„ n„prasnic„.

Œn astfel de situa˛ie putem spune c„ modul tragic al acestei stranii guvern„ri nu este dec‚t imaginea unei neputin˛e creatoare de a rezolva problemele cet„˛enilor Rom‚niei. Actuala echip„ ce guverneaz„ este Ón schimb biciuit„ de o ambi˛ie boln„vicioas„ care Ói dep„∫e∫te cu mult posibilit„˛ile ∫i care o oblig„ s„ recurg„ la orice, fie chiar ∫i la sugrumarea vie˛ii, numai ca s„-∫i ostoiasc„ setea de st„p‚nire.

Aceasta este Óntr-adev„r o tragedie pentru Rom‚nia! V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L. domnul deputat Corneliu Momanu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Recidiva gripei aviare pune Rom‚nia Ón fa˛a unei probleme pe care nimeni nu are dreptul s„ o ignore. Este o situa˛ie grav„, pe care autorit„˛ile rom‚ne, ca ∫i exper˛ii Ón domeniu, o gestioneaz„ f„c‚nd eforturi considerabile.

Din p„cate, avertismentele de anul trecut ale Organiza˛iei Mondiale a S„n„t„˛ii par s„ se adevereasc„. Pericolul este unul global ∫i ar fi o naivitate s„ credem

c„, eradic‚nd acum focarele interne ale gripei aviare, vom Óndep„rta pentru totdeauna riscul unei pandemii.

Tocmai din acest motiv, concomitente ac˛iunii ferme a autorit„˛ilor, devin extrem de importante informarea ∫i educarea popula˛iei.

Œn Vrancea, jude˛ pe care Ól reprezint, aceast„ lips„ de informare a dus Ón ac˛iunea de eradicare a focarelor de boal„ la episoade tensionate Óntre cet„˛eni ∫i speciali∫tii care aveau ca sarcin„ eutanasierea p„s„rilor din zonele de risc.

Pe aceast„ schimbare a mentalit„˛ii trebuie s„ punem accent Ón viitorul apropiat. Cet„˛enii nu vor mai interpreta ac˛iunile autorit„˛ilor ca pe o agresiune la adresa propriei bun„st„ri atunci c‚nd to˛i actorii politici se vor dovedi pe deplin responsabili.

Populismul ∫i demagogia ieftin„, incon∫tien˛a cu care ale∫ii locali ai P.S.D. au transmis Ón aceste zile c„tre localnicii din jude˛ul Vrancea mesaje îsubtile“ de nesupunere, ar„tatul cu degetul spre autorit„˛ile centrale Óngreuneaz„ ac˛iunile comandamentelor antiepizootice locale. E cel mai u∫or s„ atragi capital politic specul‚nd o problem„ a c„rei rezolvare na∫te Ón r‚ndul cet„˛enilor iritare, team„ sau reac˛ii violente la adresa autorit„˛ilor.

Este de domeniul eviden˛ei faptul c„ P.S.D. se afl„ Óntr-o criz„ profund„, dar iresponsabilitatea cu care Óntr-un asemenea moment speculeaz„ populist temerile popula˛iei cu privire la gripa aviar„ frizeaz„ absurdul. P.S.D. este infestat f„r„ leac cu virusul populismului ∫i al formei f„r„ fond. Œn aceast„ categorie de simptome intr„ ∫i ultima sa îperforman˛„“: str‚ngerea de semn„turi pentru demiterea mini∫trilor Gheorghe Flutur si Eugen Nicol„escu.

O ac˛iune nu numai inutil„, dar ∫i antisocial„, Óntr-un moment Ón care este nevoie, mai mult ca oric‚nd, de o gestionare eficient„ ∫i ferm„ a crizei aviare.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Adrian Moisoiu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Bun„ diminea˛a, dragi colegi!

Interven˛ia mea de ast„zi este intitulat„ îTinerii maghiari ∫i cunoa∫terea limbii rom‚ne“.

La s„rb„torirea zilei de 15 martie de anul acesta de la T‚rgul Secuiesc, pre∫edintele U.D.M.R., Markó Béla, ∫i-a exprimat p„rerea c„ prefec˛ii jude˛elor secuie∫ti este necesar s„ vorbeasc„ maghiara.

îTrebuie s„ facem o distinc˛ie Óntre a fi maghiar ∫i a fi vorbitor de limb„ maghiar„. Œn jude˛ele secuie∫ti cred c„ ar fi absolut normal ca to˛i func˛ionarii, pentru c„ to˛i au rela˛ii cu popula˛ia, s„ cunoasc„ limba maghiar„, inclusiv prefec˛ii.“ Totodat„, el a precizat c„ prin jude˛e secuie∫ti Ón˛elege Harghita, Covasna ∫i jum„tate din jude˛ul Mure∫.

S-ar p„rea Óns„ c„ tinerii dau dovad„ de mai mult„ Ón˛elepciune dec‚t cei mai Ón v‚rst„ ∫i au Ón˛eles Ónaintea altora, de rea-credin˛„, c„ Óntr-o Rom‚nie european„ trebuie s„ cuno∫ti limba ˛„rii Ón care tr„ie∫ti, fiindc„ altfel ri∫ti s„ nu ai un loc de munc„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006 De altfel, Constitu˛ia Rom‚niei, la art. 13, este c‚t se poate de clar„: îŒn Rom‚nia, limba oficial„ este limba rom‚n„.“ De acest adev„r s-au convins mul˛i tineri din Ardeal, care din cauz„ c„ nu cunosc corespunz„tor limba rom‚n„ la terminarea facult„˛ii nu-∫i g„sesc un loc de munc„... nici m„car la reprezentan˛ele firmelor din Ungaria. Din cei 6.500 de studen˛i la limba maghiar„ — cursuri de zi, frecven˛„ redus„, I.D.D. sau postuniversitare —, mul˛i dintre ei la absolvire nu se pot angaja, deoarece nu cunosc limba rom‚n„ c‚t s„ scrie un C.V.

Astfel, Szabó Lehel, de la o organiza˛ie din ClujNapoca care recruteaz„ personal, explic„: îEste vorba mai ales despre tineri care vin din zone unde nu se vorbe∫te rom‚na, din secuime: Covasna, Harghita. Ei cunosc poate termeni uzuali, c‚t s„ poat„ vorbi la magazin sau la pia˛„, dar nu cunosc termeni lega˛i de profesie nici c‚t s„ scrie o scrisoare de inten˛ie Ón limba rom‚n„.“ Iar Barna Katalin, de la aceea∫i organiza˛ie, spunea: îDintre tinerii care vin la noi, cam 20% nu se pot descurca Ón limba rom‚n„. Noi Ói Óndrum„m c„tre funda˛ii care fac cursuri ∫i Óncerc„m s„ le explic„m c„ pentru angajare Ón Rom‚nia limba rom‚n„ este de baz„“. Œn timp ce Fülöp Emese, de la o alt„ firm„, a remarcat: îCunoa∫terea limbii maghiare poate constitui un avantaj, Óns„ nu e un criteriu de baz„“.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Petru C„lian. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi are titlul îRom‚nia Ón Uniunea European„ — aderare ori am‚nare“.

Rezultatul raportului de monitorizare trebuie s„ ne dea motive de Óngrijorare ∫i, Ón acela∫i timp, de speran˛„, Ón egal„ m„sur„, fiind expresia recunoa∫terii eforturilor de realizare a angajamentelor asumate, dar ∫i motiva˛ia g„sirii celor mai bune strategii de respectare Ón totalitate a acestora, Ón vederea ader„rii la Uniunea European„. Aceste strategii trebuie s„ asigure integrarea Ón structurile complexe ale Uniunii Europene, ca singur„ cale ce poate oferi Rom‚niei ∫anse reale de poten˛are a reformei, Ón direc˛ia moderniz„rii ∫i a reconect„rii la sistemul valorilor europene.

Œn acest context, trebuie s„ fim con∫tien˛i de ideea noastr„ Ón ansamblul popoarelor europene, motiv care ne oblig„ s„ concretiz„m punerea Ón practic„, Ón integralitatea lor, a prevederilor Acordului de aderare, prin instituirea unui dialog politic intens cu Uniunea European„, a realiz„rii liberei circula˛ii a m„rfurilor, serviciilor, a capitalurilor ∫i a for˛ei de munc„, Ón scopul consolid„rii democra˛iei ∫i a economiei de pia˛„ Ón ˛ara noastr„.

Rom‚nia, Ón lunile ce vor urma p‚n„ la noul raport, urmeaz„ s„ parcurg„ o etap„ definitorie, deosebit„ ca semnifica˛ie, Ón procesul integr„rii sale europene, iar acest lucru ne prive∫te pe to˛i, Ón˛eleg‚nd prin aceasta asumarea sporit„ a r„spunderilor Ón ceea ce prive∫te stimularea ∫i urm„rirea acestui proces, Óndeosebi Ón ceea ce prive∫te armonizarea legisla˛iei ˛„rii noastre cu legisla˛ia european„.

De asemenea, a∫tept„m cu to˛ii din partea Guvernului un efort de organizare pentru men˛inerea stabilit„˛ii ∫i continuit„˛ii reformei democratice, pentru accelerarea realiz„rii obiectivelor opera˛ionale, c‚t ∫i a m„surilor de coordonare institu˛ional„, Ón scopul elimin„rii Ón totalitate a stegule˛elor ro∫ii Ón domeniile ce privesc func˛ionarea agen˛iilor acreditate pentru plata subsidiilor din agricultur„ ∫i a Ónfiin˛„rii sistemului integrat de administrare ∫i control Ón agricultur„, precum ∫i crearea facilit„˛ilor de colectare

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006 ∫i tratare a produselor animaliere secundare pentru combaterea maladiei vacii nebune. ™i, totodat„, avem nevoie de un sistem I.T. pentru urm„rirea ∫i colectarea T.V.A. interconectat cu cele din Uniunea European„.

Din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, domnul deputat Aledin Amet. V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Œntr-o societate, cel mai important domeniu, cu siguran˛„, este cel al s„n„t„˛ii, a∫a cum Ón via˛„ lucrul cel mai de pre˛ este s„n„tatea.

Progresul Ón na˛iuni se bazeaz„ Ón primul r‚nd pe o calitate deosebit„ a bazei materiale de specialitate ∫i a actului medical. Punerea accentului pe astfel de priorit„˛i reprezint„ indiscutabil o necesitate, dezvoltarea sistemului contribuind decisiv la dezvoltarea nivelului de civiliza˛ie.

Personalul medical din Rom‚nia este unul extrem de preg„tit. Personalul medical din Rom‚nia este unul extrem de cunoscut Ón lume. ™coala de medicin„ din Rom‚nia poate concura cu orice ∫coal„ similar„ din lume. Toate aceste aspecte Ónseamn„ adev„ruri de necontestat.

Œn acela∫i timp Óns„ este nevoie ∫i de o redimensionare a infrastructurii domeniului. Investi˛iile Ón renovarea spitalelor sunt de dorit, a∫a cum ∫i modul de distribuire a medicamentelor, mai ales pentru bolnavi ∫i pensionari, trebuie reglementat. Œn cazul opera˛iilor importante, costul unor materiale necesare este foarte mare, f„c‚nd de multe ori imposibil„ achizi˛ionarea lor.

Œn municipiul Constan˛a, spitalul jude˛ean are nevoie de sprijin din partea autorit„˛ilor Ón vederea moderniz„rii. Dac„ ˛inem seama de faptul c„ acest jude˛ din punct de vedere economic este unul deosebit de important, demersul nu trebuie Ónt‚rziat. Exemplele sunt numeroase ∫i concrete.

Œn domeniul s„n„t„˛ii, primordial„ este doar politica pentru omul suferind.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea deputa˛ilor f„r„ apartenen˛„ la grup parlamentar, domnul deputat Mircia Giurgiu. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

## **Domnul Mircia Giurgiu:**

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Titlul declara˛iei mele politice de ast„zi este îCentrul de Diagnostic ∫i Tratament Cluj, Ón pragul dezastrului“.

A∫adar, s„pt„m‚na trecut„, dup„ mai multe Óncerc„ri de a ob˛ine c‚teva fonduri Ón plus pentru acest centru, directorul centrului, Iulian Opincariu, ∫i-a dat demisia, motiv‚nd c„ nu vrea s„ se fac„ p„rta∫ la distrugerea

acestui centru, fiindc„ au fost alocate doar un sfert din fondurile care erau anul trecut.

Cu toate insisten˛ele noastre ∫i ale autorit„˛ilor locale, Ministerul S„n„t„˛ii ∫i Casa de s„n„tate nu au alocat fondurile necesare pentru func˛ionarea acestui centru, cu toate c„ Ón fiecare zi sunt peste 2.500 de oameni care nu pot s„-∫i permit„, din cauza mijloacelor financiare reduse de care dispun, s„-∫i fac„ analizele ∫i s„ se consulte la alte unit„˛i spitalice∫ti din jude˛. Acest centru era singura lor posibilitate pentru a se putea trata.

Fac un apel Ónc„ o dat„ c„tre ministrul s„n„t„˛ii, c„tre conducerea Casei de s„n„tate s„ ia Ón vedere problema deosebit„ cu care se confrunt„ acest centru ∫i s„ rezolve, s„ finan˛eze, astfel Ónc‚t s„ poat„ func˛iona la Óntreaga capacitate.

Mai multe am„nunte despre situa˛ia din acest centru, Ón materialul pe care Ól depun Ón scris.

La sf‚r∫itul anului trecut, ministrul s„n„t„˛ii, domnul Eugen Nicol„escu, a demis o serie de directori de spitale ∫i consilii de administra˛ie. Motivul: proasta gestionare a fondurilor pentru unit„˛ile din care ace∫tia f„ceau parte. Œn plus, pachetul de legi privind s„n„tatea a fost intens dezb„tut at‚t Ón Parlament, c‚t ∫i de cei direct interesa˛i, respectiv de c„tre medici.

Una dintre problemele cu care se confrunt„ sistemul sanitar rom‚nesc este lipsa fondurilor pentru o bun„ func˛ionare. Avem speciali∫ti, dar nu avem bani pentru achizi˛ionarea de aparatur„ performant„ ∫i pentru salarii decente.

Pentru a sublinia aceast„ lips„ acut„, la Cluj-Napoca, directorul singurului centru de diagnostic ∫i tratament, directorul dr. Iulian Opincariu, a demisionat din func˛ia pe care o de˛inea. Motivul principal pentru care dr. Opincariu ∫i-a Ónaintat demisia se refer„ la lipsa fondurilor.

Mai exact, Ón cadrul Centrului de Diagnostic ∫i Tratament Cluj s-a constatat starea de uzur„ accentuat„ a aparatelor din Compartimentul de radiologie. Astfel, un aparat Diagnomax MS-125 are o vechime de peste 35 de ani, un aparat Neodiagnomax este vechi de peste 17 ani, iar aparatul Eltex ∫i-a Ónceput activitatea Ón urm„ cu peste 26 de ani. Din cele prezentate mai sus rezult„ faptul c„ aparatele din dotarea Centrului de Diagnostic ∫i Tratament Cluj ∫i-au Óndeplinit cu v‚rf ∫i Óndesat misiunea pentru care au fost proiectate.

Defectarea frecvent„ ∫i durata repara˛iilor duc la imposibilitatea servirii prompte a pacien˛ilor care se adreseaz„ Centrului de Diagnostic ∫i Tratament Cluj-Napoca, ace∫tia neav‚nd posibilitatea s„ se adreseze altor ambulatorii din localitate, fiindc„ nu exist„. Performan˛ele sc„zute ale acestor aparate uzate implic„ o serie de riscuri: eliberarea unor diagnostice eronate sau incomplete, ce pot fi infirmate Ón alte centre dotate corespunz„tor, ceea ce ar conduce la grave implica˛ii medico-legale ∫i juridice ∫i ar diminua probitatea profesional„ a personalului medical; risc de accidente grave, Ón care s„ fie implica˛i at‚t pacien˛ii, c‚t ∫i personalul medical.

Mai trebuie precizat faptul c„ Centrul de Diagnostic ∫i Tratament Cluj este o important„ institu˛ie de Ónv„˛„m‚nt universitar, prin catedra de medicin„ de familie din cadrul Universit„˛ii de Medicin„ ∫i Farmacie îIuliu Ha˛ieganu“ din Cluj.

V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Viorel Pupez„.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Declara˛ia politic„ de ast„zi se intituleaz„ îAdministra˛ia jude˛ului Bistri˛a-N„s„ud, sedus„ ∫i abandonat„ de Alian˛a D.A.“.

Tr„im Óntr-un sistem politic Ón care fuga de r„spundere fa˛„ de consecin˛ele deciziilor individuale sau de partid reprezint„ modelul de comportament Ón ierarhiile politice ∫i administrative.

Fuga de r„spundere, pentru c„ a-˛i prezenta demisia dintr-o func˛ie Ón care ai fost ales este fug„ de r„spundere institu˛ional„, apare de obicei la acele partide aflate la putere care sunt deja epuizate de guvernare ori incompetente, lipsite de solu˛ii la problemele concrete ale oamenilor.

Situa˛ia este cel mai bine reprezentat„ la nivelul Consiliului Jude˛ean Bistri˛a-N„s„ud, unde Alian˛a îDeparte de Adev„r“, dup„ ce a sedus cu bani ∫i func˛ii de conducere c‚˛iva consilieri independen˛i pentru a-∫i asigura majoritatea, a abandonat totu∫i administra˛ia jude˛ului. Din interese meschine, din lips„ de curaj, simpl„ nep„sare sau lene curat„, pentru care nu exist„ nici o scuz„, liderii P.D. ∫i P.N.L. au substituit agenda popula˛iei cu agenda personal„.

Œntr-un an decisiv pentru aderarea Rom‚niei la structurile europene, c‚nd mai toat„ clasa politic„ face apel la stabilitate, la unirea eforturilor pentru un interes na˛ional de prim rang, la Bistri˛a-N„s„ud 12 consilieri jude˛eni ∫i suplean˛ii lor Ó∫i permit s„ renun˛e la statutul cu care i-a mandatat electoratul. Au dovedit Ónc„ o dat„ c„ sunt neÓntrecu˛i Ón competi˛ia democratic„ la probele de genul: fuga de r„spundere, fuga de ∫edin˛e, fuga dup„ profituri personale. Demisia Ón bloc, din dorin˛a de a declan∫a alegeri par˛iale, devine o scuz„ pentru lipsa de luciditate ∫i de pragmatism a celor ce ar trebui s„-∫i asume un a∫a-zis program de guvernare ∫i responsabilitatea unei promisiuni de∫arte: îS„ tr„i˛i bine!“.

Abandonarea electoratului ∫i Óntoarcerea spatelui sunt adev„ratele elemente de identificare pentru Alian˛„ Ón profil teritorial, dar caracterizarea poate fi extins„ ∫i la nivel central, din moment ce ac˛iunea portocaliilor de la Bistri˛a a fost supervizat„ tocmai de ministrul Vasile Blaga ∫i de premierul C„lin Popescu-T„riceanu.

îDivor˛ul“ de interesele cet„˛eanului nu Ónseamn„ numai renun˛area la func˛ii. Œn municipiul Bistri˛a, electoratul a fost abandonat de autorit„˛ile locale prin derularea unor investi˛ii fanteziste, Ón timp ce adev„ratele probleme edilitare — infrastructura dezastruoas„, cur„˛enia ora∫ului, parc„rile, problemele sociale etc. — au fost l„sate de izbeli∫te. Tot abandon se nume∫te ∫i organizarea petrecerilor cu mici ∫i bere, Ón locul promov„rii unor proiecte de interes comunitar.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Grigore Cr„ciunescu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Comentariile pe seama Raportului de ˛ar„ privind aderarea la Uniunea European„ sunt la ordinea zilei. Membrii Guvernului, parlamentari din arcul guvernamental sau din opozi˛ie, anali∫ti ∫i comentatori cu anumite simpatii politice analizeaz„ acest raport Ón func˛ie de interese ∫i de apartenen˛a la o grupare sau alta.

Fac aceast„ afirma˛ie, deoarece, dac„ putem spune c„ raportul poate fi privit din unghiuri diferite, faptul c„ pentru ceea ce urmeaz„ s„ facem Ón continuare nu exist„ un consens arat„ clar c„ cei care Ó∫i exprim„ punctul de vedere sunt mai mult sau mai pu˛in subiectivi.

Am‚narea reformelor necesare pentru integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ ani de-a r‚ndul, din diverse motive, face ca la ora actual„ s„ mai avem o serie de probleme punctuale de rezolvat. Este clar pentru orice om de bun„-credin˛„ c„ Rom‚nia va intra Ón Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007. Eliminarea stegule˛elor ro∫ii care puteau activa clauza de salvgardare ne arat„ c„ s-a muncit mult ∫i c„ exist„ realiz„ri.

Datorit„ acestei situa˛ii, raportul Comisiei Europene este unul obiectiv, dar dur Ón acela∫i timp. Acesta nu se rezum„ doar la a face constat„ri, ci scoate Ón eviden˛„ punctual ceea ce mai avem de f„cut pe anumite domenii. Este evident c„ am ob˛inut rezultate bune Óntr-un interval scurt de timp, dar trebuie ca aceste rezultate s„ fie consolidate, pentru ca nu cumva s„ p„˛im ceea ce au p„˛it colegii de la sud de Dun„re, bulgarii, care Ón urma instabilit„˛ii politice de dup„ alegeri au acum de suferit. Œn acest context, cred ar trebui s„ facem front comun, putere ∫i opozi˛ie, pentru a rezolva ceea ce este de rezolvat, iar noi, dimpotriv„, reac˛ion„m exact pe dos.

Opozi˛ia sus˛ine c„ raportul este cel mai slab pe care l-a primit Rom‚nia p‚n„ acum, afirma˛ie total neadev„rat„, ∫i cere demisii. Dore∫te s„ vad„ capete t„iate ∫i pentru asta s-au apucat de str‚ns semn„turi de la cet„˛eni pe strad„. Voiesc Domniile lor s„ arate c‚t de mult Ó∫i iubesc poporul pe care l-au p„storit mul˛i ani, dar uit„ c„ ei sunt cei care l-au adus la sap„ de lemn.

Probabil c„ doresc ca noi, rom‚nii, s„ mai st„m Ón afara Uniunii Ónc„ un an, pentru a rezolva ce mai este de rezolvat prin ˛ar„ Ón interes propriu sau de partid, ∫tiut fiind c„, odat„ intra˛i Ón Uniunea European„, se schimb„ regulile jocului. Eu asta Ón˛eleg c„ dore∫te P.S.D.-ul Ón urma acestei ac˛iuni.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M, domnul deputat Costache Mircea.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Eu de regul„ nu dep„∫esc timpul.

Vreau s„ vorbesc ast„zi despre o tem„ de actualitate, pe care ne-o propune Óns„∫i conducerea Camerei Deputa˛ilor, prin semn„tura domnului Bogdan Olteanu, care ne-a introdus la caset„, printre alte documente de lucru, ∫i o generoas„ invita˛ie la o dezbatere public„, o dezbatere despre necesitatea lustra˛iei, despre necesitatea de a face cur„˛enie Ón societatea rom‚neasc„.

Idee generoas„, pe care a∫ saluta-o, dac„ ea ar atinge adev„ratele probleme ale societ„˛ii rom‚ne∫ti, dac„ ar coincide cu adev„rata agend„ a cet„˛eanului rom‚n, dac„ ea ne-ar solicita colaborarea, dac„ ne-ar atrage Ón sfera unei dezbateri publice care s„ Ónsemne cu adev„rat o Óncercare de a contura un proiect s„n„tos, viabil, de readucere pe ordinea de zi a institu˛iilor statului rom‚n, a interesului na˛ional. Pentru c„, dac„ lipse∫te ceva din demersul cotidian al autorit„˛ilor rom‚ne∫ti ale ultimilor 16 ani, dac„ lipse∫te ceva din dialogul intern ∫i interna˛ional al puterilor care s-au perindat din 1990 Óncoace, nu lipse∫te o anumit„ concep˛ie economic„, nu lipsesc Óncerc„ri de rezolvare a problemelor sociale, Óntr-un fel sau altul de unii v„zute lucrurile, de al˛ii diferit, dar preocup„ri exist„. Exist„ ∫i preocup„ri pentru modernizarea Ón viziune postmodern„ a ap„r„rii na˛ionale, a siguran˛ei na˛ionale, a ordinii publice.

Ce nu exist„ pe agenda nici unei puteri ∫i a nici unei autorit„˛i rom‚ne∫ti? Ap„rarea ∫i promovarea interesului na˛ional. Dac„ ar fi existat ∫i o asemenea preocupare, bineÓn˛eles c„ la ora aceasta am fi avut o cu totul alt„ for˛„ economic„, am fi avut o cu totul alt„ pozi˛ie fa˛„ de valorificarea patrimoniului public acumulat cu trud„ ∫i cu sudoare p‚n„ Ón 1989. Am fi avut o industrie rea∫ezat„, o agricultur„ cu p„strarea marilor suprafe˛e, cu marile exploata˛ii pe suprafe˛e extinse, ∫i nu prin f„r‚mi˛area ∫i prin transformarea Ón f‚∫ii impracticabile a fondului funciar rom‚nesc. Am fi avut cercetare ∫tiin˛ific„ Ón continuare, am fi avut un Ónv„˛„m‚nt performant Ón continuare. Am fi avut multe lucruri pe care, cu Ón˛elepciune ∫i cu seriozitate, le-am fi readaptat, rea∫ezat, Ón noile condi˛ii create dup„ 1989.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Antan István.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Doamn„ pre∫edinte de ∫edin˛„,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Interven˛ia mea de ast„zi poart„ titlul îO posibil„ resurs„ pentru suplimentarea pensiilor“.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ Ón ultima perioad„ protestele pensionarilor s-au Ónmul˛it ∫i, pe data de 25 mai, dup„ cuno∫tin˛ele mele, are loc un nou protest, cred c„ este momentul potrivit s„ v„ atrag aten˛ia asupra unor fapte petrecute dup„ anul 1989, fapte care, Ón mai mic„ sau Ón mai mare m„sur„, au contribuit la apari˛ia situa˛iei actuale din r‚ndul pensionarilor.

To˛i ∫tim foarte bine cum este situa˛ia pensionarilor din Rom‚nia, dar suntem mai pu˛ini care ∫tim ce s-a Ónt‚mplat cu cei peste 150.000 de pensionari care ∫i-au pl„tit contribu˛ia la Casa de Asigur„ri Sociale ∫i Pensii din coopera˛ia me∫te∫ug„reasc„, numit„ C.A.S.C.O.M.

P‚n„ la finele anului 1989 s-a reu∫it nu numai s„ se achite de c„tre C.A.S.C.O.M., la termen, toate drepturile de asigur„ri sociale cuvenite ∫i asigura˛ilor, ci s„ r„m‚n„ importante disponibilit„˛i care au fost utilizate cu prec„dere Ón domeniul investi˛ional, fiind construite 4 complexe balneare, cu 931 de locuri de odihn„ ∫i tratament Ón sta˛iuni renumite ca Mamaia, Eforie Nord, Covasna ∫i Sovata, iar alte 7 obiective erau Ón diferite faze de execu˛ie la momentul respectiv: hotel cu 200 de locuri Ón Bucure∫ti, complex balnear cu 177 de locuri Ón Vatra Dornei ∫i 170 de locuri Ón Ol„ne∫ti, extinderea cu 150 de locuri a Complexului Mamaia, dou„ fabrici de p‚ine la Vatra Dornei ∫i Topoloveni, o unitate de alimenta˛ie la N„vodari.

Œncep‚nd cu anul 1990, persoanele care au condus activitatea C.A.S.C.O.M. ∫i au gestionat fondurile avute la dispozi˛ie, peste 32 de miliarde de lei la vremea respectiv„, au angajat fondurile de asigur„ri sociale ale coopera˛iei me∫te∫ug„re∫ti Ón diverse îafaceri“ ∫i au dezavantajat Ón mod evident C.A.S.C.O.M., ajung‚ndu-se ca, la finele anului 1992, disponibilit„˛ile s„ fie epuizate, iar drepturile de asigur„ri sociale ale pensionarilor, peste 150.000, din acest sistem ∫i ale asigura˛ilor s„ nu mai poat„ fi achitate.

Œn situa˛ia creat„, sub presiunea pensionarilor care nu-∫i primeau pensiile, C.A.S.C.O.M. a intervenit la vremea respectiv„ la Guvern, solicit‚nd cu insisten˛„

V„ rog s„ v„ preg„ti˛i s„ Óncheia˛i, domnule deputat.

™i cu asta nu s-a terminat deloc ∫irul faptelor.

Mai exist„ ∫i fondul de interes general, constituit la nivelul U.C.E.C.O.M. prin contribu˛ia, p‚n„ Ón anul 1990, a tuturor organiza˛iilor coopera˛iei me∫te∫ug„re∫ti, fondul de solidaritate, care la vremea respectiv„ era Ón valoare de 2,6 miliarde lei, iar la ora actual„... Ón 2004 are doar 1,9 miliarde lei.

Pun din nou Óntrebarea: oare c‚t este valoarea actual„ a fondului, dac„ la nivelul anului 1991 a fost de aproape 2,7 miliarde lei?

Revin la tema de unde am pornit, respectiv situa˛ia pensionarilor, ∫i pun Óntrebarea: dac„ bunurile imobile ∫i fondurile ar fi exploatate Ón scopul pentru care au fost create, nu ar putea Ónsemna o cre∫tere a pensiilor de 1, 2 sau chiar 3%?

A∫ ruga Ministerul Justi˛iei, Agen˛ia Na˛ional„ pentru Œntreprinderile Mici ∫i Mijlocii ∫i Coopera˛ie, Ómpreun„ cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006 Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei s„ analizeze situa˛ia cu seriozitatea cuvenit„ ∫i s„ g„seasc„ solu˛ia ca cei neÓndrept„˛i˛i, respectiv acei peste 150.000 de pensionari din sistemul cooperatist, s„ beneficieze de o suplimentare cuvenit„, Ón urma punerii la dispozi˛ie a Ministerului Muncii a acestor fonduri.

Personal consider c„ este nevoie de o voin˛„ politic„ pentru solu˛ionarea celor prezentate.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., doamna deputat Gabriela Cre˛u.

Stimate colegi,

Stima˛i colegi,

Tr„im Óntr-o ˛ar„ Ón care cea mai plicticoas„ atitudine este s„ te iei Ón serios ∫i cea mai plicticoas„ dintre activit„˛i este munca.

Am citit cu mare aten˛ie, pentru c„ n-am fost Ón ˛ar„ la momentul respectiv, discursul pe care primul-ministru l-a ˛inut a doua zi dup„ Raportul de monitorizare al Comisiei Europene. Am ascultat, de asemenea, cu mare aten˛ie interven˛iile din aceast„ diminea˛„ pe care unii colegi din partea dreapt„ a s„lii le-au ˛inut ∫i n-am Ón˛eles ceva, dac„ optimismul pe care Ól exprim„ aceste discursuri se refer„ la aderare sau la integrare. Pentru c„ ar trebui s„ ∫tie ∫i cei care se afl„ acum la putere c„ lucrurile sunt diferite. Dac„ Ómi permite˛i o figur„ de stil, aderarea este precum nunta; acolo important este s„-˛i g„se∫ti un na∫. Iar integrarea, precum o c„snicie; e un proces lung, greu ∫i care se poate solda, la urma urmei, ∫i cu un e∫ec.

Avem un tratat semnat. Mai trebuie Óntr-adev„r ratificat de 10 state, mai trebuie s„ fim monitoriza˛i pe vreo 44 de domenii pentru a fi compatibili institu˛ional ∫i legislativ. Dar dac„ ne-am lua Ón serios, am vedea c„ trebuie s„ facem multe alte lucruri. Ar trebui s„ nu mai vorbim p„s„re∫te cu oamenii, s„ nu le trimitem poze z‚mbitoare, ci instruc˛iuni clare despre ceea ce trebuie s„ fac„, s„ nu mai c‚rtim ∫i s„ c‚r‚im, precum mult prea sacrificata pas„re, la adresa Uniunii Europene. Cred c„ trebuie cu to˛ii s„ nu ne mai dorim s„ vin„ reprezentan˛ii Guvernului la acest microfon ∫i s„ ne spun„ ce ar trebui s„ se fac„, ci s„ se fac„ ceea ce trebuie.

Cred c„ trebuie s„ nu ne mai min˛im. Institu˛iile europene, cele tehnocratice mai ales, poate vor putea fi convinse s„ ne fie na∫i, cet„˛enii Europei vor fi convin∫i mai greu. S„ nu ne mai min˛im nici din alt punct de vedere, c„ to˛i rom‚nii sunt proeuropeni.

Eu Ómi pun problema: chiar dac„ Guvernul se manifest„ ca proeuropean, atunci c‚nd e vorba de a respecta reguli, de a ne asuma obliga˛ii, totdeauna e de vin„ Uniunea European„. Dac„ e vorba Óns„ de a utiliza bani, atunci meritul este al Guvernului. O asemenea atitudine nu este totdeauna foarte proeuropean„. Pot s„ pun pariu c„, dac„ vor veni banii din fondul de solidaritate european„ pentru inunda˛iile de anul trecut, guvernan˛ii se vor l„uda c„ e meritul lor, ∫i nu al ˛„rilor

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Ionel Pal„r.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc mult, doamna pre∫edinte.

Declara˛ia politic„ de ast„zi se intituleaz„: îDespre responsabilitatea gestion„rii situa˛iilor de criz„“.

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Œnc„ de la izbucnirea noilor focare Ón Rom‚nia, gripa aviar„ a reprezentat un prilej excelent pentru cele mai josnice atacuri la adresa ministrului agriculturii din partea adversarilor politici. Atacuri nefondate, viscerale, josnice tocmai prin arborarea apelului la onoare, cu care ast„zi defileaz„, paradoxal, tocmai P.S.D.-ul, care Ól acuz„ pe Gheorghe Flutur de ascunderea bolii.

Mai mult dec‚t at‚t, Comandamentul Central Antiepizootic Vrancea a fost informat Ón scris de faptul c„ Ónsu∫i pre∫edintele Consiliului Jude˛ean Vrancea, Marian Opri∫an, Ómpreun„ cu al˛i primari, a incitat popula˛ia la nepredarea p„s„rilor pentru eutanasiere.

Contrar curentului de opinie care a fost lansat de la izbucnirea noului val de grip„ aviar„, conform c„ruia Ministerul Agriculturii este principalul vinovat al crizei, faptele contrazic lozincile mincinoase. Ancheta epidemiologic„, precum ∫i m„surile de eutanasiere ∫i dezinfec˛ie au fost demarate exact Ón momentul Ón care a ap„rut prima suspiciune de grip„ aviar„ Ón satul Hurez, comuna Beclean, din jude˛ul Bra∫ov. Ulterior, la fiecare suspiciune de grip„ aviar„ ap„rut„, autorit„˛ile au ac˛ionat cu promptitudine, men˛in‚nd totodat„, Ón permanen˛„, comunicarea cu presa.

Trebuie subliniat faptul c„ Ministerul Agriculturii nu are Ón subordine Autoritatea Na˛ional„ Sanitar„ Veterinar„, Gheorghe Flutur solicit‚nd premierului trecerea A.N.S.V. Ón subordinea ministerului. Œn paralel, va fi Ónfiin˛at„ o Direc˛ie de control pentru siguran˛„ alimentar„ Ón cadrul corpului de control al ministrului.

Este nedrept ∫i iresponsabil s„ ceri demisia unuia dintre cei mai capabili mini∫tri ai Cabinetului actual Óntr-un moment de criz„, a unui profesionist care a dovedit Ón nenum„rate r‚nduri c„ ∫tie s„ gestioneze astfel de crize, mai cu seam„ cu c‚t focarele de infec˛ie Óncep s„ fie Ónchise unul dup„ altul.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Ultima luare de cuv‚nt de ast„zi, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Emil Radu Moldovan.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este intitulat„ îIndiferen˛a lor — consecin˛e apocaliptice“.

De parc„ nu avea Rom‚nia suficiente probleme, a trebuit s„ apar„ ∫i dezastrul provocat de apari˛ia virusului gripei aviare Ón cadrul unor ferme de p„s„ri. Œn˛eleg apari˛ia virusului Ón gospod„riile private sau pe malul Dun„rii, unde nu po˛i opri trecerea p„s„rilor migratoare, dar s„ Ól la∫i s„ p„trund„ Óntr-un loc unde, conform legii, e respectat„ securitatea alimentar„, e mai mult dec‚t Óngrijor„tor.

Nu vorbesc doar din perspectiva integr„rii europene, care dup„ raportul de mar˛i e Ónc„ incert„, ci Ón primul r‚nd pentru rom‚nii care se simt din nou Ón∫ela˛i ∫i trata˛i f„r„ considera˛ie.

Dup„ declara˛ia triumfalist„ a domnului ministru Flutur, care anun˛a c„ Rom‚nia a reluat exportul de carne de pas„re, pericolul gripei aviare fiind dep„∫it, ne trezim lipsi˛i de pas„re, Ón fa˛a unui dezastru cu consecin˛e apocaliptice pentru cet„˛eni. Din nou autorit„˛ile sunt dep„∫ite de situa˛ie, din nou nu exist„ vinova˛i, iar m„surile aplicate se dovedesc lipsite de eficien˛„.

M„ Óntreb cum a fost posibil„ Óngroparea a peste 4 tone de pui mor˛i f„r„ ca autorit„˛ile responsabile s„ se sesizeze. Asta arat„ pe ce criterii au fost alese conducerile A.N.S.V., cel al competen˛ei fiind Ónlocuit de simpla apartenen˛„ la un partid politic. La o asemenea situa˛ie, Ón orice ˛ar„ responsabil„, Óncep‚nd cu ministrul p‚n„ la ultima persoan„ responsabil„ ∫i-ar fi prezentat cu to˛ii demisiile, Óns„ ai no∫tri nici nu se sinchisesc s„ Ó∫i asume o r„spundere elementar„ fa˛„ de situa˛ia dramatic„ spre care indirect au condus milioanele de rom‚ni.

Cer m„suri urgente ∫i prompte pentru stoparea efectelor extrem de dezastruoase la care a˛i expus Rom‚nia at‚t Ón plan intern, c‚t ∫i la nivelul imaginii Ón plan interna˛ional. Joaca de-a guvernarea s-a Óncheiat, iar realit„˛ile pe care ar trebui s„ ∫ti˛i s„ le Ónfrunta˛i nu pot fi dep„∫ite cu vorbe frumoase, ci cu fapte concrete.

Domnule ministru Flutur,

Se dovede∫te Ónc„ o dat„ c„ Ón spatele discursurilor pompoase nu se ascund dec‚t incompeten˛a ∫i lipsa de ac˛iune, pentru care e obligat„ s„ pl„teasc„ popula˛ia. Nu e de ajuns c„ a˛i condus agricultura spre faliment. Acum ne pune˛i ∫i Ón situa˛ia de a m‚nca cu teama pentru propria via˛„.

