Stenogramă plen

Mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

Anul trecut, Guvernul Rom‚niei le promitea grevi∫tilor din sistemul de Ónv„˛„m‚nt ∫i studen˛ilor o schimbare radical„ Ón bine a condi˛iilor Ón care ace∫tia Ó∫i desf„∫oar„ activitatea. Promisiunile veneau spre finalul celei mai lungi ∫i mai grave crize a Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc, dup„ nenum„rate zile de t„cere, dup„ altele de b‚lbe, dup„ mult„ abureal„ ∫i, desigur, numai dup„ ce s-a auzit zgomotul pumnului preziden˛ial Ón masa de la Cotroceni.

Profesorii au crezut, ∫i-au impus s„ cread„ c„ m„car de acea dat„ Guvernul nu minte, c„ Ói pas„ de lefurile de mizerie ale cadrelor didactice, de bursele mai mult simbolice ale studen˛ilor, de c„minele insalubre Ón care ace∫tia locuiesc claie peste gr„mad„ ∫i pentru asta, uneori, mai dau ∫i ∫pag„...

N-a fost s„ fie, Óns„!

Copiii guvernan˛ilor oricum nu tr„iesc din burse ∫i oricum nu locuiesc Ón acele c„mine insalubre, iar m„ririle salariale sunt o dulce poveste, pe l‚ng„ insisten˛a manifestat„ de finan˛i∫tii portocalii pentru impozitarea medita˛iilor.

Iat„, Óns„, c„ jocul acesta al promisiunilor f„r„ acoperire, f„cute sub imperiul neputin˛ei ∫i incompeten˛ei, dup„ re˛eta — singura, de altfel, cunoscut„ — îS„ te faci frate cu dracul p‚n„ treci puntea!“, nu mai poate continua. Sindicatele se preg„tesc, din nou, de grev„. Studen˛ii amenin˛„ cu ample ac˛iuni de protest dup„ 15 martie. Din iunie Óncep examenele, dac„ nu cumva chiar mai cur‚nd de luna iunie se va ajunge la Ónghe˛area anului ∫colar.

Depinde de Guvern ce se va Ónt‚mpla de aici Ónainte!

Dar depinde ∫i de noi, cei pe care cet„˛enii ne-au ales s„ le reprezent„m ∫i s„ le sus˛inem interesele, s„ oblig„m Guvernul nu s„ mute mun˛ii din loc, ci s„ Ó∫i fac„ datoria cu profesionalism. ™i s„ nu mai mint„! V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din Grupul parlamentar al P.N.L., domnul deputat Ioan Ghi∫e.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Prezenta declara˛ie politic„ este un apel c„tre pre∫edintele ˛„rii, primul-ministru ∫i Ón mod special c„tre ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei ∫i liderii

marilor blocuri sindicale. Titlul: îUrgen˛a ∫i necesitatea unei politici salariale corecte Ón Rom‚nia“.

Azi Ón Rom‚nia salarizarea Ón sectorul public se prezint„ ca un sistem cu o serie Óntreag„ de anomalii, care genereaz„ nedreptate, frustrare ∫i, mai apoi, o incapacitate cronic„ a statului de a sus˛ine un sistem de pensii pentru un trai decent. Exemplele concrete sunt edificatoare Ón sus˛inerea temeiniciei celor afirmate mai sus.

O profesoar„ cu gradul didactic I, care pred„ la liceu, are un salariu cu 1,2 milioane de lei mai mic dec‚t un poli˛ist debutant, f„r„ studii superioare, t‚n„r care, Ón urm„ cu c‚teva luni, i-a fost elev.

Un t‚n„r cadru didactic, dup„ 16 ani de preg„tire, la Ónceput de carier„ profesional„, este salarizat lunar cu 3—4 milioane de lei. Ace∫ti bani nu Ói ajung nici m„car s„ achite Óntre˛inerea unei garsoniere, s„ pl„teasc„ naveta pentru deplasarea la serviciu ∫i hrana pentru el. Practic, acest t‚n„r profesor, pentru a putea face munca de cadru didactic pentru educa˛ia copiilor ∫i tinerilor, trebuie sus˛inut financiar de c„tre familia sa.

Œn acela∫i timp, un inginer care ocup„ func˛ia de director la un CET, societate aflat„ sub autoritatea local„, c‚∫tig„ lunar sume de 60—80 de milioane de lei, Ón timp ce pensia lunar„ a unui inginer care Ón urm„ cu c‚˛iva ani a de˛inut aceea∫i func˛ie este abia de 4 p‚n„ la 5 milioane de lei.

Œn sectorul energetic salariile personalului cu calificare medie ∫i superioar„ dep„∫esc de c‚teva ori salariul unui medic primar, care dup„ 25 de ani vechime Ón munc„ este salarizat cu mai pu˛in de 10 milioane de lei lunar. Un singur tratat de specialitate medical„ cost„ peste 1—1,5 milioane de lei bucata.

O persoan„ care st„ acas„ pentru Óngrijirea copilului Ón v‚rst„ de p‚n„ la doi sau trei ani prime∫te de la stat mai mul˛i bani dec‚t dac„ ar lucra pe postul corespunz„tor calific„rii profesionale ∫i mai mult dec‚t un medic specialist cu 20 de ani vechime Ón munc„ ∫i care face c‚te patru g„rzi lunare de 30 de ore.

Un ofi˛er din structurile militarizate se pensioneaz„ la 45—50 de ani ∫i prime∫te lunar pensie de peste 20 sau 30 de milioane de lei, plus plata unei sume care variaz„ de la 200 p‚n„ la 940 de milioane de lei, achitat„ cu ocazia pension„rii.

Œn industrie, sute de mii de lucr„tori primesc salarii compensatorii pe doi ∫i trei ani, salarii care dep„∫esc cu mult salariul mediu pe economie.

Magistra˛i din structurile de v‚rf ale sistemului judiciar primesc o indemniza˛ie lunar„ de peste 100 de milioane de lei ∫i pensii corespunz„toare acestor sume. Œn acela∫i timp, unor salaria˛i care au lucrat mai mult de 32 de ani Ón regim de munc„ de trei schimburi Ón sistemul public li se d„ o pensie de sub trei milioane de lei.

Restructurarea economic„ Ón variant„ social-democrat„ Ónseamn„ ca zeci de mii de oameni s„ primeasc„ c‚te 36 de salarii lunare compensatorii ∫i s„ stea acas„.

Exemplele prezentate sunt adev„rate, din p„cate, ∫i prezint„ realitatea din vie˛ile a milioane de cet„˛eni rom‚ni. Acestea demonstreaz„ dezastrul sistemului public de salarizare ∫i protec˛ie social„.

Acesta este adev„rul. R„m‚ne s„ vedem cum este cu dreptatea!

Œn sistemul comunist, ierarhizarea salariilor Ón domeniul bugetar se f„cea dup„ urm„toarea ordine: structurile militare (securitatea, mili˛ia, armata), activul de partid

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 P.C.R., justi˛ia, minerii, administra˛ia, educa˛ia, s„n„tatea ∫i, la urm„, cultura.

O compara˛ie cu situa˛ia actual„ ne demonstreaz„ esen˛a filosofiei social-democrate care st„ la baza sistemului de salarizare ∫i pensii din prezent. Sistemul actual promoveaz„ incompeten˛a, lipsa de responsabilitate individual„, Ón unele cazuri, obedien˛a politic„. Statul acas„ ∫i nemunca sunt mai pre˛uite dec‚t competen˛a ∫i munca cinstit„ Ón sectorul public. Cine st„ acas„ ∫i face copii ajunge s„ primeasc„ un venit mai mare de la stat dec‚t cel care munce∫te din greu Ón trei schimburi.

Œn fapt, se produc efectele unui sistem care a creat o inversiune a valorilor. S-a creat protec˛ie social„ exact pentru categorii de persoane, b„rba˛i de v‚rst„ medie, care ar trebui s„ fie grupul cel mai dinamic al societ„˛ii Ón privin˛a muncii ∫i a produsului ei social.

Dreptate social„ Ónseamn„ ∫anse egale Ón condi˛ii de legalitate. Ajutor social moral Ónseamn„ s„ fie ajuta˛i cei care nu pot, ∫i nu cei care pot s„ munceasc„. Pentru ca cet„˛enii s„ tr„iasc„ decent din munc„ cinstit„ trebuie pl„ti˛i corespunz„tor unor valori cum ar fi: importan˛a social„ a muncii, calificare, rezultate ∫i volumul muncii.

Anomaliile din sistemul public de salarizare ∫i de pensii trebuie corectate urgent. Aceast„ sarcin„ revine Ministerului Muncii, Ón special, ∫i Guvernului, Ón general.

Competi˛ia global„ acerb„ Ón mediul economic ∫i integrarea european„ a Rom‚niei vor g„si ˛ara complet nepreg„tit„ dac„ situa˛ia va continua s„ r„m‚n„ ca Ón prezent. Neadaptarea sistemelor de munc„ ∫i protec˛ie social„ la valorile lumii civilizate risc„ s„ plaseze ˛ara noastr„ la periferia na˛iunilor strivite de competi˛ia economic„ global„ ∫i regional„.

Fa˛„ de actuala situa˛ie, propunem urm„toarele:

1. Prin medierea ∫i coordonarea pre∫edintelui ˛„rii, s„ se desf„∫oare o dezbatere na˛ional„, pentru definirea valorilor societ„˛ii rom‚ne∫ti care trebuie promovate prin sistemul public de munc„ ∫i protec˛ie social„.

2. Adoptarea unei strategii na˛ionale pentru promovarea muncii ∫i sus˛inerea protec˛iei sociale.

3. Realizarea unui acord politic al principalelor partide parlamentare, pentru sus˛inerea strategiei na˛ionale pentru promovarea muncii creative, a inteligen˛ei ∫i valorii.

4. Realizarea unui acord social Óntre Guvern, sindicate ∫i patronate.

5. Revitalizarea activit„˛ii Consiliului Economic ∫i Social, prin implicarea sa Ón dialogul politic pe temele salariz„rii ∫i protec˛iei sociale.

™i, Ón fine,

6. Publicarea tuturor salariilor din sectorul public. Confiden˛ialitatea salariilor s„ se p„streze exclusiv Ón sectorul privat.

Atragem aten˛ia de la tribuna Camerei Deputa˛ilor asupra importan˛ei, necesit„˛ii ∫i mai ales asupra urgen˛ei unor asemenea decizii, pentru Ómbun„t„˛irea condi˛iilor de via˛„ ale cet„˛enilor rom‚ni.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul deputat Dumitru Puchianu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Stima˛i colegi,

Am intitulat declara˛ia mea politic„ de ast„zi: îOrdonan˛a de urgen˛„ nr. 196/2005, demolatorul industriei lemnului“.

Mai exact, aceast„ ordonan˛„, publicat„ Ón îMonitorul Oficial“ Ón ultima zi a anului trecut, a ajuns s„ creeze mari probleme produc„torilor din industria lemnului. Potrivit acestei ordonan˛e, a fost instituit„ o a∫a-numit„ tax„ de mediu, de 3%, care se percepe pe fiecare factur„, pe tot fluxul tehnologic, din momentul achizi˛ion„rii masei lemnoase ∫i p‚n„ la faza final„ de prelucrare.

Œn fapt, este o tax„ aplicat„ progresiv la alt„ tax„. Cu alte cuvinte, Óntreprinz„torii din industria lemnului trebuie s„ pl„teasc„: 3% din valoarea cump„r„rii masei lemnoase, apoi al˛i 3% din valoarea produselor rezultate din prelucrare, care, la r‚ndul lor, constituie materie prim„ pentru al˛i produc„tori.

Mai explicit: o societate exploateaz„ masa lemnoas„, o alta transform„ bu∫teanul Ón cherestea, apoi, un alt produc„tor proceseaz„ cheresteaua Ón semifabricate, ca apoi acestea s„ devin„ piese ∫i subansamble, iar, Ón final, o societate integratoare s„ produc„ mobil„. Œn concluzie, pe acest flux sunt Óntre 3 ∫i 6 procesatori, ajung‚nd astfel ca aceast„ tax„ s„ suprataxeze Óns„∫i propria tax„, nemaivorbind de energie, de combustibili, de manoper„..., implicit taxele ∫i impozitele ce se integreaz„ Ón pre˛.

Aceast„ multipl„ taxare vine Ón momentul Ón care ∫i a∫a industria de prelucrare a lemnului trece prin momente dificile. Cre∫terea pre˛ului la utilit„˛i ∫i deprecierea cursului euro/leu au dus deja la falimentarea a peste 60% din societ„˛ile din acest sector.

Dar cine vor fi beneficiarii finali ai sumelor colectate din aceast„ tax„? Beneficiarul direct va fi Ministerul Mediului, care are Ón subordinea sa Administra˛ia Fondului pentru Mediu, acest organism artificial, absolut inutil, care, Ón fapt, Ónlocuie∫te un cont bancar, dar cu ce costuri?

Destina˛ia fondului o constituie finan˛area unor proiecte de mediu, destina˛ie l„udabil„, dar de ce este necesar„ introducerea unei multiple tax„ri ∫i mai ales pe spatele unei ramuri a industriei care nu este un factor de poluare?

Oare anali∫tii Ministerului Mediului au ajuns la concluzia aberant„ c„ prin prelucrarea lemnului se sprijin„ implicit o strategie de defri∫are nejustificat„ ∫i deci aceast„ ramur„ important„ a economiei na˛ionale este colateral un factor poluant? Este un fals total! T„ierile se fac Ón regim silvic, fiind urmate de reÓmp„duriri ce duc la regenerarea p„durilor, nu de distrugerea acestora.

S-a vehiculat apoi ideea c„ Ón industria de prelucrare a lemnului sunt utilizate produse chimice poluante, lacuri ∫i vopsele, solven˛i ∫.a. Este un adev„r, acesta este specificul acestei industrii.

Dar tot Ón aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„, independent de taxa de 3% aferent„ exploat„rii masei lemnoase, este prev„zut„ ∫i o tax„ separat„ de 2%, pentru utilizarea îsubstan˛elor ca fiind clasificate periculoase pentru mediu“.

Exist„ legi clare privind defri∫„rile. Exist„ legi clare privind normele de poluare admise Ón unit„˛ile industriale

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 pe specifice de activitate. Exist„ ∫i amenzi pentru cei care nu respect„ legea.

Dac„ Ministerul Mediului are nevoie de fonduri suplimentare pentru noi proiecte, nu este oare mai normal s„ gestioneze Ón mod eficient fondurile existente, exist‚nd diverse suspiciuni privind modul de cheltuire a acestor sume?

Datoria noastr„ de reprezentan˛i Ón aceast„ Camer„ este de a g‚ndi politic, de a g‚ndi Ón perspectiv„, nu fura˛i de interesul de moment. Trebuie s„ g„sim strategia ∫i s„ sus˛inem dezvoltarea ramurilor industriale care ∫i-au dovedit fiabilitatea. Industria de prelucrare a lemnului este, Ón prezent, una dintre pu˛inele ramuri economice care valorific„ materie prim„ autohton„ ∫i care ne-a reprezentat ∫i reprezint„ industria rom‚neasc„ pe pie˛ele externe.

Acestea sunt motivele pentru care, stima˛i colegi, solicit amendarea acestei ordonan˛e, ∫i asta c‚t mai urgent, Ónainte de a demola aceast„ industrie. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M. domnul deputat ™tefan Baban.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Doamn„ pre∫edint„,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, îDegringolada partidelor politice rom‚ne∫ti“

Œnceputul acestui an ofer„ un spectacol gratuit ∫i ilar: scena rom‚neasc„ are ca reprezenta˛ie unic„ busculadele ∫i dezorient„rile principalelor for˛e politice din Rom‚nia. Tensiuni latente ∫i Ón plin„ dezvoltare, lideri contesta˛i sau afla˛i Ón neputin˛a de a gestiona afacerile ∫i/sau scandalurile interne ale propriului partid, frac˛iuni ner„bd„toare s„-∫i impun„ punctul de vedere sau hegemonia, jocuri de culise la mai multe capete pentru crearea de alian˛e de moment ∫i de interese, conflictele din ce Ón ce mai dese ∫i mai profunde dintre conducerea central„ ∫i cea local„ a tuturor for˛elor politice din Rom‚nia reprezint„ actualul tablou al pluripartitismului politic autohton, tablou influen˛at ∫i de presiuni externe, presiuni care genereaz„, la r‚ndul lor, noi bulvers„ri ∫i reorient„ri, alian˛e ∫i solidariz„ri, Ón raport cu interesele proprii sau ale marilor familii de partide europene.

Analiz‚nd pe r‚nd dihonia existent„ Ón r‚ndul partidelor politice din Rom‚nia, putem prezenta ca un îreal succes“ evolu˛ia Alian˛ei D.A., mai ales Ón acest moment. Ceea ce consider„ P.N.L. c„ este bun pentru Rom‚nia ∫i Ón concordan˛„ cu exigen˛ele Uniunii Europene este criticat ∫i refuzat cu vehemen˛„ de c„tre P.D. ™i invers este valabil: o ini˛iativ„ politic„ din dou„ a P.D.-ului este contrat„ de c„tre P.N.L. Fuziunea nici m„car teoretic nu prea mai poate fi realizat„, dar„mite practic!

Partidul Conservator condi˛ioneaz„ continuitatea guvern„rii cu m„suri profunde economice ∫i favorabile oamenilor de afaceri, care reprezint„ cei mai importan˛i membri ai acestui partid, care, din start, a fost catalogat de parteneri drept îo solu˛ie imoral„“.

U.D.M.R.-ul urm„re∫te s„ men˛in„ Ón echilibru balan˛a Óntre drepturile minorit„˛ilor din Rom‚nia, consfin˛ite prin foruri europene, ∫i puterea din aceast„ ˛ar„, pentru a-∫i convinge propriii aleg„tori c„ militeaz„ pentru Óndeplinirea promisiunilor electorale.

Nici Ón tab„ra opozi˛iei lucrurile nu stau mai bine. P.S.D.-ul, partid obedient ∫i care a crezut c„ puterea politic„ este ve∫nic„, se confrunt„ de la Ónceputul anului cu scandaluri serioase legate de personalit„˛ile cele mai proeminente ale sale. Iar c‚nd acestea se autosuspend„ din cele mai Ónalte func˛ii de partid de˛inute sau sunt cercetate de c„tre justi˛ie, inclusiv membrii acestui partid ajung s„-∫i pun„ Óntreb„ri pertinente despre corectitudinea ∫i acurate˛ea celor ce i-au reprezentat.

P.R.M.-ul, cum ajunge s„ creasc„ Ón sondaje p‚n„ la 16-20%, cum i se Ónsceneaz„ imediat un scandal, at‚t legat de propriii membri, care, la un moment dat, devin fo∫ti membri, prin renun˛area la calitatea de P.R.M.-ist, sau legat de alte persoane ∫i partide, pe care alt„ dat„ le-a agreat. ™i, a∫a, P.R.M.-ul a fost îajutat“ s„-∫i mic∫oreze num„rul de parlamentari.

Partidele politice din Rom‚nia zilelor noastre se confrunt„, cu sau f„r„ voia lor, cu o acut„ criz„ de credibilitate, indiferent c„ este vorba despre cele aflate la guvernare sau cele aflate Ón opozi˛ie. Œn consecin˛„, rela˛ia cu electoratul este profund afectat„ fie de incapacitatea reprezentan˛ilor e∫ichierului politic de a r„spunde cerin˛elor ∫i a∫tept„rilor legate de promisiunile f„cute Ón campania electoral„, fie de caren˛ele dovedite de ace∫tia Ón presta˛iile politice zilnice sau s„pt„m‚nale, Ón conduita public„ cotidian„, at‚t a celor de la centru, c‚t ∫i a baronilor locali, to˛i fiind Ónconjura˛i de afaceri∫tii momentului, persoane f„r„ scrupule ∫i f„r„ culoare politic„, dar plini de îbune inten˛ii“ ∫i de comisioane importante.

Œntr-un sondaj recent privind Óncrederea popula˛iei fa˛„ de institu˛iile statului ∫i organiza˛ii, partidele politice au ocupat cu brio un loc coda∫, deci concluzia nu poate fi dec‚t una: Óncrederea se situeaz„ la cote extrem de sc„zute. Motiva˛ia este simpl„, iar cet„˛eanul obi∫nuit, interogat pe strad„ sau Ón pia˛„, o ∫tie foarte bine: acuzele de corup˛ie, exploatarea abuziv„ a puterii Ón folosul propriu sau al grupului care i-a propulsat Ón pozi˛iile cheie, sfidarea cet„˛enilor obi∫nui˛i ∫i transformarea demnit„˛ilor publice Ón surs„ de Ónavu˛ire sunt factorii care au m„cinat Óntr-un timp foarte scurt (doar 15 ani de democra˛ie) for˛ele politice autohtone. Iar pierderea a fost ∫i este ∫i mai mare atunci c‚nd rom‚nii pleca˛i Ón afar„ au comparat activitatea politic„ a partidelor ∫i reprezentan˛ilor acestora din ˛„rile Ón care s-au stabilit cu ceea ce se petrece Ón Rom‚nia.

Corup˛ia a devenit stigmatul vie˛ii politice rom‚ne∫ti. Aici o g„se∫ti cu prec„dere, de∫i nu to˛i membrii partidelor politice pot fi cataloga˛i ca fiind corup˛i. Dar, cum minoritatea se supune majorit„˛ii, a∫a se Ónt‚mpl„ ∫i cu perceperea politicienilor cinsti˛i ∫i decen˛i, pu˛ini la num„r, ce-i drept, din ce Ón ce mai pu˛ini, comparativ cu masa mare de corup˛i, care se eviden˛iaz„ ∫i Ón r‚ndul clasei politice. Grav este c„ fenomenul corup˛iei submineaz„ din interior at‚t partidele politice, c‚t ∫i institu˛iile statului, iar, Ón final, siguran˛a Rom‚niei.

Aceast„ ˛ar„ nu-∫i poate reg„si echilibrul social ∫i politic at‚ta timp c‚t partidele reprezentative pe scena politic„ nu-∫i vor reg„si calea pentru Óndeplinirea priorit„˛ilor stabilite prin propriile programe, nu vor dep„∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 situa˛iile de criz„ prin uniune, ∫i nu prin dezbinare Ón r‚ndul propriilor membri ∫i, mai ales, nu vor reu∫i s„ st„vileasc„ propria corup˛ie. A trecut vremea retoricii ieftine, c‚nd vorbele goale aruncate Ón timpul campaniilor electorale Ónfl„c„rau poporul ∫i demonstrau puterea unuia sau a altuia dintre partide, Ón defavoarea celorlalte.

Ie∫irea din actuala criz„ presupune imperios necesar ie∫irea din marasmul moral Ón care partidele politice, ∫i respectiv politicienii, adic„ noi, au adus aceast„ ˛ar„. Cred cu t„rie c„ activitatea politicienilor trebuie s„ fie una strict politic„ ∫i s„ nu fie amestecat„ cu cea economic„ sau de alt„ natur„. Pentru c„, Ón cazul Ón care nici de data asta nu vom Óncerca cu adev„rat s„ schimb„m ceva, at‚t Ón aceast„ ˛ar„, c‚t ∫i Ón mentalitatea cet„˛enilor, alegerile anticipate sau la termen s-ar putea s„ sanc˛ioneze toate aceste neajunsuri. Iar sanc˛iunea va c„dea asupra tuturor, at‚t a guvernan˛ilor, c‚t ∫i a opozi˛iei, astfel Ónc‚t surprizele ar putea s„ fie de propor˛ii.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Garda Dezideriu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

## Mul˛umesc.

Doamn„ pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Sus˛inerea politic„ a mafiei lemnului din partea inspectoratelor teritoriale de regim silvic ∫i de v‚n„toare, precum ∫i din partea Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, o dovedesc controalele efectuate Ón toamna anului 2005, precum ∫i r„spunsurile false ∫i r„uvoitoare din partea ministerului de resort.

M-a∫ referi la r„spunsul dat la Óntrebarea mea formulat„ la data de 27 aprilie 2005, la care am primit r„spuns din partea domnului secretar de stat Flaviu Lazin Ón plenul Camerei Deputa˛ilor la data de 16 mai 2005, Ón care Domnia sa a sus˛inut men˛inerea Ón func˛ie a acelor ingineri ∫i tehnicieni silvici Ómpotriva c„rora a Ónceput urm„rirea penal„. Totodat„, Domnia sa a considerat un fapt legal concedierea personalului silvic care a lucrat cinstit, cum era cazul unui tehnician de baz„, cum era Pal Antal.

Nu eram mul˛umit de acest r„spuns ∫i am solicitat o revenire. Spre mirarea mea, Ón r„spunsul trimis cu adresa nr. 166.240/16 mai 2005 de c„tre domnul ministru Gheorghe Flutur, eram nevoit s„ constat sus˛inerea oficial„ a mafiei lemnului de la Ocolul Silvic Gheorgheni.

Domnia sa cum a putut afirma Ón r„spunsul men˛ionat c„ efectuarea lucr„rilor fictive de Ómp„duriri nu era Ónregistrat„ la Regia Na˛ional„ a P„durilor, dup„ ce conducerea îRomsilvei“ a eliberat din func˛ie at‚t conducerea Direc˛iei Silvice Harghita, c‚t ∫i a Ocolului Silvic de Stat Gheorgheni pentru aceste fapte ilicite? Aceste sanc˛iuni administrative nu dovedesc oare c„ Regia Na˛ional„ a P„durilor era Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ asupra activit„˛ii mafiei lemnului?

Declara˛iile mele politice ∫i interpel„rile legate de dosarele penale Ón care principalii Ónvinui˛i erau ace∫ti ingineri silvici ∫i care au ajuns pe masa ministrului sau a secretarului de stat r„spunz„tor pentru p„duri oare de ce nu au fost tratate conform legii?

Ministerul de resort, Ón r„spunsurile sale, de ce a luat Óntotdeauna ap„rarea acestor mafio˛i? R„spunsurile dovedesc clar sus˛inerea infractorilor!

Œn cadrul cercet„rilor penale, mafio˛ii din Gheorgheni au beneficiat de sprijinul inspectoratelor teritoriale de regim silvic ∫i de v‚n„toare, Óncep‚nd cu anul 2003, p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2005. Conducerea inspectoratelor a refuzat s„ r„spund„, timp de un an ∫i jum„tate, solicit„rii Inspectoratului de Poli˛ie al Jude˛ului Harghita, pentru verificarea stabilirii cu exactitate a prejudiciului cauzat Ón urma unor Ómp„duriri fictive de c„tre firmelec„pu∫„ ale inginerilor silvici de la Ocolul Silvic de Stat Gheorgheni, motiv pentru care s-au blocat cercet„rile Ón dosarul penal nr. 107/2004 ∫i alte dosare penale, motiv pentru care m-am adresat ∫i Ministerului Agriculturii pentru pedepsirea celor vinova˛i privind favorizarea infractorilor ∫i neefectuarea acestor lucr„ri prin decontare.

Œn r„spunsul s„u cu nr. 166.650/22 noiembrie 2005, domnul ministru Gheorghe Flutur, Ón loc s„ trag„ la r„spundere ∫i s„ ia m„surile necesare potrivit competen˛elor sale, i-a sus˛inut pe cei vinova˛i, propun‚nd Óntr-un mod cinic s„ solicit o expertiz„ tehnic„ judiciar„ pentru constatarea unui prejudiciu nerealizat de c„tre angaja˛ii inspectoratelor teritoriale de regim silvic ∫i de v‚n„toare. Se pare c„ domnul ministru ori nu cunoa∫te legile semnate de Domnia sa ori Ói protejeaz„ pe infractori.

Hot„r‚rea Guvernului nr. 333/26 aprilie 2005 privind reorganizarea direc˛iilor teritoriale de regim silvic ∫i de v‚n„toare Ón inspectorate de regim silvic ∫i de v‚n„toare prevede Ón capitolul II privind atribu˛iile inspectoratelor Ón silvicultur„, prin art. 16, 17, 20, 21, 31 ∫i 32, obliga˛ia inspectoratelor de a verifica anual modul de efectuare a Ómp„duririlor ∫i constatarea deficien˛elor at‚t la birou, c‚t ∫i pe teren.

Œn cazul dosarului penal nr. 107/P/2004, din documentele de birou s-au constat decont„ri fictive, prin firmele-c„pu∫„ ale personalului silvic, prin verificarea devizelor aprobate, fa˛„ de decont„ri efectuate, ∫i raport„ri fictive.

Inspectorii teritoriali aveau obliga˛ia s„ verifice pe teren situa˛ia planta˛iilor ∫i prejudiciul cauzat prin neefectuarea lucr„rilor de Ómp„duriri, constatat deja ∫i Ón birou. Dac„ cade Ón competen˛a profesional„ a inspectoratelor stabilirea prejudiciului, de ce trebuie s„ solicit o expertiz„ tehnic„ judiciar„ sau extrajudiciar„?

Œn consecin˛„, sunt nevoit s„ constat din atitudinea ministrului ∫i a inspectoratelor teritoriale c„ Ón Rom‚nia infractorii sunt proteja˛i la nivel de minister.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

V„ rog, stima˛i colegi, s„ v„ rezuma˛i la cele 3 minute regulamentare pentru fiecare declara˛ie politic„.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, doamna deputat Gra˛iela Iordache. Ave˛i cuv‚ntul, doamn„ deputat.

10 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006

Mul˛umesc frumos. Bun„ diminea˛a!

Doamn„ pre∫edint„,

## Stima˛i colegi,

Ast„zi a∫ dori s„ v„ vorbesc despre Fondul Monetar Interna˛ional, despre Comisia European„, despre Rom‚nia ∫i despre politic„ fiscal„, Ón trei minute, poate chiar mai pu˛in, pentru c„ ceea ce am de spus au spus-o deja al˛ii.

Rata infla˛iei medie 9%, deficit de cont curent 9,4%. Toate acestea suprapuse peste o rat„ a cre∫terii economice mult, mult Óncetinit„, 4,7%. O politic„ monetar„ care este condus„ c„tre: ˛intirea infla˛iei, l„s‚nd tot procesul dezinfla˛iei Ón spinarea B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei; reducerea avantajelor competitivit„˛ii externe a Rom‚niei; sc„derea productivit„˛ii; un deficit al veniturilor bugetare Ón condi˛iile Ón care acesta trebuie s„ ating„ un prag de 35%. Acestea sunt spuse de Fondul Monetar Interna˛ional.

Comisia European„ este mult mai scurt„ ∫i spune doar at‚t: ave˛i impozite prea mici pentru a avea o cre∫tere economic„ sustenabil„. De fapt, aceasta este concluzia.

Rom‚nia. Avem impozite prea mici, Óntr-adev„r. Drept pentru care Óncepem s„ c„ut„m: impozite pe teren, impozite pe cl„diri, impozite pe pia˛a de capital, impozite pe tot soiul de venituri pe care le mai putem g„si ∫i impozita. Din p„cate, nu aceasta este solu˛ia. Vrem cre∫tere economic„? Atunci trebuie s-o spunem, s„ lu„m m„surile de rigoare. Vrem poate, mai degrab„, o cre∫tere economic„ mai Óncetinit„ dar cu o infla˛ie foarte sc„zut„, trebuie s„ lu„m m„surile care se impun pentru aceasta. Aceasta Óns„ impune s„ cunoa∫tem ce vrem. Impune s„ avem o strategie fiscal„.

™i iat„ de ce ast„zi, aici, domnule ministru al finan˛elor, v„ solicit ca orice proiect de Cod fiscal care vine Ón Parlamentul Rom‚niei s„ fie Ónso˛it, Ón prealabil, de o strategie fiscal„ pe termen mediu de cel pu˛in trei ani de zile, strategie care s„ ne dea nou„ garan˛ia c„ ∫tim Óncotro ne Óndrept„m, c„ ∫tim de unde lu„m banii, c„, Óntr-adev„r, avem puterea s„ ne dezvolt„m ∫i c„ putem s„ red„m Óncrederea mediului de afaceri Ón stabilitatea fiscal„, ceea ce nu am avut timp de un an ∫i jum„tate ∫i ceea ce vrem s„ avem de acum Ónainte.

Domnule ministru al finan˛elor, vrem Óntr-adev„r o politic„ fiscal„, ∫i nu c‚rpeal„ bugetar„. V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, doamna deputat.

Din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, domnul deputat Amet Aledin.

Mul˛umesc.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„: îO zon„ economic„ de real„ importan˛„“.

Œntr-un context al globaliz„rii rapide, firesc, este necesar„ o c‚t mai bun„ orientare c„tre pie˛e de desfacere ∫i, Ón acela∫i timp, c„tre ˛„ri de unde pot fi importate m„rfuri Óntrunind corect raportul calitate—pre˛.

O astfel de parte a lumii, cu mari investi˛ii provenind, Ón primul r‚nd, din zona Europei Occidentale, este cea a ˛„rilor din fostul spa˛iu sovietic, precum Azerbaidjan ∫i Kazahstan. Multitudinea de rezerve naturale reprezint„ un motiv serios pentru o colaborare economic„ mai accentuat„ a Rom‚niei cu aceste ˛„ri.

Este foarte adev„rat c„ autorit„˛ile noastre au sesizat aspectul, Ónfiin˛‚nd, la timp, ambasade Ón cele dou„ capitale, tocmai pentru a revigora latura comercial„. La fel de adev„rat este, Óns„, ∫i faptul c„ perspectivele pot fi Ómbun„t„˛ite, Ón condi˛iile Ón care, pe termen mediu ∫i lung, se preconizeaz„ o exploatare superioar„ a resurselor naturale din ˛„rile evocate. Dezvoltarea leg„turilor politice ∫i economice, dincolo de aspectul diplomatic, presupune o orientare eficient„ ∫i o permanentizare a calit„˛ii superioare Óntr-un domeniu vital.

Conform estim„rilor, at‚t Republica Azerbaidjan, c‚t ∫i Republica Kazahstan vor deveni, Ón anii urm„tori, adev„rate for˛e economice ale zonei caspice. Acest am„nunt nu trebuie neglijat, Ón condi˛iile Ón care, Ón lume, exist„ o adev„rat„ competi˛ie pentru asigurarea unor leg„turi comerciale bune cu cele dou„ republici. Rom‚nia este Ón m„sur„ s„ asigure astfel de rela˛ii. Ele sunt benefice ∫i realizabile.

Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Din partea deputa˛ilor f„r„ apartenen˛„ la vreun grup parlamentar, domnul deputat Mircia Giurgiu. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc. Doamn„ pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Titlul declara˛iei mele politice de ast„zi este: îTransparen˛„, Ón loc de confiden˛ialitate transformat„ Ón ho˛ie“.

Œn perioada 16—17 februarie 2006 a avut loc concursul pentru ocuparea a 20 de posturi Ón cadrul Agen˛iei de Pl„˛i ∫i Interven˛ie pentru Agricultur„ — Cluj.

Problemele au ap„rut cu pu˛in Ónainte de Ónceperea concursului. Candida˛ii au aflat c„ trebuie s„ sus˛in„ dou„ probe, una scris„ ∫i un interviu. Numai c„ interviul s-a dovedit a fi o prob„ oral„, f„r„ a se acorda timp candida˛ilor s„-∫i preg„teasc„ r„spunsurile, ∫i a fost o prob„ total netransparent„. Mai mult dec‚t at‚t, concursul nu s-a anun˛at, dup„ cum prev„d legile Ón vigoare, cu 30 de zile Ónainte ∫i nici modalitatea de examinare.

Proba oral„ s-a desf„∫urat ilegal, pe durata a dou„ zile, num„rul candida˛ilor fiind foarte mare, iar unii dintre ei ajung‚nd Ón fa˛a comisiei de examinare la ore t‚rzii, Ón noapte.

Locuri de munc„ at‚t de importante ∫i care vor gestiona fonduri europene trebuie ocupate de persoane bine preg„tite profesional.

Av‚nd Ón vedere cele de mai sus, solicit domnului ministru al agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale s„ dispun„ reorganizarea concursului oral, care va trebui s„ fie deschis presei Ón vederea asigur„rii unei transparen˛e ∫i pentru ca persoanele selec˛ionate s„ fac„ dovada unei bune preg„tiri.

Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006

™i eu v„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., doamna deputat Manuela Mitrea.

Ave˛i cuv‚ntul, doamna deputat.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îP.N.L. Mehedin˛i d„ puncte pentru fiecare cap de P.S.D.-ist“.

Fostul prim-ministru britanic Winston Churchill considera democra˛ia îun sistem politic prost, cel mai bun Óns„ dintre cele pe care omenirea le-a inventat p‚n„ acum“. Acest citat exprim„ o realitate important„.

Nic„ieri Ón lume nu exist„ un sistem politic perfect. Cu toate acestea ∫i Ón ciuda neajunsurilor sale, democra˛ia r„m‚ne singura societate ce permite solu˛ionarea pa∫nic„ a conflictelor.

Democra˛ia Ónseamn„ respect pentru institu˛iile statului, pentru cet„˛eni ∫i pentru competitorii politici. Œn momentul Ón care aceste principii elementare nu se respect„, apar primele elemente ale unui sistem totalitar. Astfel, Ón Mehedin˛i, conducerea liberal„ a Óntocmit o fi∫„ de evaluare ce a fost Ómp„r˛it„ la to˛i directorii de deconcentrate pe care Ói are.

Probabil nimeni nu ar avea nimic de comentat fa˛„ de un exerci˛iu democratic care, la prima vedere, vizeaz„ activitatea directorilor liberali. Nimeni nu s-ar Ómpotrivi dac„ portocaliii s-ar lua la Óntrecere Óntre ei privind anumite idei, doctrine, programe politice sau statut. Nimeni n-ar fi avut nimic de spus dac„ ar fi fost preocupa˛i s„ nu distrug„ ceea ce au construit al˛ii. Dar nu, urma∫ii lui Br„tianu au alte preocup„ri, care l-ar face pe distinsul lor Ónainta∫ s„ se r„suceasc„ Ón morm‚nt...

îTerorismul politic“ practicat de adversarii no∫tri politici continu„ de mai bine de un an, timp Ón care primarii, consilierii locali, directorii P.S.D. au fost supu∫i la presiuni ce ne aduc aminte de epoca lui Stalin.

Sunt unii care au acceptat s„ treac„ Ón barca g„urit„ a puterii actuale ∫i ∫i-au c„p„tat lini∫tea pl„tind un pre˛ mare, dar cei mai mul˛i au ales s„ stea drept Ón fa˛a îciumei portocalii“, pentru c„ ei ∫tiu c„ Rom‚nia va sc„pa de aceast„ plag„.

Din p„cate, de∫i Partidul Social Democrat a tras numeroase semnale de alarm„, iar presa este plin„ de exemple care prezint„ abuzurile actualei puteri, îciuma portocalie“ Ó∫i continu„ opera distructiv„ pe principiul îc‚inii latr„, ursul trece“.

Ce po˛i s„ mai spui c‚nd se acord„ puncte pentru fiecare cap de P.S.D.-ist v‚nat?!

Iat„, pe scurt, con˛inutul fi∫ei de evaluare a directorilor ∫i ∫efilor serviciilor deconcentrate, trimis„ de filiala jude˛ean„ c„tre toate persoanele care au ajuns Ón aceast„ func˛ie cu sprijin politic de la P.N.L. Mehedin˛i, a∫a cum au ap„rut ∫i Ón presa local„ ∫i central„.

Dac„ respectivul director a Óndep„rtat un membru P.S.D. dintr-o func˛ie de decizie la nivelul institu˛iei prime∫te 10 puncte; Ón situa˛ia rezilierii sau Óncet„rii contractelor pentru servicii sau lucr„ri cu firme apropiate P.S.D., cel evaluat va lua 10 puncte de contract reziliat; la criteriul îangajarea membrilor P.N.L.“ se acord„ 5 puncte pe membru angajat; dac„ membrul P.N.L. ocup„ o func˛ie de decizie Ón institu˛ia Ón care colegul lui de

partid a fost angajat, directorul angajat prime∫te un punctaj dublu.

Documentul cuprinde ∫i mai multe anexe. Anexa nr. 2 are dou„ sec˛iuni: A ∫i B.

Sec˛iunea A se refer„ la activitatea politic„ Ón institu˛ie ∫i are un punctaj maxim de 140 de puncte, iar sec˛iunea B se refer„ la imaginea public„ ∫i Ón interiorul institu˛iei ∫i are 60 de puncte. Astfel, din totalul de 200 de puncte pentru ambele sec˛iuni, fi∫a precizeaz„ c„ fiecare liberal trebuie s„ Óndeplineasc„ un punctaj minim de 80 de puncte.

A∫adar, a Ónceput v‚n„toarea ∫i epurarea, f„r„ drept de apel ∫i pe puncte, a tot ceea ce ar putea mirosi a P.S.D., deoarece îvrem s„ corect„m anumite lucruri“, dup„ cum sus˛ine ini˛iatorul acestui fenomen stalinist, antidemocratic ∫i anticonstitu˛ional, pre∫edintele P.N.L. Mehedin˛i.

Cu toate c„ Óncalc„ flagrant legea, deoarece activitatea politic„ Ón institu˛ii este interzis„, directorii liberali au f„cut, totu∫i, evaluarea. Cu un tupeu de neimaginat, guvernan˛ii portocalii demonstreaz„ Ónc„ o dat„ electoratului c„ sunt dispu∫i s„ fac„ orice, Ónc„lc‚nd astfel legile statului ∫i ale democra˛iei, pentru satisfacerea intereselor personale.

C‚˛i P.S.D.-i∫ti trebuie s„ dispar„ sau s„ devin„ Ón ochii opiniei publice corup˛i sau jefuitori de ˛ar„ pentru ca actuala guvernare s„ fie satisf„cut„?! C‚t timp mai este p‚n„ vom asista la execu˛iile publice Ón pie˛e ∫i pe stadioane, promise Ón campania electoral„?

Se pare c„ democra˛ia Ón Rom‚nia este mult mai firav„ dec‚t speram s„ fie, iar criteriul politic de aderare la Uniunea European„ nu mai este at‚t de sigur c„ Ól Óndeplinim.

Rom‚nii nu v-au votat ca s„ Óncepe˛i r„zboiul Ómpotriva unor fra˛i care nu cred Ón culoarea portocalie, ci ca s„ guverna˛i ˛ara.

Realitatea este c„ rom‚nii au Ónceput s„ se sature s„ tr„iasc„ doar cu circ ∫i vor o guvernare capabil„ s„ le asigure un trai decent.

Domnilor guvernan˛i, dac„ nu ∫ti˛i ∫i nu pute˛i guverna, face˛i-v„ un bine: l„sa˛i-i pe al˛ii! Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, doamna deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Rare∫ M„nescu nu este prezent, Dan Mihai Marian nu este, domnul deputat Tiberiu B„rbule˛iu. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc. Doamnelor ∫i domnilor,

™tim cu to˛ii c„ dosarul de legi ∫i alte acte normative privitoare la mediu a fost ∫i r„m‚ne unul dintre cele mai dificile.

A∫a se face c„, Ón cursa contra cronometru declan∫at„ de procesul de armonizare a legisla˛iei na˛ionale cu acquis-ul comunitar Ón domeniu, am generat sute de acte normative referitoare la mediu, la care se adaug„ conven˛ii interna˛ionale ratificate. Toate acestea formeaz„, Óns„, un conglomerat de texte de cele mai multe ori contradictorii, foarte complicate ∫i cu suprapuneri evidente.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 Œn prezent, se afl„ Ón dezbatere, la comisii, Directiva privind prevenirea ∫i controlul integrat al polu„rii, o directiv„-cheie, care responsabilizeaz„ agen˛ii economici fa˛„ de problemele de mediu. Prin transpunerea acestei directive am declan∫at lupta Ómpotriva produsului intern brut negru, cum Ói zic ecologi∫tii, ∫i tindem spre un P.I.B. verde care interna˛ionalizeaz„ ∫i efortul economic al protec˛iei mediului.

Sunt circumspect, Óns„, Óntr-o singur„ privin˛„. Rezerva mea vizeaz„ capacitatea administrativ„ a autorit„˛ilor de a ac˛iona conform acquis-ul comunitar, nu doar de a adera la obiectivele Uniunii Europene.

Institu˛iile statului de la nivel central ∫i local, precum ∫i mediul economic manifest„ o iner˛ie Ón efortul de conformare la normele europene.

Vizavi de aceast„ directiv„, Ón urm„ cu c‚teva luni se anun˛a c„ dintr-un num„r de 716 firme care intr„ sub inciden˛a ei doar 13 au ob˛inut, p‚n„ Ón octombrie anul trecut, autoriza˛ia integrat„ de mediu pentru a putea p„trunde pe pia˛a european„.

Œn condi˛iile Ón care timpul trece ∫i ne apropiem de data ader„rii, m„ Óntreb ce vor face autorit„˛ile abilitate cu ace∫ti agen˛i economici poluatori, av‚nd Ón vedere c„ Uniunea European„ aplic„ amenzi ustur„toare pentru neconformare Ón asemenea cazuri?!

Greut„˛ile caracteristice unui astfel de demers sunt cu at‚t mai mari cu c‚t exist„ agen˛i economici care nici nu ∫tiu c„ instala˛iile lor industriale intr„ sub inciden˛a directivei sau, Ón multe cazuri, se ac˛ioneaz„ haotic ∫i incon∫tient, dup„ principiul: îscap„ cine poate“.

Cred c„ h„˛i∫ul legislativ ∫i permanenta prefacere ce caracterizeaz„ acest domeniu conduc la ineficien˛„ Ón aplicarea prevederilor legislative.

Transpunem directiv„ dup„ directiv„, adopt„m legi, ordonan˛e ∫i hot„r‚ri guvernamentale pe care le arunc„m Óntr-un co∫ pe care scrie mare îMediu“ ∫i din care fiecare Ó∫i alege ce-i convine.

Consider c„ Ón fa˛a unei asemenea infla˛ii legislative, pe care au cunoscut-o ∫i alte domenii, singura solu˛ie este elaborarea unui act normativ cu for˛„ juridic„ superioar„, sub forma unui cod al mediului. Un asemenea act ar asigura o stabilitate a legisla˛iei ∫i ar elimina paralelismele existente, conduc‚nd, totodat„, la o coroborare Óntre prevederile numeroaselor acte legislative din domeniu.

Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul deputat Valeriu Tab„r„. Nu este. Domnul deputat Alexandru Mocanu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi am intitulat-o îApel la intransigen˛„“.

