Mircea Valer Pu∫c„

îCum de-i posibil a∫a ceva?“ Moto:

Mult e dulce ∫i frumoas„ limba ce-o vorbim,

Dar ce greu e s„-n˛elegem ceea ce citim...

Statul de drept. Sintagma define∫te acea situa˛ie, caracteristic„ unei democra˛ii func˛ionale, Ón care regulile (con˛inute Ón Constitu˛ie, legi ∫i alte reglement„ri subsecvente) sunt respectate de autorit„˛i ∫i persoane (fizice sau juridice), autorit„˛ile asigur‚nd aceasta prin Óndeplinirea rolului ∫i responsabilit„˛ilor conferite de lege... Teza din Constitu˛ie potrivit c„reia îNimeni nu este mai presus de lege“ este punctul de plecare care fundamenteaz„ statul de drept. Principiul separa˛iei puterilor Ón stat este o alt„ premis„, al„turi de principiul controlului ∫i echilibrului puterilor din stat. Dar ca statul de drept s„ existe trebuie ca toate cele amintite anterior s„ fie probate Ón practic„, nu doar s„ r„m‚n„ liter„ (moart„!) Ón texte de lege...

De multe ori clasa politic„ se am„ge∫te, oferind poporului circ Ón speran˛a c„ va reu∫i s„ estompeze propriile defecte sau, mai grav, s„ distrag„ aten˛ia de la propriile infrac˛iuni, atunci c‚nd (din c‚nd Ón c‚nd!) este prins„ cu m‚˛a-n sac! Dar cel mai grav atentat la statul de drept Ól constituie ac˛iunea deliberat„ de a nu respecta prevederile legale de c„tre persoane care ocup„ func˛ii de decizie Ón structurile de putere. Nu pu˛ine au fost situa˛iile Ón care, urm„rind interese nelegitime, uz‚nd de pozi˛ie, persoane aflate Ón fruntea unor autorit„˛i ale statului dau cu tifla ∫i, dur‚ndu-i Ón cot de lege, de statul de drept etc., decid s„ fac„ exact cum vor, nu cum cere legea.

Friz‚nd absurdul, îmotiva˛ia“ abuzurilor este pus„ pe seama dificult„˛ii de a citi ∫i interpreta textele legilor, scrise Ón dulcea limb„ rom‚n„, ∫i Ón diversitatea îÓn˛elesurilor“ pe care îcititorul“ le descoper„... U∫urin˛a cu care îm„rimile zilei“ pot face din alb negru ∫i invers pentru a-∫i motiva ac˛iunile devine emblematic„! Astfel, prevederile imperative sunt interpretate a fi op˛ionale, nega˛iile, ca fiind afirma˛ii...

Dintre situa˛iile petrecute anterior ∫i care se Óncadreaz„ Ón acest tip de comportament voi aminti doar un singur caz: lovitura de stat ini˛iat„ de domnul Emil Constantinescu Ón momentul Ón care emitea decretul preziden˛ial de revocare a primului-ministru Radu Vasile. Faptul c„ nu avea aceast„ prerogativ„, faptul c„ a provocat un incident constitu˛ional, c„ Ón Rom‚nia (proasp„t acceptat„ la negocierile de aderare la Uniunea European„) dou„ persoane revendicau func˛ia de ∫ef legitim al Guvernului n-a mai contat... A contat doar ambi˛ia de a îdemonstra cine-i ∫eful“! Incidentul cu pricina, solu˛ionat la acea vreme printr-o negociere îpolitic„“ Óntre protagoni∫ti (care Ón final îau b„tut palma“), a produs efecte pe care personal le consider nefericite ∫i care s-au materializat cu prevederea din Legea de revizuire a Constitu˛iei nr. 429/2003 care stipuleaz„ (expres!) c„ pre∫edintele nu-l poate revoca pe primulministru (art. 107 alin. (2) din Constitu˛ia revizuit„, aprobat„ prin referendum Ón 2003). Faptul c„ ∫i p‚n„ la revizuire acest lucru era interzis pre∫edintelui, c„ solu˛ia convenit„ Ón 1999 Óntre domnii Emil Constantinescu ∫i Radu Vasile a fost de a respecta (sic!) Constitu˛ia ∫i de a se apela la institu˛ia demisiei pentru a ie∫i din impas... a fost uitat! Cei care au insistat ca legea de revizuire s„ con˛in„ expres prevederea amintit„ nu ∫i-au mai amintit de demisia pe care pre∫edintele de atunci, Emil Constantinescu, i-a cerut-o primului-ministru Radu Vasile ∫i de faptul c„ acesta chiar a scris-o, a semnat-o ∫i ∫i-a Ónaintat-o! Situa˛ia comic„, la acel moment, creat„ de Ómprejurarea prin care pre∫edintele, cel care semnase decretul de revocare, se adresa celui proasp„t revocat ∫i-i cerea demisia dintr-o func˛ie pe care nu i-o recuno∫tea, nici nu mai conteaz„!