## **Doamna Daniela Popa:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

V„ anun˛ c„ un num„r de colegi a depus Ón scris declara˛iile politice, ∫i anume din partea Grupului parlamentar al P.S.D., doamna deputat Manuela Mitrea, doamna deputat Monalisa G„leteanu, domnul deputat Dumitru Bentu, domnul deputat Constantin Amariei,

domnul deputat Titus Corl„˛ean, domnul deputat Mihai Dumitriu, domnul deputat Vasile Filip Soporan, domnul deputat Gheorghe Chiper, domnul deputat Marian S„niu˛„, domnul deputat Aurel Gubandru, domnul deputat Aurel Vl„doiu ∫i domnul deputat Ion Stan.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., au depus Ón scris declara˛iile domnul deputat Mircea Ciopraga, Gheorghe Gabor ∫i Claudius Zaharia.

Din partea Grupului parlamentar al P.D., domnii deputa˛i Aurel Olarean, Constantin Traian Iga∫, Marius Rogin, Petru Movil„ ∫i Anca Constantinescu.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., doamna deputat Angela Buciu.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Nicolae Popa.

Cu aceasta, ∫edin˛a consacrat„ declara˛iilor politice s-a Óncheiat.

îCultura — prioritate «zero» a actualei guvern„ri“ Œntr-un moment Ón care Rom‚nia se confrunt„ cu dificult„˛i f„r„ precedent — inunda˛ii, gripa aviar„, criza medicamentelor, situa˛ia grea a pensionarilor —, aducerea Ón discu˛ie a situa˛iei caselor de cultur„ ∫i a activit„˛ilor culturale poate p„rea nepotrivit„. Consider„m c„ problema este insidioas„, cu efecte extrem de grave pe termen lung.

Hrana spiritual„ a unei na˛iuni este la fel de important„ ca ∫i existen˛a fizic„ a acesteia. Cum altfel ne-am putea men˛ine ∫i dezvolta identitatea na˛ional„ ∫i lingvistic„ Ón contextul actual al globaliz„rii ∫i Ón preajma momentului integr„rii Ón Uniunea European„, dec‚t prin cultur„, prin limba rom‚n„, prin promovarea tradi˛iilor ∫i crea˛iilor folclorice rom‚ne∫ti?

Consider„m c„ Ón acest moment interesul pentru cultura na˛ional„, pentru institu˛ia casei de cultur„ — aceea∫i situa˛ie o au ∫i c„minele culturale — se reflect„ Ón faptul c„ aceste a∫ez„minte au fost complet neglijate. Casele de cultur„ g„zduiesc baruri, discoteci, jocuri mecanice, biliard, orice altceva, numai activit„˛ile culturale lipsesc cu des„v‚r∫ire. Œn cazurile fericite c‚nd Ón casele de cultur„ se mai organizeaz„ spectacole sau alte activit„˛i de divertisment, Ón marea lor majoritate acestea nu promoveaz„ cultura autentic„, de calitate, fiind mai degrab„ ni∫te kitschuri.

Ministerul Culturii nu mai are, se pare, nici o r„spundere Ón domeniul activit„˛ilor culturale desf„∫urate Ón casele de cultur„, prin urmare, se poate observa c„ acest sector este pentru actualul Guvern o prioritate egal„ cu îzero“.

îRaportul de monitorizare, o oglind„ a realiz„rilor“

Raportul de monitorizare al Comisiei Europene de s„pt„m‚na trecut„ asupra progreselor pe care Rom‚nia le-a realizat reprezint„ o Óncununare a eforturilor noastre. Œntr-adev„r, mai sunt multe domenii unde trebuie Ónregistrate progrese, dar v„ invit s„ facem o retrospectiv„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006 Œncep‚nd cu luna decembrie a anului 2004, s-au f„cut eforturi importante pentru a recupera pozi˛ia de ofsaid Ón care se afla Rom‚nia, datorit„ îperformantului“ Guvern P.S.D. A face declara˛ii conform c„rora un mare merit revine ∫i P.S.D.-ului pentru managementul s„u str„lucit mi se pare o dovad„ cras„ de ipocrizie. S„ nu uit„m c„ reformele f„cute Ón perioada 2000—2004 au fost realizate Ón condi˛iile unor presiuni externe puternice, pentru a nu l„sa Rom‚nia s„ alunece pe o pant„ pe care nu o va putea urca prea cur‚nd. Rom‚nia a fost Ón toat„ aceast„ perioad„ Ómpins„ de la spate, iar motoul care a Ónso˛it Óntregul proces a fost îa∫a nu se face!“.

Progresele consemnate Ón raporturile Comisiei Europene, precum ∫i semnalele primite de la Bruxelles ne fac s„ credem c„ am reu∫it s„ repunem Rom‚nia pe o pozi˛ie c‚∫tig„toare, care ne d„ dreptul s„ credem c„ acum ∫i aici facem ceea ce trebuie. fiara noastr„ Óndepline∫te criteriul politic pentru a deveni membru al Uniunii Europene.

Progresele importante au fost realizate Ón special Ón ceea ce prive∫te capacitatea administrativ„ a tribunalelor, care a crescut Ón mod constant. D.N.A. lucreaz„ Ón mod eficient, iar num„rul ∫i calitatea investiga˛iilor independente cu privire la acuza˛iile de corup˛ie la nivel Ónalt au crescut Ón mod substan˛ial. Au fost pu∫i sub acuza˛ie de c„tre aceea∫i Direc˛ie judec„tori, avoca˛i, ofi˛eri de poli˛ie, Ónal˛i func˛ionari publici din administra˛ia central„ ∫i local„, precum ∫i directori din Óntreprinderile private.

S-au Ónregistrat progrese ∫i Ón domeniul protec˛iei copilului, iar examinarea cazurilor de adop˛ie interna˛ional„ r„mase Ón suspensie s-a finalizat conform programului stabilit.

Din punct de vedere economic, politica fiscal„ a Guvernului Rom‚niei a devenit mai prudent„, asigur‚nd sc„derea deficitului guvernamental. S-au realizat progrese Ón Ómbun„t„˛irea sistemului de colectare a taxelor ∫i putem spune c„ economia este una robust„.

Œn baza datelor statistice, agricultura din Rom‚nia este, Ón mare m„sur„, de subzisten˛„.

De∫i Ón mediul rural tr„ie∫te mai bine de 35% din popula˛ia ˛„rii, contribu˛ia agriculturii la P.I.B. este de circa 12—13%, iar aportul agriculturii la bugetul public

este insignifiant. For˛a de munc„ t‚n„r„ de la sate Ó∫i caut„ ∫ansele migr‚nd spre mediul urban, Ón vederea calific„rii superioare. Exist„ ∫i alternativa plec„rii la munc„ Ón str„in„tate, motivat„ de diferen˛ele foarte mari de salariu.

La noi se vorbe∫te mult despre modernizarea agriculturii, despre dotarea mai bun„ cu echipamente ∫i ma∫ini agricole performante, moderniz„ri care ar trebui s„ amelioreze via˛a oamenilor, s„ le asigure venituri mai mari. Toate acestea se pot realiza prin cre∫terea productivit„˛ii muncii Ón agricultur„, fapt ce presupune comasarea terenurilor ∫i Ónfiin˛area exploata˛iilor, Óncurajarea produc˛iei pentru export, ac˛iuni care presupun o instruire a for˛ei de munc„ ∫i o finan˛are adecvat„.

La ora actual„, Ón mare majoritate, cei care fac agricultur„ sunt fo∫tii membri cooperatori, majoritatea Ón v‚rst„, care practic„ o agricultur„ Ónapoiat„ care realizeaz„ produc˛ii mici, iar ca o solu˛ie din partea autorit„˛ilor pentru modernizarea fermelor este Óncercarea de a for˛a ˛„ranii s„-∫i v‚nd„ terenurile, fapt care ar accentua s„r„cirea lor.

fi„ranul rom‚n face parte din categoria celor mai nedrept„˛i˛i Ón toate or‚nduirile sociale. Œn perioada dictaturii comuniste, cooperativizarea agriculturii a reprezentat un proces abuziv, prin care milioane de ˛„rani au fost deposeda˛i de folosin˛a terenurilor agricole ∫i silvice, de animalele de munc„, atelaje, unelte ∫i ma∫ini agricole, f„r„ nici o desp„gubire. Iar Ón perioada postrevolu˛ionar„, de∫i suntem Óntr-o situa˛ie avansat„ cu reconstituirea dreptului de proprietate, sprijinul acordat de c„tre autorit„˛i este nesemnificativ, materializat Ón lipsa creditelor pentru Ónfiin˛area de exploata˛ii, pentru procurarea de ma∫ini performante, pensii foarte mici, oscil‚nd Óntre 500.000—1.000.000 lei vechi.

Pentru ˛„rani au r„mas simple lozinci electorale ale Alian˛ei D.A. promisiunile privind cre∫terea real„ a pensiilor cu 30%, indexarea trimestrial„ corelat„ cu indicele de cre∫tere a pre˛ului de cost, ca ∫i asigurarea pentru pensionari din fonduri sociale a costului medicamentelor.

Data de 9 Mai a devenit, Óncep‚nd din anul 1945, Ziua Europei, ca un simbol al eliber„rii b„tr‚nului continent de sub domina˛ia nazist„.

Aceast„ zi are pentru rom‚ni o tripl„ rezonan˛„:

— declararea independen˛ei de stat a Rom‚niei, prin vocea lui Mihail Kog„lniceanu, Ón 9 mai 1877;

— semnarea capitul„rii ∫i Óncetarea oficial„ a celui de-Al Doilea R„zboi Mondial — 9 mai 1945;

— Ziua Europei, la care vrem s„ ader„m ∫i politic, nu numai geografic.

Buz„ul a rememorat acest eveniment Ón prezen˛a principelui Radu de Hohenzolern-Veringen, care a reprezentat Casa Regal„ a Rom‚niei, precum ∫i a unor oficialit„˛i jude˛ene ∫i locale.

Principele Radu, Ómbr„cat Ón uniform„ militar„ cu grade de colonel, a salutat drapelul de lupt„ al Garnizoanei Buz„u ∫i Garda de onoare. Ceremonialul religios a fost oficiat de preo˛i militari din Garnizoana Buz„u, dup„ care a Ónceput un moment important al festivit„˛ii: depunerea coroanelor de flori la Monumentul Eroilor Neamului. Œn Óncheiere, plutoanele de militari, jandarmi ∫i elevi ai Liceului de Poli˛ie îNeagoe Basarab“, acompania˛i de fanfara militar„ a Comandamentului 2 opera˛ional Óntrunit, au defilat prin fa˛a asisten˛ei.

Tot Ón aceast„ zi important„, buzoienii au sfin˛it podul de la M„r„cineni, obiectiv de interes european, care a Ómplinit un an de c‚nd o viitur„ uria∫„ l-a dobor‚t. Binecuv‚ntarea podului european 85 a fost adus„ de preotul Mihai Milea, care a marcat ∫i leg„tura dintre acesta ∫i Sf‚ntul Sava, ocrotitorul ora∫ului, cel care a fost Ónecat Ón apele Buz„ului.

Ziua Europei a continuat cu o serie de ac˛iuni organizate de diverse institu˛ii: mese deschise cu elevi din licee, manifest„ri sportive ∫i altele.

Apreciez c„ manifest„rile organizate cu ocazia Zilei Europei la Buz„u au creat o emula˛ie puternic„ Ón r‚ndul participan˛ilor, ∫i mai ales al celor tineri, dovedindu-se Ónc„ o dat„ importan˛a istoric„ a zilei de 9 Mai ∫i r„spunderea oficialit„˛ilor Ón a celebra corespunz„tor ∫i Ón anii urm„tori.

## Stima˛i colegi,

Œn ultimele zile, jude˛ul Vrancea, pe care Ól reprezint Ón Parlamentul Rom‚niei, se afl„ din nou Ón mijlocul unei crize de propor˛ii, dup„ ce Ón vara anului trecut a fost jude˛ul cel mai afectat de inunda˛ii.

™i atunci, ca ∫i acum, o parte a autorit„˛ilor locale a f„cut eforturi sus˛inute pentru gestionarea situa˛iei de criz„. Din p„cate, unii reprezentan˛i ai autorit„˛ilor locale nu Ón˛eleg c„, Ón administrarea treburilor publice ∫i Ón special a unei crize de propor˛ii, lupta politic„ ∫i interesul de partid nu au ce c„uta. Œn asemenea Ómprejur„ri, vie˛ile omene∫ti, s„n„tatea public„, salvarea bunurilor cet„˛enilor au prioritate maxim„.

Din p„cate, pre∫edintele Consiliului Jude˛ean Vrancea, Marian Opri∫an, ca ∫i anul trecut, nu numai c„ nu a ajutat la solu˛ionarea crizei, dar a f„cut eforturi Ón sensul Ómpiedic„rii m„surilor luate de organele abilitate ale statului.

Astfel, Ón timp ce Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, Ómpreun„ cu organele de jandarmerie

Óncercau s„ ia m„surile necesare de izolare a gripei aviare Óntr-o serie de localit„˛i vr‚ncene, Opri∫an ordona subordona˛ilor s„i pe linie de partid, primari P.S.D. din localit„˛ile calamitate, s„ boicoteze activitatea autorit„˛ilor de stat Ón efortul de izolare a virusului aviar.

Astfel, Ón localitatea Bolote∫ti, Marian Opri∫an personal a Óndemnat popula˛ia s„ ascund„ p„s„rile bolnave ∫i s„ nu respecte m„surile de carantin„ impuse de autorit„˛i. Mai mult, pre∫edintele P.S.D. Vrancea a chemat cet„˛enii la nesupunere fa˛„ de autorit„˛i, determin‚nd astfel apari˛ia unor adev„rate revolte ale cet„˛enilor.

Dincolo de aspectul total imoral ∫i incorect al liderului local P.S.D., faptele sale intr„ deja sub inciden˛a legii penale. Avem Ón vedere aici o serie de infrac˛iuni, precum: perturbarea ordinii publice, ofens„ adus„ autorit„˛ii, nerespectarea m„surilor speciale de carantin„, instigarea la violen˛„ ∫i revolt„, atentat la s„n„tatea public„. Simplul fapt al prezen˛ei sale Ón localit„˛ile respective aflate Ón carantin„, f„r„ a avea vreo atribu˛ie Ón activit„˛ile derulate Ón zon„, constituie infrac˛iune.

Toate acestea, Ón timp ce liderii P.S.D. de la Bucure∫ti cereau demisia ministrului Gheorghe Flutur, aflat Ón linia Ónt‚i a luptei contra infec˛iei aviare, Óntr-un demers politicianist ieftin, f„r„ Óns„ a Óncerca m„car s„ tempereze av‚ntul revolu˛ionar al îanarhistului de la Foc∫ani“. V„ mul˛umesc.

îDe ce se vrea Ónl„turarea mini∫trilor Flutur ∫i Nicol„escu?“

Ne confrunt„m Ón ultimul timp cu o avalan∫„ de cereri, mai mult sau mai pu˛in aberante, de demitere a celor mai reformatori mini∫tri pe care Rom‚nia i-a avut Ón ultimii ani.

M„ a∫teptam la acest tip de atac din partea celor de la P.S.D., care aleg s„ fac„ opozi˛ie la norm„, la fel cum au guvernat, de altfel. Mi-a∫ fi dorit totu∫i ca dup„ mult anun˛ata schimbare la fa˛„ a P.S.D. ceva s„ se schimbe. Limbajul de lemn, mentalit„˛ile ∫i reflexele comuniste mor extrem de greu. Chiar ∫i cea mai mic„ schimbare Ón sistem provoac„ panic„ Ón r‚ndul celor care vor cu orice pre˛ ca lucrurile s„ r„m‚n„ la fel, pentru c„ pur ∫i simplu sistemul lor de g‚ndire nu le permite s„ se adapteze schimb„rilor.

Agricultura a fost mult timp domeniul cel mai criticat Ón rapoartele Comisiei Europene. Œn Raportul Comisiei Europene din octombrie 2004 se spunea c„ Rom‚nia a Ónregistrat progrese limitate. Era an electoral ∫i guvernarea de la acea vreme se ocupa cu politica populist„ care acorda cadouri electorale finan˛ate de la bugetul de stat.

Ministrul agriculturii, domnul Gheorghe Flutur, a trebuit s„ se bat„ s„ pun„ pe picioare un sector care la acea vreme ocupa majoritatea for˛ei de munc„ din Rom‚nia. Pentru prima oar„, politica dus„ Ón domeniul agriculturii avea coeren˛„ prin programele pe care le propunea.

Programul îFermierul“ este unul din proiectele de baz„ care a impulsionat industria c„rnii ∫i cre∫terea productivit„˛ii Ón r‚ndul fermierilor. Guvernul, Ón colaborare cu Agen˛ia SAPARD, acorda fonduri de p‚n„ la 1,5 milioane de euro, cu perioad„ de gra˛ie de p‚n„ la 5 ani.

A doua problem„ mare a fost deblocarea suprafe˛elor de teren agricol care nu produceau absolut nimic ∫i care

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006 erau practic Ón afara circuitului agricol, prin m„sura care acorda rente viagere pentru arendarea sau v‚nzarea acestor terenuri. Din estim„rile f„cute de Ministerul Agriculturii, Óntr-un singur an se vor compensa aproximativ 200—250.000 de hectare.

Nu Ón ultimul r‚nd, doresc s„ amintesc rolul pe care domnul Flutur l-a jucat Ón gestionarea gripei aviare. ™i aceste aprecieri au venit din partea oficialilor europeni, care au apreciat ca extrem de eficient modul Ón care Rom‚nia a ˛inut sub control acest fenomen. S„ nu uit„m c„ p‚n„ Ón acest moment Ón Rom‚nia nu s-a Ónregistrat nici m„car un caz de grip„ aviar„ la om.

Declara˛ie politic„: îSpitalele de psihiatrie din Suceava — o «bil„ neagr„» din partea observatorilor europeni“ Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Ne-am convins cu to˛ii, cred, c„ Ón pofida declara˛iilor Óncurajatoare ale ministrului s„n„t„˛ii sistemul sanitar din Rom‚nia este bolnav incurabil. Probabil c„ numai o interven˛ie energic„ ∫i radical„ ar mai putea schimba ceva dintr-un sistem organizat arhaic ∫i plin de corup˛ie, perpetu‚nd, de la guvern la guvern, indiferent de coloratura politic„, aceea∫i stare de neputin˛„ Ón fa˛a suferin˛elor popula˛iei.

Nu a∫ vrea s„ generalizez, a∫a c„, Ón calitatea mea de deputat de Suceava, m„ voi limita la starea sistemului sanitar din aceast„ zon„, unde absolut toate unit„˛ile de profil mai au mult de lucru p‚n„ la atingerea standardelor europene.

O situa˛ie absolut alarmant„ se Ónt‚lne∫te Óns„ Ón cazul spitalelor de psihiatrie, fapt ce a ajuns s„ atrag„

aten˛ia exper˛ilor europeni. Raportul Óntocmit de ace∫tia arat„ c„, Ón general, spitalele din acest sector medical sunt supraaglomerate, pline de mizerie, m‚ncarea este proast„ ∫i medicamenta˛ia aproape c„ lipse∫te. Mai mult chiar, dac„ Ón cazul bolnavilor psihici pentru recuperarea lor este necesar„ o terapie individualizat„ de la caz la caz, Ón spitalele psihiatrice din Suceava recuperarea se face îla gr„mad„“ ∫i cu personal nespecializat Ón domeniu.

Alinierea Rom‚niei la normele europene a impus autorit„˛ilor s„ implementeze un program de modernizare ∫i reform„ a sistemului medical psihiatric, iar Suceava a fost aleas„ ca jude˛-pilot Ón cadrul acestui program.

Exper˛i europeni Ón domeniu au fost coopta˛i pentru a ajuta autorit„˛ile locale, dar starea de fapt existent„ Ón unit„˛ile medicale sucevene a z„d„rnicit toate eforturile acestora. Toate cl„dirile care ad„postesc aici spitale de psihiatrie sunt Óntr-o stare fizic„ mizer„ ∫i necesit„ de urgen˛„ repara˛ii capitale. Spa˛iile sunt supraaglomerate, murdare ∫i mobilate inadecvat scopului medical, apa curent„ lipse∫te, iar Ón perioada de iarn„ sunt neÓnc„lzite. M‚ncarea este insuficient„, iar medicamenta˛ia, improvizat„ Ón func˛ie de medicamentele ce pot fi procurate pe moment. Observatorii europeni au observat chiar situa˛ii Ón care, Ón lipsa sedativelor, bolnavii au fost lega˛i de patul de spital. Asta Ón secolul al XXI-lea, Óntr-un spital dintr-o ˛ar„ care se vrea european„!

îComentarii privind Raportul Comisiei Europene“

Pe data de 16 mai 2006, la Bruxelles, Comisia European„ a prezentat Raportul de monitorizare a Rom‚niei, prin care s-au adus Ón discu˛ie progresele Ónregistrate de la ultimul raport, dar ∫i ceea ce mai avem de f„cut pentru intrarea Ón marea familie european„ la 1 ianuarie 2007.

De la raportul din octombrie 2005 au fost Ónregistrate progrese Ón diverse domenii.

Astfel, progrese semnificative au fost f„cute Ón reforma justi˛iei, fiind adoptate m„suri de implementare Ón ceea ce prive∫te: sec˛iile ∫i completele specializate din instan˛e; procesul de alocare aleatorie a cazurilor c„tre judec„tori, aceasta contribuind la Ónt„rirea impar˛ialit„˛ii sistemului juridic; resursele sistemului de justi˛ie au fost sporite, inclusiv cele ale C.S.M., iar condi˛iile de lucru Ón instan˛e s-au Ómbun„t„˛it.

Rom‚nia a f„cut progrese Ón cadrul luptei anticorup˛ie, prin instituirea unor structuri s„n„toase ∫i prin lansarea de investiga˛ii Ón cazuri de mare corup˛ie. Œn ceea ce prive∫te reforma administra˛iei publice, statutul func˛ionarilor publici a fost revizuit ∫i a fost adoptat„ legisla˛ia privind descentralizarea. Anumite progrese s-au f„cut Ón lupta Ómpotriva traficului de persoane, precum ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006 Ón reforma sistemului de Óngrijire a persoanelor cu handicap ∫i a persoanelor cu dizabilit„˛i mintale. Rom‚nia a f„cut progrese semnificative Ón domeniul protec˛iei copilului, unde situa˛ia general„ s-a Ómbun„t„˛it.

Totu∫i, anumite probleme mai sunt de rezolvat. Œn ceea ce prive∫te sistemul judiciar, trebuie s„ continu„m armonizarea legisla˛iei cu legisla˛ia comunitar„, iar C.S.M. ar trebui s„-∫i m„reasc„ ∫i intensifice activit„˛ile sale de promovare a interpret„rii uniforme a legii. Instan˛ele ∫i parchetele trebuie s„-∫i foloseasc„ mai eficient ∫i mai mult resursele existente.

Œn lupta contra corup˛iei la nivel Ónalt, ˛ara noastr„ trebuie s„ continue eforturile, iar reformele conduse de Ministerul Justi˛iei ∫i de c„tre D.N.A. trebuie urmate de eforturi substan˛iale ale tuturor institu˛iilor statului, astfel Ónc‚t progresele f„cute s„ devin„ ireversibile.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Zilele acestea au f„cut s„ ias„ la iveal„ din nou o mare problem„ cu care ˛ara noastr„ se confrunt„ Ón perioada premerg„toare integr„rii Ón Uniunea European„: mentalitatea rom‚neasc„, iar cel mai edificator studiu de caz nu este altul dec‚t starea actual„ de punere sub acuzare continu„ a ministrului Gheorghe Flutur Ón gestionarea m„surilor de combatere a gripei aviare.

Cu toate c„ ministrul Gheorghe Flutur ∫i-a f„cut datoria, fapt apreciat de speciali∫ti din Uniunea European„, care s-au declarat mul˛umi˛i de modul Ón care a fost gestionat„ epidemia de grip„ aviar„, toat„ lumea pare a fi preocupat„ de a c„uta nod Ón papur„ fiec„rei etape a procesului de combatere a gripei aviare, Ón plin proces de lupt„ Ómpotriva acestui virus ∫i bineÓn˛eles la etape abia Óncheiate, Ón care nu se mai poate interveni.

Am putut vedea zilele acestea Ón mass-media oameni care se Óntrebau de ce se dezinfecteaz„ doar ro˛ile, ∫i nu Óntreg autovehiculul, sau de ce sunt sacrificate toate p„s„rile din localit„˛ile aflate Ón carantin„, de parc„ noi, rom‚nii, am fi reinventat roata Ón combaterea virusului H5N1, iar prin intermediul autorit„˛ilor publice locale ∫i

ministeriale Óncerc„m tehnici ∫i metode noi, revolu˛ionare, Ón lupta cu acesta.

Mai mult, Ón timp ce aceste persoane mai sus men˛ionate sunt preocupate cu a comenta metodele folosite de autorit„˛i, gripa aviar„ a devenit pentru Mircea Geoan„ ∫i P.S.D. un pretext perfect s„ Ó∫i aduc„ aminte de rom‚ni. Œncerc‚nd s„ apar„ cu orice pre˛ Ón massmedia, P.S.D. repet„ obsesiv acelea∫i acuza˛ii nefondate la adresa ministrului agriculturii, transform‚nd aceast„ epidemie Ón singurul lucru Ón care ∫tiu s„ transpun„ orice problem„ major„ cu care se confrunt„ ˛ara noastr„, ∫i anume un subiect electoral.

Dac„ ar fi fost cu adev„rat interesa˛i de soarta cet„˛enilor, P.S.D. ∫i to˛i cei care Ó∫i umplu timpul cu analize ∫i critici ∫i-ar fi mobilizat oamenii ∫i ar fi contribuit, Ón cazul P.S.D. prin intermediul reprezentan˛ilor s„i din administra˛ia local„, la rezolvarea crizei declan∫ate de gripa aviar„. Iar ulterior, c‚nd to˛i cet„˛enii Rom‚niei ar fi fost Ón siguran˛„, ar fi putut Óncepe Ón mod corect criticile la gre∫elile comise de cei responsabili Ón gestionarea acestei crize.

îGuvernul nu are o strategie pentru valorificarea rezultatelor muncii rom‚nilor angaja˛i Ón str„in„tate“

Orice absolvent al cursului inferior de liceu ∫tie c„ 3 factori, triad„ sf‚nt„, dau m„sura poten˛ialului unei na˛iuni: munca, p„m‚ntul ∫i capitalul.

Dac„ ultimul vine Ón ecua˛ie mai t‚rziu, primele dou„ elemente exist„ dintotdeauna. Asemenea Sf‚ntului Apostol Pavel, dac„ ne-am Óntreba, dintre acestea 3, care este mai important„, a∫ opta pentru munc„. F„r„ ea, p„m‚ntul r„m‚ne Ón starea sa natural„, iar capitalul nici n-ar avea cum s„ se nasc„.

Œn˛elepciunea popular„ a creat o Óntreag„ filosofie ∫i literatur„ cu privire la munc„ ∫i rostul ei. ™i Cartea Sf‚nt„ d„ porunc„ s„ nu m„n‚nce cel ce nu munce∫te.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006 Chiar dac„ s-au exprimat deseori opinii cu privire la atitudinea rom‚nilor fa˛„ de munc„, istoria noastr„ dovede∫te c„ acest popor a fost Óntotdeauna unul care a trudit din greu ∫i mai ales la munca p„m‚ntului, din care a f„cut un titlu de noble˛e, chiar dac„ nu Óntotdeauna a fost r„spl„tit corespunz„tor.

Dar, cum nimeni nu Ónva˛„ nimic din istorie, ∫i ast„zi noi, rom‚nii, suntem foarte neglijen˛i cu una din cele mai bogate resurse ale noastre: capacitatea ∫i for˛a de munc„ a na˛iunii.

Nu exist„ Ón prezent o strategie de exploatare a uria∫ei resurse pe care o reprezint„ exodul cet„˛enilor rom‚ni afla˛i la munc„ Ón str„in„tate. Aparatul politicoadministrativ nu are idee dec‚t de faptul c„ Ón ˛ar„ intr„ anual miliarde de euro de pe urma muncii, cel mai adesea chinuite ∫i nepre˛uite, a cona˛ionalilor no∫tri. Ace∫ti bani stimuleaz„ economia rom‚neasc„, dar efectele de durat„ ale acestui fenomen nu sunt cunoscute Ón contextul complex al economiei globale.

Factorii politico-administrativi care gestioneaz„ puterea temporar„ ar trebui s„ trag„ Ónv„˛„minte din experien˛a altor ˛„ri ∫i s„ vad„ c„, dac„ nu exist„ o gestiune corect„ a uria∫elor sume, redresarea at‚t de a∫teptat„ a economiei rom‚ne∫ti nu se va produce.

Un exemplu istoric: de pe urma fabuloaselor bog„˛ii intrate Ón Spania dup„ marea îConquista“ n-a profitat economia acestei ˛„ri, ci ora∫ele de la Marea Nordului, din fi„rile de Jos ∫i Hansa German„. Spania a r„mas Ónchistat„ Óntr-o ideologie catolic„ fundamentalist„ ∫i o economie medieval„, dominat„ de monarhia absolut„.

îCui dator„m stegule˛ul ro∫u de la agricultur„?“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Uniunea European„ s-a bazat de la Ónceput pe principiul conform c„ruia fiecare ˛ar„ european„ poate fi o posibil„ candidat„ la integrarea Ón marea familie european„. Œncep‚nd cu anul 1990, rela˛ia dintre Rom‚nia ∫i Uniunea European„ a Ónceput s„ evolueze Óntr-un ritm mai rapid, mai ales dup„ momentul 1995, c‚nd Rom‚nia ∫i-a exprimat dorin˛a de a adera la Uniunea European„.

S-a dovedit Óns„ zilele trecute, la prezentarea ultimului Raport de ˛ar„ al comisarilor europeni, c„ unul dintre domeniile Ón care mai sunt Ónc„ multe probleme de rezolvat este cel al agriculturii. Œn ceea ce prive∫te Capitolul 7 al negocierii cu U.E., îAgricultura“, acesta este structurat pe 6 mari subcapitole: îPrevederi generale — m„suri orizontale“; îOrganizarea comun„ de pia˛„“; îDezvoltarea rural„ ∫i silvicultur„“; îSectorul sanitar-veterinar“; îSectorul fitosanitar“; îAcorduri interna˛ionale bilaterale Ón domeniul veterinar ∫i fitosanitar“.

Dac„ Ón perioada interbelic„ Rom‚nia era cunoscut„ drept îgr‚narul Europei“, iat„-ne ajun∫i dup„ c‚teva decenii Ón situa˛ia de a fi penaliza˛i tocmai acolo unde nu trebuia s„ ajungem. Fiecare rom‚n Ó∫i pune Óns„ o Óntrebare: cui dator„m aceast„ situa˛ie? Cine se face vinovat de situa˛ia grav„ din agricultur„?

N-a∫ vrea s„ se cread„ c„ îarunc m‚˛a moart„ Ón gr„dina vecinului“, dar nici nu pot s„ trec peste faptul c„ politica aplicat„ de P.S.D. Ón anii de guvernare pe care i-a avut la dispozi˛ie n-a fost una Ón interesul cet„˛eanului, al ˛„ranului, ci mai degrab„ una a clientelismului politic. Putem ast„zi, Ón primul r‚nd, s„ le îmul˛umim“ colegilor pesedi∫ti pentru stegule˛ul ro∫u primit pentru situa˛ia din agricultur„. De altfel, o culoare care d‚n∫ilor le place mult ∫i pe care o slujesc cu credin˛„.

Politica agrar„ cuprins„ Ón Programul de guvernare P.S.D. a fost una de ignorare a intereselor gospod„riei agricole familiale ∫i de sprijinire exclusiv„ a marilor latifundiari, Ón calitatea lor de clientel„ politic„ a P.S.D. Decalajul dintre evolu˛ia pre˛urilor industriale ∫i cea a pre˛urilor agricole, efect al subdezvolt„rii Ón agricultur„, a continuat s„ se ad‚nceasc„, Ón contextul Ón care ajutoarele financiare primite pentru dezvoltare de c„tre agricultori de la bugetul statului s-au dovedit insuficiente, descuraj‚nd modernizarea ∫i mecanizarea agriculturii. Eliminarea creditelor cu dob‚nd„ subven˛ionat„, care a trimis agricultura Ón circuitul bancar, a limitat aproape c„tre zero accesul produc„torilor agricoli la credite.

## Stima˛i colegi,

Sunte˛i cu to˛ii la curent, desigur, cu conflictul de munc„ declan∫at de comisarii G„rzii Financiare. Este o grev„ special„, care se anun˛„ cu urm„ri nefaste.

Aflat Óntr-o vizit„ la Arad, pre∫edintele A.N.A.F., domnul Sebastian Bodu, a estimat c„ aceast„ grev„ aduce prejudicii zilnice de 350.000 de euro numai din

media cuantumului amenzilor aplicate. De asemenea, tot o estimare medie arat„ c„ zilnic erau semnalate evaziuni fiscale de aproximativ 650.000 de euro. Dac„ ad„ug„m la asta ∫i haosul creat prin faptul c„ cei care doresc s„ Óncalce legea ∫tiu c„ nu vor avea controale, avem o imagine foarte Óngrijor„toare legat„ de efectele acestui conflict de munc„.

™tiu c„ opinia public„ nu prive∫te favorabil protestul comisarilor G„rzii Financiare, prin care solicit„ condi˛ii mai bune de munc„, pe considerentul Óncet„˛enit de ani buni c„ ace∫tia ∫tiu îs„ Ó∫i fac„ parte“ prin valorificarea pozi˛iei pe care o au. Este Óns„ o optic„ gre∫it„, care trebuie corectat„. Este important s„ separ„m dou„ aspecte diferite: condi˛iile de munc„ ∫i protec˛ia de care trebuie s„ beneficieze organele de control ale statului ∫i posibilele acte de corup˛ie Ón r‚ndul acestor func˛ionari.

Este cu siguran˛„ nevoie de un statut special pentru comisarii G„rzii Financiare, care s„ le asigure acestora condi˛ii bune de munc„, o salarizare corespunz„toare responsabilit„˛ii pe care o au, protec˛ie Ón situa˛ii deosebite. Œn acela∫i timp, este nevoie de un statut care s„ stabileasc„ un cadru care s„ permit„ combaterea corup˛iei Ón r‚ndul comisarilor G„rzii Financiare, atunci c‚nd este cazul, inclusiv prin stabilirea unor incompatibilit„˛i pentru comisari ∫i pentru membrii familiilor acestora care s„ prevad„ conflictul de interese.

Sunt convins„ c„ cele dou„ aspecte nu se exclud unul pe cel„lalt, ci se completeaz„. Œn domeniul controlului fiscal mai sunt multe lucruri de f„cut ∫i Ón ceea ce prive∫te crearea unei structuri mai performante ∫i mai eficiente, ∫i Ón ceea ce prive∫te cre∫terea gradului de corectitudine.

Consider c„ ministrul de finan˛e, domnul Sebastian Vl„descu, trebuie s„ fac„ mai multe eforturi pentru a solu˛iona acest conflict de munc„. Nu Ón˛eleg de ce Domnia sa refuz„ s„ se Ónt‚lneasc„ pentru o discu˛ie cu comisarii G„rzii Financiare afla˛i Ón grev„. Astfel de discu˛ii ∫i consult„ri dau rezultate extrem de pozitive ∫i nu fac altceva dec‚t s„ duc„ la cele mai bune decizii.

Declara˛ie politic„: îDe la ministrul H„rd„u citire:

- «Œnv„˛„m‚ntul rom‚nesc nu are profesori de calitate!»“ Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Despre declara˛iile deocheate ale membrilor Guvernului Alian˛ei D.A. a curs mult„ cerneal„ Ón presa rom‚neasc„.

Ultima îperl„“ a unui ministru membru al Cabinetului

T„riceanu — primul-ministru care ne z‚mbe∫te larg din poza de pe flutura∫ii Ón care se proclam„ succesul ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„ — este cea rostit„ la Craiova de c„tre nimeni altul dec‚t ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii, Mihai H„rd„u, care Óntr-o conferin˛„ de pres„ i-a criticat pe dasc„li, declar‚nd, printre alte asemenea abera˛ii, c„: îÓnv„˛„m‚ntul rom‚nesc nu are profesori de calitate“.

Aceste declara˛ii vin pe fondul a dou„ alte evenimente, aparent f„r„ leg„tur„ unul cu cel„lalt.

Pe de o parte, mii de studen˛i din Óntreaga ˛ar„ deruleaz„ o campanie de str‚ngere de semn„turi pentru aducerea la minister a unei persoane capabile care s„-l Ónlocuiasc„ pe H„rd„u, f„cut responsabil pentru c„ nu ∫i-a respectat promisiunile f„cute studen˛ilor Ón toamna trecut„ — printre altele, subven˛ia pentru c„mini∫ti

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006 reduc‚ndu-se de la 96 RON la numai 22 RON —, demonstr‚ndu-le Ónc„ o dat„ acestora c„ nu-i pas„ de problemele tinerilor.

Pe de alt„ parte, revenind la subiectul flutura∫ilor bucluca∫i, Emil Boc, pre∫edintele P.D., s-a declarat nemul˛umit c„ numai poza dr„g„la∫„ a premierului a ap„rut imprimat„ pe ace∫tia, ∫i nu ∫i pozele mini∫trilor democra˛i din guvern.

Ei bine, ce am putea s„ mai spunem Ón aceste condi˛ii? Cine Ó∫i permite s„-i acuze pe profesorii rom‚ni de incompeten˛„? Tocmai ministrul H„rd„u, cel at‚t de contestat de o categorie social„ de elit„, studen˛ii? Cum se interpreteaz„ a∫a ceva?

Vine un ministru ∫i spune c„ cei care ies de pe b„ncile facult„˛ilor sunt incompeten˛i ∫i nu pot preda elevilor Ón condi˛ii optime. Aceea∫i persoan„ care se dovede∫te insensibil„ la problemele tinerilor intelectuali rom‚ni este ∫i cea care Ói critic„ ∫i-i acuz„ de incompeten˛„? Este mai mult dec‚t ridicol, este de-a dreptul strig„tor la cer!

îAdev„rul despre agricultura rom‚neasc„“

Se vorbe∫te zilele acestea despre o eventual„ mo˛iune pe care P.S.D. inten˛ioneaz„ s„ o depun„ ∫i care s„ vizeze Ón principal Ministerul Agriculturii.

V„ Óntreb, stima˛i domni: este un exerci˛iu democratic sau o autocritic„ tardiv„? A˛i realizat ce a˛i distrus Ón ani lungi de guvernare, c‚nd a˛i transformat conceptul de agricultur„ Ón concept de subzisten˛„? A˛i realizat c„ ceea ce at‚rn„ greu Ón raportul de ˛ar„ sunt no˛iuni complet noi pentru dumneavoastr„, datorit„ implic„rii zero pe care a˛i avut-o Ón reglementarea agriculturii Ón Rom‚nia?