Duminic„ 19 februarie a.c., Ón Teleorman, la Ro∫iori de Vede, a avut loc un tragic accident Ón urma c„ruia ∫i-au pierdut via˛a dou„ persoane.

La ora 4 diminea˛a, Ón centrul municipiului, ca urmare a unei puternice explozii, casa familiei Zaharia a s„rit,

pur ∫i simplu, Ón aer, ca ∫i cum ar fi fost pulverizat„. Explozia, care a afectat toate locuin˛ele pe o raz„ de 150—200 de metri ∫i a b„gat spaima Ón sufletul ro∫iorenilor trezi˛i din somn, buimaci, f„r„ s„ Ón˛eleag„ ce se Ónt‚mpl„, a fost urmat„ de un puternic incendiu. Œntr-un t‚rziu, de sub d„r‚m„turile casei, au fost scoase trupurile neÓnsufle˛ite ale so˛ilor Zaharia, proprietarii imobilului. De bun„ seam„, tragedia a fost generat„ de o mare acumulare de gaze, localizat„, din nefericire, sub casa familiei Zaharia.

Ve˛i fi tenta˛i s„ crede˛i, stima˛i colegi, c„ a fost unul din lungul ∫ir de accidente tragice datorate uzurii avansate a re˛elelor subterane de gaze naturale realizate Ón urm„ cu 40—50 de ani ∫i de atunci, nu-i a∫a, Dumnezeu cu mila.

Ei bine, nu este deloc a∫a. O s„ v„ surprind spun‚ndu-v„ c„ municipiul Ro∫iori de Vede a fost racordat la gaze naturale Ón urm„ cu numai doi ani, iar re˛eaua stradal„ de distribu˛ie are o vechime de maximum 3 ani.

™i atunci, care este explica˛ia? NeÓndoielnic, cauza acestui accident — sper s„ fie primul ∫i ultimul — se datoreaz„, mai mult ca sigur, unor grave deficien˛e de execu˛ie din partea constructorului re˛elei stradale.

Este regretabil, dar ∫i condamnabil Ón acela∫i timp faptul c„, Ónc„ din anul 2003, c‚nd s-a Ónceput execu˛ia re˛elei stradale de distribu˛ie a gazelor naturale, constructorul, dar, aten˛ie!, ∫i institu˛iile abilitate ale statului au fost sesizate Ón nenum„rate r‚nduri oral ∫i Ón scris despre numeroase nerespect„ri ale legilor ∫i normativelor tehnice Ón vigoare, legat de realizarea acestei re˛ele, Óns„ toate aceste sesiz„ri au fost tratate cu superficialitate.

Printre altele, s-a reclamat c„ se folosesc sau se foloseau, la vremea respectiv„, mai bine zis, materiale necorespunz„toare, ˛evi de construc˛ii sudate longitudinal, Ón loc de ˛evi trase de instala˛ii, tronsoanele de conduct„ lansate Ón ∫an˛uri, dup„ sudur„ zona respectiv„ nu s-a mai protejat cu smoal„ ∫i carton sau cu alte materiale specifice. Œn ∫an˛uri nu s-a realizat patul de nisip pe care s„ se a∫eze conductele, iar dup„ lansare ∫i sudarea acestora, astuparea ∫an˛urilor s-a f„cut, pur ∫i simplu, cu fadroma ∫i nu Ón straturi mici, bine compactate, cum prev„d normele. Au fost pozate Ón spa˛ii Ónchise, neventilate, conducte de gaze realizate din ˛evi sudate longitudinal, absolut contrar normativelor.

Dup„ punerea Ón func˛iune a re˛elei, s-a renun˛at la introducerea Ón re˛ea a substan˛elor odorizante: etilmercaptan. Dac„ s-ar fi introdus etil-mercaptan poate c„ accidentul de care vorbim n-ar mai fi avut loc.

Interesant este c„, imediat dup„ accident, adic„ de a doua zi, s-a g„sit etil-mercaptan, re˛eaua a fost odorizat„ ∫i lucrurile par acum a fi normale.

Au fost multe alte sesiz„ri pe care renun˛ a le mai enumera.

Cel care, de peste trei ani, a f„cut foarte multe sesiz„ri pe aceast„ linie se nume∫te Popa I. Ioan, domiciliaz„ Ón Ro∫iori, pe str. Rahovei, bl. 23, et. 3, ap. 12.

Sesiz„rile au fost adresate at‚t autorit„˛ilor locale, c‚t ∫i inspectoratelor Ón construc˛ii ∫i celor I.S.C.I.R., at‚t la nivel teritorial, c‚t ∫i la nivel central. Le-a prezentat, la un moment dat ∫i Óntr-o emisiune Ón direct, pe un post de televiziune.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 La marea majoritate a sesiz„rilor a primit r„spunsuri ∫ablon ∫i a fost, de fiecare dat„, asigurat c„ s-au dispus m„suri. Rezultatele s-au v„zut.

De aceea, cer organelor de anchet„ s„ solicite domnului Popa Ioan s„ prezinte toate sesiz„rile f„cute Ón leg„tur„ cu re˛eaua de gaze, precum ∫i toate r„spunsurile primite.

Solicit organelor de anchet„ ca, dup„ str‚ngerea ∫i analizarea tuturor probelor, s„ dea dovad„ de maxim„ intransigen˛„ fa˛„ de to˛i cei care, executan˛i sau controlori, se fac vinova˛i de deficien˛ele constatate ∫i neeliminate Ón timp util.

Doi mor˛i, dup„ numai doi ani de la punerea Ón func˛iune a unei re˛ele de gaze naturale cu deficien˛e, deja este prea mult.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Adrian Moisoiu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

A∫a se Ónt‚mpl„ c‚nd vorbe∫ti dup„ cineva care este deosebit de... ( _Domnul deputat Ó∫i potrive∫te microfoanele_ .) Am s„ m„ str„duiesc s„ mai cresc eu.

Declara˛ia mea de ast„zi este intitulat„ îToate au acela∫i nume: dorin˛a de guvernare ∫i U.D.M.R.“. Œncerc s„ inventariez foarte pe scurt, un anumit fel de probleme pe care Guvernul C„lin Popescu-T„riceanu este dator s„ le rezolve Ón cel mai scurt timp ∫i care se pare c„ au ajuns la scaden˛„. M„ g‚ndesc la statutul minorit„˛ilor na˛ionale, la problemele ridicate de retroced„rile din centrele istorice ale ora∫elor din Transilvania, la acordul Óncheiat cu guvernul ungar privind modul de func˛ionare pe viitor a Funda˛iei îGojdu“, la îraportul Frunda“ ∫i declara˛iile acestuia, ∫i mai ales la un eveniment care se apropie: marea adunare a secuilor de la Odorheiu Secuiesc din 15 martie 2006. Toate de importan˛„ cov‚r∫itoare pentru statul rom‚n!

Concluzia pe care o trag este c„ aceste probleme nu se datoreaz„ numai actualei guvern„ri. Ele Ó∫i au Ónceputul Ón decembrie 1989. Œntr-o m„sur„ mai mare sau mai mic„, r„spunderea pentru situa˛ia care se cere rezolvat„ ast„zi o au Ón primul r‚nd Ion Iliescu ∫i Emil Constantinescu — ca pre∫edin˛i ai Rom‚niei, dar nu mai pu˛in ∫i fo∫tii premieri Petre Roman, Theodor Stolojan, Nicolae V„c„roiu, Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Is„rescu, Adrian N„stase, c‚t ∫i to˛i ceilal˛i care au condus ˛ara Ón aceast„ perioad„. Toate au o singur„ cauz„: dorin˛a de m„rire, de a Ónc„leca pe un cal prea mare ∫i de a nu fi Ón stare s„ evalueze corect raportul dintre capacitate ∫i pre˛ul pe care Ól ai de pl„tit!

Toate aspectele enumerate au un singur pre˛: alian˛a cu U.D.M.R. ∫i ∫antajul acesteia. Direct sau indirect, U.D.M.R. conduce Rom‚nia!

Statutul minorit„˛ilor na˛ionale reprezint„ o dorin˛„ a liderilor minorit„˛ii maghiare, care de altfel l-au ∫i elaborat, este o obsesie a na˛ionalismului extremist, care a debutat la T‚rgu-Mure∫ Ón ianuarie 1990, prin solicitarea de separare a ∫colilor maghiare de cele rom‚ne ∫i care continu„ ∫i ast„zi prin ac˛iuni de separare

a institu˛iilor artistice (exemplul cel mai recent fiind dorin˛a de a separa ansamblul folcloric profesionist îMure∫ul“ T‚rgu-Mure∫); a fost Ónceputul acestei autonomii declarate culturale, care Ón fapt se vrea teritorial„ ∫i care are drept scop crearea unei lumi paralele cu lumea rom‚neasc„.

Prin retroced„rile centrelor istorice ale ora∫elor transilvane se revine la acele vremuri ale iob„giei Ón care cl„dirile publice destinate Ónv„˛„m‚ntului ∫i institu˛iilor biserice∫ti nu mai apar˛in celor care le-au ridicat ∫i sus˛inut Ón decursul timpului, adic„ rom‚nilor. Solicit„rile institu˛iilor maghiare ∫i ale Bisericii Romano-Catolice de a le fi retrocedate o serie de cl„diri se bazeaz„ pe un fals, deoarece aceste cl„diri au fost ridicate de funda˛ii publice alimentate de la bugetul de stat, la care rom‚nii contribuiau din plin. Iar o funda˛ie nu poate fi proprietatea cuiva, ci doar administrat„ de cineva!

Acela∫i lucru se poate spune ∫i despre Funda˛ia îGojdu“. Emanuil Gojdu a l„sat Óntreaga sa avere pentru educa˛ia tinerilor rom‚ni de rit ortodox din Transilvania, Banat ∫i Ungaria, fiindc„ a∫a era Ómp„r˛irea statal„ la nivelul anului mor˛ii sale, 1869. Nesocotirea voin˛ei testamentare a acestuia reprezint„ o Ónc„lcare grosolan„ a Constitu˛iei Rom‚niei, care garanteaz„ dreptul la mo∫tenire, c‚t ∫i faptul c„ proprietatea privat„ este inviolabil„. Cu ce drept se dore∫te cedarea c„tre statul ungar a peste 800 de milioane de dolari, Ón condi˛iile Ón care bugetul Rom‚niei nu poate asigura fonduri pentru buna desf„∫urare a Ónv„˛„m‚ntului autohton?

Œnfiin˛area unei funda˛ii hibride rom‚no-maghiare îGojdu“ reprezint„ o solu˛ie par∫iv„ demn„ de Machiavelli. Oare c‚˛i asemenea consilieri—tr„d„tori sunt Ón Guvernul Rom‚niei?

C‚t prive∫te senatorul Frunda György, el n-a reprezentat niciodat„ ˛ara al c„rei cet„˛ean ∫i demnitar este! Insolent, el a declarat cu arogan˛„ c„ nu reprezint„ Rom‚nia la Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei, ci minoritatea maghiar„! Pe el Ól deranjeaz„ Constitu˛ia Rom‚niei, Ón care vede îcontradic˛ii“ ∫i consider„ c„ sintagma îstat unitar rom‚n“ este o îno˛iune dep„∫it„ de realitate“. Militeaz„ pentru autonomie teritorial„, dar este ∫i va r„m‚ne Ón continuare la conducerea delega˛iei Rom‚niei la APCE, fiindc„ deciziile Ón Consiliul na˛ional al coali˛iei se iau Ón consens! De altfel, el este sus˛inut de Markó Bélá, cavaler al îMarii Cruci a Ordinului de Fidelitate pentru Patrie“, acordat de Budapesta, ∫i vicepremier Ón Guvernul Rom‚niei!

Marea ∫i delicata problem„ a Guvernului o reprezint„ marea adunare a secuilor de la Odorheiu Secuiesc, care va avea loc la 15 martie 2006, ocazie pentru cei circa 45.000 de participan˛i (c‚t se estimeaz„) s„ proclame, printr-o voin˛„ comun„, autonomia f nutului Secuiesc ∫i dreptul secuilor la autodeterminare.

Liderii U.D.M.R. declar„ cu perfidie c„ dezavueaz„ ac˛iunea Consiliului Na˛ional Secuiesc, pentru c„ ei ∫i-au propus o alt„ cale pentru ob˛inerea autonomiei! Evit„ Óns„ s„ ne spun„ care! Dat„ fiind periculozitatea manifest„rii ∫i faptul c„ ini˛iatorii apreciaz„ c„ proclamarea autonomiei teritoriale a f nutului Secuiesc este mai important„ dec‚t intrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, este deosebit de important ca Guvernul Rom‚niei s„ fac„ publice din timp m„surile pe care le preconizeaz„ pentru evitarea unor ac˛iuni similare cu cele care au avut loc Ón Kosovo Ón urm„ cu c‚˛iva ani.

™i toleran˛a are un sf‚r∫it! F„r„ ambiguit„˛i ∫i echivoc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 ™i c‚nd te g‚nde∫ti c„ toate acestea au un singur pre˛ ∫i o singur„ dorin˛„: a guverna al„turi de U.D.M.R. S„-l admir„m pe domnul Emil Boc, care este un mare actor ∫i joac„ un teatru... ce nu s-a dovedit! Dar s„ vede˛i ce spectacol urmeaz„ s„ dea pe aceast„ tem„ domnul pre∫edinte al Rom‚niei, Traian B„sescu! Mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Nicolae Popa. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Interven˛ia mea de ast„zi are urm„torul titlu: îTaxele vamale falimenteaz„ agricultura rom‚neasc„“.

Realitatea conform c„reia produc„torii agricoli autohtoni fac din ce Ón ce mai greu fa˛„ gravelor probleme ∫i opresiunii cu care se confrunt„ pune Ón pericol real Óns„∫i integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„.

Dac„ greut„˛ile agricultorilor mai au o speran˛„ de reparare ∫i clarificare, Ón schimb, nivelul taxelor vamale percepute pentru produsele agroalimentare din import se manifest„ ca o m„ciuc„, Ón stare s„ distrug„ toate eforturile lor de supravie˛uire pe pia˛a rom‚neasc„.

Cu toate c„ Partidul Conservator ∫i eu personal am semnalat Ón repetate r‚nduri necesitatea adopt„rii unei m„suri clare ∫i eficiente prin care s„ protej„m ˛„ranul rom‚n ∫i produc„torul autohton, stimularea lor pentru a-∫i valorifica produc˛ia realizat„ cu mari eforturi, de fiecare dat„ guvernan˛ii au avut grij„ s„ creeze o stare de concuren˛„ neloial„. M„ refer, Ón mod deosebit, la m„sura de exceptare de la taxele vamale la produsele agroalimentare din import. Aceasta reprezint„ cea mai grea lovitur„ care s-a aplicat agriculturii rom‚ne∫ti Ón ultimii 16 ani, men˛inerea ei Ón stare de subzisten˛„ fiind direct propor˛ional„ cu decizia Guvernului de a percepe taxe vamale mici ∫i de a permite astfel importarea unor produse de slab„ calitate pe pia˛a rom‚neasc„. ™i haide˛i s„ v„ dau c‚teva exemple, ca s„ ne l„murim cu to˛ii. Doar c‚teva, c„ nu avem timp s„ le enumer„m pe toate.

Sunt foarte multe, sunt sute de pozi˛ii. La tomate, de la 120% taxa vamal„ de baz„ la 40%, la castrave˛i de la 130% la 40%, la vinuri de la 315% la 60%, la l‚n„ de la 270% la 18%, la carne de porcine de la 225% la 45%. Sunt doar c‚teva exemple.

Atragem aten˛ia Guvernului c„ o asemenea stare de lucruri va conduce la Ónt‚rzierea materializ„rii Programului îFermierul“, precum ∫i a absorb˛iei Fondurilor SAPARD, aceste practici de descurajare nef„c‚nd altceva dec‚t s„ determine produc„torii rom‚ni ∫i fermierii s„ renun˛e la orice fel de investi˛ii Ón agricultur„.

Concret, cei care au aprobat Hot„r‚rea Guvernului nr. 200 din 13 februarie 2006 de mic∫orare a taxelor vamale ∫i au legiferat de fapt un atentat grav la adresa siguran˛ei na˛ionale ∫i a securit„˛ii alimentare ar trebui s„ fie tra∫i la r„spundere pentru gafa f„r„ precedent pe care au f„cut-o.

Cum pot justifica domnii Bodu ∫i Vl„descu, preocupa˛i de cre∫terea veniturilor la buget, faptul c„, prin m„surile impuse, iau zeci de impozite ∫i taxe, dar, Ón acela∫i timp,

favorizeaz„ produc„torii str„ini pentru a realiza concuren˛„ neloial„ Ón condi˛iile Ón care Fondul Monetar Interna˛ional ne atrage aten˛ia asupra necesit„˛ii Ón„spririi fiscale?!

Œn acest caz, de ce nu majoreaz„ Domniile lor ∫i taxele vamale, pentru a realiza venituri suplimentare la bugetul de stat? Cele mai afectate, bineÓn˛eles, sunt produsele importante pentru orice rom‚n, ∫i anume: legumele ∫i fructele, vinurile ∫i alte b„uturi alcoolice, produsele de ser„, produsele animaliere, produsele vegetale etc., unde peste 50% dintre acestea au fost exceptate de la taxele vamale, iar pentru restul au fost percepute doar taxe vamale simbolice. ™i, bineÓn˛eles c„ aceste lucruri nu fac altceva dec‚t s„-i descurajeze pe to˛i cei care vor s„ mai investeasc„ Ón agricultur„.

Partidul Conservator va solicita retragerea Ón regim de urgen˛„ a acestui act samavolnic de compromitere a agriculturii rom‚ne∫ti.

De asemenea, vom cere stabilirea nivelului taxelor vamale pentru produsele de import doar de consiliile pe produs ∫i de asocia˛iile patronale din domeniul agriculturii.

Noi reiter„m r„spicat c„ nu vom mai tolera s„ fim spectatori neputincio∫i la batjocorirea ˛„ranului rom‚n ∫i a agriculturii, de care se fac vinova˛i unii guvernan˛i de reacredin˛„!

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, domnul deputat Gheorghe Firczak.

Ave˛i cuv‚ntul.

Lini∫te, Ón sal„, v„ rog!

Doamn„ pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îImportan˛a educa˛iei permanente ∫i a form„rii profesionale continue Óntr-o societate Ón dezvoltare“.

Œn perioada 23—26 februarie, am participat la Sarajevo, la invita˛ia Pactului de stabilitate Ón sud-estul Europei, la Conferin˛a îCooperarea femeilor parlamentare Ón sud-estul Europei“, Ónchinate educa˛iei, al„turi de parlamentari ∫i parlamentare din comisiile de egalitate de ∫anse din forurile legislative ale ˛„rilor mai sus amintite.

La Consiliul European de la Lisabona, din martie 2000, a fost subliniat faptul c„ Europa trebuie s„ devin„ cea mai competitiv„ ∫i dinamic„ economie din lume bazat„ pe cunoa∫tere, capabil„ de o cre∫tere economic„ durabil„, cu locuri de munc„ mai multe ∫i mai bune ∫i o mai mare coeziune social„.

Printre obiectivele prioritare ale sistemelor educa˛ionale Ón cadrul Uniunii Europene este ∫i cel referitor la dezvoltarea educa˛iei permanente ∫i a form„rii profesionale continue.

Cunoa∫tem cu to˛ii c‚t de important„ este educa˛ia Ón dezvoltarea poten˛ialului economic, social ∫i cultural al unei societ„˛i, iar societatea rom‚neasc„ nu trebuie s„ fac„ excep˛ie de la aplicarea unei strategii eficiente de dezvoltare a educa˛iei permanente.

De∫i Ón Rom‚nia rata brut„ de cuprindere Ón toate nivelurile de Ónv„˛„m‚nt a crescut Ón ultimii 5 ani cu 5,2%, rata de participare a popula˛iei Ón v‚rst„ de 15—24 de ani la toate nivelurile de educa˛ie ne situeaz„ pe ultimul loc comparativ cu celelalte ˛„ri europene.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 Mai mult, Ón anul 2004, numai 1,5% din popula˛ia Ón v‚rst„ de 25 p‚n„ la 64 de ani a participat la una dintre formele de educa˛ie permanent„, Ón compara˛ie cu o medie de 10,6 Ónregistrat„ Ón statele membre ale Uniunii Europene.

Œn urma particip„rii la conferin˛a mai sus amintit„, Ón cadrul proiectului îCooperarea femeilor parlamentare Ón sud-estul Europei“, la seminarul regional cu tema îPreg„tirea profesional„ continu„“, am constatat c„, Ón majoritatea ˛„rilor participante la proiect, conceptul de educa˛ie permanent„ ∫i formare profesional„ de durat„ nu este acceptat ca un aspect firesc al reformelor educa˛ionale, neexist‚nd o strategie comprehensiv„ Ón domeniu. Din p„cate, nici Rom‚nia nu constituie o excep˛ie, de∫i printre priorit„˛ile ∫i direc˛iile de dezvoltare pentru perioada 2006—2008 ale Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii sunt incluse obiective strategice Ón aceast„ problem„, unul dintre acestea fiind elaborarea unui program na˛ional de educa˛ie permanent„.

Suntem cu to˛ii con∫tien˛i de necesitatea unor m„suri la nivel na˛ional Ón domeniu, pentru c„, Ón lipsa acestora, procentul propus de cre∫tere a ratei de participare la educa˛ia permanent„ de 12,1% Ón perspectiva anului 2010, conform angajamentelor asumate la nivel european de Rom‚nia, reprezint„ doar un frumos ideal.

Pe de alt„ parte, eforturile institu˛ionale trebuie secondate de suportul sectorului privat, care poate juca un rol important prin implicarea, prin finan˛area programelor ∫i a proiectelor de cercetare-dezvoltare.

De asemenea, este nevoie de con∫tientizarea faptului c„ investi˛ia Ón resursa uman„ reprezint„ profit, ∫i nu cheltuial„, a∫a cum se pare c„ percep companiile mici ∫i mijlocii preg„tirea profesional„ Ón Rom‚nia.

Suntem cu to˛ii responsabili pentru viitorul societ„˛ii Ón care tr„im, iar acesta nu poate fi dec‚t unul conform cu angajamentele ∫i a∫tept„rile europene.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Vasile Mocanu.

V„ rog. Ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc. Doamn„ pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia de ast„zi este intitulat„ îFuga de r„spundere a Cabinetului T„riceanu“.

A conduce prin ordonan˛e de urgen˛„ ∫i prin asumarea r„spunderii pentru diferite proiecte de lege reprezint„ cel mai bun mod al unei guvern„ri de a-∫i desconsidera propriul Parlament, iar cine marginalizeaz„ forul legislativ are o problem„ cu democra˛ia. Dictatura este doar la o distan˛„ de c‚˛iva ani.

Œn ultimul an, actualul Guvern a emis sute de ordonan˛e, Óncerc‚nd s„-∫i impun„ punctul de vedere cu for˛a. Œn loc de dezbateri parlamentare, am avut parte doar de ordine militare. Œn locul unor ample discu˛ii despre cele mai bune solu˛ii pentru gravele probleme cu care se confrunt„ popula˛ia, ne-am trezit c„ guvernan˛ii Ó∫i asum„ r„spunderea pe pachete de zeci de legi. Senatorii ∫i deputa˛ii au fost pu∫i doar s„ ridice m‚na, ca

la ∫coal„, iar c‚nd au refuzat acest lucru, au fost mu∫trului˛i ∫i acuza˛i c„ nu vor integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„.

A∫a au trecut prin Parlament, ca g‚sca prin ap„, legi de o importan˛„ extraordinar„ pentru viitorul Rom‚niei. ™i ne referim doar la legile privind s„n„tatea sau justi˛ia. Sub pretextul apropierii legisla˛iei rom‚ne∫ti de cea european„, Parlamentul s-a transformat dintr-un pilon al stabilit„˛ii politice Óntr-un veritabil sac de box, Ón care guvernan˛ii au lovit c‚t de tare au vrut ∫i c‚t de des ∫i-au propus.

Dispre˛ul acesta al actualei guvern„ri fa˛„ de forul legislativ trebuie s„ Ónceteze.

De ce v„ e fric„, domnilor guvernan˛i? Nu cumva, luate una c‚te una, legile pe care tot Óncerca˛i s„ ni le v‚r‚˛i pe g‚t dovedesc o cras„ incompeten˛„ din partea celor care ne conduc? A fabrica legi str‚mbe este foarte u∫or, c‚nd substitui agenda popula˛iei cu agenda personal„. Din p„cate, c‚nd toate aceste legi votate la foc automat de parlamentarii puterii Ó∫i vor produce efectele, va fi prea t‚rziu pentru a mai Óndrepta mare lucru.

Œnc„p„˛‚narea cu care actualul Guvern ∫i-a propus s„ ocoleasc„ Parlamentul ˛ine de inten˛ia nedeclarat„, dar vizibil„ a guvernan˛ilor de a-∫i promova propriile interese f„r„ s„ dea socoteal„. A conduce prin ordonan˛e de urgen˛„ ∫i prin asumarea r„spunderii pentru diferite proiecte de lege reprezint„, de fapt, cel mai bun mod de a fugi de r„spundere.

Descoperim aici o grav„ iresponsabilitate a guvernan˛ilor, pe care am mai Ónt‚lnit-o ∫i Ón urm„ cu vreo opt ani. Dar scaden˛a vine Óntotdeauna! V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.D., doamna deputat Roberta Anastase.

Ave˛i cuv‚ntul, doamn„ deputat.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se refer„ la îM„r˛i∫or — semnifica˛ie, istorie, legend„“.

M„r˛i∫orul era un dar ce ∫i-l trimiteau rom‚nii unul altuia de ziua de 1 martie ∫i consta Óntr-un b„nu˛ de aur sp‚nzurat de un g„itan de m„tase Ómpletit cu fire albe ∫i ro∫ii, pe care persoana ce-l primea Ón dar Ól purta la g‚t p‚n„ c‚nd Ónt‚lnea cea dint‚i raz„ Ónflorit„, pe crengile c„reia depunea apoi darul primit.

B„nu˛ul Ónsemna Ómbel∫ugarea; firele albe ∫i ro∫ii ale g„itanului Ónsemnau fa˛a alb„, precum crinul, ∫i rumen„ ca roza, iar ofranda f„cut„ reginei florilor era o salutare poetic„ adresat„ prim„verii. A∫a aveau vechii rom‚ni obiceiul de a se ura Ón ziua de 1 martie.

M„r˛i∫orul este o s„rb„toare specific rom‚neasc„, care celebreaz„ venirea prim„verii. Œn aceast„ zi oferim persoanelor apropiate m„r˛i∫oare Ón semn de mul˛umire.

Cu privire la simbolul m„r˛i∫orului circul„ ∫i unele legende: cea a Babei Dochia, a Soarelui ∫i a Prim„verii.

Prima zi a prim„verii este ziua Babei Dochia, o b„tr‚n„ zei˛„ agrar„, care moare de 1 martie ∫i rena∫te de mucenici, pe 9 martie. Dochia aduce aminte de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 marea zei˛„ Terra Mater ∫i poate fi asociat„ cu Diana ∫i Iuno de la romani ∫i cu Hera ∫i Artemis de la greci.

Legenda Soarelui spune c„ acesta este Óntruchipat de un b„rbat chipe∫, care a fost Óntemni˛at de un dragon ∫i eliberat de un t‚n„r curajos, dup„ o c„l„torie de trei anotimpuri ∫i o lupt„ acerb„. T‚n„rul nu a mai apucat venirea prim„verii, dar via˛a sa a servit unui scop nobil. De atunci, oamenii obi∫nuiesc s„ Ómpleteasc„ doi ciucuri: unul alb ∫i unul ro∫u.

M„r˛i∫orul este un simbol tot mai bogat Ón semnifica˛ii, o dat„ cu trecerea timpului, Ón ciuda faptului c„ etnografii de la Ónceputul secolului nu-i prea d„deau ∫anse de supravie˛uire.

Din b„tr‚ni se spune c„, dup„ cum este vremea Ón prima zi a lui martie, a∫a va fi toat„ prim„vara, dar ∫i vara. Œn satele transilv„nene, m„r˛i∫orul se aga˛„ ∫i la por˛i, ferestre, la coarnele animalelor, la toarta g„le˛ilor, pentru Óndep„rtarea deochiului, a spiritelor rele, pentru a invoca via˛„, puterea regeneratoare, care se crede c„ ar fi stimulat„ prin Óns„∫i culoarea vie˛ii.

Œn Banat, fetele adun„ stropi de ap„ sau nea de pe frunzele fragilor din p„dure, ca s„ se spele pe obraji, rostind un desc‚ntec.

Incontestabil, m„r˛i∫orul este o s„rb„toare a noastr„, a tuturor rom‚nilor.

V„ invit s„ p„str„m aceast„ tradi˛ie ∫i s„ d„ruim Ón ziua de m‚ine tradi˛ionala fundi˛„ de ro∫u cu alb, la care se adaug„ alte simboluri ale norocului.

A∫a vom face noi, membrii Grupului de euroobservatori ai Partidului Democrat, care vom oferi tuturor doamnelor ∫i domni∫oarelor membre ale Parlamentului European un simbol al tradi˛iei rom‚ne∫ti, Ón semn de pre˛uire, admira˛ie ∫i prietenie.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, doamn„ deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., doamna deputat Lia Olgu˛a Vasilescu.

Ave˛i cuv‚ntul, doamn„ deputat.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Trebuie s„ fac o precizare Ónc„ de la Ónceputul acestei declara˛ii, ∫i anume c„ afirma˛iile pe care le voi face acum nu trebuie s„ implice Ón nici un fel partidul pe care-l reprezint Ón Parlament, dar reprezint„ opiniile mele personale ∫i ale unei p„r˛i importante a electoratului doljean.

Ca deputat, nu pot s„ nu-mi manifest Óngrijorarea fa˛„ de modul Ón care ˛ara noastr„ este preg„tit„ s„ adere la Uniunea European„ ∫i mai ales fa˛„ de modul Ón care va reu∫i s„ treac„ popula˛ia peste ∫ocul postaderare. ™i asta, fiindc„ nici un Guvern nu a explicat p‚n„ acum care sunt costurile reale ale ader„rii, mini∫trii no∫tri responsabili cu integrarea vorbind doar despre cele 30 miliarde de euro pe care urmeaz„ s„ le primim sau suger‚nd c„, de la 1 ianuarie 2007, va curge doar lapte ∫i miere peste rom‚ni.

Nici un cuv‚nt Óns„ despre faptul c„ peste jum„tate dintre angaja˛ii Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii Ó∫i vor pierde locurile de munc„, pentru c„ I.M.M.-urile noastre nu Óndeplinesc condi˛iile impuse pentru a mai putea func˛iona dup„ anul ader„rii.

Nici un cuv‚nt despre faptul c„ celorlalte I.M.M.-uri r„mase pe pia˛„ li se va spune ce ∫i c‚t s„ produc„. Ceva, ceva, tot vom produce, Óns„: cer∫etori. La asta vom fi campioni.

Rom‚nii habar nu au ce-i a∫teapt„ ∫i nici unul dintre mini∫trii care fac strategii postaderare nu le explic„. Poate tocmai fiindc„ nu au o strategie ∫i ei consider„ c„ este suficient ca sondajele de opinie s„ arate c„ majoritatea popula˛iei vrea Ón Uniunea European„, pentru ca, apoi, Dumnezeu cu mila!

Numai c„, Ón ultima perioad„, dup„ ce i-au v„zut pe vecinii no∫tri maghiari cum iau cu asalt magazinele din Ardeal dup„ ce Ungaria ∫i-a aliniat pre˛urile la Uniunea European„, rom‚nii nu prea mai sunt siguri c„ ∫tiu ce vor, lucru reliefat ∫i de ultimele sondaje.

Ca urmare, solicit Guvernului T„riceanu s„ explice popula˛iei care sunt costurile reale ale ader„rii ∫i solicit referendum pe aceast„ tem„.

Dac„ le vom cere rom‚nilor s„ suporte aceste costuri, atunci haide˛i s„-i l„s„m singuri s„ decid„ ce vor! V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, doamn„ deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Andrian Mihei.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte de ∫edin˛„. Declara˛ie politic„: îSalubrizarea clasei politice prin responsabilitate, dezinteres ∫i voluntariat“.

Stima˛i colegi,

Œmi este realmente ru∫ine c‚nd cineva mi se adreseaz„ cu îdomnule deputat“ ∫i-mi este ru∫ine c‚nd imaginea actual„ a Parlamentului este dat„ de iresponsabilitatea cu care se trateaz„ problemele acestei ˛„ri.

Œmi sus˛in afirma˛iile cu un exemplu la Óndem‚n„: lipsa garan˛iilor protocoalelor politice. Aceste contracte politice, aceste protocoale care sunt la ora actual„ ni∫te scheme goale determin„, doamnelor ∫i domnilor, lipsa Óncrederii popula˛iei fa˛„ de cuv‚ntul îpoliticienii“ rom‚ni.

Œnc„lcarea protocoalelor de guvernare duce la aceast„ or„ la promovarea continu„ a nonvalorii ∫i a intereselor personale Ón cadrul institu˛iilor statului ∫i sunt p‚rghii generatoare de corup˛ie ∫i s„r„cie.

Œnc„lcarea cuv‚ntului dup„ bunul-plac al situa˛iei este la ora actual„ o politic„ a unor partide, iar acest fapt calific„ politicianul ca un om corupt ∫i f„˛arnic.

Sunt s„tul de discu˛iile sterile, de suprafa˛„, sus˛inute de politicieni Ón exclusivitate Ón fa˛a televizorului, pe subiecte de importan˛„ major„ pentru rom‚ni, subiecte care nu se mai reg„sesc pe vreo list„ de implement„ri, o dat„ ce politicianul p„r„se∫te audien˛a postului de televiziune.

Acest lucru nu determin„ altceva dec‚t, Ónc„ o dat„, sc„derea credibilit„˛ii omului politic ∫i a Parlamentului, ca institu˛ie.

Cum v„ explica˛i, doamnelor ∫i domnilor, num„rul nejustificat de mare al persoanelor care se reg„sesc pe diferite func˛ii Ón institu˛ii ale statului sau Ón a∫a-numitele deconcentrate ∫i care nu au ce c„uta acolo din lipsa de profesionalism de care dau dovad„?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 Apari˛ia semnalelor de suspiciune Ón leg„tur„ cu contracte ale statului rom‚n, cu societ„˛i comerciale nouap„rute, degradarea evident„ a nivelului de trai al rom‚nului, concomitent cu apari˛ia noilor Ómbog„˛i˛i, toate acestea par premisele continu„rii politicii p„turii sociale superpuse.

Nu este o constatare a vreunei politici moderne. Sesiz‚nd, Ónc„ de acum mai bine de 100 de ani, unul dintre membrii de seam„ ai Partidului Conservator, Mihai Eminescu, califica furturile din avutul statului ∫i sc„derea constant„ a nivelului de trai din ˛ara noastr„ ca fiind fapte ale p„turii superpuse. Da, p„tur„ superpus„: acei oameni care au ca singur interes venirea la putere, pentru a putea avea mai u∫or acces la bog„˛iile ˛„rii.

Eu, Andrian Mihei, vreau s„ ajung s„ m„ pot delimita Ón ochii celor care mi-au acordat votul ∫i, implicit, Óncrederea, vreau s„ m„ delimitez de politicianul rom‚n corupt. Nu doresc s„ fiu asimilat de electorat cu corup˛ii. Mai sunt totu∫i convins c„ printre dumneavoastr„ sunt politicieni cu un puternic sentiment na˛ional, care-∫i iubesc realmente ˛ara, care lupt„ pentru cre∫terea nivelului de trai al rom‚nilor, Ón general.

Dezam„git fiind de politicianismul rom‚nesc, dezam„git fiind ∫i de lupta pentru acapararea prin orice mijloace a avu˛iei na˛ionale, atrag aten˛ia asupra p„turii superpuse, a continu„rii furtului legal din buzunarul celui care, naiv, voteaz„.

Sus˛in, pe aceast„ cale, din nou, votul uninominal ∫i proiectul Legii privind controlul ∫i confiscarea averilor ce nu pot fi justificate legal, care sunt solu˛ii pertinente de sp„lare a obrazului Rom‚niei at‚t Ón fa˛a cet„˛enilor Rom‚niei, c‚t ∫i fa˛„ de Europa.

Trata˛i, doamnelor ∫i domnilor parlamentari, electoratul cu responsabilitate, dezinteres ∫i voluntariat! A∫a s„ ne ajute Dumnezeu!

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat George B„e∫u.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Doamn„ pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îHingherirea presei“.

Este un adev„r ce nu mai trebuie demonstrat acela c„ presa a avut un rol foarte important Ón schimbarea de putere din Rom‚nia anului 2004.

Era de a∫teptat o lung„ ∫i fructuoas„ colaborare Óntre noua putere ∫i pres„, pentru Ómplinirea sloganului electoral, prin care eram Óndemna˛i s„ tr„im bine. Pentru foarte mul˛i rom‚ni a fost mai mult dec‚t un Óndemn. A fost o promisiune f„cut„ inclusiv presei, pe care candidatul Traian B„sescu a asigurat-o de sprijinul s„u total.

Via˛a a b„tut, Óns„, promisiunea ∫i, Ón viziunea pre∫edintelui Traian B„sescu, ziare ∫i posturi de televiziune au devenit dintr-o dat„ du∫mani ai poporului, parte a grupului de interese, v‚rfuri de lance ale corup˛iei. Emise de la nivelul celei mai Ónalte func˛ii Ón stat, asemenea aprecieri macin„ credibilitatea presei, Ón

scopul de a-i reduce capacitatea de influen˛are a opiniei publice.

Concomitent, are loc un proces de manipulare a presei, prin informa˛ii par∫ive care, dup„ publicare, nu pot fi confirmate ∫i se Óntorc Ómpotriva ziarelor ∫i a posturilor de televiziune.

Deontologica prezentare a dreptului la replic„ sau a scuzelor pentru afirma˛ii f„r„ acoperire, bazate pe surse binevoitoare, reduce ∫i mai mult Óncrederea Ón pres„. Ideea care trebuie s„ intre Ón con∫tiin˛a public„ este aceea c„ institu˛ia preziden˛ial„ r„m‚ne singura instan˛„ Ón care rom‚nii trebuie s„ cread„.

De la acest nivel de sc„dere a credibilit„˛ii nici nu mai conteaz„ ce spun ziarele ∫i posturile de radio sau televiziune, pentru c„ publicul ∫tie deja c„ ele dezinformeaz„, c„ sunt p„rta∫e la punerea Ón pericol a siguran˛ei na˛ionale, la lucr„tura antistatal„ a grup„rilor mafiote.

De aceea, nu ne r„m‚ne dec‚t s„ ie∫im Ón pia˛a public„, s„ scand„m numele pre∫edintelui ˛„rii ∫i, eventual, s„ str‚ngem semn„turi pentru a i se conferi puteri depline. Dac„ se poate, pe via˛„. Pentru c„ ∫eful statului ∫tie cel mai bine ce ne dorim: s„ tr„im bine, sub Ón˛eleapta-i conducere!

Sursele prin care s-au scurs c„tre pres„ informa˛ii m„sluite i-au ajutat prietene∫te pe ziari∫ti s„ intre Ón ˛arcul unde se afl„ cei Ón care trebuie s„ se dea cu pietre. De fiecare dat„, informa˛iile otr„vite au fost susurate la urechile presei dinspre mediul guvernamental ∫i cel preziden˛ial. Celor care au utilizat aceste surse le vine greu s„ le deconspire ∫i s„ recunoasc„ bunele rela˛ii pe care le-au avut cu ele p‚n„ nu demult.

Cu siguran˛„, oamenii de pres„ au crezut sincer Ón corectitudinea ∫i Ón prietenia unor func˛ii Ónc„rcate politic. Œn acest caz, proverbul îp„ze∫te-m„ de prieteni, c„ de du∫mani m„ p„zesc singur“ are deplin„ acoperire.

Œn anii Ón care s-a aflat la guvernare, Partidul Social Democrat a fost tratat ca du∫manul presei din Rom‚nia.

Am tr„it r„ceala ∫i chiar adversitatea ziarelor, cu sentimentul unei normalit„˛i a rela˛iei pres„—putere. G‚ndind, Óns„, c„ o administra˛ie eficient„ poate fi evaluat„ favorabil de cet„˛eni ∫i f„r„ ca presa s„-i pun„ un ambalaj str„lucitor, n-am for˛at o prietenie cu ziari∫tii ∫i i-am l„sat pe al˛ii s„ ne fac„ du∫mani cu ei. Œns„, de adversarul care am fost, presa a ∫tiut s„ se fereasc„. Mai mult, bucur‚ndu-se de o larg„ libertate de exprimare, a performat pe seama fostei puteri ∫i a ajuns la un nivel de credibilitate relevat de sondajele de opinie. Numai c„ acum credibilitatea presei deranjeaz„ noua putere.

Pe cei care, p‚n„ nu demult, salutau cu un sentiment de ad‚nc„ r„zbunare martelarea guvern„rii socialdemocrate, i-a cuprins panica. Abuzurile, afacerile oneroase ∫i incompeten˛a sub semnul c„rora se tr„ie∫te bine Ón decor portocaliu trebuie ˛inute departe de ochii ∫i urechile cet„˛enilor. ™i, dac„ suntem prea aproape de Europa, pentru a Ónchide ziare ∫i televiziuni, Ónchidem ziari∫ti. Ucidem, astfel, crest‚nd pu˛in c‚te pu˛in, ideea c„ Ón stat ar fi nevoie ∫i de a patra putere. ™i, ca s„ nu uite c„ nu are voie s„ latre Ónspre Cotroceni, c‚inelui de paz„ al democra˛iei i se taie coada. V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul Rare∫ M„nescu. Nu este Ón sal„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 Domnul Dan Mihai Marian. Domnul deputat Mircea Ciopraga. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îIncompatibilitatea dintre Partidul Na˛ional Liberal ∫i Partidul Popular European“.

Stima˛i colegi,

Consider c„ evenimentul regretabil al proiec˛iei Ón incinta Parlamentului European al controversatului film documentar despre situa˛ia comunit„˛ii ceang„ilor din Rom‚nia — îMade in Rom‚nia — Copiii din diaspora ceang„ilor din Rom‚nia“ — a constituit un alt episod relevant Ón ceea ce prive∫te atitudinea ostil„ a Partidului Popular European fa˛„ de Rom‚nia ∫i aderarea ˛„rii noastre la Uniunea European„.

Evenimentul are date foarte clare Ón acest sens: eurodeputatul maghiar György Schopflin, membru al Partidului Popular European, a sus˛inut Ón mod deschis proiec˛ia acestui film, prin distribuirea repetat„, sub nume propriu ∫i sub sigla PPE, a unor invita˛ii de vizionare cu un con˛inut v„dit tenden˛ios ∫i propagandistic, Ón scopul denigr„rii imaginii externe a Rom‚niei. Se afirm„ Ón textul acestei invita˛ii c„ Ón Moldova ∫i Transilvania ar tr„i o comunitate de ceang„i de aproximativ 60.000 de membri îcare-∫i folosesc limba matern„ Ón familie, deoarece sunt obliga˛i s„ vorbeasc„ rom‚ne∫te atunci c‚nd au de-a face cu autorit„˛ile, la gr„dini˛„, Ón ∫coal„ ∫i la biseric„.“ Mai mult, spune textul invita˛iei, îcei care folosesc limba natal„ sunt pedepsi˛i ∫i batjocori˛i“, fiind Ónsp„im‚nta˛i de a-∫i asuma identitatea Ón mod public. Œn realitate Óns„, aceste informa˛ii nu se confirm„: la recens„m‚ntul din 2002 a reie∫it c„ Ón Rom‚nia tr„iesc 1.266 de ceang„i, dintre care majoritatea au declarat limba rom‚n„ drept limba matern„. Mai mult, minorit„˛ile maghiar„ ∫i german„ din Rom‚nia dispun de ∫coli, biserici, biblioteci ∫i teatre Ón limba matern„, fapt consemnat, culmea, ∫i Ón documentar.

Impactul politic negativ pe plan extern ca urmare a intensei promov„ri ∫i proiec˛iei acestui film nu e de neglijat. Chiar dac„ la vizionare 85% dintre cei prezen˛i Ón sal„ erau deputa˛i, asisten˛i sau func˛ionari maghiari din Parlamentul Europei, textul invita˛iei, extrem de nefavorabil imaginii Rom‚niei, a fost distribuit, Ón repetate r‚nduri, Ón cutiile po∫tale ale tuturor deputa˛ilor europeni.

Chiar daca ∫eful fac˛iunii parlamentare a Partidului Popular European a negat suportul PPE pentru desf„∫urarea proiec˛iei acestui film, calific‚nd sus˛inerea de c„tre colegul maghiar drept un gest individual, irelevant pentru pozi˛ia oficial„ a PPE, asocierea PPE, chiar ∫i tacit„, Ón sus˛inerea acestui eveniment, pare cert„ ∫i Ón continuarea mai vechii atitudini negative a forma˛iunii fa˛„ de Rom‚nia ∫i aderarea ei la U.E.

Œn ultimii ani, punctul de vedere al PPE a fost radical Ón ceea ce prive∫te integrarea Rom‚niei ∫i Bulgariei la 1 ianuarie 2007, mul˛i dintre membrii PPE exprim‚ndu-∫i public rezerve legate de aderarea celor dou„ ˛„ri la aceast„ dat„. De men˛ionat Ón acest sens mai ales mo˛iunea Ónaintat„ recent Ón Parlamentul Olandei, de c„tre Partidul Cre∫tin-Democrat (CDA), membru PPE, pentru am‚narea votului privind ratificarea tratatului de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„, situa˛ie Ón care a fost nevoie ca cele dou„ partide liberale olandeze

s„ construiasc„ o coali˛ie cu partidele din opozi˛ie pentru a reu∫i respingerea mo˛iunii de am‚nare.

Œn opozi˛ie fa˛„ de atitudinea general„ a PPE, liberalii europeni au sprijinit necondi˛ionat Rom‚nia Ón transform„rile democratice de dup„ 1989, dovedindu-se a fi cel mai conving„tor sus˛in„tor al continu„rii l„rgirii Uniunii Europene ∫i dup„ momentul 2004. Partidul Liberal European, al c„rui membru cu drepturi depline din 1997 este ∫i P.N.L., a ac˛ionat Ón mod constant pentru ca Rom‚nia ∫i Bulgaria s„ se integreze Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007. Acest lucru este dovedit mai ales de voturile date de partidele din aceast„ alian˛„ Ón parlamentele na˛ionale Ón favoarea tratatului de aderare a Rom‚niei.

