Daniel Buda

îCui Ói este fric„ de rom‚ni?“

Apropierea ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„ este de natur„ s„ produc„ temeri, a∫ spune nefondate, fa˛„ de îinvazia for˛ei de munc„“ din Rom‚nia. Recent, Marea Britanie s-a ar„tat foarte protec˛ionist„ Ón ceea ce prive∫te accesul rom‚nilor pe pia˛a britanic„ a for˛ei de munc„, atitudine care tinde s„ fie copiat„ ∫i de Olanda.

Problema _dumping_ -ului social nu mai este demult o noutate Ón ceea ce prive∫te realit„˛ile economice ∫i sociale ale Uniunii Europene. De la realizarea marii pie˛e Ón 1992, marcat„ de cele patru libert„˛i de circula˛ie, a devenit limpede pentru toate statele membre ale Uniunii c„ trebuie s„ abandoneze orice practici restric˛ioniste. P‚n„ la l„rgirea Uniunii Europene cu cele 10 state la 1 mai 2004, Óntre care majoritatea foste state comuniste, problema migra˛iei for˛ei de munc„ Ón interiorul Uniunii a fost una marginal„, fenomenul limit‚ndu-se la îrudele mai s„race“ ale Uniunii, cum ar fi Grecia, Portugalia sau Irlanda. L„rgirea Uniunii la 27 de state membre, Óntr-o formul„ care reune∫te un segment important de popula˛ie provenind din spatele fostei Cortine de Fier, pune aceast„ problem„ Óntr-un moment Ón care Ónse∫i ˛„rile membre cu state vechi Ón Comunitate/Uniune erau confruntate cu problema ∫omajului ∫i a cre∫terii economice.

Œn 2004 a existat ∫ablonul cu frica de îinstalatorul polonez“, venit Ón Occident dup„ aderarea Poloniei la U.E. ∫i dispus s„ lucreze pe bani pu˛ini, dar totu∫i pe euro, ∫i f„c‚nd concuren˛„ confra˛ilor s„i de breasl„ din Occident.

Legile cererii ∫i ofertei, economia de pia˛„ au fost cele care au dat r„spunsul la temerile Ón mare parte neÓntemeiate fa˛„ de acest aflux al for˛ei de munc„ din Est. Œn fond, statele occidentale nu au de ce s„ se team„ de for˛a de munc„ venit„ din Est, av‚nd Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 vedere gradul ei de preg„tire ∫i specializare, dar mai ales mentalitatea acesteia.

Rom‚nia este pe cale s„ repete situa˛ia de adversitate din partea Occidentului de care au avut parte ∫i fostele ˛„ri comuniste. Aceast„ adversitate este nejustificat„. Rom‚nii nu pleac„ pentru prima dat„ Ón Europa odat„ cu 1 ianuarie 2007. Œn ultimii cinci ani ∫i mai ales dup„ eliminarea vizelor, lucr„torii rom‚ni Ón Occident au devenit o realitate cotidian„, care a fost Óncurajat„ chiar de unele state occidentale. Nu pot s„ nu fac referire la îc„p∫unarii“ din Spania, c„rora forma˛iunile politice autohtone le-au cerut ∫i voturile. Œn afara unor cazuri izolate de infrac˛ionalitate m„runt„, rom‚nii pleca˛i la munc„ Ón Occident s-au dovedit a fi harnici ∫i muncitori. Poate acesta este unul dintre motivele care Ói Óngrijoreaz„ pe unii occidentali.

Atitudinea Marii Britanii este regretabil„. De fapt, dac„ ar fi s„ ne uit„m mai atent Ón trecutul nostru istoric, englezii au fost de prea pu˛ine ori al„turi de rom‚ni. De la sus˛inerea Imperiului Otoman Ón detrimentul independen˛ei Principatelor Rom‚ne Ón secolul al XIX-lea ∫i p‚n„ la t‚rgul procentajelor de la Ialta prin contribu˛ia lui Winston Churchill, rom‚nii n-au prea avut ce a∫tepta din partea Albionului.