60% din legisla˛ia european„ este pe domeniile gestionate de Ministerul Agriculturii ∫i 40% din bugetul U.E. este destinat agriculturii, ceea ce impune un control extrem de riguros Ón acest domeniu. Toate ˛„rile care au aderat la U.E. au fost nevoite s„ fac„ eforturi uria∫e pentru a reglementa domeniul agriculturii, dar nici o alt„ ˛ar„ Ón afar„ de Rom‚nia nu a trebuit s„ le fac„ Óntr-un an ∫i jum„tate. Un an ∫i jum„tate Ón care Ministerul Agriculturii a elaborat cel mai amplu pachet legislativ cu privire la proprietate, a introdus sistemul de rent„ viager„ Ón agricultur„, a reformat institu˛ii ∫i a Ónfiin˛at altele noi, absolut necesare, a reformat sistemul de subven˛ii, a lansat Programul îFermierul“ ∫i are cel mai mare volum de fonduri europene absorbite vreodat„ Ón Rom‚nia, are ca obiectiv primordial informarea celor din mediul rural, Ón sensul acesta exist‚nd cea mai ampl„ ∫i mai sus˛inut„ campanie de informare, a reglementat strict o serie de capitole agricole ∫i a gestionat situa˛ii de criz„ f„r„ precedent — inunda˛ii, gripa aviar„ etc.

To˛i oficialii europeni, inclusiv comisarul U.E. pentru agricultur„, Mariann Fischer Boel, au apreciat evolu˛iile

extrem de bune pe care Rom‚nia le are Ón domeniul agriculturii, elementul principal de compara˛ie fiind raportul de ˛ar„ din octombrie 2005.

Deci, stima˛i domni ∫i doamne din P.S.D., dumneavoastr„ despre ce crede˛i c„ ve˛i putea vorbi Ón cadrul unei mo˛iuni de cenzur„ pe probleme de agricultur„? Singurul r„spuns plauzibil este c„ dori˛i s„ v„ face˛i autocritica, dar a∫tept„m s„ nu o face˛i numai la nivel declarativ, ci s„ v„ asuma˛i responsabilitatea. Este de blamat faptul c„ deja a˛i Ónceput campania electoral„, profit‚nd de necazurile cu care se confrunt„ ˛ara.

îDemisia, domnule Flutur!“

Œn urm„ cu vreo dou„ s„pt„m‚ni eram anun˛a˛i cu emfaz„ de faptul c„ ultimul focar de infec˛ie cu grip„ aviar„ a fost stins. Ne-a˛i indus Ón eroare! La c‚teva ore de la declara˛ia dumneavoastr„, din care trebuia probabil s„ trage˛i foloase mediatice, Ón stilul consacrat de pre∫edintele Traian B„sescu, s-a anun˛at descoperirea a noi focare, din p„cate, localizate Ón zonele urbane aglomerate din jude˛ul Bra∫ov ∫i care s-au extins cu repeziciune Ón alte jude˛e ale ˛„ri.

Sigur c„ m„surile luate fa˛„ de descoperirea virusului H5 la p„s„rile din jude˛ul Bra∫ov au rolul de a feri oamenii de la dezastrul provocat de r„sp‚ndirea acestuia la om. Ce ne facem Óns„ cu modul dezastruos Ón care s-a f„cut informarea cet„˛enilor ∫i mai ales cu condi˛iile de carantin„ impuse Ón total„ necuno∫tin˛„ de cauz„?

Locuitorii unui cartier din Codlea, afla˛i Ón carantina impus„ de autoritatea statului, au fost la un pas de revolt„ datorit„ situa˛iei nea∫teptate Ón care au fost pu∫i, fiind trata˛i ca ni∫te ciuma˛i ∫i l„sa˛i f„r„ medicamente, alimente, ap„ etc. Cine suport„ discrimin„rile Óndurate de cet„˛enii localit„˛ilor calamitate cu virusul H5, Ón condi˛iile Ón care a˛i decretat c„ acestea nu mai exist„?

Cu respect v„ informez despre faptul c„, de∫i a˛i ales s„ Ónfuleca˛i produse din carne de pas„re pe la toate emisiunile de ∫tiri ale posturilor de televiziune, informa˛iile cu privire la prevenirea apari˛iei bolii la om sunt contradictorii, se bat cap Ón cap, nu au logic„ ∫i nu fac dec‚t s„ ad‚nceasc„ neÓncrederea oamenilor Ón m„surile impuse de c„tre stat. De altfel, sunt convins c„ at‚t gripa aviar„, c‚t ∫i alte boli de acest gen, cum ar fi sindromul vacii nebune sau o epidemie de pest„ la porci, care ar putea s„ urmeze, sunt premeditate, ca s„ distrug„ cresc„torii de p„s„ri autohtoni ∫i s„ consum„m cu Óncredere carnea de pui, porc sau vit„ din import. S„ vedem ce ni se preg„te∫te cu pe∫tele. Dac„ ∫i acesta va fi vreun purt„tor de virus, vom deveni o na˛iune de vegetarieni sau vom servi fluturi comestibili. Nu avem de ales!

Tot acest spectacol sinistru la care este supus jude˛ul Bra∫ov ∫i celelalte jude˛e ale ˛„rii vi se datoreaz„, domnule ministru. Sunte˛i direct responsabil de proasta gestionare a acestei crize de la Ónceputul ei ∫i p‚n„ Ón prezent ∫i, de aceea, cel mai onorabil gest din partea dumneavoastr„ este demisia din func˛ia de ministru. Oricum, cet„˛enii jude˛ului Bra∫ov o a∫teapt„ cu mare drag!

Declara˛ie politic„: îInterese personale sub umbrel„ politic„ mai presus dec‚t interesele economico-sociale ale locuitorilor jude˛ului C„l„ra∫i“

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Doresc s„ pun Ón discu˛ie o situa˛ie grav„ ce afecteaz„ stabilitatea economic„ ∫i social„ at‚t a ora∫ului C„l„ra∫i, c‚t ∫i a localit„˛ilor din jurul acestuia.

Este cunoscut deja faptul c„ interese str„ine au condus la falimentarea S.C. îSiderca“ — S.A. C„l„ra∫i, ceea ce a generat aducerea Ón ∫omaj a peste 8.000 de salaria˛i. Nici un guvern, de 16 ani Óncoace, nu a Óncercat s„ rezolve situa˛ia acestui obiectiv economic, foarte important de altfel ∫i pentru economia na˛ional„, dar care a intrat sub inciden˛a jocurilor de interese personale ale unora sau altora dintre guvernan˛i, ace∫tia Ónc„lc‚nd grav legisla˛ia rom‚neasc„, prin aruncarea fluxului viabil al societ„˛ii Ón bra˛ele unor firme str„ine dezinteresate de punerea acestuia Ón valoare, dar foarte interesate Ón distrugerea a ceea ce mai r„m„sese bun din combinat ∫i Ón comercializarea ca fier vechi.

Cu toate acestea, o firm„ rom‚neasc„, S.C. îLemtrans International Prod Com“ — S.A., condus„ de un om cu suflet rom‚nesc, a preluat o parte din activele fostului combinat ∫i, Ón pofida greut„˛ilor pe care le-a Ónt‚mpinat, a reu∫it s„ le repare ∫i s„ le completeze tehnologic, acestea fiind Ón prezent Ón situa˛ia de a fi repornite. A reu∫it totodat„ s„ creeze ∫i 500 de locuri de munc„, d‚nd astfel o bucat„ de p‚ine cel pu˛in la tot at‚tea familii.

Din p„cate, ac˛iunile Óntreprinse de guvernan˛ii rom‚ni Ómpotriva acestui Óntreprinz„tor se manifest„ din ce Ón ce mai puternic ∫i nu fac altceva dec‚t s„ favorizeze a∫a-zisul investitor strategic care a preluat S.C. îDonasid“ — S.A., respectiv S.C. Tenaris Silcotub“ — S.A. Cu toate c„, Ónc„ din anul 2004, S.C. îLemtrans International Prod Com“ — S.A. a Óncheiat contractul de furnizare energie electric„ nr. 1/20.10.2004 cu S.C. îSiderca“ — S.A., dup„ preluarea fluxului viabil al acesteia ∫i, implicit, a sta˛iei electrice de redistribuire a energiei electrice, noul proprietar, S.C. Tenaris Silcotub“ — S.A., a refuzat vehement s„ mai furnizeze energie electric„ societ„˛ii rom‚ne∫ti amintite.

îP.S.D. uit„ c„ a generat 14 stegule˛e ro∫ii“ Joi, 17 mai, José Manuel Barroso ∫i cu comisarul pentru extindere Olli Rehn s-au Ónt‚lnit cu liderii partidelor politice parlamentare.

Cu aceast„ ocazie, liderii P.S.D. le-au spus oficialilor europeni c„ integrarea nu este doar scopul actualului Guvern ∫i c„ pentru lucrurile care trebuie s„ fie rezolvate p‚n„ Ón octombrie ∫i P.S.D. va pune um„rul Ón Parlament. îP.S.D. este dispus s„ intre Óntr-un acord“ — al ultimului efort pentru integrare — îpentru cele 150 de zile care au r„mas. Ar trebui ca p‚n„ Ón octombrie s„ avem un astfel de pact politic“, a declarat Mircea Geoan„.

Recunosc, sunt declara˛ii foarte frumoase. Numai c„ aceste declara˛ii sunt f„cute, ca ∫i pe vremea Ón care P.S.D. s-a aflat la guvernare, pentru uz extern. Sau, Ón cazul de fa˛„, pentru urechile ∫i impresionarea domnilor Barroso ∫i Rehn. Pentru uz intern, P.S.D. ∫i liderii acestui partid se men˛in pe linia distructiv„ ∫i amenin˛„ cu o mo˛iune de cenzur„, de∫i chiar mesajul oficialilor europeni de la Ónt‚lnirea din 17 mai a fost clar: stabilitate politic„.

Nimeni din P.N.L. — ∫i sunt convins c„ situa˛ia este similar„ ∫i la celelalte partid din coali˛ie — nu se teme de o mo˛iune de cenzur„. Œn schimb, ne temem de altceva: de modul Ón care va fi receptat„ aceast„ mo˛iune de cenzur„ de oficialii Uniunii Europene. Pentru c„ totu∫i P.S.D. nu este P.N.G., iar Mircea Geoan„ nu este Gigi Becali. Este principalul partid de opozi˛ie. Cum vor reac˛iona oare domnii Barroso ∫i Rehn c‚nd vor vedea c„ respectiva mo˛iune de cenzur„ va avea ca obiect, ∫i aici Ól citez pe purt„torul de cuv‚nt al P.S.D.: îsitua˛ia Rom‚niei pe o serie de criterii ∫i standarde care nu au fost Óndeplinite...“?

Spun aceasta pentru c„ oficialii europeni au reliefat progresele Ón toate domeniile f„cute de Rom‚nia, iar obiectul mo˛iunii, Ón mare parte, Ói contrazice tocmai pe judec„torii no∫tri europeni. ™i Ói contrazice ∫i domnul Diaconescu, care afirm„: îAm spus-o de la bun Ónceput. Din punctul nostru de vedere, situa˛ia Rom‚niei este grav„ Ón acest moment Ón planul integr„rii europene...“

S„ presupunem, prin absurd, c„ domnul Diaconescu are dreptate ∫i c„ Ón acest moment situa˛ia este grav„. Œmi pun ∫i Ói pun ∫i Domniei sale o Óntrebare simpl„. Aceast„ situa˛ie a ap„rut din neant? Sau, mai concret, actualul Cabinet a generat-o? Din c‚te ∫tiu, Ón 2005, deci imediat dup„ preluarea guvern„rii, existau 14 stegule˛e ro∫ii. Acum au r„mas doar 4, deci cu 10 mai pu˛in. Tot sub guvernarea T„riceanu! Nu se mai pune, pentru 4 capitole de negociere, introducerea clauzei de salvgardare.

î16 mai 2006 — o zi extrem de important„ pentru viitorul european al Rom‚niei“

Dup„ ce Ón decembrie 2004 Rom‚nia a Óncheiat negocierile privind aderarea la Uniunea European„, iar Ón aprilie 2005 a fost semnat Tratatul de aderare, s„pt„m‚na trecut„ am asistat la recunoa∫terea de c„tre Comisia European„ a progreselor f„cute de ˛ara noastr„ Ón vederea ader„rii.

Raportul de monitorizare al Comisiei Europene vine s„ confirme faptul c„ Rom‚nia se afl„ pe drumul cel bun c„tre integrarea la 1 ianuarie 2006, s„ ne reconfirme credibilitatea Ón fa˛a partenerilor europeni. Lupta Ómpotriva corup˛iei, afirmat„ drept prioritate a politicii guvernamentale, m„surile adoptate Ón ceea ce prive∫te elaborarea politicilor Ón domeniul administra˛iei publice, adoptarea legisla˛iei comunitare privind descentralizarea, punerea Ón aplicare a pachetului legislativ privind protec˛ia copilului sunt numai c‚teva dintre progresele evidente f„cute de ˛ara noastr„.

De la precedentul raport de monitorizare din 2005 ∫i p‚n„ Ón prezent, Guvernul a reu∫it s„ elibereze umerii ˛„rii de povara ultimelor dou„ clauze de salvgardare, mo∫tenire pesedist„. Dezvoltarea unui sistem juridic impar˛ial ∫i independent reprezenta o utopie Ón perioada guvern„rii 2000—2004. Ast„zi acesta este un fapt concret, rezultatul reformelor ∫i m„surilor asumate prin programul de guvernare, al modului de lucru profesionist, obiectiv ∫i exigent al coali˛iei de guvern„m‚nt.

Œn ciuda declara˛iilor liderilor marcan˛i ai opozi˛iei de sprijinire a demersurilor Óndreptate c„tre Óndeplinirea condi˛iilor din raport, prin care se propune chiar un îpact pro-Europa“, atitudinile meschine ∫i lipsite de coeren˛„ le marcheaz„ Ónc„ activitatea politic„. Pre∫edintele P.S.D.

Mircea Geoan„ a anun˛at c„ mo˛iunea de cenzur„ preg„tit„ de partidul s„u va fi depus„ Ón Parlament imediat dup„ reuniunea Consiliului European din luna iunie.

S„ fie oare un demers al opozi˛iei Ón vederea consolid„rii climatului de stabilitate politic„ intern„, ca Óndeplinire a cerin˛elor Uniunii Europene, sau doar transpunerea Ón practic„ a frustr„rilor opozi˛iei?

îA doua b„t„lie dintre P.C.R. ∫i Securitate“

Œn plin„ criz„ politic„ ∫i Ón plin dezastru economic, a fost scos de la naftalin„, ca o n„luc„, aberantul proiect de Lege al a∫a-zisei lustra˛ii.

Neaplicabil„ ∫i neaplicat„ nic„ieri Ón lume, aceast„ Óncercare de îapartheid politic“ este rodul unor interese tulburi, agresive, ce urm„resc eliminarea din competi˛ie a unor adversari redutabili, buni profesioni∫ti, care au reu∫it s„ realizeze lucruri notabile pentru Rom‚nia Óntr-o societate Óncorsetat„, dar cu voca˛ie constructiv„ cert„. Ca o ironie a sor˛ii, cel pu˛in unii dintre ini˛iatorii ∫i sus˛in„torii ru∫inoasei legi vor avea de r„spuns la o serie de Óntreb„ri nu tocmai comode, legate, de exemplu, de asaltul gripei aviare p‚n„ Ón inima Capitalei sau de incapacitatea de a gestiona treburile curente ale ˛„rii.

Exist„ o genera˛ie ce vrea s„ ard„ etapele, s„ ajung„ c‚t mai repede ∫i c‚t mai comod Ón jil˛ul puterii, dup„ cum exist„ politicienii refuza˛i de urne, care cred c„ prin crearea unui asemenea vid discriminatoriu ∫i-ar putea for˛a destinul. ™i unii, ∫i al˛ii, recurg‚nd la asemenea instrumente neconstitu˛ionale ∫i nedemocratice, nu fac dec‚t s„-∫i dovedeasc„ lipsa de adaptare la vremurile pe care le tr„im. Este pentru prima dat„ c‚nd se Óncearc„ nu numai Ónl„turarea unor oameni pentru vinov„˛iile lor inventate, ci ∫i a unor categorii Óntregi Óncadrate Ón imensul izolator al fo∫tilor lucr„tori cu munca politic„.

Au ap„rut de altfel o serie de impostori — probabil informatorii de ast„zi — care pretind c„ ∫tiu ei despre unul sau altul c„ ar fi fost colaboratori activi ai Securit„˛ii, numai ∫i numai pentru c„ ar fi lucrat Óntr-un anumit loc.

De unde au aflat ei asemenea lucruri? Pot dovedi ace∫ti colportori calomnio∫i, transforma˛i Ón negustori de dosare fantom„, c„ adversarii lor de ast„zi au fost c‚ndva delatori de cea mai joas„ spe˛„? Ca s„ nu mai vorbim de faptul c„, pentru tot ceea ce s-a comis Ónainte de 1986, func˛ioneaz„ o prescrip˛ie clar„ ∫i c„ peste numai c‚˛iva ani cercul se va Ónchide. Au ei angajamentele f„cute la Securitate de aceia pe care Ói Ónvinov„˛esc cu at‚ta cruzime ∫i lips„ de responsabilitate?

R„m‚ne s-o dovedeasc„, iar dac„ n-o pot face s„ pl„teasc„ pentru nechibzuin˛a lor. ™tiu ei c„ Ón anumite documente ale Securit„˛ii au figurat numele unor persoane care nu au avut vreo leg„tur„ cu aceasta, c„, Ónc„ de acum aproape 3 decenii ∫i jum„tate, ar fi existat o hot„r‚re semiconfiden˛ial„ a puterii de atunci prin care membrii de partid puteau fi folosi˛i ca informatori numai Ón anumite condi˛ii speciale?

îCurajul“

Cunoscutul politolog Roland Cayrel a interpelat f„r„ menajamente clasa politic„ din hexagon, repro∫‚ndu-i îpêle-mêle“, lipsa curajului, decalajul abisal Óntre ea ∫i societate, absen˛a r„spunsurilor fa˛„ de preocup„rile curente ale cet„˛enilor.

Parc„ ar fi cunoscut ∫lag„rul îZi-le d’alea d’ale noastre!“

Sunt oameni politici curajo∫i? Sun„ direct ∫i f„r„ menajamente Óntrebarea de tip generic. ™i iat„ c‚teva r„spunsuri primite de la deputa˛i apar˛in‚nd Óntregului spectru politic.

îCeea ce resimt cet„˛enii nu este faptul c„ alesul lor este lipsit de curaj, ci politicii Ói lipse∫te voin˛a“. îNu trebuie confundat curajul politic cu prezen˛a Ón massmedia, nici politica cu marketingul“ (deputat Partidul Socialist).

îCet„˛enii cer oamenilor politici s„ aib„ curaj, dar reclam„ Ón acela∫i timp ∫i consens. Cultura compromisului este compatibil„ cu curajul? Œnainte de curaj, Ón ierarhia calit„˛ilor unui politician eu plasez integritatea, inteligen˛a ∫i capacitatea de a asculta. Sunt calit„˛ile unei guvern„ri moderne“ (deputat Uniunea pentru o Mi∫care Popular„).

îDemagogia ∫i populismul c‚∫tig„ f„r„ Óncetare teren. Multor oameni politici le e fric„ de propria lor umbr„. Ceasul lor este fixat dup„ agenda electoral„ ∫i prefer„ s„ se concentreze asupra acelor elemente care le aduc Ón mod sigur c‚∫tiguri electorale“ (deputat ecologist).

îSunt numero∫i oameni politici c„rora le lipse∫te curajul. Mul˛i au ochii a˛inti˛i asupra sondajelor ∫i Ó∫i concep discursurile Ón func˛ie de anchetele de opinie“ (deputat Partidul Comunist).

Oamenilor politici le lipse∫te cunoa∫terea sensurilor pedagogiei ∫i ale deciziei.

îMul˛i prefer„ confortul celui care ascult„ pe toat„ lumea ∫i le spune tuturor «ave˛i dreptate!»“ (deputat Uniunea pentru o Mi∫care Popular„).

îCurajul Ónseamn„ asumarea responsabilit„˛ii, este capacitatea de a dialoga, de a dep„∫i limitele. Pu˛ini oameni politici au acest curaj“ (deputat Uniunea pentru Democra˛ie Francez„).

îSinonimul curajului Ón politic„ este recunoa∫terea interesului general“ (deputat Partidul Socialist).

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006 Ce am putea comenta vizavi de problema aflat„ Ón discu˛ie? Œn primul r‚nd, seriozitatea temei, tonul aspru necru˛„tor, dar elegant ∫i Ón care este chestionat„ clasa politic„. ™i similitudini axiomatice cu activitatea politic„ din Rom‚nia. O astfel de abordare ar fi util„, relevant„ ∫i Ón spa˛iul carpato-pontic, ale c„rui repere au devenit îherniara“ preziden˛ial„ ∫i aviara ministerial„.

Œn ultimele zile am ascultat, ca ∫i dumneavoastr„, nenum„rate voci care au vorbit despre raportul de ˛ar„, care l-au dezb„tut, uneori chiar Ónainte ca el s„ fi fost prezentat, ∫i am ascultat, ca ∫i mul˛i dintre rom‚ni, nenum„ratele pozi˛ii care s-au exprimat.

Unii dintre comentatori au afirmat c„ se face foarte mult zgomot pentru un document care nu are Ónc„ valoare de lege ∫i c„ festivismul fa˛„ de acest eveniment este unul exagerat. Poate c„ presa, anali∫tii ∫i noi to˛i am exagerat Ón comentarii ∫i, mai ales, Ón Óncercarea de a prezenta ∫i explica Raportul de ˛ar„ prezentat de Comisia European„. Poate c„, Óntr-adev„r, ar trebui s„ ne concentr„m mai mult pe ce mai avem de f„cut, poate c„ ar trebui s„ vedem neajunsurile pe care acesta le consemneaz„.

Cred cu toat„ convingerea c„ avem motive s„ punem Ón paranteze atitudinea critic„ ∫i nihilist„ ∫i s„ Óncerc„m s„ punem Ón valoare adev„rul, care ne este tuturor referin˛„. Acest raport este cel mai bun pe care Rom‚nia l-a avut p‚n„ Ón prezent, ∫i aceasta nu dintr-un motiv politic, ci dintr-o realitate rom‚neasc„ ce s-a transformat radical Ón ultima vreme. Rom‚nia a f„cut progrese extraordinare ∫i acest lucru a fost subliniat de partenerii no∫tri europeni. Trebuie s„ fim cu to˛ii m‚ndri de aceasta ∫i s„ recunoa∫tem meritele incontestabile ale tuturor celor care s-au str„duit ca Rom‚nia s„ se afle acum mai aproape ca niciodat„ de aderarea la Uniunea European„.

Acum nu este momentul unor dispute ∫i nici al unor mesaje triumfaliste. Se cuvine s„ mul˛umim tuturor celor care au muncit la procesul reconstruc˛iei europene a Rom‚niei, s„ recunoa∫tem eforturile mai vechi ale fo∫tilor pre∫edin˛i ai Rom‚niei ∫i ale multor politicieni ai ultimilor ani, care, indiferent de culoarea politic„, au crezut c„ Rom‚nia trebuie s„ se apropie de Uniunea European„.

Am toat„ convingerea Óns„ c„ marele efort s-a depus Ón aceste ultime 15 luni, c‚nd Rom‚nia s-a aflat Ón fa˛a unei presiuni fantastice, legate de numeroasele probleme cu care am intrat pe linia dreapt„ a ader„rii.

f n s„ mul˛umesc mini∫trilor Cabinetului, care au depus eforturi deosebite pentru ca s„ ajungem ast„zi la situa˛ia Ón care clauza de salvgardare nu mai reprezint„ un pericol. Am bucuria ∫i, totodat„, onoarea s„ transmit felicit„rile mele celui care a condus aceast„ echip„, celui care a reu∫it s„ g„seasc„ armonia ∫i func˛ionalitatea acolo unde nimeni nu credea c„ este posibil, celui care a trecut peste ambi˛iile ∫i orgoliile politice ale noastre, ale tuturor, ∫i a reu∫it s„ demonstreze cu mult„ Ónc„p„˛‚nare c„ Alian˛a ∫i coali˛ia pot s„ guverneze, domnul prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.

îRevenirea gripei aviare“

Œn data de 12 mai 2006, Institutul de Diagnostic ∫i S„n„tate Animal„ din Bucure∫ti semnala identificarea suspiciunii de grip„ aviar„ Ón dou„ gospod„rii din satul Hurez, comuna Beclean, jude˛ul Bra∫ov. A doua zi dup„ aceast„ semnalare se anun˛„ suspiciune de grip„ aviar„ ∫i Ón ora∫ul F„g„ra∫, jude˛ul Bra∫ov. Astfel a debutat revenirea gripei aviare Ón Rom‚nia.

Œn momentul de fa˛„, sunt mult mai multe jude˛e Ón care exist„ suspiciunea de grip„ aviar„, precum Bra∫ov, Covasna, Vrancea, Bac„u, Buz„u, Sibiu, Bucure∫ti, Prahova etc.

Œn jude˛ul Prahova exist„ suspiciunea de grip„ aviar„ Ón 19 localit„˛i, exist‚nd 34 de focare, dintre care 7 sunt Ón municipiul Ploie∫ti. Situa˛ia este cu at‚t mai grav„ cu c‚t Ónsu∫i directorul D.S.V. Prahova, Marius T„ut, a ∫tiut despre aceast„ situa˛ie ∫i nu a luat m„surile necesare.

Œn schimb, Ministerul Agriculturii a f„cut, cu responsabilitate, tot ceea ce trebuia f„cut. Œn ciuda acuzelor permanente cu care se confrunt„, ministrul Gheorghe Flutur gestioneaz„ criza cu profesionalism, drept dovad„ fiind Ónchiderea consecutiv„ a focarelor de infec˛ie. Opozi˛ia, prin vocea isteric„ a P.S.D.-ului, a mai acuzat ministrul agriculturii de t„inuirea bolii. Nimic mai fals. Œnc„ din prima zi a crizei, Gheorghe Flutur a comunicat permanent presei ∫i, drept urmare, Óntregii opinii publice, m„surile care se luau cu fiecare or„.

Acestea fiind spuse, consider c„ ministrul trebuie sus˛inut Ón lupta sa ∫i c„ atacurile nefondate emise de oponen˛ii politici trebuie s„ Ónceteze.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006

îPrognoze economice Óngrijor„toare pentru Rom‚nia“ Aflat„ de aproape un an ∫i jum„tate sub guvernarea portocalie, Rom‚nia se afund„ tot mai mult Óntr-o grav„ criz„ economic„ ∫i social„. Tot mai mul˛i exper˛i interna˛ionali, inclusiv de la Fondul Monetar Interna˛ional, exprim„ temeri Ón leg„tur„ cu dezvoltarea economiei rom‚ne∫ti ∫i sus˛in criticile lansate la adresa Guvernului T„riceanu.

Elementul central al analizei este cre∫terea economic„ pe anul 2006, care va Ónregistra ∫i anul acesta o sc„dere accentuat„ fa˛„ de prognozele guvernamentale ∫i fa˛„ de ˛intele aprobate prin bugetul de stat pentru acest an. Œncetinirea dramatic„ a ritmului de cre∫tere economic„ se explic„, Ón primul r‚nd, prin nivelul redus al investi˛iilor ∫i al exporturilor, ceea ce face ca ∫i Ón acest an politicile publice s„ nu poat„ satisface a∫tept„rile popula˛iei Rom‚niei.

Potrivit prognozelor institu˛iilor publice interna˛ionale, to˛i indicatorii macroeconomici vor fi rata˛i, deficitul de cont curent se va ridica anul acesta la 9 miliarde euro, aproape de 10% din P.I.B., Ón timp ce bugetul general consolidat va Ónregistra un deficit de 1,2–1,3% din P.I.B., spre deosebire de obiectivul guvernamental de 0,9%, iar B.N.R. va suferi pierderi consistente din cauza ineficien˛ei politicilor Guvernului.

Rata infla˛iei r„m‚ne Óns„ indicatorul cel mai important ∫i cu evolu˛ia cea mai Óngrijor„toare. Motivele acestei Óngrijor„ri sunt generate de inconsisten˛a politicilor fiscale implementate de Guvernul T„riceanu, adoptarea recent„ a unei noi taxe, ∫i anume taxa pe viciu, fiind un bun exemplu Ón acest sens. Potrivit prognozelor speciali∫tilor, rata infla˛iei pe acest an se va situa Óntre 7,5–8%, ceea ce va Óngreuna, Ón mod evident, problematica restructur„rii ∫i moderniz„rii economiei rom‚ne∫ti.

Cre∫terea deficien˛elor bugetare transform„ bugetul de stat dintr-un instrument antiinfla˛ionist Óntr-un factor generator de infla˛ie. Œn numele unei presupuse relax„ri fiscale, prin introducerea taxei unice de impozitare de 16%, Guvernul T„riceanu a renun˛at la consolidarea finan˛elor publice, iar consecin˛ele se reg„sesc dramatic Ón capacitatea redus„ de sus˛inere a cheltuielilor publice, cu deosebire a celor din domeniul s„n„t„˛ii, Ónv„˛„m‚ntului, a finan˛„rii sistemului public de pensii ∫i a cre∫terii salariilor pentru to˛i cei care lucreaz„ Ón sectoarele publice.

îPe cine sluje∫te domnul Theodor Stolojan?“ Œn mod normal, o astfel de problem„ nu poate fi subiectul unei declara˛ii rostite la tribuna Parlamentului

Rom‚niei. La prima vedere, este vorba despre o problem„ intern„ a Partidului Na˛ional Liberal.

Din p„cate, lucrurile nu stau chiar a∫a. Problema Stolojan, pentru c„ despre Domnia sa este vorba, nu este numai a Partidului Na˛ional Liberal, este o problem„ na˛ional„. A∫ Óndr„zni s„ spun c„ ˛ine chiar de siguran˛a na˛ional„, dac„ avem Ón vedere procesul de integrare european„ ∫i condi˛ia _sine qua non_ Ón aceast„ direc˛ie: stabilitatea politic„.

Spre deosebire de mul˛i liberali, noi, prahovenii, nu am avut Óncredere Ón domnul Stolojan Ónc„ de la aterizarea Domniei sale Ón cadrul Partidului Na˛ional Liberal, dovad„ c„ nu l-am votat atunci c‚nd a candidat la pre∫edin˛ia Partidului Na˛ional Liberal. Personal nu l-am acceptat Ón nici un moment ca pe un liberal convins, ci mai cur‚nd ca pe un cal troian Ón mi∫carea liberal„.

Nu contest faptul c„ a adus un plus de stabilitate prin fermitatea sa proverbial„, dar statutul impus partidului, statut pe care Ól mo∫tenim ∫i azi, este un statut bol∫evic, iar consecin˛ele nefaste abia acum se fac sim˛ite: lideri ale∫i la pachet ∫i prea multe voci importante r„mase Ón afara structurilor de conducere. ™i totu∫i un om, Ón care la un moment dat am avut mari speran˛e.

Am fost pur ∫i simplu cople∫i˛i atunci c‚nd a abandonat cursa pentru pre∫edin˛ie ∫i, vr‚nd-nevr‚nd, a trebuit s„ accept„m schimbarea. Nu ne-a fost u∫or. C‚nd peste c‚teva luni, ref„cut, domnul Stolojan revine Ón calitatea sa de consilier preziden˛ial, totul era clar. Pentru noi, liberalii, ocuparea acestei pozi˛ii de c„tre un fost pre∫edinte este mai mult dec‚t un afront. Am fost convin∫i c„ domnul Theodor Stolojan ∫i-a dat demisia din Partidul Na˛ional Liberal pentru a deveni consilier preziden˛ial. Nu ar fi fost normal, m„car Ón numele unui bun-sim˛ de care Domnia sa face at‚ta caz!

Nu mic„ ne-a fost mirarea c‚nd, deun„zi, am aflat c„ domnul Theodor Stolojan este totu∫i membru al Partidului Na˛ional Liberal ∫i, mai mult, c„ dore∫te s„ revin„ Ón for˛„ Ón via˛a politic„, dac„ se poate, chiar Ón pozi˛ia de prim-ministru. Iat„ salvatorul providen˛ial al Partidului Na˛ional Liberal, care dore∫te s„ testeze starea de spirit a filialelor partidului ∫i direc˛ionarea sa spre mult mediatizata fuziune cu Partidul Democrat.

îDemisia domnului ministru Flutur, imperios necesar„“ Dup„ numeroasele e∫ecuri care le-au ghidat cariera politic„ domnilor colegi de la putere, acum a venit

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006 momentul s„-∫i dovedeasc„ adev„rata capacitate Ón luarea deciziilor. Gripa aviar„ a venit ca un val ∫i, ca de fiecare dat„, a reu∫it s„-i ia prin surprindere ∫i s„ fie dep„∫i˛i de Ómprejur„ri.

Domnul ministru Gheorghe Flutur apare pe micile ecrane ∫i ne garanteaz„ c„ acest pericol este pe cale de a fi anihilat, iar situa˛ia grea Ón care ne afl„m este doar din vina autorit„˛ilor direct implicate Ón supravegherea activit„˛ii. Este stilul tipic al puterii de a arunca pisica moart„ Ón curtea vecinilor ∫i de a se sp„la pe m‚ini Ón fa˛a mul˛imii, plimb‚ndu-ne de la Ana la Caiafa. Dup„ p„rerea Domniei sale, ar trebui ucise toate p„s„rile din zonele infectate cu virusul H5N1, precum ∫i cele migratoare care sunt pasibile de transmiterea virusului.

Œn aceste condi˛ii se pune o Óntrebare, retoric„, a∫ putea spune. De ce numai Ón Rom‚nia se Ónt‚mpl„ astfel de nenorociri ∫i nu ∫i Ón alte ˛„ri? Oare p„s„rile migratoare nu traverseaz„, prin defini˛ie, mai multe ˛„ri? ™i totu∫i, de ce Rom‚nia?

Probabil c„ cine l-a sf„tuit pe domnul ministru Gheorghe Flutur nu Ói dore∫te binele. De ce? Pentru c„ studiile efectuate Ón str„in„tate au stabilit c„ aceast„ grip„ aviar„ nu se transmite prin m‚ncarea preparatelor din carnea de pui. A∫a cum atest„ studiile efectuate, virusul ajunge mai Ónt‚i Ón excrementele p„s„rilor bolnave ∫i se transmite la om pe calea aerului, deci cei mai expu∫i sunt cresc„torii de p„s„ri.

La Ónceput, exper˛ii britanici au afirmat c„ riscul de infectare este foarte mic. Œns„, cum era de a∫teptat, gripa aviar„ nu a putut fi controlat„ de un ministru incapabil a gestiona situa˛ii de criz„, indiferent de natura lor.

Domnilor de la putere,

A˛i putea s„ nu mai alarma˛i popula˛ia, inocul‚ndu-i ideea existen˛ei unor situa˛ii de criz„, Óntruc‚t ace∫ti oameni nec„ji˛i nu mai pot selecta adev„rul de minciun„, dar mai ales nu mai pot deosebi adev„rul de incompeten˛„. Deci Ón loc s„ Ói alarma˛i a˛i putea s„ g„si˛i solu˛ii pentru prevenirea situa˛iilor de criz„. Nu mai da˛i vina pe natur„ ∫i pe ne∫ans„ pentru a v„ putea masca incompeten˛a. Da˛i dovad„ de decen˛„ ∫i recunoa∫te˛i c„ sunte˛i mereu dep„∫i˛i de situa˛ie.

## Stima˛i colegi,

Œn urma Raportului de ˛ar„ din data de 16 mai ∫i mai ales prin prisma faptului c„ noi, liberalii, consider„m c„ este cel mai bun raport de monitorizare prezentat de Comisia European„, au devenit evidente urm„toarele chestiuni:

— raportul demonstreaz„ faptul c„ Rom‚nia Óndepline∫te criteriile de aderare: politic, economic ∫i de implementare a acquis-ului comunitar;

— a fost atins un nivel considerabil Ón alinierea la standardele comunitare Ón majoritatea domeniilor.

Prin faptul c„ din 14 stegule˛e ro∫ii au mai r„mas 4 se demonstreaz„ voin˛a Rom‚niei de a-∫i realiza angajamentele asumate pentru a deveni stat membru cu drepturi depline al U.E., iar cele 4 domenii sunt Ón curs de remediere conform unui calendar precis, ele reprezent‚nd probleme tehnice, ∫i nu de substan˛„. Putem considera c„ cele 4 stegule˛e vor fi rezolvate Ón timp util pentru ca Rom‚nia s„ adere la 1 ianuarie 2007.

Pot s„ afirm c„ Óntreaga clas„ politic„ este con∫tient„ de faptul c„ este esen˛ial s„ se continue preg„tirea pentru aderare Ón acela∫i program sus˛inut, Óntr-un climat de stabilitate politic„ intern„, iar activitatea Guvernului Ón acest domeniu trebuie s„ fie sprijinit„ de Óntregul Parlament, dar ∫i de societatea civil„. Dar mai ales este nevoie de ajutorul mass-media, care are datoria s„ informeze c‚t mai corect ∫i sus˛inut opinia public„ despre tot ceea ce impune procesul de integrare.

V„ mul˛umesc.

Declara˛ie politic„: îProprietatea industrial„, un bun care trebuie protejat“

Œnt‚lnirile cu cet„˛enii sunt un bun prilej pentru a vedea problemele cu care ace∫tia se confrunt„. La ultima deplasare Ón teren, raportul de ˛ar„ a fost subiectul principal al discu˛iilor.

Ne apropiem tot mai mult de Uniunea European„, o pia˛„ liber„, at‚t pentru produse, c‚t ∫i pentru munc„ ∫i competi˛ia valorilor. Œn aceast„ lume a concuren˛ei, ap„rarea propriet„˛ii intelectuale este mai mult dec‚t o necesitate. Acest lucru presupune informa˛ie mult„ ∫i la zi. Din p„cate, acest lucru lipse∫te din abilit„˛ile manageriale, care se cap„t„ Ónv„˛‚nd ∫i exers‚nd.

Dac„ accept„m c„ ideile genereaz„ cre∫tere economic„, atunci trebuie s„ avem grij„ s„ le protej„m, pentru a fi ale Rom‚niei. Spun acest lucru pornind tot de la realitate: cercetarea beneficiaz„ din ce Ón ce de mai pu˛ine fonduri, oamenii cu idei nu sunt stimula˛i s„ inoveze ∫i s„ creeze ∫i, ce e mai r„u, de multe ori ideile rom‚nilor sunt preluate ∫i folosite de al˛ii.

Aceste aspecte m„ determin„ s„ trag un semnal de alarm„, convins fiind c„ ideile sunt materia prim„ de care depind prosperitatea ∫i mo∫tenirea noastr„ viitoare. Este deci important ca statul s„ asigure climatul Ón care ideile inovatoare s„ fie Óncurajate ∫i r„spl„tite, la fel de convins fiind c„ ideile pot fi o nou„ moned„ de schimb.

Suntem Ón pragul intr„rii Ón Uniunea European„, iar problema cea mai mare a acestei perioade este nu c„ proprietatea a fost distrus„, ci c„ ideea de proprietate, mentalitatea fa˛„ de acest bun au fost alterate Ón timp. Peste tot Ón lume inven˛ia este rezultatul unei activit„˛i de cercetare. Inven˛ia Ónseamn„ timp, efort ∫i cheltuial„ ∫i nu ∫tii dac„ va fi finalizat„. Nu-i suficient s„ ai idei, e foarte important ca acestea s„ fie transpuse Ón practic„, reticen˛a agen˛ilor economici Óngreun‚nd foarte mult realizarea practic„ a ideilor. Sunt argumente Ón plus care arat„ c‚t de important este s„ Ónve˛i ∫i s„ ∫tii s„-˛i protejezi proprietatea, Óntr-o lume a concuren˛ei ∫i chiar a contrafacerii de produse.