Dat„ fiind diferen˛a major„ de atitudine dintre Partidul Popular European ∫i Partidul Liberal European, devine astfel cu at‚t mai clar„ motiva˛ia justificat„ a P.N.L. de a refuza o fuziune politic„ care l-ar obliga s„ renun˛e la afilierea liberal-european„ ∫i s„ se asocieze tocmai la PPE, o grupare politic„ care s-a dovedit a fi deseori, chiar ∫i Ón mod nejustificat, contra ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„ Ón 2007, obiectiv fundamental Óns„ pentru alian˛a P.N.L.-P.D.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Ultimul Ónscris la cuv‚nt ast„zi, din partea Grupului parlamentar al P.D., doamna deputat Monica Iacob-Ridzi. Ave˛i cuv‚ntul, doamna deputat.

Mul˛umesc mult.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi are ca tem„ îAderarea european„ a Rom‚niei ∫i nevoia reÓnvierii virtu˛ilor rom‚ne“ ∫i o leg pu˛in ∫i de ziua de 1 martie, de m‚ine.

Doamn„ pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Romanitatea neamului rom‚nesc a fost ∫i va r„m‚ne pentru noi prilej de m‚ndrie istoric„. Rom‚nia Ó∫i trage numele de la cetatea Romei, iar limba lui Eminescu seam„n„ izbitor cu cea a lui Dante.

Œn calendarul lui Romulus, Óntemeietorul Romei, Anul Nou se s„rb„torea pe 1 Martie. A∫adar, v„ propun s„ redevenim pentru o clip„ romani ∫i s„ ne amintim c„ m‚ine sunt Calendele lui Marte. Œn opera îFastele“, prin vocea nemuritoare a poetului Ovidiu, regele Romulus spunea:

îEu hot„r„sc ca anul roman s„ Ónceap„ cu tine, Luna dint‚i va avea numele tat„lui meu“.

Iar tat„l viteazului Romulus era chiar Marte, zeul r„zboiului. Œns„ Ón acea zi, zeul Marte Ó∫i scotea coiful ∫i plato∫a, decret‚nd pacea Ón Cetatea Etern„. Œn prima zi a lunii Martie, romanii Ó∫i s„rb„toreau femeile, prin ceremonialul superb al Matronaliilor. B„rba˛ii f„ceau femeilor mici daruri, obicei p„g‚n, Óns„ at‚t de frumos Ónc‚t str„b„t‚nd prin veacuri de lumin„ ∫i Óntuneric a ajuns p‚n„ Ón zilele noastre, sub forma m„r˛i∫orului.

Tradi˛ia spune c„ Ón ziua Matronaliilor, b„rba˛ii Romei se Ómbr„cau Ón ve∫minte femeie∫ti ∫i ascultau cu supunere tot ce le spuneau femeile. Pe 1 Martie, chiar dac„ numai pentru o zi, femeile conduceau Roma ∫i, o dat„ cu aceasta, Óntreaga lume.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 Œn virtutea acestei tradi˛ii, Ón numele femeilor din cetate, m„ adresez azi Domniilor voastre, b„rba˛ilor. Nu v„ speria˛i, bravi urma∫i ai Romei! Nu v„ cerem s„ v„ Ómbr„ca˛i Ón rochii. Nici nu Óntindem m‚inile spre c‚rma puterii. ™tim c„ a˛i z‚mbit neÓncrez„tori ori de c‚te ori femeile au preluat ini˛iativa Ón aceast„ ˛ar„, fie c„ a fost vorba de Ana Ip„tescu sau Ecaterina Teodoroiu. Sau, de ce nu, Monica Macovei, care ast„zi se lupt„ b„rb„te∫te cu hidra corup˛iei, cuv‚nt care, Ón mod inexplicabil, este de genul feminin!

V„ mul˛umim sincer pentru m„r˛i∫oare, pentru to˛i ace∫ti ghiocei frumo∫i din tabl„ poleit„. Nu vrem s„ conducem singure Roma, nici m„car o singur„ zi. Noi, femeile, pre˛uim via˛a mai mult dec‚t puterea! Pentru c„ noi d„m na∫tere vie˛ii.

Prin dreptul conferit de s„rb„toarea Matronaliilor, noi, femeile, dorim s„ readucem Ón discu˛ie virtutea cet„˛enilor romani. V„ reamintim vou„, cinsti˛i urma∫i ai Romei, c„ Rufinus Cornelius a fost exclus din Senat pentru c„ argint„ria familiei sale dep„∫ise greutatea prev„zut„ de lege. V„ reamintim c„ to˛i corup˛ii Romei au fost arunca˛i Ón pr„pastia de sub St‚nca Terpeian„, indiferent de rangul, averea sau culoarea lor politic„. V„ reamintim c„ romanii au deschis ferestre largi spre civiliza˛ie f„r„ a recurge la t‚mpl„rie termopan dob‚ndit„ Ón mod ilicit ∫i fraudulos.

Pentru m„r˛i∫oarele primite, noi, femeile, v„ mul˛umim, oferindu-v„ Ón schimb c‚teva flori din literatura sapien˛ial„, sub genericul Virtus Romana Rediviva, adic„ Virtutea Roman„ ReÓnviat„.

™i acum, cu acordul dumneavoastr„, voi cita:

îMagistra˛i, nu l„sa˛i lingu∫itorul la masa voastr„!“

îVai, vou„, dac„ vreodat„ interesele personale vor trece Ónaintea legii“.

îLegiuitorule, nu l„sa oamenilor de stat timpul s„ se deprind„ cu puterea ∫i onorurile!“

îTrimite b„rba˛ii frumo∫i la teatru ∫i pe cei Ón˛elep˛i Ón Senat!“

îMai devreme sau mai t‚rziu puterea Ón˛elepciunii va fi regina lumii“.

îMagistratule, nu l„sa caprele s„ se apropie de m„slini, nici ho˛ii s„ p„trund„ Ón adun„rile publice!“

îP„m‚nt corupt cu aur. Cer corupt cu smirn„ ∫i t„m‚ie.“

îDac„ s-ar putea preface corup˛ia Ón vioar„, unii ar c‚nta mai frumos dec‚t Paganini.“

îTemplul ho˛ilor, profanat din c‚nd Ón c‚nd de justi˛ie.“ îMagistratule, alung„-i din cetate pe cei care tulbur„ apa ca s„ prind„ pe∫te!“

îLegiuitorule, pune hotar patimilor omului, ca ∫i p„m‚nturilor lui. Cine are pu˛in vrea s„ aib„ mai mult, cine are mult vrea s„ mai aib„ Ónc„!“

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Dac„ tot invoc„m a∫a de frecvent indiscutabila noastr„ latinitate, trebuie s„ avem mereu Ón vedere modelul roman. Str„vechile virtu˛i latine ne sunt ast„zi mai necesare ca oric‚nd. Imperiul roman a fost cea mai durabil„ ∫i cea mai Ónfloritoare structur„ statal„ din istoria omenirii. De la Óntemeierea Romei p‚n„ la c„derea Constantinopolului au trecut 22 de secole.

Uniunea European„, Óntinz‚ndu-se din Elada p‚n„ Ón Albion, din Lusitania p‚n„ la Marea cea Mare, nu este altceva dec‚t reeditarea acelei mari structuri, Ón varianta ei modern„ ∫i democrat„.

Pentru ca ˛ara noastr„ s„ nu rateze aderarea, trebuie s„ continu„m cur„˛enia moral„ a acestui p„m‚nt, Ón spiritul virtu˛ilor romane, dar ∫i ale dreptului european. S„ ne unim for˛ele pentru a ne c‚∫tiga locul meritat Ón acest impun„tor edificiu nu ca epigoni, ci ca demni urma∫i ai Cet„˛ii Eterne.

V„ mul˛umesc.

## **Doamna Daniela Popa:**

V„ mul˛umesc, doamna deputat.

Au depus Ón scris declara˛iile politice din partea Grupului parlamentar al P.S.D. domnii deputa˛i: Dumitru Bentu, Mihai Dumitriu, Emil Radu Moldovan, Monalisa G„l„teanu, Mirela Adomnic„i, Viorel Pupez„, Mihaela Rusu, Aurel Vl„doiu, Aurel Gubandru, Vasile Pu∫ca∫, Gheorghe Chiper, Marin Constantin, C„t„lin Lucian Matei, Valeriu Zgonea, Ion Stan ∫i Marian S„niu˛„.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L. au depus Ón scris declara˛iile politice domnii deputa˛i Emil Strung„, Vasile Pruteanu, Claudius Mihail Zaharia ∫i Mihai M„laimare.

Din partea Grupului parlamentar al P.D. au depus Ón scris declara˛iile domnii deputa˛i Marius Rogin ∫i Traian Iga∫.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M. au depus Ón scris declara˛iile domnii deputa˛i Costache Mircea, Tudor M„tu∫a, Ilie Merce, Vlad Hogea, Marius Iriza ∫i Angela Buciu.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator au depus Ón scris deputa˛ii Daniela Popa, Petru C„lian ∫i Ioan fiundrea.

Depune˛i Ón scris declara˛ia, domnule Vainer? ™i din partea minorit„˛ilor na˛ionale, domnul Aurel Vainer a depus declara˛ia Ón scris.

Œn 5 minute relu„m ∫edin˛a Ón plen.

îCorup˛ia ∫i nep„sarea P.S.D. au distrus ARO — C‚mpulung“

De aproape trei ani, Uzina de Automobile ARO din municipiul C‚mpulung se zbate Óntr-o agonie care pare f„r„ de sf‚r∫it. S-a vorbit, la Ónceput, despre investitorii strategici, de investi˛ii masive, de retehnologizare, de g„sirea unor noi pie˛e de desfacere. Conducerea P.S.D. ne prezenta pe-atunci o situa˛ie idilic„, Ón care toat„ lumea era fericit„, prin venirea îCross Lander“ la C‚mpulung: oamenii Ó∫i p„strau slujbele, ma∫inile de teren urmau s„ fie mai bune ∫i mai ieftine, iar profitul uzinei urma s„ creasc„ p‚n„ la cer. Din p„cate, ca majoritatea promisiunilor f„cute de P.S.D., totul s-a dovedit o mare cacealma, care a distrus Ón mare m„sur„ economia municipiului C‚mpulung Muscel.

Decesul Uzinei ARO — C‚mpulung Ónseamn„, din p„cate, ∫i tragedia a mii de oameni. Oameni care nu ∫tiu din ce vor tr„i a doua zi, oameni obosi˛i de at‚tea promisiuni de mai bine, oameni care au ajuns la cap„tul r„bd„rii. Soarta lor a fost decis„ de c„tre doi dintre exponen˛ii P.S.D. Ón jude˛ul Arge∫: Constantin Nicolescu ∫i Nicolae V„c„roiu, doi politicieni social-democra˛i care n-au avut niciodat„ Ón vedere interesul oamenilor de la ARO.

Astfel, prin larga îbun„voin˛„“ a fostului pre∫edinte al A.P.A.P.S. (actualul A.V.A.S.), Ovidiu Mu∫etescu, s-a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 Óncheiat un contract de privatizare cu îCross Lander“ U.S.A., societate condus„ de îinvestitorul strategic“ John Perez. O firm„ ∫i un investitor despre care cu greu po˛i g„si ni∫te referin˛e credibile, au venit cu 150.000 de dolari ∫i cu un mald„r de promisiuni ∫i au primit, Ón schimb, un patrimoniu de 20 de milioane de dolari, plus ∫tergerea unor obliga˛ii restante de peste 1.600 de miliarde de lei.

Domnii V„c„roiu ∫i Nicolescu chiar nu ∫tiau aceste detalii esen˛iale pentru viitorul fabricii? Experien˛a de care d‚n∫ii fac at‚ta caz Ón nenum„rate ocazii nu le-a spus c„ nu se poate face o privatizare Ón acest mod? Noi spunem c„, a∫a cum aceast„ a∫a-zis„ privatizare a ridicat serioase semne de Óntrebare pentru foarte mul˛i oameni, profesioni∫ti sau nu, era normal s„ fie de natur„ a trezi ∫i aten˛ia îprimilor speciali∫ti ai jude˛ului“. Din p„cate, reprezentan˛ii P.S.D. Ón Parlamentul Rom‚niei au preferat s„ fac„ poze ∫i s„ z‚mbeasc„ frumos ∫i paternalist al„turi de investitor. Nu v„ sup„ra˛i, dar o astfel de atitudine, Ón condi˛iile date, nu ne poate duce cu g‚ndul dec‚t c„ Domniile lor aveau alte motive s„ z‚mbeasc„. A˛i luat cumva ∫i dumneavoastr„ parte la îjocurile“ privatiz„rii, domnilor V„c„roiu ∫i Nicolescu?

S„pt„m‚na trecut„, Curtea de Conturi a constatat foarte clar faptul c„ statul a pierdut prin privatizarea ARO. Œn urma controalelor efectuate la aceast„ societate a reie∫it c„, de∫i a primit facilit„˛i importante, îCross Lander“ nu ∫i-a Óndeplinit obliga˛iile contractuale. îInvestitorul strategic“ John Perez a abandonat ARO C‚mpulung f„r„ s„ fie tras la r„spundere, beneficiind de protec˛ia contractului de privatizare îmarca Mu∫etescu“. Curtea de Conturi a constatat, de asemenea, c„ ARO C‚mpulung a fost v‚ndut„ ilegal, f„c‚ndu-se concesii inadmisibile cump„r„torului, care nu Óndeplinea condi˛iile necesare cerute de lege pentru a fi efectuat„ privatizarea. îCross Lander“ nu a prezentat nici p‚n„ acum scrisoarea de bonitate solicitat„ ca document obligatoriu prin dosarul de prezentare a ofertei de privatizare. Dar ce mai conteaz„ ni∫te acte obligatorii, av‚nd Ón vedere c„ aici au existat interese mari ale unor oameni foarte puternici din P.S.D.?!

Cum ar fi putut domnii Mu∫etescu, V„c„roiu ∫i Nicolescu s„ se Ómpiedice de o asemenea bagatel„ cum ar fi procedurile legale, c‚nd sume importante, probabil, de-abia a∫teptau s„ li se pr„v„leasc„ Ón conturi? Nu s-au g‚ndit c„ prin privatizarea ARO Ón favoarea unui obscur om de afaceri american se pune Ón pericol soarta a mii de oameni? Nu ∫tiau c„ John Perez nu are nici o inten˛ie de a face din ARO o firm„ profitabil„, ∫i c„, de cum va pune m‚na pe uzin„, o va vinde pe buc„˛i, la fier vechi, a∫a cum a f„cut cu fabrica de matri˛e, Ónstr„inat„ ilegal pe 2,7 milioane de dolari? Ba ∫tiau distin∫ii domni, dar nu le-a p„sat. De ce au Ónchis ochii la o asemenea ho˛ie poate judeca oricine.

Ast„zi, John Perez g„se∫te vinova˛i pe toat„ lumea: Guvernul, muncitorii, sindicali∫tii, mai pu˛in pe el ∫i firma îCross Lander“.

Cei care au realizat, din partea statului rom‚n, privatizarea, se spal„ ∫i ei pe m‚ini, ca ∫i cum nu ei ar fi r„spunz„tori pentru dezastrul ARO C‚mpulung. To˛i adopt„ fe˛e de oameni responsabili, care au fost Ón∫ela˛i de îescrocul“ Perez ∫i care au îuitat“ s„-i mai cear„ acestuia garan˛ii.

Prin atitudinea lor din prezent, liderii P.S.D. dau dovad„ de aceea∫i iresponsabilitate care i-a caracterizat

∫i Ón trecut. Ba, mai mult, pre∫edintele executiv al P.S.D. Arge∫, deputatul Filip Georgescu, a dus arogan˛a caracteristic„ social-democra˛ilor la cote pe care nu ni le-am imaginat vreodat„, declar‚nd cu cinism c„ muncitorii musceleni sunt oameni de o calitate Óndoielnic„ ∫i c„ ei sunt, de fapt, vinova˛i pentru e∫ecul privatiz„rii! Incredibil tupeu!

Pe 27 martie va avea loc urm„torul termen (∫i sper„m ultimul) al procesului ARO C‚mpulung. Se a∫teapt„, av‚nd Ón vedere sumele imense datorate de societate, ca justi˛ia s„ se pronun˛e pentru falimentul uzinei. Dac„ lucrurile vor evolua Ón acest mod, se va pune cap„t m„car incertitudinii care planeaz„ de at‚ta timp asupra celor 1.200 de angaja˛i r„ma∫i la ARO. Se vor putea c„uta ∫i g„si solu˛ii pentru ei ∫i pentru municipiul C‚mpulung Muscel, se va putea g„si, Ón sf‚r∫it, o ie∫ire din situa˛ia groaznic„ Ón care se g„se∫te un ora∫ Óntreg.

Ca parlamentari, am sus˛inut ∫i vom sus˛ine Ón continuare toate proiectele ce vizeaz„ dezvoltarea ∫i diversificarea economic„ a zonei C‚mpulung Muscel. Ne vom bate ca proiectului îParcul Kretzulescu“, dar ∫i altora care ar putea ajuta economia acestui municipiu s„ li se acorde aten˛ia cuvenit„ ∫i s„ g„seasc„ finan˛are pentru a putea fi implementate.

Suntem siguri c„ Guvernul T„riceanu va considera refacerea acestei zone ca pe o prioritate ∫i avem convingerea c„, Ón timp ce P.S.D. a administrat ilegal ∫i dezinteresat, noi vom putea s„ le oferim oamenilor o alternativ„ viabil„ pentru a-∫i c‚∫tiga existen˛a, pentru a tr„i decent Ón altminteri superbul municipiu C‚mpulung Muscel.

Apicultorii din toat„ ˛ara sunt nemul˛umi˛i de faptul c„ au fost ignora˛i de autorit„˛i c‚nd au cerut s„ fie scuti˛i de plata rovinietei pentru autovehiculele cu care Ó∫i transport„ stupii.

Œn prim„vara anului trecut, reprezentan˛i ai asocia˛iilor cresc„torilor de albine au protestat Ómpotriva prevederilor legale care instituie taxa de utilizare a drumurilor na˛ionale, sub form„ de roviniet„, care este aplicabil„ Ón egal„ m„sur„ cresc„torilor de albine posesori de pavilioane ∫i remorci apicole, ca ∫i marilor transportatori de m„rfuri cu autovehicule de mare capacitate.

Œn timpul guvern„rii P.S.D., achitarea acestei taxe s-a f„cut Ón func˛ie de durata efectiv„ de parcurs ∫i sta˛ionare pe re˛eaua rutier„, fragmentat„ pe durata de o zi, o s„pt„m‚n„, o lun„, ∫ase luni ∫i un an. Œn noile condi˛ii taxa atinge valori extrem de mari, apicultorii trebuind s„ pl„teasc„ aproximativ 36 de milioane de lei vechi pe Óntregul an calendaristic, ceea ce ar Ónsemna cam o ton„ de miere.

Se ∫tie c„ transportul stupilor se face numai Ón perioada mai—august, dar nu mai mult de trei drumuri, pe distan˛e relativ scurte, ceea ce ar Ónsuma cel mult 500 de kilometri pentru fiecare autovehicul.

Consider c„ trebuie s„ v„ reamintesc, domnilor guvernan˛i, importan˛a cre∫terii albinelor pentru agricultura rom‚neasc„ ∫i c„, Ón noile condi˛ii, aceast„ activitate se va transforma Óntr-un hobby.

P‚n„ la ora actual„ ∫i-au anun˛at inten˛ia de a manifesta Ómpotriva acestor m„suri peste trei sferturi dintre membrii asocia˛iilor de cresc„tori de albine din Óntreaga ˛ar„. Dac„ nu se va rezolva nimic, Asocia˛ia Cresc„torilor de Albine din Rom‚nia amenin˛„ s„ fac„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 demersurile necesare pentru a dezbate problema chiar Ón fa˛a Comisiei de agricultur„ a Uniunii Europene.

Declara˛ia politic„ se intituleaz„ îŒn˛elegerea“.

S-a ajuns la concluzia c„ Ón˛elegerea vine din cunoa∫tere. Aceasta, la r‚ndul s„u, Ó∫i are ascenden˛a Ón dou„ surse: experien˛a proprie ∫i experien˛a celorlal˛i.

Sunt posibile Óns„ ∫i paradoxuri: s„ cuno∫ti ce fac al˛ii ∫i s„ nu Ón˛elegi — sursa paradoxului actualului Guvern. Astfel, de∫i cunoa∫te c„ situa˛ia economic„ a ˛„rii este dezastruoas„, ne determin„ s„ nu Ón˛elegem de ce nu are preocup„ri cu adev„rat profunde pe acest palier de interes vital pentru noi to˛i.

Concret, Ón anul 2005 au fost ratate c‚teva ˛inte economice, iar, Ón 2006, îsemne bune anul n’are“. Anul 2004, ultimul an al guvern„rii P.S.D., regretate de tot mai mul˛i rom‚ni, dezam„gi˛i de prezentul oranj, a marcat un ritm de cre∫tere de 8,1%, cel mai spectaculos din Óntreaga Europ„ Central„ ∫i de Est. 2005 al Coali˛iei a Ónjum„t„˛it procentul respectiv, iar Ón 2006 nu se proiecteaz„ nici o revenire Ón acest sens. ™i guvernan˛ii tac.

f nta infla˛iei a fost, de asemenea, ratat„, ea av‚nd valoarea ini˛ial„ de 8,5% (dup„ al˛ii, 8,7%), Ón timp ce procentul real a fost de 11,5%. Pentru a escamota adev„rul, s-a recurs la îmetode de calcul“ valabile Ónainte de 1989 — îSpeciali∫tii“ I.N.S. au sc„zut ponderea produselor care s-au scumpit puternic: energia electric„ +11%, gazele naturale +40%, gigacaloria +20%, tarifele la ap„ ∫i canal +13%. De∫i mai scumpe ca Ón 2004, unele alimente au o pondere mai redus„ Ón formula de calcul pentru anul trecut.

îDup„ ce Ón 2004 s-a Ónregistrat o rat„ a infla˛iei de o singur„ cifr„, Rom‚nia a f„cut foarte pu˛in Ón ultimul an pentru a mai reduce rata infla˛iei“, a aten˛ionat Emmanuel van der Mensbrugghe, negociatorul-∫ef al F.M.I. Ón rela˛ia cu Rom‚nia.

Œn 2006, F.M.I. estimeaz„ o infla˛ie de 6,5%, deci peste ˛inta oficial„ de 5%.

Dup„ ce, Ón 2005, cre∫terea economic„ a fost de 4% din P.I.B., pentru anul Ón curs este aproximat„ la 5%, iar deficitul comercial la 9% din acela∫i produs intern brut, fa˛„ de 9,4% Ón anul trecut. Nici un comentariu dinspre Guvern!

Indicele de Óncredere industrial„ calculat de Grupul de Economie Aplicat„ Ónregistreaz„, pentru prima dat„ de la lansare, o valoare negativ„. Aceasta Ónseamn„ c„ ritmul de cre∫tere a produc˛iei industriale se va Óncetini ∫i mai mult Ón 2006.

Num„rul firmelor care au concediat angaja˛i este dublu fa˛„ de num„rul firmelor care au f„cut noi angaj„ri. Deficitul de cont curent a ajuns la 7 miliarde de euro.

L-a˛i auzit pe premier discut‚nd despre aceste probleme cu adev„rat alarmante? I-a˛i auzit pe mini∫trii de resort Óngrijora˛i c„ o nou„ scumpire a gazelor va scoate oamenii Ón strad„, c„ 7.000 de angaja˛i de la îRomsilva“ vor fi disponibiliza˛i, c„ un metru p„trat de construc˛ie cost„ c‚t dou„ salarii medii pe economie, c„ mobila va fi cu 6% mai scump„, din cauza unei duble acciz„ri, a lemnului brut ∫i a produselor finite, c„ deficitul de locuin˛e va fi rezolvat Ón 30 de ani, c„ doar 1,5 milioane de pensionari au primit ceva bani Ón plus dup„ recalculare, Ón timp ce 2 milioane de b„tr‚ni au a∫teptat Ón zadar m„car un RON?

Alte subiecte prevaleaz„: rame, termopane, madame Ón capot sau taxa pe viciu, ultima, Ónc„ un mare afront adus cet„˛enilor acestei ˛„ri. Cred c„, din momentul oficializ„rii ei, Óncasatorii n-ar mai trebui s„ p„r„seasc„ poarta Cotrocenilor.

C„ut‚nd o explica˛ie la toate acestea, am ajuns la urm„torul argument: dac„ Guvernul T„riceanu, contaminat de aprecierile unui ministru la adresa parlamentarilor, Ói consider„ pe to˛i rom‚nii ca fiind aidoma deputa˛ilor ∫i senatorilor Ón ceea ce prive∫te nivelul lor de Ón˛elegere ∫i, implicit, de competen˛„: îEu nu vreau s„ m„ cobor la nivelul sc„zut de competen˛„ al parlamentarilor!“, nu-i nimic, doamn„ ministru, lua˛i-v„ colegii ∫i cobor‚˛i la nivelul de trai al popula˛iei ∫i ve˛i vedea c‚t de mult v„ apreciaz„ pe to˛i cei mul˛i ∫i str„vezii de at‚ta trai bun!

Œi recomand„m doamnei ministru s„-∫i asume r„spunderea ∫i pentru pachetul minim de achizi˛ii Ón domeniul educa˛iei, astfel Ónc‚t interven˛iile Domniei sale s„ aib„ ceea ce un distins om de cultur„ numea îminima moralia“.

f n‚nd cont de perioada Ón care a emis respectiva îcugetare“, ne-am fi a∫teptat la un infim proces de valentinizare a îaprecierii“. N-a fost s„ fie!

Nu dorim s„ deschidem o arie de conflict cu Domnia sa, pentru c„ se afirm„: îCel mai inteligent cedeaz„!“ Ceea ce ∫i facem.

Restul nu mai conteaz„, e doar cunoa∫tere perpetu„, Ón˛elegerea e ciclic„.

îDepartamentul Na˛ional Anticorup˛ie — o institu˛ie de prisos.“

™tim cu to˛ii c„ Departamentul Na˛ional Anticorup˛ie (viitoarea Direc˛ie Na˛ional„ Anticorup˛ie) este o institu˛ie autonom„, cu personalitate juridic„ proprie, creat„ Ón cadrul Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie. Aceast„ institu˛ie a fost creat„ special pentru solu˛ionarea cazurilor de corup˛ie la nivel Ónalt. Aparent, totul pare a fi legal.

Dac„ ar fi s„ analiz„m Ón profunzime aceast„ problem„, putem s„ constat„m cu u∫urin˛„ existen˛a unei inadverten˛e peste care nu se poate trece. C‚nd spun asta m„ refer la faptul c„ existen˛a unei astfel de institu˛ii aduce indirect o pat„ neagr„ justi˛iei rom‚ne.

™i p‚n„ la crearea acestei institu˛ii au existat instan˛e care s-au ocupat de descoperirea ∫i combaterea cazurilor de corup˛ie existente la nivel Ónalt. Justi˛ia este una singur„ ∫i sistemul juridic rom‚nesc este Ón m„sur„ s„ rezolve ∫i aceste cazuri de corup˛ie, chiar dac„ nu sunt instan˛e specializate Ón acest domeniu. S-ar fi putut crea o sec˛ie distinct„ a Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie care s„ judece aceste cazuri, ∫i nu o institu˛ie nou„, autonom„.

Dac„ analiz„m la rece situa˛ia politic„ din ultimul an de guvernare, putem constata cu mare u∫urin˛„ faptul c„ actuala guvernare nu se ocup„ cu nimic altceva dec‚t de îrezolvarea cazurilor de corup˛ie“, urm„rind, a∫a dup„ cum ei Ón∫i∫i sus˛in, doar corup˛ii P.S.D.! De parc„ actuala putere ar fi o lacrim„ curg‚nd„ pe un obraz curat! Este ru∫inos pentru actuala guvernare s„ Óncerce s„ Ó∫i ascund„ incompeten˛a Ón spatele unei activit„˛i care nu vizeaz„ dec‚t scoaterea de pe scena politic„ a P.S.D.-ului!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 A∫ Óndr„zni s„ adresez o Óntrebare simpl„ ∫i la obiect colegilor parlamentari ai Alian˛ei: cum, Ón ce fel ∫i mai ales cu ce ajut„ aceast„ îpolitic„“ via˛a rom‚nilor, a oamenilor simpli, care nu cer altceva dec‚t o via˛„ mai bun„, mai simpl„? V-a˛i Óntrebat cum resimt cet„˛enii Rom‚niei Ón propriile buzunare aceste a∫a-zise îanchete anticorup˛ie“?

Consider inacceptabil, ca politician, ca reprezentant al unor cet„˛eni care ∫i-au pus Óncrederea Ón mine, s„ asist nep„s„tor la aceast„ r„zbunare patetic„ ∫i furibund„ a unei alian˛e de circ, format„ contra naturii, Ómpotriva, practic, a 50% din electoratul rom‚n. C„ci v„ reamintesc, stima˛i colegi parlamentari, 50% din electoratul rom‚n a votat îAdrian N„stase — pre∫edinte“. Diferen˛a voastr„ Ón plus a fost dat„ de îstranierii“ de pe alte meleaguri, cei care, oricum, nu tr„iesc urm„rile votului lor, ca noi, ast„zi.

™i pentru ce aceast„ r„zbunare pueril„? Pentru a masca incompeten˛a actualei puteri, care nu poate face fa˛„ necesit„˛ilor conducerii unei ˛„ri, e drept, complicat„, ∫i care nu este Ón stare s„ construiasc„ un proiect credibil ∫i realist pentru Rom‚nia secolului al XXI-lea? Voi spune c„, ∫i Ómi asum aceste cuvinte, actuala guvernare este demn„ de mil„. ™i c‚nd spun mil„ nu m„ refer la acel sentiment nobil, uman, ci la acela de dispre˛ ∫i repulsie.

S-au f„cut anumite specula˛ii fine, îfoarte intelectuale“, de c„tre diferi˛ii anali∫ti politici la mod„, Ónregimenta˛i Ón corul noilor aplaudaci b„sescieni, potrivit c„rora, evident, nu?, P.S.D.-ul este vinovat ∫i va fi nevoit s„-∫i asume e∫ecul neader„rii Rom‚niei la Uniunea European„, din cauza respingerii de c„tre Senat a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 143/2005 privind Departamentul Na˛ional Anticorup˛ie.

Dragi colegi, pu˛in„ imagina˛ie! Pu˛in„ decen˛„, v„ rog!

Noi v„ Ón˛elegem c„ dup„ aproape un an de guvernare, total„ ∫i complet„, nici acum nu a˛i reu∫it s„ v„ elibera˛i de himera P.S.D.-ului, vinovat de toate relele din aceast„ ˛ar„! Dar, dac„ dep„∫i˛i ∫i grani˛ele ˛„rii ∫i arunca˛i vina general„ a r„ului din Europa, din lume, eventual tot asupra P.S.D.-ului, dragi colegi, ave˛i o problem„! ™i, din p„cate, este medical„!

Trezi˛i-v„ din aceste halucina˛ii bolnave ∫i face˛i ce trebuie: conduce˛i aceast„ ˛ar„! Guverna˛i! Pentru asta Óncasa˛i salariul la Guvern sau la ministere sau la autorit„˛i sau pe unde mai sunte˛i! Eventualul e∫ec Ón direc˛ia integr„rii va trebui, vre˛i sau nu vre˛i, s„ vi-l asuma˛i! A∫a e la guvernare!

™i Ónc„ un sfat: Óncerca˛i s„ nu mai fi˛i ∫i patetici, ∫i sarcastici Ón acela∫i timp, domnilor de la îD punct A punct“, c„ nu v„ iese! S„racul Emil Cioran, ∫i-ar rescrie cartea îPe culmile disper„rii“ dac„ ar vedea Ón ce stare se afl„ Rom‚nia acestei guvern„ri!

™tim c„ v„ preocup„ perchezi˛ionarea caselor pre∫edintelui Camerei Deputa˛ilor, domnul Adrian N„stase, din curiozitatea morbid„ a unor oameni m„rgini˛i ∫i limita˛i Ón g‚ndire! V„ este team„ de ceea ce reprezint„ Adrian N„stase ∫i de poten˛ialul s„u de energie ∫i for˛„ pe care o poate genera! V„ dori˛i, cu ardoarea omului neanderthalian, eliminarea fizic„, Ón locul luptei de idei ∫i a dialogului! Profita˛i de puterea absolut„ ∫i lovi˛i sub centur„! Œn loc s„ v„ Óngrijora˛i de calitatea vie˛ii din ˛ara pe care v„ face˛i c„ o conduce˛i, de nivelul pensiilor, de existen˛a locurilor de munc„, de viitorul tinerilor no∫tri, v„

ocupa˛i de lucruri mici, r„zbun„ri puerile ∫i jocuri de culise!

Haide˛i s„ ne stabilim ca prioritate comun„ Rom‚nia ∫i haide˛i s„ hot„r‚m, Ómpreun„, ce vom face pentru aceast„ ˛ar„ ∫i, mai ales, pentru cet„˛enii acesteia, care s-ar putea s„ se plictiseasc„ de aceast„ politic„ de maidan ∫i s„ Ó∫i Óndrepte aten˛ia c„tre solu˛iile extreme, ideal generatoare de stabilitate ∫i totalitarism!

Nu deschide˛i u∫a c„tre aceast„ alternativ„!

™tiu c„ miza˛i pe faptul c„ cet„˛enii acestei ˛„ri au r„bdare s„ a∫tepte realizarea acelor miracole despre care a˛i vorbit cu at‚ta dezinvoltur„ Ón campania electoral„. Nu uita˛i Óns„ c„ miracolele dureaz„ pu˛in, iar roata, ∫i pe pan„, tot se Ónv‚rte!

Declara˛ie politic„: îCapcana ridicolului la rom‚ni“ La sf‚r∫it de s„pt„m‚n„ — pe principiul anchetelor ∫i arest„rilor de week-end — suntem bombarda˛i cu un nou sondaj de opinie. Desigur, îcoincident“ — pentru naivii care pot crede Ón coinciden˛e! — cu momentul optim pentru a fi comentat, luni, cu prec„dere, Ón ziare.

Afl„m de la distin∫ii autori ai sondajului lucruri de-a dreptul uluitoare. Astfel: Monica Macovei s-ar afla Ón topul celor mai aprecia˛i mini∫tri — Ón˛elegem c„ de c„tre responden˛i, prin extrapolare, de c„tre popula˛ie — cu 42% (apare de-a dreptul firesc, Ón aceste condi˛ii, ca D.N.A.-ul domnului Morar s„ apar„ ca fiind creditat cu peste 40%!); Theodor Stolojan ar urca ame˛itor, ating‚nd o cot„ a Óncrederii de 51%; Emil Boc, zice-se c„ l-ar devansa cu 1% pe primul-ministru C„lin PopescuT„riceanu; Ón cazul fuziunii P.N.L.-P.D., zice-se c„ intervieva˛ii (segmentul reprezentativ pentru popula˛ia cu drept de vot a Rom‚niei, Ón opinia realizatorilor sondajului!), l-ar vedea pe acela∫i Emil Boc pre∫edinte al noii forma˛iuni politice create, cu mul˛i pa∫i procentuali Ón fa˛a lui C„lin Popescu-T„riceanu; Gigi Becali este, zice-se, creditat cu 25%, la egalitate cu Ion Iliescu (ce-i drept, la sec˛iunea dedicat„ opozi˛iei). Rezultatul transmis de sondaj este cel pu˛in rizibil ∫i nu are nevoie de comentarii.

Formulez o observa˛ie personal„. Spre deosebire de speciali∫ti — pentru cazul Ón spe˛„, sociologii —, omul obi∫nuit interpreteaz„ sondajele Óntr-un cu totul alt mod. Mai exact, pentru cititorul cel de toate zilele al presei, rezultatele sondajelor sunt percepute Ón urma asocierii îpersonalitate—procentaj“, f„r„ a ˛ine cont de îsec˛iunile“ investiga˛iei (de exemplu, putere, opozi˛ie, credibilitate, apreciere, popularitate etc.)

Pentru oamenii simpli — cople∫itoarea majoritate a popula˛iei — rezultatele sondajelor se asimileaz„, la nivel perceptiv, asociind numele personalit„˛ilor publice din lista propus„ cu valoarea matematic„, Ón ordine strict descresc„toare, pornind de la cel mai mare procentaj, indiferent de sec˛iunea la care a fost ob˛inut. Œn conformitate cu psihologia popula˛iei — repet, except‚nd speciali∫tii — Ón cazul sondajelor, grani˛a dintre putere ∫i opozi˛ie este de-a dreptul insesizabil„.

Pe aceast„ formul„ real perceptiv„ — s„ nu fie, oare, cunoscut„ de speciali∫ti? — concluziile acestui sondaj halucinant ar putea fi: 3. pe locul trei ca performan˛e procentuale s-ar plasa (deci urc„ pe podium!) doamna ministru Monica Macovei, probabil pentru c„ Ói place — pentru a folosi o expresie drag„ Domniei sale — s„-∫i fac„ treaba la minister; 2. pe locul doi ca performan˛„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 procentual„ se plaseaz„ domnul Emil Boc, primarul îaerotaximetrist“, probabil, Ón urma contabiliz„rii orelor petrecute Ón avion pe cursa Cluj—Bucure∫ti ∫i retur; 1. pe locul Ónt‚i, Theodor Stolojan, probabil pentru netulburata sa t„cere metafizic„ ∫i lips„ total„ de vizibilitate. (Nu l-am luat Ón calcul pe domnul pre∫edinte al Rom‚niei, Óntruc‚t procentajul Domniei sale dep„∫e∫te orice imagina˛ie ∫i sfideaz„ orice concuren˛„; a se remarca totu∫i c„, Ón cazul dumnealui, nu ar trebui confundat„ popularitatea cu populismul).

Rezum‚nd, Óntre cei trei premian˛i, avem, Ónt‚mpl„tor: un ministru sus˛inut de P.D., curat independent, îcoane F„nic„“; un primar c„l„tor din P.D. (aero-c„l„tor, c„ tot e vorba de îgripa aviar„“); un actual consilier preziden˛ial, care a schimbat relaxat culorile hainelor politice ∫i care este v„zut ca varianta de rezerv„ pentru a modifica, Ón for˛„, ∫i culoarea politic„ a P.N.L. Ón urma fuziunii cu P.D.

Pe fundal, apare domnul Gigi Becali, pe cale s„ estompeze procentajul primului-ministru — aspect cel pu˛in ciudat, c„ci nu se poate Óndoi cineva de notorietatea ∫i de vizibilitatea lui C„lin Popescu-T„riceanu.

S„ fim serio∫i! Sau... s„ ne speriem?!

Nu poate fi Óngr„dit dreptul individual de a fi ridicol. Dar nici ceilal˛i nu pot fi obliga˛i s„ suporte efectele manifest„rii ridicolului individual. Nu trebuie s„ fie cineva un mare analist pentru a realiza c„ ne afl„m Ón fa˛a unei tentative de deturnare a adev„rului, cu precizarea c„ este o Óncercare de manipulare grosier„, care sfideaz„ ∫i lezeaz„ intelectul oric„rui rom‚n.

Situa˛ia poate deveni foarte grav„, pe fond. Cu un minim efort, pot fi sesizate efectele dorite de c„tre realii comanditari ai acestui sondaj otr„vit. Œn pragul Raportului de ˛ar„ ∫i nu cu mult„ vreme Ónaintea anun˛atului moment al ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„ — 1 ianuarie 2007 — se dore∫te crearea unei degringolade la nivelul clasei politice, care s„ duc„ la falsa legitimare a unor noi ierarhii.

Œnspre partidele politice cu mare greutate ∫i credibilitate nu se mai arunc„ doar ghiulele cu mii de metri p„tra˛i de termopane ∫i cu barilii de petrol, dar ∫i cu false percep˛ii dezintegratoare. Situa˛iile din prima categorie, Óns„, risc„ s„ ne antreneze pe to˛i Ón mi∫c„ri cu voca˛ie de a duce la dezechilibrarea e∫ichierului politic din Rom‚nia.

Nu cred c„ este momentul potrivit pentru a Óncerca s„ identific sursa real„ a tuturor acestor Óncerc„ri Óngrijor„toare. M„ voi rezuma doar la a reaminti o celebr„ concluzie, de care, din p„cate, se ˛ine seama mult prea pu˛in. Dac„ Ón timpul celui de Al Doilea R„zboi Mondial ar fi fost luate Ón considera˛ie ∫i analizate corect, contextual, informa˛iile publice, multe dintre nenorocirile epocii ar fi putut fi evitate. Un sondaj de opinie cu rezultate incredibile este, Ónainte de toate, o informa˛ie public„.

Iat„ c„ municipalitatea pietrean„ vrea s„ Ónceap„ noul an investi˛ional cu proiecte de anvergur„. Unul dintre acestea, considerat deosebit de important, este cel de reabilitare termic„ ∫i modernizare a patru unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt din municipiul Piatra-Neam˛: ™colile nr. 3, nr. 4, nr. 6 ∫i nr. 8.

Transformarea acestora va Ónsemna, Ón principal, reabilitarea fa˛adelor, instalarea geamurilor de tip

termopan, reabilitarea sistemului termic ∫i repararea acoperi∫urilor. Aplicarea acestui proiect are ca scop sc„derea consumului de energie termic„ ∫i reducerea pierderilor, ceea ce va Ónsemna cre∫terea gradului de confort termic pentru elevi ∫i pentru personalul ∫colilor, dar ∫i diminuarea cheltuielilor f„cute c„tre Prim„ria PiatraNeam˛ cu energia termic„ furnizat„ ∫colilor.

Reamintim c„, la nivelul municipiului Piatra-Neam˛, Ón paralel cu modernizarea sistemului de producere ∫i furnizare a energiei termice ∫i a apei calde menajere care va deservi locuin˛ele, un proiect similar se deruleaz„ Ón ∫coli. Investi˛ia Ón reabilitarea sistemului termic al unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt a fost estimat„ la circa 35 de miliarde de lei, Ón aten˛ia autorit„˛ilor locale afl‚ndu-se c‚teva zeci de unit„˛i ∫colare.

Un al doilea proiect vizeaz„ amplasarea de toalete publice Ón diferite puncte ale localit„˛ii, capitol la care Piatra-Neam˛, care vizeaz„ accederea la statutul de localitate turistic„, este Ón mare suferin˛„.

Apreciem ini˛iativa municipalit„˛ii pietrene ∫i credem c„ aceste proiecte de anvergur„ sunt bine venite mai ales pentru elevi, care vor avea Ón cel mai scurt timp condi˛ii optime pentru studiu.

Cel mai adesea obi∫nuim s„ vorbim despre corup˛ie, despre combaterea acesteia, despre greve, ac˛iuni de protest, despre pensii, salarii ∫i aloca˛ii mai mari. ™i iat„ cum noi, rom‚nii, ne dorim salarii, pensii ∫i aloca˛ii mai mari, dar ne g‚ndim ∫i ne referim prea pu˛in la posibilit„˛ile pe care economia rom‚neasc„ le are pentru a rezolva problemele noastre.

Ne enerv„m de cele mai multe ori atunci c‚nd avem de pl„tit taxe, impozite ∫i ne revolt„m atunci c‚nd se m„resc îd„rile la stat“. Toate acestea se rezum„ la un singur cuv‚nt: bugetul. ™i ne trezim acum, Ón prag de aderare la Uniunea European„, c„ suntem avertiza˛i: veniturile la buget sunt prea mici Ón compara˛ie cu cheltuielile publice care trebuie f„cute.

Sigur, popula˛ia se revolt„! îIar se m„resc taxele, se majoreaz„ impozitele, noi cu ce mai r„m‚nem?!“ Din p„cate, aceasta este realitatea.

De aceea, propun o campanie de mediatizare la care s„ participe Óntreaga clas„ politic„ rom‚neasc„, prin care s„ explic„m oamenilor c„ dac„ nu avem bani la buget nu se pot m„ri salariile. Trebuie s„ Ón˛elegem cu to˛ii c„ Rom‚nia nu poate accesa cele 30 de milioane de euro destinate ˛„rii noastre p‚n„ Ón 2013, dac„ contribu˛ia noastr„ de 25% din bugetul statului nu va fi disponibil„.

Eforturile noastre de a cre∫te nivelul de trai al rom‚nilor ∫i de a ne integra Ón Europa cu capul sus devin, a∫adar, inutile, atunci c‚nd ˛ara noastr„ se situeaz„ pe ultimul loc Ón Europa privind produsul intern brut, care, la noi, se situeaz„ la cota de 30%.

To˛i putem contribui la remedierea acestei probleme economice. Este necesar doar s„ explic„m rom‚nilor modalitatea: plata la timp a taxelor ∫i a impozitelor.

îScopul actualei puteri, denigrarea Partidului Social Democrat“

Sunt uimit ∫i totodat„ frapat de lipsa de scrupule a actualei puteri.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 Pot spune c„ deja lucrurile au luat o Óntors„tur„ care dep„∫e∫te nivelul de decen˛„ a oric„rei persoane.

Scopul actualei guvern„ri ar putea fi tradus generic prin formula îexterminarea Partidului Social Democrat“. Spre uimirea lor Óns„, justi˛ia Ónc„ mai exist„ Ón Rom‚nia. S-a Ónceput cu o campanie Ómpotriva liderilor P.S.D. ∫i se Óncearc„ punerea Óntr-o lumin„ proast„ a acestora, f„r„ a se lua Ón considerare consecin˛ele nefaste ale acestor activit„˛i.

De un an de zile puterea nu face altceva dec‚t s„ arunce cu noroi Ón P.S.D. Au ini˛iat campanie dup„ campanie pentru a ∫ifona imaginea celui mai puternic partid de opozi˛ie din Rom‚nia.

Aproape un an de zile ∫i-au Óndreptat aten˛ia spre schimbarea din func˛ie a pre∫edintelui Camerei Deputa˛ilor, domnul Adrian N„stase, determin‚nd practic un blocaj al activit„˛ii legislative Ón raport cu scopul propus.

Desemn‚ndu-∫i Ónlocuitori pentru func˛ia de pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, respectiv pre∫edinte al Senatului, distin∫ii colegi de la putere nu au acceptat decizia Cur˛ii Constitu˛ionale, care consfin˛ea constitu˛ionalitatea mandatelor pre∫edin˛ilor celor dou„ Camere ale Parlamentului. Neaccept‚ndu-∫i Ónfr‚ngerea, au ie∫it pe posturile de televiziune ∫i au justificat aceast„ decizie ca fiind rezultatul corup˛iei la nivel Ónalt din Curtea Constitu˛ional„.

Nereu∫ind s„-i schimbe din func˛ie pe pre∫edin˛ii celor dou„ Camere, puterea a f„cut un pas Ón spate pentru a-∫i preg„ti o nou„ strategie, scopul r„m‚n‚nd acela∫i.

Actualul ministru al s„n„t„˛ii, domnul Eugen Nicol„escu, a adus o nou„ pat„ actualei coali˛ii, prin Óncercarea de a-l schimba pe directorul Spitalelor Elias ∫i Municipal — Sorin Oprescu, Ómpreun„ cu al˛i membri P.S.D. afla˛i Ón conducerea spitalelor.

Ca ∫i pre∫edintele Traian B„sescu pe vremea c‚nd era ministrul transporturilor, ministrul s„n„t„˛ii Eugen Nicol„escu se crede mai presus de lege.

Nerespectarea unor decizii judec„tore∫ti de c„tre o persoan„, fie ea ∫i ministru, reprezint„ un abuz grav ∫i chiar o nesocotire a justi˛iei.

Indigna˛i de faptul c„ nici de aceast„ dat„ planurile de denigrare a P.S.D.-ului nu le-au reu∫it, au recurs la subterfugii dintre cele mai josnice.

Dorind cu orice pre˛ pr„bu∫irea c‚t mai rapid„ a lui Adrian N„stase, membrii coali˛iei ∫i-au propus s„-i terfeleasc„ numele, astfel Ónc‚t chiar Ón cazul Ón care s-ar dovedi Ónc„ o dat„, dac„ mai era nevoie, nevinov„˛ia lui Adrian N„stase, publicul s„ fie bulversat, iar imaginea lui Adrian N„stase s„ nu mai fie niciodat„ reabilitat„.

Dup„ decizia exprimat„ Ón cadrul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, prin care s-a respins cererea de perchezi˛ie domiciliar„ a locuin˛ei domnului Adrian N„stase, puterea a acuzat indirect Comisia juridic„ de jocuri interne, pe motivul c„ membrii Alian˛ei au votat cu siguran˛„ pentru perchezi˛ie. Vom fi uimi˛i de acea zi Ón care guvernarea Ó∫i va asuma o dat„ pentru totdeauna gre∫elile ∫i totodat„ incompeten˛a.

Am fost ∫ocat la aflarea ve∫tii c„ Ón circumscrip˛iile electorale ale Alian˛ei P.N.L.-P.D., membri ai acesteia primesc puncte pentru fiecare cap P.S.D. dobor‚t, iar punctajul este cu at‚t mai mare cu c‚t persoanele vizate au func˛ii mai importante.

Este regretabil faptul c„ s-a ajuns la asemenea jocuri politice doar pentru a masca incompeten˛a de care dau dovad„ membrii actualei puteri.

Œntrebarea pe care v-o adresez ast„zi este urm„toarea: cine va r„spunde, domnilor colegi, pentru tot r„ul f„cut actualului pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, Ón cazul Ón care va fi g„sit nevinovat? R„spunsul la aceast„ Óntrebare este retoric ∫i sincer, nu m„ a∫tept s„-l primesc. Justificarea reiese din faptul c„ aceste griji nu se afl„ pe lista priorit„˛ilor actualei puteri.

Declara˛ie politic„ despre necesitatea legifer„rii valorilor ∫i libert„˛ilor cet„˛eanului

Dezbaterile din ultima perioad„ pe marginea noii legi C.N.S.A.S. ∫i a strategiei de securitate na˛ional„, dezbateri care ar fi trebuit s„ conduc„ la identificarea celor mai bune variante de texte legislative ∫i implicit la reglement„ri care s„ asigure consolidarea valorilor ∫i libert„˛ilor cet„˛eanului, s-au transformat aparent Óntr-o lupt„ pentru putere.

Ca reprezentant al bucure∫tenilor, rom‚ni care au luptat ∫i au pl„tit pentru libertate ∫i pentru impunerea unui stil de via˛„ democratic, voi face toate demersurile care Ómi stau Ón putin˛„ pentru: reforma moral„ a clasei politice; dreptul fiec„rui cet„˛ean de a avea acces la tot ceea ce prive∫te trecutul comunist al Rom‚niei ∫i la propriul trecut din timpul acestui regim; limitarea controlului statului asupra cet„˛eanului s„ se transforme Ón reglement„ri legislative care s„ asigure respectarea principiilor democra˛iei.

Ca liberal voi lupta pentru promovarea acestor proiecte ∫i voi sus˛ine aceast„ reform„ ini˛iat„ ∫i dezvoltat„ de liberali.

Dup„ Revolu˛ia din Decembrie 1989, adoptarea legii prin care au fost reglementate accesul la propriul dosar ∫i deconspirarea Securit„˛ii ca poli˛ie politic„, Ón 1999, a constituit Ónc„ un pas al democratiz„rii vie˛ii politice ∫i societ„˛ii rom‚ne∫ti. Este momentul ca acest demers s„ continue, iar toate proiectele legislative care garanteaz„ libert„˛ile rom‚nilor s„ fie dezb„tute ∫i adoptate.

Se poate, conform spuselor diferi˛ilor lideri de opinie, ca proiectele amintite anterior s„ nu se reg„seasc„ Óntre primele priorit„˛i de pe agenda popula˛iei, Óns„, stima˛i colegi, aspectele care ˛in de valori ∫i principii na˛ionale nu vor fi niciodat„, pe timp de pace, prioritate pentru agenda Óntregii popula˛ii a Rom‚niei.

Acest adev„r nu implic„ faptul c„ ele se adreseaz„ doar elitei din Rom‚nia, pentru c„ nu doar elita se bucur„ de aceste reglement„ri.

Am dezavuat Óntotdeauna luptele la baionet„ Ón cadrul dezbaterilor pe marginea unor proiecte de lege, dar de aceast„ dat„ trebuie s„ ne batem cu toate puterile pentru a Ómpiedica adoptarea de c„tre Parlament a pachetului de legi Ón domeniul s„n„t„˛ii, Óntruc‚t de existen˛a unor asemenea acte normative depinde Ón mare m„sur„ via˛a societ„˛ii noastre. Am comite un sacrilegiu dac„ am dezbate Ón mod superficial pachetul de legi pentru care Executivul ∫i-a asumat cu incon∫tien˛„ r„spunderea, Óntr-un moment c‚nd, Ón ˛ara noastr„, s„n„tatea s-a degradat alarmant. Cancerul, tuberculoza, diabetul zaharat, SIDA, bolile cardiovasculare sunt Óntr-o

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 nest„vilit„ cre∫tere. Ca atare, mortalitatea general„ este acum de circa 12%, printre cele mai ridicate din Europa, Ón timp ce natalitatea a sc„zut, Ón ultimii 15 ani, de la 13,6 la mia de locuitori la 10 la mia de locuitori Ón anul trecut. Rezultatul acestei st„ri de fapt se reflect„ Ón reducerea popula˛iei, care, Ón anii postdecembri∫ti, a sc„zut cu peste un milion ∫i jum„tate de locuitori.

Cauzele evolu˛iei nefavorabile a acestor indicatori demografici se reg„sesc Ón nivelul de trai extrem de sc„zut, care situeaz„ Rom‚nia pe ultimul loc Ón Europa, dar ∫i Ón ineficien˛a asisten˛ei medicale, Ón continu„ degradare.

Potrivit anali∫tilor Centrului European de Studii Politice, Rom‚nia, ca ˛ar„ care aspir„ la integrarea Ón U.E., ar trebui s„ aloce Ón urm„torii 20 de ani peste 8,5% din P.I.B. pentru s„n„tate ca s„ se poat„ situa la nivelul ˛„rilor occidentale Ón acest domeniu.

Din p„cate, racilele care macin„ asisten˛a sanitar„ Ón ˛ara noastr„ sunt extrem de mari. Spitale ad„postite Ón cl„diri vechi, d„r„p„nate, aparatur„ uzat„ ∫i dep„∫it„, lipsa unui mare num„r de medici, nu numai pentru mediul rural, dar ∫i pentru cel urban, salarii derizorii oferite medicilor (de 20—30 de ori mai reduse dec‚t Ón Occident). Œn asemenea condi˛ii se impunea ca autorit„˛ile statului s„ realizeze o reform„ care s„ Ómbun„t„˛easc„ radical asisten˛a sanitar„ Ón ˛ara noastr„. Din p„cate, reforma g‚ndit„ ∫i pritocit„ de un ministru al s„n„t„˛ii total str„in de actul medical, dar st„p‚nit de o ur„ visceral„ Ómpotriva somit„˛ilor din domeniul s„n„t„˛ii, reform„ pe care Cabinetul T„riceanu ne-o serve∫te ast„zi îla pachet“, a Ónceput cu un r„zboi prelungit Óntre putere ∫i opozi˛ie.

Ce Ó∫i propun legile care vor s„ consfin˛easc„ a∫azisa reform„ Nicol„escu? S„ desfiin˛eze unele unit„˛i spitalice∫ti, considerate de neaveni˛i ca ineficiente. Printr-o asemenea nefast„ ini˛iativ„ se urm„re∫te, de fapt, v‚nzarea unor terenuri ∫i cl„diri r„mase disponibile.

Œn domeniul organiz„rii ∫i managementului, reforma mizeaz„ pe centralizarea problemelor Ón m‚inile unui ministru vanitos. Nu este de mirare c„ noile legi creeaz„ discordie Ón interiorul sistemului sanitar, dar lucrul cel mai grav este acela c„ acest pachet de dinamit„ ignor„ total cet„˛eanul ∫i suferin˛ele sale. Bolnavii, care se bucurau p‚n„ acum de o serie de servicii gratuite, vor fi obliga˛i de acum s„ le pl„teasc„, de∫i peste ˛ar„ s-a ab„tut de c‚teva s„pt„m‚ni o explozie n„ucitoare de pre˛uri.

Acela∫i pachet de legi Ói abandoneaz„ pe b„tr‚nii afecta˛i de boli cronice, f„r„ familie ori f„r„ resurse, Óntruc‚t centrele medico-sanitare create Ón ultimii ani vor fi desfiin˛ate, probabil pentru faptul c„ nu poart„ marca Nicol„escu.

Reforma aceluia∫i ministru liberal suprim„ ∫i gratuit„˛ile de care beneficiau femeile gravide ∫i copiii, drept p‚n„ acum inatacabil. Cum vre˛i, domnule ministru, s„ creasc„ natalitatea? Pe drept cuv‚nt, Ón textul mo˛iunii de cenzur„ se subliniaz„ c„ Legea Nicol„escu este o lege a celor boga˛i, Ón dauna celor s„raci. Nici nu putea s„ consfin˛easc„ altceva o lege de esen˛„ liberal„. Bolnavii pot s„ moar„ lini∫ti˛i, Óntruc‚t Guvernul ∫i-a asumat r„spunderea!

Uz‚nd Ón mod scandalos de o asemenea mentalitate total antidemocratic„ de a guverna ˛ara, Executivul, condus de premierul T„riceanu, a recurs Ón 2005 la 210 ordonan˛e de urgen˛„, prin care a adoptat o sumedenie de legi, elud‚nd Parlamentul.

Ne Óntreb„m, Óns„, ce semnifica˛ie are asumarea r„spunderii pentru o lege sau alta? R„spunde primulministru ori ministrul de resort, moral sau material, Ón cazul Ón care o lege adoptat„ pe aceast„ cale produce efecte necorespunz„toare?

Iat„, legile justi˛iei au fost adoptate prin asumarea r„spunderii, iar dup„ c‚teva luni, doamna ministru Macovei a venit cu circa 140 de amendamente pe marginea lor. Din moment ce Alian˛a D.A. adopt„ dictatura Ón procesul exercit„rii puterii, este greu de crezut c„ spiritul democratic european va p„trunde prea cur‚nd Ón via˛a noastr„ politic„. Œmi exprim convingerea c„ este mai bine s„ cad„ zece guverne, indiferent de culoarea lor politic„, dec‚t s„ vot„m o asemenea reform„ Ón domeniul s„n„t„˛ii, fiindc„ n-am face altceva dec‚t s„ ne semn„m cu propria m‚n„ actul de deces.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

îClubul Demnitarilor Regiunii de Dezvoltare Vest“

De multe ori Ón via˛„, atunci c‚nd porne∫ti la drum, Ó˛i dore∫ti s„ realizezi c‚t mai multe lucruri, s„ fii cel care se poate m‚ndri Ón fa˛a cuiva cu c‚t mai multe lucruri despre care s„ poat„ spune cu m‚ndrie c„ sunt f„cute de el. Exist„ Óns„ momente c‚nd trebuie s„ con∫tientiz„m faptul c„ unele proiecte, planuri sau obiective pe care ni le propunem nu pot fi realizate individual, ci doar Ón echip„. Acest lucru s-a dovedit a fi valabil de multe ori ∫i Ón via˛a politic„, iar eu, asemenea altor tineri parlamentari, am realizat acest lucru Ónc„ din timpul activit„˛ii mele de consilier local, iar ulterior de consilier jude˛ean.

Acesta este ∫i motivul pentru care mai mul˛i dintre demnitarii din partea de vest a ˛„rii, printre care m„ num„r ∫i eu, am hot„r‚t de comun acord c„, dac„ ne dorim ca aceast„ parte a ˛„rii, pe care o reprezent„m aici, s„-∫i ridice nivelul de dezvoltare, este cazul s„ l„s„m de o parte orgoliile sau m‚ndriile, s„ punem Ómpreun„ bazele unui organism Ón care s„ colabor„m pentru Óndeplinirea unor proiecte comune. Astfel, cu pu˛in timp Ón urm„, la ini˛iativa unui coleg parlamentar, ar„dean ∫i el, s-a propus constituirea unui club al demnitarilor, reuni˛i din patru jude˛e din partea de vest a ˛„rii.

Doresc cu acest prilej s„ salut aceast„ ini˛iativ„ prin care am reu∫it s„ constituim îClubul Demnitarilor Regiunii de Dezvoltare Vest“, club Ón care am adunat parlamentari din mai multe partide politice (P.D., P.N.L., P.C., U.D.M.R., U.C.R., U.S.R., U.B.B.R., U.C.R.R.), pre∫edin˛i ai consiliilor jude˛ene, prefec˛i, precum ∫i primari de municipii.

Am reu∫it Ónc„ o dat„ s„ demonstr„m, ∫i Ón acest domeniu, ca ∫i Ón multe altele, c„ îtot Banatu-i fruncea“ ∫i ne dorim s„ demonstr„m c„ Ómpreun„ putem realiza mult mai multe proiecte de importan˛„ c‚t se poate de mare pentru aceast„ parte a ˛„rii.

Unul dintre marile proiecte pe care am dorit s„-l sus˛inem Ómpreun„ ∫i care practic ne-a reunit a fost autostrada cuprins„ Ón cadrul Culoarului IV Paneuropean, care s„ includ„ cele patru jude˛e ce ∫i-au propus s„ lucreze Ómpreun„, a∫a cum ar trebui s„ fac„ ∫i altele: Arad, Timi∫, Cara∫-Severin ∫i Hunedoara.

Am hot„r‚t astfel, conform Legii nr. 246/2005 pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asocia˛ii ∫i funda˛ii, Ón deplin acord ∫i liber consim˛„m‚nt, Ónfiin˛area acestui club, cu sediul Ón Arad ∫i care

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 func˛ioneaz„ conform unui statut propriu. Clubul pe care l-am constituit func˛ioneaz„ ca persoan„ juridic„ cu scop nepatrimonial ∫i Ó∫i propune realizarea mai multor obiective printre care pot s„ enum„r: ini˛ierea de proiecte Ón domenii ca s„n„tate, tineret, mediu, educa˛ie; g„sirea de mijloace ∫i identificarea de fonduri financiare; sprijinirea, ap„rarea, reprezentarea ∫i promovarea intereselor celor patru jude˛e implicate; stimularea ∫i Ómbun„t„˛irea activit„˛ii economice pentru regiunea de vest; elaborarea strategiilor de promovare a investi˛iilor str„ine directe sau promovarea imaginii regiunii ca destina˛ie atractiv„ pentru investitorii str„ini.

Œn prezent, Clubul Demnitarilor Regiunii de Dezvoltare Vest num„r„ 34 de membri fondatori, dar ne dorim s„ aducem al„turi de noi c‚t mai mul˛i oameni interesa˛i, preocupa˛i de binele unuia sau altuia dintre jude˛e, care doresc ca, printr-o colaborare c‚t mai benefic„, jude˛ele noastre s„ se apropie c‚t mai repede de nivelul celor europene.

Œmpreun„ sunt sigur c„ vom reu∫i!

Am ajuns Óntr-o situa˛ie f„r„ precedent Ón ceea ce prive∫te imaginea institu˛iei pe care o reprezent„m Ón ochii popula˛iei, respectiv ai oamenilor care ne-au mandatat prin vot s„-i reprezent„m corect ∫i onorabil. Practic, nu exist„ nici un sondaj de opinie care s„ situeze Parlamentul Rom‚niei altfel dec‚t pe ultimul loc la capitolul credibilitate ∫i Óncredere. Asist„m astfel la o stare de lucruri care nu numai c„ deranjeaz„, dar este Ón m„sur„ s„ ridice mari semne de Óntrebare ∫i serioase Óndoieli Ón leg„tur„ cu func˛ionarea normal„ a puterii legislative Ón Rom‚nia. Este inadmisibil s„ asist„m pasiv la deturnarea muncii noastre zilnice ∫i s„ nu avem reac˛ie la proasta imagine de care am ajuns s„ ne îbucur„m“, mai mult sau mai pu˛in justificat.

Nu sus˛in ideea conform c„reia am fi perfec˛i, nici pe departe! Sunt Óns„ sigur„ c„ o mare parte a parlamentarilor Ó∫i Óndeplinesc atribu˛iile cinstit, legal ∫i pentru binele cet„˛enilor. Spun Óns„ c„ nu ne putem complace la infinit cu aceast„ etichetare, f„r„ s„ avem nici un fel de reac˛ie.

Este evident c„ am ajuns Óntr-o letargie nefast„ pentru activitatea Parlamentului, care inevitabil se r„sfr‚nge ∫i asupra fiec„ruia dintre noi. Imaginea deplorabil„ cu care este asociat Ón acest moment Legislativul are, cu siguran˛„, ∫i cauze obiective, dar este ∫i rezultatul neÓn˛elegerilor Ón transmiterea corect„ a informa˛iilor dinspre noi spre opinia public„.

Eu personal nu pot fi de acord s„ fiu considerat„ incompetent„, dezinteresat„ sau insensibil„ la problemele reale ale oamenilor, din simplul motiv c„ to˛i trebuie s„ fim eticheta˛i la fel ∫i s„ primim nejustificat lovituri nemeritate de imagine.

Œn consecin˛„, consider absolut necesar„ Ónfiin˛area unei comisii comune a Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor, care s„ analizeze cauzele care au dus la degradarea imaginii Parlamentului ∫i a parlamentarilor. Propun Ónfiin˛area acestei comisii, care s„ prezinte un raport obiectiv, Ón maximum o lun„ de zile, at‚t cu cauzele care au condus la aceast„ imagine negativ„, c‚t ∫i cu identificarea unor solu˛ii optime pentru redresarea urgent„ a situa˛iei de criz„ de identitate Ón care se g„se∫te Parlamentul.

Am Óncercat tot timpul, Ón cursul activit„˛ii mele parlamentare, s„ m„ ˛in departe de subiectele stridente. Am vorbit foarte pu˛in, aproape deloc, despre servicii secrete, lupte subterane pentru putere, grupuri de interese sau conspira˛ii. Œntr-o ˛ar„ normal„, Óntr-o democra˛ie normal„, aceste teme ar trebui ridicate extrem de rar, ∫i numai de c„tre speciali∫ti; altfel, exist„ riscul s„ le trat„m dup„ ureche ∫i demagogic.

Prin chiar esen˛a lor, institu˛ii precum poli˛ia, serviciile secrete, justi˛ia, armata ar trebui s„ r„m‚n„ operative ∫i discrete, ferite de specula˛ii politice ∫i regl„ri de conturi. Astfel de institu˛ii constituie, dac„ dori˛i, echivalentul statal al unei re˛ele de canalizare ∫i iluminare. C‚nd ele se revars„, vedem c‚t„ mizerie exist„ de fapt Ón subteranele Rom‚niei. C‚nd ele se blocheaz„, r„m‚nem Ón Óntuneric ∫i incertitudine.

Din nefericire, chiar Óntr-un astfel de moment ne g„sim ast„zi. Un moment Ón care legile ∫i institu˛iile par c„ ∫i-au ie∫it din matc„ ∫i plutesc Ón voie pe str„zi. Un moment Ón care p‚n„ ∫i parlamentarii rom‚ni se simt ca ni∫te idio˛i Óncerc‚nd s„ Ón˛eleag„ spectacolul de sub ochii lor: cine se lupt„ cu cine, care sunt inamicii ∫i care alia˛ii, unde se termin„ justi˛ia ∫i unde Óncepe ura... Am spus de la bun Ónceput c„ m-am ferit Ón mod constant de subiecte senza˛ionale de tipul serviciilor secrete, justi˛iei corupte, poli˛iei aservite... Dar despre ce altceva mai puteam ast„zi vorbi Ón Rom‚nia? Mai exist„ altceva? Nu vedem zilnic doar drumuri la Parchet, arest„ri am‚nate, butaforii D.N.A. ori P.N.A.? Nu vedem zilnic doar confrunt„ri Óntre diferi˛i generali care scap„ presei dischete cu secrete de stat? Nu vedem zilnic specula˛ii despre implicarea serviciilor secrete Ón cutare r„pire sau cutare h„r˛uire de lider politic? Sunt oare telefoanele noastre ascultate a∫a cum se aude pe la col˛uri? Sunt asculta˛i parlamentarii Ón bloc? Sunt asculta˛i pedi∫tii Ón bloc? Sau mai degrab„ peneli∫tii? Sau, poate, peremi∫tii? Suntem to˛i asculta˛i? Cine mai ∫tie? Poate da cineva un r„spuns credibil?

™tie cineva de ce Poli˛ia Rom‚n„, Ón loc s„ rezolve cazuri grave de r„piri, h„r˛uie∫te partidele? ™tie cineva dac„ Poli˛ia Rom‚n„ este implicat„ Ón recrutarea de parlamentari? Poate cineva estima dac„ Poli˛ia Rom‚n„ este aliatul sau inamicul legii?

Are cineva habar cui apar˛in procurorii rom‚ni, dincolo de fic˛iunea privind independen˛a lor? Sunt procurorii no∫tri Ón proprietatea unui partid? A unei firme? A unui palat? C‚t cost„ un procuror? De unde se poate procura unul? Se Ónchiriaz„? Se achit„ Ón rate?

A∫ vrea s„ afirm un lucru grav, Óndrept‚ndu-l Ón special c„tre ambasadele occidentale ∫i c„tre parlamentarii europeni, pentru c„ aici, Ón Rom‚nia, oricum nu ne ascult„ nimeni (cu excep˛ia S.R.I.-ului): ˛ara noastr„ devine, din ce Ón ce mai vizibil, un stat poli˛ienesc. fiara noastr„ devine, din ce Ón ce mai clar, un autoritarism de tip Carol al II-lea, Ón care justi˛ia, serviciile secrete ∫i noua poli˛ie politic„ sunt concentrate Óntr-o singur„ m‚n„.

Aten˛ie: nu am nici un motiv obscur s„ fac aceast„ afirma˛ie! Nu fac parte din nici o tab„r„, nu sunt implicat Ón vreo afacere care m„ Ómpinge s„ spun aceste lucruri pentru a m„ ap„ra sau justifica. Spun ceea ce spun pentru c„ este vizibil cu ochiul liber. ™i revolt„tor. ™i insuportabil. Am devenit cu to˛ii prea blaza˛i. Prea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 indiferen˛i Ón fa˛a injusti˛iei. Nedreptatea se l„f„ie Ón fa˛a noastr„ ∫i noi nu facem nimic!

Se spune c„ nu exist„ dovezi privind presiunile politice de tip mafiot la adresa parlamentarilor rom‚ni pentru a-∫i schimba culoarea politic„? Dar aceste dovezi exist„ chiar sub ochii dumneavoastr„! ™ti˛i de ce Poli˛ia Rom‚n„ a h„r˛uit c‚teva mii de rom‚ni pentru vina de a fi semnat pentru Ónfiin˛area Partidului Popular? ™ti˛i de ce justi˛ia am‚n„ Ón mod ilegal formalitatea Ónscrierii definitive a acestui partid Ón registrul partidelor? Din simplul motiv c„ s-a crezut c„ aici, la Partidul Popular, exist„ un capital de nou„ deputa˛i. Verifica˛i traseul acestora, v„ rog... Oare Ón ce partid antimigra˛ie politic„ au sf‚r∫it ei? ™i oare de ce? S-au efectuat oare presiuni asupra lor? Œi anun˛ Ón mod oficial pe cei din partidul respectiv c„ demersul lor îprofund constitu˛ional“ a luat sf‚r∫it... Partidul Popular mai cuprinde Ón r‚ndurile sale zeci de consilieri jude˛eni ∫i municipali, sute de consilieri locali, zeci de primari ∫i viceprimari! ™i asupra lor s-au f„cut ∫i se fac presiuni, dar f„r„ succes. Atrag aten˛ia c„ cei 30.000 de cet„˛eni rom‚ni Ónscri∫i deja Ón P.P. nu renun˛„ la dreptul lor constitu˛ional la liber„ asociere politic„. Nu pleac„, domnilor! Pute˛i s„ pune˛i poli˛ia pe urmele lor! Pute˛i s„-i chema˛i noaptea la Parchet! Pute˛i s„ comanda˛i justi˛iei s„ mai am‚ne Ónc„ zece ani Ónfiin˛area oric„rui nou partid Ón Rom‚nia (a se vedea ∫i blocajele la adresa P.P.C.D. ∫i a Partidului Ecologist)... Nu uita˛i c„ mai exist„ ∫i un Tribunal Interna˛ional al Drepturilor Omului care a dat c‚∫tig de cauz„ chiar ∫i celor care au dorit Ónfiin˛area Partidului Comunist.

Injusti˛ia din Rom‚nia atinge Ón acest moment cote inimaginabile! Nu putem l„sa lucrurile s„ evolueze Ón acest mod... Un stat cu practici de republic„ bananier„ nu are ce c„uta Ón Uniunea European„.

Trezi˛i-v„, domnilor!

îCantonarea Ón minciun„“

Ie∫irea din minciun„, la care invita pre∫edintele B„sescu, nu se poate face de c„tre nici un cet„˛ean captiv al marii re˛ele a minciunii ˛esute de televiziuni ∫i ziare finan˛ate cu banii murdari ai sistemului tic„lo∫it. Or fi ele institu˛ii private, dar demersul lor lezeaz„ Ón cel mai Ónalt grad interesul public.

Primul cet„˛ean captiv al re˛elei minciunii ∫i al sistemului tic„lo∫it, la care ∫i Domnia sa a contribuit ca deputat, ministru ∫i primar general, este Ónsu∫i pre∫edintele.

Dac„ ar vrea cu adev„rat s„ ias„ din minciun„ ∫i s„ schimbe sistemul tic„lo∫it cu unul viabil, s„n„tos, transparent, patriotic ∫i european, ar face nu declara˛ii de bune inten˛ii, ci c‚teva gesturi decisive, cum ar fi: verificarea modului de finan˛are a mass-media ∫i verificarea, controlul ∫i confiscarea averilor dob‚ndite ilicit, Ón sensul c„ ilicite sunt acelea pe care unii nu le pot justifica.

Domnul B„sescu ar trebui s„ afirme public un adev„r indubitabil, ∫i anume c„ nu se pot face averi din salariu. Exper˛ii sus˛in, la unison, c„ nu se pot construi vile ∫i case de vacan˛„, c„ nu se pot cump„ra sute de hectare de teren intra ∫i extravilan, nu se pot achizi˛iona limuzine ∫i alte bunuri, nu se pot face concedii Ón str„in„tate ∫i nici conturi bancare fabuloase din salarii, fie ele de ministru, senator, deputat, ∫ef de poli˛ie, de parchet, pre∫edinte de consiliu jude˛ean, prefect, primar etc. Nici

m„car din salariul de pre∫edinte! To˛i ace∫tia au salarii de c„p∫unari, de 800 de euro, Ón medie. Cine asmute c‚inii presei asupra Parlamentului, Ón Óntregul s„u, se cantoneaz„ Ón minciun„, nevr‚nd s„ spun„ c„ averile s-au f„cut prin fraude, prin combina˛ii mafiote Ón dauna patrimoniului public ∫i a interesului na˛ional.

A∫adar, nu mai folosesc azi nim„nui constat„rile televizate ale Domniei sale, conform c„rora mafia ajunge prea des pe masa Guvernului, c„ Parlamentul voteaz„ legi clientelare etc.

Indiferent ce spune Constitu˛ia ∫i oric‚t am modifica-o, la rom‚ni, Ón toate timpurile, ca ∫i azi ∫i Ón viitor, pre∫edintele, ∫eful statului, a putut, poate ∫i va putea cel mai mult. Numai s„ vrea cu adev„rat!

Spune˛i, de pild„, domnule pre∫edinte, ce vrea Guvernul dumneavoastr„ cu (f„r„de)legea statutului minorit„˛ilor?

Este aceasta o prioritate a momentului, e o lege vital„? Asta a∫teapt„ rom‚nii de la pre∫edinte, de la Guvern ∫i de la Parlament?

Nu mai intru Ón am„nunte deocamdat„, dar v„ invit s„ mai l„sa˛i partidele, fuziunile, fisiunile ∫i diversiunile.

Asculta˛i-ne ∫i dumneavoastr„ pe noi, fiindc„, iat„, noi vrem s„ ie∫im din minciun„ ∫i s„ abolim sistemul tic„lo∫it!

Spor la munc„ ∫i succes, domnule pre∫edinte!

îO alt„ minoritate, cei care folosesc limbajul mimicogestual. Situa˛ia A.T.S. Ia∫i.“

Legea nr. 519/2002 a recunoscut oficial c„ persoanele cu cecitate auditiv„ reprezint„ o categorie special„ de persoane cu deficien˛e, fiind individualizate de un limbaj specific, cel mimico-gestual. Datorit„ acestui fapt, respectiv comunicarea diferit„ Ón rela˛iile surzilor cu ter˛ii, inclusiv cu institu˛iile publice ∫i firmele angajatoare, este nevoie de prezen˛a unui interpret care s„ faciliteze comunicarea. Tot Ón limbajul mimico-gestual se asigur„ condi˛iile de preg„tire pentru participarea la concursuri sau interviuri, Ón vederea ocup„rii unui loc de munc„ corespunz„tor preg„tirii profesionale.

Sunt pa∫i importan˛i f„cu˛i de cei care sunt diferi˛i de noi ceilal˛i, majoritatea, dar, pentru a putea r„spunde la nevoile lor speciale, pentru a nu le Óngr„di drepturile lor fundamentale ∫i cet„˛ene∫ti, mai sunt Ónc„ foarte multe de f„cut din partea societ„˛ii Ón ansamblu. E un Ónceput timid Ón ceea ce prive∫te obligativitatea posturilor na˛ionale de televiziune de a avea emisiuni informative îtraduse“ ∫i Ón limbaj mimico-gestual. Au demarat la nivel na˛ional sesiuni de formare a instructorilor Ón limbaj mimico-gestual, dar nu ∫i acreditarea lor, locurile de munc„ sunt reduse ca num„r ∫i nu pe toate palierele de preg„tire profesional„, de parc„ cei cu deficien˛e de auz ar trebui to˛i s„ fie muncitori califica˛i la locul de munc„, iar dac„ la nivelul Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar îonoarea“ este salvat„ de ∫colile speciale, la nivelul facult„˛ilor, absolvirea unei institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt superior de c„tre persoane cu astfel de deficien˛e are caracter de excep˛ie.

Toate aceste îdeficien˛e“ ale societ„˛ii Ón care tr„im duc la o foarte slab„ reprezentare a persoanelor cu deficien˛e de auz Ón rela˛iile cu institu˛ii publice de interes major: poli˛ie, parchet, instan˛e de judecat„, cabinete notariale, spitale ∫i chiar diverse direc˛ii de asisten˛„ social„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 Œn acest sens, salut„m agenda de lucru a Asocia˛iei Teritoriale a Surzilor (A.T.S.) Ia∫i care vizeaz„ identificarea, ∫colarizarea, Óncadrarea Ón munc„, consilierea ∫i integrarea social„ a surzilor. La Ia∫i func˛ioneaz„ deja dou„ ateliere protejate, conduse ∫i cu personal din cadrul persoanelor asistate. A.T.S. Ia∫i beneficiaz„ de singurul interpret pentru limbajul mimicogestual atestat din Rom‚nia ∫i trei interpre˛i instrui˛i, dar f„r„ atestat. Pentru a acoperi cererea zilnic„ de interpre˛i este nevoie de cel pu˛in trei persoane atestate, angajate cu norm„ Óntreag„. A.T.S. Ia∫i deserve∫te ∫i jude˛ul Vaslui ∫i, din p„cate, toate activit„˛ile sunt coordonate doar de trei persoane, Ón condi˛iile Ón care, la nivelul anului 1959, num„rul de angaja˛i la un num„r mult mai mic de persoane asistate era de 18 persoane.

Salut„m ini˛iativele de deconcentrare a serviciilor sociale puse la dispozi˛ie de astfel de asocia˛ii, ceea ce va duce la un r„spuns mult mai prompt ∫i mai punctual la nevoile membrilor comunit„˛ii respective ∫i, Ón mod deosebit, salut„m ini˛iativele de autofinan˛are prin crearea de ateliere de produc˛ie proprii.

Sus˛inem al„turi de Agen˛ia Na˛ional„ pentru Persoane cu Handicap parteneriatele locale care vor permite facilitarea accesului la resurse publice ∫i private, participarea la licita˛ii de servicii sociale, accesul la unele proiecte la nivel local, Óncheierea unor contracte de prest„ri de servicii (de exemplu servicii de interpretare Ón limbaj mimico-gestual) ∫i nu Ón ultimul r‚nd ob˛inerea calit„˛ii de institu˛ie de utilitate public„.

Consider„m c„ este prioritar„ demararea sesiunilor de atestare a interpre˛ilor Ón limbajul mimico-gestual, pentru a putea asigura accesul la informa˛ie ∫i accesul la servicii sociale ∫i de utilitate public„, Ón mod egal ∫i f„r„ discriminare a tuturor cet„˛enilor, conform prevederilor constitu˛ionale ale Rom‚niei ∫i Uniunii Europene.

îPia˛a energetic„ european„ ∫i implica˛iile asupra Rom‚niei“

Diferendul dintre Rusia ∫i Ucraina cu privire la furnizarea gazelor naturale a descoperit sl„biciunile unei Uniuni Europene dependente Ón propor˛ie de 60% de gazul rusesc pentru acoperirea consumului energetic. Or, aceast„ dependen˛„ fa˛„ de un singur stat Ónseamn„, Ón zilele noastre, vulnerabilitate.

Statele europene au Ón˛eles c„ e nevoie de ac˛iune pentru a combate aceste riscuri, astfel Ónc‚t tind s„ Ó∫i protejeze din ce Ón ce mai mult ramurile energetice, indiferent c„ este vorba de electricitate sau gaze.

Œn Fran˛a, îpatriotismul economic“ face parte din discursul oficial atunci c‚nd se refer„ la achizi˛ionarea de c„tre stat a ac˛iunilor companiilor energetice. Œn Fran˛a, procedurile de fuziune dintre dou„ companii energetice de top — Gaz de France ∫i Suez — sunt Ón curs de finalizare, duc‚nd la constituirea unuia dintre cele mai mari grupuri mondiale. Statul francez va controla 34% din compania rezultat„ Ón urma fuziunii, cea mai mare cot„ de˛inut„ de un stat european la o companie energetic„. Urmeaz„ Grupul Enel, care este de˛inut de c„tre stat Ón propor˛ie de 30%.

Spania, pe de alt„ parte, ∫i-a anun˛at inten˛ia de a amenda legisla˛ia pentru a putea bloca tentativele de preluare a companiei spaniole Endesa de c„tre principalul grup energetic german, Ón detrimentul companiei spaniole Gas Natural.

Presiunile Uniunii Europene de liberalizare a pie˛ei energetice au declan∫at un val de fuziuni ∫i prelu„ri pe acest segment de pia˛„. Companiile mari sunt preferate de c„tre guverne pentru c„ sunt mai credibile ∫i au un cuv‚nt important de spus. Pe de alt„ parte, p„strarea de c„tre stat a unui portofoliu semnificativ la grupurile energetice este motivat„ de importan˛a strategic„ a domeniului.

Grupul ˛„rilor fondatoare, cu excep˛ia Italiei, au ini˛iat negocieri Ón vederea Ónfiin˛„rii unei pie˛e unice de electricitate, ∫tirea fiind de natur„ a diminua sprijinul statelor membre pentru politicile energetice pe care Comisia inten˛ioneaz„ s„ le propun„ la 8 martie.

Apreciez c„ evolu˛iile recente de pe pia˛a energetic„ european„ ar trebui s„ genereze o dezbatere public„ referitoare la eventualele efecte ale retragerii statului rom‚n din companiile energetice. Importan˛a domeniului energetic este, inclusiv pentru Rom‚nia, de natur„ strategic„, astfel Ónc‚t consider c„ poate fi identificat un echilibru Óntre interesele de men˛inere a unei îac˛iuni de control“ ∫i de respectare a criteriilor solicitate de comisie.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi de la tribuna Parlamentului Rom‚niei are ca subiect refuzul Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii de a pune Ón aplicare o hot„r‚re judec„toreasc„ definitiv„, sfid‚nd statul de drept ∫i justi˛ia.

Ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii, domnul Mihail H„rd„u, refuz„ s„ pun„ Ón aplicare o hot„r‚re judec„toreasc„ — sentin˛a Cur˛ii de Apel Timi∫oara nr. 186/25 mai 2005, r„mas„ definitiv„ ∫i executorie prin decizia Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie nr. 293/31 ianuarie 2006, prin care se anuleaz„ ca nelegale Ordinele ministrului educa˛iei ∫i cercet„rii nr. 3550/8 aprilie 2004, 3821/14 mai 2004 ∫i 3878/20 mai 2004 ∫i se dispune obligarea ministerului de a-l confirma ca rector pe profesorul ™tefan Dr„gulescu. Ministrul educa˛iei se face c„ nu Ón˛elege sensul hot„r‚rilor judec„tore∫ti, care nu men˛ioneaz„ nici o perioad„ de timp, ∫i Ól confirm„ ca rector pe profesorul Dr„gulescu doar pe perioada 8.03.2004—15.07.2005, de∫i aceast„ perioad„ nu este indicat„ niciunde Ón cuprinsul sentin˛ei.

Rectorul Dr„gulescu a fost obligat s„ renun˛e pe perioada p‚n„ la Óncheierea procedurilor Ón justi˛ie la func˛ia de rector, prin autosuspendare, deoarece fostul ministru Mircea Miclea a amenin˛at cu sistarea finan˛„rii Universit„˛ii, iar alegerile ulterioare s-au f„cut sub presiunea acestei decizii a ministrului educa˛iei. De altfel, abuzurile Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii au Ónceput dup„ ce Senatul Universit„˛ii de Medicin„ ∫i Farmacie îVictor Babe∫“ l-a ales ca rector pe profesorul Dr„gulescu, iar M.E.C. a refuzat s„ Ól confirme pe motiv c„ a exercitat deja dou„ mandate de rector, de∫i pe perioada Ón care a fost numit ministru al s„n„t„˛ii ∫i-a dat demisia din func˛ia de rector, aceast„ func˛ie fiind exercitat„ de unul dintre prorectorii de atunci ai universit„˛ii.

Pre∫edintele Rom‚niei, domnul Traian B„sescu, a luat public atitudine Ómpotriva unui ministru liberal, consider‚nd c„ acesta nu vrea s„ pun„ Ón aplicare hot„r‚ri ale justi˛iei.

Fac un apel c„tre pre∫edintele Rom‚niei, domnul Traian B„sescu, s„ dea dovad„ de impar˛ialitate ∫i s„ ia atitudine public„ ∫i Ómpotriva ministrului democrat al

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 educa˛iei, domnul Mihail H„rd„u, pentru a-l obliga s„ respecte deciziile justi˛iei. Œn caz contrar, se va dovedi c„ pre∫edintele Rom‚niei judec„ cu m„suri diferite, iar fo∫tii s„i colegi de partid pot Ónc„lca decizii ale justi˛iei f„r„ a se teme de reac˛ia pre∫edintelui Rom‚niei.

îDisolu˛ia puterii“

A∫a cum era de a∫teptat, alian˛a de la putere este Ón pragul disolu˛iei. Nu este nici o surpriz„ pentru c„ niciodat„ o alian˛„ de factur„ liberal-democrat„, m„ refer aici din punct de vedere doctrinar, nu poate s„ dureze. Doctrina social-democrat„ nu are nimic Ón comun cu doctrina liberal„, de altfel nici invers nu este vreo asem„nare.

Evenimentele politice din ultima s„pt„m‚n„ duc la urm„toarea concluzie: mult-tr‚mbi˛ata fuziune P.N.L.-P.D. nu v-a mai avea loc. Nu c„ ar fi vreo pagub„, dar at‚t a fost tocat ∫i rumegat subiectul pe toate posturile de televiziune sau prin ziare Ónc‚t, pentru oamenii obi∫nui˛i, a devenit un motiv de discu˛ie la fel de comun ca pronosticurile la fotbal.

Ceea ce este tragic Ón aceast„ situa˛ie este faptul c„ problemele reale ale cet„˛enilor sunt l„sate pe ultimul plan. Pentru oamenii care au dat votul Alian˛ei P.N.L.P.D. nu fuziunea celor dou„ partide era important„, ci dac„ cele dou„ partide ar face ceva pentru cre∫terea nivelului lor de trai. Nu au f„cut nimic, ba dimpotriv„.

Ce este comic Ón aceast„ situa˛ie este faptul c„ desp„r˛irea celor dou„ partide nu pleac„ numai de la diferen˛ele doctrinare ci, se pare, de la frumoasa Elena, nu cea din Troia, ci Udrea-Coco∫. Normal, femeile mereu au Óncurcat treburile politice ∫i au provocat r„zboaie de durat„ Ónc„ din cele mai vechi timpuri!

Alt„ chestiune interesant„ este studiul efectuat de c„tre un institut din Austria care g„se∫te c„ rom‚nii sunt cei mai pro∫ti din punct de vedere al ∫colariz„rii. De∫i elevii rom‚ni se Óntorc de la olimpiadele ∫colare interna˛ionale cu nenum„rate medalii, de∫i suntem o ˛ar„ campioan„ la exportul de creiere, rezultatele studiului austriac sunt n„ucitoare ∫i spulber„ mitul Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc, adus Ón pragul colapsului de toate guvern„rile postdecembriste. Nu m„ a∫teptam la o a∫a etichetare dar, ˛in‚nd cont c„ le-am dat austriecilor îPetrom“-ul ∫i B.C.R.-ul, e clar c„ suntem pro∫tii Europei!

Aici se ajunge c‚nd reforma, Ón orice domeniu de activitate, fie Ónv„˛„m‚nt, s„n„tate, economie etc., Óncepe c‚nd Óncepe, dar nu se mai termin„ niciodat„. De 16 ani toate guvernele care s-au perindat pe la putere nu au f„cut dec‚t s„ se bat„ cu c„r„mida Ón piept c„ fac reforme, c„ integreaz„, c„ implementeaz„, c„ fac, c„ dreg, iar rezultatele sunt cele care sunt.

C‚nd Partidul Rom‚nia Mare va ajunge la guvernare, asemenea mizerii nu se vor mai Ónt‚mpla. Noi credem Ón demnitatea poporului rom‚n ∫i Ón dreptul cet„˛enilor la o via˛„ mai bun„. Vom ajunge la guvernare mai cur‚nd dec‚t crede˛i dumneavoastr„, stima˛i colegi, ∫i asta se va Ónt‚mpla pentru c„ este nevoie ca for˛ele na˛ionaliste ∫i patriotice s„ repare ceea ce au stricat at‚˛ia ani cei care au condus Rom‚nia. P.R.M. este singurul partid care nu a fost la guvernare ∫i nu a fost niciodat„ acuzat de corup˛ie.

™i, ca s„ Ónchei totu∫i Óntr-o not„ optimist„, s„ nu uit„m c„ m‚ine este 1 Martie, ocazie cu care doresc tuturor femeilor o prim„var„ frumoas„, plin„ de ghiocei!

îServiciile de informa˛ii trebuie s„ lucreze Ón primul r‚nd pentru siguran˛a cet„˛eanului rom‚n“

Strategia de Securitate Na˛ional„ a Rom‚niei trebuie conceput„ nu numai pornind de la noile configura˛ii geostrategice, de la amenin˛„rile teroriste sau de la obliga˛iile ˛„rii noastre fa˛„ de institu˛iile de securitate la care este afiliat„. Evident c„ toate aceste aspecte ∫i altele din acela∫i registru nu trebuie s„ exclud„ din centrul preocup„rilor acestui domeniu de activitate libertatea ∫i securitatea individului.

Noi nu suntem liberali numai c‚nd vine vorba despre economie ∫i mecanismele pie˛ei economice. Noi aplic„m principiile liberale Ón tot ceea ce Ónseamn„ activitate uman„: de la economie, protec˛ie social„, educa˛ie, s„n„tate ∫i p‚n„ la securitatea na˛ional„. De aceea, un liberal adev„rat va respinge Óntotdeauna orice proiect care urm„re∫te restr‚ngerea libert„˛ii individuale Ón numele securit„˛ii na˛ionale.

Filozoful ∫i economistul Friedrich von Hayek (premiul Nobel pentru economie) ne avertiza asupra faptului c„ orice ∫tirbire a libert„˛ii individuale se constituie Ón primul pas pe îdrumul c„tre servitute“. Œn aceast„ logic„ a drumului c„tre servitute al rom‚nilor se Ónscrie ∫i proiectul Strategiei de securitate na˛ional„ elaborat de cur‚nd de C.S.A.T., precum ∫i pachetul de legi care reglementeaz„ activitatea institu˛iilor cu atribu˛ii Ón domeniul securit„˛ii ∫i a lucr„torilor lor.