Agen˛ii economici sunt Óngrijora˛i de impactul integr„rii europene, dar la fel de mult ar trebui s„ fie con∫tientiza˛i de importan˛a cre∫terii abilit„˛ilor manageriale Óntr-o

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006 competi˛ie a muncii ∫i valorilor, pentru administrarea afacerilor Ón context european.

îViolen˛a Ón familie Óndreptat„ Ómpotriva femeilor“

Fenomen extrem de frecvent, adev„rat flagel al timpului nostru, care nu ocole∫te nici o ˛ar„, nici un mediu social ori profesional, violen˛a domestic„ este Ón aten˛ia special„ a institu˛iilor europene.

Consiliul Europei, de pild„, a decis, cu prilejul summit-ului de la Var∫ovia de anul trecut, ca lupta Ómpotriva acestui flagel social s„ constituie unul din obiectivele cele mai importante ale acestei organiza˛ii. Œn noiembrie 2006 va fi lansat„ Campania paneuropean„ de combatere a violen˛ei Óndreptate Ómpotriva femeilor, inclusiv a violen˛ei domestice.

La reuniunea recent„ a Comisiei pentru egalitate de ∫anse a Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei, raportul pe care l-am Óntocmit, av‚nd ca tem„ îParlamentele unite pentru combaterea violen˛ei Ón familie“, a fost aprobat ∫i urmeaz„ s„ fie supus Adun„rii Ón sesiunea acesteia din luna iunie.

Uniunea European„, la r‚ndul s„u, acord„ tot at‚t de mult„ aten˛ie fenomenului, desf„∫ur‚nd programe multiple de prevenire ∫i combatere a violen˛ei Ón familie, precum îDaphne“. De altfel, prima comisie european„ care a vizitat Rom‚nia Ón aceast„ legislatur„ a Parlamentului a fost Comisia pentru egalitatea de ∫anse pentru femei ∫i b„rba˛i a Parlamentului European, care a ˛inut s„ se informeze despre felul Ón care Legea de prevenire ∫i combatere a violen˛ei Ón familie nr. 217/2003 este implementat„.

Œn aceste condi˛ii, c‚nd Rom‚nia ar trebui s„ fac„ eforturi maxime pentru a Óndeplini Ón detaliu directivele Uniunii Europene, inclusiv Ón domeniul familiei, constat din analizele f„cute de Centrul Parteneriat pentru Egalitate c„ Ón Rom‚nia actual„ sute de persoane sunt ucise, un sfert din decese fiind datorate conflictelor de familie. ™i acestea sunt situa˛iile de maxim„ gravitate, c‚nd victima Ó∫i pierde via˛a, dar inciden˛a fenomenului trebuie stabilit„ ∫i dup„ num„rul de pl‚ngeri depuse la diferite organe de specialitate: 3.621 de cazuri Ón 2005.

Lu‚ndu-∫i extrem de Ón serios sarcinile de aderare, Guvernul N„stase a Óntocmit proiecte legilor Ón domeniu, care ast„zi sunt Ón vigoare ∫i care au adus notele bune pentru Rom‚nia. Din p„cate, implementarea acestora, care revine actualului Guvern, se face Óntr-un mod formal, pentru îbifarea“ unor teme, f„r„ s„ existe o preocupare serioas„ pentru Ónl„turarea cauzelor ∫i diminuarea efectelor violen˛ei Ón familie.

Declara˛ie politic„: îAviara politic„“

Nu a∫ fi crezut niciodat„ c„ probleme at‚t de grave, precum gripa aviar„ ∫i pericolul prin care trec jude˛e Óntregi, vor fi folosite de opozi˛ie drept veritabile arme politice.

Partidul Comunist, modificat genetic ∫i transformat Ón Partidul Social Democrat, tu∫e∫te de c‚teva s„pt„m‚ni zgomotos ∫i purulent Ónspre ministrul agriculturii, un om cu adev„rat preg„tit, un profesionist ∫i cel mai bun manager pe care Ól poate avea un domeniu at‚t de sensibil cum este agricultura. P.S.D., probabil dup„ o ampl„ consultare cu fostul Ónt‚i specialist Ón p„s„ri al ˛„rii, pe numele s„u Adrian N„stase, a considerat de cuviin˛„ s„ cear„ demisia ministrului Gheorghe Flutur. S-au g‚ndit ei c„ demisia, chipurile, îde onoare“, ar stinge focarele de infec˛ie ca prin minune ∫i ar rezolva criza. Toate acestea, Ón condi˛iile Ón care Jonathan Scheele Ól laud„ pe ministru ∫i-l Óncurajeaz„ Ón demersurile sale!

Oponen˛ii trec cu vederea faptele, care ele Ónsele vorbesc despre performan˛ele acestui ministru. Se trece cu vederea faptul c„ institu˛ia care purta responsabilitatea tuturor evenimentelor, Autoritatea Na˛ional„ Sanitar„ Veterinar„, nu este Ón subordinea Ministerului Agriculturii, fiind un caz tipic de stat Ón stat. Se trece cu vederea faptul c„ motivul pentru care o ˛ar„ Óntreag„ st„ acum pe ghimpi este lipsa de responsabilitate a unui agent economic care, Ón goana dup„ profit, a preferat s„ pun„ mii de vie˛i Ón pericol. Œn fine, se trece voit cu vederea peste modul Ón care aceast„ criz„ a fost ∫i este gestionat„, peste faptul c„ ministerul ∫i Comandamentul Central Antiepizootic au respectat toate procedurile ∫i au luat la timp toate m„surile pentru stingerea focarelor de grip„ aviar„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006 Toate aceste fapte Ól recomand„ pe ministrul Gheorghe Flutur, iar cotcod„celile politice lipsite de un minim sim˛ al realit„˛ii vor fi, Ón cele din urm„, aduse la t„cere. P„cat c„ oratorii de circumstan˛„ nu pot intra Ón carantin„.

îP.S.D. — puiul-santinel„ al politicii rom‚ne∫ti!“ Am asistat cu uimire ieri la dezbaterile Ón cadrul c„rora P.S.D. a Óncercat Ónc„ o dat„ s„ profite de necazul ce se abate asupra unor comunit„˛i rurale, ∫i nu numai, pentru a recrea o serie de discu˛ii inutile ∫i timp pierdut. Altfel nu v„d de ce reprezentan˛ii acestui partid au sus˛inut cu at‚ta Ónd‚rjire crearea unei comisii de anchet„ asupra gripei aviare.

Stima˛i domni,

Nu suntem s„tui de Rom‚nia îcomitetelor ∫i comi˛iilor“ f„r„ finalitate? Ce rost are s„ politiz„m o tragedie ce se abate asupra Rom‚niei, prin numiri algoritmice Óntr-o comisie? Ce poate aduce nou o comisie de investigare a gripei aviare? ™tim cu to˛ii c„ Ón cadrul Comisiei de agricultur„ a Camerei Deputa˛ilor avem speciali∫ti Ón acest domeniu ∫i consider c„ ei sunt cei mai Óndrept„˛i˛i s„ cerceteze ce s-a Ónt‚mplat. Dup„ cum ∫i plenul a hot„r‚t, Comisia de agricultur„ este cea abilitat„, din punct de vedere profesional, s„ dea un verdict.

Œn alt„ ordine de idei, sunt de p„rere c„ a crea o fobie na˛ional„ pe aceast„ tem„ nu ne ajut„ la nimic. Virusul H5N1 a mai fost detectat pe teritoriul Europei ∫i Ón Fran˛a, Grecia, Germania, Slovenia, Bulgaria, Ucraina ∫i Croa˛ia. Este evident c„ avem nu avem de-a face cu un simplu focar ∫i a panica popula˛ia nu va aduce nimic pozitiv. Iar a politiza aceast„ tragedie de c„tre P.S.D. mi se pare Ónc„ un gest lipsit de fairplay politic ∫i un joc de imagine meschin.

Cine nu a realizat faptul c„ ministrul Flutur a gestionat criza Ón cel mai bun mod posibil Ónseamn„ c„ nu a avut ochi s„ vad„. A direc˛iona Ón acest moment discu˛ia c„tre o eventual„ demitere sau a spune c„ se putea face mai mult cred c„ este o atitudine iresponsabil„. Ministrul agriculturii nu are cum s„ r„spund„ de incon∫tien˛a unor patroni de cresc„torii pu∫i pe Ómbog„˛ire cu orice pre˛ ∫i cu orice risc. De asemenea, ministrul Flutur nu este responsabil c„ Agen˛ia Sanitar„ Veterinar„, care nici m„car nu era Ón subordinea Domniei sale, nu a verificat sau a trecut cu vederea nereguli crase de igien„ la respectivele cresc„torii de p„s„ri.

Domeniul agriculturii este, cu siguran˛„, o tem„ preferat„ a P.S.D., de∫i este o ramur„ pe care aceast„ forma˛iune politic„ a dus-o la faliment Ón perioada Ón care a guvernat ˛ara. A Óncerca, precum domnul Geoan„, s„ pl‚ng„ de grija oamenilor de la ˛ar„, intr‚nd Ón rolul ît„tuc„i“ Iliescu, este foarte josnic. Probabil este vremea ca P.S.D. s„ se trezeasc„ din euforia mesajelor f„r„ fond, pentru c„, Ón aceast„ continu„ c„utare de identitate, ar putea deveni un partid-santinel„ al scenei politice rom‚ne∫ti.

Unul dintre cele mai mediatizate subiecte din ultima vreme este cel legat de extinderea focarului de grip„ aviar„ Ón Rom‚nia.

La ∫edin˛a Comandamentului exper˛ilor ∫tiin˛ifici, la care a participat ∫i premierul C„lin Popescu-T„riceanu, s-a putut afla faptul c„ Ón ˛ar„ au fost confirmate 25 de focare, c„ sunt 26 de suspiciuni ∫i c„ situa˛ia se stabilizeaz„.

Popula˛ia este alertat„, iar presa este nemul˛umit„ c„ nu se dau mai multe explica˛ii. Œn toat„ aceast„ alert„ general„, foarte pu˛ine persoane se g‚ndesc la dificult„˛ile pe care le Ónt‚mpin„ Ón acest moment Ministerul Agriculturii, privind at‚t resursele umane, dar ∫i costurile imense pe care aceast„ Óntreag„ campanie de combatere a virusului H5N1 le presupune.

Am ascultat lungi dezbateri ∫i critici la adresa ministrului Gheorghe Flutur, acuzat ca fiind vinovat de lipsa de coordonare a acestei situa˛ii de criz„. Œn acest context, doresc s„ Ómi exprim admira˛ia fa˛„ de modul Ón care aceast„ situa˛ie este administrat„ de c„tre Guvernul Rom‚niei, cu precizarea c„ trebuie avute Ón vedere Ón acest moment pierderile care se vor Ónregistra la bugetul de stat, situa˛ia exportului de produse din pui care s-a stopat, dar ∫i pierderile Ónregistrate Ón domeniul turismului, domeniu care Ón aceast„ perioad„ trebuia s„ se afle Ón plin„ Ónflorire.

îConservatorii spun «Nu» neobarbarismului arhitectural“ Duminic„, la Sala Atelier, scriitorul Octavian Paler ne-a conferen˛iat nou„, ascult„torilor invita˛i la reflec˛ie, despre neobarbarism. Distinsul scriitor afirma c„ vechiul barbarism Ón istorie se manifesta printr-o agresiune venit„ din exteriorul cet„˛ii, Ón timp ce ast„zi asist„m la forme de distrugere care vin din interiorul acesteia.

Œn absen˛a opiniei bucure∫tenilor, care trebuie s„ Ó∫i exprime acordul sau neacordul despre proiectele Prim„riei Capitalei de modificare a esteticii patrimoniului din centrul cet„˛ii lor, gestul amintit poate p„rea un neobarbarism.

Consilierii conservatori au utilizat termenul de violare arhitectural„, referindu-se la inten˛ia de modificare a ansamblului de monumente din Pia˛a Operei din Capital„. Conservatorii au utilizat un termen bl‚nd, ˛in‚nd cont de faptul c„, Ón ultimii 50 de ani, bucure∫tenii au asistat cu m‚hnire ∫i resemnare impuse la neobarbarismele comuni∫tilor, care au demolat biserici, monumente ∫i statui, distrug‚nd splendori arhitecturale pe care ei erau incapabili s„ le zideasc„.

Se pare c„ noii edili ai Capitalei devin continuatorii practicilor sistemului dinainte de ’89 nu doar Ón atitudini, ci ∫i Ón proiecte.

Cu toat„ absen˛a exerci˛iului de reflec˛ie al acestor a∫a-zi∫i edili, noi, conservatorii, le amintim acestora c„, Ón urm„ cu doar c‚teva zile, la manifestarea dedicat„ muzeelor, bucure∫tenii au dovedit c„ au un exemplar spirit civic european, a∫tept‚nd ore Ón ∫ir Ón noapte Ón fa˛a fostului Palat Regal, pentru a vedea expozi˛ia Rembrandt.

Noi, conservatorii, sper„m ca aceste autorit„˛i, Ónainte de a-∫i pune Ón aplicare zidirea bijuteriilor arhitecturale din centrul cultural al Capitalei Óntre sticle ∫i betoane, s„ acorde un minimum de respect bucure∫tenilor, oferindu-le ∫ansa de a-∫i exprima cel pu˛in opinia. Altfel se va demonstra Ónc„ o dat„ c„ partidele f„r„ istorie ∫i ideologie, ajunse efemer la putere, au predispozi˛ia permanent„ de a demola neobarbar construc˛iile din cetate care le amintesc de trecutul lor absent.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006

Raportul de ˛ar„ al Rom‚niei, prezentat s„pt„m‚na trecut„ Parlamentului European de c„tre pre∫edintele Comisiei Europene, consider eu c„ este unul care ne face s„ fim foarte Óncrez„tori Ón posibilitatea ader„rii noastre la Uniune la 1 ianuarie 2007. Este adev„rat c„ raportul nu men˛ioneaz„ direct data de 1 ianuarie 2007, ci men˛ioneaz„ necesitatea unui alt raport final Ón luna octombrie, Óns„ con˛inutul raportului este unul care ne d„ speran˛e.

Acest raport remarc„ marile progrese pe care le-a f„cut Guvernul Rom‚niei Ón lupta anticorup˛ie, Ón securizarea frontierelor, acestea fiind dou„ din domeniile pentru care la precedentul raport de ˛ar„ putea fi activat„ clauza de salvgardare, ∫i care acum au fost scoase de sub inciden˛a acelor a∫a-numite stegule˛e ro∫ii.

De asemenea, raportul men˛ioneaz„ ritmul bun de realizare a reformelor de c„tre actualul Guvern, subliniindu-se faptul c„, dac„ se va men˛ine acest ritm ∫i Ón urm„toarele 5 luni, Rom‚nia va fi gata cu siguran˛„ pentru aderare la 1 ianuarie 2007. Mai mult, dac„ Ón octombrie 2005, la precedentul raport, Rom‚nia avea 14 stegule˛e ro∫ii, acum au mai r„mas numai 4, care pot activa doar clauze de salvgardare sectorial„, deci nu pot am‚na aderarea ˛„rii noastre.

Un lucru mai interesant Óns„, consider eu, este faptul c„ liderii tuturor grupurilor parlamentare europene, cu excep˛ia ecologi∫tilor, au remarcat progresele f„cute de Rom‚nia ∫i posibilitatea noastr„ real„ de aderare la termenul propus. fiara noastr„ a primit p„reri favorabile chiar ∫i din partea unor adversari declara˛i p‚n„ acum ai capacit„˛ii noastre de aderare, cum ar fi deputatul olandez Joost Lagendjik, care, Ón plenul Parlamentului European, a cerut decuplarea Rom‚niei de Bulgaria, afirm‚nd c„ aceasta din urm„ nu poate fi preg„tit„ s„ adere la Uniune dec‚t Ón 2008.

Œn final, eu consider c„ acest raport este unul favorabil, cel mai bun primit p‚n„ acum de Rom‚nia cel pu˛in, indiferent de anumite opinii ale unor politicieni ∫i îlideri de opinie“, care au Óncercat s„-l portretizeze ca pe un e∫ec, ∫i sunt convins c„, gra˛ie eforturilor sus˛inute ale Guvernului T„riceanu ∫i ale tuturor politicienilor responsabili, vom fi membri ai Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007.

îRom‚nia — ˛ara cu dou„ Coduri penale ∫i dou„ strategii na˛ionale anticorup˛ie. Fostul pre∫edinte al APADOR-CH, ajuns ministru al justi˛iei, propune legiferarea atentatelor la adresa drepturilor omului ∫i cet„˛eanului“

Ne afl„m Ón fa˛a unei situa˛ii greu de apreciat ∫i imposibil de calificat. Rom‚nia are dou„ Coduri penale. Cel Ón vigoare, adoptat Ón 1968 ∫i repetat modificat, f„r„ Óns„ a fi legea penal„ necesar„ momentului, ∫i noul Cod

penal adoptat prin Legea nr. 301/2004, a c„rui intrare Ón vigoare a fost prorogat„ pentru data de 1 septembrie 2006.

Proiectul supus ast„zi Camerei Deputa˛ilor pentru dezbatere pe fond nu are nici o leg„tur„ cu noul Cod penal, ci cu cel Ón vigoare, a c„rui aplicare Ónceteaz„ peste 3 luni ∫i jum„tate. A∫adar, de ce mai avem nevoie de modificarea pentru 3 luni ∫i jum„tate a Codului de procedur„ penal„, care, _expressis verbis_ , vizeaz„ aplicarea vechiului Cod penal? Cum va deveni operant la 1 septembrie anul curent noul Cod penal, f„r„ un nou Cod de procedur„ penal„?

Trebuie, de asemenea, observat c„ adoptarea de c„tre Senat a proiectului de Lege pentru modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ penal„ s-a realizat, la 2 martie 2006, f„r„ avizele Comisiei pentru drepturile omului ∫i ale Consiliului Suprem al Magistraturii, care sunt ulterioare adopt„rii, respectiv din 22 ∫i 30 martie 2006.

Œn alt„ ordine de idei, dup„ cum reiese din raportul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a Camerei Deputa˛ilor nr. 136/2006, onor Ministerul Justi˛iei a revenit asupra proiectului cu numeroase amendamente, dup„ ce acesta a fost adoptat de Senat, ceea ce Ónseamn„ nu numai o eludare a competen˛elor Camerei superioare de a se pronun˛a asupra integralit„˛ii proiectului, ci un abuz de nepermis pentru de˛in„toarea portofoliului Ministerului Justi˛iei, care, Ón acest fel, ˛ine s„ arate na˛iunii genul lec˛iilor de democra˛ie pe care le-a deprins ca fost pre∫edinte al Asocia˛iei Drepturilor Omului din Rom‚nia — Comitetul Helsinki.

Din examinarea propunerilor de modificare ∫i completare a Codului de procedur„ penal„, cu excep˛ia celor ce privesc art. 91[1] —91[7] , referitoare la intercept„rile ∫i Ónregistr„rile comunica˛iilor ca mijloace de prob„, nu rezult„ elemente de noutate substan˛iale, care s„ justifice iar„∫i îc‚rpeala“ unei legi ruginite, a c„rei aplicare nu mai este posibil„, a∫a cum men˛ionam, dup„ 1 septembrie anul curent.

îTransformarea Rom‚niei Ón stat poli˛ienesc multilateral dezvoltat“

Œn aceste vremuri triste, pentru agen˛ii economici ac˛iunile de control Óntreprinse de diverse organe ale statului, cu o frecven˛„ lunar„, au devenit normalitate.

™i, dac„ sanc˛iunea aplicat„ respectivului agent economic nu sare de 20 milioane ROL, se cheam„ c„ ori absolut totul este Ón ordine la acea firm„, ori, mai probabil, leg„tura dintre patronul ei ∫i reprezentan˛ii statului este ciudat de trainic„.

Este Óndeob∫te cunoscut c„, potrivit normelor interne ale institu˛iilor abilitate s„ controleze agen˛ii economici, comisarii g„rzilor financiare ∫i de mediu sunt recompensa˛i corelativ cu sanc˛iunile administrate respectivelor societ„˛i comerciale.

Situa˛ia ar putea p„rea normal„ celor care tocmai au parcurs vreun raport Óntocmit de organiza˛ii neguvernamentale, pe banii c‚∫tiga˛i cu sudoare de domnul George Soros, care reliefeaz„ criminalitatea economic„ rom‚neasc„. Dar, pentru cei care sunt preocupa˛i cu adev„rat de bunul mers al lucrurilor, este clar c„ m„surile guvernamentale care au condus spre aceast„ stare de fapt sunt proprii organiz„rii statului poli˛ienesc. La fel de clar„ este ∫i fund„tura spre care aceste m„suri conduc societatea rom‚neasc„, pentru c„, lovind at‚t de consecvent Ón agen˛ii economici, se distruge practic sistemul de propulsie al societ„˛ii.

Noi, Partidul Social Democrat, cerem stoparea prigoanei la care sunt supu∫i agen˛ii economici, Óncetarea

acestor ac˛iuni de resuscitare a bugetului Óntreprinse sub masca eradic„rii criminalit„˛ii financiare.

Œn lumea agen˛ilor economici, adic„ a celei din care tr„im ∫i noi, guvernan˛i ∫i parlamentari, c‚∫tig„ teren suspiciunea c„ anului electoral 2008 nu-i vor supravie˛ui dec‚t firmele cu felinar portocaliu la fereastr„, dup„ cum gripa aviar„ nu s-ar atinge de g„inile cu pene portocalii.

11 familii din Aninoasa, jude˛ul Hunedoara, locuiesc de mai bine de o s„pt„m‚na la rude ∫i prieteni. Nu pentru c„ p„rin˛ii, copiii ∫i bunicii din localitate au sim˛it nevoia unei vacan˛e Ón luna mai, ci pentru ca nu mai au unde locui.

Pavilionul B din strada Vucule∫ti din localitatea hunedorean„ Aninoasa a fost Ón urm„ cu o s„pt„m‚n„ ∫i jum„tate cuprins de un incendiu provocat de un scurtcircuit electric. Dac„ locuin˛ele de la parter au sc„pat doar avariate, cele de la etajul I au fost distruse Ón Óntregime. Cele 11 familii care locuiau Ón aceste apartamente sociale au r„mas f„r„ acoperi∫ deasupra capului.

Reprezentan˛ii administra˛iei publice locale ∫i-au f„cut datoria, oferindu-le celor n„p„stui˛i varianta locuirii temporare Ón Clubul Sportiv îArena“. Locatarii etajului I din pavilionul B au refuzat propunerea, opt‚nd pentru prieteni ∫i rude.

Œnc„ din prima secund„ de la nefastul eveniment, Ónt‚lnirea de urgen˛„ a forurilor decizionale a avut ca obiectiv demararea unor proiecte care s„ vin„ Ón ajutorul celor care au r„mas pe drumuri. La aceast„ or„, proiectul nu a ajuns Ónc„ pe masa Guvernului, primarul ora∫ului Aninoasa, Ilie Botgros, declar‚nd c„ se lucreaz„ la un proiect ∫i, cu sprijinul Consiliului Jude˛ean Hunedoara ∫i al institu˛iei prefectului, se va propune o ordonan˛„ de urgen˛„ Ón acest sens. Domnia sa crede c„ Ón aproximativ o lun„ ∫i jum„tate locuin˛ele avariate vor putea fi date din nou Ón circuit.

Fac un apel c„tre Guvern, pe aceast„ cale, s„ analizeze cu prioritate propunerile ce Ói vor fi Ónaintate de c„tre administra˛ia jude˛ului Hunedoara ∫i s„ ia m„surile care se impun pentru ca ace∫ti oameni s„ revin„ Ón mediul lor familial, s„-∫i recapete ritmul propriu de via˛„ ∫i s„ li se ofere ∫ansa sa g‚ndeasc„ liber, democratic ce vor face cu via˛a lor de acum Ónainte. Dac„ vor s„ p„r„seasc„ imobilul sau chiar zona, e alegerea lor, dar nu putem permite s„ fie arunca˛i la co∫ul uit„rii. S„ nu fie trata˛i doar ca ni∫te subiecte de pres„ senza˛ional„, ci s„ impun„ o doz„ de responsabilitate ∫i colaborare eficient„ Óntre toate organele abilitate ale statului.

Dup„ cum indic„ datele din teren, cel pu˛in 90 de zile de acum Óncolo ace∫ti oameni vor fi c„l„tori Ón propria lor via˛„. Vor pribegi pe la prieteni, rude sau vecini, sper‚nd la o zi mai bun„. Conservatori din fire, anino∫enii nu agreeaz„ prea tare ideea de inedit, ideea de a fi muta˛i Óntr-o alt„ loca˛ie, ei dorind s„-∫i recapete vechile locuin˛e, ∫i pentru atingerea acestui obiectiv trebuie ajuta˛i.

## îStarea de normalitate“

Dac„ ne ajut„ bunul Dumnezeu s„ fim s„n„to∫i — nu de alta, dar gripa aviar„, inunda˛iile ∫i alte calamit„˛i parc„ s-au statornicit Ón Rom‚nia —, Ón c‚teva luni

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006 devenim cet„˛eni europeni cu acte Ón regul„. Referirea la divinitate nu e Ónt‚mpl„toare, av‚nd Ón vedere c„ dintre toate institu˛iile statului Biserica are cea mai mare credibilitate printre rom‚ni.

Speran˛a se spune c„ moare ultima ∫i poate c„, Óncep‚nd de atunci, normalul nostru cel de toate zilele va deveni excep˛ie.

Poate vom avea un pre∫edinte de ˛ar„ care respect„ legea ∫i, dup„ un chef notoriu, omenesc, Ó∫i trimite S.P.P.-i∫tii dup„ un taxi, spre a nu conduce cine ∫tie ce Óntr-o stare mai mult sau mai pu˛in euforic„.

S„ sper„m c„ vom vedea comandan˛i de poli˛ie, procurori, judec„tori sau demnitari st‚nd la r‚nd la circumscrip˛iile financiare pentru a-∫i pl„ti amenzile primite ca urmare a nerespect„rii regulilor de circula˛ie sau pentru alte abateri, ca orice cet„˛ean obi∫nuit, ∫i nu b„t‚ndu-se Ón piept cu func˛iile intangibile.

Vom vedea poate pensionari st‚nd la r‚nd la b„nci spre a-∫i depune veniturile — pensiile — excedentare sau f„c‚nd cozi la agen˛iile de turism spre a-∫i odihni b„tr‚ne˛ile Ón ˛inuturi exotice.

Demnitarii vor fi privi˛i ca oameni obi∫nui˛i, cu bunele ∫i relele lor, dar fiind cu adev„rat Ón serviciul celor ce i-au ales. Legislativul nu va fi subordonat Executivului. Func˛ionarii publici vor fi cu adev„rat Ón slujba cet„˛eanului.

Mass-media va fi c‚t de c‚t independent„, iar jurnali∫tii ∫i redactorii, dispu∫i s„-∫i recunoasc„ ∫i propriile gre∫eli.

Vom vedea agricultori ∫i fermieri tr„ind din munca c‚mpului ∫i cre∫terea animalelor, ∫i nu supravie˛uind din aceste activit„˛i, oameni retribui˛i decent, muncind, dar ∫tiind pentru ce ∫i nel„s‚ndu-se b‚ntui˛i de acele cuvinte care spun c„: îEi se fac c„ ne pl„tesc, noi ne facem c„ muncim!“.

Cauzele din justi˛ie se vor judeca mai repede ∫i se va face dreptatea legii, ∫i nu aceea a bunului-plac.

Personalul medical Ó∫i va face pur ∫i simplu datoria, fiind bine pl„tit, nec„t‚nd, ghidu∫ sau tem„tor, cu coada ochiului, la m‚inile sau buzunarele pacien˛ilor.

îCastrul roman de la Hinova, uitat printre buruieni!“ îNumai prin cuno∫tin˛a exact„ a istoriei sale, prin punerea adev„rului asupra trecutului s„u va putea un popor s„ g„seasc„ mijlocul de a Ónvinge greut„˛ile ce le va Ónt‚lni Ón cale“, spunea marele istoric A. D. Xenopol.

O m„rturie a lumii antice pe teritoriul jude˛ului Mehedin˛i este ∫i castrul roman de la Hinova. Arheologii au descoperit aici Ón 1976 cel mai mare tezaur tracic de pe malul st‚ng al Dun„rii. Obiectele de podoab„, c‚nt„rind Ón jur de 5 kilograme, pot fi v„zute ast„zi o parte la Muzeul Regiunii Por˛ilor de Fier, din DrobetaTurnu Severin, iar o parte la Muzeul Na˛ional de Istorie din Bucure∫ti.

Castrul de la Hinova reprezenta o fortifica˛ie roman„ t‚rzie, Ón care activitatea a continuat ∫i dup„ retragerea

aurelian„ din jurul anului 274 Ó.Hr., aceasta dovedind Ónc„ o dat„ c„ romanii nu au considerat Dacia o provincie pierdut„, av‚nd Ón vedere ∫i men˛inerea capetelor de pod pe ambele maluri dun„rene.

Œn 1980, cercet„rile arheologice de la castru au scos la lumin„ o necropol„ dat‚nd din perioada hallstatian„ (circa 1200 de ani Ó.Hr.). Din cele 60 de necropole descoperite, un singur morm‚nt a intrat Ón istorie, prin cel mai mare tezaur tracic descoperit Ón incinta sa, acesta fiind al doilea dup„ îClo∫ca cu puii de aur“ de la Pietroasa. Din p„cate, din 1980 ∫antierul arheologic nu a mai cunoscut nici un fel de transform„ri, chiar dac„ acest castru se g„se∫te pe lista monumentelor muzeale patronate de c„tre Ministerul Culturii ∫i Cultelor.

Ruinele castrului roman de la Hinova sunt amplasate pe malul Dun„rii, afl‚ndu-se la circa 700 de metri de sediul prim„riei, chiar deasupra unei unit„˛i militare de gr„niceri care a fost dezafectat„. Chiar dac„ Ón zon„ exist„ o t„bli˛„ care men˛ioneaz„ existen˛a castrului, cei interesa˛i nu pot ajunge la acest obiectiv istoric deoarece nu exist„ o cale de acces, doar b„l„rii ∫i terenuri cultivate cu porumb.

Astfel, retrocedarea terenurilor agricole, dezafectarea unit„˛ii militare ∫i dezinteresul Ministerului Culturii ∫i Cultelor au f„cut ca la Hinova castrul roman s„ se afle ast„zi Ón paragin„. Prim„ria Hinova, Ón gestiunea c„reia se g„se∫te acest monument istoric, nu are fonduri, singura solu˛ie fiind tot Ministerul Culturii ∫i Cultelor.

Œn ultima perioad„ de timp, Cabinetul T„riceanu ne readuce Ón aten˛ie un proiect at‚t de necesar nou„, prahovenilor: autostrada Bucure∫ti—Bra∫ov.

Ini˛iativ„ a Cabinetului N„stase, aceast„ cale rutier„ modern„ ar urma s„ asigure jude˛ului Prahova o nou„ ∫ans„ pentru dezvoltarea economic„ Ón epoca postpetrolier„.

De ce aceast„ cale rutier„ este necesar„ jude˛ului? Simplu. Pentru c„ urmeaz„ s„ asigure noi locuri de munc„, prin implicarea Ón primul r‚nd a celor r„ma∫i f„r„ slujb„ Ón lucr„rile de construc˛ii, pentru c„ vor fi atra∫i noi investitori Ón jude˛, care la r‚ndul lor vor crea noi locuri de munc„ ∫i Ó∫i vor putea transporta rapid produsele finite, pentru c„ turismul de pe Valea Prahovei va cunoa∫te Ón acest fel o nou„ etap„ de dezvoltare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006 Dup„ anul 2004, acest proiect, at‚t de necesar jude˛ului Prahova, dar ∫i Rom‚niei, a fost stopat de actuala guvernare portocalie, din motive numai de ea ∫tiute, deoarece nu au existat motive serioase, ca ∫i Ón cazul contractului Bechtel, de altfel, s„ se Ónt‚rzie aceste lucr„ri, cu at‚t mai mult cu c‚t se puteau aduce corec˛ii pe parcursul derul„rii contractului ∫i, implicit, a lucr„rilor.

Œn schimb, ce ne-a adus guvernarea portocalie? Cozi interminabile la sf‚r∫it de s„pt„m‚n„, lipsa unor locuri de parcare de-a lungul DN 1, timpi record de parcurs Óntre Sinaia, Bu∫teni ∫i Azuga. Œntr-un cuv‚nt: lipsa de respect pentru cet„˛ean.

Œn schimb, lucr„rile ce vor demara probabil Ón 2008 vor fi executate la pre˛uri superioare de firme prietene ∫i îprietenoase“, pentru c„ realit„˛ile economice rom‚ne∫ti sunt Ón schimbare. Œns„ Cabinetul T„riceanu nu realizeaz„ c„ de fapt Rom‚nia va intra Ón Uniunea European„ cu o zestre s„rac„ de kilometri de autostrad„. Iar aceast„ realitate trist„ nu face dec‚t s„ ne Óndep„rteze de Europa.

Iat„ Ónc„ un motiv, stima˛i guvernan˛i, de a v„ acorda un stegule˛ ro∫u!

Declara˛ie politic„: îStegule˛e ro∫ii pentru nep„sare ∫i arogan˛„“.

Œn urma raportului de ˛ar„ din 16 mai anul curent, am putut cu to˛ii afla c„ Rom‚nia a fost îreprogramat„“ pentru stabilirea datei exacte a ader„rii la toamn„, Ón octombrie, av‚nd de rezolvat p‚n„ atunci 4 probleme tehnice, pentru care s-au acordat 4 stegule˛e ro∫ii, semnul, pretutindeni, al avariilor de orice fel.

Important — ∫i alarmant — este faptul c„ 3 astfel de avarii sunt localizate Ón agricultur„, pentru nerezolvarea scaden˛elor din acest sector. Care scaden˛e nu ˛in de Ónapoierea agriculturii ca sistem productiv, de situa˛iile grele mo∫tenite, de faptul c„ se practic„ o agricultur„ de subzisten˛„, aproape incompatibil„ cu structurile similare din Uniunea European„. Ele ˛in de nep„sarea manifestat„ de aparatul Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale pentru rezolvarea unor sarcini administrative, pentru care nu este nevoie de mecanizare avansat„ ∫i p„m‚nt fertil.

Nici m„car lipsa de sprijin financiar nu poate fi invocat„ Ón acest caz, pentru c„ fonduri au existat chiar de la Uniunea European„, care ne-a cerut — demult, e drept! — s„ avem pentru momentul c‚nd intr„m Ón Uniunea European„ un sistem integrat de administrare ∫i control pentru identificarea tuturor suprafe˛elor agricole pe h„r˛i digitalizate. Ni s-a impus, de asemenea, s„ termin„m Ónregistrarea animalelor ∫i Óndeplinirea normelor privind siguran˛a alimentar„ a popula˛iei. Au fost, de asemenea, cerute m„suri pentru folosirea mai bun„ a fondurilor europene, Óndeosebi Ón domeniul infrastructurii rurale ∫i protec˛iei mediului.

Fa˛„ de toate acestea, ministerul de resort ∫i ministrul s„u au avut o atitudine de nep„sare ∫i chiar de arogan˛„. Sus˛in aceast„ afirma˛ie prin faptul c„ au fost destule cazurile Ón care semnalarea lor a fost considerat„ drept ostilitate sau denigrare venit„ de la P.S.D.

Eu personal am interpelat pe aceste probleme Ón Camera Deputa˛ilor pe domnul Cristian David, ministrul delegat pentru controlul implement„rii programelor de finan˛are interna˛ional„ ∫i urm„rirea acquis-ului comunitar.

Am ar„tat cu acel prilej c„ domnul Flutur obi∫nuie∫te s„-∫i acopere propriile limite ∫i neÓmpliniri invoc‚nd vechile structuri ∫i mo∫tenirea P.S.D.-ului. R„spunsul primit n-a fost de natur„ s„ clarifice situa˛ia ∫i nici s„ se constate faptul c„ au existat neajunsuri Ón sector. Unele aspecte au fost chiar omise din textul r„spunsului.

Dup„ aproape 90 de ani de c‚nd tezaurul Rom‚niei se afl„ Ón Rusia, Eugen Anca, administratorul firmei îProfact“ S.R.L., sus˛ine c„ Ól poate recupera. Dac„ omul nu e nebun sau escroc, el ar trebui s„ fie decorat de pre∫edintele Rom‚niei, cel pu˛in pentru ini˛iativa sa curajoas„.

Domnul Eugen Anca, reprezentantul unui grup format din ru∫i, elve˛ieni, germani, olandezi ∫i rom‚ni, sus˛ine c„ autorit„˛ile ruse a∫teapt„ s„ retrocedeze Rom‚niei, Ón propor˛ie de 100%, cantitatea de 93 de tone de aur Ón format lingouri ∫i monede istorice, Ón dou„ etape: 50% Ón cel mai scurt timp dup„ semnarea protocolului cu Rusia, iar cealalt„ jum„tate Ón termen de 6 luni de la data semn„rii acestuia. Imediat dup„ ce prima jum„tate a celor 93 de tone de aur au ajuns pe teritoriul Rom‚niei ar urma s„ fie Óncepute negocierile pentru retrocedarea restului de obiecte ce fac parte din inventarul tezaurului rom‚n: statuete, covoare, sculpturi etc.

Temerarul om de afaceri spune Óns„ c„ autorit„˛ile rom‚ne, reprezentante de guvernatorul B.N.R. Mugur Is„rescu, fo∫ti ∫i actuali oameni politici — Ion Iliescu, Traian B„sescu, Adrian N„stase sau C„lin PopescuT„riceanu — se opun acestei retroced„ri.

Œn 15 noiembrie 2005 Eugen Anca cere o audien˛„ premierului T„riceanu pentru a-i detalia aspectele legate de atitudinea neglijent„, indiferent„ ∫i superficial„ de care au dat dovad„ îcei desemna˛i s„ p„zeasc„ interesul na˛ional al Rom‚niei“. Din c‚te ∫tiu, nici p‚n„ ast„zi Eugen Anca nu a primit nici un r„spuns.

A∫tept„m Ón continuare s„ se fac„ lumin„ Ón cazul tezaurului rom‚nesc.

îAbuzurile autorit„˛ilor s‚rbe∫ti asupra rom‚nilor timoceni continu„“

M-am al„turat ∫i eu colegilor mei care au Ónceput s„ trag„ c‚teva semnale de alarm„, date fiind nenum„ratele abuzuri pe care autorit„˛ile din Serbia le s„v‚r∫esc asupra unor minorit„˛i, Ón aceste vremuri Ón care nu credeam c„ se mai pot Ónt‚mpla astfel de fapte, indiferent de originile pe care le-ar avea. Am luat atunci decizia de a continua prezentarea acestor abuzuri ∫i, Óntruc‚t se pare c„ ele continu„, m„ v„d nevoit a le face cunoscute mai departe.