Prin aceast„ strategie ∫i prin pachetul de legi respective suntem invita˛i politicos s„ renun˛„m la o parte din libert„˛ile noastre Ón numele unei abstracte idei de îsecuritate na˛ional„“. Ba, mai mult dec‚t at‚t, o serie de domenii de activitate, care Óntr-o democra˛ie normal„ sunt evaluate ∫i sanc˛ionate de cet„˛eni, devin elemente de analiz„ pentru serviciile de informa˛ii. De exemplu, Ón noul proiect de Strategie de securitate, ineficien˛a guvernamental„ este tratat„ Óntocmai ca o amenin˛are la adresa securit„˛ii na˛ionale. Pentru P.N.L., acest lucru nu numai c„ este o exagerare nepermis de mare a competen˛elor serviciilor secrete, ci ∫i o ingerin˛„ grosolan„ Ón func˛ionarea sistemului constitu˛ional ∫i asigurarea separa˛iei puterilor Ón stat. De asemenea, Ón proiectele de lege de organizare a S.R.I. sunt men˛ionate atribu˛ii care continu„ opera de extindere a competen˛elor peste situa˛ia de siguran˛„ na˛ional„, iar cet„˛eanul nu reprezint„ principalul beneficiar al siguran˛ei na˛ionale.

Se vede treaba c„ o parte a puterii executive dore∫te ca prin utilizarea serviciilor secrete ∫i a procuraturii s„ subordoneze ∫i celelalte puteri: legislativ„ ∫i judec„toreasc„. Tot acest joc este regizat Ón numele mult clamatei legitimit„˛i populare ∫i a sanc˛ion„rii pretinselor amenin˛„ri la adresa securit„˛ii na˛ionale.

P.N.L. ∫i-a propus s„ revizuiasc„ maniera de a reglementa problema securit„˛ii na˛ionale pentru a proteja drepturile ∫i interesele cet„˛eanului. Serviciile trebuie s„ aib„ o conducere civil„ ∫i, de asemenea, trebuie trecute Ón subordinea puterii executive, Ón timp ce Parlamentului Ói revine rolul exercit„rii controlului. Œn acest sens, noi nu dorim s„ se Ón˛eleag„ faptul c„ dac„ intr„m Ón Uniunea European„ trebuie s„ trecem la o republic„ parlamentar„, cu servicii Ón subordinea Executivului ∫i controlate de Parlament, pentru a proteja interesele cet„˛eanului mai mult dec‚t ast„zi. Prin reorganizarea serviciilor ∫i C.S.A.T., Partidul Na˛ional Liberal Ó∫i propune s„ apere

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 drepturile ∫i libert„˛ile cet„˛eanului, ceea ce nu e pu˛in lucru.

Declara˛ie politic„ privind m„sura impozit„rii cu 16% a averilor ce nu pot fi justificate legal

Agen˛ia Na˛ional„ de Administrare Fiscal„ trebuie s„ fie principalul motor al colect„rii veniturilor la bugetul de stat ∫i s„ asigure, pe l‚ng„ cre∫terea gradului de colectare a veniturilor bugetare, ∫i cre∫terea gradului de Óncredere public„ Ón sistemul de administrare fiscal„, prin schimbarea modului de abordare a rela˛iilor cu contribuabilii ∫i prin cre∫terea gradului de transparen˛„, f„r„ a atinge interesele personale ale contribuabililor. M„sura colect„rii ∫i monitoriz„rii unitare a impozitelor, taxelor ∫i contribu˛iilor sociale trebuie s„ aib„ un efect pozitiv pentru disciplinarea fiscal„ a contribuabililor.

Potrivit art. 24 alin. (2) din Hot„r‚rea Guvernului nr. 208/2005 privind organizarea ∫i func˛ionarea Ministerului Finan˛elor Publice ∫i a Agen˛iei Na˛ionale de Administrare Fiscal„, aceast„ institu˛ie trebuie îs„ ac˛ioneze prin mijloace specifice pentru prevenirea ∫i combaterea evaziunii fiscale, Ón condi˛iile legii“ ∫i s„ exercite îcontrolul operativ ∫i inopinat privind prevenirea, descoperirea ∫i combaterea oric„ror acte ∫i fapte din domeniul economic, financiar ∫i vamal care au ca efect evaziunea fiscal„“.

Partidul Conservator consider„ c„ recentele declara˛ii ale domnului Sebastian Bodu referitoare la impozitarea cu 16% a averilor ce nu pot fi justificate legal sunt total iresponsabile. Este evident faptul c„ o asemenea m„sur„ Óncurajeaz„ evaziunea fiscal„. Or, statul rom‚n tocmai acestui fenomen trebuie s„ Ói fac„ fa˛„. Impozitarea, ∫i nu confiscarea acestor averi fabuloase f„cute pe spinarea statului rom‚n timp de 15 ani nu numai c„ nu ar recupera prejudiciul cauzat, dar chiar ar Óncuraja infrac˛ionalitatea fiscal„. Ne pronun˛„m pentru confiscarea averilor dob‚ndite prin mijloace ilegale ∫i nu suntem de acord cu taxarea par˛ial„ a jafului.

Œn acela∫i context, nu ni se pare oportun„ nici ideea lansat„ de domnul Varujan Vosganian, care dore∫te impozitarea averilor ilicite cu o cot„ de 50% din valoarea lor. Indiferent de valoarea impozitului stabilit pentru averile ilicite, o m„sur„ Ón acest sens ar justifica ∫i Óncuraja evaziunea fiscal„.

Ca urmare, se impune ca un gest de onoare demisia domnului secretar de stat Sebastian Bodu din func˛ia de pre∫edinte al Agen˛iei Na˛ionale de Administrare Fiscal„.

Declara˛ie politic„ privind necesitatea reducerii T.V.A. la produsele alimentare de baz„

Œn ultimul timp constat„m c„ pre˛urile la alimente Ónregistreaz„ o cre∫tere constant„, la care se adaug„ ∫i cre∫terea pre˛urilor la utilit„˛i (energie electric„, gaze, energie termic„, transporturi etc.). Œn aceste condi˛ii, nu ne mir„m s„ constat„m c„ un procent important al popula˛iei Rom‚niei tr„ie∫te la limita s„r„ciei, iar fenomenul poate s„ ia amploare dac„ statul nu intervine. Prin prezenta declara˛ie doresc s„ reafirm oportunitatea reducerii T.V.A.-ului la produsele alimentare de baz„, ca m„sur„ de protec˛ie Ómpotriva degrad„rii nivelului de trai.

Reducerea T.V.A. la produsele alimentare va contribui nu numai la u∫urarea vie˛ii oamenilor ∫i la s„n„tatea

na˛iunii, Ón ansamblu, ci ∫i la combaterea evaziunii fiscale Ón industria alimentar„.

Men˛ion„m c„ mai multe state europene au recurs la m„suri de protec˛ie a popula˛iei prin reducerea T.V.A.-ului la aceste produse. Polonia, Cehia, Slovenia ∫i Ungaria aplic„ cote reduse de T.V.A. la alimentele de baz„ de 7, 5, 8,5 ∫i 12%. Marea Britanie, Fran˛a, Belgia, Italia, Germania au cote reduse de T.V.A. la alimente ce variaz„ Óntre zero (Marea Britanie) ∫i 7% (Germania).

Zilele trecute am aflat cu surprindere c„ Guvernul a redus taxele vamale la unele produse de lux (br‚nzeturile Gruyere ∫i Vacherin Mont d’Or, vinurile de Bordeaux, Rioja, Armagnac), Ón timp ce popula˛ia Rom‚niei pl„te∫te o cot„ ridicat„ pentru alimentele ce le asigur„ traiul zilnic (p‚ine, carne, pe∫te, lapte, ou„, zah„r, orez, ulei, etc.).

Am‚narea aplic„rii unei cote sc„zute de T.V.A. ar fi Ón dezavantajul consumatorilor, care sunt nevoi˛i s„ pl„teasc„ pre˛uri mari pentru alimente, produc„torilor de alimente, prin Óncas„rile sc„zute, agricultorilor, mediului de afaceri ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, bugetului de stat.

M„sura ar reprezenta un mijloc de sprijinire a consumului ∫i o u∫oar„ cre∫tere a nivelului de trai, Ón condi˛iile Ón care, din salariile mici, cea mai mare parte acoper„ consumul alimentar ∫i procurarea de medicamente. Sc„derile la veniturile bugetare ar putea fi compensate de o cre∫tere a consumului de produse alimentare la care cota ar fi diminuat„.

Œn acest context, facem un nou apel la Ministerul Finan˛elor Publice pentru trecerea de urgen˛„ la modificarea legisla˛iei, astfel Ónc‚t pentru produsele alimentare de baz„ s„ se aplice o cot„ redus„ de T.V.A.

Declara˛ie politic„: îAlian˛a, Óntre minciun„ ∫i neputin˛„“ Suntem condu∫i de o Alian˛„ fals„, m„cinat„ de scandaluri ∫i lupte pentru o putere tot mai f„r‚mi˛at„.

Dup„ ce Partidul Democrat, prin vocea pre∫edintelui Emil Boc, a deschis calea pentru un conflict interetnic Óntre maghiari ∫i rom‚ni, situa˛ie care nu a existat din 1990 p‚n„ ast„zi, asist„m tot mai clar la discreditarea ideii de democra˛ie.

Se pare c„ ceea ce incrimina actuala putere Ónainte de a ajunge la guvernare a devenit peste noapte o practic„ necesar„ ∫i extrem de comod„.

De∫i a˛i criticat vehement, Ón campania electoral„, guvernarea prin ordonan˛e de urgen˛„, ajun∫i la putere a˛i transformat procesul de legiferare Óntr-un proces discre˛ionar, de emitere a ordonan˛elor, oferind Parlamentului un rol pur decorativ. Din cele 271 de ordonan˛e ale Guvernului, 217 au fost ordonan˛e de urgen˛„ ∫i 55 ordonan˛e simple.

A˛i sfidat Ón mod repetat Constitu˛ia, a˛i transformat lupta anticorup˛ie Óntr-un r„zboi mediatic de anihilare a opozi˛iei ∫i a˛i trecut indiferen˛i pe l‚ng„ problemele reale ale societ„˛ii care v-a ales.

Stoparea migra˛iei politice a fost un simplu joc de imagine. Asist„m la adev„rate invita˛ii publice din partea liderilor Alian˛ei, lansate primarilor ∫i ale∫ilor locali ai altor partide, prin care Ói implor„ s„ treac„ de partea lor.

Œn ultimele luni, justi˛ia a devenit un instrument al r„zbun„rii politice, caracterizat prin abuz de putere ∫i v‚n„toare de adversari politici.

Cum ne convinge doamna ministru Macovei c„ a elaborat un pachet de legi eficient pentru reformarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 justi˛iei, c‚nd vine acum, dup„ abia 6 luni, s„ Ó∫i corecteze propriile legi prin 170 de amendamente?!

V„ afla˛i undeva la grani˛a dintre tragic ∫i ridicol, iar felul Ón care a˛i ales s„ guverna˛i e semnul clar al dispre˛ului fa˛„ de democra˛ie ∫i Constitu˛ie.

Asist„m la sfidarea valorilor care au stat la baza sacrificiului din decembrie 1989, iar societatea rom‚neasc„ resimte, zilnic, indiferen˛a unor guvernan˛i care le ofer„ c‚nd un spectacol ieftin, c‚nd o m„rire de pre˛uri.

Declara˛ie politic„: îProgramul «S„ tr„i˛i bine!», deja de domeniul trecutului“

Programului lui Traian B„sescu, lansat cu surle ∫i tr‚mbi˛e, i s-a t„iat mo˛ul dup„ un an de minciun„. Œn loc de bun„stare general„, lucrurile s-au complicat at‚t pe plan social, c‚t ∫i politic.

Ne-am reamintit de disputele sindicatelor cu Guvernul, care îau dat peste cap mersul metroului“, au z„p„cit profesori, p„rin˛i ∫i elevi. Una peste alta, ne-au nenorocit apele ∫i g„inile Ómboln„vite, rujeola sau pesta porcin„.

Œntre cele dou„ Palate, pe firul portocaliu, a stat procurorul general al Rom‚niei, Ilie Boto∫. Nu au fost omi∫i Ón aceast„ brambureal„ nici magistra˛ii, ba pensiona˛i, ba trecu˛i Ón avocatur„.

Peste toate a tronat marea corup˛ie, g„sit„ ∫i pe masa Guvernului, dar ∫i oriunde, ∫i serviciile de informa˛ii de sub tutela Cotroceniului.

Œn loc de trai bun, rom‚nii s-au de∫teptat cople∫i˛i de o cre∫tere alarmant„ a pre˛urilor ∫i tarifelor, cu deosebire la utilit„˛i, care a creat ∫i creeaz„ mari probleme, mai ales categoriilor defavorizate — ∫omeri, pensionari, tineri cu salarii indecente.

Un pensionar, dup„ ce pl„te∫te Óntre˛inerea, r„m‚ne cel mult cu emisiunea îSurprize, Surprize“, asta dac„ mai are chef de surprize. C„ i-au preg„tit destule guvernan˛ii! Nu o spunem noi, ci Institutul Na˛ional de Statistic„, care, f„r„ a min˛i opinia public„, a anun˛at cre∫teri de tarife consistente pentru decembrie 2005, fa˛„ de decembrie 2004.

La gaze naturale, majorarea este de 36,5%, costurile energiei termice sunt Ón cre∫tere cu 20%, iar la ap„, canal ∫i salubritate am pl„tit cu 25,7% mai mult.

Nici Óngrijirile medicale nu ne-au l„sat mai mul˛i bani Ón buzunare, pentru c„ au fost mai scumpe cu 15%.

La toat„ aceast„ situa˛ie dezastruoas„ se adaug„ cre∫terile de pre˛uri la alimentele de baz„, care au ajuns Ón decembrie 2005 mult mai mari dec‚t rata infla˛iei (8,6%) luat„ Ón calculul eventualelor index„ri.

Acestea au fost Óndeosebi la legume (+21,4%), carne de porc ∫i de pas„re, p‚ine (cu scumpiri repetate ∫i mic∫or„ri de gramaj), iar laptele a ajuns la pre˛ul din ˛„rile U.E.

Nici noul an nu i-a Ónt‚mpinat mai bine pe rom‚ni. Factura la Óntre˛inere a ajuns s„ fie Ón 2006 mai mare dec‚t veniturile multora dintre noi.

Rezultatele calculelor Asocia˛iei îHabitat“ privind valoarea facturii numai pentru ap„ cald„ ∫i c„ldur„ arat„ cre∫teri cu 60% mai mari fa˛„ de decembrie 2005. Astfel, numai pentru agentul termic factura reprezint„ 1.600.000 lei la o garsonier„; 2.500.000 lei pentru un apartament cu 2 camere; 3.500.000 lei pentru un apartament cu 3 camere, iar pentru cei care locuiesc Óntr-un apartament cu 4 camere factura dep„∫e∫te 4.000.000 lei.

Din nefericire, tot Ón cursul acestui an, conform comunicatului difuzat de Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului, pre˛ul gazelor naturale va cre∫te cu Ónc„ circa 40%.

Astfel, 10.000 metri cubi de gaze naturale vor echivala cu 3 salarii minime pe economie, Ón condi˛iile Ón care 40% dintre rom‚ni tr„iesc din venitul minim garantat.

Œn contrast cu major„rile substan˛iale de pre˛uri ∫i tarife, sporurile de venituri sunt situate cu mult sub cre∫terile prezentate.

Pensia medie a crescut cu numai 12,9%, iar aloca˛iile ∫i ajutoarele sociale cu numai 5,5%. Este evident„ reducerea drastic„ a puterii de cump„rare a popula˛iei, Ón 2005, cu circa 10—14%, iar perspectiva acestui an este ∫i mai Óntunecat„.

Programul îS„ tr„i˛i bine!“ s-a dovedit a fi un dezastru na˛ional. De aici vine ∫i nemul˛umirea cresc‚nd„ a oamenilor de bun„-credin˛„ care i-au votat cu un an Ón urm„, n„zuind Óntr-o real„ schimbare. C‚nd colo, au r„mas cu î∫tampila furat„“.

S„ tr„i˛i bine! ™i ei, guvernan˛ii, s„ tr„iasc„ ∫i mai bine, c„ doar asta e ideea!

Declara˛ie politic„: îDesecretizarea documentelor privind securitatea na˛ional„ sau pericolul reÓnvierii Securit„˛ii“

Œn ∫edin˛a C.S.A.T. din s„pt„m‚na trecut„ s-a prezentat un pachet de ∫ase proiecte de lege privind siguran˛a na˛ional„: Legea ap„r„rii na˛ionale; Legea privind activitatea de informa˛ii, contrainforma˛ii ∫i securitate na˛ional„; Legea de organizare ∫i func˛ionare a S.R.I.; Legea de organizare ∫i func˛ionare a S.I.E.; Legea privind gestionarea ∫i managementul situa˛iilor de criz„; Legea privind statutul ofi˛erilor de informa˛ii.

Proiectele de lege din pachetul men˛ionat mai sus au fost elaborate de exper˛ii din sistemul de ap„rare ∫i siguran˛„ na˛ional„ ∫i propuse reprezentan˛ilor Guvernului, Ón C.S.A.T., pentru a deveni ini˛iatori.

Pe bun„ dreptate, primul-ministru ∫i ceilal˛i membri ai Guvernului, care fac parte din C.S.A.T. au respins aceast„ propunere. ™i, Ón mod normal, lucrurile trebuiau s„ se opreasc„ aici. Numai c„, pe c„i oculte, proiectele de lege au ajuns pe masa Comisiilor S.R.I. ∫i de ap„rare din Parlament, purt‚nd antetul S.R.I., men˛iunea îstrict secret“, ∫i titlul îproiect de lege“.

Œn primul r‚nd, precizez c„ este vorba despre Ónc„lcarea Constitu˛iei cu privire la exercitarea nelegitim„ a dreptului de ini˛iativ„ legislativ„. Conform Constitu˛iei Rom‚niei, la art. 74 alin. (1), ini˛iativa legislativ„ apar˛ine, dup„ caz, Guvernului, deputa˛ilor, senatorilor sau unui num„r de cel pu˛in 100.000 de cet„˛eni cu drept de vot.

Nici pre∫edintele Rom‚niei, nici C.S.A.T., nici S.R.I., S.I.E. sau alte componente ale sistemului de ap„rare sau siguran˛„ na˛ional„ nu au dreptul de ini˛iativ„ legislativ„.

Œn al doilea r‚nd, a∫a-zisele proiecte de lege con˛in prevederi catastrofale, care ne fac s„ ne amintim de fosta Securitate, ∫i transform„ S.R.I. Óntr-o prelungire a Parchetului, atribuind ofi˛erilor de informa˛ii abilit„˛i pe alt„ zon„ dec‚t cea a siguran˛ei na˛ionale, care pot leza drepturile ∫i libert„˛ile fundamentale ale cet„˛enilor.

Œn aceste condi˛ii, Grupurile parlamentare ale P.N.L. din Senat ∫i Camera Deputa˛ilor au cerut pre∫edintelui Rom‚niei desecretizarea acestor proiecte de lege, pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 ca acestea s„ poat„ fi dezb„tute ∫i Ómbun„t„˛ite Ómpreun„ cu presa, cet„˛enii ∫i societatea civil„.

Secretizarea unor asemenea documente, care Ón final oricum vor deveni publice, relev„ o tendin˛„ de Ónchistare a institu˛iilor cu responsabilitate Ón materie de ap„rare ∫i siguran˛„ na˛ional„.

Œn mandatul precedent, 2000—2004, Parlamentul a dezb„tut proiectul Legii siguran˛ei na˛ionale Ón condi˛ii de maxim„ transparen˛„.

Œn acelea∫i condi˛ii trebuie f„cut„ ∫i dezbaterea pachetului de ∫ase proiecte de lege av‚nd ca finalitate o legisla˛ie astfel Ónc‚t principalul beneficiar al securit„˛ii na˛ionale s„ fie cet„˛eanul, ∫i nu statul, Óntruchipat Óntr-un serviciu de informa˛ii sau Óntr-un om politic, oricare ar fi acesta.

Natura darnic„, c‚ntat„ Ón doinele noastre str„mo∫e∫ti, a devenit Ón ultimii ani tiranic„ ∫i catastrofic„. La Ocnele Mari a Ónghi˛it un sat, Ón Timi∫, Arad, Cara∫-Severin, Ón Moldova ∫i Ón alte zone a inundat zeci de mii de hectare de p„m‚nt ∫i a distrus mii de gospod„rii. Din p„cate s-au Ónregistrat ∫i pierderi de vie˛i omene∫ti. Vara se Óntinde ca un de∫ert Óntre inunda˛iile de prim„var„ ∫i cele din toamn„.

Cauza principal„: dispar p„durile Rom‚niei!

Aceast„ afirma˛ie, de o gravitate extrem„, nu alarmeaz„ pe nimeni, de∫i consecin˛ele, de propor˛ii incalculabile, au Ónceput deja s„ se vad„: inunda˛ii cum n-au mai fost vreodat„ Ón Rom‚nia, modific„ri climatice extreme, alunec„ri de teren.

Rom‚nia este singura ˛ar„ din Europa Ón care asist„m la un proces de de∫ertizare, iar costurile acestor fenomene sunt uria∫e.

Dispari˛ia p„durilor este o problem„ care ne prive∫te pe to˛i, Ón mod direct, p„durile sunt aerul pe care-l respir„m ∫i apa pe care o bem, dincolo de interesul economic pe care Ól reprezint„ lemnul.

Puterea care s-a instalat acum un an Ón Rom‚nia n-a suflat o vorb„ despre ceea ce va face pentru mediu, semn c„ nu Ón˛elege nimic din marea lupt„ care se va duce pe Óntreaga planet„ pe plan ecologic, pentru a salva ce se mai poate, dar a promis o lupt„ Ómpotriva corup˛iei, a jafului, a celor care au f„cut averi colosale Ón mod necinstit, jefuind averea cea mai de pre˛ pe care o avea ˛ara noastr„: p„durea.

Clasa politic„ este ∫i ea acuzat„ de implicare, Ón mod interesat, de jefuirea p„durilor, zeci de mii de hectare au fost culcate la p„m‚nt pentru a ridica pe lista celor mai boga˛i rom‚ni diver∫i politicieni afla˛i pentru o vreme la putere.

Au trecut 16 ani ∫i numele lor Ónc„ nu ne sunt cunoscute.

Ar fi de a∫teptat ca, Ón baza luptei Ómpotriva corup˛iei, promis„, s„ fie stabilit„ r„spunderea pentru distrugerea fondului forestier.

Œn timpul vacan˛ei parlamentare, Ón drumurile pe care le-am f„cut prin jude˛ul Maramure∫ ∫i Ón alte jude˛e din Transilvania, din discu˛iile cu cet„˛enii, din multiplele semnale ap„rute Ón pres„, am v„zut cum p„durea continu„ s„ fie t„iat„ zi ∫i noapte, peste tot, din Maramure∫ Ón Harghita ∫i Covasna, Ón Apuseni, ∫i Ón Moldova. Se taie chiar ∫i copaci b„tr‚ni de sute de ani, care ar trebui s„ fie monumente ale naturii (Buz„u), ∫i care, Ón orice ˛ar„ a lumii civilizate ar fi proteja˛i.

Risc„m ca, peste un an, atunci c‚nd Rom‚nia va trebui totu∫i s„ se supun„ unei noi ordini, europene, s„ nu mai fie nimic de salvat.

Œn ultimul an, putem spune c„ Ón domeniul conserv„rii naturii, Ón mod special a p„durilor din Rom‚nia, nu s-a f„cut nimic. P„durile se taie Ón continuare, ca ∫i Ón timpul guvern„rilor anterioare, f„r„ nici o regul„, f„r„ nici un control.

Zilele acestea asist„m la cea de-a treia etap„ de restituire a p„durilor c„tre de˛in„torii priva˛i. Nu este nimic r„u Ón a da Ónapoi oamenilor ce este al lor, dar trebuie ˛inut cont de faptul c„ p„durea, Ón toate ˛„rile, constituie avu˛ie strategic„ ∫i este un bun de interes na˛ional.

Noii proprietari de p„dure uit„ c„ refacerea p„durilor t„iate dureaz„ zeci de ani ∫i, din dorin˛a de a scoate bani din propriile p„duri, trec, Ón mod iresponsabil, la defri∫area lor. Ocoalele silvice private sunt subdimensionate ∫i f„r„ dotare, astfel fenomenul nu poate fi st„p‚nit. Aceast„ problem„ scap„ de sub controlul statului.

Este bine de ∫tiut c„ de acum Ónainte numai o treime din p„durile Rom‚niei vor fi administrate de îRomsilva“, iar restul, de circa 4 milioane de hectare, vor fi administrate privat. Absen˛a mecanismului de control Ónseamn„ perpetuarea jafului.

O mare parte a popula˛iei, de bun„-credin˛„, con∫tientizeaz„ c„ devastarea p„durilor este ∫i problema ei ∫i a∫teapt„ o schimbare de atitudine la nivel decizional.

Legile ce au fost elaborate Ón domeniul mediului sunt cu sc„p„ri grave, unele nu Ónt‚mpl„toare, ∫i trebuie revizuite de urgen˛„.

Suntem pe ultimul loc Ón Europa la Ómp„duriri, ceea ce Ónseamn„ c„ Ón 10 ani nu s-a mai plantat nimic. La nivelul ministerului nu exist„ date statistice cu t„ieri ce au fost f„cute legal sau ilegal, pentru a stabili c‚t trebuie replantat.

Ce-i de f„cut pentru a salva p„durea? Propun un Program na˛ional prioritar pentru protec˛ia mediului, ac˛iune ce trebuie tratat„ interdisciplinar, astfel Ónc‚t s„ con˛in„ m„suri pentru protec˛ia p„durilor, asociate cu protejarea terenurilor ∫i a localit„˛ilor de inunda˛ii, f„r„ a neglija lupta Ómpotriva secetei, prin refacerea sistemului de iriga˛ii, distrus ∫i el Ón mod iresponsabil dup„ 1990.

Programul trebuie finan˛at de la buget ∫i cu fonduri comunitare atrase, stabilindu-se ∫i responsabilit„˛ile ce revin autorit„˛ilor administrative publice, ca ∫i ale tuturor celor ce au atribu˛ii specifice Ón domeniu (ocoale silvice, garda de mediu, agen˛i economici, poli˛ie, pompieri etc.)

Este necesar„ ∫i sensibilizarea popula˛iei, care adesea se comport„ Ón mod criminal cu natura Ónconjur„toare, de aceea se impune o implicare ferm„ a ∫colii, a organiza˛iilor nonguvernamentale, a presei, a radioului ∫i a televiziunii, care pot trage un semnal de alarm„.

Consider necesar ca programul s„ aib„ girul Academiei, s„ fie supus dezbaterii publice ∫i, Ón final, aprob„rii Parlamentului.

Adresez rug„mintea Executivului ∫i dumneavoastr„, Ón calitate de deputa˛i Ón Parlamentul Rom‚niei, indiferent de culoarea politic„, s„ ne solidariz„m pentru salvarea p„durilor noastre.

Respect‚nd p„durea, ne respect„m pe noi Ón∫ine. F„r„ p„dure, noi nu suntem nimic!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006

Revin ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ cu una dintre problemele care de ani ∫i ani afecteaz„ grav economia na˛ional„, prezentul ∫i viitorul societ„˛ii noastre rom‚ne∫ti. Este vorba despre situa˛ia catastrofal„ Ón care se afl„ silvicultura.

Nu exager„m cu nimic spun‚nd c„, de un deceniu ∫i jum„tate Óncoace, p„durile mor h„cuite sub ochii no∫tri. Furia turbat„ Ómpotriva mediului forestier — dezl„n˛uit„ cu un deceniu Ón urm„ de un obscur politician orbit de nefastul dicton _restitutio in integrum_ , care a disp„rut de ani buni de pe scena vie˛ii politice, ca ∫i partidul s„u monstruos — a crescut sub actuala guvernare Ón mod alarmant. Se taie p„durile cu s„lb„ticie, se fur„ zi ∫i noapte cu c„ru˛a, cu camionul ∫i cu trenul, sub privirile neputincioase ale organelor silvice, ale autorit„˛ilor locale ∫i centrale.

Desp„duririle au luat amploare fiindc„ micii proprietari taie Ón disperare arborii, p‚n„ la unul, de teama ho˛ilor, ori ca s„-∫i asigure capitaluri pentru noi afaceri mai b„noase ∫i mai sigure. Deveni˛i proprietari pe drept sau pe nedrept, ei nici nu vor s„ aud„ de legisla˛ia silvic„ Ón vigoare. Efectiv rad vegeta˛ia forestier„, f„r„ s„ manifeste nici cea mai mic„ preocupare pentru regenerarea acesteia.

™tirile publicate Ón ultima vreme de pres„ ne dezv„luie un tablou sumbru al silviculturii noastre. Œn mai pu˛in de un an, Ón jude˛ul Vrancea s-au desp„durit mai bine de 1.400 de hectare, de∫i zona aceasta a fost lovit„ Ón 2005 de cele mai dezastruoase inunda˛ii. Œn Bistri˛a-N„s„ud au disp„rut p„durile de pe aproape o mie de hectare, ca ∫i Ón Harghita, unde etnicii maghiari taie pe rupte, aliment‚nd nonstop Ungaria cu bu∫teni ∫i cherestea, Ón timp ce Ón Buz„u ∫i D‚mbovi˛a taie rom‚nii ∫i arabii, deschiz‚nd c„i netede pe pov‚rni∫uri inunda˛iilor care se anun˛„.

Sunt ∫i cazuri, din p„cate destul de pu˛ine, cum ar fi cel al comunei Josenii B‚rg„ului, unde locuitorii se opun ilegalit„˛ilor s„v‚r∫ite de prim„rie, pornit„ s„ exploateze Ón mod abuziv p„durea apar˛in‚nd s„tenilor, sau cel al silvicultorilor din Maramure∫, care au declan∫at o sus˛inut„ campanie pentru controlul lucr„rilor de exploatare a p„durilor, circula˛ia ∫i prelucrarea materialului lemnos, precum ∫i activitatea personalului din cadrul ocoalelor silvice de stat. Din p„cate, jaful p„durilor continu„ pe scar„ larg„, pe seama cererilor de retroced„ri care curg cu nemiluita, multe dintre ele neput‚nd fi sus˛inute prin acte sau alte documente legale. P‚n„ ∫i Mitropolia Banatului a depus o cerere, prin Œ.P.S. Nicolae Corneanu, care solicit„ peste 900 de hectare de p„dure, cererea fiind sus˛inut„ de dou„ persoane rude ale mitropolitului.

Dat„ fiind politica de jefuire a p„durilor, de t„ieri total ira˛ionale, Rom‚nia este ast„zi singura ˛ar„ din Europa Ón care se produc de∫ertific„ri.

Tragem ast„zi, de la tribuna Parlamentului, Ónc„ un semnal de alarm„ pentru salvarea p„durilor ˛„rii. Guvernul, ministerul de resort, ca ∫i autorit„˛ile locale trebuie s„ ias„ din amor˛eala ∫i nep„sarea Ón care se complac ∫i s„ recurg„ la m„suri drastice Ómpotriva celor care Óncalc„ Ón mod criminal legisla˛ia Ón vigoare, legat„ de exploatarea p„durii, indiferent de modul de proprietate asupra ei, s„ declan∫eze o vast„ campanie de Ómp„duriri, cam 50.000—100.000 de hectare anual, Óntruc‚t, rezum‚ndu-se la cele 10.000—15.000 hectare,

c‚te s-au realizat p‚n„ acum, sistemul nostru forestier merge spre pierzanie ∫i nicidecum spre regenerare.

Propunem, de asemenea, ca prin Ómbun„t„˛irea legisla˛iei silvice p„durile s„ capete un statut de proprietate aparte, Óntruc‚t, Ón condi˛iile Ón care mediul se degradeaz„ permanent, cele 1,5 milioane de hectare, aflate Ón proprietate privat„, vor contribui, ca urmare a exploat„rii lor pr„dalnice, la cre∫terea pericolului de inunda˛ii, la accentuarea degrad„rii ∫i alunec„rii solului. Trebuie s„ Ón˛elegem c„ ast„zi, c‚nd fenomenele naturale devin tot mai distructive, p„durea nu mai poate s„ apar˛in„ unui om sau altuia, unei colectivit„˛i sau unui stat. Ea devine un bun planetar, un bun al Óntregii omeniri, o arm„ pentru salvarea Terrei.

S„ ne trezim m„car acum, Ón ceasul al doisprezecelea!

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Dup„ ce Ón perioada 2001—2004 a fost transformat Óntr-o adev„rat„ anex„ a Guvernului N„stase, iat„ c„ Parlamentul Ó∫i recap„t„ treptat-treptat rolul principal de for legislativ al ˛„rii.

Dac„ analiz„m cu aten˛ie activitatea celor dou„ Camere pe parcursul anului 2005, caracteristica esen˛ial„ este aceea de a dezbate. Adoptarea pe band„ rulant„ a proiectelor de lege venite de la Guvern (a∫a cum se Ónt‚mpla Ón legislatura trecut„) a fost Ónlocuit„ de un an Óncoace de un proces activ de dezbateri pro ∫i contra Ón comisiile parlamentare, de discu˛ii Ónso˛ite de argumente pe marginea proiectelor legislative, indiferent de numele ini˛iatorilor.

Astfel, Legea bugetului de stat pe anul 2006 nu a mai fost adoptat„, ca Ón trecut, doar Óntr-o zi, ci Ón urma unor dezbateri serioase, Ón comisii ∫i Ón plen.

De asemenea, premierul Rom‚niei, domnul C„lin Popescu-T„riceanu, ∫i-a f„cut timp pentru a veni Ón Parlament mult mai des dec‚t predecesorul prim-ministru, solicit‚nd dezbateri serioase privind diferite teme ale opiniei publice ∫i ar„t‚nd astfel respectul fa˛„ de forul legislativ.

Chiar ∫i noi, parlamentarii, am ∫tiut cu diferite ocazii s„ l„s„m la o parte lupta politic„ ∫i s„ ne concentr„m asupra problemelor de legiferare, mai ales Ón domeniul integr„rii europene.

Dezbaterea legii privind Statutul deputa˛ilor ∫i senatorilor, prilej cu care au fost eliminate multmediatizatele ∫i hulitele îprivilegii“, a ar„tat c„ Parlamentul Ón ansamblul s„u este pe drumul cel bun, fiind capabil de o reform„ intern„ Ón acord cu dorin˛ele electoratului.

Mai mult dec‚t niciodat„, Parlamentul, ∫i mai ales opozi˛ia, ∫i-a exercitat atribu˛iile de control privind activitatea Guvernului prin depunerea de mo˛iuni simple ∫i mo˛iuni de cenzur„, atunci c‚nd Guvernul ∫i-a asumat r„spunderea politic„ pe diferite proiecte de lege. Iat„ c„ avem ∫i Ón acest caz un exemplu de maturitate politic„ ∫i de asumare a unui rol democratic Ón raporturile cu Executivul.

Cred c„ suntem cu to˛ii la un nou Ónceput de drum c‚nd vorbim despre institu˛ia legislativ„. Trebuie s„ continu„m ∫i cred c„ demersul nostru de reform„ legislativ„ ∫i institu˛ional„ trebuie s„ se Óndrepte c„tre comunit„˛ile locale, care ne-au trimis Ón Parlament pentru a le reprezenta.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 Œns„ acest efort trebuie asumat ∫i con∫tientizat de fiecare deputat ∫i senator, indiferent de culoarea politic„ ∫i de pozi˛ia pe care o poate de˛ine la un moment dat Ón structurile de conducere ale celor dou„ Camere. Este motivul pentru care Ói solicit din nou domnului Adrian N„stase s„ nu se mai prevaleze de func˛ia de pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor Ón ceea ce prive∫te elucidarea dosarului Zambaccian, s„ nu mai implice institu˛ia legislativ„ Ón acest caz ∫i, ca atare, s„ demisioneze, ca un gest politic normal ∫i moral.

Dup„ ce patru ani de zile a transformat Parlamentul Óntr-o anex„ a Guvernului s„u, Adrian N„stase risc„ acum s„-l transforme Óntr-o anex„ personal„, utiliz‚nd aceast„ institu˛ie pentru r„zboaie proprii cu alte institu˛ii ale statului.

Cred c„ prin demisia sa domnul Adrian N„stase poate dovedi Ón fa˛a opiniei publice c„ reforma Legislativului a Ónceput ∫i nu reprezint„ vorbe-n v‚nt.

## î10 luni!“

At‚t a mai r„mas p‚n„ la aderarea Rom‚niei la Uniunea European„, doar 10 luni! Un timp scurt Ón care trebuie, Ón sf‚r∫it, s„ ne stabilim priorit„˛ile.

Eforturile Guvernului se Óndrept„ Ón principal c„tre stabilirea unui climat normal Ón ceea ce prive∫te problema integr„rii, pentru ca Ón noiembrie 2006 s„ putem Óncheia negocierile de aderare, ∫i de aceea este imperios s„ continu„m progresele necesare pentru Óndeplinirea angajamentelor asumate de statul rom‚n.

La nivelul Ministerului Integr„rii Europene exist„ programe legislative prioritare pentru armonizarea legisla˛iei cu cea din U.E., precum ∫i un proiect de modificare a Constitu˛iei, dar Ón momentul Ón care priorit„˛ile parlamentarilor par a fi cu totul altele, de la votarea unor privilegii ∫i p‚n„ la blocarea prin toate mijloacele a oric„ror proiecte legislative venite de la Guvern, Ómi este foarte greu s„ cred c„ vom putea Óncheia la timp aceste cerin˛e ale Uniunii.

Dac„ unii colegi din opozi˛ie ∫i chiar de la guvernare consider„ c„ prin blocarea sau Ónt‚rzierea Ón comisii a proiectelor prioritare pentru integrare servesc interesele aleg„torilor din circumscrip˛iile lor, atunci le aduc aminte c„ nici unul dintre partidele parlamentare nu s-a pronun˛at Ómpotriva ader„rii.

™i atunci cum se explic„ faptul c„ distin∫ii mei colegi nu scap„ nici un prilej de a arunca cu noroi Ón eforturile Guvernului ∫i mai ales ale P.N.L.?!

V„ reamintesc faptul c„ prin aderare Rom‚nia va deveni un factor de stabilitate Ón zona M„rii Negre ∫i chiar trebuie redefinit rolul M„rii Negre din perspectiva ader„rii Ón 2007, av‚nd Ón vedere c„ Rom‚nia va deveni grani˛a extern„ a Uniunii.

Œn acest moment, aderarea a fost ratificat„ de c„tre 13 state membre ale U.E., ∫i anume: Slovacia, Ungaria, Slovenia, Republica Cipru, Grecia, Estonia, Republica Ceh„, Italia, Spania, Malta, Letonia, Olanda ∫i Marea Britanie.

Sper c„ nu dori˛i ca eforturile Guvernului ∫i chiar ale colegilor dumneavoastr„ din Parlamentul European s„ fie Ón zadar.

Trebuie s„ g„sim Ón noi Ón∫ine for˛a pentru a trece peste diferen˛ele doctrinare ∫i s„ ar„t„m c„ merit„m, ca na˛iune, integrarea la 1 ianuarie 2007.

Declara˛ie politic„: îO gaf„ cu r„sunet interna˛ional“ Este o vorb„ care spune c„ fiecare pas„re pe limba ei piere.

Ceea ce considera premierul T„riceanu ca fiind îo m„sur„ care ∫i-a dovedit juste˛ea ∫i eficien˛a economic„“ ne poate costa integrarea.

Joaquin Almunia, comisar european pentru afaceri economice ∫i financiare, a fost primul oficial european care a criticat vehement introducerea cotei unice, consider‚nd-o distructiv„ pentru economia rom‚neasc„. P‚n„ la urm„, cota unic„ s-a dovedit a fi o inven˛ie comod„ pentru m„rirea averilor marilor oameni de afaceri. Oamenii simpli, p„c„li˛i cu promisiuni, nu au sim˛it aceast„ reducere de impozit, de care domnii liberali au profitat din plin.

Œn acest moment avem cele mai mici Óncas„ri bugetare din Europa ∫i Ón raport cu cheltuielile acestea sunt insuficiente. Degeaba ne integr„m, pentru c„ din cauza fondurilor insuficiente nu vom putea accesa banii europeni.

Un alt succes cu care se m‚ndresc guvernan˛ii este ruperea acordului cu F.M.I., organism interna˛ional de a c„rui opinie ˛ine cont Uniunea European„ Ón acceptarea Rom‚niei ca stat membru. Bravo, domnilor T„riceanu ∫i Vl„descu, merge˛i din gre∫eal„ Ón gre∫eal„, reu∫ind performan˛a de a atrage critici serioase cu trei luni Ónainte de publicarea raportului care va decide integrarea noastr„ Ón Uniunea European„!

E mai clar dec‚t oric‚nd c„ politica fiscal„ din Rom‚nia e prost gestionat„ ∫i c„ Ón ciuda celor peste 400 de taxe nu sunt suficien˛i bani pentru supravie˛uirea domeniilor minime de activitate, ca s„ nu mai vorbim despre cele legate de educa˛ie sau cultur„.

Rom‚nia a f„cut eforturi mari pentru a putea fi primit„ Ón r‚ndul ˛„rilor europene ∫i Ón mai pu˛in de doi ani a˛i spulberat tot ce s-a construit cu efort ∫i responsabilitate. Nu merit„m s„ fim coda∫ii Europei din cauza unui Guvern lipsit de eficien˛„.

Domnilor guvernan˛i, ce credibilitate ave˛i sus˛in‚nd o gre∫eal„ care ne poate costa integrarea Ón Uniunea European„?

A˛i dovedit at‚t de mult„ ipocrizie fa˛„ de poporul rom‚n pe care l-a˛i supus la tot felul de experimente fiscale din dorin˛a de a v„ Óndrepta prima eroare cu care ve˛i intra Ón istoria neagr„ a guvern„rilor e∫uate!

Cota unic„ e motivul pentru care nu sunt bani pentru pensii echitabile, salarii decente pentru profesori ∫i ajutoare sociale. E motivul pentru care Rom‚nia, chiar integrat„ Ón Uniunea European„, nu va putea accesa bani pentru proiecte de modernizare ∫i aliniere la standardele pe care le merit„m.

V-a˛i asumat o guvernare Ón care a˛i e∫uat. Asta demonstreaz„ c„ Ón spatele mesajului populist din campania electoral„ nu exista nici o solu˛ie pentru nevoile reale ale rom‚nilor, ci doar dorin˛a de a prinde cu orice pre˛ puterea pentru a v„ pune la ad„post clientela politic„.

Asumarea gre∫elii tot mai evidente ∫i pentru oficialii europeni ar fi un prim pas de responsabilitate fa˛„ de poporul care ∫i-a pus inutil speran˛ele Óntr-o guvernare mai bun„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006

Declara˛ie politic„ privind Ómbun„t„˛irea sistemului de control al calit„˛ii produselor alimentare

Œn condi˛iile pie˛ei concuren˛iale, Ón perspectiva accesului pe pia˛a liber„ european„, Ón scopul asigur„rii unui grad ridicat al protec˛iei consumatorilor au fost create laboratoare sanitare veterinare ∫i pentru siguran˛a alimentelor Ón cadrul m„surilor din Planul de dezvoltare pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„ 2000—2006.

Pia˛a concuren˛ial„ asigur„ condi˛ii de desfacere a produselor alimentare, dar trebuie respectate normele de calitate. Pia˛a liber„ european„ va asigura comercializarea produselor alimentare rom‚ne∫ti, dar ˛in‚nd cont de nivelul exigen˛elor comunitare.

Laboratoarele au ap„rut tocmai din necesitatea protec˛iei consumatorului fa˛„ de produse de o calitate Óndoielnic„, preparate f„r„ respectarea normelor. Laboratoarele sunt de o deosebit„ importan˛„ Ón perioada actual„, c‚nd Ónt‚lnim cazuri de epizootii.

S„n„tatea unui popor depinde de tipul de alimenta˛ie, pornind de la modul de ob˛inere a materiei prime vegetale. Este absolut inutil s„ ne Óngrijor„m de utilizarea aditivilor (cunoscutele E-uri) Ón alimente pe durata proces„rii acestora. Consider mai important„ analiza Óntregului lan˛ de ob˛inere a produsului alimentar, respectiv trebuie ˛inut cont de valoarea biologic„ ∫i ecologic„ a materiei prime folosite.

Dezvoltarea ∫i aplicarea unei politici eficiente presupune implicarea consumatorilor ∫i reprezentan˛ilor lor Ón acest proces. Ace∫tia trebuie s„ aib„ capacitatea ∫i resursele necesare de a-∫i promova interesele Ón raport cu ceilal˛i parteneri. Ac˛iunile principale pentru atingerea acestui obiectiv sunt legate de perfec˛ionarea mecanismelor de participare a organiza˛iilor consumatorilor Ón elaborarea politicii ∫i Ón proiectele educa˛ionale ∫i institu˛ionale. BineÓn˛eles, un rol important pentru protec˛ia consumatorilor Ól vor avea nivelul de preg„tire Ón domeniu al viitorilor speciali∫ti ∫i abordarea interdisciplinar„.

Siguran˛a ∫i securitatea alimentar„ depind de modul de aplicare a acquis-ului Ón domeniu, care a fost implementat gradual.

Œmbun„t„˛irea sistemului de control ∫i supraveghere a pie˛ei, informarea publicului larg cu privire la importan˛a acestei politici, cu scopul de protejare a propriilor interese Ón calitate de consumatori, precum ∫i ameliorarea capacit„˛ii administrative ∫i institu˛ionale reprezint„ cerin˛ele minime Ón vederea ader„rii la U.E.

îDe ce e Óndrept„˛it P.N.L. s„ fac„ reforma moral„ a clasei politice?“

Stima˛i colegi,

S-a instaurat Ón Rom‚nia o nou„ mod„: moda politicianului care d„ din gur„ de diminea˛a p‚n„ seara, despre orice, de la pre˛ul la cartofi la integrarea european„, f„r„ a avea vreo no˛iune despre conceptul de structur„ a unui mesaj sau agenda public„. Important este s„ apar„ zi de zi pe prima pagin„, cu cel mai mare titlu ∫i cu cea mai bun„ poz„. Politicianul respectiv nu mai poate dormi noaptea de grija a ceea ce va ap„rea m‚ine Ón ziar, Ó∫i face agenda Ón func˛ie de sesiz„rile presei, nu ale oamenilor cu care se Ónt‚lne∫te, ∫i Ó∫i schimb„ op˛iunile la prima contr„ a cet„˛enilor. E amabil

cu toat„ lumea, nu spune niciodat„ nu ∫i se ˛ine de promisiuni care sun„ bine. Ini˛iativele sale trebuie s„ fie Ón primul r‚nd de interes maxim pentru public, nu de impact mare pentru comunitate.

Stau ∫i m„ uit cu stupoare la doamna Elena Udrea: o femeie care pare c„ le are pe toate — bani, influen˛„, carism„, notorietate. M„ uit ∫i m„ tot Óntreb: cu ce scop circul gratuit pe care Ól face? De ce se treze∫te din c‚nd Ón c‚nd ∫i mai scoate c‚te o acuz„ la c‚te un inamic politic? Din ce motive face uneori c‚te o dezv„luire ∫i aceea incomplet„ ∫i r„u-voitoare? Nu pot s„ nu m„ Óntreb, Ón acest caz, ce proiecte importante a propus m„car (nici nu vreau s„ m„ refer la a fi f„cut) doamna Udrea?! Ce dezbateri definitorii pentru societatea rom‚neasc„ a creat: numai acuze, numai noroi...

Un alt personaj edificator pentru tipul de politician descris mai sus este domnul Cozmin Gu∫„, care ∫i-a creat un discurs Ón care pare c„ le ∫tie pe toate Ón ceea ce prive∫te serviciile secrete, de∫i nu are nici o preg„tire, deci nici o competen˛„ Ón acest domeniu.

Domnul Gu∫„, ca ∫i doamna Udrea, este un abonat al ∫tirilor mondene: Ó∫i serbeaz„ ziua de na∫tere la televizor, vorbe∫te mai mult la talk-show-uri dec‚t Ón Parlament, Ól Ónt‚lne∫ti mai des la ∫uetele de pe coridoarele Camerei Deputa˛ilor dec‚t la dezbaterile din comisii. Vorbim despre acela∫i gen de c‚rcota∫-∫ef care acuz„ Ón st‚nga ∫i Ón dreapta, f„c‚nd pe interesantul.

Sunt doar dou„ dintre cele mai edificatoare exemple pe care le Ónt‚lnim Ón Rom‚nia zilelor noastre. Pare c„ s-a g„sit o re˛et„ de creat oameni politici pe band„ rulant„, lucru total gre∫it. Din punct de vedere sociologic, este ∫tiut c„ notorietatea nu este suficient„ pentru a determina inten˛ia de vot. Eu a∫ spune, Ón continuarea acestei idei, c„ notorietatea bazat„ pe scandal ∫i îpus paie pe foc“ poate deveni un pericol pentru societate.

F„r„ doar ∫i poate, la fel ca alte categorii sociale, politicienii sunt formatori de opinie, modele pentru societate. Or, ce s„ Ón˛eleag„ copilul meu c‚nd ceea ce vede el la televizor este o tanti blond„, care se arunc„ Ón c‚mpul b„t„liei politice cu largi decolteuri, acuz‚nd Ón st‚nga ∫i Ón dreapta; ori c‚nd un om politic este asociat mai degrab„ cu scandaluri amoroase dec‚t cu ini˛iative legislative sau proiecte pentru comunitate?!

De∫i unii ne-o repro∫eaz„, P.N.L. este singurul partid din Rom‚nia care nu se identific„ cu o singur„ persoan„, un partid Ón care curentele de opinie sunt exprimate de o serie de personalit„˛i care au devenit marcante pentru societatea rom‚neasc„. Scopul P.N.L. nu este, Ón nici un caz, s„ Ó∫i creeze un lider cu credibilitate de 90% ∫i... at‚t. Ar fi nes„n„tos pentru democra˛ia din partid, ar fi incorect pentru o forma˛iune liberal„. Scopul P.N.L. Ón Rom‚nia contemporan„ este de a realiza o reform„ moral„ a clasei politice ∫i a societ„˛ii rom‚ne∫ti. Depinde de voin˛a dumneavoastr„, stima˛i colegi, ∫i de Ón˛elegerea celorlal˛i actori de pe scena politic„ ca aceast„ reform„ s„ reu∫easc„.

îInstitu˛ii finan˛ate cu bani grei de la buget ca s„ Ónvenineze atmosfera din Rom‚nia“

Nu cred c„ gre∫esc cu nimic dac„ afirm c„ existen˛a noastr„ cotidian„ este profund marcat„ de apeten˛a pe care unii o au pentru aventur„ ∫i ocultism, Óntre˛in‚ndu-se astfel aura de mister ∫i team„ Ón fa˛a dosarelor secrete. A∫a a Ónceput îmarea dosariad„“, r„zboiul dosarelor de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 Securitate. Œn fapt, o Óntreprindere inutil„, fiindc„ din aceasta to˛i au numai de pierdut ∫i nimeni de c‚∫tigat. Œn prezent, Ón Rom‚nia fiin˛eaz„ vreo cinci institu˛ii cu staff-uri ∫i angaja˛i foarte bine pl„ti˛i pentru a deconspira Securitatea, a investiga crimele comunismului, a studia totalitarismul, a cerceta istoria recent„ ori a∫a-zisa Revolu˛ie din Decembrie 1989.

Toate aceste institu˛ii sunt finan˛ate cu bani grei de la bugetul de stat, Ón timp ce sectoare cu adev„rat importante, vitale pentru bunul mers al societ„˛ii Ón ansamblul ei, m„ refer doar la Ónv„˛„m‚nt ∫i s„n„tate, continu„ s„ r„m‚n„ subfinan˛ate.

Este o foarte mare investi˛ie pentru scopuri deloc clare, fiind evident„ ∫i f„r„ echivoc doar dorin˛a exclusiv„ a unora ∫i a altora de a accesa dosare, indiscutabil utile jocurilor ∫i vendetelor politice.

Experien˛a de peste 15 ani de c‚nd s-a declan∫at îmarea dosariad„“ eviden˛iaz„ c‚t se poate de clar c„ institu˛iile Ón cauz„ sunt prea mult orientate c„tre anumite persoane marcante ale vie˛ii politice, Ónc‚t opinia public„ le percepe deja ca instrumente periculoase de putere personal„, de r„fuial„ cu adversarii politici. Œn dreptul fiec„reia dintre cele cinci institu˛ii devoratoare ale cadavrului fostei Securit„˛i poate fi pus numele unui fost sau actual pre∫edinte, premier sau al˛i oameni politici, vremelnic importan˛i, care, dac„ nu se mai pot folosi dup„ bunul-plac de noile servicii de informa˛ii, g„sesc de cuviin˛„ s„ scormoneasc„ Ón arhivele secrete ale trecutului, unele valoroase, iar altele adev„rate l„zi de gunoi ale istoriei.

A∫a cum men˛ionam mai sus, Rom‚nia are acum cinci asemenea institu˛ii. Fiecare centru important de putere ∫i-a creat propriul C.N.S.A.S.

Ca s„ nu fie mai prejos, la sf‚r∫itul anului trecut ∫i actualul prim-ministru, C„lin Popescu-T„riceanu, ∫i-a creat unul intitulat Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din Rom‚nia, evident, tot un fel de C.N.S.A.S. ∫i tot pe bani publici, ∫i nu pe banii Domniei sale, cum ar fi fost moral, dac„ vrea s„ dispun„ de un C.N.S.A.S. personal.

Œntre aceste institu˛ii exist„ paralelisme, suprapuneri de competen˛e care rezult„ chiar din denumirea lor. Unora li s-au atribuit competen˛e specifice puterii judec„tore∫ti, ceea ce contravine principiului separa˛iei puterilor Ón stat, fiind neconstitu˛ionale. Œn statutul lor nu este prev„zut un sistem de garan˛ii pentru a proteja dreptul la propria imagine ∫i pentru a respecta prezum˛ia de nevinov„˛ie.

Ca ∫i Ón cazul C.N.S.A.S.-ului, nici una dintre aceste institu˛ii n-a f„cut ∫i nu va face o treab„ serioas„, deoarece toate sunt create, mai ales, pentru a satisface setea de putere a unora, fiind fructificat Ón scopuri politice, a∫a cum a demonstrat, cu prisosin˛„, existen˛a lor de p‚n„ acum.

Singura solu˛ie rezonabil„ Ón cazul unor astfel de institu˛ii nocive, care constituie o imens„ povar„ material„ pentru Óntreaga societate, cu conota˛ii morale dintre cele mai grave, este desfiin˛area de urgen˛„ a acestora, iar Parlamentul Rom‚niei trebuie s„ fac„ primul pas Ón acest sens.

Refuz s„ cred s„ statul rom‚n este obligat s„ suporte astfel de institu˛ii, al c„ror rol principal este inflamarea permanent„ a vie˛ii social-politice.

îNu distruge˛i democra˛ia!“ Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Asocia˛ia Secretarilor Generali de Jude˛e din Rom‚nia, prin intermediul secretarului general al jude˛ului Bistri˛aN„s„ud, mi-a solicitat sprijinul Ón rezolvarea urm„toarei probleme de interes general:

Se inten˛ioneaz„ modificarea ∫i completarea Legii nr. 215/2001 a administra˛iei publice locale ∫i a Legii nr. 188/1999 privind statutul func˛ionarilor publici.

Œn acest context se vor a fi modificate art. 82 alin. (2), respectiv art. 120 alin. (5) din Legea nr. 215/2001, Ón sensul c„ secretarul unit„˛ii administrativ-teritoriale va fi numit, respectiv revocat din func˛ie de c„tre consiliul local/primar, respectiv de c„tre consiliul jude˛ean.

Aceast„ modificare aduce atingere stabilit„˛ii Ón func˛ie a acestei categorii profesionale care asigur„ continuitatea ∫i ritmicitatea serviciilor publice ∫i care Óndepline∫te o serie de atribu˛ii pe linie de stat, la nivel local.

Pe de alt„ parte, se pune Ón pericol viza de legalitate aprioric„ pe care o asigur„ aceast„ categorie profesional„ la nivelul autorit„˛ilor publice locale, deoarece, prin aceast„ determinare care se propune a fi introdus„, secretarul va depinde de autoritatea local„ a c„rei legalitate o vizeaz„, astfel Ónc‚t conduce la politizarea acestei func˛ii publice ∫i la diminuarea legalit„˛ii actelor administrative, l„s‚ndu-se acest atribut inclus Ón competen˛ele prefectului, care exercit„ controlul de legalitate, a posteriori.

Œn acest sens propun fie men˛inerea reglement„rilor a∫a cum au fost ele stipulate Óncep‚nd cu Legea nr. 69/1991 ∫i continu‚nd cu Legea nr. 215/2001, fie numirea ∫i eliberarea acestora din func˛ie prin ordinul pre∫edintelui Agen˛iei Na˛ionale a Func˛ionarilor Publici.

Œn acest sens invoc acordul dat cel pu˛in pentru secretarii generali de jude˛e de c„tre pre∫edintele agen˛iei, de a avea aceast„ competen˛„, acord revocat ulterior la ini˛iativa Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, la presiunea f„cut„ de o parte dintre demnitarii ale∫i care doresc aceast„ competen˛„ modificat„.

Consecin˛ele instabilit„˛ii acestei func˛ii v-au fost prezentate ∫i sper„m c„ argumentele sus˛inute de noi vor avea efectul convingerii dumneavoastr„ Ón a sprijini aceast„ propunere.

Pe de alt„ parte, modificarea propus„ Legii nr. 188/1999 scoate din categoria Ónal˛ilor func˛ionari publici secretarii generali de jude˛e, Ónc„lc‚ndu-se drepturile c‚∫tigate Ón temeiul Legii nr. 188/1999: atestarea pe post, jur„m‚nt depus Ón acest sens.

Totodat„, la discu˛iile avute cu reprezentan˛ii U.E. Ón 2003, ace∫tia au agreat includerea secretarilor de jude˛e Ón categoria Ónal˛ilor func˛ionari publici, dat fiind faptul c„ nu exist„ acquis comunitar Ón acest sens (prin urmare fiecare stat Ó∫i stabile∫te singur regula jocului), chiar mai mult, Rom‚nia s-a angajat ca p‚n„ la integrare s„ dispun„ de aproximativ 1.500 de Ónal˛i func˛ionari publici, ˛in‚nd cont de prefec˛i ∫i subprefec˛i (aspect realizat). Œn acest context, cum Ó∫i va onora Rom‚nia angajamentele?

Pe de alt„ parte, argumentele guvernan˛ilor c„ administra˛ia local„ nu trebuie s„ aib„ astfel de func˛ionari publici nu rezist„, Ón contextul Ón care nu exist„ dou„ statute ale func˛ionarilor publici, unul pentru administra˛ia public„ local„, iar altul pentru administra˛ia public„ central„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 Administra˛ia public„ local„ chiar nu are dreptul la o astfel de reprezentare? Este de categorie secundar„?

Œn alt„ ordine de idei, se va crea un precedent periculos ce va conduce la instabilitatea acestei categorii de func˛ionari publici, iar implica˛iile juridice ∫i chiar electorale vor fi imprevizibile.

Fa˛„ de aceste propuneri, ca parlamentar al jude˛ului Bistri˛a-N„s„ud sunt rugat s„ sus˛in Ón comisiile de specialitate ∫i Ón plenul Camerei din care fac parte aceste argumente care mi-au fost invocate.

Declara˛ie politic„: îMinerii din Maramure∫ solicit„ sprijinul Guvernului“

La Ónceputul lunii februarie, la solicitarea mea, am avut o Ónt‚lnire cu liderii de sindicat din cadrul Uniunii Sindicatelor Miniere ∫i cu reprezentan˛ii Companiei îRemin“.

Din discu˛iile purtate a reie∫it nemul˛umirea sindicali∫tilor care cred c„ mineritul neferos este tratat discriminatoriu fa˛„ de cel de c„rbune. Acest lucru, spunea pre∫edintele Uniunii Sindicatelor Miniere, se vede Ón modul cum au fost alocate subven˛iile pe produsele miniere prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 49/20.01.2006.

O alt„ nemul˛umire a minerilor este proiectul de buget al Companiei îRemin“ pe acest an care, Ón opinia liderilor de sindicat, face ca, Ón aprilie, o mare parte dintre unit„˛ile miniere s„ fie obligate s„-∫i Ónceteze activitatea.

Œn aceast„ idee, Uniunea Sindicatelor Miniere s-a adresat vicepremierului Gheorghe Pogea, ministrului IoanCodru˛ ™ere∫ ∫i secretarului de stat Vasile Nistor, responsabili pentru rela˛ia Guvern—sindicate, s„ intervin„ Ón modificarea bugetului îRemin“, astfel Ónc‚t acesta s„ respecte principiile stabilite de negocierile cu Uniunea European„.

Liderii de sindicat cred c„ îRemin“ trebuie reorganizat administrativ, iar fluxurile financiare s„ fie dirijate Ónspre minele viabile.

Minerii solicit„ rectificarea bugetului cu sumele necesare func˛ion„rii companiei ∫i major„rii salariale, p‚n„ la finele anului, Hot„r‚rea Guvernului nr. 49/20.01.2006 nepermi˛‚nd majorarea salariilor.

Uniunea Sindicatelor Miniere a cerut 1.050 miliarde lei vechi pentru sus˛inerea produc˛iei ∫i 700 miliarde pentru pl„˛ile compensatorii, precum ∫i prelungirea valabilit„˛ii actualului contract colectiv de munc„ p‚n„ Ón aprilie 2006, c‚nd se crede c„ ajung fondurile alocate.

Fa˛„ de sumele alocate p‚n„ Ón prezent mai sunt necesare circa 400 miliarde lei vechi.

Ca parlamentar de Maramure∫ solicit Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului s„ analizeze cu obiectivitate situa˛ia mineritului de metale neferoase, liderii de sindicat av‚nd senza˛ia c„ secretarul de stat Ionel Man˛og, care provine din zona c„rbunelui, nu este obiectiv Ón alocarea subven˛iilor pe produse miniere.

Tema: îFalimentarea agriculturii rom‚ne∫ti“

De la ocuparea fotoliului de ministru al agriculturii, domnul Gheorghe Flutur n-a avut nici m„car o zi Ón care s„ nu ne spun„ c‚t de mult se g‚nde∫te la binele ˛„ranilor ∫i ce rezultate bune s-au ob˛inut Ón domeniul de care r„spunde. C„ lucrurile nu stau a∫a cum declar„ cu senin„tate domnul ministru ∫i c„ via˛a agricultorilor este

tot mai grea voi Óncerca s„ demonstrez cu argumentele omului care cunoa∫te mai bine dec‚t d‚nsul realitatea satelor.

Declar cu toat„ responsabilitatea c„ anul agricol 2005 a dus la pr„bu∫irea agriculturii rom‚ne∫ti, prin politica amatorist„ instituit„ de echipa domnului ministru, Óncep‚nd cu subven˛ionarea ∫i termin‚nd cu valorificarea produc˛iei.

Œnc„ din prim„vara lui 2005, prin votul parlamentarilor din coali˛ie, se modifica Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 61/2004 care asigura un sprijin financiar de 2,5 milioane lei/hectar pentru to˛i de˛in„torii de teren ∫i pentru toate culturile agricole.

Ca urmare, Ón locul acestei sume, prin Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 12/2005 se asigur„ bonuri valorice doar de 1,5 milioane lei/hectar, dar, Ón acela∫i timp, sunt eliminate total de la subven˛ii culturile tradi˛ionale de porumb, ov„z ∫i plante furajere. Din cauza birocra˛iei exagerate, mul˛i dintre de˛in„torii acestor cupoane au renun˛at la procurarea produselor de strict„ necesitate, r„m‚n‚nd necheltui˛i peste 800 miliarde lei.

Dac„ Ón 2004 ˛„ranii au primit 9.200 miliarde lei pentru culturile agricole din 2005, suma alocat„ de c„tre actuala guvernare a fost de doar 2.215 miliarde de lei.

Nesubven˛ionarea culturilor a f„cut ca peste 2,5 milioane hectare de teren arabil s„ r„m‚n„ necultivate, iar produc˛iile ob˛inute s„ fie foarte mici.

Din cauza unei politici de pre˛uri incorecte duse de Ministerul Agriculturii exist„ ∫i ast„zi mari cantit„˛i de produse nevalorificate. Astfel, pre˛urile de pe pia˛a rom‚neasc„ au fost de 1.500—3.000 lei pe kilogram la gr‚u, 1.500—2.500 la porumb, 3.000—4.000 lei la cartofi... ™i, lucru nemaiÓnt‚lnit vreodat„ Ón istoria satelor, ˛„ranii prefer„ s„ fac„ foc Ón sob„ cu ∫tiule˛i de porumb, mult mai ieftini dec‚t lemnele. E incredibil c„ s-a ajuns ca omul de r‚nd s„ p„c„tuiasc„ astfel, s„ dea foc la rodul muncii sale de-un an Óntreg, considerat sf‚nt, primit de la Dumnezeu! Ce simte domnul ministru c‚nd aude asemenea Ónt‚mpl„ri de care este direct r„spunz„tor?

O alt„ consecin˛„ a politicii îÓn˛elepte“ duse de actuala putere este legat„ de faptul c„, Ón lipsa sprijinului financiar, agricultorii nu vor avea cu ce s„ reia ciclul de produc˛ie, lucru dovedit de doar cele 23 de procente de teren arat Ón aceast„ toamn„. Nu trebuie s„ fii mare specialist ca s„ ∫tii c„ un ogor de toamn„ asigur„ recolte mult mai bune dec‚t o ar„tur„ de prim„var„ ∫i c„ p„m‚ntul Ó˛i d„ roade doar dac„ Ói dai ceea ce-i trebuie.

Urm„rile hot„r‚rilor, ale legilor ∫i ale actelor normative elaborate de c„tre Ministerul Agriculturii vor fi dezastruoase pentru popula˛ia Rom‚niei, prin neasigurarea alimentelor de strict„ necesitate, prin cre∫terea pre˛urilor, prin neputin˛a oamenilor de a-∫i asigura produsele de consum. Œn condi˛iile Ón care Ón ˛ara noastr„ s-ar putea produce tot ce e nevoie pentru o via˛„ decent„, ba chiar ∫i pentru export, se va ajunge la importuri de alimente de pe pia˛a european„, a∫a cum s-a Ónt‚mplat Ón 2005, c‚nd s-au importat produse agricole de peste un miliard de euro.

Oare domnul ministru se simte m‚ndru ∫i Ómp„cat cu g‚ndul c„ Rom‚nia, gr‚narul de alt„dat„ al Europei, a devenit importator ∫i consumator de produse din ˛„ri str„ine?

De ce a fost exclus sprijinul financiar pentru produc„torii agricoli Ón 2006 c‚nd acest lucru se cerea de la 1 ianuarie 2007? De ce au fost eliminate

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 subven˛iile la lapte? Domnul ministru minte c‚nd spune c„ un cresc„tor prime∫te de la stat peste 10 milioane de lei, suma fiind Ón realitate de doar 3—5 milioane. ™i, cu bun„ ∫tiin˛„, el uit„ s„ spun„ c„ Ón 2004, pentru o vac„ cu o produc˛ie de 5.000 litri ∫i un vi˛el, un ˛„ran primea Óntre 10—12 milioane de lei. Dar, despre toate acestea, Óntr-o interven˛ie ulterioar„.

Consider c„ C.S.A.T.-ul ar trebui s„ discute Ón regim de urgen˛„ ∫i cu toat„ responsabilitatea situa˛ia din agricultur„ ∫i siguran˛a alimentar„ a popula˛iei, acum, c‚nd Ónc„ nu s-a ajuns la o foamete precum cea din 1940. V„ asigur c„ nu exagerez deloc f„c‚nd aceast„ trimitere.

Nu pot s„ ignor nici alte minciuni ale conducerii Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale legate de renta viager„, de retrocedarea terenurilor, propuneri aparent avantajoase pentru ˛„rani, dar r„mase Ón faza de cerere din partea celor Óndrept„˛i˛i.

Œn loc s„ st„p‚neasc„ situa˛ia din agricultur„, care are nevoie de hot„r‚ri Ón˛elepte ∫i de implicare total„, domnul ministru a preferat s„-∫i fac„ imagine public„ ∫i politic„ din necazul provocat de gripa aviar„. Zeci de emisiuni l-au scos Ón fa˛a lumii cu declara˛ii dintre cele mai promi˛„toare, Ón timp ce Óntreaga Europ„ era ∫ocat„ de imaginea presupuselor p„s„ri bolnave, fug„rite prin ogr„zi ∫i arse apoi de vii.

™tie domnul Flutur care este pre˛ul real suportat de c„tre marii produc„tori de carne de pas„re care au pierdut 60—70% din venituri Ón urma proastei gestion„ri a acestei crize? Ce m„suri compensatorii le-a oferit actuala guvernare, cum li se ofer„ protec˛ia Ón astfel de situa˛ii? E mai simplu, probabil, s„ faci importuri dec‚t s„ dai banii celor din ˛ar„ care vor s„ asigure hran„ pentru oameni.

Œn acest moment, imaginea ministrului agriculturii se identific„ perfect Ón mintea telespectatorului cu cea a domnului Flutur Ónso˛it de alai ∫i echipe de filmare, care transform„ necazurile oamenilor Óntr-o modalitate de a-∫i cre∫te popularitatea.

Am evocat aceste aspecte nu pentru a m„ lua de ministrul agriculturii, ci pentru a-mi exprima indignarea fa˛„ de modul Ón care agricultura rom‚neasc„ este condus„ spre faliment, fa˛„ de lipsa de respect vizavi de truditorii p„m‚ntului, fa˛„ de demagogia ∫i neputin˛a celor din Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale ∫i din Guvernul T„riceanu de a pune ordine Ón acest sector de cea mai mare importan˛„ pentru to˛i cet„˛enii ˛„rii.

Obiectul declara˛iei politice: îNihil sine Deo“

Alexandru Marghiloman, str„lucit conservator, spunea Ón 1923 despre doctrina conservatoare c„ este religioas„, iar reprezentan˛ii cultului sunt Ónconjura˛i cu tot respectul de c„tre conservatori.

Duminic„, 26 februarie, mi-am reamintit discursul distinsului conservator cu prilejul Ónsc„un„rii Episcopului de Caransebe∫, Preasfin˛ia sa Lucian Mic.

Œntr-o atmosfer„ de lumin„ ∫i c„ldur„, ministrul secretar de stat, domnul Adrian Lemeni, a transmis un mesaj emo˛ionant ∫i plin de distinc˛ie, care mi-a amintit de tradi˛ia oratoric„ a Ónainta∫ilor no∫tri conservatori.

A fost reamintit faptul c„ t‚n„rul episcop al Caransebe∫ului, Ónsc„unat la 36 de ani, Lucian, are un mare Ónainta∫, pe Sfin˛ia sa Miron Cristea, care a devenit Ón 1925 primul patriarh al Rom‚niei.

Folosesc prilejul acestei declara˛ii politice pentru a transmite din partea tuturor conservatorilor ur„rile de ani mul˛i, plini de Ómpliniri noului episcop al Caransebe∫ului.

Speran˛a noastr„, a conservatorilor, este c„ acest eveniment fericit va fi ∫i un Ónceput de bun augur pentru singurul jude˛ din ˛ar„ f„r„ prefect ∫i unul dintre cele mai s„race din vestul ˛„rii.

V„ mul˛umesc.

îDrumul spre Europa ∫i suli˛ele dictaturii!“

Observ„m cum, pe zi ce trece, sintagma îlupta anticorup˛ie“ devine, de fapt, o arm„ de temut Ón m‚na actualei puteri. Oameni de afaceri, demnitari sunt t‚r‚˛i de procurori pentru a da declara˛ii, pentru a asculta Ónvinuirile care li se aduc. Sunt s„ge˛i reci prin care se Óncearc„ crearea unui culoar artificial c„tre Europa, iar Ón plan na˛ional apropierea electoratului rom‚n de Alian˛a D.A., aflat„ la guvernare, ∫i, de ce nu, discreditarea opozi˛iei.

Lupta anticorup˛ie este un laitmotiv electoral. H„r˛uie∫te-l pe adversar ∫i astfel Ól ˛ii departe de scena politic„, de popor, de problemele cu care se confrunt„ ˛ara. Observ„m acum c„ ∫i ziari∫tii sunt lua˛i la puricat de c„tre magistra˛i. Metoda este bine aleas„. Sperietura este mare. O Óncercare de a v‚rÓ pumnul bol∫evic Ón gura presei. O form„ prin care se poate instaura cenzura. Acum a fost un prim pas, prin re˛inerea gazetarului de la îRom‚nia liber„“ ∫i perchezi˛ia efectuat„ Ón locuin˛a altui ziarist.

Dar ce urmeaz„? Oare drumul spre Europa s„ treac„ prin suli˛ele dictaturii?

î«Criz„ aviar„» Ón jude˛ul Dolj“

Aproape Óntreaga planet„ este speriat„ de iminen˛a unei pandemii de grip„ aviar„ ∫i consum„ sume fabuloase s„ previn„ r„sp‚ndirea. Œn Rom‚nia, teribilul virus al gripei aviare a pus st„p‚nire Ónt‚i pe Delta Dun„rii, pentru ca mai apoi s„ se instaleze cu rapiditate ∫i Ón alte regiuni. Din pricina gerului, p„s„rile migratoare au fugit din Delt„ ∫i s-au Óndreptat spre sudul ˛„rii, unde au dus ∫i gripa aviar„. A fost confirmat„ prezen˛a virusului H5N1 ∫i la p„s„rile moarte din comuna Cetate, jude˛ul Dolj, localitate de frontier„ situat„ la Dun„re, unde au fost depistate patru focare de grip„ aviar„. Acesta este al 26-lea focar din Rom‚nia, din octombrie 2005, o dovad„ Ón plus c„ actuala putere a tratat cu superficialitate gravitatea consecin˛elor r„sp‚ndirii gripei aviare, m„surile luate Ón acest sens fiind insuficiente.

Œn comuna doljean„ Cetate exist„ 6.500 de locuitori ∫i 2.400 de gospod„rii, iar num„rul p„s„rilor care au fost eutanasiate dep„∫e∫te 30.000. Pe l‚ng„ faptul c„ le-au fost omor‚te p„s„rile, oamenilor le-a fost interzis s„ p„r„seasc„ localitatea Ón perioada de carantin„ instituit„ de Direc˛ia de S„n„tate Public„ Dolj. Œn ciuda acestor restric˛ii exist„ profesori naveti∫ti care intr„ ∫i ies din comun„, deoarece autorit„˛ile ∫i-au dovedit neputin˛a Ón asigurarea spa˛iului necesar caz„rii acestora.

Œn comuna Cetate oamenii, dispera˛i, ∫i-au ascuns p„s„rile Ón podurile caselor pentru a le sc„pa de eutanasiere. Sumele de bani primite ca desp„gubire sunt nesemnificative Ón raport cu eforturile depuse de ace∫tia pentru cre∫terea p„s„rilor. Din cele aproape opt miliarde

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 de lei solicitate de c„tre autorit„˛ile locale din Dolj pentru desp„gubirea oamenilor din comuna Cetate, ale c„ror p„s„ri au fost eutanasiate din cauza gripei aviare, s-au primit doar 267 de milioane de lei.

Motivele de disperare ale localnicilor sunt str‚ns legate de faptul c„ ace∫tia nu de˛in destule informa˛ii despre acest virus mortal, unii dintre ei trat‚nd problema cu superficialitate, al˛ii ajung‚nd la m„suri extreme, cum ar fi refuzul de a mai consuma orice aliment, de teama contamin„rii. Œn schimb, o parte dintre g„inile r„puse de aceast„ boal„ au reprezentat o îmas„ copioas„“ pentru mai mul˛i romi, astfel comuna Cetate devenind o adev„rat„ bomb„ epidemiologic„ de grip„ aviar„ la om.

Modul Ón care a fost gestionat„ epidemia de grip„ aviar„ din jude˛ul Dolj este Ónc„ o mostr„ a neputin˛ei ∫i incompeten˛ei actualilor guvernan˛i Ón situa˛iile de criz„.

Se cunoa∫te faptul c„, Ón timp, cu diferite prilejuri — determinate de cele mai multe ori de lipsa de fonduri — Administra˛ia Na˛ional„ îApele Rom‚ne“ a Óncheiat acte de transfer, conven˛ii ∫i protocoale prin care a predat autorit„˛ilor locale lucr„ri ∫i amenaj„ri hidrotehnice de interes local pentru a fi Óntre˛inute din fondurile bugetelor locale. Este de prisos s„ spun c„ veniturile care se Óncaseaz„ din taxele practicate c„tre cei care exploateaz„ resursele naturale ale zonei administrate de îApele Rom‚ne“ (balast, pietri∫, argile, ap„ industrial„ sau menajer„) nu au fost ∫i ele transferate la nivel local. Este o practic„ veche, care ∫i-a dovedit de mult eficien˛a, dar, desigur, numai pentru cei care predau ∫i care, se ∫tie, au posibilitatea s„ dispun„ Ón mod unilateral efectuarea transferurilor, ini˛iind la minister sau la Guvern acte care îacoper„“ din punct de vedere legal Ónc„rcarea consiliilor locale cu astfel de lucr„ri.

Un asemenea transfer se Óncearc„ Ón aceste zile c„tre Consiliul Local Lipova, jude˛ul Arad, care, pe baza unei coresponden˛e ce se poart„ Óntre Administra˛ia Na˛ional„ îApele Rom‚ne“ ∫i Direc˛ia Apelor T‚rgu-Mure∫, se propune Ón administrarea ∫i Óntre˛inerea autorit„˛ii locale a 4,7 kilometri din malul st‚ng al ora∫ului Lipova, precum ∫i alte lucr„ri de regularizare a Mure∫ului Ón perimetrul ora∫ului.

Desigur, acest transfer ar atrage dup„ sine cheltuieli mari pentru men˛inerea lor Ón stare de func˛ionare, de care Prim„ria Lipova nu dispune, dar, dac„ ar fi nevoie ∫i de lucr„ri noi de investi˛ii pentru a continua amenaj„rile hidrotehnice, asigurarea fondurilor ar fi f„r„ Óndoial„ imposibil de realizat.

Œn acela∫i timp, Óns„, Ón albia major„ a Mure∫ului func˛ioneaz„ balastiere care pl„tesc taxe la bugetul ministerului, precum ∫i instala˛ii de captare a apelor industriale ∫i potabile care, de asemenea, aduc venituri administra˛iei centrale.

Prezenta declara˛ie politic„ se constituie, de fapt, Óntr-o propunere, ∫i anume aceea de a transfera consiliilor locale respective ∫i dreptul de a percepe bani din exploatare, av‚nd Ón vedere c„ Ón jude˛ul Arad exist„ ∫i alte situa˛ii de acest gen, Ón unele cazuri f„r„ a exista ∫i amenaj„ri efectuate pentru ap„rarea de inunda˛ii sau alte lucr„ri cu caracter hidrotehnic.

îAutonomia maghiarimii — «Cuiul lui Pepelea»“ De o perioad„ Óncoace asist„m la prezentarea ∫i, mai mult, implementarea sistematic„ a unui plan segrega˛ionist Ón s‚nul statului, vrem, nu vrem, unitar ∫i indivizibil, Rom‚nia. Poate unii vor fi mira˛i c„ folosesc un cuv‚nt at‚t de drastic. V„ asigur c„ realitatea e cu mult mai sumbr„. Pentru c„ un plan nu se poate desf„∫ura altfel dec‚t pe etape, iat„ care sunt doar c‚teva puncte strategice din acesta.

Pasul unu. Legea minorit„˛ilor, cu mult disputatul concept promovat, de autonomie cultural„. Autonomie fa˛„ de cine? Fa˛„ de cultura rom‚n„? Fa˛„ de cet„˛enii rom‚ni? Este cumva cultura, tradi˛ia ∫i limba rom‚n„ a∫a de dec„zut„ Ónc‚t nu face cinste etniei maghiare? Dac„ tot sunt at‚t de oprima˛i maghiarii Ón Rom‚nia, cum ∫i-au promovat valorile? Chiar ∫i Ón fa˛a Parlamentului European, anumi˛i reprezentan˛i ai na˛iunii rom‚ne — nu Ói voi men˛iona numele senatorului care nu face cinste nici m„car U.D.M.R. — Ó∫i permit s„ afirme c„ nu reprezint„ na˛iunea, ci interesele unei minorit„˛i. Opinia european„ a r„mas cu impresia c„ Ón Rom‚nia exist„ o problem„ a minorit„˛ilor ∫i se sesizeaz„ prin Recomandarea 1735 a APCE.

Pasul doi. Mo∫tenirea Gojdu. Recent respins„ Ón Comisia juridic„, ordonan˛a privind ratificarea Acordului ce vizeaz„ reÓnfiin˛area unei noi Funda˛ii îGojdu“ este cel mai perfid mod de a jefui na˛iunea rom‚n„ de 800 milioane de euro ∫i de a anula Tratatul din 1938, prin care Ungaria recuno∫tea dreptul Rom‚niei asupra acestui patrimoniu. Gre∫eal„ diplomatic„ imens„. Concluzia e c„ prim-ministrul C„lin Popescu-T„riceanu ∫i ministrul de externe Mihai R„zvan Ungureanu au vreun consilier secret din Ungaria c„ruia i-au dat m‚n„ liber„ s„ redacteze acel acord, f„r„ s„ citeasc„ ce semneaz„.

Pasul trei. Autonomie universitar„. De c‚teva s„pt„m‚ni, la Cluj-Napoca se discut„ despre Ónv„˛„m‚ntul universitar Ón termeni segrega˛ioni∫ti. Studen˛ii maghiari, impulsiona˛i ∫i manipula˛i de Comitetul de Ini˛iativ„ îBolyai“ (Ón spatele c„ruia vine cu declara˛ii incendiare U.D.M.R.) vor universitate separat„ cu predare Ón limba maghiar„. Asta Ón condi˛iile Ón care Ón cadrul Universit„˛ii îBabe∫-Bolyai“ exist„ 50 de specializ„ri la nivel licen˛„, 22 de specializ„ri la nivel master ∫i 16 facult„˛i cu predare Ón limba maghiar„. Œn urma unui antilobby extrem de eficient (mi-a∫ dori ca ∫i Ministerul Afacerilor Externe s„ aib„ o asemenea eficien˛„ Ón promovarea imaginii Rom‚niei peste hotare), comunitatea european„ a Ón˛eles c„, Ón Rom‚nia, Universitatea îBabe∫-Bolyai“ este un sistem de Ónv„˛„m‚nt opresiv fa˛„ de minoritatea maghiar„.

Ceea ce este mai grav, Ón aceast„ campanie m‚r∫av„ s-au implicat personalit„˛i care n-au c„lcat Ón Cluj niciodat„ ∫i nici m„car nu au avut minima decen˛„ de a se informa Ónainte de a semna un document de o asemenea importan˛„. M„ refer la scrisoarea Ónaintat„ la Ónceputul lui februarie de cele 79 de personalit„˛i ∫tiin˛ifice Ón favoarea segreg„rii universit„˛ii cu cel mai Ónalt regim multicultural din Europa. Budapesta, din postura de membr„ a Uniunii Europene, se implic„ ∫i sus˛ine aceste preten˛ii. De∫i Senatul Universit„˛ii îBabe∫Bolyai“ a respins preten˛ia de a Ónfiin˛a universitate maghiar„, U.D.M.R. vizeaz„ acum modificarea legii privind autonomia institu˛iilor universitare. Vom urm„ri Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 cur‚nd ∫i desf„∫urarea acestui proiect al U.D.M.R. Acum, opinia european„ chiar este convins„ c„ maghiarii sunt oprima˛i ∫i Ó∫i reconsider„ pozi˛iile relativ la raportul de ˛ar„ ce va fi Óntocmit Ón luna mai.

Pasul patru. Pe data de 15 martie, Ziua Na˛ional„ a Ungariei (nu Ónt‚mpl„tor a fost aleas„ aceast„ dat„), se organizeaz„ la Odorheiu Secuiesc o adunare popular„ care are ca scop proclamarea autonomiei f nutului Secuiesc. Pentru cei care au r„sfoit c‚t de c‚t un manual de istorie nefalsificat„, secuii nu sunt ∫i nu au fost maghiari. Ei au fost maghiariza˛i de-a lungul secolelor, au ajuns mas„ de manevr„ electoral„, ∫i nu numai, pentru un U.D.M.R. al c„rui cuv‚nt de ordine a devenit autonomia Ón orice form„. De data asta, teritorial„.

Cu ce drept, m„ Óntreb, se poate organiza o astfel de adunare v„dit anticonstitu˛ional„? Ne Óndrept„m spre o federalizare, ∫i nu spre integrare? Ministerul de Externe pare complet neputincios Ón fa˛a campaniei denigratoare dezl„n˛uite de U.D.M.R. la adresa imaginii Rom‚niei, campanie care nu face altceva dec‚t s„ scad„ ∫ansele ˛„rii noastre de a fi acceptat„ Ón Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007.

Pe data de 15 martie voi fi la Odorheiu Secuiesc. Doresc s„ stau de vorb„ cu manifestan˛ii, s„ Ón˛eleg care este motivul care Ói anim„ ∫i ce sper„ s„ c‚∫tige din aceast„ îautonomie teritorial„“. V„ invit al„turi de mine ∫i de echipa mea din Cluj s„ verific„m acest grav atentat la Rom‚nia, ce se va petrece sub ochii Ónchi∫i ai celor Ón drept s„ ac˛ioneze.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn ultima perioad„, Ón mod absolut regretabil, am remarcat transformarea Parlamentului Rom‚niei Ón principala arm„ de ap„rare a unor interese nelegitime, de c„tre ni∫te parlamentari care se pare c„ au uitat sau nu au ∫tiut niciodat„, c„ sunt trimi∫i Ón parlament pentru a reprezenta interesele na˛iunii rom‚ne, ∫i nu ale lor personale sau ale unor grupuri de prieteni.

A∫a au stat lucrurile cu respingerea legii pentru ordonan˛a D.N.A., lege esen˛ial„ pentru integrarea noastr„ Ón Uniunea European„. Œns„ acesta se pare c„ nu a fost un argument prea important pentru domnii parlamentari de la P.R.M. ∫i P.S.D., care doar la nivel declarativ sus˛in c„ sprijin„ eforturile actualei puteri Ón privin˛a integr„rii europene, la nivel faptic lucrurile st‚nd cu totul altfel.

A fost suficient ca justi˛ia rom‚n„, eliberat„, Ón urma reformelor actualului Guvern, de Óncorsetarea la care a fost supus„ pe timpul guvern„rii N„stase, s„ Ónceap„ anchetarea numeroaselor afaceri necurate derulate sub guvernarea precedent„, pentru ca cei viza˛i s„ se foloseasc„ de pozi˛ia lor Ón principala institu˛ie legislativ„ a ˛„rii pentru a Óncerca s„ pun„ piedici justi˛iei.

Œn acela∫i sens, este de neÓn˛eles pentru mine cum o persoan„, oricare ar fi aceea, aflat„ Ón Ónalta demnitate de pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, al treilea om Ón stat, conform ierarhiei constitu˛ionale, Ó∫i poate permite s„ atace Ón mod injust ∫i nefondat alte institu˛ii esen˛iale ale statului ∫i, mai mult Ónc„, s„ se foloseasc„ de func˛ia sa pentru a obstruc˛iona desf„∫urarea actului justi˛iei, Ónc„lc‚nd Regulamentul Camerei ∫i discredit‚nd at‚t func˛ia, c‚t ∫i institu˛ia pe care o reprezint„.

Din p„cate, Ón urma acestor ac˛iuni, de pierdut are Rom‚nia, pentru c„ se Ónt‚rzie adoptarea unor legi absolut necesare, ∫i de pierdut are ∫i Parlamentul Rom‚niei, care este discreditat Ón fa˛a opiniei publice na˛ionale.

V„ mul˛umesc.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Inten˛ionez ast„zi s„ v„ re˛in aten˛ia pentru a aprecia Ómpreun„ actualitatea de necontestat a acelei expresii care ne spune c„ îpe dinafar„ este vopsit gardul ∫i Ón„untru-i leopardul“. O fi expresia nu prea academic„, dar tare mai este adev„rat„ ∫i tare ne mai lovim de adev„rul ei la fiecare pas!

Av‚nd convingerea c„ la fel se Ónt‚mpl„ Ón toat„ ˛ara, v„ voi vorbi despre jude˛ul Suceava, ale c„rui probleme Ómi sunt permanent Ón aten˛ie.

Dup„ o evolu˛ie cert pozitiv„ a indicatorilor sociali ∫i financiari ai activit„˛ii economice Ón jude˛, Ón perioada 2000—2004 ∫i argumentez — cifra global„ de afaceri a evoluat de la 16.021 miliarde lei Ón anul 2002 la 63.979 miliarde lei Ón anul 2004, an Ón care profitul ob˛inut de firmele sucevene a fost de 3.090 miliarde lei —, pe primele 11 luni ale anului 2005 datele statistice relev„ o sc„dere cu 23,8% a volumului cifrei de afaceri Ón unit„˛ile industriale cu form„ de proprietate majoritar privat„ ∫i cu 10,4% Ón Óntreprinderile cu form„ de proprietate majoritar de stat. Nivelul indicelui produc˛iei industriale Ón luna noiembrie 2005, comparativ cu luna noiembrie 2004, reflect„ sc„derea volumului produc˛iei industriale cu 23,9% Ón industria energiei electrice, termice, gaze ∫i ap„ cald„.

Exportul de m„rfuri din jude˛ul Suceava s-a cifrat Ón anul 2005 la 170 milioane de euro, valoare cu 22% mai mic„ dec‚t Ón anul 2004. Acest trend descendent al exporturilor s-a men˛inut pe tot parcursul anului 2005 din cauza lipsei unei strategii coerente privind Óncurajarea exportatorilor de a face export ∫i de a contribui astfel la echilibrarea balan˛ei de pl„˛i externe.

Œn acela∫i timp, valoarea importurilor a crescut Ón aceea∫i perioad„ cu 1% fa˛„ de anul precedent. Œn condi˛iile cre∫terii valorii importurilor ∫i sc„derii valorii exporturilor, jude˛ul Suceava a Ónregistrat anul trecut un deficit comercial de 37,8 milioane de euro, Ón timp ce Ón anul 2004 s-a Ónregistrat un excedent comercial de 12 milioane de euro.

Aceast„ Óngrijor„toare evolu˛ie continu„ Ón anul 2006, c‚nd acumul„rile negative determin„ estimarea faliment„rii Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii la cote alarmante.

™i cum ar putea fi altfel c‚nd cre∫terea continu„ a costurilor de produc˛ie Ón contextul regresului economic general, cre∫terea nivelului de impozitare, nerealizarea promisiunilor guvernamentale, chiar asumate prin tot felul de protocoale, a obligat ∫i va obliga, Ón continuare, la restr‚ngerea activit„˛ii agen˛ilor economici, Ónso˛it„ Ón mod inerent de reducerea num„rului de angaja˛i, la sc„derea puterii de cump„rare a popula˛iei, care va determina sc„derea cifrei de afaceri a firmelor implicate Ón comer˛, la deprecierea st„rii de s„n„tate a angaja˛ilor cu repercusiuni asupra calit„˛ii muncii lor ∫i, implicit, asupra rezultatelor economice la locurile lor de munc„.

Sunt, cred, toate acestea suficiente motive de real„ Óngrijorare cu privire la viitorul pe care ni-l garanteaz„ actuala guvernare, suficiente probleme care ar trebui s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 primeze Ón agenda de lucru a temporarilor diriguitori ai destinelor rom‚ne∫ti, dac„ ea exist„, ∫i arhisuficiente argumente c„ leopardul din spatele gardului vopsit portocaliu st„ gata s„ ne Ónfulece, dac„ putem accepta aceasta.

Eu cred c„ nu putem!

Declara˛ie politic„: îSpectacolul numit justi˛ie“ Stima˛i colegi,

Œn ultimele dou„ luni, Ón fiecare emisiune de ∫tiri de la radio sau tv, Ón fiecare edi˛ie a ziarelor centrale sau locale reg„sim o serie de a∫a-numite ∫tiri despre evolu˛ia cercet„rilor Ón anumite dosare de corup˛ie.

Sunt liberal, sunt pentru dreptul cet„˛enilor la informare, sunt pentru transparen˛„, principii pentru care am luptat ani la r‚nd, dar anumite nuan˛e nu pot fi acceptate.