Nu pot ∫i nu putem s„ r„m‚nem nep„s„tori at‚ta timp c‚t nu sunt respectate drepturi elementare ale omului, cum ar fi acelea de a putea vorbi rom‚ne∫te, de a studia limba originilor tale, de a asculta o slujb„ religioas„ Ón limba str„mo∫ilor t„i, cei care ˛i-au transmis-o ∫i ˛ie mai departe.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006 N-a∫ vrea s„ fac din nou o Ón∫iruire a tuturor abuzurilor care au fost s„v‚r∫ite asupra fra˛ilor no∫tri rom‚ni care tr„iesc Ón Serbia, pentru c„ v-a∫ re˛ine prea mult din timpul dumneavoastr„. Nu pot Óns„ s„ nu prezint situa˛ia preotului rom‚n Bojan Aleksandrovic. Acesta este judecat Ón prezent pentru îÓndr„zneala“ pe care a avut-o de a ridica Ón curtea propriei case un l„ca∫ de cult, mai exact o bisericu˛„, unde rom‚nii timoceni s„ poat„ asculta slujba Ón limba str„mo∫easc„, limba rom‚n„.

La Judec„toria din Nogotin, Ón data de 17.05.2006, a avut loc Ónf„˛i∫area hot„r‚toare Ón procesul de judecare a preotului Bojan Aleksandrovic, slujitor al Bisericii Ortodoxe Rom‚ne, la propunerea de judecat„ a Judec„toriei din Nogotin din data de 13.10.2005. Un fapt interesant care mi-a fost adus la cuno∫tin˛„ ∫i peste care nu pot s„ trec ∫i care a fost remarcat de cei prezen˛i cu acest prilej este faptul c„ to˛i martorii prezen˛i au fost ai Procuraturii ∫i c„ procurorul general al localit„˛ii Nogotin, Vojislav Trokic, nu a adresat nici o Óntrebare martorilor prezen˛i. Din declara˛iile celor prezen˛i remarc„m faptul c„ ace∫ti martori ai acuz„rii îd„deau r„spunsuri care te f„ceau s„ r‚zi“ ∫i care se vedea c„ erau preg„tite dinainte.

Hot„r‚rea de d„r‚mare a unui l„ca∫ al Bisericii Ortodoxe Rom‚ne — biserica, clopotul ∫i casa —, hot„r‚re pe care administra˛ia local„ din Nogotin a dat-o prin procedur„ de urgen˛„ Ónc„ din ianuarie 2005, a fost luat„ pe baza controlului din 29.12.2004. Œn ciuda faptului c„ a cerut aprob„rile necesare, preotul Bojan Aleksandrovic nu a primit r„spuns la cererea de eliberare a documentelor cu privire la condi˛iile de construire din 4.11.2003, Ón fapt fiind vorba de o simpl„ cerere de legalizare.

îEduca˛ia public„ ∫i guvernarea portocalie“

Gestionarea sistemului de Ónv„˛„m‚nt Ón cele peste 500 de zile practic nu are nici o leg„tur„ cu Programul de guvernare al coali˛iei P.N.L.—P.D.—P.C.—U.D.M.R. ∫i a adus Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar Óntr-o criz„ f„r„ precedent.

Este de remarcat lipsa unei strategii ∫i a unei viziuni pentru Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc, Ón contextul apropierii integr„rii Rom‚niei Ón U.E. Foarte multe domenii, structuri, programe ∫colare, metode nu sunt armonizate cu cerin˛ele Consiliului Europei. Schimb„rile pe criterii politice ale func˛ionarilor din M.E.C., ale inspectorilor ∫colari generali, ale inspectorilor ∫colari, ale directorilor de licee, grupuri ∫colare ∫i ∫coli generale, ale ∫efilor de catedr„ ∫i comisiilor de specialitate, Ónlocuind profesioni∫tii cu actorii politici lipitori de afi∫e, distribuitori de flutura∫i, incapabili ∫i incompeten˛i, au bulversat Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc.

îDepolitizarea Ónv„˛„m‚ntului“ din Programul D.A. s-a transformat Óntr-o politizare cu performan˛e maxime, de la cea mai Ónalt„ func˛ie p‚n„ la femeia de serviciu ∫i portar. ™coala, institu˛ie public„ finan˛at„ din bani publici, este folosit„ de cei care au fost pu∫i Ón func˛ie prin manipularea pre∫colarilor, elevilor ∫i a cadrelor didactice, ca tribun„ de propagand„ politic„ a Alian˛ei portocalii D.A.

Promisiunile electorale ale guvernan˛ilor P.N.L.-P.D. de a dubla salariile celor din Ónv„˛„m‚nt au fost o cacealma ∫i s-au transformat Óntr-o blocare a cre∫terii acestora, corpul profesoral fiind desconsiderat de prim-ministrul T„riceanu ∫i pre∫edintele B„sescu.

Plata diferen˛elor salariale din perioada 2001—2004 se realizeaz„ discriminatoriu, f„r„ a respecta drepturile omului ∫i munca cadrelor didactice. Pentru membrii de sindicat, plata s-a realizat Óntr-o singur„ tran∫„, iar pentru nemembrii de sindicat, pentru cei care nu ∫i-au c„utat dreptatea Ón justi˛ie, pentru cei care au pus interesele Ónv„˛„m‚ntului mai presus de interesele personale, plata se realizeaz„ Ón 35 luni, aproape 3 ani. De aici rezult„ incapacitatea federa˛ilor sindicale, care sunt politizate, ∫i a M.E.C. de a gestiona plata unor drepturi salariale pentru tot personalul din Ónv„˛„m‚nt.

A∫a cum ne-a obi∫nuit, opozi˛ia social-democrat„ e m„cinat„ de activitatea Executivului, asemenea proverbului îc‚inele moare de drum lung ∫i... prostul de grija altuia“.

Mai nou, P.S.D.-ul s-a apucat s„ cear„ demisia sau demiterea ministrului agriculturii Gheorghe Flutur, pe care Ól consider„ vinovat de criza provocat„ de gripa aviar„. Este penibil s„ acuzi ministrul agriculturii pentru iresponsabilitatea unor oameni care nici m„car nu se afl„ Ón subordinea sa. Urmeaz„, probabil, ca Ón viitor P.S.D.-ul

s„ spun„ c„ ministrul Flutur este cauza principal„ a inunda˛iilor sau, dup„ caz, a lipsei precipita˛iilor.

Stima˛i domni,

Pe l‚ng„ discursuri populiste ∫i pline de patriotism, Ón care v„ c‚nta˛i eforturile pe care le depune˛i pentru integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, sprijinind orice demers al actualei coali˛ii de guvern„m‚nt, este nevoie ∫i de fapte. Astfel de atitudini def„im„toare ∫i lipsite de substan˛„ nu fac dec‚t s„ reliefeze dorin˛a de obstruc˛ionare a activit„˛ii Executivului, s„ v„ potoleasc„ foamea de lupt„ politic„, indiferent care ar fi urm„rile.

Trece˛i mult prea u∫or peste realiz„rile ministrului agriculturii, un ministru care a declarat r„zboi sistemului ce se opune vehement aplic„rii legii Ón domeniul retroced„rii propriet„˛ilor agricole, ceea ce dumneavoastr„ nici nu v-a trecut prin g‚nd sau v-a trecut, Óntr-adev„r, Óns„ ∫i-a continuat drumul.

Programul îFermierul“, program liberal, ini˛iativ„ a aceluia∫i ministru pe care dumneavoastr„ Ól huli˛i acum, este primul program cu adev„rat european de sprijinire a celor care vor s„ fac„ o afacere, mai mic„ sau mai mare, Ón domeniul agriculturii ∫i care nu dispun de cofinan˛area necesar„ acces„rii fondurilor SAPARD.

De asemenea, a∫ dori s„ nu omite˛i faptul c„ Ministerul Agriculturii condus de Gheorghe Flutur a gestionat cele mai mari crize cu care s-a confruntat Rom‚nia Ón perioada postdecembrist„, iar volumul de munc„ Ón ceea ce prive∫te armonizarea legislativ„ Ón domeniul agriculturii este imens.

Astfel, stima˛i domni, stimat„ opozi˛ie, Óncerca˛i s„ vede˛i ce s-a f„cut Ón acest domeniu sensibil ∫i Óncerca˛i s„ dubla˛i cu fapte declara˛iile dumneavoastr„ referitoare la sus˛inerea demersurilor Guvernului av‚nd ca scop aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007.

îSitua˛ia actual„ a turismului rom‚nesc impune reÓnfiin˛area Ministerului Turismului“

Turismul a r„mas una din nereu∫itele Rom‚niei de dup„ 1989, strategiile de dezvoltare Ón domeniu fiind sus˛inute insuficient din punct de vedere institu˛ional ∫i economic. Evalu„rile au pus Óntotdeauna Ón eviden˛„ lipsa de progres, Ónc‚t turismul din Rom‚nia a ajuns s„ fie definit de 3 aspecte de baz„: servicii proaste, pre˛uri mari, clien˛i pu˛ini, mai ales Ón cazul turi∫tilor str„ini.

Situa˛ia s-a degradat Ón a∫a m„sur„ Ónc‚t Rom‚nia a ajuns s„ Óncaseze din turism mult mai pu˛in fa˛„ de ˛„rile vecine, ca Bulgaria sau Ungaria, Ón condi˛iile Ón care poten˛ialul turistic al acestor ˛„ri este inferior. Anul trecut, spre exemplu, num„rul total al turi∫tilor str„ini caza˛i Ón Rom‚nia a fost sub 1,5 milioane de persoane, iar Óncas„rile din turism au reprezentat doar 23% din c‚t a c‚∫tigat Bulgaria.

Œn absen˛a aplic„rii eficiente a unui program na˛ional de reformare a sistemului turistic, domeniul a cunoscut o dezvoltare haotic„, neprofesionist„, marcat„ vizibil de amatorism, improviza˛ie ∫i practica unor tarife mult peste posibilit„˛ile limitate ale popula˛iei. Domin„ Ónc„ unit„˛ile de cazare de rang inferior, cele de dou„ stele, Ón propor˛ie de 64%, urmate de unit„˛ile de cazare de o stea, Ón propor˛ie de 22%. La neaplicarea uniform„ ∫i extins„ a unor standarde calitative superioare s-a ad„ugat ∫i obstacolul unei infrastructuri na˛ionale degradate, care

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006 a Óngreunat accesul spre zonele ∫i localit„˛ile turistice. Din cauza tuturor acestor probleme, Rom‚nia nu poate oferi un produs turistic de mare atractivitate, cum este cazul multor alte destina˛ii turistice europene ∫i interna˛ionale.

De 3 ani de zile, lipsa unei minister unic, specializat pe dezvoltarea unei strategii coerente de dezvoltare a turismului, a condus practic la imposibilitatea atingerii obiectivelor de cre∫tere a circula˛iei turistice ∫i a calit„˛ii serviciilor, precum ∫i de diversificare a ofertelor turistice, obiective prev„zute Ón actualul Program de guvernare.

Date fiind aceste condi˛ii, reÓnfiin˛area unui Minister al Turismului se impune ca necesitate, prezent‚nd urm„toarele avantaje esen˛iale: oportunitatea cre∫terii capacit„˛ii de absorb˛ie ∫i valorificare a fondurilor europene, posibilitatea realiz„rii unui brand de ˛ar„ sau de produs, facilitarea urm„ririi evaziunii fiscale din diferitele segmente de activitate, cre∫terea vizibilit„˛ii ∫i reprezentativit„˛ii organismului guvernamental specializat ∫i, implicit, cre∫terea investi˛iilor Ón turism.

îA VIII-a Conferin˛„ Interministerial„ European„ privind Spa˛iul“

Œntre 12 ∫i 14 mai anul curent se va desf„∫ura la Bruxelles a VIII-a Conferin˛„ Interministerial„ European„ privind spa˛iul.

Œn cadrul acestei manifest„ri g„zduite de Belgia, care de˛ine pre∫edin˛ia anual„ a Conferin˛ei Interministeriale Europene privind Spa˛iul, vor fi analizate progresele a dou„ dintre proiectele Uniunii Europene: îGalileo“, sistemul european de radionaviga˛ie, ∫i GMES, sistemul de monitorizare global„ pentru mediu ∫i securitate, dar vor fi abordate ∫i teme de interes general privind: politica european„ Ón domeniul spa˛iului ∫i cooperarea industrial„, folosirea spa˛iului ∫i zborurile spa˛iale ∫i spa˛iul ∫i Ónv„˛„m‚ntul.

Urmare a invita˛iei de participare adresate Parlamentului Rom‚niei, Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport m-a desemnat ca reprezentant al acesteia. Cu siguran˛„, decizia a avut Ón vedere competen˛ele ∫i contribu˛iile avute de-a lungul timpului, faptul c„, Ón calitate de secretar de stat Ón cadrul Ministerului Cercet„rii ∫i Tehnologiei (1997—1999) ∫i de vicepre∫edinte al Agen˛iei Na˛ionale pentru ™tiin˛„, Tehnologie ∫i Inovare (1999—2001), am avut Ón subordine Agen˛ia Spa˛ial„ Rom‚n„, afiliat„ la Agen˛ia Spa˛ial„ European„. Cu siguran˛„, cunoa∫terea reglement„rilor din domeniu a fost un alt motiv care a fundamentat decizia de desemnare a persoanei care va participa la importantul eveniment g„zduit de Parlamentul Belgiei.

Agen˛ia Spa˛ial„ Rom‚n„ are Óntre proiectele sale inclusiv construc˛ia ∫i plasarea pe orbit„ a unui microsatelit destinat monitoriz„rii dezastrelor ∫i mediului, teledetec˛iei, asigur‚nd o rezolu˛ie de 25 de metri. Microsatelitul va putea asigura facilit„˛i de procesare a datelor, va asigura un control al comunica˛iilor spa˛iale ∫i

poate deveni un instrument util cercet„rii-dezvolt„rii ∫i a sistemului educa˛ional na˛ional.

Rom‚nia poate juca deci un rol activ Ón politicile europene privind spa˛iul.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îRom‚nia, am‚nat„ p‚n„ la toamn„“.

Raportul de ˛ar„ din 16 mai, care ar fi trebuit s„ ne ofere un r„spuns ferm Ón ceea ce prive∫te aderarea Rom‚niei la Uniunea European„, ne-a adus am‚narea ∫i incertitudinea momentului mult a∫teptat. Œn continuare Rom‚nia a primit stegule˛e ro∫ii ∫i galbene, care ne atrag aten˛ia asupra incompeten˛ei actualei puteri de a rezolva problemele grave cu care ne confrunt„m.

De∫i a avut o sus˛inere puternic„ din partea P.S.D. privind adoptarea Ón Parlament a legilor care reprezentau priorit„˛i privind aderarea Rom‚niei la U.E., actuala putere nu ∫i-a respectat promisiunea de a ob˛ine la aceast„ dat„ un r„spuns ferm privind data integr„rii. Preocupat prea mult de spectacolul mediatic ∫i de show-urile politice, afi∫‚nd doar demagogie ∫i propagand„ electoral„, Guvernul Rom‚niei a neglijat interesul cet„˛enilor, l„s‚nd Óntr-un plan secund probleme de o importan˛„ major„.

At‚ta vreme c‚t actuala putere nu este capabil„ de ac˛iuni concrete care s„ duc„ la finalizarea programelor Óncepute, optimismul de care aceasta d„ dovad„ reprezint„ praf Ón ochii cet„˛enilor. R‚nd pe r‚nd, gustul amar l„sat de promisiunile neonorate, nesiguran˛a ∫i dezam„girea au luat locul speran˛ei oamenilor Óntr-o via˛„ mai bun„, al siguran˛ei ∫i al Óncrederii Óntr-o guvernare Óndreptat„ c„tre interesul lor.

P.S.D. este de p„rere c„ Ón perioada imediat urm„toare este iminent un comportament responsabil al Executivului, Ón colaborare cu celelalte for˛e politice, Ón vederea canaliz„rii tuturor eforturilor spre realizarea obiectivului final: acceptarea Rom‚niei ca membru cu drepturi depline al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007.

Œn acest sens, Partidul Social Democrat va da dovad„, ca ∫i p‚n„ acum, de bun„-credin˛„ ∫i va sprijini toate ac˛iunile menite s„ ne conduc„ pe calea ader„rii, dar Ó∫i rezerv„ dreptul, ca partid de opozi˛ie, de a Ónainta o mo˛iune de cenzur„, care s„ Óndrepte aten˛ia ∫i interesul actualei puteri c„tre problemele reale, urgente ∫i importante ale ˛„rii.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îRaportul Comisiei Europene subliniaz„ consolidarea statului de drept Ón Rom‚nia“.

Raportul Comisiei Europene cu privire la stadiul preg„tirii ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„ Óncep‚nd cu data de 1 ianuarie 2007 a fost deja prezentat. El reprezint„ o radiografie obiectiv„ a realit„˛ii rom‚ne∫ti contemporane, din care, desigur, nu pot s„ lipseasc„ anumite accente critice.

Concluzia general„ a raportului este c„ Rom‚nia a f„cut pa∫i enormi pe drumul integr„rii. Este, f„r„ Óndoial„, cel mai bun raport din toate c‚te s-au prezentat.

Opozi˛ia noastr„ îconstructiv„“ simte c„ integrarea Rom‚niei este inevitabil„ ∫i iminent„. Ea face eforturi mari, demne de o cauz„ mai nobil„, pentru a minimaliza succesul actualei guvern„ri, invent‚nd fel ∫i fel de inconveniente ale ader„rii. Ba c„ nu suntem suficient de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006 preg„ti˛i, ba c„ nu vom putea cheltui banii ce vor veni de la Uniunea European„, ba c„ dispari˛ia barierelor vamale va ruina o parte din produc„torii interni.

Desigur, integrarea are reversul ei, mai pu˛in spectaculos, dar extrem de util pentru viitoarea disciplin„ economic„ ∫i financiar„ a Rom‚niei. Unii produc„tori interni, monopoli∫ti obi∫nui˛i cu atitudinea paternalist„ a statului, vor avea de Ónfruntat rigorile unei pie˛e libere. Dac„ nu se vor putea ridica la exigen˛ele economiei concuren˛iale, la preten˛iile legitime, Ón continu„ cre∫tere, ale consumatorului rom‚n, ace∫ti produc„tori vor fi elimina˛i, ca necompetitivi. Dar locul lor va fi luat de al˛i produc„tori interni, superiori ca organizare ∫i performan˛„. Acest aspect benefic pentru bunul mers al vie˛ii ar trebui s„ fie semnalat de opozi˛ie. Aderarea Rom‚niei nu poate fi pus„ Ón balan˛„ cu decesul poten˛ial al unor firme interne, aflate de mult„ vreme Óntr-o stare de faliment cronic.

Œn˛elegem disperarea opozi˛iei, dar nu putem Ómp„rt„∫i punctul ei de vedere. Raportul Comisiei Europene arat„ c„ economia de pia˛„ a devenit func˛ional„ Ón Rom‚nia. Or, Ón acest context, moartea unor firme ∫i na∫terea altora reprezint„ fenomene fire∫ti. A speria popula˛ia cu falimentul economiei na˛ionale este un act iresponsabil, de un populism jalnic ∫i ieftin.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îGreva comisarilor G„rzii Financiare — un avertisment dur pentru ministrul finan˛elor Sebastian Vl„descu“.

Greva comisarilor G„rzii Financiare din toata ˛ara trebuie s„ constituie un serios semnal de alarm„ pentru mai-marii responsabili din acest domeniu, Ón special pentru ministrul finan˛elor Sebastian Vladescu. Œn ultima vreme, acesta face gafe dup„ gafe, care afecteaz„

mediul de afaceri din Rom‚nia, prin propuneri stupide ∫i rupte de realitate, a∫a cum sunt ∫i cele din noul Cod fiscal.

P.C. consider„ c„ Garda Financiar„ are nevoie de un statut clar ∫i f„r„ echivoc, cu obliga˛ii ∫i responsabilit„˛i, dar ∫i cu drepturi, a∫a cum se practic„ Ón Italia sau Germania.

Este aberant ca, Ón ceea ce prive∫te acordarea de amenzi, comisarii G„rzii Financiare s„ fie pu∫i Ón situa˛ia unei permanente Óntreceri socialiste, s„ le fie cerute Óndeplinirea unor îplanuri cincinale“ din vremurile demult apuse, fiecare dintre ei fiind obligat s„ dea ∫i s„ raporteze amenzi de circa 50 milioane lunar. Œn caz contrar, activitatea lor este catalogat„ drept nesatisf„c„toare ∫i, mai mult, se trezesc c„ nu Ó∫i iau nici lefurile, oricum ridicole. Este foarte grav c„ Ón Rom‚nia Ónc„ exist„ asemenea mentalit„˛i p„guboase, ∫i ne zbatem Óntr-un sistem Ónvechit, cu tare ale trecutului. Pentru c„ suspectarea oric„rui Óntreprinz„tor, a oric„rui fermier sau om de afaceri, oameni one∫ti, care sunt considera˛i din start du∫mani ai poporului, ba chiar infractori, nu demonstreaz„ altceva dec‚t faptul c„ Ón domeniul controlului fiscal avem mari lacune ∫i foarte multe lucruri de Óndreptat.

Nu este corect ca ei s„ se ocupe de aceast„ v‚n„toare de vr„jitoare, pentru c„ ne confrunt„m cu o situa˛ie anormal„. ™i, ca atare, ei ar trebui s„ se ocupe de opera˛iuni importante, de crima organizat„ ∫i de cazuri de evaziuni fiscale de anvergur„. A∫a cum nu este corect ca ei sa fie recompensa˛i procentual din cuantumul amenzilor aplicate, deoarece este jignitor ∫i antieconomic ca salaria˛ii G„rzii Financiare s„ fie retribui˛i Ón acest mod, ca s„ nu mai spunem c„ este o abera˛ie s„ apreciezi munca ∫i calificativele dup„ c‚t de mari sunt amenzile aplicate.

## îProgrese importante“

Ultimul raport prezentat de c„tre Comisia European„ privind situa˛ia ader„rii ˛„rii noastre la Uniunea European„ Ón cadrul plenului Parlamentului European constat„ progrese importante Ón mai toate domeniile supuse monitoriz„rii. Acest raport este rezultatul Ónsum„rii punctelor de vedere ale comisiilor sectoriale de monitorizare care au vizitat Bucure∫tiul Ón aceast„ prim„var„, fiecare consemn‚nd progresele din domeniul gestionat.

Toate sunt importante, dar un impact deosebit l-au avut cele care privesc combaterea corup˛iei ∫i reformarea justi˛iei din Rom‚nia. Acestea au fost trecute din categoria stegule˛e ro∫ii la cea de stegule˛e galbene. Aceasta Ónseamn„ c„ e mai bine dec‚t Ón toamna anului trecut, dar c„ mai sunt multe aspecte de Ómbun„t„˛it.

Deci nu se justific„ nici o atitudine de relaxare, bazat„ pe principiul c„ am terminat treaba, ne putem odihni. Din contr„, a∫a cum spunea at‚t comisarul Olli Rehn, c‚t ∫i parlamentarii prezen˛i la dezbateri, este Ónceputul unui drum, Ónceput f„cut bine, dar insuficient. Aceast„ evolu˛ie

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006 pozitiv„ a determinat Comisia European„ s„ nu recomande activarea clauzei de salvgardare, care ar fi determinat o am‚nare a datei ader„rii. Mai mult, sectoarele indicate ca ridic‚nd probleme serioase ∫i Ón continuare pot fi rezolvate, cel pu˛in par˛ial, p‚n„ Ón octombrie, prin eforturi financiare ∫i administrative.

A∫a cum se prezint„ raportul am certitudinea c„ merg‚nd mai departe Ón aceast„ direc˛ie Rom‚nia va adera la Uniunea European„ la Ónceputul anului 2007.

Acest raport nu trebuie s„ fie pretext pentru lupte politice sterile, motiv de lament„ri ∫i insatisfac˛ie. Corect este s„ privim lucrurile Ón evolu˛ia lor ∫i, dac„ suntem cinsti˛i, vom recunoa∫te c„ acum un an aveam Óndoieli mari c„ vom reu∫i s„ reducem at‚t de mult deficitele existente la acea vreme Ónc‚t s„ nu se pun„ problema unei am‚n„ri.

Rezultatele ob˛inute de Rom‚nia Ón ultimul an au determinat ∫i o schimbare radical„ de atitudine a membrilor Parlamentului European care sus˛ineau ideea unei am‚n„ri. Vocile care au solicitat acest lucru au fost extrem de reduse numeric ∫i suficient de firave din punct de vedere politic pentru a ne mai pune Ón dificultate.

îEvita˛i turbulen˛ele politice!“

Nu de pu˛ine ori, Ón cadrul unor declara˛ii politice, am prezentat unele puncte de vedere, aprecieri sau lu„ri de pozi˛ie referitoare la Rom‚nia ale unor membri ai Parlamentului European. ™i de aceast„ dat„ m„ voi referi la o luare de pozi˛ie f„cut„ de un reprezentant al unui stat membru al Uniunii Europene.

S„pt„m‚na trecut„ a trecut aproape neobservat, at‚t de c„tre mass-media, c‚t ∫i de c„tre clasa politic„, cu excep˛ia unor colegi din P.N.L., un extraordinar interviu dat postului public de radio de c„tre Excelen˛a sa domnul Quinton Quayle, fostul ambasador al Marii Britanii. Domnia sa face o radiografie obiectiv„ scenei politice de la Bucure∫ti ∫i spune: îFaptul c„ oamenii compar„ favorabil Rom‚nia ∫i Bulgaria este remarcabil, ˛in‚nd cont c„ acum un an sau chiar c‚teva luni se spunea c„ Rom‚nia este Ón urma Bulgariei. Deci ceva bun se Ónt‚mpl„.“

Nimeni nu-l poate b„nui pe un diplomat al unei ˛„ri ca Marea Britanie c„ ar da dovad„ de subiectivism ∫i c„ ar avea inten˛ia de a p„rtini actuala putere. Pentru c„ toat„ lumea ∫tie c„, de mai bine de doi ani de zile, Bulgaria se afla Ón fa˛a Rom‚niei Ón cursa ader„rii, adic„ pe timpul guvern„rii P.S.D. Numai c„ acum fo∫tii guvernan˛i, Ón loc s„ recunoasc„ meritele Cabinetului T„riceanu, ˛ip„ pe toate canalele media ∫i prin pie˛e agroalimentare c„ aderarea este compromis„. Dac„, Doamne fere∫te!, se va ajunge la o am‚nare, atunci va Ónsemna c„ actualul Guvern nu a reu∫it s„ repare Ón totalitate ceea ce a stricat P.S.D.

Œi rog pe colegii din P.S.D. s„ fie aten˛i la urm„torul pasaj din interviu. îCred c„ o problem„ de care a suferit

Guvernul este c„ prezentarea performan˛elor sale a fost deseori sub nivelul realit„˛ii. A suferit de o imagine proast„ Ón modul de prezentare a politicilor sale. Un P.R. slab. Este mai bine ca realitatea s„ fie mai bun„ dec‚t prezentarea. Unii oameni au f„cut comentarii despre prezent„ri foarte bune ale unor precedente Guverne ale Rom‚niei ∫i o realitate mult mai slab„“.

Cred c„ aceste aprecieri spun totul. ™i, repet, nu cred c„ fostul ambasador al Marii Britanii poate fi b„nuit de subiectivism sau c„ ar avea ceva Ómpotriva P.S.D. Excelen˛a sa domnul Quinton Quayle nu are nimic de c‚∫tigat dac„ laud„ vreun partid sau critic„ pe un altul. ™i numai faptul c„ afirm„ un lucru pe care Ól ∫tim ∫i noi, acela c„ actualul Guvern nu ∫tie s„-∫i v‚nd„ marfa, spune, de asemenea, multe.

îO fantom„ b‚ntuie Rom‚nia: gripa aviar„“

Mai Ónt‚i Dobrogea, apoi sudul Moldovei, estul Munteniei, iar Ón ultimele dou„ s„pt„m‚ni multe alte p„r˛i ale ˛„rii sunt amenin˛ate de cumplitul flagel. Cel pu˛in a∫a relateaz„ presa de toate tipurile ∫i de toate orient„rile. Nici autorit„˛ile nu adopt„ un ton mai optimist.

Œn consecin˛„, multe localit„˛i au fost puse sub carantin„, drumurile sunt pres„rate cu filtre de dezinfec˛ie, iar fumul gr„mezilor de p„s„ri incinerate ne aminte∫te de epidemiile catastrofale de cium„ ∫i holer„ ale Evului Mediu. Combinate avicole importante sunt Ónchise, oamenii nu mai cump„r„ carne de pas„re din produc˛ia intern„, importul cre∫te, banii merg Ón afara ˛„rii, iar autorit„˛ile, care par dep„∫ite de situa˛ie, Óncep s„ aresteze presupu∫i vinova˛i.

Pe scurt, panica spore∫te Ón toat„ ˛ara, pierderile economice cresc, presiunea asupra autorit„˛ilor se amplific„, iar o parte a clasei politice se g‚nde∫te deja cum s„ profite electoral de pe urma acestei drame na˛ionale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006 Dar oare chiar ne afl„m Ón fa˛a unei drame na˛ionale? Oare Rom‚nia este un focar de infec˛ie care amenin˛„ Europa chiar Ón momentul Ón care mai avem un pas ∫i ne integr„m Ón Uniune?

Eu cred c„ lucrurile nu stau chiar a∫a cum Óncearc„ s„ le prezinte o parte a presei ∫i, de ce s„ nu recunoa∫tem, unele medii interesate politic. Departe de mine de a nega pericolul pentru noi, oamenii, al acestei boli ai c„rei purt„tori sunt p„s„rile. Departe de mine ideea c„ ar trebui s„ nu acord„m aten˛ie acestui pericol ∫i s„ nu adopt„m m„surile adecvate. Dimpotriv„, ca om al secolului al XXI-lea, cred c„ orice epidemie, nemaivorbind de o pandemie, ar fi o ru∫ine pentru ∫tiin˛a ∫i civiliza˛ia noastr„ ∫i, ca atare, trebuie s„ ac˛ion„m.

Dar sunt total Ómpotriva unei atitudini catastrofice fa˛„ de acest fenomen, Ómpotriva unei atitudini panicarde, care, a∫a cum se ∫tie din lunga experien˛„ istoric„, spore∫te cauzele de a pierde r„zboiul.

Iat„, de exemplu, se spune c„ au ap„rut focare de gripa aviar„ Ón multe p„r˛i ale ˛„rii, dar, dup„ cuno∫tin˛a mea, nu a fost nici m„car un singur om depistat cu aceast„ boal„. Oare acest virus cu nume de film science-fiction, H5N1, s„ fie mai timid Ón Rom‚nia ca Ón alt„ parte ∫i s„ nu Óndr„zneasc„ s„ se ia de oameni?

Comisia European„ a confirmat progresul continuu al Rom‚niei ∫i faptul c„ ˛ara noastr„ este preg„tit„ pentru aderare la 1 ianuarie 2007, cu condi˛ia s„ se ocupe de unele probleme r„mase Ónc„ nerezolvate.

Œn primul r‚nd, Rom‚nia trebuie s„ continue sarcina complex„ a luptei Ómpotriva corup˛iei ∫i s„ demonstreze c„ ob˛ine noi rezultate, Ón special prin noi investiga˛ii ∫i proceduri penale corespunz„toare. Baz‚ndu-se pe progresele deja Ónregistrate, Rom‚nia trebuie s„ consolideze implementarea reformelor juridice Ón derulare ∫i s„ Ónt„reasc„ transparen˛a, eficien˛a ∫i impar˛ialitatea justi˛iei.

Œn acela∫i timp, Rom‚nia trebuie s„-∫i m„reasc„ ∫i capacitatea de colectare a taxelor de la contribuabili ∫i s„ coopereze cu autorit„˛ile fiscale din alte state membre.

La capitolul justi˛ie, trebuie, de asemenea, Ómbun„t„˛ite lupta Ómpotriva traficului cu fiin˛e umane, situa˛ia persoanelor cu dizabilit„˛i, condi˛iile de via˛„ din institu˛iile de psihiatrie ∫i incluziunea social„ a minorit„˛ii rome.

Din punct de vedere al criteriilor economice, Rom‚nia continu„ s„ aib„ o economie de pia˛„ func˛ional„. Aplicarea viguroas„ a programului de reform„ structural„ ar trebui s„ duc„ la Óndeplinirea criteriilor economice Ón Óntregime Ón viitorul apropiat. Rom‚nia ∫i-a men˛inut stabilitatea macroeconomic„ ∫i a Ónaintat Ón domeniul reformelor structurale. Totu∫i, sunt necesare continuarea reformei Ón domeniul cheltuielilor publice ∫i consolidarea sistemului de colectare a impozitului pe venit.

Œn ceea ce prive∫te alinierea legislativ„, Rom‚nia a atins, Ón ansamblu, un nivel considerabil ∫i a continuat s„ progreseze ∫i dup„ octombrie 2005. Rom‚nia ar trebui s„-∫i intensifice totu∫i eforturile Ón acest scop Óntr-un num„r de domenii ∫i s„ se concentreze pe consolidarea capacit„˛ii administrative Ón general.

Din octombrie 2005 ∫i p‚n„ Ón prezent, num„rul domeniilor care ridicau serioase semne de Óntrebare Ón contextul preg„tirii Rom‚niei pentru aderare a sc„zut Ón mod semnificativ de la 14 la 4.

Comisia va reanaliza progresele Rom‚niei nu mai t‚rziu de Ónceputul lunii octombrie 2006. Suntem siguri c„ aceste progrese vor fi continue ∫i c„ 1 ianuarie 2007 este data la care ˛ara noastr„ va adera la Uniunea European„.

Declara˛ie politic„: îMizerie politic„ marca P.S.D.: exploatarea politico-electoral„ a gripei aviare“

Toat„ lumea este convins„ c„ reapari˛ia gripei aviare reprezint„ unul dintre cele mai mari necazuri ale Rom‚niei din ultimii 45 de ani. ™i cred c„ aproape toat„ lumea este convins„ c„ autorit„˛ile, at‚t cele centrale, c‚t ∫i cele locale, fac eforturi pentru a limita efectele negative ale acestui flagel.

Pentru mul˛i dintre cei care se afl„ angrena˛i Ón lupta Ómpotriva gripei aviare, aceast„ activitate reprezint„ o

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006 premier„. De aici poate ∫i unele st‚ng„cii Ón ac˛iunile unora. Dar, aten˛ie, ˛in s„ precizez, ∫i acest aspect l-am aflat de la persoane care au tr„it respectivele vremuri, Óntr-o situa˛ie similar„, Ón 1958, c‚nd Ón Rom‚nia a b‚ntuit a∫a-numita îgrip„ Hong-Kong“, Ón fapt, tot o variant„ a gripei aviare, au murit mii de rom‚ni ∫i alte mii au r„mas cu sechele pe via˛„. Atunci se poate spune c„ autorit„˛ile au ac˛ionat deficitar, iar Ón prima faz„ a gripei chiar s-a Óncercat s„ se ascund„ existen˛a ei, pentru a nu strica imaginea conducerii de partid ∫i de stat.

Acum lucrurile stau complet altfel, dar observ c„ exist„ voci care, Ón loc s„ contribuie cu eventuale solu˛ii, nu fac altceva dec‚t s„ exploateze politic situa˛ia. M„ refer Ón primul r‚nd la reprezentan˛ii P.S.D. Œn toate statele civilizate, a exploata politic o calamitate natural„ reprezint„ o josnicie f„r„ margini. Dar a∫a ∫tie P.S.D. s„ fac„ politic„! P.S.D. cere capul mini∫trilor Flutur ∫i Nicol„escu. Este o abera˛ie. Nu Ói ap„r pentru c„ Ómi sunt colegi de partid. A∫ fi avut aceea∫i atitudine indiferent din ce partid f„ceau parte mini∫trii s„n„t„˛ii ∫i agriculturii.

Credeam, dar m-am Ón∫elat amarnic, c„ P.S.D. este preocupat, chiar ∫i atac‚nd murdar pe cei ce coordoneaz„ activitatea, de flagelul aviarei. Nu! P.S.D. este preocupat s„-∫i fac„ imagine ∫i campanie electoral„ ∫i profit„ de orice calamitate natural„, cre‚ndu-∫i suport din aceasta.

™i acest lucru este dovedit de faptul c„, pe l‚ng„ str‚ngerea de semn„turi pentru demiterea celor doi mini∫tri, s-au str‚ns semn„turi pentru introducerea votului uninominal ∫i reintroducerea subven˛iilor Ón agricultur„. Œn plus, prin diferite pie˛e agroalimentare din Bucure∫ti, liderul P.S.D. Mircea Geoan„ a promis m„rirea pensiilor ∫i alte m„suri sociale, iar Ón zonele sinistrate din Tulcea a promis c„ va construi locuin˛e. Populism 100%, campanie electoral„ 100% ∫i, ceea ce este mai grav, prostirea cet„˛enilor — asta face P.S.D.!

Dup„ mai bine de 7 luni petrecute la Parlamentul European Ón calitate de euroobservator, la care adaug Ónc„ 6 ani Ón care am urm„rit cum s-au succedat rapoartele anuale de monitorizare ale Comisiei Europene, m-am obi∫nuit cu reac˛iile diverse emanate de mediul politic rom‚nesc. Œn preajma fiec„rui raport de acest gen ni se dezv„luie st„ri de spirit care ascund tactici ∫i obiective politice divergente.

Pentru mul˛i politicieni, raportul din 16 mai devenise piatr„ de hotar, reduc‚nd problema la îacum ori niciodat„“, uit‚nd de varianta demult vehiculat„ a raportului decisiv din toamna acestui an. Totul p„rea simplu: Uniunea European„ urma s„ ne dea und„ verde, fix‚nd 1 ianuarie 2007 ca dat„ sigur„ pentru aderarea Rom‚niei, recunosc‚ndu-ne astfel progresele ultimelor 7 luni ∫i ignor‚nd semnalele declan∫„rii unei crize politice interne.

Mar˛i seara, dup„ citirea raportului Ón plenul Parlamentului European, viziunea aceasta s-a spulberat, locul ei fiind luat de interpret„rile date deciziei anun˛ate a Comisiei de confirmare a datei de 1 ianuarie 2007 Óntr-un nou raport Ón toamna acestui an.

Indiferent de variantele vehiculate, posibil sau par˛ial adev„rate, eu cred c„ Rom‚nia a pierdut men˛ionarea unei date certe din cauza evolu˛iei politice interne din ultimele s„pt„m‚ni, c‚nd se prefigura o criz„ politic„ postraport. Se pare c„ mi∫c„rile de pe scena politic„ intern„ nu i-au l„sat indiferen˛i pe tehnocra˛ii europeni, care au aflat c„ vrem s„ Ónlocuim un Guvern care a creat structuri statale solide ∫i func˛ionale, precum D.N.A., ∫i care riscau s„ se pr„bu∫easc„ o dat„ cu el.

Chiar dac„ raportul nu ne ofer„ o certitudine asupra datei, ipoteza de lucru a Comisiei Europene pentru Rom‚nia r„m‚ne 1 ianuarie 2007. Ceea ce este ∫i mai important e c„ raportul e unul bun pentru Guvern, unul realist pentru Rom‚nia, care consemneaz„ progresele ∫i ne invit„ la continuarea eforturilor.