Spectacolul mediatic care a cuprins Óntreaga massmedia rom‚neasc„ este, Ón viziunea mea cel pu˛in, de prost gust.

Cet„˛enii simpli, oameni care muncesc de diminea˛a p‚n„ seara, se trezesc diminea˛a ∫i merg la culcare seara cu acela∫i subiect: cutare a fost sau nu arestat, cutare a perchezi˛ionat ∫i alte astfel de teme. Constat„m, inclusiv Óntre oamenii interesa˛i, o anumit„ stare de suficien˛„ Ón leg„tur„ cu acest aspect.

Personal cred acela∫i lucru. Cred c„ s-a ajuns prea departe, cred c„ oamenii au nevoie ∫i de altceva, nu numai de îcirc televizat“, re˛ete sigure ale televiziunilor pentru ob˛inerea mult-doritelor cote de audien˛„.

De asemenea, nu cred c„ aceast„ supermediatizare a ac˛iunilor justi˛iei face bine tocmai acesteia. Œn acest iure∫ al declara˛iilor la cald, al lu„rilor de pozi˛ie, al comunicatelor de pres„ ∫i al interviurilor, pot sc„pa cu u∫urin˛„ autorit„˛ilor date ∫i informa˛ii care pot periclita grav evolu˛ia anchetelor.

A∫adar, pe aceast„ cale, fac un apel c„lduros at‚t c„tre justi˛ie, dar mai ales c„tre mass-media, s„ Óncerce s„ adopte o atitudine responsabil„ fa˛„ de aceast„ problem„, f„r„ Óns„ a submina dreptul publicului la informare.

V„ mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ pe care doresc s„ o prezint ast„zi plenului Camerei Deputa˛ilor se refer„ la justi˛ie.

Mult timp liderii P.S.D. au afi∫at o siguran˛„ ∫i, uneori, o arogan˛„ care mira ∫i nedumerea o mare parte a popula˛iei. Toat„ lumea vedea cum, din salarii de ministru, secretar de stat sau parlamentar, oamenii P.S.D.-ului ridicau, Ón timp record, vile, cump„rau terenuri ∫i case ∫i duceau o via˛„ de lux.

Mul˛i oameni de bun„-credin˛„ Ó∫i puneau Óntrebarea fireasc„: Cum? R„spunsul Ól afl„m ast„zi, c‚nd justi˛ia rom‚n„, puternic reformat„, a Ónceput s„ caute Ón co∫ul de gunoi al unor Ónal˛i lideri P.S.D.

Œn numai c‚teva luni, afl„m din partea justi˛iei lucruri pe care le b„nuiam, dar nu le puteam demonstra. Astfel, Ól vedem pe Adrian N„stase acuzat, cercetat penal, Ól vedem pe Dan Ioan Popescu cercetat ∫i cu averea pus„ sub sechestru ∫i exemplele pot continua. Este clar c„ justi˛ia rom‚n„ Óncepe s„ func˛ioneze ∫i o face bine.

Acum asist„m cu to˛ii la acest spectacol al arest„rilor, perchezi˛iilor ∫i altor astfel de proceduri judiciare, Ónc‚t, juri∫ti sau nu, ajungem s„ Ónv„˛„m cu to˛ii Codul penal pe dinafar„.

Dorim Óns„ ca, Ón aceste cazuri, justi˛ia s„ mearg„ p‚n„ la cap„t, iar cei care au devalizat b„nci, care au v‚ndut pe nimic combinate, care au luat mit„ milioane de dolari s„ pl„teasc„ ∫i s„ pl„teasc„ a∫a cum merit„.

Œn Óncheiere, Ómi exprim dorin˛a ca justi˛ia s„-∫i fac„ treaba ∫i s„-∫i Ónl„ture, prin rezultatele activit„˛ii sale, reputa˛ia de Cenu∫„reas„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti. V„ mul˛umesc.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îSolu˛ia imoral„“. La alegerile parlamentare din 2004 a candidat, Ón cadrul Uniunii P.S.D.+P.U.R., ∫i actuala forma˛iune Partidul Conservator. De ce Partidul Conservator? Pentru c„ domnul Dan Voiculescu, patron al partidului, a considerat c„ este imoral s„ mai poarte denumirea de P.U.R., deoarece a p„truns Ón Parlamentul Rom‚niei prin fraud„ ∫i prin racolarea electoratului P.S.D. care l-a votat ∫i, dup„ care, l-a p„r„sit.

Iat„, domnilor, un mod de a face politic„ Ón Rom‚nia. Dup„ alegeri, Partidul Conservator ∫i-a f„cut grup parlamentar ∫i s-a alipit coali˛iei la guvernare, pozi˛ie din care Ói atac„ frecvent ∫i f„r„ ru∫ine pe cei care i-au instalat Ón fotoliile de parlamentar. Imoral este ∫i faptul c„ acest mod de a face politic„ s-a transmis ∫i Ón teritoriu, unde ni∫te Ómburghezi˛i dup„ 1989 fac legea Ómpreun„ cu acoli˛ii lor, o lege a junglei, ace∫tia urm„rind s„-∫i rotunjeasc„ averile din banul public.

Exist„, Ón jude˛ul Prahova, o clic„ pe care o conduce Florin Anghel, pre∫edintele Consiliului Jude˛ean Administrativ Prahova ∫i pre∫edinte P.C. Prahova care, printr-o solu˛ie imoral„, a c‚∫tigat pre∫edin˛ia Consiliului Jude˛ean Prahova cu patru voturi P.U.R., 13 voturi P.S.D. ∫i trei voturi P.R.M. Dup„ c‚∫tigarea func˛iei de pre∫edinte al Consiliului Jude˛ean p„r„se∫te P.U.R.-ul, se arunc„ Ón barca P.N.L.-ului, unde a poposit o scurt„ perioad„, dup„ care pleac„, dorind s„ intre Ón P.D. Dar a fost refuzat. Motivul plec„rii de la P.N.L.: nu i s-a oferit func˛ia de pre∫edinte al filialei. Afl‚ndu-se Ón afara unei forma˛iuni politice, singura solu˛ie este Ónapoi la P.C. (P.U.R.), unde domnul îlup vorbitor“, patron al partidului, Ói Óntinde o m‚n„ ∫i Ól prime∫te Ónapoi.

Iat„ un exemplu tipic de traseism politic, un om care urm„re∫te interesele proprii, banii ∫i clientela politic„.

Dovada c„ pe acest individ nu-l intereseaz„ problemele jude˛ului este faptul c„, de c‚nd a fost ales pre∫edintele consiliului jude˛ean nu s-a ocupat dec‚t de scoaterea din toate func˛iile de conducere din parcurile industriale (A.G.A. ∫i C.A.) a tuturor membrilor P.S.D. ∫i numirea rudelor, prietenilor, a finilor ∫i na∫ilor, f„r„ a urm„ri capacitatea profesional„ pe care o tr‚mbi˛eaz„ actuala putere.

Pentru a putea lua deciziile care le convin Ón A.G.A., Ón ∫edin˛a Consiliului Jude˛ean Prahova din data de 10 februarie, printr-o hot„r‚re aprobat„ de majoritatea consilierilor ∫i prin refuzul consilierilor P.S.D. de a face parte din A.G.A., sunt ale∫i drept membri Ón A.G.A. numai consilierii Alian˛ei D.A.

Observa˛i, domnilor, cine face politic„ Ón Rom‚nia ∫i ne mai Óntreb„m de ce cet„˛enii au o impresie at‚t de proast„ despre clasa politic„ din Rom‚nia!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 Acest om care, printr-o solu˛ie imoral„, a fost ales pre∫edinte al filialei Prahova a Partidului Conservator, care s-a Ónconjurat de mercenari politici, ∫i-a propus s„ destabilizeze celelalte forma˛iuni politice ∫i, Ón special, Partidul Social Democrat. Prin promisiuni a racolat o serie de primari. Este pre∫edintele unei mari companii care, prin diferite ∫mecherii financiare, are rela˛ii cu bugetul consolidat al Consiliului Jude˛ean Prahova.

S„ se despart„ politicul de afaceri, nu formal, prin Óncredin˛area spre administrare a respectivelor societ„˛i so˛iei, copiilor, soacrei, m„tu∫ilor sau altor persoane. Ace∫ti oameni care intoxic„, Ón mod con∫tient, poporul rom‚n cu minciuni ∫i promisiuni, s„ p„r„seasc„ clasa politic„, s„ lase locul celor care g‚ndesc ∫i ac˛ioneaz„ pentru bun„starea poporului rom‚n!

îReforma s„n„t„˛ii sau genocid?“ Stima˛i colegi,

Œn interven˛ia de ast„zi v„ aduc Ón aten˛ie dispre˛ul total al guvernan˛ilor portocalii pentru problemele vitale ale cet„˛enilor ∫i, Ón mod deosebit, pentru s„n„tatea poporului rom‚n.

Pachetul ministrului Nicol„escu, 17 legi, intitulat îLegea privind reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii“, este o mimare a reformei, o reform„ din birou, Ón stil contabilicescfinanciar, f„r„ a se cunoa∫te realit„˛ile din sistemul sanitar (rural, urban, institu˛ional).

De ce afirm acest lucru? Pentru c„, Ón concep˛ia managerului contabil, se ia Ón considerare boala, ∫i nu bolnavul, iar pentru fiecare boal„ se aloc„ o anumit„ sum„ de bani ∫i anumite medicamente. Este posibil s„ apar„ complica˛ii care s„ nu fie contabilizate ∫i finan˛ate sau opera˛ii realizate pe jum„tate.

Este o lege b„l˛at„ ∫i chinuit„, deoarece pe l‚ng„ aspectele de protec˛ie social„ a muncii, sub forma asigur„rilor de s„n„tate, vizeaz„ ∫i: organizarea spitalelor; exercitarea profesiei de medic, farmacist; sunt introduse for˛at elemente care ˛in de regimul juridic al func˛iilor publice, al contractului colectiv de munc„; cotiz„ri ∫i taxe; este o lege antisocial„, anticonstitu˛ional„ ∫i antieuropean„; este expresia retragerii statului din domeniile esen˛iale ale vie˛ii sociale.

Politica de dreapta, implementat„ de Guvernul P.N.L.P.D., este o politic„ ∫i o guvernare Ón folosul celor boga˛i ∫i Ómpotriva marii majorit„˛i a cet„˛enilor ∫i este o politic„ antisocial„, anticonstitu˛ional„ ∫i antieuropean„.

Caracterul antisocial: cet„˛eanul simplu, obi∫nuit, cel c„ruia ar trebui s„ i se adreseze reforma Ón s„n„tate este complet omis; apar noi metode s„-l jupoaie de bani pe omul s„rac, aflat Ón impas; vor pierde pacien˛ii, deoarece li se ia un drept garantat, dreptul la s„n„tate; inova˛ii tip ministrul Nicol„escu, traduse Ón rom‚ne∫te: pachetul minim de servicii medicale — dac„ pacien˛ii p‚n„ acum primeau destul de pu˛in, de acum Ónainte vor primi ∫i mai pu˛in; extinderea bazei de impozitare — cei care p‚n„ acum nu pl„teau, adic„ pensionarii cu venituri mici ∫i agricultorii, vor fi obliga˛i s„ pl„teasc„; coplata — ce primeam gratis vom primi contra cost.

Caracterul anticonstitu˛ional al tuturor legilor s„n„t„˛ii. Asumarea r„spunderii reconfirm„ maniera guvern„rii T„riceanu de a trata cu dispre˛ dezbaterea politic„ parlamentar„. Œn legisla˛ia trecut„, T„riceanu, deputatul, vorbea despre îrolul fundamental pe care Legislativul Ól are Ón sus˛inerea procesului de integrare european„“ ∫i

afirma c„ îParlamentul este c‚rpa de ghete a Guvernului“.

Din p„cate, Cabinetul îPortocaliu“, dup„ Ónvestitur„, a dus o politic„ sistematic„ de eludare, de subminare a Parlamentului Rom‚niei, unicul for legislativ, institu˛ia de baz„ a democra˛iei Óntr-un stat de drept.

Exemplific„ri: Ón iunie 2005 — pachet de legi — 16 titluri — dou„ domenii: justi˛ie ∫i proprietate; (Art. 114 din Constitu˛ie); februarie 2006 — pachet de legi — 17 titluri — un domeniu, trebuie s„ se mai adauge 140 amendamente aferente justi˛iei, care s„ corecteze caren˛ele majore ale legilor emise anul trecut (33 titluri — dou„ pachete asumate Ón 412 zile); Guvernul îPortocaliu“, sub presiunea lui B„sescu, transform„ Parlamentul Ón Mare Adunare Na˛ional„, Guvernul Coali˛iei a emis 271 ordonan˛e (216 ordonan˛e de urgen˛„ ale Guvernului) sub deviza îOrdon„m Ón loc s„ legifer„m“; cele 434 de amendamente judecate, discutate, trecute prin Guvern Ón dou„ ore (patru amendamente/minut); Cabinetul T„riceanu c‚nd este Executiv, c‚nd este Legislativ; necorelarea Óntre dreptul de proprietate ∫i numirea directorilor; mul˛i directori demi∫i ∫i-au c‚∫tigat drepturile ∫i prestigiul Ón justi˛ie.

P.S.D. ∫i P.R.M. resping aceast„ manier„ de lucru anticonstitu˛ional„.

De ce ini˛iatorii au recurs la acest demers? (pachetul de legi ∫i modul de legiferare); Guvernul nu are suficien˛i bani s„ sus˛in„ sistemul de s„n„tate ∫i atunci creeaz„ o diversiune; a promis Ón campanie 6% din P.I.B. ∫i s-a reu∫it doar 3,3% din P.I.B.; acapararea de c„tre grup„rile mafiote din anturajul Guvernului de terenuri ∫i o serie de spitale; dorin˛a de mediatizare ∫i orgoliul de v„taf al ministrului Nicol„escu.

De ce este Ómpotriva pacientului? Pentru c„ nu rezolv„ problema principal„, subfinan˛area Fondului unic, parte a bugetului consolidat, deturnat pentru a acoperi alte g„uri (banii pe care Guvernul i-a dat ∫pag„ prin hot„r‚re a Guvernului pentru a determina primarii de la P.S.D. s„ treac„ la P.N.L. ∫i P.D.); creeaz„ noi bariere unor largi grupuri sociale pentru care accesul la serviciile de s„n„tate va deveni imposibil; bolnavii Ón v‚rst„ din mediul rural; se desfiin˛eaz„ sistemul cabinetelor medicale ∫colare; se desfiin˛eaz„ centrele medico-sociale (b„tr‚ni cu boli cronice, f„r„ familie); se desfiin˛eaz„ gratuit„˛ile pentru gravide ∫i copii (medicamentele fiind listate la pre˛ul de referin˛„); spitalele nerentabile fiind îpasate“ autorit„˛ilor locale sau desfiin˛ate.

Caracterul antieuropean: Ón loc de descentralizarea deciziilor se introduce o recentralizare foarte sever„: toate deciziile sunt concentrate Ón m‚na ministrului; nume∫te ∫i destituie directorii ∫i Consiliile Consultative.

Ca efect principal îmercantilizarea“ jur„m‚ntului lui Hipocrat: fr‚neaz„ cercetarea; reduce calitatea actului medical; creeaz„ disensiuni Ón interiorul sistemului: introduce o nou„ categorie de directori — bine pl„ti˛i ∫i promova˛i politic.

Œn consecin˛„, pachetul de 17 legi, îLegea privind reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii“, este: culmea neputin˛ei politice, a incompeten˛ei administrative a Guvernului îPortocaliu“; li se restr‚nge celor mul˛i ∫i s„raci accesul la serviciile medicale de baz„; pensionarii ∫i agricultorii sunt obliga˛i s„-∫i pl„teasc„ dreptul la s„n„tate; este un instrument de politizare a sistemului; este un pachet de legi al ru∫inii, al durerii ∫i al execu˛iei sistemului sanitar;

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 avem de-a face cu o guvernare arogant„ ∫i insensibil„ la dialog politic.

îO nou„ reu∫it„ m„rea˛„ a Alian˛ei!“

S„pt„m‚na trecut„, Guvernul T„riceanu a mai bifat un nou punct din programul cu care a pierdut alegerile parlamentare din anul 2004. Pogonul de 17 legi pe care le-a Ónaintat Parlamentului s-a Óntins pe vreo 250 de pagini. Aceast„ presupus„ reform„ nu reprezint„ dec‚t o compila˛ie de prevederi din legi mai vechi, pe care ministrul s„n„t„˛ii le-a Óns„ilat, ca s„ nu spunem plagiat, Óntr-o a∫a-zis„ reform„. Nesus˛inut de sindicate ∫i de patronate, contrat de Colegiul Medicilor din Rom‚nia, din Ónt‚mplare condus de liberalul Mircea Cintez„, ministrul Nicol„escu ∫i-a dat seama c„ nu se putea baza nici m„car pe sprijinul colegilor parlamentari, astfel Ónc‚t a fost obligat s„ cear„ Guvernului s„-∫i asume r„spunderea pentru promovarea acestui pachet legislativ.

Alt„dat„ foarte activ pe ecranul televizoarelor sau pe prima pagin„ a ziarelor, de c‚nd ∫i-a prezentat reforma din s„n„tate Eugen Nicol„escu a devenit foarte discret, am putea spune chiar retras Ón cochilia de la minister, pentru a-∫i pl‚nge Ónfr‚ngerile. Normal, criticile justificate ∫i propunerile pertinente de modificare erau peste nivelul a∫tept„rilor. Ini˛ial, din pachetul legislativ am putut descoperi cu to˛ii dubla impunere Ón cazul persoanelor care ob˛in venituri din activit„˛i de proprietate intelectual„ (abera˛ie corectat„ pe ultima sut„ de metri), taxarea publicit„˛ii pe tutun (activitate interzis„ din 2007 printr-o lege mai veche), scoaterea Ónv„˛„m‚ntului medical din spitale ∫i multe alte animozit„˛i. Ca o cirea∫„ pe tort, au venit recomand„rile Comisiei Europene pentru retragerea Legii farmaciei, considerat„ ca fiind contrar„ legisla˛iei europene privind concuren˛a.

BineÓn˛eles, programaticul economist Nicol„escu ne-a descris exact efectele reformei sale: Ón semestrul al IV-lea al acestui an se vor face primele gropi pentru construirea celor 8 spitale regionale ∫i se vor ieftini medicamentele compensate. At‚t! De fapt, ministrul s„n„t„˛ii a uitat s„ ne spun„ c„ Ministerul S„n„t„˛ii stabile∫te pre˛urile la orice medicament care se elibereaz„ pe baz„ de prescrip˛ie medical„, deci cu sau f„r„ 250 de pagini de modific„ri legislative se puteau ieftini medicamentele compensate. Tragic este faptul c„ situa˛ia de la medicamentele compensate se reg„se∫te Ón toate celelalte îreforme“; cu sau f„r„ acest pachet, se g„sesc medicamente cu ˛‚r‚ita Ón farmacii; finan˛area programelor de s„n„tate, Ón special pentru diabet ∫i lapte praf, este deficitar„ ∫i apar crize Ón fiecare lun„; finan˛area spitalelor este a∫a de bun„ Ónc‚t pacientul trebuie s„ vin„ de acas„ cu medicamente, comprese ∫i m‚ncare. Asisten˛a medical„ Ón mediul rural este la p„m‚nt. Pomposul pachet nu con˛ine nici o prevedere.

Œn schimb, a ap„rut o nou„ interpretare a pachetului minimal de servicii medicale, probabil rezultat al frustr„rilor contabilului portocaliu din perioada C.A.P.-ului, c‚nd opera cu date maximale. Noul pachet minimal ar fi con˛inut doar comprese cu ap„ rece ∫i ceaiuri medicinale, dac„ nu ar fi intervenit ministrul agriculturii, nu de alta, dar ar fi fost necesar„ cre∫terea de subven˛ii la ceaiuri medicinale. Aspectul pe care Óns„ domnul Flutur nu l-a Ón˛eles ∫i fa˛„ de care nu ∫i-a manifestat solidaritatea ministerial„ este acela c„ s„n„tatea a primit din bugetul pentru anul 2006 fantasticul procent de 3,3%. Aici se

impun dou„ preciz„ri: prima — Alian˛a portocalie promitea acum un an minimum 6%, iar a doua prive∫te faptul c„ vorbim de cel mai mic procent alocat s„n„t„˛ii Ón ultimii 16 ani.

Cele mai aprinse discu˛ii pe marginea acestui pachet au fost legate de incompatibilit„˛ile la func˛ia de director de spital. P‚n„ la urm„, ministrul va numi, va renumi ∫i va Óncheia contracte de management cu to˛i cei peste 450 de directori de spitale din ˛ar„. Pe l‚ng„ aceast„ centralizare, Nicol„escu a reu∫it s„ dea na∫tere la alte categorii de privilegia˛i. Astfel, to˛i func˛ionarii-medici din minister, direc˛ii de s„n„tate public„ ∫i case de asigur„ri vor putea lucra Ón clinici private. ™i pre∫edintele Casei are voie s„ fie profesor, cu toate c„ administreaz„ un buget de aproximativ 3 miliarde de dolari, spre deosebire de un director de spital, care nu mai are voie s„ desf„∫oare nici o alt„ activitate care s„ o excead„ pe cea din cadrul spitalului.

Mai trebuie subliniat ∫i faptul c„ la tot acest pachet vor trebui s„ se fac„ norme metodologice, adic„ va mai ap„rea un alt noian de h‚rtii pline de reglement„ri, care, Ón mod sigur, vor suferi alte valuri de modific„ri.

Œn Parlament mo˛iunea a c„zut, dar ar fi bine ca Nicol„escu s„ Ón˛eleag„ c„ acest lucru nu reprezint„ o victorie, ci doar o b„t„lie c‚∫tigat„ temporar. Chiar ∫i unii dintre cei care au votat Ómpotriva mo˛iunii au spus c„ pachetul de legi este perfectibil, opinie Ómp„rt„∫it„ ∫i de al˛i oameni de la v‚rful Ministerului S„n„t„˛ii.

Nu este exclus, dup„ exemplul reformei Ón justi˛ie, ca peste c‚teva luni s„ se adune sute de amendamente la acest pachet ∫i ministrul s„ cear„ Guvernului s„-∫i asume r„spunderea... a c‚ta oar„...?

Stima˛i colegi,

îS„ tr„i˛i bine Ón patria scumpirilor portocalii!“

Tr„im tot mai bine! Din ce Ón ce mai bine! Incompeten˛a guvernan˛ilor portocalii love∫te n„prasnic Ón fiecare zi Ón traiul de zi cu zi al rom‚nilor.

Rom‚nii vor avea de Ónfruntat un nou val de scumpiri, Ón special la alimentele de baz„, Ón urma cre∫terii exagerate a tarifelor la utilit„˛i. Primele scumpiri au venit chiar din prima lun„ a anului 2006, c‚nd pre˛ul la gazele naturale a fost majorat cu circa 17%, iar cel la energia electric„ cu 2%. Actuala putere a ajuns la performan˛a negativ„ de a dubla pre˛ul la gaze Óntr-un singur an, dezv„luind semnifica˛ia adev„rat„ a sloganului populist îS„ tr„i˛i bine!“

Guvernan˛ii ne preg„tesc noi surprize ∫i cre∫terile de pre˛uri nu se vor opri Ón aceast„ iarn„. Cu o dezinvoltur„ ie∫it„ din comun, mini∫trii Guvernului—Faliment Ói anun˛„ pe rom‚ni c„ la mijlocul anului vor fi operate noi major„ri la gazele naturale, Ón aprilie ∫i iulie, la energia electric„, Ón iulie, ∫i, tot Ón var„, la energia termic„. Totodat„, oamenii pre∫edintelui B„sescu ne vor cadorisi cu noi ∫i noi major„ri la carburan˛i.

Produc„torii din industria c„rnii tr‚mbi˛eaz„ ∫i ei scumpiri, ca urmare a politicilor vamale ale guvernan˛ilor, care, iat„, demonstreaz„ c„ ∫i-au pierdut orice bun-sim˛.

Toat„ lumea este Ón stare de alert„! P‚inea se va scumpi din cauza gazelor naturale, apoi se vor scumpi ∫i celelalte produse alimentare de baz„.

Pre˛ul laptelui va cre∫te cu 5%, din cauza introducerii unui nou sistem de subven˛ionare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 Doresc s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ faptul c„ Ón 2004, pe vremea guvern„rii P.S.D., un produc„tor de lapte ob˛inea anual de la stat circa 11,4 milioane lei, iar acum va primi doar 5,4 milioane lei. La ora actual„, laptele produs Ón Rom‚nia este la fel de scump ca ∫i cel din statele Uniunii Europene.

Scumpirile vor fi Ónregistrate ∫i la carnea de pas„re ∫i de porc, Ón urma major„rii taxelor vamale la 70%, respectiv 20%.

™i alte produse de baz„ sunt mai scumpe, astfel c„ un kilogram de zah„r cost„ ast„zi 35.000 lei fa˛„ de 17.000-18.000 lei Ón 2005. Peste dou„ luni urmeaz„ s„ se scumpeasc„ ∫i uleiul.

B„uturile alcoolice se vor scumpi, din cauza cre∫terii accizelor, cu 30—40%, iar pentru un pachet de ˛ig„ri fum„torii vor pl„ti cel pu˛in 3.000 lei Ón plus.

Sarabanda cre∫terii haotice a pre˛urilor nu se opre∫te aici. Numai din cauza cre∫terii tarifelor la utilit„˛i produc„torii estimeaz„ o cre∫tere de circa 10% a pre˛ului m„rfurilor nealimentare, procent valabil de altfel ∫i Ón cazul unor servicii precum cele de transport.

Anul 2006 va fi pentru rom‚ni un an de sacrificiu. Œn acest timp, guvernan˛ii amatori, Ón disperare de cauz„, deturneaz„ aten˛ia rom‚nilor de la adev„ratele probleme ale ˛„rii printr-un circ mediatic care nu se mai opre∫te. Telejusti˛ia func˛ioneaz„ cu motoarele la maximum. Justi˛ia, aflat„ la cheremul puterii, ofer„ circ pe p‚ine rom‚nilor. Œi ancheteaz„ pe politicienii opozi˛iei ∫i Ói cocolo∫e∫te pe cei ai puterii lui Traian B„sescu.

Am mers, acum trei s„pt„m‚ni, la îvizionarea“, organizat„ Ón incinta Parlamentului European, de eurodeputatul maghiar din PPE György Schopflin (membru al FIDESZ — forma˛iunea politic„ a ∫ovinului Viktor Orban). La intrarea Ón sala de proiec˛ie ni s-au Ónm‚nat mai multe materiale antirom‚ne∫ti, printre care ∫i o hart„ a îteritoriilor locuite de secui ∫i ceang„i“ (îSzekely es Csangofold“). Nu mic„ mi-a fost mirarea s„ constat c„ ora∫ul meu, Ia∫i, se nume∫te, de fapt, îJaszvasar“, iar locuitorii sunt îceang„i maghiari“, de religie catolic„! O pat„ mov se l„˛ise peste dulcele t‚rg al Ie∫ilor“ (semn c„ noi, cei 400.000 de rom‚ni ortodoc∫i de acolo, pieriser„m subit, prin extinc˛ie, l„s‚nd loc unei... puternice comunit„˛i maghiare), dar ∫i peste Boto∫ani (îBotosan“), Suceava (îSzucsava“), Piatra-Neam˛ (îKasracsonko“), Bac„u (îBako“), Vaslui (îVaszlo“), Foc∫ani (îFoksany“), Gala˛i (îGalac“) etc. C‚t despre jude˛ele Covasna, Harghita ∫i Mure∫, ele erau separate de restul ˛„rii printr-o linie alb„, deoarece formeaz„, cic„, îfiara Secuilor“ (îSzekelyfold“)!

Poate c„ autorit„˛ile rom‚ne ar trebui s„-i Óntrebe de s„n„tate pe cei care au f„cut aceast„ hart„ m‚r∫av„ — Retvari Laszlo ∫i Hajdu-Moharos Jozsef — Ón numele îAsocia˛iei Ceang„ilor Maghiari din Moldova“.

Dar, s„ ne Óntoarcem la film, despre care realizatoarea, Zsofia Vitezy, pretindea c„ a fost doar montat de ea, Ón vreme ce imaginile brute ar fi fost captate, cu camera de luat vederi, chiar de copiii ceang„i care apar Ón documentar. O minciun„ sfruntat„. La o privire atent„ se observ„ c„ unele secven˛e sunt filmate nu cu una, ci cu dou„ camere, simultan, din unghiuri diferite, iar calitatea Ónregistr„rii este una profesional„, ceea ce arat„: 1) c„ nu s-a folosit o aparatur„ de amatori, ci, probabil, BETA CAM sau chiar echipamente

tehnice din cinematografie; 2) cu excep˛ia c‚torva cadre scurte, restul peliculei a fost filmat„ de cameramani profesioni∫ti. De fapt, a∫a-zisul documentar (sau îdocument“, pentru c„ sunetul e îsincron“, f„r„ comentarii din off ad„ugate Ón faza de postprocesare) reprezint„ o f„c„tur„ ordinar„, de la un cap la altul. Premisa de la care se pleac„, îCeang„ii sunt maghiari“, fiind fals„, concluzia nu poate fi dec‚t la fel de fals„. Afirma˛ia conform c„reia Ón Rom‚nia tr„iesc 60.000—70.000 de ceang„i vorbitori de limb„ maghiar„ este aberant„. La recens„m‚ntul din 1992 au fost Ónregistra˛i 2.062 de ceang„i, iar la cel din 2002, 1.266. Dintre ace∫tia, majoritatea au declarat c„ limba lor matern„ este cea rom‚n„.

Œn disperare de cauz„, lobby-ul maghiar a preparat o re˛et„ pentru dezinformarea comunit„˛ii interna˛ionale (este al doilea demers important, dup„ cel de la Consiliul Europei, din 2001, c‚nd, la ini˛iativa deputatei finlandeze Tytti Isohookana-Asunmaa, s-a adoptat un raport plin de inep˛ii cu privire la îminoritatea cultural„ a ceang„ilor din Rom‚nia“).

Iat„ cum se face totul ca la carte! Se ia o localitate mic„, Pu∫tina, din jude˛ul Bac„u, ∫i se de∫ir„ tot felul de pove∫ti de adormit copiii. Cazul e cunoscut ∫i nu prea. Acum c‚tva timp, o oarecare Asocia˛ie îSf‚ntul ™tefan“ a solicitat Bisericii Catolice ca, Ón respectivul c„tun, slujbele s„ fie oficiate Ón limba maghiar„. Numai c„ Ónsu∫i episcopul romano-catolic din Ia∫i, Petru Gherghel, s-a pronun˛at ferm Ómpotriva unei asemenea solu˛ii, replic‚nd, pe bun„ dreptate, c„ ceang„ii nu sunt unguri, ci rom‚ni maghiariza˛i. Acum, chestiunea îpersecu˛iei religioase“ este readus„ Ón discu˛ie. Preotul catolic refuz„, cic„, s„ oficieze slujba de Ónmorm‚ntare a ceang„ilor, care au vorbit ungure∫te Ón timpul vie˛ii etc., etc., dar poeziile ∫i c‚ntecele interpretate de copii, la comand„, Ón fa˛a camerei de filmat, nu reu∫esc s„ ne conving„ de faptul c„ ceang„ii sunt maghiari. La t‚rg, toat„ lumea vorbe∫te rom‚ne∫te. La disco-bar se aud, pe fundal, melodii populare rom‚ne∫ti. Femeile poart„ ii cu motive rom‚ne∫ti. Unii dintre copiii ceang„i nu se pot ab˛ine s„ vorbeasc„ rom‚ne∫te, a∫a c„, din c‚nd Ón c‚nd, scap„ c‚te un cuv‚nt Ón adev„rata lor limb„ matern„: îUnde?“, îCine?“ etc. O feti˛„ se laud„ cu o felicitare artizanal„ pe care a f„cut-o, de s„rb„tori, cu m‚nu˛a ei. Numai c„ pe aceasta scrie, Ón rom‚ne∫te: îLa mul˛i ani!“. Ni∫te îmaghiari“ care se pl‚ng c„ sunt îizola˛i“ ∫i supu∫i îrom‚niz„rii for˛ate“ s-ar felicita, unii pe al˛ii, Ón... limba rom‚n„? Cu siguran˛„, nu!

Am ie∫it dezgustat din sal„, dup„ vizionarea acestui film absolut stupid, care falsific„ grosolan realit„˛ile din Rom‚nia...

## Stima˛i colegi,

Œn Rom‚nia, justi˛ia a Ónceput s„ func˛ioneze. ™i o face bine. Ultimele cazuri ale liderilor P.S.D. trimi∫i Ón judecat„ sunt exemple clare c„ lucrurile Ón justi˛ie merg pe un drum bun.

De multe ori, Ón ultimele luni, de la aceast„ tribun„ am f„cut nenum„rate interven˛ii legate de neregulile care se petrec Ón jude˛ul Vrancea. A∫tept ca ∫i Ón aceast„ zon„ organele de justi˛ie s„-∫i fac„ datoria.

Zilele trecute am intrat Ón posesia unor documente care evoc„ fapte de o gravitate deosebit„ petrecute Ón 1993, de o serie de persoane care la vremea respectiv„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 se aflau Ón aria de influen˛„ ∫i Ón cercul mafiot creat de baronul Marian Opri∫an.

Astfel, discut„m despre Horia Furtun„, apropiat al lui Marian Opri∫an Ón perioada Ón care acesta din urm„ era doar un aspirant c„tre pozi˛iile-cheie din jude˛.

Astfel, prin utilizarea unor tertipuri ∫i prin alte mijloace nu tocmai îortodoxe“, Horia Furtun„ a reu∫it, a∫a cum reiese din actul de control al Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, p„gubirea statului rom‚n cu aproximativ 1.100 hectare ce au apar˛inut Ónainte de 1989 fostului I.A.S. Foc∫ani, prin trecerea acestora Ón mod ilegal din domeniul public al statului Ón proprietatea unei firme private.

Œn jude˛ul Vrancea, afacerea îAgroind“, a∫a cum este ea denumit„, este cunoscut„ de toat„ lumea, ca, de altfel, ∫i autorul s„u: Horia Furtun„.

De asemenea, foarte cunoscute sunt rela˛iile Óntre Furtun„ ∫i Opri∫an, de∫i primul a p„r„sit corabia P.S.D.-ului ∫i a mers c„tre alte zone care i-au permis s„-∫i continue cariera politic„. Cu toate acestea, oricine Ón Vrancea cunoa∫te leg„turile dintre Furtun„ ∫i Opri∫an.

Œn speran˛a c„ demersurile mele nu sunt Ón zadar ∫i c„ lupta Ómpotriva corup˛iei va continua p‚n„ la cap„t, pentru c„ Ón mod vizibil Ón timpul guvern„rii P.S.D. organele de justi˛ie vr‚ncene au Ónchis ochii Ón ceea ce prive∫te aceste abuzuri, Ónchei prin a considera aceast„ interven˛ie a mea un nou semnal de alarm„ asupra unor aspecte nu tocmai normale care se petrec Ón Vrancea.

Œn anul 1975 s-a dat Ón folosin˛„ cl„direa Ón care func˛ioneaz„ actuala Gr„dini˛„ nr. 7 din Re∫i˛a. Aceast„ cl„dire a fost construit„ de Inspectoratul ∫colar, Ón colaborare cu Direc˛ia sanitar„ ∫i, conform practicilor vremii, la construirea acestui imobil a fost folosit„ ∫i munca voluntar„. Pe parcursul anilor, genera˛ii de copii au crescut Ón acest loc, iar acum unii dintre ei sunt p„rin˛ii pre∫colarilor care frecventeaz„ aceast„ gr„dini˛„.

Œn anul 1992, actualul proprietar, U.C.M.R., a ob˛inut imobilul Ón urma unui proces purtat cu Prim„ria Re∫i˛a, ca urmare a faptului c„ a cedat Administra˛iei Publice Locale un alt imobil Ón care, la acea dat„, func˛iona Leag„nul de Copii.

Conducerea Uzinei Constructoare de Ma∫ini Re∫i˛a, actualul proprietar al cl„dirii, Ómpreun„ cu Prim„ria Re∫i˛a, au stabilit de comun acord ca gr„dini˛a s„ elibereze cl„direa la sf‚r∫itul lunii iunie 2006, de∫i la Serviciul de urbanism Re∫i˛a aceasta este declarat„ ca unitate public„ — gr„dini˛„, prin Regulamentul local de urbanism aprobat, conform legii, de Consiliul Local.

Din anul 2000, personalul gr„dini˛ei a fost preluat ∫i salarizat de Prim„ria Re∫i˛a. Un mare semn de Óntrebare ridic„ ∫i faptul c„, surprinz„tor, de 2 ani de zile prim„ria pl„te∫te ∫i chirie, aproximativ 5.000 de euro lunar. Toate acestea cu at‚t mai mult cu c‚t agentul economic proprietar legal al cl„dirii a fost iertat de datoriile acumulate la bugetul local, Ón valoare de aproape 9 miliarde de lei, chiar dac„ atunci era momentul ideal de a intra Ón posesia cl„dirii, prin compensare.

Œn ultimii 14 ani autorit„˛ile locale ∫ocheaz„ prin dezinteresul fa˛„ de soarta copiilor care locuiesc Ón aceast„ zon„. De∫i era ∫tiut faptul c„ va veni ziua Ón care proprietarul va revendica cl„direa, nimeni nu a fost interesat de locul unde vor fi muta˛i cei peste 120 de copii care frecventeaz„ gr„dini˛a cu program prelungit.

Singura solu˛ie v„zut„ de edilii re∫i˛eni este ca la adoptarea bugetului local s„ se aloce Óntreaga sum„ de bani necesar„ construirii unui nou sediu, variant„ care scoate din buzunarul contribuabililor o sum„ care nu ar fi fost necesar„ Ón cazul Ón care autorit„˛ile locale ar fi dat dovad„ de mai mult„ responsabilitate ∫i profesionalism.

îEvanghelizarea P.S.D.-ului“

Ultima perioad„ de timp a adus o serie de schimb„ri Ón s‚nul Partidului Social Democrat, schimb„ri la care cet„˛eanul de r‚nd, obi∫nuit s„ tr„iasc„ familiarizat cu no˛iunea de corup˛ie, nici n-ar fi Óndr„znit s„ se g‚ndeasc„ Ón urm„ cu ceva timp. Toate aceste autosuspend„ri la care am asistat, Ón ultimul timp, Ón cadrul îcelui mai puternic partid de opozi˛ie“ din Rom‚nia au reu∫it s„ declan∫eze Ón cadrul lui lupte din ce Ón ce mai ambi˛ioase, de ob˛inere a unor func˛ii. Nu c„ ne-ar mira acest fapt. Cunoa∫tem cu to˛ii gustul aparte al colegilor P.S.D.-i∫ti pentru func˛iile Ónalte, de pe care ∫i c„derile sunt foarte periculoase Óns„!

O dat„ cu ie∫irea din ecua˛ie a celor doi mari capi de partid, Adrian N„stase ∫i Dan Ioan Popescu, au r„mas libere scaune mult dorite de alte nume de vaz„ din partidul mai sus numit, de care acesta nu duce lips„. Iat„ c„ ∫i organiza˛ia P.S.D. Bucure∫ti a reu∫it s„ st‚rneasc„ lupte importante Óntre primarul îcare este“ ∫i domnul Codrin ™tef„nescu. Dac„ ini˛ial cel care dore∫te o evanghelizare a P.S.D.-ului ∫i-a subliniat sus˛inerea Óntregii organiza˛ii P.S.D. Bucure∫ti pentru problematicul Dan Ioan Popescu, sus˛inere extrem de important„ Ón momentele dificile ca cel prin care trece Domnia sa, iat„ c„ la nu foarte mult timp primarul sectorului 5 t‚nje∫te dup„ scaunul ∫efului s„u ∫i, mai mult dec‚t at‚t, Ó∫i aduce chiar sus˛in„tori la sediul central al partidului.

f n s„ readuc Ón fa˛a Domniilor voastre un fapt care a cam ie∫it din aten˛ia conducerii P.S.D.-ului. Nu cu foarte mult timp Ón urm„, domnul Marian Vanghelie ap„rea Ón presa rom‚neasc„ asociat cu nume ca cele implicate Ón îDosarul C„m„tarilor“, de ajutorul c„rora se pare c„ a beneficiat Ón momentele potrivite. Confesiunile lui Ion Balint cu privire la ajutorul material pe care i l-a dat lui Vanghelie ∫i implicit celor din P.S.D. sunt zdrobitoare. Nu mai pu˛in de 400.000 euro au intrat Ón gra˛iile primarului îcare este“.

Este evident pentru toat„ lumea c„ Marian Vanghelie a Ónceput lupta pentru v‚narea func˛iei de pre∫edinte P.S.D. Bucure∫ti, Óncerc‚nd Ón acest moment s„ profite de problemele pe care le are Dan Ioan Popescu cu justi˛ia.

Am dori Óns„ s„-l Óntreb„m pe domnul pre∫edinte Mircea Geoan„ cum Ó∫i propune s„ refac„ imaginea ∫ifonat„ a partidului din aceste momente? Ce fel de oameni inten˛ioneaz„ s„ promoveze pentru a Ómbun„t„˛i aceast„ imagine? Pe cei asemeni primarului îcare este“, implica˛i Ón scandaluri de c„m„t„rie? Este, trebuie s„ recunosc, o adev„rat„ evanghelizare a P.S.D.-ului, care nou„ ne prie∫te din plin.

Preluarea conducerii P.S.D. Bucure∫ti de c„tre Sorin Oprescu, cel care, dup„ cum v„ aminti˛i, a refuzat lupta direct„ cu Adriean Videanu pentru Prim„ria Bucure∫ti, ascunz‚ndu-se Ón spatele primarului îcare este“, dore∫te acum îrefacerea“ segmentului de disciplin„ de la P.S.D. Bucure∫ti, acolo unde Óntre cei mai îindisciplina˛i“ se afl„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 tocmai primarul Vanghelie, care acum trebuie vindecat de c„tre doctorul Oprescu.

Iat„-l pe domnul pre∫edinte Mircea Geoan„ Óntr-o pozi˛ie ingrat„: nu poate s„ renun˛e la Marian Vanghelie, care amenin˛„ cu plecarea din partid nu numai a lui, ci ∫i a altora, dar are nevoie ∫i de acesta, c„ doar aduce voturi partidului.

Vom urm„ri cu mult interes modul cum P.S.D.-ul va reu∫i s„-∫i refac„ imaginea. Œn acest moment are ocazia de a-∫i dovedi Ón fa˛a cet„˛enilor inten˛iile ∫i coechipierii pe care ∫i-i va lua Ón echipa schimb„rii.

Cum un vechi proverb rom‚nesc spune Óns„ c„ cei care se aseam„n„ se adun„, cred c„ deznod„m‚ntul este cam previzibil ∫i tipic lor.

Se va lep„da de mercenari sau va merge mai departe al„turi de ei, c„ doar sunt adev„ra˛i b„rba˛i?! Frumoas„ evanghelizare!

îS„n„tatea copiilor nu a∫teapt„!“

Deun„zi am aflat c„ Ón Rom‚nia anului îMarii Reforme din S„n„tate“ promovate de ministrul Nicol„escu cu zelul unui ∫colar care a reu∫it, Ón sf‚r∫it, s„ Ónve˛e lec˛ia pe de rost ∫i cu entuziasmul unui copil care a primit o juc„rie nou„, mii de copii a∫teapt„ (ca pe vremuri p„rin˛ii ∫i bunicii lor la îtac‚muri“ ∫i îadida∫i“), proteze pentru m‚ini, picioare, ∫old, proteze auditive ∫i oculare, ghete ortopedice, corsete.

Incredibil, dar adev„rat!

Cu to˛ii sunt Ónscri∫i pe listele de a∫teptare de la Casele de Asigur„ri de S„n„tate ∫i sper„.

Sper„ c„ Ó∫i va aminti ∫i se va îmilostivi“ de ei ministrul s„n„t„˛ii. Sper„ c„ nu vor trece ani buni p‚n„ c‚nd acesta va afla problemele reale, nu Ónchipuite, ale sistemului. Sper„ ca a∫teptarea lor s„ fie de scurt„ durat„ ∫i s„ nu aib„ nimic comun cu cinismul unor îcontabili cu m‚necu˛e portocalii“, care le sacrific„ chiar ∫i copil„ria pentru a face economii la capitolul îProteze, orteze ∫i dispozitive medicale“ ∫i a investi îprofitabil“ Ón proiecte clientelare.

E cazul, deci, ca domnul ministru al s„n„t„˛ii, adept al medicinii preventive, ∫i nu curative, s„ se trezeasc„ ∫i s„ se gr„beasc„, copiii cresc repede ∫i nu uit„!

îCum de-i posibil a∫a ceva?“ Moto:

Mult e dulce ∫i frumoas„ limba ce-o vorbim,

Dar ce greu e s„-n˛elegem ceea ce citim...

Statul de drept. Sintagma define∫te acea situa˛ie, caracteristic„ unei democra˛ii func˛ionale, Ón care regulile (con˛inute Ón Constitu˛ie, legi ∫i alte reglement„ri subsecvente) sunt respectate de autorit„˛i ∫i persoane (fizice sau juridice), autorit„˛ile asigur‚nd aceasta prin Óndeplinirea rolului ∫i responsabilit„˛ilor conferite de lege... Teza din Constitu˛ie potrivit c„reia îNimeni nu este mai presus de lege“ este punctul de plecare care fundamenteaz„ statul de drept. Principiul separa˛iei puterilor Ón stat este o alt„ premis„, al„turi de principiul controlului ∫i echilibrului puterilor din stat. Dar ca statul de drept s„ existe trebuie ca toate cele amintite anterior s„ fie probate Ón practic„, nu doar s„ r„m‚n„ liter„ (moart„!) Ón texte de lege...

De multe ori clasa politic„ se am„ge∫te, oferind poporului circ Ón speran˛a c„ va reu∫i s„ estompeze propriile defecte sau, mai grav, s„ distrag„ aten˛ia de la propriile infrac˛iuni, atunci c‚nd (din c‚nd Ón c‚nd!) este prins„ cu m‚˛a-n sac! Dar cel mai grav atentat la statul de drept Ól constituie ac˛iunea deliberat„ de a nu respecta prevederile legale de c„tre persoane care ocup„ func˛ii de decizie Ón structurile de putere. Nu pu˛ine au fost situa˛iile Ón care, urm„rind interese nelegitime, uz‚nd de pozi˛ie, persoane aflate Ón fruntea unor autorit„˛i ale statului dau cu tifla ∫i, dur‚ndu-i Ón cot de lege, de statul de drept etc., decid s„ fac„ exact cum vor, nu cum cere legea.