Ministrul britanic al afacerilor externe, Geoff Hoon, a exprimat cel mai bine calea pe care o avem de urmat p‚n„ la toamn„, spun‚nd c„ îReformele pe care le solicit„m vor fi Ón cele din urm„ utile at‚t pentru Bulgaria ∫i Rom‚nia, dar mai ales pentru Óntreaga Europ„“.

îGheorghe Flutur, pompierul cu grimas„ de om serios!“

Situa˛ia alarmant„ a focarelor de grip„ aviar„ din jude˛ul Bra∫ov Ói oblig„ pe ministrul agriculturii ∫i pe subordona˛ii lui de la Autoritatea Na˛ional„ Sanitar„ Veterinar„ ∫i Pentru Siguran˛a Alimentelor s„ r„spund„ Ón fa˛a rom‚nilor ∫i a cet„˛enilor jude˛ului Bra∫ov pentru modul deficitar Ón care au gestionat situa˛ia gripei aviare.

Cum explic„ ministrul agriculturii faptul c„ virusul gripei aviare a intrat Ón sistemul industrial? Vorbim de ferme de pui, nu este vorba de cur˛ile neacoperite ale ˛„ranilor, Ón care aterizeaz„ ra˛e s„lbatice aviare venite din Africa.

Autoritatea Na˛ional„ Sanitar„ Veterinar„ trebuia s„ monitorizeze ∫i s„ controleze modul Ón care fermele avicole realizeaz„ dezinfec˛ia specific„, dezinfec˛ia propriilor angaja˛i, av‚nd Ón vedere riscul latent al virusul aviar Ón Rom‚nia. Virusul a intrat Ón ferm„ purtat fie de angaja˛i, fie datorit„ unor deficien˛e grave, iar pentru acest fapt reprezentan˛ii Autorit„˛ii Na˛ionale Sanitare Veterinare se fac vinova˛i de neglijen˛„ cu efecte devastatoare.

Dac„ virusul gripei aviare era cumva firesc s„ loveasc„ Ón Delta Dun„rii, popas pentru p„s„rile migratoare, dac„ era, cumva, de Ón˛eles faptul c„ Ón curtea ˛„ranului g„ina mioritic„ putea sta l‚ng„ ra˛a s„lbatic„, cum este posibil ca fermele avicole din sistemul industrial din jude˛ul Bra∫ov s„ fie contaminate de virusul aviar altcumva dec‚t cu largul concurs al incompeten˛ei ∫i indolen˛ei subordona˛ilor ministrului Flutur? Firma respectiv„ fusese amendat„ Ón luna octombrie 2005 pentru deficien˛e majore. A monitorizat Autoritatea Na˛ional„ Sanitar„ Veterinar„ evolu˛ia ulterioar„ a fermei?

Faptul c„ ministrul agriculturii Ó∫i ia o min„ serioas„ Ón conferin˛a de pres„ Ón care anun˛„ c„ ferma agricol„ unde virusul gripei aviare este prezent nu are medic veterinar nu Ól scute∫te de responsabilitate pe el ∫i pe subordona˛ii lui, care sunt pl„ti˛i din bani publici ca s„ verifice siguran˛a produselor alimentare.

Œn stilul pompieristic cu ajutorul c„ruia Óncearc„ s„ puncteze la capitolul imagine, ministrul agriculturii vorbe∫te Ón conferin˛e de pres„ foarte grav, face declara˛ii publice de demnitar afectat, ac˛ioneaz„ pentru a minimaliza gravitatea faptelor, nu pentru a le preveni.

Interven˛ia mea de ast„zi se refer„ la tema îAbsorb˛ia defectuoas„ a fondurilor structurale ∫i de coeziune alocate Rom‚niei de Uniunea European„ — o bil„ neagr„ pentru Guvernul T„riceanu“.

Rom‚nia se afl„ la periferia ˛„rilor membre ale Uniunii Europene at‚t ca nivel al dezvolt„rii economice, c‚t ∫i ca nivel de trai.

Uniunea European„ a sprijinit Rom‚nia pentru dep„∫irea st„rii sale de r„m‚nere Ón urm„ economic„ ∫i social„ prin alocarea unor importante fonduri nerambursabile. Aceste fonduri vor cre∫te considerabil dup„ aderarea ca ˛ar„ membr„ la U.E. de la 1 ianuarie 2007. Suma lor total„ se va ridica, Ón perioada 2007— 2013, la circa 30 miliarde euro, respectiv circa 4,3 miliarde euro Ón medie pe an, ceea ce Ónseamn„ de 3–4 ori mai mult dec‚t Ón prezent. Totodat„, cotiza˛ia Rom‚niei la bugetul U.E. Óncep‚nd din 2007 va fi de circa 1,2 miliarde euro.

Din p„cate, modul Ón care au fost absorbite fondurile alocate constituie o adev„rat„ bil„ neagr„ pentru Guvernul T„riceanu.

Un exemplu semnificativ Ól reprezint„ modul de gestionare ∫i de utilizare a fondurilor acordate de U.E. prin programul SAPARD, care a avut la dispozi˛ie circa 1,4 miliarde euro. Astfel, p‚n„ Ón prezent au fost depuse proiecte Ón valoare total„ de numai 760 milioane euro, respectiv 54,3% din totalul sumei alocate. Ceea ce este Óns„ mult mai grav const„ Ón efectuarea de pl„˛i de numai 450 milioane euro, reprezent‚nd 32,1%, respectiv mai pu˛in de o treime din totalul fondurilor alocate.

Œn mod firesc, se pune Óntrebarea cine r„spunde pentru monitorizarea ∫i gestionarea necorespunz„toare a fondurilor alocate, care se finalizeaz„ prin pierderea a sute de milioane de euro ∫i efecte negative privind dezvoltarea economic„ ∫i social„ a ˛„rii noastre?! Men˛inerea sau chiar perpetuarea unor astfel de fenomene negative Ón viitor ar conduce la situa˛ii ∫i mai grave, ˛in‚nd seama c„, pe l‚ng„ pierderea unor fonduri importante, Rom‚nia va avea de pl„tit o cotiza˛ie semnificativ„ la bugetul U.E.

Principalele caren˛e Ón gestionarea fondurilor acordate de Comunitatea European„, potrivit unui studiu elaborat de Institutul European din Rom‚nia, se refer„ la: managementul ciclului de proiect ∫i portofoliul de proiecte; tehnicile de selec˛ie ∫i evaluare; modalit„˛ile de aprobare a proiectelor; utilizarea sistemelor informatice Ón implementarea proiectelor; mecanismele de monitorizare a rezultatelor.

Doresc s„ fac o declara˛ie politic„ cu titlul îPensiile — b„taia de joc a guvern„rii portocalii“.

Programul de guvernare al Alian˛ei D.A. P.N.L.-P.D. prevede, printre altele, Ón cadrul protec˛iei sociale, particular Ón domeniul pensiilor, urm„torul principiu: î...rea∫ezarea pe baze echitabile a sistemului de asigur„ri sociale, Ón principal prin reformarea sistemului public de pensii“. Pentru realizarea acestui obiectiv, Guvernul Rom‚niei, conform Programului de guvernare, va asigura eliminarea inechit„˛ilor din sistemul public de pensii, astfel Ónc‚t principiul îla condi˛ii egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ie∫irii la pensie“ s„ fie respectat.

Pe h‚rtie, acest principiu sun„ bine! Œns„ aplicarea lui Ón manier„ portocalie creeaz„ grave probleme. Tot mai mul˛i cet„˛eni sunt nemul˛umi˛i de modul Ón care se aplic„ legile ∫i de felul Ón care func˛ionari din institu˛iile statului, pl„ti˛i din banii contribuabililor, Ó∫i Óndeplinesc obliga˛iile de serviciu.

Printre ace∫tia se num„r„ ∫i domnii Tehei Vasile ∫i Bocan Ignat, cet„˛eni din jude˛ul Cluj, pentru care principiul enun˛at electoral nu se aplic„. Ambii au lucrat Ón subteran ∫i au fost pensiona˛i Ónainte de 1 februarie 1990. Ambilor le-a fost calculat punctajul prin Ómp„r˛irea punctelor din anii lucra˛i efectiv la 30 de ani, ani ob˛inu˛i ∫i ca spor de munc„ la grupa I de munc„. Œn acelea∫i condi˛ii, o alt„ persoan„, care s-a pensionat la 1 februarie 1990, beneficiaz„ de prevederile Normelor tehnice nr. 5.388/2004. Astfel, celor pensiona˛i dup„ 1 februarie 1990, punctajul mediu anual li se calculeaz„ prin Ómp„r˛ire la 20, anii efectiv lucra˛i. Fa˛„ de cei care au ie∫it la pensie dup„ 1 februarie 1990, cei doi cet„˛eni afla˛i Ón situa˛ia prezentat„ au o pensie cu aproximativ 50% mai mic„.

V„ Óntreb, domnilor guvernan˛i, unde este acel principiu generos îla condi˛ii egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ie∫irii la pensie“ la care face˛i referire?

Œn urma memoriilor f„cute de domnii Tehei Vasile ∫i Bocan Ignat ∫i adresate primului-ministru C„lin PopescuT„riceanu, ace∫tia au primit r„spunsuri Ón care se face o Óntreag„ apologie a legisla˛iei ∫i nu se r„spunde la obiect solicit„rilor celor doi peten˛i. Œn plus, adresele transmise celor doi peten˛i sub antetul Casei Na˛ionale de Pensii ∫i Alte Drepturi de Asigur„ri Sociale, semnate de doamna director Doina P„una, cu numerele de Ónregistrare 1.310 ∫i 1.311/20.04.2006 sunt identice. Cel/cea care a Óntocmit r„spunsurile st„p‚ne∫te foarte bine tastele _copy_ ∫i _paste_ .

## **Domnul Gheorghe Gabor:**

îGripa aviar„ ∫i politic„“

Trebuie s„ subliniez de la Ónceput c„, dac„ gripa aviar„ este o boal„ a p„s„rilor, unii politicieni Óncearc„ s„ transforme acest flagel Ón grip„ politic„. Acest lucru Ói prive∫te personal, ei trebuind s„-∫i caute singuri remediul, iar dac„ nu reu∫esc vor trebui s„ se lase de politica care Ói Ómboln„ve∫te.

Cert este faptul c„ gripa aviar„ este un flagel care afecteaz„ la propriu nu numai via˛a p„s„rilor, ci, Ón foarte mare m„sur„, via˛a zilnic„ a oamenilor din zonele lovite de virus: carantin„ ce are ca efect stoparea sau reducerea afacerilor, imposibilitatea de a p„r„si localitatea intrat„ Ón carantin„ etc.

Œntrebarea care se pune este aceea de a afla Ón ce condi˛ii virusul gripei aviare a lovit Ón localit„˛ile situate Ón inima ˛„rii ∫i Ón special de a l„muri Ómprejur„rile Ón care flagelul s-a manifestat ini˛ial Óntr-o ferm„ privat„ de cre∫tere a p„s„rilor ∫i abia apoi Ón gospod„riile ˛„ranilor care au cump„rat pui vii de la ferma infestat„. R„spunsul la aceast„ Óntrebare nu poate s„ fie dat dec‚t de organele de cercetare penal„. Cum ancheta este Ón curs ∫i o parte din vinova˛i sunt aresta˛i, va trebui s„ a∫tept„m concluziile ce vor fi trase de organele de anchet„.

Cererea formulat„ de colegii din P.S.D. de a se Ónfiin˛a o comisie special„ de anchet„ parlamentar„ privind cercetarea modului Ón care au fost aplicate ∫i

respectate m„surile de prevenire ∫i combatere a gripei aviare pe teritoriul Rom‚niei este prematur„ ∫i ineficient„, ea av‚nd Ón mod evident un caracter politicianist ∫i demagogic. Am afirmat c„ Ónfiin˛area unei asemenea comisii este prematur„ deoarece se solicit„ Ónfiin˛area ei Ónainte de a avea concluziile unor profesioni∫ti, adic„ a celor care au Ónceput urm„rirea penal„, ∫i ignor‚ndu-se afirma˛iile unor oameni de ∫tiin˛„ cu o competen˛„ deosebit„ Ón aceast„ materie.

Astfel, profesor dr. ing. biolog Victor Ciochia, membru Ón numeroase foruri ∫tiin˛ifice na˛ionale ∫i interna˛ionale, a ar„tat c„ este convins c„ virusul gripei aviare nu a fost adus la Codlea de p„s„rile migratoare, ci de m‚na omului, cu bun„ ∫tiin˛„ sau din neglijen˛„.

## Bun„ diminea˛a!

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, v„ rog s„ lua˛i loc Ón sal„.

Rog liderii de grupuri s„-∫i invite colegii s„ intre Ón sal„.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Continu„m lucr„rile ∫edin˛ei de azi a Camerei Deputa˛ilor ∫i v„ anun˛ c„, din totalul celor 331 de deputa˛i, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri un num„r de 206. Sunt absen˛i 125 deputa˛i, din care 25 de deputa˛i particip„ la ac˛iuni parlamentare.

Intr„m Ón ordinea de zi ∫i urmeaz„ s„ lu„m Ón dezbatere ini˛iativele legislative Ónscrise pe ordinea de zi pentru ∫edin˛a din ziua de mar˛i, 23 mai 2006.

V„ reamintesc, suntem la proiectul de Lege pentru modificarea Codului de procedur„ penal„. Discut„m pe articole.

Ne afl„m la punctul 143 din raport, amendamente admise. De asemenea, am discutat primele 15 amendamente respinse.

V„ informez c„ timpul de dezbatere stabilit prin decizia plenului a expirat.

Ne afl„m Ón procedur„ de urgen˛„. Cu excep˛ia unor situa˛ii cu totul aparte, voi avea rug„mintea la dumneavoastr„ s„ trecem prin punctele din raport f„r„ dezbatere, Ón aceste condi˛ii.

Dac„ la punctul 8...

Suntem 206 parlamentari Ón sal„, domnule secretar. Cvorum de lucru.

Punctul 143.

Observa˛ii, comentarii? Punctul 144? Adoptat. Punctul 145? Adoptat. Punctul 146? Adoptat. Punctul 147? Adoptat.

La punctul 16 din amendamentele respinse avem o propunere de introducere a unui nou articol.

Se sus˛ine? Nu se sus˛ine.

V„ mul˛umesc. Punctul 148? Adoptat. Punctul 149? Adoptat. Punctul 150? Adoptat. Punctul 151? Adoptat. Punctul 152? Domnule Iordache, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Este un amendament al colegilor Nicolicea, Levente ∫i al domnului Ungureanu. Dintr-o gre∫eal„ de redactare a fost omis numele colegului nostru Ungureanu, dar tot dintr-o gre∫eal„ de redactare, textul trebuie completat: î...acestea fiind Ónregistrate Óntr-un registru special“.

Da. V„ mul˛umesc. Exist„ comentarii? Domnul deputat Ujeniuc.

E vorba de pozi˛ia 152, a˛i spus, domnule pre∫edinte.

Da.

™i, dincolo de observa˛ia colegului Iordache, eu v-a∫ ruga... cu o problem„ de redactare. Se spune: îRezolu˛ia de Óncepere a urm„ririi penale va avea precizate...“. Nu mi se pare potrivit„ formularea. Eu v-a∫ propune: î...va preciza data ∫i ora la care...“.

Obiec˛ii, comentarii? Doamna ministru, dac„ dori˛i s„ interveni˛i?

## **Doamna Monica Luisa Macovei** _— ministrul justi˛iei_ **:**

V„ mul˛umesc.

Eu sus˛in respingerea amendamentului. S-a ad„ugat ora de trecut Ón rezolu˛ia de Óncepere a urm„ririi penale. Nu e dec‚t un formalism excesiv. Nimic, nici un act procedural ulterior nu depinde de ora acestui act.

Eventual, dac„ continu„m discu˛iile, atunci solicit retrimiterea la comisie.

Da.

V„ rog, alte interven˛ii? Mai face˛i o discu˛ie la comisie ∫i cu 152... Punctul 153? Adoptat. Punctul 154? Punctul 155? Punctul 156? Punctul 157? Punctul 158? Punctul 159? Punctul 160? Punctul 161? Da. V„ rog, domnule deputat Nicolicea. La punctul 161? V„ rog.

Aici se vorbe∫te de confirmarea rechizitoriului ∫i reamintesc plenului c„ tot ceea ce ˛ine de 209, care a fost trimis la comisie, ar trebui trimis la comisie.

Da. Comisia? De acord.

Retrimitem atunci ∫i punctul 161 la comisie ∫i urmeaz„ a fi discutat Ómpreun„ cu 209. Se retrimite la comisie pentru a fi discutat Ómpreun„ cu 209.

Punctul 162? La fel. Se retrimite. Punctul 163.

Obiec˛ii? Comentarii la 163? Punctul 163? Nu sunt. Adoptat. Punctul 164? Punctul 165?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006 ## Punctul 166?

Da. V„ rog, domnule deputat.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ rog s„ observa˛i, stima˛i colegi, c„ ∫i Ón redactarea actual„ a Codului de procedur„ penal„ ∫i Ón textul propus de Senat se men˛ine la alin. 2 o repetare de 3 ori a expresiei îtermenul de 20 de zile“, extrem de sup„r„toare la auz. Mai precis, se spune: îori procurorii ierarhic superiori nu au solu˛ionat pl‚ngerea Ón termenul de 20 de zile prev„zut Ón art. 277; termenul de 20 de zile, prev„zut Ón alin. 1, curge de la data expir„rii termenului de 20 de zile...“.

Cea mai nefericit„ solu˛ie de redactare, dup„ p„rerea mea, ∫i eu propun urm„torul con˛inut: îori procurorul ierarhic superior...“ — la partea final„ a alin. 2 — înu a solu˛ionat pl‚ngerea Ón termenul prev„zut Ón art. 277; termenul de 20 de zile, prev„zut Ón alin. 1, curge de la data expir„rii termenului de 20 de zile.“ O repetare de dou„ ori ar fi mai de admis, dec‚t de 3 ori...

Se poate scoate ∫i a doua oar„! Domnul pre∫edinte vine Ón Ónt‚mpinarea unei propuneri pe care vreau s-o fac finalmente. îŒn termenul prev„zut Ón art. 277, termenul prev„zut Ón alin. 1 curge de la data expir„rii termenului de 20 de zile.“ Da, da. Cu ad„ugarea: îcurge de la data expir„rii termenului ini˛ial de 20 de zile“.

Am s„ fac ∫i...

## Domnule deputat,

V„ rog frumos s„ redacta˛i Ómpreun„ cu comisia ∫i revenim un pic mai t‚rziu la punctul acesta, ca s„ avem o redactare clar„, c„ Ón momentul acesta mie nu Ómi e foarte clar.

Dac„ accepta˛i a∫a ceva, imediat eu...

Da, v-a∫ propune. Da?

Punctul 167. Aici avem ∫i amendamentul respins de la punctul 18.

Se sus˛ine amendamentul respins de la punctul 18? Nu se sus˛ine.

La punctul 167, doamna ministru, v„ rog.

La punctul 167, art. 278[2] reglementeaz„ procedura prin care procurorul se poate pl‚nge la instan˛a de judecat„ Ómpotriva unui act al procurorului-∫ef.

Ca urmare a deciziei Cur˛ii Constitu˛ionale nr. 345 din 18 aprilie anul acesta, textul a devenit neconstitu˛ional. A declarat neconstitu˛ional un text similar din Legea privind statutul judec„torilor ∫i procurorilor.

Prin urmare, trebuie eliminat.

Da.

## Comisia?

Avem formula de a supune acum la vot eliminarea sau de a retrimite la comisie pentru a o evalua.

Domnul deputat Nicolicea.

Nu se poate propune eliminarea, c„ Ónseamn„ un amendament Ón plen. A mai f„cut colegul meu asear„... Nu se poate a∫a ceva. Deci, dac„ nu ob˛ine voturi, nu este adoptat, dar nu putem propune eliminarea.

Œn ceea ce prive∫te solu˛ia ideal„, ar fi trimiterea la comisie, pentru c„ texte similare nu sunt totuna cu texte identice.

Da.

Trimit la comisie punctul 167 atunci ∫i s„ se stabileasc„ dac„ textul este neconstitu˛ional. Evident c„ ∫i comisia va veni cu o propunere Ón consecin˛„. Punctul 168?

Adoptat. Punctul 169? Adoptat. Punctul 170? Adoptat. Punctul 171? Adoptat. Punctul 172? Adoptat. Punctul 173? Adoptat. Punctul 174? Adoptat. Punctul 175? Adoptat. Punctul 176? Adoptat. Punctul 177? Adoptat. Punctul 178? Adoptat. Punctul 179? Adoptat. Punctul 180? Adoptat. Punctul 181? Adoptat. Punctul 182? Adoptat. Punctul 183? Adoptat. Punctul 184? Adoptat. Punctul 185? Adoptat. Punctul 186? Adoptat.

Punctul 187. Aici avem ∫i un amendament respins. Dac„ se sus˛ine?

- E vorba de amendamentul 20 de la amendamente

- respinse, art. 333.

Domnule Nicolicea, sus˛ine˛i?

Acesta este Codul de procedur„ penal„, nu ne juc„m cu dou„ minute Ón sus sau Ón jos.

Trimitem la comisie, s„-l g„seasc„ ∫i domnul Nicolicea.

Punctul 188?

Adoptat.

52 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006

## Punctul 189?

Da, domnul deputat Ujeniuc. V„ rog, la punctul 189?

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Eu cred c„ textul adoptat de Senat este corect, adic„ cuprinz‚nd ∫i expresia: îiar instan˛a, dup„ caz...“, ∫i spune ce anume face. Trebuie men˛inut, dup„ opinia mea, textul de la Senat, pentru c„ e chiar de esen˛a cuprinsului acestui alineat. Adic„ arat„ cine îdup„ caz“, procedeaz„ Ón modurile ar„tate dup„ dou„ puncte.

Œn forma expus„ Ón amendament nu se Ón˛elege c„ instan˛a, dup„ caz, procedeaz„ cum se arat„ Ón continuare. Deci Ói ia practic... Tot sensul se schimb„ ∫i nejustificat, ∫i incorect.

V-a∫ ruga s„ fi˛i de acord s„ men˛inem forma textului de la Senat.

Da. V„ mul˛umesc. Domnul deputat Márton.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

V„ dau citire cum ar suna f„r„… adic„ îcu instan˛„“ acest text: îiar instan˛a, dup„ caz, procedeaz„ la extinderea procesului penal ∫i la judecarea cauzei ∫i cu privire la fapta descoperit„“. Dac„ am elimina îinstan˛a“ Ónseamn„ c„ procurorul procedeaz„ la extinderea procesului penal, ceea ce credem c„ Óntr-un stat de drept este inacceptabil.

- V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Œn˛eleg c„ propune˛i varianta de la Senat.

Da. V„ mul˛umesc.

Atunci

- Punctul 190.

- Da. V„ rog, domnule deputat.

- Punctul 191?

- Punctul 192? Punctul 193?

- O s„-l rog pe domnul deputat Ujeniuc c‚nd termin„

- redactarea aceea de la punctul 166 s„ ne anun˛e.

Punctul 194? Punctul 195? Punctul 196? Punctul 197? Punctul 198? Punctul 199? Punctul 200? O s„ v„ rog s„ v„ consulta˛i ∫i cu comisia Ónt‚i.

Adoptat. Punctul 201? Adoptat. Punctul 202? Adoptat. Punctul 203? Adoptat. Punctul 204? Adoptat. Punctul 205? Adoptat. Punctul 206? Adoptat. Punctul 207? Adoptat.

V„ atrag aten˛ia c„ pe aici o s„ mai urmeze ∫i un amendament respins. Dar e un pic mai la vale. Punctul 208? Adoptat. Punctul 209? Adoptat. Punctul 210? Adoptat. Punctul 211? Adoptat. Punctul 212? Adoptat. Punctul 213? Adoptat. Punctul 214? Adoptat. Punctul 215? Adoptat. Punctul 216? Adoptat.

Aten˛ie, c„ aici este o eroare material„! Dup„ 216 urmeaz„ 218 Ón raport.

218, conform actualei numerot„ri? Punctul 219? Adoptat. Punctul 220? Adoptat. Punctul 221? Adoptat. Punctul 222. Observa˛ii, comentarii? Adoptat. Da. Vre˛i s„ intra˛i la 166. V„ rog.

Ne Óntoarcem la punctul 166, v„ rog.

Da, v„ rog. V„ mul˛umesc frumos.

™i cu consultarea domnului pre∫edinte, ∫i cu sugestiile primite, textul sun„ a∫a la alin. 2: îŒn cazul Ón care primprocurorul Parchetului sau, dup„ caz, procurorul general al Parchetului de pe l‚ng„ Curtea de Apel, procurorul-∫ef de sec˛ie al Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, ori procurorul ierarhic superior nu a solu˛ionat pl‚ngerea Ón termenul prev„zut la art. 277, termenul prev„zut Ón alin. 1 curge de la data expir„rii termenului ini˛ial de 20 de zile“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006

Comisia Ón˛eleg c„ este de acord. Ini˛iatorul? Nu sunt obiec˛ii.

Obiec˛ii fa˛„ de aceast„ formulare la 166? Nu sunt. Mul˛umesc. Adoptat.

Am terminat cu 222.

Avem un amendament respins pe pozi˛ia nr. 21 la amendamente respinse.

Dac„ se sus˛ine? Nu se sus˛ine.

Domnii ini˛iatori, domnule Ungureanu, domnule Gabor, ave˛i un amendament respins la punctul nr. 21 pe lista de amendamente respinse.

Rog colegii din sal„ s„ asigure lini∫tea, Ónc‚t s„ putem fi aten˛i la dezbateri.

Da. V„ rog, domnule pre∫edinte.

O s„ folosim îprecedentul Nicolicea“: o s„ c„uta˛i amendamentul p‚n„ la ∫edin˛a comisiei.

Se retrimite la comisie 385[17] .

Punctul 223? Adoptat. Punctul 224? Adoptat. Punctul 225? Adoptat. Punctul 226? Adoptat. Punctul 227? Adoptat. Punctul 228? Adoptat. Punctul 229? Adoptat.

Punctul 230, care este numerotat, Ón mod nefericit, 210. Deci 210 se numeroteaz„ 230.

A fost adoptat.

Punctul 231, care este numerotat 211, Ón mod eronat. Adoptat.

Punctul 232? Aceea∫i situa˛ie ∫i de acum Óncolo, presupun.

Adoptat. Punctul 233? Adoptat. Punctul 234? Adoptat.

O s„ rog secretariatul s„ modifice numerot„rile, s„ le corecteze.

Punctul 235? Adoptat. Punctul 236? Adoptat. Punctul 237? Adoptat. Punctul 238? Adoptat. Punctul 239? Adoptat. Punctul 240? Adoptat. Punctul 241? Adoptat. Punctul 242? Adoptat. Punctul 243? V„ rog, domnule deputat Máté.

Domnule pre∫edinte,

Solicit retrimiterea la comisie, deoarece Ón formularea actual„ acest articol sun„ Ón felul urm„tor: îÓn cazul Ón care s-a dispus ca ∫i o sanc˛iune pedeapsa dizolv„rii persoanei juridice, se comunic„ la data r„m‚nerii definitive instan˛ei civile“.

Propun s„ fie Ón concordan˛„ cu art. 479[12] , de la punctul...

M„ ierta˛i! La ce punct sunte˛i, domnule deputat?

La 246. Deci 246 nu este Ón concordan˛„.

Deci solicita˛i retrimiterea lui 243.

Punctul 243 nu este Ón concordan˛„ cu 246.

Eu am m„sura intern„rii la 243.

Punctul 243 cu 246 nu se poate aplica. Deci sunt neclarit„˛i, se bat cap Ón cap.

Am Ón˛eles. Comisia? Da, bine. Retrimitere 243 ∫i 246 la comisie atunci. Mul˛umesc. Punctele 244, 245 — 246 s-a retrimis la comisie Ómpreun„ cu 243 —, 247 au fost adoptate. Punctele 248, 249, 250, adoptate. Punctele 251, 252, adoptate. Punctul 253. V„ rog, domnule deputat. Pe procedur„? La 256? Punctul 254? Adoptat. Punctul 255? Adoptat. Punctul 256, domnul Márton. Punctul 255, m„ scuza˛i! Domnul deputat Nicolicea la punctul 255.

Rog secretarii de ∫edin˛„ s„-mi atrag„ aten˛ia atunci c‚nd se solicit„ cuv‚ntul din sal„.

Deci la 255 este art. II. Se vorbe∫te de art. 22[1] din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 43 privind P.N.A.

22[1] reprezint„ iar„∫i confirmarea de c„tre procurorul ∫ef de sec˛ie...

Domnule Nicolicea, nu v„ sup„ra˛i, am zis 255 Ón renumerotarea corect„, adic„ actualul 235. De asta nu Ón˛elegeam.

Deci revenim.

54 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006

Scuze!

Tabelul de amendamente admise este numerotat gre∫it. Actualul 235 este de fapt 255.

Dac„ dori˛i, mergem pe numerotarea actual„, cu men˛iunea c„ se renumeroteaz„ corect. OK!

Deci suntem la 234, 235, care de fapt sunt 254, 255.

Mergem pe numerotarea veche atunci, numerotarea actual„ din tabel, cu observa˛ia c„ este o numerotare care trebuie ref„cut„.

Punctul 235, nu sunt observa˛ii. Adoptat.

Punctul 236, nu sunt observa˛ii. Adoptat.

Punctele 237, 238, 239, nu sunt comentarii, observa˛ii. Adoptate.

Punctul 240? Adoptat.

V„ atrag aten˛ia c„ Ón urma renumerot„rii 240 va deveni 260.

Punctul 241? Adoptat. Punctul 242? Adoptat. Punctul 243? Adoptat. Punctul 244? Adoptat. Punctul 245? Adoptat. Punctul 246? Adoptat.

Domnule deputat Máté, dumneavoastr„ v-a˛i referit la cele dou„ Ón numerotarea actual„ sau...? Deci Ón numerotarea actual„.

Atunci am s„ v„ rog s„ reveni˛i cu propunerea de trimitere, ca s„ fie foarte clar ce trimitem Ónapoi. Punctul 247, adoptat.

Mai spune˛i o dat„, v„ rog.

Deci 243 ∫i 246.

Deci 243 ∫i 246, Ón numerotarea actual„, se retrimit la comisie, da? ™i nu Ón numerotarea corectat„.

V„ mul˛umesc. Punctul 247, Ón numerotarea actual„? Adoptat. Punctul 248? Adoptat. Punctul 249? Adoptat. Punctul 250? Adoptat. Punctul 251? Adoptat. Punctul 252? Adoptat. Punctul 253? Adoptat. Punctul 254?

Adoptat. Punctul 255? Domnul deputat Nicolicea.

™i dumneavoastr„, domnule deputat Márton, tot aici sunte˛i? Nu. Urm„torul? Mul˛umesc. Domnul deputat Nicolicea, v„ rog.

Deci propun trimiterea la comisie a pozi˛iei nr. 255, art. II, pentru c„ art. 22[1] din Ordonan˛a privind P.N.A. se refer„ tot la confirmarea de c„tre procurorul ierarhic superior, adic„ similarul lui 209 din Codul de procedur„ penal„.

Œn ceea ce prive∫te alin. 1 ∫i 2, mai am o observa˛ie de ordin general. Mi-a fost respins un amendament pe motiv c„ nu se pot modifica alte legi ∫i, prin urmare, a trebuit s„ aib„ acela∫i regim ∫i amendamentul respectiv. Adic„ ori putem s„ modific„m ∫i alte legi, cum sus˛in eu, pentru c„ se nume∫te îmodificarea Codului de procedur„ penal„ ∫i a altor legi“, ∫i atunci se pot toate, ori nu se poate nici una.

Deci 255 la comisie, v-a∫ ruga.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Œn ceea ce prive∫te modificarea altor legi, ea se g„se∫te Ón titlul proiectului de lege, drept care evident c„ se pot modifica ∫i alte legi.

Trimitem ∫i pe acesta la comisie, pentru a fi tratat cu acela∫i regim ca ∫i 209.

Mai este cazul de obiec˛ii la 255? Nu mai exist„. S-a trimis la comisie atunci.

Domnul deputat Márton.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Am aceea∫i propunere procedural„: trimiterea la comisie a art. III. Pute˛i observa c„ exist„ ni∫te dispozi˛ii pe care le putem reglementa doar Ón corelare cu celelalte dispozi˛ii pe care le-am retrimis la comisie. Poate c‚nd vom chibzui bine ∫i vom g„si o solu˛ie corect„ pentru interceptare, s„ aducem chiar mai Ón fa˛„ aceast„ dat„ de 1 iulie. Deocamdat„ s-o retrimitem la comisie. ™i, dup„ ce am chibzuit Óntreaga sfer„ care este reglementat„, trebuie s„ fie discutat„ corelat aceast„ problem„.

Deci retrimiterea la comisie a art. III.

F„r„ Óndoial„, domnule deputat.

256 alin. 2 pleac„ Ómpreun„ cu toate cele de la 91, pentru c„ se refer„ la aceea∫i materie. Se retrimite la comisie.

Pe celelalte alineate exist„ observa˛ii sau comentarii? Domnule Gabor, dori˛i s„ interveni˛i?

S-a retrimis deja! Este t‚rziu, s-a retrimis. O s„ explica˛i la comisie.

Œn acest caz, am terminat discutarea tuturor amendamentelor. A∫tept„m finalizarea la comisie a discu˛iei pe articolele retrimise, urm‚nd a fi repuse pe ordinea de zi, evident, cu prioritate.

Continu„m ordinea de zi a ∫edin˛ei de ast„zi. Punctul 4 l-am rezolvat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006 La punctul 5: proiectul de Lege pentru aderarea Rom‚niei la Protocolul din 1997 privind amendarea Conven˛iei interna˛ionale din 1973 pentru prevenirea polu„rii de c„tre nave, a∫a cum a fost modificat„ prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta, adoptat prin Actul final al Conferin˛ei p„r˛ilor la MARPOL 73/78, la Londra, la 26 septembrie 1997.

Legea are caracter ordinar.

Raport de adoptare de la Comisia pentru industrii ∫i servicii.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„, prioritate legislativ„ de integrare. Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Rog ini˛iatorul s„ ne l„mureasc„ despre ce este vorba, c„ n-am Ón˛eles nimic.

## **Domnul Septimiu Buza∫u** _**—** secretar de stat_

_Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

## Mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte,

Conven˛ia interna˛ional„ din 1973 pentru prevenirea polu„rii de c„tre nave, a∫a-numita MARPOL 73/78, este cea mai important„ conven˛ie privind prevenirea polu„rii mediului marin de c„tre nave.

Ini˛ial, MARPOL a inclus 5 anexe. Anexa nr. 6 la MARPOL a intrat Ón vigoare pe plan interna˛ional la data de 1 mai 2005. Anexa nr. 6 con˛ine un set de reguli referitoare la controlul emisiilor provenite de la navele maritime, precum ∫i o serie de reguli privind incinerarea la bord, instala˛iile de primire a unor categorii de de∫euri importuri, calitatea combustibililor utiliza˛i de nave, cerin˛e privind instala˛iile de foraj ∫i platformele fixe ∫i plutitoare din largul m„rii, inspec˛ia ∫i certificarea navelor, controlul statutului portului ∫i m„surile ce trebuie luate Ón cazul nerespect„rii prevederilor acestei anexe.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Din partea comisiei, doamna deputat Vasile.

Comisia pentru industrii ∫i servicii a fost sesizat„ pentru avizarea ∫i dezbatere Ón fond, Ón procedur„ de urgen˛„, cu proiectul de Lege pentru aderarea Rom‚niei la Protocolul din ’97 privind amendarea Conven˛iei interna˛ionale din ’73 pentru prevenirea polu„rii de c„tre nave.

Proiectul de lege a fost emis pentru implementarea Ón legisla˛ia na˛ional„ a anexei nr. 4, reguli pentru prevenirea polu„rii atmosferei de c„tre nave, la Conven˛ia interna˛ional„ din ’73 pentru prevenirea polu„rii de c„tre nave, modificat„ prin Protocolul din ’78.

Proiectul a avut aviz favorabil de la Consiliul Legislativ ∫i de la Comisia pentru politic„ extern„. La dezbateri au participat speciali∫ti din Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului.

Membrii comisiei au hot„r‚t Ón unanimitate s„ avizeze favorabil proiectul de lege Ón forma prezentat„ de Guvern.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera decizional„ pentru acest proiect de lege este Senatul.

V„ mul˛umesc, doamna deputat.

Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu exist„ interven˛ii.

Nu sunt amendamente admise sau respinse. Nu se mai pune problema de timp de dezbatere.

R„m‚ne la vot final.

Punctul 6 pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aderarea Rom‚niei la Conven˛ia asupra protec˛iei ∫i promov„rii diversit„˛ii expresiilor culturale, adoptat„ la Paris la 20 octombrie 2005.

Legea are caracter ordinar.

Raport de adoptare de la Comisia pentru cultur„, mijloace de informare Ón mas„.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Rog ini˛iatorul, domnul secretar de stat Naumescu.

## **Domnul Valentin Naumescu** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Proiectul de lege coini˛iat de Ministerul Afacerilor Externe ∫i Ministerul Culturii ∫i Cultelor vizeaz„ aderarea Rom‚niei la Conven˛ia UNESCO asupra protec˛iei ∫i promov„rii diversit„˛ii expresiilor culturale.

Proiectul definitivat al Conven˛iei a fost supus votului Conferin˛ei generale a Organiza˛iei Na˛iunilor Unite pentru educa˛ie, ∫tiin˛„ ∫i cultur„, Óntrunit„ la Paris Ón cea de-a 33-a sesiune, fiind adoptat la 20 octombrie 2005.

Dispozi˛iile Conven˛iei urm„resc s„ protejeze ∫i s„ promoveze diversitatea expresiilor culturale, s„ creeze condi˛iile pentru Ómbog„˛irea culturilor ∫i interac˛iunea liber„ a acestora Óntr-o manier„ reciproc benefic„, s„ Óncurajeze dialogul Óntre culturi, pentru a asigura Ón lume schimburile culturale largi ∫i echilibrate Ón favoarea respectului intercultural ∫i a unei culturi a p„cii, s„ cultive interculturalitatea, pentru a dezvolta interac˛iunea cultural„ Ón spiritul construirii de pun˛i Óntre popoare.

Men˛ion„m c„ m„sura va sus˛ine ∫i intrarea Ón vigoare a conven˛iei, eveniment care se va realiza la 3 luni dup„ data depozit„rii celui de-al 30-lea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, Ón condi˛iile art. 29 din conven˛ie.

Men˛ion„m c„ Organiza˛ia Interna˛ional„ a Francofoniei a adresat Pre∫edin˛iei Rom‚niei o scrisoare Ón care se accentueaz„ importan˛a acceler„rii procedurilor na˛ionale cerute pentru intrarea Ón efectivitate a conven˛iei. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Comisia pentru cultur„, mijloace de informare Ón mas„, v„ rog, raportul.

Domnul deputat Márton sau domnul deputat Str„chinaru, v„ rog.

56 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Comisia pentru cultur„, mijloace de informare Ón mas„ a analizat acest proiect legislativ ∫i v„ propune adoptarea Ón spiritul legisla˛iei europene.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Dezbateri generale?

Interven˛ii din partea grupurilor? Nu sunt.

Nu exist„ amendamente admise sau respinse. R„m‚ne la vot final.

Punctul 7: proiectul de Lege pentru completarea art. 5 din Legea Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995 ∫i a art. 1 din Ordonan˛a Guvernului nr. 13/1993 privind modificarea cuantumului taxelor de ∫colarizare, Ón valut„, a cet„˛enilor din alte ˛„ri, care studiaz„ pe cont propriu Ón Rom‚nia. Legea are caracter organic.

Raport de adoptare de la Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport.

Prioritate legislativ„. Suntem Ón procedur„ de urgen˛„. Ini˛iatorul, v„ rog.

Domnule profesor Miron, ave˛i cuv‚ntul, v„ rog.

## **Domnul Dumitru Miron** _— secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Aceast„ propunere de act normativ face parte din cadrul reglementar care finalizeaz„ procesul de preg„tire pentru aderarea la Uniunea European„, Ón conformitate cu Tratatul instituirii Comunit„˛ilor Europene, cu Tratatul de aderare a Rom‚niei ∫i cu cazul Gravier versus Liege.

Noi v„ propunem dumneavoastr„ — ∫i v„ rug„m s„ vota˛i favorabil — amendarea a dou„ articole din dou„ acte normative, unul din Legea Ónv„˛„m‚ntului nr. 84 ∫i unul din ordonan˛a de urgen˛„, prin care se elimin„ orice form„ de discriminare Ón ceea ce prive∫te accesul la toate formele de studiu din Rom‚nia pentru cet„˛enii din ˛„rile membre ale Uniunii Europene, din spa˛iul economic european ∫i din Confedera˛ia Elve˛ian„ ∫i se elimin„ discriminarea Ón ceea ce prive∫te cuantumul taxelor aferente acestui proces.

V„ mul˛umesc ∫i v„ rug„m s„ da˛i votul favorabil acestui proiect de act normativ.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, doamna pre∫edinte.

V„ rog s„ propune˛i neap„rat ∫i timpul de dezbatere, fiind procedur„ de urgen˛„.

Dou„ minute doar, domnule pre∫edinte, dar cred c„ nu va fi nevoie, av‚nd Ón vedere c„ a trecut Ón unanimitate Ón comisie.

La Óntocmirea raportului, comisia a avut Ón vedere avizul Comisiei pentru egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i, precum ∫i avizul Consiliului Legislativ.

Prin semnarea Acordului european ce stabile∫te o asociere Óntre Rom‚nia, pe de o parte, ∫i Comunitatea

European„ ∫i statele membre, pe de alt„ parte, ratificat prin Legea nr. 20/1993, precum ∫i prin negocierile de aderare.

Rom‚nia s-a angajat s„ armonizeze legisla˛ia actual„ ∫i viitoare cu acquis-ul comunitar, asum‚ndu-∫i obliga˛ia de a interzice orice discrimin„ri bazate pe na˛ionalitate. Av‚nd Ón vedere cele prezentate aici, se impune adoptarea, Ón regim de urgen˛„, a acestui act normativ, pentru amendarea legisla˛iei actuale, cu scopul elimin„rii oric„ror dispozi˛ii legislative de natur„ s„ creeze discrimin„ri pe baz„ de na˛ionalitate.

Face parte din categoria legilor organice. La lucr„rile comisiei a fost prezent domnul secretar de stat Ko˝to˝ József. Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Comisia propune adoptarea proiectului de lege Ón forma ini˛iatorului, f„r„ nici un fel de alte modific„ri sau observa˛ii.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Neexist‚nd amendamente admise sau respinse, r„m‚ne la vot final.

Punctul 8: propunere legislativ„ privind asumarea r„spunderii Guvernului asupra unui proiect de lege. Propunerea face parte din categoria legilor organice.

Raportul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i este de respingere.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Rog ini˛iatorul sau unul dintre ini˛iatori s„ Ó∫i sus˛in„ proiectul.

Nu sunt aici domnii ini˛iatori? Ba sunt aici, dar nu vor s„-l sus˛in„.

Din partea comisiei, domnule pre∫edinte Andon, v„

rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ca s„ nu irosesc timpul plenului, v„ informez c„ nu numai reprezentan˛ii Guvernului ast„zi, Ón ∫edin˛„, dar nici prin adresa scris„ Guvernul nu a sus˛inut adoptarea acestei ini˛iative legislative.

Mai mult, _rara avis_ , Consiliul Legislativ Ónsu∫i a avizat negativ proiectul de lege. Se consider„ c„ el con˛ine ∫i norme neconstitu˛ionale.

Cu unanimitate de voturi, comisia a hot„r‚t propunerea de respingere.

Proiectul face parte din categoria legilor organice. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt interven˛ii la dezbateri generale.

Fiind propunere de respingere, urmeaz„ s„ o l„s„m la vot final.

Punctul 9: propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judec„torilor ∫i procurorilor. Legea are caracter organic. Raport de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„. Prim„ Camer„ sesizat„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006 Rog ini˛iatorul… Nu este aici. Domnule pre∫edinte Andon, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Suntem Camer„ decizional„.

Senatul a adoptat acest proiect de lege la 27 septembrie.

Avem avizul favorabil al Consiliului Legislativ, Comisiei pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale, Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic. Guvernul nu sus˛ine adoptarea.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Are ca obiect Ónlocuirea amenzii, Ón cazul constat„rii st„rii de insolvabilitate a contravenientului, cu sanc˛iunea oblig„rii acestuia la prestarea unei activit„˛i Ón folosul comunit„˛ii.

P„i este organic„!

Am zis ordinar„? Cred c„ am gre∫it sau nu ∫tiu dac„

- m-am pronun˛at Ónc„. Cred c„ la anteriorul am zis. Este lege organic„.

- Propunerea de dezbatere ∫i adoptare a fost hot„r‚t„

- cu majoritate de voturi Ón ∫edin˛ele din 22 ∫i apoi 27 aprilie 2006.

- Precizez c„ este vorba de un raport Ónlocuitor la

- raportul ini˛ial din 13 octombrie 2005. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dezbateri generale sunt? Nu sunt.

Fiind propunere de respingere,

## **Domnul Alexandru Mircea** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Prezentul proiect de lege, care va abroga Ordonan˛a Guvernului nr. 32/2002, urm„re∫te consolidarea cadrului juridic, organizatoric ∫i institu˛ional necesar Ón vederea Ónfiin˛„rii, organiz„rii, coordon„rii, finan˛„rii, gestion„rii, reglement„rii ∫i controlului func˛ion„rii serviciilor de alimentare cu ap„ ∫i de canalizare, precum ∫i, pe de o parte, compatibilizarea acestui proiect de lege cu actele normative adiacente materiei, respectiv cu modelul, reglement„rile ∫i orient„rile Uniunii Europene Ón domeniu.

Prevederile propuse definesc rolul ∫i responsabilit„˛ile Guvernului ∫i ale autorit„˛ii administra˛iei publice centrale

∫i locale cu privire la furnizarea, prestarea serviciilor de alimentare cu ap„ ∫i de canalizare ∫i clarific„ competen˛ele ∫i atribu˛iile, drepturile ∫i obliga˛iile ce revin acestora. De asemenea, este reglementat modul de organizare ∫i func˛ionare a serviciilor de alimentare cu ap„ ∫i de canalizare, precum ∫i raporturile juridice dintre autorit„˛ile administrative publice centrale ∫i locale, dintre autorit„˛i ∫i operatorii furnizori, prestatori ai serviciilor, dintre autorit„˛i ∫i utilizatori, respectiv dintre operatori ∫i utilizatori.

A fost discutat„ anterior, a fost retrimis„ la comisie, s-a Óntocmit raport suplimentar. Sunt de acord cu amendamentele din raportul suplimentar.

V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei, doamna deputat Aura Vasile.

Comisia pentru industrii ∫i servicii a fost sesizat„, spre dezbatere ∫i avizare Ón fond, Ón procedur„ de urgen˛„, cu proiectul Legii serviciului de alimentare cu ap„ ∫i canalizare.

Senatul a adoptat proiectul de lege. Consiliul Legislativ a avizat proiectul de lege, cu observa˛ii preluate de c„tre ini˛iator. De asemenea, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, precum ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i au avizat favorabil proiectul.

Plenul Camerei Deputa˛ilor a hot„r‚t Ón ∫edin˛a din 19 aprilie 2006 retrimiterea proiectului Legii serviciului de alimentare cu ap„ ∫i canalizare, Ón vederea reexamin„rii ∫i depunerii unui nou raport.

Proiectul de lege vizeaz„, Ón esen˛„, adaptarea cadrului juridic aferent serviciilor de alimentare cu ap„ ∫i canalizare, pe de o parte, a Programului de guvernare pentru perioada 2005—2008 ∫i, pe de alt„ parte, la acquis-ul comunitar, pe baza Raportului privind consolidarea cadrului legal de reglementare Ón domeniul serviciilor de utilitate public„ local„, elaborat ∫i Óntocmit Ón cadrul Programului de asisten˛„ ∫i consultan˛„ juridic„ PHARE.

Membrii Comisiei pentru industrii ∫i servicii au reexaminat proiectul de lege Ón ∫edin˛a din 9 mai. La lucr„ri au participat reprezentan˛i ai Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor. Œn urma dezbaterii, membrii comisiei au hot„r‚t, Ón unanimitate, adoptarea proiectului Legii serviciilor de alimentare cu ap„ ∫i canalizare, cu amendamente admise ∫i respinse.

Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„ ∫i, prin con˛inut ∫i obiectul reglement„rii, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Œn urma dezbaterii, comisia propune admiterea cu modific„ri a proiectului de lege.

V„ mul˛umesc foarte mult, doamn„ deputat. Dezbateri generale.

Timp de dezbatere?

V„ propunem 5 minute cu un minut.

58 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006

Mul˛umesc. Obiec˛ii, comentarii? Nu sunt. Œnsu∫im timpul. Dezbateri generale? Da, v„ rog, domnule deputat Lakatos.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œnc„ o dat„ s-a dovedit faptul c„ retrimiterea la comisie e de bun augur ∫i au fost eliminate o serie de probleme din acest proiect de lege, care acum poate fi aprobat.

™i Grupul parlamentar al U.D.M.R. va vota proiectul de lege.

Avem doar o singur„ observa˛ie general„, respectiv prin obligarea autorit„˛ilor administra˛iei publice locale s„ ob˛in„ avizul de specialitate de la A.N.R.S.C., se Óncalc„ principiul descentraliz„rii. Cu alte cuvinte, Ón actualul proiect se prevede c„ trebuie ob˛inut avizul Ónainte de a lua hot„r‚rea consiliul local.

Av‚nd Ón vedere c„ A.N.R.S.C. are ca sarcin„ monitorizarea respect„rii metodologiei de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor, dreptul ∫i responsabilitatea aprob„rii pre˛urilor, tarifelor ∫i taxelor ar trebui s„ fie un atribut exclusiv al consiliului local.

De aceea, o s„ v„ rog ∫i pe dumneavoastr„ Ón timpul dezbaterilor s„ reflecta˛i asupra acestei probleme. Noi am propune ca avizul s„ nu fie obligatoriu de respectat, Ón schimb, metodologia, da.

Cu aceste modific„ri, noi, cum am spus, sus˛inem adoptarea proiectului de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Mergem pe raportul comisiei, amendamente admise. Punctul 1? Punctul 2?

De la punctul 3 la punctul 5?

De la punctul 6 la punctul 10? De la punctul 11 la punctul 15? Nu sunt observa˛ii, comentarii. Adoptat.

V„ rog, domnule Lakatos. Dori˛i s„ interveni˛i?

A∫a cum am men˛ionat, din mai multe propuneri una singur„ nu s-a aprobat, referitoare la alin. 1 al art. 12 punctul 1, respectiv noi propunem varianta urm„toare: îAprobarea pre˛urilor, tarifelor ∫i taxelor speciale pentru serviciul de alimentare cu ap„ ∫i canalizare, cu respectarea reglement„rilor Ón vigoare“. Respectiv, eliminarea avizului obligatoriu al A.N.R.S.C., aviz prealabil.

Punctul i), nu punctul 1, da?

Deci alin. 1 punctul i).

OK! E Ón regul„, am Ón˛eles. Comisia?

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

A∫ pleca, Ón explica˛ia acestui text propus de comisie, ∫i constituie ∫i fundamentul pentru respingerea acestui amendament...

Dar nu exist„ amendamente respinse!

Pentru c„ îrespectarea reglement„rilor Ón vigoare“... Tocmai aceasta este reglementarea Ón vigoare care se dore∫te s„ existe ∫i Ón aceast„ lege. Œn atribu˛iile A.N.R.S.C.-ului, A.N.R.S.C.-ul avizeaz„, dup„ caz, ∫i aceste tarife sau pre˛uri, acolo unde se dezvolt„ o activitate de monopol. Alimentarea cu ap„ este considerat„, Ón cazul legii respective, ca serviciu de utilitate public„, problem„ de monopol.

Nici nu se pune problema s„ dispar„ acest aviz, repet, pentru c„ este un aviz consultativ. Ceea ce Ónseamn„ c„ de fapt se respect„ toate reglement„rile Ón vigoare privind aceste tarife care se stabilesc la un moment dat de c„tre societ„˛ile care asigur„ acest serviciu de alimentare cu ap„, fac aceste propuneri, fundament„rile, expunerile de motive ∫i sus˛inerile respective pentru modificarea de tarif.

Este ∫i o m„sur„ de protec˛ie a comunit„˛ii ∫i a tuturor consumatorilor de ap„, Ón acest caz, repet, Ómpotriva atitudinii de monopol. C‚nd nu va mai fi monopol, sigur, vom desfiin˛a ∫i A.N.R.S.C.-ul.

V„ mul˛umesc. Ini˛iatorul, dac„ dore∫te?

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Guvernul ∫i-a Ónsu∫it amendamentul, a∫a cum a fost formulat Ón comisie, plec‚nd de la faptul c„ A.N.R.S.C. este autoritate de reglementare ∫i, prin urmare, tocmai asta face: urm„re∫te dac„ sunt respectate procedurile legale.

Deci suntem de acord cu forma care a fost adoptat„ Ón comisie.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Lakatos ∫i domnul Márton.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

™i eu a∫ fi de acord cu varianta comisiei, dac„ acolo ar fi îavizul consultativ“. Dar din p„cate sun„ Ón felul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006 urm„tor: îAprobarea tarifelor pentru serviciul de alimentare cu ap„ ∫i de canalizare, pe baza avizului de specialitate al A.N.R.S.C., precum ∫i a taxelor speciale, cu respectarea reglement„rilor Ón vigoare“.

Cu alte cuvinte, aceasta Ónseamn„ c„ fiecare consiliu local de la o prim„rie, comuna Bunte∫ti sau oricare, trebuie s„ trimit„ pentru avizare. V„ da˛i seama ce Ónseamn„ aceast„ centralizare?! Deci, cu alte cuvinte, A.N.R.S.C. a stabilit metodologia, ce trebuie avut Ón vedere c‚nd stabile∫ti pre˛urile, tarifele. Dup„ ce le-ai stabilit, conform metodologiei, s„ le mai trimi˛i Ónc„ o dat„ Ónapoi pentru avizare!

Eu zic c„ este o supercentralizare ∫i ar trebui s„ d„m posibilitatea consiliilor locale, pentru c„ ei r„spund. A.N.R.S.C. dup„ aceea nu are nici o r„spundere fa˛„ de colectivitatea local„ pentru avizul dat. Œn schimb, consilierii care voteaz„ r„spund conform Legii nr. 215. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Márton.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

Eu subscriu celor expuse de colegul meu ∫i totodat„ Ómi exprim nedumerirea fa˛„ de sus˛inerea dinainte, cum c„ aceast„ parte a textului trebuie s„ r„m‚n„ Ón text, pentru c„, mai departe, se vorbe∫te despre îprevederile legale“ ∫i cum c„ Ónsu∫i acest element face parte din îprevederile legale“.

P„i dac„ face parte din acele prevederi legale la care se refer„, de ce mai b„g„m de dou„ ori? L„s„m afar„, r„m‚nem la îprevederi legale“ ∫i e corect!

Sus˛inerea dumneavoastr„, c„ este nevoie s„ fie acolo, c„ oricum prevederile legale se refer„ ∫i la asta... E o tautologie, nu?, s„ spui de dou„ ori Ón aceea∫i fraz„ acel îun element din prevederi legale“? Dac„ e adev„rat, dac„ nu, e o alt„ problem„.

™i atunci e problema ridicat„ de domnul Lakatos. ™i dac„ vrem, conform Programului de guvernare, s„ avem o descentralizare real„, o autonomie local„ real„, atunci va trebui s„ vot„m Ón consecin˛„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, domnule deputat.

Nu este vorba de o tautologie, cum a insinuat colegul. Aceast„ trimitere la respectarea reglement„rilor Ón vigoare se refer„ la toat„ activitatea aceasta de aprobare a pre˛urilor ∫i tarifelor pentru serviciul de alimentare pe care o face consiliul local. El este Ón mod special impus s„ respecte toate reglement„rile Ón vigoare, care sunt foarte multe, Ón ceea ce prive∫te toat„ documenta˛ia.

Dac„ vre˛i, putem s„ ∫tergem jos îrespect‚nd reglement„rile Ón vigoare“ ∫i s„ spunem îrespect‚nd toate documenta˛iile solicitate prin reglement„ri“, ca s„ fie foarte clar la ce se face trimitere.

Œn schimb, observa˛ia c„ ar fi bine acest aviz s„ aib„ o trimitere foarte clar„..., pe noi ne intereseaz„ avizul

respectiv s„ fie un aviz de conformitate. Deci am putea s„ fim de acord îpe baza avizului de conformitate al A.N.R.S.C.“, Ón loc îde specialitate“ s„ spunem îde conformitate al A.N.R.S.C.“. C„, practic, A.N.R.S.C. trebuie s„ avizeze c„ tot modul de calcul se respect„ Óntocmai cu cel dat prin documenta˛ie ∫i prin reglement„ri.

Domnul deputat Antal.

Domnule pre∫edinte,

Desigur, este un punct de vedere al unei p„r˛i din Comisia pentru industrii ∫i servicii. Am abordat aceast„ problem„ ∫i la discu˛iile din comisie. Atunci amendamentul nu a fost agreat Ón totalitate.

Personal sus˛in amendamentul domnului Lakatos ∫i s„ apar„ _expressis verbis_ c„ este vorba de un aviz consultativ. Pentru c„ altfel d„m na∫tere la foarte multe interpret„ri, a∫a cum de obicei se Ónt‚mpl„ la noi, ∫i a∫a-zisele organe centrale o s„ fie Ón m„sur„ s„ Ónt‚rzie foarte mult acest aviz pentru o comun„, cum vi s-a explicat aici, care practic, conform legii-cadru, are exclusivitate Ón a stabili procedurile care decurg din Óndeplinirea sarcinilor ce revin consiliului local. Deci dac„ aici am face schimbarea îÓn baza avizului consultativ al A.N.R.S.C.“, atunci am c„dea la textul solicitat de domnul Lakatos.

De fapt, ca s„ r„m‚nem Ón continuare pe baza principiilor enun˛ate de colegii mei, Ón care noi am solicitat ∫i am sprijinit ∫i sprijinim acest program guvernamental privind descentralizarea, atunci practic ar trebui s„ dispar„ complet trimiterea la A.N.R.S.C. ∫i s„ r„m‚n„ numai îrespectarea reglement„rilor Ón vigoare“. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Timpul de dezbatere pentru acest proiect legislativ a expirat.

Voi supune la vot amendamentul domnului deputat Lakatos, amendament respins. Se afl„ la pozi˛ia 5 pe lista de amendamente respinse.

V„ rog s„ vota˛i.

Nu merge?

V„ rog s„ porni˛i instala˛ia de vot!

V„ rog s„ vota˛i.

84 pentru, 71 contra. S-a admis amendamentul domnului deputat Lakatos. _(Conform afi∫ajului, s-au Ónregistrat: 155 deputa˛i prezen˛i; 84 voturi pentru, 71 Ómpotriv„, nici o ab˛inere._ )

- Punctul 16?

- Punctul 17?

De la punctul 18 la 20?

Mai exist„ la art. 15 un amendament respins. Dac„ se sus˛ine? V„ rog, domnule deputat.

La amendamentul la care ∫i colegul Antal a f„cut pledoaria respectiv„ s-a votat. Rezultatul este clar, dar trebuie precizat ce a r„mas Ón vigoare.

60 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006

Pentru claritate atunci, supun din nou votului dumneavoastr„...

Domnule pre∫edinte, cu tot respectul...

Da. V„ rog, domnule deputat.

Prin votul respectiv trebuie s„ Ón˛elegem c„ s-a aprobat amendamentul respins sau s-a aprobat respingerea amendamentului comisiei? Pentru c„ rezultatul este diferit ∫i Óntr-un caz, ∫i Ón cel„lalt.

Domnule deputat,

Am supus votului amendamentul respins. S-a aprobat amendamentul respins.

Dac„ vre˛i, supun ∫i separat la vot art. 12, incluz‚nd modific„rile presupuse de amendamentul respins.

Exist„ observa˛ii sau comentarii la art. 12, cu modific„rile presupuse de amendamentul respins? Nu exist„.

Atunci art. 12 este Ónsu∫it Ón forma modificat„ prin amendamentul respins.

Suntem la punctul 18.

Exist„ vreun amendament respins? Œn˛eleg c„ nu se sus˛ine.

P‚n„ la punctul 20, deci, atunci, nu mai exist„ observa˛ii sau comentarii. Mul˛umesc.

Punctul 21?

22?

23?

24?

25?

V„ atrag aten˛ia c„ exist„ ∫i un amendament respins la art. 19. Nu se sus˛ine.

Punctul 26?

27?

28? 29? 30? 31? Se sus˛ine amendamentul respins la art. 24? Nu. Adoptat ∫i punctul 31. Punctul 32? Adoptat. Punctul 33? Adoptat. Punctul 34?

Exist„ ∫i un amendament respins, se sus˛ine? Nu. Punctul 35? Punctul 36? Obiec˛ii, comentarii? Nu sunt. Punctul 37, 38, 39, 40. Obiec˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptate. Punctul 41? Punctul 42?

V„ atrag aten˛ia c„ e ∫i un amendament respins. Nu se sus˛ine.

- Punctul 43?

V„ atrag aten˛ia c„ e ∫i un amendament respins la art. 32. Nu se sus˛ine.

Ar trebui s„ se sus˛in„, domnule Márton, c„ e un amendament de corelare cu amendamentul admis. Nu? A∫a se explic„ aici.

Nu se sus˛ine, Ón˛eleg atunci. Punctul 44?

Nu sunt obiec˛ii, comentarii. Punctul 45?

Punctul 46?

- V„ atrag aten˛ia c„ exist„ ∫i un amendament respins.

- Nu se sus˛ine.

Punctul 47?

Nu sunt obiec˛ii, comentarii. Punctul 48?

Punctul 49? Punctul 50. Obiec˛ii, comentarii? Punctul 51?

V„ atrag aten˛ia c„ exist„ amendamente respinse. Se sus˛in amendamentele respinse? Nu. Punctul 52?

V„ atrag aten˛ia c„ exist„ amendamente respinse. Se sus˛in? Nu.

Punctul 52.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Comisia? Domnule pre∫edinte Du˛u, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

La Óntocmirea prezentului raport, comisia a avut Ón vedere avizele Consiliului Legislativ, Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare acordarea cre∫terilor salariale pentru controlorii financiari din cadrul Cur˛ii de Conturi a Rom‚niei salariza˛i Ón baza Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Cur˛ii de Conturi, aprobat„ prin Legea nr. 711/2001, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, precum ∫i a controlorilor financiari din cadrul Autorit„˛ii de Audit, organism constituit pe l‚ng„ Curtea de Conturi Ón baza art. 14[1] , 14[7] din Legea nr. 94/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii de Conturi, modificat„ ∫i completat„.

Comisia propune plenului Camerei Deputa˛ilor aprobarea proiectului de lege pentru men˛inerea unui regim echitabil Ón cadrul sistemului bugetar privind acordarea cre∫terilor salariale cuvenite personalului bugetar Ón anul 2006. Œn urma ∫edin˛ei din 9 mai 2006, comisia propune adoptarea cu modific„ri a proiectului de lege.

Propunem 5 minute cu un minut pentru dezbateri generale ∫i dezbateri pe articole, fiind Ón procedur„ de urgen˛„.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ exist„ alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu exist„ interven˛ii la dezbateri generale.

Dac„ exist„ comentarii la timpul propus sau obiec˛ii, observa˛ii? Nu exist„.

Ne Ónsu∫im aceast„ propunere.

Trecem pe raportul comisiei.

Nu exist„ amendamente respinse.

La amendamente admise, punctul 1.

Obiec˛ii, comentarii? Nu sunt.

Punctul 2. Obiec˛ii, comentarii? Nu sunt. Punctul 3. Obiec˛ii, comentarii? Nu sunt. Punctul 4? Punctul 5? Punctul 6. Obiec˛ii, comentarii? Nu sunt. Punctul 7? Punctul 8. Obiec˛ii, comentarii? Nu sunt. Punctul 9? Punctul 10? Punctul 11. Obiec˛ii, comentarii? Nu sunt. Punctul 12, anexa. Obiec˛ii, comentarii? Nu sunt. R„m‚ne la vot final.

Punctul 14 pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 110/2005 privind v‚nzarea spa˛iilor proprietate privat„ a statului sau a unit„˛ilor administrativ-teritoriale, cu destina˛ia de cabinete medicale, precum ∫i a spa˛iilor Ón care se desf„∫oar„ activit„˛i conexe actului medical. Legea are caracter organic.

A fost adoptat„ de Senat.

Raport de adoptare ∫i raport Ónlocuitor de adoptare din partea Comisiei pentru s„n„tate.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„. Legea are caracter de prioritate legislativ„.

- Suntem Camer„ decizional„.

- V„ rog, domnule secretar de stat Székely.

O s„ rog, dup„ aceea, s„ intervin„ comisia.

## **Domnul Székely Ervin Zoltán** _— secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Acest act normativ face posibil ca medicii, respectiv personalul care desf„∫oar„ activit„˛i conexe actului medical s„ poat„ s„ cumpere spa˛iile Ón care lucreaz„ ∫i care sunt Ón proprietatea privat„ a statului.

Consider„m c„ aceast„ m„sur„ contribuie la ridicarea calit„˛ii actului medical, pe de o parte. Pe de alt„ parte, asigur„ o mai mare stabilitate pentru medicii ∫i personalul care exercit„ activit„˛i conexe actului medical, Ón special Ón zonele rurale, unde, ∫i a∫a, exist„ un mare deficit de personal calificat.

Profit de faptul c„ domnul pre∫edinte mi-a avansat cuv‚ntul anterior.

Proiectul de lege se refer„ Óntr-adev„r la v‚nzarea cabinetelor medicale ∫i a altor spa˛ii Ón care se desf„∫oar„ practic„ medical„, un deziderat vechi al corpului medical. Nu este vorba neap„rat de o Ómpropriet„rire, ci este vorba de o cre∫tere calitativ„ a activit„˛ii medicale, pentru c„ medicii, Ón momentul Ón are vor avea certitudinea c„ pot func˛iona pe termen lung Óntr-un anume spa˛iu, Óntr-o anume loca˛ie pot s„ fac„ investi˛iile de care medicina rom‚neasc„ are a∫a mult„ nevoie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006 Formula final„ pe care comisia a adoptat-o, dup„ foarte, foarte Óndelungate ∫i foarte vii dezbateri, este o formul„ care se afl„ at‚t Ón avantajul corpului medical c‚t, mai ales, Ón avantajul pacien˛ilor, care vor putea beneficia de servicii medicale mai bune de acum Ónainte.

Œntruc‚t este ∫i o prioritate legislativ„ ∫i este ∫i Ón procedur„ de urgen˛„, v„ invit, stima˛i colegi, s„ accepta˛i, s„ adopta˛i punctul de vedere formulat Ón raportul comisiei.

Fiind procedur„ de urgen˛„, propun 20 de minute dezbateri generale ∫i un minut pentru interven˛ie. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

La dezbateri generale, domnul deputat Cr„ciunescu. Am s„ Óntreb dac„ exist„ obiec˛ii sau comentarii la timpul de dezbatere propus. Nu exist„.

Atunci r„m‚nem pe acest timp. Mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Acest proiect de lege este a∫teptat de medicii de familie ∫i de medicii stomatologi, medicii denti∫ti, de 16 ani de zile.

Prin acest proiect de lege noi facem un pas foarte important Ón ceea ce prive∫te cre∫terea calit„˛ii actului medical. ™i spun acest lucru pentru c„ este pentru prima dat„ c‚nd medicii vor fi cu adev„rat liberi ∫i vor ac˛iona conform con∫tiin˛ei proprii.

Problema spa˛iilor cabinetelor medicale, care au fost date Ón comodat, care au fost date Ón chirie, care au fost date Ón folosin˛„ sub alte forme, crea o dependen˛„ a medicului de consiliile locale, de primari ∫i conta foarte mult rela˛ia dintre primar ∫i medic. Dac„ nu era Ón rela˛ii bune cu primarul, medicul nu ob˛inea fonduri pentru a-∫i amenaja cabinetul medical.

Mai departe este un alt aspect, legat de faptul c„, dac„ medicul va cump„ra cabinetul medical, va fi legat de comunitatea respectiv„ ∫i va face tot posibilul s„ stea 24 din 24 de ore Ón aceast„ comunitate ∫i, Ón felul acesta, s„ fie la dispozi˛ia cet„˛enilor.

Noi schimb„m, prin acest proiect de lege, modul de abordare legat de practica actului medical. Facem un lucru bun, este a∫teptat de mult timp, am muncit la acest proiect Ón Comisia pentru s„n„tate peste 3 luni de zile, am Óncercat s„ d„m o form„ c‚t mai bun„.

™i v„ spun c„ aceste spa˛ii vor fi cump„rate pe ni∫te pre˛uri modice. Ceea ce este important este c„ aceste spa˛ii nu-∫i pot schimba destina˛ia, indiferent dac„ medicul iese la pensie sau se retrage din comunitatea respectiv„, spa˛iul trebuie s„ r„m‚n„ Ón continuare spa˛iu cu destina˛ie medical„.

Noi sus˛inem acest proiect de lege ∫i v„ rug„m ∫i pe dumneavoastr„ s„ face˛i acela∫i lucru.

V„ mul˛umesc frumos.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Alte interven˛ii la dezbateri generale? V„ rog frumos, domnule deputat Diaconescu.

Œntr-adev„r, acest proiect de lege era a∫teptat de medicii din Rom‚nia. El vine dup„ foarte mult timp, trebuia f„cut„ de mult aceast„… aproape spus îÓmpropriet„rire“ a medicilor, pentru c„ ei erau l„sa˛i, mai ales medicii din mediul rural, la cheremul administra˛iei locale, cu multe neajunsuri.

Pot s„ v„ spun ∫i eu, la fel cum au spus ∫i colegii mei, c„ s-a lucrat mult Ón Comisia pentru s„n„tate, s-au f„cut eforturi ca s„ amend„m unele lucruri din ordonan˛a de urgen˛„ care punea medicii Ón mare dificultate Ón momentul achizi˛ion„rii. Ei erau supu∫i unor pre˛uri exagerate, uneori de primari sau de comisiile care evaluau acele spa˛ii, uneori insalubre.

Ca reprezentant al Partidului Conservator ∫i noi sus˛inem acest proiect de lege ∫i credem c„ el vine s„ egalizeze drepturile pe care le-am dat medicilor veterinari cu drepturile pe care le d„m medicilor de familie.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Alte interven˛ii la dezbateri generale? V„ rog frumos.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Œntr-adev„r, la acest proiect de lege s-a lucrat foarte mult. A fost trimis, retrimis la comisie.

Cred c„ Ón actuala form„ cu toate punctele, s„ spunem, unele neclare pe care le mai con˛ine... ™i aici a∫ face o singur„ nominalizare, este vorba de cabinetele din mediul rural care sunt unice Ón localitatea respectiv„ ∫i la care aceast„ v‚nzare ar putea, ulterior, s„ pun„ ni∫te probleme.

Una peste alta, cred c„ este un proiect bun ∫i deputa˛ii P.S.D. Ól vor vota. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ exist„ alte interven˛ii? Nu exist„ alte interven˛ii. Trecem la dezbaterea pe articole, pe raportul comisiei.

- V„ atrag aten˛ia c„ exist„ ∫i un num„r de

- 3 amendamente respinse.

- Punctul 1.

- Observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Punctele 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8. Observa˛ii, comentarii? Punctul 9.

- Aici v„ atrag aten˛ia c„ este ∫i un amendament

- respins.

- Se sus˛ine amendamentul respins? Nu se sus˛ine. Observa˛ii, comentarii la 9? Nu sunt.

- Punctele 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16.

- Observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

- Punctele 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27,

28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36.

V„ atrag aten˛ia c„ este vorba ∫i de un amendament respins, la art. 25. Dou„ amendamente respinse la art. 25.

Se sus˛ine vreunul din ele? Nu se sus˛in. Punctul 36.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006 Observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Punctele 37, 38, 39, 40, 41, 42, nu sunt obiec˛ii, comentarii.

Am Óncheiat dezbaterile pe articole. Œl trecem la votul final.

La punctul 15: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 178/2005 pentru prorogarea termenului prev„zut la alin. (1[1] ) al art. 109 din Ordonan˛„ de urgen˛„ a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman. Legea are caracter ordinar.

A fost adoptat„ de Senat.

Raport de adoptare de la Comisia pentru s„n„tate. Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

V„ rog, domnul secretar de stat Székely.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Evenimentele petrecute Ón ultima perioad„, precum inunda˛ii, amenin˛area cu producerea unei pandemii date de circula˛ia virusului gripei aviare pe teritoriul Rom‚niei, precum ∫i dificultatea de aprovizionare cu produse de prim„ necesitate Ón aceste situa˛ii particulare, impun reg‚ndirea acestei strategii, al„turi de identificarea resurselor necesare pentru a dezvolta acest tip de produse.

Ca urmare, av‚nd Ón vedere c„ aplicarea prevederilor Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, ar duce la oprirea produc˛iei ∫i interzicerea punerii pe pia˛„ a acestor produse medicamentoase de uz uman, se impune prelungirea termenului de implementare a regulilor de bun„ practic„ de fabrica˛ie pentru liniile unice de fabrica˛ie pentru produsele strategice de interes na˛ional, de la data de 31 decembrie 2005 p‚n„ la data ader„rii.

Œn consecin˛„, solicit„m adoptarea acestui act normativ, Ón forma prezentat„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Comisia, v„ rog, domnul deputat BrÓnzan.

Din motivele deja enun˛ate, comisia a Óntocmit un raport favorabil, fiind de acord cu prorogarea termenului.

De fapt, este vorba despre liniile unice de fabricare a s„rurilor ∫i vaccinurilor. Este vorba, practic, de Institutul îCantacuzino“, care are dreptul s„ produc„ Ón afara sau cu excep˛ia standardelor de bun„ practic„ de produc˛ie, p‚n„ la sf‚r∫itul anului curent, dat„ dup„ care ∫i acest produc„tor sau ace∫ti produc„tori, dac„ mai exist„ vreunul, vor fi obliga˛i s„ se Óncadreze Ón standardele G.M.P. de bun„ practic„ de fabrica˛ie.

Timp: 10 minute pentru dezbateri generale ∫i un minut pentru interven˛ii.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Obiec˛ii sau comentarii la timpii de dezbatere? Nu sunt.

Dezbateri generale? Nu sunt. Trecem la dezbaterile pe articole.

Avem un raport care cuprinde 4 amendamente respinse.

Dac„ se sus˛in amendamentele respinse? Nu se sus˛in.

## **Domnul C„t„lin Doic„** _— secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn programul de reforme structurale convenit cu Uniunea European„ se prevede continuarea programului de privatiz„ri, inclusiv a ultimelor dou„ b„nci la care statul este ac˛ionar.

Strategia de privatizare a Casei de Economii ∫i Consemna˛iuni C.E.C. — S.A., aprobat„ prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 806/14.07.2005 ∫i publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei nr. 700/3.08.2005, prevede v‚nzarea pachetului majoritar prin negociere Ón dou„ etape, pe baz„ de oferte preliminare neangajante, urmate de oferte finale angajante.

Pe baza propriilor analize, poten˛ialii cump„r„tori au prezentat ofertele preliminare neangajante ∫i au avut discu˛ii tehnice pe marginea clauzelor proiectului de contract de v‚nzare-cump„rare de ac˛iuni.

Finalizarea procesului de privatizare al Casei de Economii ∫i Consemna˛iuni este prioritate Ón programul pentru aderarea Rom‚niei la Uniunea European„. Aceast„ situa˛ie se Ónscrie Ón r‚ndul celor prev„zute de art. 115 alin. (4) din Constitu˛ie, republicat„, referitoare la emiterea ordonan˛elor de urgen˛„.

Pentru a solu˛iona problemele rezultate din analiza ofertelor tehnice preliminare neangajante ∫i din discu˛iile tehnice, purtate de Comisia de privatizare cu ofertan˛ii, a rezultat necesitatea reglement„rii sau a amend„rii cadrului juridic existent. Astfel, a ap„rut necesitatea reglement„rii situa˛iei juridice a bunurilor imobile aflate Ón patrimoniul C.E.C. — S.A. la data de 31 iunie 1996, c‚nd aceasta a fost reorganizat„ ca societate bancar„ pe ac˛iuni; a ap„rut necesitatea reglement„rii pl„˛ilor salariilor compensatorii cuvenite salaria˛ilor afecta˛i de m„sura concedierii Ón cadrul procesului de restructurare a b„ncii, precum ∫i necesitatea preciz„rii cadrului de organizare prin care se va face v‚nzarea pachetului de p‚n„ la 5% din capitalul social al C.E.C. — S.A. c„tre salaria˛i, membrii consiliului de administra˛ie Ón exerci˛iu la data

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006 transferului dreptului de proprietate asupra pachetului majoritar de ac˛iuni, precum ∫i pensionarilor cu ultimul loc de munc„ la C.E.C.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Comisia?

Domnul deputat Lakatos.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Œn conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare a fost sesizat„ Ón vederea reexamin„rii Ón fond a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului privind unele m„suri pentru continuarea procesului de privatizare a Casei de Economii ∫i Consemna˛iuni.

La Óntocmirea prezentului raport comisia a avut Ón vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, ale Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

La dezbaterea proiectului de lege au participat, Ón conformitate cu prevederile art. 54—55 din Regulamentul Camerei, reprezentan˛ii Ministerului Finan˛elor Publice.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 22 de deputa˛i din totalul de 24 de membri.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 21 de voturi pentru ∫i o ab˛inere. Œn urma dezbaterii, Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare a hot„r‚t, cu 21 de voturi pentru ∫i o ab˛inere, s„ propun„ spre dezbatere ∫i adoptare plenului proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 199/2005 privind unele m„suri pentru continuarea procesului de privatizare a Casei de Economii ∫i Consemna˛iuni C.E.C. — S.A., cu amendamentele admise, prev„zute Ón anexa nr. 1, respectiv amendamentele respinse, Ón anexa nr. 2.

Fiind procedur„ de urgen˛„, propunem 10 minute pentru dezbateri generale ∫i dou„ minute pentru fiecare articol.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Cu amendamentul c„ legea are caracter ordinar, ∫i nu organic. Da, ordinar.

V„ mul˛umesc.

Dac„ exist„ obiec˛ii la timpul propus? Nu exist„ obiec˛ii la timpul propus.

Dezbateri generale, v„ rog.

Domnul deputat Mircea Costache.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Œn leg„tur„ cu proiectul Ón discu˛ie, eu mi-am mai exprimat ∫i cu alte ocazii punctul de vedere c„ ar mai trebui s„ r„m‚n„ Ón sistemul bancar rom‚nesc, m„car de s„m‚n˛„, o singur„ banc„ rom‚neasc„, mai ales c„ este vorba despre C.E.C., o banc„ tradi˛ional„, popular„, foarte r„sp‚ndit„, singura banc„, la momentul de fa˛„, care are filiale Ón cele mai Óndep„rtate localit„˛i din ˛ar„ care, ini˛ial, a fost f„cut„, dup„ c‚te ∫tim noi, din subscrip˛ie public„.

Iar proiectul Ón discu˛ie ar Ónsemna dou„ lucruri Ón neregul„: unu — o na˛ionalizare, ∫i al doilea — o Ónstr„inare cu orice pre˛, sub denumirea de prioritate U.E.

Nu ∫tiu de unde ∫i p‚n„ unde ∫i cine a scris ∫i unde ∫i de ce vrea s„ ne conving„ c„ nu mai avem voie s„ avem, Ón Óntregul sistem bancar rom‚nesc, m„car una care s„ r„m‚n„ a∫a cum a fost, Ómbun„t„˛it„ doar managerial, ca s„ poat„ r„spunde, Ón mai bun„ m„sur„, cerin˛elor cet„˛enilor, Ón special celor din mediul rural, care au mai greu acces, chiar ∫i Ón aceste momente, c‚nd a luat amploare sistemul bancar str„in, acces mai greu la credite.

Eu spun c„ C.E.C.-ul, prin tradi˛ie, ar trebui s„ r„m‚n„ o banc„ rom‚neasc„ — unu; doi — c„ nu cred s„ existe o prioritate de integrare Ón Uniunea European„ din acest punct de vedere; 3 — c„ Ón Comisia de privatizare a C.E.C. func˛ioneaz„ nume ale unor carismatici demnitari, precum renumitul DJ Bodu, sau, ∫tiu eu, al˛i domni, Ionu˛ Popescu, care Ó∫i iau sume importante de acolo ∫i numesc asta, banii publici drena˛i Ón conturile proprii, liberalism, ini˛iativ„ privat„.

Eu recunosc c„ nu am deprinderi ∫i abilit„˛i personale de Óntreprinz„tor, dar nici nu voi accepta ca drenarea banilor publici pe orice cale: comisie de supraveghere, consilii de privatizare ∫.a.m.d. s„ se numeasc„ ini˛iativ„ liberal„ sau ini˛iativ„ privat„ sau spirit Óntreprinz„tor.

A∫a c„, v„ rog s-o l„sa˛i mai moale cu C.E.C.-ul, s„ mai r„m‚n„ Ón Rom‚nia ∫i o banc„ rom‚neasc„ pentru c„, Ón semn de protest pentru Ónstr„inarea integral„ a sistemului nostru bancar, nu am card ∫i nu voi avea. Eu nu am card pentru c„ am cerut s„ mi se dea la îBancorex“ ∫i mi-au spus c„ nu mai este, c„ au furat-o. Ei, nu merge chiar a∫a! Cic„ sunt obligat s„ iau la Banc Post, ∫i eu am considerat aceasta un banc prost ∫i n-am vrut ∫i nu vreau!

## **O voce din sal„:**

Am zis!

Domnul deputat Constantinescu, de la Grupul parlamentar al P.S.D.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Œnainte de a fi o problem„ politic„ privatizarea C.E.C.-ului, trebuie s„ discut„m de problema tehnic„.

Se ∫tie c„ privatiz„rile, toate, s-au f„cut, Ón ceea ce prive∫te infrastructura, deci cl„dirile ∫i terenurile, pe baza Hot„r‚rii de Guvern nr. 834. Deci ar trebui instituit un sistem prin care s„ stabilim clar proprietatea asupra infrastructurii C.E.C.-ului, ulterior trec‚ndu-se la privatizarea dorit„.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Parc„ domnul deputat Nicolae Popa, Grupul parlamentar al P.C.…

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, doamna pre∫edint„. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Este evident, Ón mod categoric, c„ Grupul parlamentar al Partidului Conservator va sus˛ine acest proiect de lege, dar trebuie s„ amintim aici c„ avem oarecare rezerve. ™i de ce? Pentru c„ aceast„ institu˛ie a fost t‚r‚t„ Ón multe scandaluri financiare, v„ aduce˛i ∫i dumneavoastr„ aminte, ∫i se pare c„ ele nu s-au finalizat Ónc„.

Deci noi vrem s„ finaliz„m procesul de privatizare, dar s„ nu uit„m c„ C.E.C.-ul se afl„ Óntr-un scandal cu depun„torii C.E.C., cei care trebuiau s„ ob˛in„ autoturismele îDacia“. ™i bineÓn˛eles c„ ei se afl„ Ón diverse procese, peste 400 Ón instan˛„, cu aceast„ institu˛ie.

Œn alt„ ordine de idei, trebuie s„ v„ informez, stima˛i colegi, c„ se afl„, Ón momentul de fa˛„, peste 37.000 de depun„tori care vor s„ fie desp„gubi˛i, pentru c„ merit„ acest lucru, pentru c„ banii lor s-au folosit de aceast„ institu˛ie C.E.C. la construc˛ia de spitale, la construc˛ia de blocuri, drumuri ∫i alte bunuri pe care le mo∫tenim noi ast„zi ∫i nu este drept ca ei s„ r„m‚n„ nedesp„gubi˛i din cauza, eu ∫tiu, a unor atitudini ale noastre.

C‚nd a fost vorba de desp„gubirea regilor, a prin˛ilor, a con˛ilor ∫i a tuturor celor care au mai venit, ne-am f„cut tumbe, ne-am dat peste cap ∫i le-am rezolvat toate problemele. Am dat desp„gubiri de 30 de milioane, de 40 de milioane ∫i c‚nd este vorba de dreptul acestor oameni, 37.000, c‚˛i sunt Ón momentul de fa˛„, nu putem. Nu avem dreptul!

Deci eu v„ spun foarte sincer c„ tare-mi este team„, Ón momentul de fa˛„, c„ se va termina ∫i se va finaliza procesul de privatizare, iar ace∫ti oameni vor r„m‚ne cu

buza umflat„, a∫a cum au r„mas de 16 ani de zile, ∫i nu vor primi bani Ónapoi, cei care-i merit„. Pentru c„ la Senat se afl„ dou„ proiecte de lege cu privire la desp„gubirea acestor depun„tori C.E.C., proiecte de lege care nu au intrat nici acum Ón dezbatere.

Noi propunem Biroului permanent s„ ia la cuno∫tin˛„ ca dezbaterile din Senat asupra proiectelor de lege cu privire la desp„gubirea acestor depun„tori C.E.C. s„ se fac„ concomitent cu procesul de privatizare, Ón a∫a fel ca atunci c‚nd se va termina procesul de privatizare s„ se termine dezbaterile asupra proiectelor de lege ∫i s„ facem calculele necesare pentru ca s„ li se fac„ acestor oameni un act de dreptate, un act de justi˛ie.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat. Din partea altor grupuri parlamentare?

Domnul deputat Drago∫ Dumitriu, Grupul parlamentar al P.R.M.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

## Doamn„ pre∫edint„,

Sus˛in ∫i eu ceea ce a spus domnul Popa.

Exist„ proiecte de lege, unul dintre ele depus chiar de Grupul P.R.M., pentru desp„gubirea celor care au avut bani depu∫i la C.E.C.

Œn al doilea r‚nd, voiam s„ v„ ar„t faptul c„ aceast„ ordonan˛„ este ∫chioap„ ∫i prin alc„tuirea ei. Deci nu putem s„ amestec„m o chestiune normal„, cum este necesitatea reglement„rii pl„˛ii salariilor compensatorii cuvenite salaria˛ilor care au fost concedia˛i prin aceast„ a∫a-zis„ privatizare, cu v‚nzarea unui pachet de ac˛iuni c„tre consiliul de administra˛ie actual al C.E.C.-ului.

Deci mi se pare nefiresc. Sunt dou„ chestiuni complet distincte: una just„, cealalt„ arbitrar„.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Dac„ din partea altor grupuri parlamentare mai sunt Ónscrieri la cuv‚nt? Nu sunt.

Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare a stabilit timpul. Da, mul˛umesc mult.

- Trecem la dezbaterea pe articole.

Ave˛i la dumneavoastr„ raportul.

- Pozi˛ia 1 din raport, titlul legii. Nu sunt modific„ri. Adoptat.

- Pozi˛ia 2 din raport, articol unic.

- Dac„ sunt observa˛ii?

- V„ rog, domnule deputat.

Adoptat.

Pozi˛ia 3 din raport, text nemodificat. Adoptat.

Pozi˛ia 4 din raport, referitoare la art. 1, nemodificat. Adoptat, cu cele 3 alineate.

Pozi˛ia 5 din raport, referitoare la art. 2, text nemodificat.

Adoptat.

Pozi˛ia 6 din raport.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006 Dac„ sunt observa˛ii referitoare la art. 3? Nu sunt observa˛ii.

Adoptat.

Pozi˛ia 7 din raport, text nemodificat. Se adopt„.

Pozi˛ia 8 din raport, referitoare la art. 5, text nemodificat.

Se adopt„. Pozi˛ia 9 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Se adopt„. Pozi˛ia 10 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Se adopt„. Pozi˛ia 11 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Pofti˛i, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamna pre∫edint„.

La punctul 11, la coloana îtext propus de comisie“, rog ca la alin. 1 ∫i 3 s„ se completeze: îSocietatea Comercial„ C.E.C. — S.A.“ Ón alin. 1 ∫i 3.

Aceasta pentru a fi corespunz„tor prevederilor de la art. 1 alin. 1, unde spune de fapt c„ e denumit„ Ón continuare îS.C. C.E.C. — S.A.“ ∫i, doi, la alin. 1 — iau de la jum„tatea textului: î...depozitele vor fi garantate Ón conformitate cu dispozi˛iile Ordonan˛ei Guvernului nr. 39/1996 privind Ónfiin˛area ∫i func˛ionarea Fondului de garantare a depozitelor Ón sistemul bancar, republicat„, ∫i aprobat„ prin Legea nr. 238/2005“.

Aceasta pentru a respecta prevederile art. 48 alin. 3 ∫i ale art. 68 din Legea nr. 24 privind normele de tehnic„ legislativ„, care ne oblig„, Ón mod imperativ, a Ónscrie legea prin care a fost republicat„ ordonan˛a. V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Dac„ comisia este de acord? Sunte˛i de acord. Plenul, consult plenul.

Sunte˛i de acord cu propunerea domnului deputat? Dac„ are cineva observa˛ii, f„r„ s„ mai vot„m cu cartel„? Nu sunt observa˛ii.

Adoptat.

Trecem la votul final la 12,30.

_(Domnul pre∫edinte Bogdan Olteanu a preluat conducerea ∫edin˛ei_ .)

Urmeaz„ propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea art. 9 ∫i 11 din Legea nr. 112 din 25 noiembrie 1995 pentru reglementarea situa˛iei juridice a unor imobile cu destina˛ia de locuin˛e, trecute Ón proprietatea statului. Legea are caracter organic.

A fost respins„ de Senat.

Avem raport de respingere ∫i raport Ónlocuitor de adoptare din partea Comisiei juridice. Suntem Camer„ decizional„.

Rog ini˛iatorul s„ sus˛in„ proiectul. V„ rog, domnul deputat C„lian.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œnainte de a sus˛ine acest proiect de lege vreau s„ mul˛umesc, Ón mod deosebit, tuturor grupurilor

parlamentare ∫i, Ón special, membrilor Comisiei juridice din toate partidele politice, care au contribuit cu amendamente ∫i, Ón cele din urm„, a∫a cum rezult„ din raportul de adoptare, avem un proiect de lege foarte bun.

Obiectul acestui proiect de lege const„ Ón ridicarea interdic˛iei de Ónstr„inare a imobilelor ob˛inute Ón baza Legii nr. 112/1995, iar a doua modificare, completare, practic, prin completare se permite cump„rarea terenurilor aferente imobilelor. Pentru c„, Ón prezent, cur˛ile, gr„dinile, alte terenuri aferente acestor imobile nu sunt ale proprietarilor, proprietarii sunt chiria∫i pe aceste terenuri ∫i consider c„ este un lucru nedrept. Mai mult de at‚t, de∫i, revenind pu˛in la interdic˛ia de Ónstr„inare, exista aceast„ interdic˛ie, foarte mul˛i proprietari ∫i-au v‚ndut imobilele, dar nu tocmai legal, opera˛iunile f„c‚ndu-se pe baza unor contracte de v‚nzare-cump„rare cu promisiune.

Credem noi c„ nu mai avem motive s„ men˛inem aceast„ interdic˛ie ∫i, de asemenea, consider c„ este dreptul proprietarilor s„ devin„ proprietari ∫i asupra acelor terenuri aferente cl„dirilor la care am f„cut referire. BineÓn˛eles c„ terenurile vor fi v‚ndute la pre˛ul pie˛ei. Spun acest lucru ca s„ nu existe nici un fel de specula˛ie pe acest subiect.

Œnc„ o dat„ v„ mul˛umesc ∫i sper s„ sus˛ine˛i acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Comisia, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Raportul de respingere ini˛ial al comisiei a fost analizat Ón plenul Camerei Deputa˛ilor Ón ∫edin˛a din 9 martie 2006, hot„r‚ndu-se retrimiterea. Obiectul de reglementare este cel anun˛at de ini˛iator.

Senatul, Óntr-adev„r, a respins propunerea legislativ„. Avizul Consiliului Legislativ este favorabil. Punctul de vedere al Guvernului a fost de a nu sus˛ine, dar Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i la reexaminare nu a putut re˛ine argumente care s„ fac„ proiectul de netrecut, de neadoptat, a∫adar, la reexaminarea care s-a petrecut Ón ∫edin˛a din 3 mai 2006, cu majoritate de voturi, Ón componen˛„ regulamentar„, respectiv cu un singur vot Ómpotriv„, comisia a hot„r‚t s„ supun„, spre dezbatere ∫i adoptare, propunerea legislativ„. Proiectul face parte din categoria legilor organice.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Dezbateri generale din partea grupurilor. Interven˛ii? Nu sunt.

V„ rog frumos, doamna deputat Ardelean.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Grupul parlamentar al Partidului Conservator va sus˛ine propunerea legislativ„ ∫i a∫ vrea s„ fac un apel tuturor pentru sus˛inerea acestui proiect.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006 A∫ vrea s„ amintesc faptul c„ sunt foarte multe persoane Ón v‚rst„ care au intrat Ón posesia unor astfel de apartamente. P‚n„ la termenul de 10 ani de la cump„rare, sunt oameni care chiar risc„ s„ nu tr„iasc„ p‚n„ atunci ∫i ei nu pot s„-∫i valorifice aceste apartamente ∫i Ón situa˛ia Ón care nu pot s„ le Óntre˛in„, s„ poat„ s„ apeleze la un apartament mai mic.

Deci eu consider c„ este bine venit din toate punctele de vedere ∫i Ón special pentru sprijinul persoanelor v‚rstnice.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamna deputat.

Domnul deputat Gon˛ea, din partea Grupului parlamentar al P.D.

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Dac„ Ón 1995, c‚nd a ap„rut Legea nr. 112, poate prevederile art. 9 alineatul ultim erau justificate, deci interdic˛ia de 10 ani la Ónstr„inarea imobilelor care erau dob‚ndite Ón baza acestei legi, acum, 10—11 ani de la apari˛ia Legii nr. 112, consider„m c„ aceast„ prevedere nu mai este justificat„.

Foarte multe, cum spunea ∫i doamna Popa, imobile care au fost dob‚ndite Ón baza Legii nr. 112 sunt dob‚ndite de oameni care sunt Ón v‚rst„, care sigur nu Ón˛eleg de ce dreptul lor de proprietate la ora actual„ este Óngr„dit, adic„ nu li se d„ voie s„ dispun„ de proprietatea lor cum doresc ei.

De aceea, cred c„ Ónl„turarea acestei prevederi, a acestei interdic˛ii de 10 ani este un lucru benefic, este un lucru care s„ Ómbun„t„˛easc„, dac„ vre˛i dumneavoastr„, circuitul civil al acestor bunuri care au f„cut obiectul Legii nr. 112.

Œn acela∫i timp, reglementarea propune, s„ zic a∫a, o chestiune de echitate, posibilitatea ca cei care au dob‚ndit imobilele s„ poat„ s„ dob‚ndeasc„ ∫i terenul aferent acestor imobile, sigur, respect‚ndu-se prevederile legii.

De aceea noi recomand„m cu c„ldur„ s„ fie votat„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc c„lduros.

Din partea Grupului parlamentar liberal, domnul deputat Uioreanu.

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

P„rerea mea este c„ nu are nici o leg„tur„ cu v‚rsta proiectul domnului C„lian. Dac„ ar fi vrut s„ aib„ leg„tur„ doar cu cei Ón v‚rst„ ar fi men˛ionat c„ terenurile aferente sau acea notificare de 10 ani s-ar fi abrogat doar pentru cei Ón v‚rst„.

Eu zic c„ se poate sus˛ine un asemenea proiect, mai ales c„ cei care au avut de revendicat, termenele au fost dep„∫ite ∫i, bineÓn˛eles, terenurile revendicate nu intr„ Ón categoria celor care sunt reglementate prin modificare. Deci practic P.N.L. va sus˛ine aceast„ modificare. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Alte interven˛ii la dezbateri generale nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Nu exist„ amendamente respinse pe anexa de amendamente admise.

Punctul 1.

Observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Punctul 2?

Punctul 3. Observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptat.

Punctul 4.

Obiec˛ii, comentarii, observa˛ii? Nu sunt.

Adoptat Ón formula propus„ de comisie. Punctul 5.

Obiec˛ii, comentarii?

Adoptat Ón formula propus„ de comisie.

R„m‚ne pentru vot final.

La punctul 18 pe ordinea de zi avem proiectul Legii camerelor de comer˛ ∫i industrie din Rom‚nia. Legea are caracter ordinar.

A fost adoptat„ de Senat.

Raport comun de adoptare din partea Comisiilor juridic„ ∫i de industrii. Suntem camer„ decizional„.

Ini˛iatorul, domnul deputat Silaghi.

Domnule pre∫edinte,

Stimat auditoriu,

A∫ dori s„ v„ cer retrimiterea la comisie pentru c„ a intervenit o diferen˛„ de punct de vedere Óntre cele dou„ comisii care au trebuit s„ fac„ un raport comun ∫i, prin urmare, a∫ dori s„ v„ rog s„ retrimite˛i legea la comisie.

V„ mul˛umesc.

Exist„ observa˛ii sau interven˛ii la aceast„ propunere de procedur„?

Da. V„ rog, domnul deputat Bivolaru.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

S„ fiu sincer, n-am Ón˛eles motiva˛ia retrimiterii la comisie. Dac„ se poate s„ fim mai direc˛i ∫i mai explici˛i Ón aceast„ motivare pentru ca s„ vot„m ∫i Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ ∫i mai ales s„ ∫tim noi, comisia, de ce ne revine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

## Da.

Mai exist„ alte interven˛ii pe chestiunea retrimiterii la comisie, domnule deputat?

Domnul deputat Andon, dori˛i s„ interveni˛i?

## Domnule pre∫edinte,

Sunt pentru retrimiterea la comisie, deoarece vreau s„ anticipez c„ sunt Ómpotriva proiectului de lege ∫i exist„ deci temeiuri s„ mai discut„m prevederile ei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006

## Domnul Mocanu.

Œn˛eleg c„ exist„ acordul ∫i din partea Comisiei de industrii.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Referitor numai la aceast„ tem„ care s-a pus Ón discu˛ie, retrimiterea la comisie, Grupul parlamentar al P.D. nu este de acord cu aceast„ propunere ∫i sus˛ine s„ dezbatem acest proiect de lege pentru c„, nu v„ ascundem, dup„ opinia noastr„, Ón acest proiect de lege, Ón aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ sunt foarte multe prevederi inoportune, anacronice ∫i chiar neconstitu˛ionale, motiv pentru care noi vrem s„ respingem cu totul aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ ∫i nu cred c„ are rostul s-o retrimitem la comisie.

Œn m„sura Ón care ve˛i aproba cu to˛ii dezbaterea acestui proiect de lege ast„zi, voi reveni la dezbateri generale cu mai multe am„nunte.

Domnul deputat Cr„ciunescu, pe retrimiterea la comisie dori˛i s„ interveni˛i?

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Vreau ca colegii mei s„ fie Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ ∫i vreau s„ fac urm„toarele preciz„ri: Ón art. 92 din regulament se stabile∫te care sunt legile organice ∫i care sunt legile ordinare.

Raportul comisiei este pe lege ordinar„, dar la art. 92 alin. 9 punctul 2 lit. n) ne trimite la Constitu˛ie la art. 36 unde se vorbe∫te de proprietate public„. Un articol din aceast„ lege se refer„ la Oficiul Na˛ional al Registrului Comer˛ului, care este o entitate public„, deci nu poate fi trecut„ dec‚t prin lege organic„, ∫i nu lege ordinar„.

Œn plus, ni∫te colegi de la P.S.D. au depus Ón Senat un proiect asem„n„tor ∫i, la nivelul Senatului, la Comisia de industrii se d„ raport de respingere tocmai pe acest lucru, c„ legea este ordinar„ ∫i se discut„ la nivelul Camerei Deputa˛ilor.

Deci sunt pentru a retrimite proiectul la comisie ∫i a stabili dac„ este lege ordinar„ sau organic„. Mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Bivolaru, domnul deputat Márton, domnul deputat Antal, domnul deputat Vainer ∫i, la sf‚r∫it, doamna ministru, Ón Óncheierea dezbaterilor, dac„ nu mai exist„ ∫i alte solicit„ri.

## Stima˛i colegi,

## Domnule pre∫edinte,

Nu este problema acestui caracter de lege organic„. Œntr-adev„r, trimiterea ini˛iatorului oferea caracterul de lege organic„, fiind vorba de proprietate, ∫i discutam chiar de patrimoniul Oficiului na˛ional ∫i patrimoniul Registrului comer˛ului.

Cele dou„ comisii au Ónl„turat aceast„ prevedere neconstitu˛ional„ la art. 59, mut‚nd aceast„ problem„ Óntr-o eventual„ ini˛iativ„ legislativ„ venit„ din partea Guvernului. Acolo va fi vorba de lege organic„, deci acest motiv pentru a fi retrimis la comisie, pe lege organic„, pentru c„ nu se poate, a c„zut. Œn consecin˛„, legea r„m‚ne efectiv ordinar„.

Domnule pre∫edinte,

Av‚nd Ón vedere punctul de vedere al domnului pre∫edinte Sergiu Andon ∫i dac„ ˛inem ∫i noi la acest punct de vedere, dac„ retrimitem la comisie Ón sensul respingerii acestei ini˛iative legislative, revin asupra acestei insisten˛e a mele de a nu se retrimite la comisie ∫i suntem de acord ∫i noi s„ fie retrimis la comisie.

Sensul, domnule deputat, Ól va decide comisia, f„r„ Óndoial„.

Domnul deputat Márton.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor,

Eu cred c„ e bine s„ retrimitem acest proiect de lege la comisie, c„ e bine totodat„ ca, din c‚nd Ón c‚nd, cei de la guvernare, toate partidele, pentru c„ trece vremea, mai uit„ ce avem Ón programul nostru de guvernare ∫i mai pot r„sfoi, de exemplu, pagina 120, nu ∫tiu dac„ vede˛i culoarea, care vorbe∫te despre concesionarea activit„˛ilor registrului comer˛ului ∫i C„r˛ii funciare c„tre sisteme profesionale de tip liberal, pot aprofunda aceast„ idee ∫i Ón comisie s„ g„seasc„ o solu˛ie pe m„sura programului nostru pe care l-am votat cu o mare majoritate Ón Parlamentul Rom‚niei.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Antal.

## Domnule pre∫edinte,

Din partea comisiei am ∫i eu un punct de vedere, av‚nd Ón vedere faptul c„, de fapt, cele dou„ comisii nu s-au Ónt‚lnit Ón comun ca s„ abordeze aceast„ problem„. Fiecare comisie a lucrat singur„, am f„cut un raport noi, cei de la Comisia pentru industrii ∫i servicii, au f„cut un raport colegii no∫tri pe baza raportului nostru Ónaintat de colegii no∫tri de la Comisia juridic„, noi am dezb„tut punctele Ón divergen˛„, urm‚nd ca acele puncte Ón care nu ne-am Ón˛eles s„ fie tran∫ate de plenul Camerei.

Av‚nd Ón vedere aceast„ situa˛ie, eu a∫ mai propune ceva: aceast„ cutum„ de raport comun, practic, nu face altceva dec‚t s„ blocheze un proiect de lege de obicei Ón Parlamentul Rom‚niei, pentru c„ este foarte greu s„ organizezi Ón a∫a fel, dac„ nu faci o comisie mixt„, s„ zicem, din cele dou„ comisii care au fost c„utate cu aceste legi pentru a Óntocmi un raport comun, ca acea comisie mixt„ s„ lucreze, atunci este foarte greu s„ reu∫e∫ti s„ ai un cvorum ∫i acea lege, cum este ∫i Legea camerelor de comer˛, s„ fie abordat„ Ón mod corect ∫i s„ fie prezentat un raport.

Sus˛in ∫i eu retrimiterea la comisie, dar cu precizarea s„ se mai ia o hot„r‚re ca, ∫tiu eu, din fiecare grup

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006 parlamentar s„ fie nominalizat„ persoana care s„ participe la ∫edin˛ele care urmeaz„ a avea loc Ón vederea definitiv„rii raportului ∫i s„ fie, Óntr-adev„r, un raport prezentat Ón mod coerent. ™i sus˛in cele exprimate de colegul nostru Márton, ca s„ avem Ón vedere totu∫i faptul c„ ne-am angajat la ceva ∫i avem un program de guvernare ∫i este o solicitare din partea tuturor Camerelor de comer˛ jude˛ene ca, Óntr-adev„r, dup„ 16 ani, s„ avem o lege ∫i ceea ce s-a construit timp de 13—14 ani de c„tre Camerele de comer˛, Óntr-adev„r, s„ fie tran∫at Ón mod corect, Ón a∫a fel ca s„ nu se reduc„ num„rul societ„˛ilor comerciale, care actualmente, Ón fiecare jude˛, de c‚nd s-a centralizat ∫i aceast„ activitate, hai s„ zicem, num„rul lor s-a redus foarte mult ∫i nu mai prezint„ interes pentru foarte mul˛i.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Domnul deputat Vainer. Urmeaz„ domnul deputat Uioreanu.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

M„ al„tur propunerii colegului nostru Silaghi de la P.N.L., ini˛iatorul proiectului de lege, pentru a sus˛ine retrimiterea la comisie.

Am dou„ argumente Ón plus. Unu, legea prezint„ o importan˛„ cu totul special„. Ea reglementeaz„ un domeniu care tr„ie∫te pe un decret-lege din mai 1990. A venit timpul s„ avem o lege nou„, dar o lege bun„. ™i pentru a fi o lege bun„, comisiile pot lucra mai mult, astfel Ónc‚t lipsa de unitate Ón abordarea ∫i rezolvarea unor probleme s„ se limpezeasc„ mult mai bine. Este vorba de similitudinea care trebuie asigurat„ Óntre rezolvarea problemelor la Camerele jude˛ene ∫i cea de la Camera Rom‚niei.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Uioreanu, care Ón˛eleg c„ Ónchide lungul ∫ir al vorbitorilor pe aceast„ tem„ de interes. A, ∫i domnul deputat Munteanu dup„ aceea.

Sus˛in ∫i eu Óntoarcerea la comisie, Ón numele grupului.

Œn primul r‚nd, dorin˛a ar fi s„ se fac„ comisie comun„, deci nu rapoarte comune, ci comisie comun„, oricum, problemele divergente sunt pu˛ine ∫i sunt legate de modul de organizare a Camerelor, exact cum a spus domnul Vainer. Eu cred c„ s-ar putea da un termen foarte scurt, domnule pre∫edinte, av‚nd Ón vedere c„ de un an de zile cre„m, din aceast„ lege pe care to˛i comercian˛ii o a∫teapt„, plus Camerele de comer˛, cre„m, a∫a, unele dintre partide Óncearc„ s„-∫i creeze un capital politic ∫i e p„cat, pentru c„ este nevoie de aceast„ lege ∫i eu cred c„ ar fi trebuit s-o trecem de mult.

Deci rug„mintea ar fi un termen scurt, pentru ca s„pt„m‚na viitoare s-o putem dezbate Ón cadrul plenului pentru c„ probleme divergente, Ónc„ o dat„ am spus, sunt Ón 2—3 locuri ∫i cred c„ se pot solu˛iona printr-o singur„ ∫edin˛„ comun„.

Mul˛umim.

Mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Munteanu.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Grupul P.S.D. nu este de acord cu retrimiterea la comisie. Pentru c„ tot sunt aici, am ∫i eu argumente s„ sus˛in c„ la vot vom merge pe o decizie politic„, ca Registrul Comer˛ului s„ r„m‚n„ la Ministerul Justi˛iei ∫i sunt suficiente argumente, nu vreau s„ intru Ón detalii, plec‚nd de la cele financiare ∫i p‚n„ la cele organizatorice.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ nu mai exist„ alte interven˛ii, atunci

Procedur„!

Procedur„.

Era pe lista de vorbitori. Œncheia doamna ministru Monica Macovei.

Vina este a mea ∫i o invit pe doamna ministru s„ ia cuv‚ntul.

Este vina mea, am sc„pat. Domnul secretar din partea st‚ng„ Ó∫i asum„ vina Ómpreun„ cu mine.

Mul˛umesc.

Eu nu am auzit nici un motiv de retrimitere la comisie, nici un motiv concret care ar fi chestiunile Ón divergen˛„. Tare mi-e team„ c„ prezen˛a mea aici a determinat aceast„ propunere.

Despre proiectul de lege, Ministerul Justi˛iei are un interes direct, pentru c„ este integrator pe Capitolul 5 — îSociet„˛i comerciale“, ∫i are de pus Ón practic„ 6 directive ale Comisiei Europene ∫i le pune Ón practic„ prin Registrul Comer˛ului.

Registrul Comer˛ului este o institu˛ie autonom„ Ón subordinea Ministerului Justi˛iei, o institu˛ie care se autofinan˛eaz„.

Deci, din acest punct de vedere, lucrurile merg foarte bine, nu o s„ intru Ón detalii acum, nu suntem la dezbateri generale, dar vreau s„ spun foarte clar c„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ nu urm„re∫te Ón nici un fel un interes public. Œn afar„ de aceast„ preluare pe care vrea s„ o fac„, a Registrului Comer˛ului, celelalte dispozi˛ii din acest proiect sunt neconstitu˛ionale, sunt contradictorii cu alte legi Ón vigoare, Codul de procedur„ civil„, Legea insolven˛ei, Legea falimentului ∫i altele.

Deci este un proiect care trebuie respins, care nu aduce nimic nou comercian˛ilor, dimpotriv„, va aduce

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006 numai haos ∫i, repet, nu Ón˛eleg de ce s„ se retrimit„ la comisie. A fost retrimis de c‚teva ori p‚n„ acum, nu s-a indicat nici un motiv exact pentru care ceva n-ar fi Ón ordine Ón acest proiect, a∫a cum a ie∫it de la comisie.

Procedur„, domnul deputat Valeriu Gheorghe.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Cred c„ doamna ministru, care nu este parlamentar, nu prea are de-a face cu trimiterea sau neretrimiterea la comisie a unui proiect de lege.

Aceasta este treaba Parlamentului, a Camerei Deputa˛ilor sau a Senatului. Poate data viitoare sau Ón legislatura viitoare ve˛i fi senator sau deputat, probabil din partea P.D., ∫i atunci o s„ pute˛i avea acest drept.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Bine, dac„ nu mai exist„ alte interven˛ii pe proceduri diferite, propun totu∫i s„

## **Domnul Dan Nica**

**:**

S„ trecem la votul final!

Cu toat„ considera˛ia, domnule deputat Nica, mai sunt 8 minute din programul de lucru aprobat.

Ce vreau s„ v„ spun despre ce ne-a f„cut s„ depunem aceast„ propunere legislativ„? Deci, necesitatea adopt„rii acestui proiect de lege decurge din faptul c„ la ora actual„, Ón Rom‚nia, activitatea camerelor de comer˛ ∫i industrie nu este reglementat„ printr-o lege.

Singura lege cunoscut„ p‚n„ Ón prezent este cea adoptat„ de Parlamentul Rom‚niei Ón februarie 1929.

Conform prezentului proiect de lege, camerele de comer˛ ∫i industrie sunt organiza˛ii de utilitate public„, autonome, neguvernamentale, apolitice, cu caracter nonprofit, Ónvestite cu personalitate juridic„, create Ón scopul de a ap„ra ∫i sus˛ine interesele economiei ∫i ale comunit„˛ilor de afaceri Ón raport cu autorit„˛ile publice ∫i cu organismele din ˛ar„ ∫i din str„in„tate.

Activit„˛ile concrete, detaliate Ón statute proprii, desf„∫urate Ón vederea ∫i Ón leg„tur„ cu Óndeplinirea atribu˛iilor prev„zute de aceast„ lege sau date Ón competen˛„ prin legi speciale, au caracter de activit„˛i specifice, autorizate, nonprofit, Óntre˛inute prin autofinan˛are, cu excep˛ia celor finan˛ate prin alte surse legale.

Œntre atribu˛iile care revin camerelor de comer˛ ∫i industrie prev„zute de lege ∫i de propriul statut se afl„ posibilitatea de a Ónfiin˛a singure sau Ón colaborare cu cei

Ón drept institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt preuniversitar ∫i universitar de specialitate, ∫coli comerciale, ∫coli industriale ∫i de meserii etc., de a crea burse de studii ∫i practic„ industrial„ ∫i comercial„, de a crea a∫ez„minte pentru asigurarea ∫i ajutorarea mutual„ a comercian˛ilor ∫i industria∫ilor ∫i a∫a mai departe.

Œn ceea ce prive∫te organizarea Camerelor, acest proiect de lege stipuleaz„ constituirea acestora Ón fiecare re∫edin˛„ de jude˛ ∫i municipiul Bucure∫ti, precum ∫i la nivelul na˛ional. Ele pot constitui sucursale, birouri sau puncte de lucru Ón teritoriu unde activeaz„, numite Ón continuare oficii.

Œn func˛ie de necesit„˛ile comunit„˛ii de afaceri ∫i decizia colegiului de conducere a camerei respective, la nivel na˛ional va fi Ónfiin˛at„ Camera de Comer˛ ∫i Industrie a Rom‚niei, cu sediul Ón Bucure∫ti.

Membrii Camerelor de comer˛ ∫i industrie pot fi individuali, colectivi ∫i onorifici. Ei au dreptul s„ fie Ónscri∫i pe listele de aleg„tori pentru a fi desemna˛i ca membri ai adun„rii generale a reprezentan˛ilor, s„ aleag„ ∫i s„ fie ale∫i Ón organele de conducere ale camerelor, s„ beneficieze, Ón condi˛iile legii ∫i ale statutului, de toate serviciile oferite de camer„, s„ sesizeze adunarea general„ sau colegiul de conducere asupra unor eventuale nereguli de func˛ionare a camerei.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Œntruc‚t este ora 12,30, oprim dezbaterile la acest proiect, care vor fi reluate la urm„toarea ∫edin˛„ de plen.

Am avut prima interven˛ie a ini˛iatorului, dac„ vor mai exista al˛i ini˛iatori care doresc s„ intervin„, dac„ nu, va urma comisia la urm„toarea ∫edin˛„.

Rog liderii de grup s„ invite colegii Ón sal„ pentru votul final.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

V„ rog s„ lua˛i loc Ón sal„, pentru a putea trece la votul final.

Trecem la votul final.

Avem, pe lista de vot final, 11 proiecte, ast„zi.

1. Proiectul de Lege pentru aderarea Rom‚niei la Protocolul din 1997 privind amendarea Conven˛iei interna˛ionale din 1973 pentru prevenirea polu„rii de c„tre nave, a∫a cum a fost modificat„ prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta, adoptat prin Actul final al Conferin˛ei p„r˛ilor la MARPOL 73/78, la Londra la 26 septembrie 1997. Legea are caracter ordinar.

Prioritate legislativ„ de integrare. Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc. S-a adoptat.

2. Proiectul de Lege pentru aderarea Rom‚niei la Conven˛ia asupra protec˛iei ∫i promov„rii diversit„˛ii expresiilor culturale, adoptat„ la Paris la 20 octombrie 2005. Legea are caracter ordinar.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc. S-a adoptat.

3. Proiectul de Lege pentru completarea art. 5 din Legea Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995 ∫i a art. 1 din Ordonan˛a Guvernului nr. 13/1993 privind modificarea cuantumului taxelor de ∫colarizare, Ón valut„, a cet„˛enilor din alte ˛„ri care studiaz„ pe cont propriu Ón Rom‚nia. Legea are caracter organic.

Ne afl„m Ón procedur„ de urgen˛„. Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc. S-a adoptat cu 128 de voturi pentru.

4. Propunerea legislativ„ privind asumarea r„spunderii Guvernului asupra unui proiect de lege. Legea are caracter organic.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Comisia propune respingerea.

Propunerea este respins„.

5. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judec„torilor ∫i procurorilor. Legea are caracter organic. Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Comisia propune respingerea.

6. Proiectul Legii serviciului de alimentare cu ap„ ∫i de canalizare. Legea are caracter organic.

Prioritate legislativ„ de integrare. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc. S-a adoptat cu 248 de voturi pentru.

7. Proiectul de Lege privind cre∫terile salariale ce se vor acorda Ón anul 2006 controlorilor financiari din cadrul Cur˛ii de Conturi, salariza˛i potrivit Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Cur˛ii de Conturi. Legea are caracter ordinar.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc. S-a adoptat.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 110/2005 privind v‚nzarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006 spa˛iilor proprietate privat„ a statului sau a unit„˛ilor administrativ-teritoriale, cu destina˛ia de cabinete medicale, precum ∫i a spa˛iilor Ón care se desf„∫oar„ activit„˛i conexe actului medical. Legea are caracter organic

Prioritate legislativ„. Suntem Camer„ decizional„. V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc. S-a adoptat cu 223 de voturi.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 178/2005 pentru prorogarea termenului prev„zut la alin. (1[1] ) al art. 109 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman. Legea are caracter ordinar.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc. S-a adoptat.

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 199/2005 privind unele m„suri pentru continuarea procesului de privatizare a Casei de

Economii ∫i Consemna˛iuni C.E.C. — S.A. Legea are caracter ordinar.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc. Cu 145 de voturi pentru, 106 voturi Ómpotriv„, 3 ab˛ineri, legea a fost adoptat„.

> Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|123953]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 86/2.VI.2006 con˛ine 72 de pagini.**

Pre˛ul: 15,12 lei noi/151.200 lei vechi