Friz‚nd absurdul, îmotiva˛ia“ abuzurilor este pus„ pe seama dificult„˛ii de a citi ∫i interpreta textele legilor, scrise Ón dulcea limb„ rom‚n„, ∫i Ón diversitatea îÓn˛elesurilor“ pe care îcititorul“ le descoper„... U∫urin˛a cu care îm„rimile zilei“ pot face din alb negru ∫i invers pentru a-∫i motiva ac˛iunile devine emblematic„! Astfel, prevederile imperative sunt interpretate a fi op˛ionale, nega˛iile, ca fiind afirma˛ii...

Dintre situa˛iile petrecute anterior ∫i care se Óncadreaz„ Ón acest tip de comportament voi aminti doar un singur caz: lovitura de stat ini˛iat„ de domnul Emil Constantinescu Ón momentul Ón care emitea decretul preziden˛ial de revocare a primului-ministru Radu Vasile. Faptul c„ nu avea aceast„ prerogativ„, faptul c„ a provocat un incident constitu˛ional, c„ Ón Rom‚nia (proasp„t acceptat„ la negocierile de aderare la Uniunea European„) dou„ persoane revendicau func˛ia de ∫ef legitim al Guvernului n-a mai contat... A contat doar ambi˛ia de a îdemonstra cine-i ∫eful“! Incidentul cu pricina, solu˛ionat la acea vreme printr-o negociere îpolitic„“ Óntre protagoni∫ti (care Ón final îau b„tut palma“), a produs efecte pe care personal le consider nefericite ∫i care s-au materializat cu prevederea din Legea de revizuire a Constitu˛iei nr. 429/2003 care stipuleaz„ (expres!) c„ pre∫edintele nu-l poate revoca pe primulministru (art. 107 alin. (2) din Constitu˛ia revizuit„, aprobat„ prin referendum Ón 2003). Faptul c„ ∫i p‚n„ la revizuire acest lucru era interzis pre∫edintelui, c„ solu˛ia convenit„ Ón 1999 Óntre domnii Emil Constantinescu ∫i Radu Vasile a fost de a respecta (sic!) Constitu˛ia ∫i de a se apela la institu˛ia demisiei pentru a ie∫i din impas... a fost uitat! Cei care au insistat ca legea de revizuire s„ con˛in„ expres prevederea amintit„ nu ∫i-au mai amintit de demisia pe care pre∫edintele de atunci, Emil Constantinescu, i-a cerut-o primului-ministru Radu Vasile ∫i de faptul c„ acesta chiar a scris-o, a semnat-o ∫i ∫i-a Ónaintat-o! Situa˛ia comic„, la acel moment, creat„ de Ómprejurarea prin care pre∫edintele, cel care semnase decretul de revocare, se adresa celui proasp„t revocat ∫i-i cerea demisia dintr-o func˛ie pe care nu i-o recuno∫tea, nici nu mai conteaz„!

Cel mai recent caz de aceea∫i factur„ este abuzul s„v‚r∫it de c„tre pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor, domnul Adrian N„stase, Ón Óncercarea de a se sustrage procedurilor de investigare, provoc‚nd, Ón fapt, o mic„ lovitur„ de stat. Œn dispre˛ fa˛„ de prevederile Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, refuz‚nd s„-∫i Óndeplineasc„ rolul ∫i responsabilitatea conferite func˛iei pe care o de˛ine, domnul Adrian N„stase s-a umplut de ridicol Ón momentul Ón care, abuz‚nd de func˛ia de˛inut„, a decis s„ supun„ la vot dac„ legea (Ón sensul ei mai larg, aici fiind vorba de teze constitu˛ionale ∫i prevederi

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 ale regulamentului) urmeaz„ s„ fie respectat„ sau nu! Cum Ón acel moment, Ón Biroul permanent, cei dispu∫i s„ se substituie legii erau mai mul˛i dec‚t cei dispu∫i s„ respecte legea, a ie∫it ceea ce... a ie∫it! BineÓn˛eles, fapta Ón sine se constituie Óntr-o nou„ infrac˛iune, care nu face altceva dec‚t s„ mai adauge una Ón colec˛ia fostului prim-ministru.

Cet„˛eanul, martor ∫i spectator al acestor îevenimente“, poate Óntreba pe bun„ dreptate: Cum de-i posibil a∫a ceva? Iat„ c„ (vai!) este posibil... Dar pot s„-l asigur c„ Óntr-un stat de drept a∫a ceva n-ar fi posibil! Dar cum nu tr„im (Ónc„!) Óntr-un stat de drept, iat„ c„ este posibil... aproape orice!

Cel care trebuie s„ aplice legea, Ón cazul de fa˛„ domnul Adrian N„stase, Ón˛elege cum vrea sau cum Ói convine, ceea ce îspune“ Constitu˛ia ∫i Regulamentul Camerei Deputa˛ilor.

Din p„cate, nu-i pentru prima dat„ c‚nd cel care de˛ine puterea, ac˛ion‚nd doar Ón propriul interes, Ónfr‚nge legea ∫i comite o mic„ lovitur„ de stat! Mi-a∫ dori ca aceasta s„ fie ultima! Mi-∫ dori ca cei care de˛in puterea s„ Ón˛eleag„ un lucru banal: puterea trebuie exercitat„ numai Ón beneficiul celui care n-o are, adic„ al Cet„˛eanului! Dac„ acest elementar lucru nu este Ón˛eles, atunci ne vom mai Ónt‚lni cu astfel de abuzuri, cu alte ∫i alte îmici lovituri de stat“ ∫i vom putea vorbi despre orice, dar despre democra˛ie, stat de drept, egalitatea cet„˛enilor Ón fa˛a legii etc., etc., Ón nici un caz!

îS„ tr„i˛i bine!“

Pe timpul lui Ceau∫escu se m„sluiau datele statistice, ca s„ reias„ c„ rom‚nii o duc din ce Ón ce mai bine. Acum nu se mai m„sluiesc, traiul bun se clameaz„ prin metode mai subtile.

De exemplu, anumite cifre se calculeaz„, dar nu se public„. Co∫ul minim de consum, de pild„. Cu ani Ón urm„, valoarea acestuia se publica trimestrial de c„tre Institutul Na˛ional de Statistic„, conform prevederilor legale.

Acum, doar sindicatele mai anun˛„ din c‚nd Ón c‚nd la c‚t a ajuns co∫ul. Ultima valoare a co∫ului minim de consum pe care au ob˛inut-o este 9 milioane de lei, ceea ce ar trebui s„ duc„ la un salariu minim de circa 5 milioane de lei. Nu sunt date oficiale, a∫a c„ actualii guvernan˛i nu le iau Ón seam„.

Pe de alt„ parte, anumite subiecte nu pot fi ignorate, prin urmare, datele se calculeaz„, se public„, dar Óntr-un mod care nu con˛ine nici o informa˛ie util„. Rata ∫omajului, de pild„, Ón Rom‚nia e at‚t de mic„ Ónc‚t ar trebui s„ le d„m lec˛ii vest-europenilor, care nu sunt Ón stare s„ ajung„ la performan˛ele noastre.

Cifra, calculat„ de A.J.O.F.M., nu reflect„ Óns„ num„rul ∫omerilor a∫a cum sunt ei defini˛i Ón dic˛ionarul limbii rom‚ne, ci num„rul celor care trec periodic pe la oficiile agen˛iei s„ declare c„ sunt ∫omeri. Cum rom‚nii, dup„ ce termin„ perioada Ón care Óncaseaz„ indemniza˛ia de ∫omaj, n-au de ce s„ mai treac„ pe la oficii, rata ∫omajului este mic„.

Dar cea mai perfid„ metod„ de m„sluire este abaterea aten˛iei de la problemele reale prin tot felul de jocuri de lumini.

Un reflector este pus pe termopanele lui N„stase, altul pe dosarul plin de vicii de procedur„ al arest„rii lui Patriciu.

Dar, dincolo de aceste flash-uri, din Óntunericul s„r„ciei se revars„ inevitabil facturile la gaz, curent ∫i celelalte utilit„˛i.

Œn aceste condi˛ii, Óndemnul electoral îS„ tr„i˛i bine!“ a cobor‚t mult sub limita cinismului electoral.

Printr-o hot„r‚re a Guvernului adoptat„ luna trecut„, Guvernul a stabilit noi atribu˛ii pentru Agen˛ia Na˛ional„ pentru Sprijinirea Ini˛iativelor, prin modificarea ∫i completarea Hot„r‚rii Guvernului nr. 198/2002 privind Ónfiin˛area A.N.S.I.T.

Astfel, A.N.S.I.T. va derula programe pentru copiii ∫i tinerii cuprin∫i Óntr-o form„ de Ónv„˛„m‚nt a sistemului public sau acreditat„, va organiza evenimente ∫i activit„˛i extra∫colare pentru ace∫tia, Ón parteneriat sau cu participarea unei institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt acreditate conform legii.

A.N.S.I.T. va facilita, de asemenea, accesul tinerilor, al structurilor guvernamentale de ∫i pentru tineret din Rom‚nia la programele de asisten˛„ ∫i la fondurile special destinate sus˛inerii activit„˛ilor de tineret Ón domenii precum: informare ∫i consultan˛„ pentru tineri, cooperare interna˛ional„ Ón domeniul cercet„rii pentru tineret, formarea personalului Ón domeniul activit„˛ii de ∫i pentru tineret.

Asisten˛a de specialitate pentru implementarea programelor guvernamentale de cooperare interna˛ional„ Ón domeniul tineretului, inform„rii tinerilor, cercet„rii problemelor tineretului, va fi asigurat„ de c„tre A.N.S.I.T., conform Ón˛elegerilor Óncheiate de autorit„˛ile rom‚ne cu cele similare din alte ˛„ri, sub coordonarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Tineret.

Credem c„ aceast„ hot„r‚re este bine venit„, av‚nd Ón vedere c„ se urm„re∫te sporirea atribu˛iilor principale ale A.N.S.I.T.

îParlamentul: ce a fost, ce a r„mas ∫i ce este de f„cut...“

De la Platon ∫i Aristotel Óncoace, filozofii politici s-au Óntrebat mereu care este cel mai bun dintre toate sistemele de guvernare sau, altfel, care este cel mai pu˛in r„u. P‚n„ acum, asocierea dintre o democra˛ie parlamentar„ ∫i o societate liberal„ s-a dovedit a fi alegerea potrivit„.

Parlamentul este o institu˛ie mai veche dec‚t Ó∫i pot Ónchipui mul˛i dintre dumneavoastr„. Althing, adunarea legislativ„ a Islandei, dateaz„ din 930, iar Tynwald-ul din Isle of Man cam tot de pe atunci.

Putem vorbi despre un Parlament Britanic Óncep‚nd cu secolele al XIII-lea — al XIV-lea, iar renumele ∫i tradi˛ia acestuia v„ sunt bine cunoscute. Rolul parlamentului Óntr-un stat democratic este unul crucial. El este parte din celebra balan˛„ a puterilor, tempereaz„ Executivul sau creeaz„ cadrul legislativ al unui stat.

Pe l‚ng„ toate acestea, s„ nu uit„m c„ este organul suprem Óntr-un stat. Am ales s„ vorbesc ast„zi despre parlamente ∫i Ón special despre cel al Rom‚niei pentru un motiv foarte simplu. Institu˛ia pe care noi o reprezent„m este c„zut„ complet Ón dizgra˛ie.

Probabil c„ 8 rom‚ni din 10 vor spune c„ aici, Ón Palatul Parlamentului, zac burto∫ii, imoralii, corup˛ii,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 trasei∫tii, oportuni∫tii, incul˛ii ∫i lene∫ii care nu vor sub nici o form„ s„ ofere Rom‚niei o guvernare mai bun„.

™tim cu to˛ii c„ aceast„ afirma˛ie este nefondat„. Dar la fel de bine ∫tim c„ mul˛i dintre cei care au ∫ezut Ón aceste scaune Ón ultimii 16 ani sau unii dintre cei care ∫ed ∫i acum se potrivesc perfect defini˛iei pe care am oferit-o mai sus.

Uneori Ómi vine greu s„ cred c„ ne ocup„m de acelea∫i treburi de care acum un secol se ocupau oameni ca Mihail Kog„lniceanu, Titu Maiorescu, I.C. Br„tianu sau Vasile Boerescu. Unii dintre ei ∫i-au permis s„ tr‚nteasc„ u∫ile la Paris sau la Berlin. C‚˛i dintre dumneavoastr„ mai au t„ria s„ fac„ ast„zi acela∫i lucru? C„ le suntem inferiori p‚n„ la unul, mie Ómi este foarte clar! C„ nu Ói vom putea egala vreodat„ Ómi este, din nou, la fel de clar.

Putem g„si mereu explica˛ii, ne putem erija oric‚nd... Jum„tate de secol de comunism a t„iat Ón carne vie Ón poporul rom‚n, Ón statul rom‚n, Ón cultura rom‚n„. Handicapul pe care boala marxist-leninist„ l-a adus Rom‚niei este greu de recuperat.

Dup„ 1989 am avut guvern„ri proaste. Asta nu o spun eu. Citi˛i presa str„in„ sau arunca˛i o privire asupra Poloniei, Ungariei sau Cehiei. Sunt cu to˛ii vecini ai no∫tri lovi˛i de comunism ∫i care ast„zi sunt mult mai departe. Dar nu explica˛ii caut eu aici. Nici nu vreau s„ g„sesc vinova˛i.

V„ propun Ón schimb ca de azi Ónainte s„ red„m demnitatea acestei institu˛ii care poart„ numele de Parlament al Rom‚niei. Haide˛i s„ Óncerc„m m„car s„ ne apropiem de marii oameni politici ai Rom‚niei. V„ propun s„ legifer„m nu de dragul de a legifera, ci pentru c„ suntem con∫tien˛i de importan˛a acestui act. S„ facem lucrurile a∫a cum trebuie ele f„cute.

Integrarea Ón Uniunea European„ nu va Ónsemna nimic f„r„ o integrare real„ Ón valorile culturale occidentale. Vom construi castele de nisip care se vor pr„bu∫i la prima criz„ european„. Iar cine crede c„ de acum Ónainte va fi pe veci pace ∫i lini∫te Ón Europa nu a mai deschis de mult o carte de istorie.

Nu ∫tiu cum se face, dar multe discu˛ii ajung la momentul decembrie 1989. Revolu˛ie sau lovitur„ de stat, nici nu m„ intereseaz„. Este treaba istoricilor s„ dea verdictul. Dar ∫tiu c„ Ón acele zile nebune, f„r„ s„ ∫tie ce se Ónt‚mpl„ îsus“, zeci de mii de rom‚ni au ie∫it Ón strad„. Mul˛i au murit pentru libertate ∫i pentru o Rom‚nie mai bun„.

Ne-am v„zut semenii bucur‚ndu-se de c„derea Ceau∫e∫tilor ∫i cu ochii plini de speran˛„ pentru viitor. Cu regret o spun, dar clasa politic„ rom‚neasc„ a spulberat de multe ori speran˛ele acestor oameni.

Cred c„ este cazul s„ le demonstr„m c„ putem guverna mai bine. Cred c„ este cazul s„ le red„m speran˛a. Vreau s„ pot spune oriunde Ón ˛ara asta c„ sunt deputat Ón Parlamentul Rom‚niei, f„r„ ca interlocutorii mei s„ Óntoarc„ privirile ∫i s„ sur‚d„ cu t‚lc.

Este foarte t‚rziu pentru a∫a ceva. Dar v„ Óndemn s„ nu a∫tept„m p‚n„ va fi prea t‚rziu!

îSpre o Rom‚nie neostalinist„“

Declara˛ie politic„ asupra Ordonan˛ei de urgen˛„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar ∫i deconspirarea Securit„˛ii ca poli˛ie politic„.

Rom‚nia, sub guvernarea monstruoasei coali˛ii democrat-liberale, este amenin˛at„ de instaurarea unei noi dictaturi: dictatura bunului-plac, a abuzului, ilegalit„˛ilor ∫i dispre˛ului fa˛„ de valorile democra˛iei ∫i a viol„rii sistematice a Constitu˛iei.

Ordonan˛„ de urgen˛„ dup„ ordonan˛„ de urgen˛„, v„dit anticonstitu˛ionale, sunt adoptate de un guvern ahtiat dup„ o putere discre˛ionar„, inclusiv prin ∫antajarea trecutului de care ar trebui s„ ne desp„r˛im r‚z‚nd, ∫i nu cu dorin˛a Óncr‚ncenat„ de a perpetua îlupta de clas„“, continu‚nd etichet„rile, lustra˛ia ∫i culpabilizarea pe criteriul ideologic al apartenen˛ei la un sistem politic abolit ori al exercit„rii unor profesii sau ocupa˛ii conforme legilor locului ∫i timpului, Óntr-un stat recunoscut ∫i respectat Ón comunitatea interna˛ional„ ∫i cu drepturi depline Ón Organiza˛ia Na˛iunilor Unite.

Am numit Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 148 din 14.11.2005 privind unele m„suri pentru asigurarea continuit„˛ii activit„˛ii C.N.S.A.S. ∫i Ordonan˛a de urgen˛„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar ∫i deconspirarea Securit„˛ii ca poli˛ie politic„.

Prima ordonan˛„ a modificat o dispozi˛ie a unei legi organice, anul‚nd un atribut din competen˛a exclusiv„ a Parlamentului, anume acela de a hot„rÓ prelungirea duratei de aplicare a Legii nr. 187/1999.

Cu alte cuvinte, Executivul ∫i-a arogat, cu de la sine putere, s„ se substituie Legislativului, Ónc„lc‚nd flagrant principiul constitu˛ional al separa˛iei puterilor ∫i tulbur‚nd echilibrul care st„ la baza stabilit„˛ii social-politice care, potrivit legii, este o component„ fundamental„ a siguran˛ei na˛ionale.

Adev„ratele inten˛ii ale Guvernului Ón ceea ce prive∫te prelungirea duratei de aplicare a sus-amintitei legi ∫i de func˛ionare a Consiliului Na˛ional pentru Studierea Arhivelor Securit„˛ii au fost devoalate o dat„ cu adoptarea celei de-a doua ordonan˛e de urgen˛„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar ∫i deconspirarea Securit„˛ii ca poli˛ie politic„.

Dar, p‚n„ la comentarea inten˛iilor ∫i scopurilor urm„rite de Guvern, se impune s„ observ„m aspectele de neconstitu˛ionalitate ∫i dispozi˛iile Ón v„dit„ contradic˛ie cu alte legi, pe care sus-numita ordonan˛„ de urgen˛„ le con˛ine.

Œn primul r‚nd, care era interesul na˛ional periclitat care s„ impun„ o ordonan˛„ de urgen˛„ Ón chestiunea defunctei Securit„˛i, desfiin˛ate _de iure_ ∫i _de facto_ la 30 decembrie 1989? Nici unul.

Na˛iunea rom‚n„ nu are o astfel de prioritate ∫i este mai realist„ dec‚t unii dintre cei pe care i-a trimis s„ o reprezinte Ón Parlament, iar Guvernul Ónvestit doar de o parte a reprezentan˛ilor poporului nu se poate substitui atribu˛iilor Legislativului.

Œn al doilea r‚nd, scopul modific„rilor ∫i complet„rilor aduse de Guvern legii Ón cauz„ nu vizeaz„ deconspirarea Securit„˛ii ca poli˛ie politic„, ci crearea premiselor de divizare, subordonare ∫i aservire politic„, prin ∫antaj, a unor segmente ale serviciilor de informa˛ii.

Œn al treilea r‚nd, cele mai semnificative complet„ri au ca scop un acces nelimitat, la îtoate tipurile de informa˛ii“, ceea ce intr„ Ón flagrant„ contradic˛ie cu dispozi˛ii esen˛iale ale Legii nr. 182/2002 privind protec˛ia informa˛iilor clasificate, care reglementeaz„, restrictiv,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 accesul la informa˛iile clasificate, strict subordonat principiului înecesit„˛ii de a cunoa∫te“. Œn al patrulea r‚nd, textele criticate ale ordonan˛ei de urgen˛„ confund„ impardonabil unit„˛ile de m„sur„ pentru accesul la informa˛iile de interes public cu unitatea de m„sur„ a accesului la informa˛iile clasificate, care este nevoia de protec˛ie a unui interes na˛ional.

A∫a, de exemplu, ordonan˛a de urgen˛„ Ón cauz„, pe l‚ng„ faptul c„ aduce o inova˛ie juridic„ Ón premier„ mondial„, reglement‚nd drepturi pentru persoane care nu se afl„ Ón raporturi de cet„˛enie cu statul rom‚n doar pe considerentul c„ sunt cet„˛eni ai statelor membre ale Organiza˛iei Tratatului Atlanticului de Nord…

Cu alte cuvinte, extremi∫ti ∫i terori∫ti germani, italieni sau spanioli, care au dosare grele privind activit„˛ile desf„∫urate ∫i Ón Rom‚nia Ón serviciul organiza˛iilor teroriste î2 Iunie“ ∫i îBaader Meinhoff“ ori ai îBrig„zilor Ro∫ii“ sau îE.T.A.“ pot s„-∫i vad„ dosarele, s„ identifice ofi˛erii ∫i informatorii cu a c„ror contribu˛ie au fost adu∫i Ón fa˛a justi˛iei ∫i s„ Ónceap„ v‚n„toarea ∫i lichidarea lor.

V„duvele ∫i orfanii vor r„m‚ne Ón grija domnului T„riceanu.

Domnul prim-ministru are, Óns„, Ón aceast„ dosariad„ ∫i interese mult mai aproape de propria c„ma∫„. El sper„ c„ va g„si Ón arhivele secrete la care ∫i-a dat, cu de la sine putere, îacces neÓngr„dit“ piese de rezisten˛„ care s„-l protejeze Ón confruntarea cu Traian B„sescu.

Dup„ ce ministrul liberal al ap„r„rii na˛ionale i-a raportat c„ Ón arhivele Securit„˛ii preluate de armat„ au f„cut al˛ii, Ónaintea sa, _tabula rasa_ , primul-ministru, consiliat de ni∫te pseudoistorici interesa˛i de devalizarea arhivelor Ón folosul propriei produc˛ii de literatur„ pseudo∫tiin˛ific„, a luat neinspirata decizie de a folosi muni˛ia Securit„˛ii Ón r„zboiul cu pre∫edintele Rom‚niei.

Œn al cincilea r‚nd, ordonan˛a de urgen˛„ con˛ine abera˛ia juridic„ de exonerare de obliga˛ia asigur„rii protec˛iei informa˛iilor clasificate îsecrete de stat“ sau îsecrete de serviciu“ Ón cadrul audierilor de c„tre Colegiul Consiliului pentru Studierea Arhivelor Securit„˛ii.

Ce este ∫i pe cine reprezint„ acest colegiu, pentru a avea prerogative ce lipsesc Parlamentului ∫i pe care nu le mai are de la un timp nici Consiliul Suprem de Ap„rare a fi„rii, Ón ansamblul s„u?

Œn al ∫aselea r‚nd, ordonan˛a de urgen˛„ a fost redactat„ ∫i emis„ cu Ónc„lcarea v„dit„ a dispozi˛iilor art. 24 al Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnic„ legislativ„ pentru elaborarea actelor normative, deoarece solu˛iile legislative adoptate nu au realizat o configurare explicit„ a conceptelor ∫i no˛iunilor folosite Ón noua reglementare.

Astfel, art. 5, modificat, potrivit c„ruia prin îpoli˛ie politic„“ se Ón˛elege îtoate acele structuri ∫i activit„˛i (...) care au vizat (...) men˛inerea puterii totalitar-comuniste“, devine un text echivoc, put‚nd fi interpretat c„ a f„cut poli˛ie politic„ ∫i muncitorul care ∫i-a Óndeplinit sarcinile de plan, fiindc„, Ón acest fel, a consolidat baza economic„ a regimului, contribuind implicit la sprijinirea men˛inerii acestuia.

Cel pu˛in Ón aceea∫i m„sur„ ar putea intra sub inciden˛a noilor prevederi ale legii educatorii ∫i dasc„lii, care au contribuit la educarea ∫i formarea genera˛iilor de dup„ 1945 ∫i care au constituit baza organiza˛iilor de mas„, Ón numele c„rora s-a exercitat îdictatura proletariatului“, iar, ulterior, îdemocra˛ia ∫i unitatea socialist„“.

Œn al ∫aptelea r‚nd, dispozi˛iile art. 17 alin. 2 Óncalc„ un principiu fundamental al dreptului, potrivit c„ruia îLegea dispune numai pentru viitor, cu excep˛ia legii penale mai favorabile“.

Ce spun dispozi˛iile modificate ale sus-men˛ionatului articol? îŒn cazul ofi˛erilor de informa˛ii care au f„cut poli˛ie politic„, vor fi sesizate organele de justi˛ie cu privire la Ónc„lcarea prevederilor legale.“

Un prim comentariu: care prevederi legale? Cele Ón vigoare la data s„v‚r∫irii faptelor? Exclus, fiindc„ cei vinova˛i de Ónc„lcarea legilor r„spundeau penal ∫i atunci, exemplele Ón acest sens fiind numeroase.

Este de notorietate c„ fostul ministru de interne, Alexandru Dr„ghici, a reu∫it s„ determine Ónfiin˛area unui tribunal pentru judecarea abuzurilor ∫i ilegalit„˛ilor s„v‚r∫ite de angaja˛ii Ministerului Afacerilor Interne, iar cazuistica solu˛ionat„ de acest tribunal este tocmai sursa de inspira˛ie a recentei ordonan˛e de urgen˛„ a Guvernului T„riceanu ∫i sarea ∫i piperul tezei de doctorat a consilierului Domniei sale pentru securitate na˛ional„, Marius Oprea, c„ruia i se pun la dispozi˛ie informa˛ii clasificate f„r„ a fi avizat de O.R.N.I.S.S....

Un al doilea comentariu: legea modificat„ extinde verific„rile ∫i atestarea actelor de poli˛ie politic„ ∫i Ón ceea ce prive∫te persoanele cu competen˛e decizionale juridice ∫i politice, fo∫tii militari etc.

Apare fireasc„ Óntrebarea: de ce numai ofi˛erii de informa˛ii trebuie s„ r„spund„ penal, Ón temeiul c„ror prevederi legale ∫i pentru ce fapte, fiindc„ infrac˛iunea de îpoli˛ie politic„“ nu este prev„zut„ de nici o lege?! Œn plus, ace∫tia s-au aflat permanent îsub ordinul legii“, situa˛ie ce-i exonereaz„ de r„spundere Ón raport cu prevederile legii prezente.

Œn al optulea r‚nd, a fost l„rgit„, Ón mod nejustificat ∫i aberant, categoria persoanelor care ar urma s„ fac„ obiectul verific„rilor, respectiv îpersonalul diplomatic ∫i consular, prodecani, secretari ∫tiin˛ifici de facultate, ∫efi de catedr„, preo˛ii ∫i asimila˛ii lor de la parohiile din ˛ar„ ∫i din str„in„tate (...)“

Œn aceste situa˛ii, nu mai poate fi vorba de interesul deconspir„rii Securit„˛ii ca poli˛ie politic„, ci de o baz„ de atac pentru un r„zboi axiologic, deoarece sunt vizate zonele valorilor politice, morale ∫i religioase ale na˛iunii rom‚ne, cu efecte negative pentru securitatea na˛ional„ ∫i viitorul ˛„rii greu de anticipat ∫i de gestionat.

Œn al nou„lea r‚nd, prevederile referitoare la accesul membrilor C.N.S.A.S. la arhivele fostei Securit„˛i sunt de natur„ s„ contravin„ Recomand„rii C.E.D.O. Ón cazul Rotaru Ómpotriva Rom‚niei, capitolul Justificarea Ónc„lc„rii, paragraful 57, subparagrafele 3 ∫i 4 (art. 45 dispune c„ S.R.I. va prelua Ón p„strare ∫i folosire arhivele care au apar˛inut fostelor organe de informa˛ii care au avut competen˛e pe teritoriul Rom‚niei... Curtea observ„ c„ acest art. 45 din Legea nr. 14/1992 nu include nici o dispozi˛ie explicit„ ∫i detaliat„ cu privire la persoanele autorizate s„ consulte dosarele, natura dosarelor, procedura care trebuie urmat„ ∫i modul Ón care pot fi utilizate informa˛iile ob˛inute).

Concret, Ón anul 2002, prin Legea nr. 182/2002 s-a reglementat ceea ce C.E.D.O. cerea Rom‚niei, iar actuala modificare a Legii nr. 187/1999 este de natur„ s„ introduc„ posibilitatea utiliz„rii discre˛ionare a datelor ∫i informa˛iilor din arhive f„r„ ca acest fapt s„ fie necesar Óntr-o societate democratic„, a∫a cum dispune art. 8 alin. 2 din Conven˛ia pentru ap„rarea drepturilor omului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 ∫i a libert„˛ilor fundamentale ∫i art. 53 din Constitu˛ia Rom‚niei, pentru securitatea na˛ional„, siguran˛a public„, bun„starea economic„ a ˛„rii, ap„rarea ordinii ∫i prevenirea faptelor penale etc.

Œn al zecelea r‚nd, dup„ 16 ani de la abolirea regimului totalitar comunist ∫i dup„ ∫ase ani de func˛ionare ineficient„ ∫i extrem de costisitoare a C.N.S.A.S.-ului, Guvernul, Ón necuno∫tin˛„ de cauz„ asupra suferin˛elor ∫i priorit„˛ilor na˛ionale reale, Óncearc„ o nou„ diversiune, de pe urma c„reia vizeaz„ s„ ob˛in„ capital politic Ón beneficiul unui partid.

O asemenea atitudine este iresponsabil„, fiindc„ ea implic„ politizarea serviciilor de informa˛ii pentru securitate ∫i scoaterea lor de sub controlul ∫i coordonarea prev„zute de Constitu˛ie, pentru a deveni instrumentele de putere personal„ ale primului-ministru nu Ón folosul na˛iunii, ci al partidului pe care-l reprezint„.

Œn concluzie, urm‚nd modelul altor state care, Ón mod ra˛ional, au considerat c„ problemele trecutului apar˛in istoriei, consider„m necesar ca Parlamentul Rom‚niei s„ resping„ cele dou„ ordonan˛e de urgen˛„, s„ abroge Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar ∫i deconspirarea Securit„˛ii ca poli˛ie politic„ ∫i s„ adopte o nou„ lege prin care s„ se Ónfiin˛eze, pe l‚ng„ Institutul de Istorie al Academiei Rom‚ne, un îCentru de studii ∫i documentare asupra regimurilor politice totalitare din Rom‚nia“.

Centrul men˛ionat s„ fie constituit prin reorganizarea ∫i comasarea Institutului pentru Studierea Totalitarismului, a Institutului de Istorie Recent„, a Institutului pentru Studierea Revolu˛iei din Decembrie 1989, a Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului Ón Rom‚nia ∫i a Consiliului Na˛ional pentru Studierea Arhivelor Securit„˛ii.

îC‚inii omoar„, Alian˛a D.A. trece!“

Furtun„ diplomatic„ Ón Rom‚nia. Caz f„r„ precedent: un important investitor japonez este sf‚rtecat de un c‚ine maidanez Ón plin centru al Capitalei noastre. Vina? A primarilor, care au subminat lini∫tea bucure∫tenilor, prefer‚nd s„ Ó∫i fac„ propriile campanii mediatice, spre a fi propulsa˛i spre sferele Ónalte ale puterii.

Masacrul canin asupra umanit„˛ii, chiar Ón sfera de influen˛„ a Guvernului, denot„ lipsa de stabilitate politic„ ∫i civic„ a actualei administra˛ii.

Actualul primar, Videanu, preia c‚inii domnului pre∫edinte B„sescu.

Proliferarea celor mai buni prieteni ai omului ∫i transformarea lor Ón cei mai aprigi du∫mani ne aminte∫te de utopiile negre ale lui George Orwell. Probabil o astfel de metamorfoz„ s-a Ónt‚mplat ∫i cu opinia electoratului care din D.A. ∫i-a schimbat sentin˛a Ón NU.

Mu∫ca˛i la propriu ∫i la figurat, locuitorii Bucure∫tiului, dar ∫i ai multor alte localit„˛i ale ˛„rii, pretind, Ón numele dreptului la propria via˛„, rezolvarea dezordinii canine. Este nepermis ca, Óntr-o ˛ar„ viitoare membr„ a Uniunii Europene, c‚inii s„ fac„ legea pe str„zi.

Edilii Capitalei trebuie s„ vegheze Ón primul r‚nd la via˛a locuitorilor urbei.

C‚inii sunt îcomunitari“, dar copiii sunt îai str„zii“! Aceast„ remarc„ am auzit-o la un distins membru al guvern„rii îDisp„ru˛ii Ón ac˛iune“.

Iat„ cum dasc„lii, Ón mod firesc, se solidarizeaz„ cu copiii nim„nui, prezen˛i Ón num„r tot mai mare pe str„zile Capitalei.

Copii ∫i c‚ini, Óntr-o interferen˛„ paradoxal„: viitorul de m‚ine al ˛„rii, nesigur ∫i perimat, ∫i prezentul, mu∫cat ∫i compromis.

A∫a cum toate ˛„rile civilizate au reu∫it s„ Ó∫i rezolve ambele probleme, este datoria ale∫ilor no∫tri s„ nu se cufunde Ón fotolii somptuoase, ci s„ porneasc„ pe str„zile Capitalei, a∫a cum au f„cut-o doar Ón campania electoral„, ∫i s„ preia copiii orfani, s„ creeze centre de zi, iar c‚inii s„ fie prelua˛i, pentru a-∫i a∫tepta eventualii st„p‚ni.

Caravana Alian˛ei D.A. trece, g‚ndul de fuziune P.N.L.-P.D. Óncearc„ s„ sting„ animozit„˛ile tot mai vizibile, dar c‚inii latr„, semn c„ ∫i cei mai buni prieteni ai omului se desolidarizeaz„ de cinismul celor ce doar promit.

Am cur„˛at aerul, dar am poluat solul.

Am cucerit atomul, dar nu ∫i prejudec„˛ile noastre. Scriem mai mult, dar Ónv„˛„m mai pu˛in. Pl„nuim mai multe, dar realiz„m mai pu˛ine. Vorbim mult, dar nu realiz„m nimic.

îSimptomele unei economii bolnave“

Œn anul 2005 Óntreaga vin„ pentru nerespectarea ˛intelor planificate a fost pus„ Ón c‚rca P.S.D. M„ Óntrebam c‚t va mai dura aceast„ situa˛ie? A venit ∫i anul 2006. Asist„m la o deteriorare a Óncrederii industriale. Grupul pentru Economie Aplicat„ atrage aten˛ia c„ ritmul de cre∫tere a produc˛iei industriale se va Óncetini ∫i mai mult Ón primul trimestru din 2006, put‚nd chiar s„ Ónregistr„m ritmuri negative. Corespunz„tor primului trimestru din acest an, indicele G.E.A. a cobor‚t la minus 6, fa˛„ de plus 14,5 Ón aceea∫i perioad„ a anului 2005. Lipsa investi˛iilor, nivelul ∫omajului, nivelul redus al produc˛iei au determinat acest lucru. Speciali∫tii B.N.R. estimeaz„ c„ ritmul de cre∫tere al productivit„˛ii industriale se va Óncetini ∫i mai mult, din cauza cererii insuficiente.

Nici ˛inta de infla˛ie de 5% pe 2006 nu va fi respectat„. Din ˛inta de 5% deja o cincime este atins„ dup„ prima lun„. Luna ianuarie a fost o lun„ cu costuri mari, iar pentru dezinfla˛ie leul ar trebui s„ se Ónt„reasc„, ceea ce va afecta exportatorii ∫i am fi pu∫i Ón postura de a cre∫te ∫i mai mult deficitul de cont curent. Banca Central„, pe 15 februarie 2006, cu ocazia prezent„rii noului raport privind ˛inta de infla˛ie, a prognozat c„ infla˛ia va fi de 6,5%.

Economia rom‚neasc„ este o economie care produce infla˛ie. Œn acest an infla˛ia nu se va situa la limita de sub 8%.

Pentru a st„p‚ni infla˛ia, Banca Na˛ional„ a majorat din nou dob‚nzile, de la 7,5% la 8,5%, concomitent cu cre∫terea ratei rezervelor minime obligatorii pentru depozitele Ón valut„ ale institu˛iilor de credit de la 35% la 40%, lovind iar Ón popula˛ia acestei ˛„ri.

De asemenea, deficitul balan˛ei de pl„˛i este de aproximativ 15% din P.I.B., ∫i deficitul bugetar, de 1,2%. Aceste cifre demonstreaz„ c„ economia Rom‚niei este o economie bolnav„, adus„ Ón aceast„ stare de Guvernul T„riceanu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006

îImportul de autovehicule second-hand, o problem„ pentru Rom‚nia“

Situa˛ia existent„ Ónainte de 1989, c‚nd cei care voiau ∫i aveau posibilitatea s„-∫i achizi˛ioneze un autoturism a∫teptau ani de zile p‚n„ s„ li se aprobe cump„rarea acestuia, s-a schimbat dup„ 1990, prin dorin˛a din ce Ón ce mai mare a rom‚nilor de a avea ma∫ina proprie ∫i, mai mult, aceasta s„ fie dac„ se poate str„in„, mirajul Daciei 1300 apun‚nd de mult.

Acest lucru a venit pe fondul inexisten˛ei unui raport echivalent Óntre dorin˛a de îa avea“ ∫i îa putea avea“, materializat„ prin inexisten˛a unei situa˛ii financiare bune, pentru a permite achizi˛ionarea unui autovehicul nou.

La nivel comunitar exist„ o politic„ dezvoltat„ pentru a sc„pa ˛„rile comunit„˛ii de îrablele“ din parcurile auto, prin pre˛uri sc„zute ∫i atragerea de cump„r„tori, Ón special din ˛„rile mai s„race din estul ∫i sud-estul Europei, printre care ∫i Rom‚nia. Astfel, au ap„rut firme importatoare de ma∫ini la m‚na a doua care s-au dezvoltat foarte bine, prinz‚nd un segment de pia˛„ Ón plin„ ascensiune. Lunar, cre∫terea de importuri de astfel de ma∫ini este de 8%.

Œn Rom‚nia, pe fondul sc„zutei puteri de cump„rare a autovehiculelor, avem un parc auto Ómb„tr‚nit. Dac„ mai ad„ug„m ∫i invazia de autovehicule second-hand din vestul continentului, ne situ„m la coada Europei, Rom‚nia devenind cimitirul de fier vechi al Europei. Trebuie ˛inut cont ∫i de efectul negativ pe care Ól au aceste ma∫ini vechi asupra mediului Ónconjur„tor, prin emisia mare de noxe Ón aer.

Pentru a stopa acest fenomen, avem nevoie de o legisla˛ie care s„ cuprind„ taxe ridicate la importul de ma∫ini second-hand, Ón func˛ie de vechime ∫i starea tehnic„, iar Ón acela∫i timp Ómbun„t„˛irea politicii de acordare a creditelor auto de c„tre institu˛iile bancare, pentru stimularea cump„r„rii autovehiculelor noi.

îJoaca de-a ∫oarecele ∫i pisica“

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îJoaca de-a ∫oarecele ∫i pisica“. Acesta este noul joc preferat al pre∫edintelui Camerei Deputa˛ilor, domnul Adrian N„stase. Domnul N„stase calc„ Ón picioare legea fundamental„, Constitu˛ia Rom‚niei, dar ∫i Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, cu o non∫alan˛„ uimitoare ∫i revolt„toare Ón acela∫i timp.

De c‚teva s„pt„m‚ni bune asist„m la un adev„rat circ mediatic legat de cererea de perchezi˛ie a casei de pe strada Zambaccian, ce apar˛ine lui Adrian N„stase. Domnul N„stase iese aproape zilnic Ón fa˛a camerelor ∫i pozeaz„ Ón postura de victim„, de om simplu ∫i cinstit care este h„r˛uit de c„tre D.N.A. Aceast„ victimizare a unui om politic abil ∫i f„r„ scrupule nu impresioneaz„ pe nimeni. Ba, mai mult, Adrian N„stase ∫i-a pierdut nu numai credibilitatea Ón fa˛a tuturor cet„˛enilor, dar ∫i prestan˛a. Nu este posibil ca cineva s„ ˛in„ at‚t de mult cu din˛ii de o func˛ie, s„ apeleze la orice mijloace pentru a nu o pierde!

Domnul Adrian N„stase este patetic, adic„ jalnic. Mai mult, pentru el legea este f„cut„ doar pentru a nu fi respectat„. Constitu˛ia Rom‚niei arat„ foarte clar la art. 72 alin. (2) c„ pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor informeaz„ direct plenul Camerei despre o cerere de

perchezi˛ie a unui demnitar, iar dup„ aceea cererea este trimis„ Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i. Nu a existat absolut nici un motiv pentru ca cererea de perchezi˛ie s„ fie discutat„ Ón Biroul permanent. Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, art. 193 alin. 1, spune a∫a: î(...) deputa˛ii pot fi urm„ri˛i ∫i trimi∫i Ón judecat„ penal„ pentru fapte care nu au leg„tur„ cu voturile sau cu opiniile publice exprimate Ón exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezi˛iona˛i, re˛inu˛i sau aresta˛i f„r„ Óncuviin˛area Camerei Deputa˛ilor, dup„ ascultarea lor“.

Este foarte clar c„ Adrian N„stase nu a Óncercat dec‚t s„ se joace cu legea ∫i s„ ob˛in„ o am‚nare, chiar cu pre˛ul unui abuz Ón serviciu. Doar nu este prima dat„! Probabil c„ Ón copil„rie jocurile preferate de Domnia sa au fost îDe-a v-a˛i ascunselea“ ∫i îM„ prinzi sau nu m„ prinzi“. Altfel nu v„d nici un motiv pentru care ∫i acum, la maturitate, continu„ s„ se joace a∫a.

Ar mai fi totu∫i un motiv: domnul Adrian N„stase are multe de ascuns sub pre∫ul de la cas„. Tocmai de aceea nu vrea ca cineva s„ se uite pe acolo!

îVoturi Ómpotriva Parlamentului, voturi Ómpotriva Rom‚niei“

Istoria ∫i arhivele Camerei Deputa˛ilor vor consemna sec, statistic, urm„toarele: Ón Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, cererea ministrului justi˛iei de aprobare a perchezi˛iei a dou„ imobile ale pre∫edintelui Camerei, Adrian N„stase, a Óntrunit 11 voturi pentru, 13 Ómpotriv„ ∫i unul anulat. Cine va citi peste ani aceast„ informa˛ie va constata c„ respectiva cerere a fost respins„. Va aprofunda aceast„ informa˛ie cu deta∫are. At‚t ∫i nimic mai mult. Numai c„ pe noi, parlamentarii anului 2006, ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón Comisia juridic„ s„pt„m‚na trecut„ s-ar putea s„ ne coste la capitolul imagine. Se va spune c„ inten˛ionat s-a dat acest vot, pentru c„ inten˛ion„m s„ ne protej„m, prin orice mijloace, de actul de cercetare al justi˛iei, s„ ne sustragem din calea justi˛iei. Faptul c„ electoratul ne va judeca astfel pe unii dintre noi — cei din P.N.L. ∫i ceilal˛i care au votat pentru aprobarea cererii ministrului justi˛iei — nu ne va afecta prea mult, pentru c„ electoratul dornic de adev„r Ói va taxa pe cei care au votat Ómpotriv„: deputa˛ii P.S.D. ∫i P.R.M. Ón special, despre care se ∫tie sigur ce au declarat ∫i ce au bifat pe buletinul de vot.

Dar nu formarea opiniei electoratului despre acest fapt Ónt‚mplat vreau s„ scot Ón eviden˛„, ci modul Ón care ne vor judeca cei care stau cu ochii pe autorit„˛ile rom‚ne, inclusiv pe Parlamentul Rom‚niei, pentru a vedea dac„ transpunem Ón practic„ principiile teoretice, obliga˛iile ce le avem pentru a ne integra Ón Uniunea European„. Aici este marea problem„ a votului din Comisia juridic„.

Da, domnilor deputa˛i P.S.D. ∫i P.R.M., Europa va interpreta votul de s„pt„m‚na trecut„ ca fiind unul Ómpotriva principiilor ∫i cerin˛elor europene. ™i dac„ se va Ónt‚mpla o defec˛iune pe traseul integr„rii, atunci s„ ∫ti˛i c„ ∫i dumneavoastr„, domnilor din P.S.D. ∫i P.R.M., a˛i avut o contribu˛ie esen˛ial„. ™i nu numai prin acest vot din Comisia juridic„. Nu uita˛i c„ a˛i votat, la Senat, cu to˛ii Ómpotriva Ordonan˛ei D.N.A., o alt„ institu˛ie cerut„ de institu˛iile europene. ™i au mai fost ∫i alte voturi Ón urma c„rora legi prioritare pentru integrare au c„zut pentru c„ dumneavoastr„, cei din P.S.D. ∫i P.R.M., a˛i votat Ómpotriv„. ™tiu, au fost situa˛ii Ón care, din cauza unor deficien˛e organizatorice sau de comunicare, dar ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 uneori din cauze obiective, parlamentarii coali˛iei nu au fost Ón num„r suficient pentru a trece respectivele legi. ™i atunci a˛i profitat de situa˛ie ∫i a˛i clamat: îNu este treaba noastr„ s„ trecem aceste legi“. Nu, domnilor, este ∫i treaba dumneavoastr„ c‚nd este vorba de integrare, cum a fost ∫i a noastr„, c‚nd eram Ón opozi˛ie, dar am votat propunerile legislative necesare integr„rii. Vina coali˛iei a fost c„ i-au lipsit Ón unele situa˛ii c‚teva voturi. Dar vina dumneavoastr„ a fost integral„, pentru c„ to˛i a˛i votat Ómpotriva unor legi cerute de organismele europene. Declara˛i peste tot ∫i cu toate ocaziile c„ dori˛i integrarea Ón Uniunea European„, dar faptele dovedesc contrariul.

Œn opinia mea, votul din Comisia juridic„ dat de deputa˛ii P.S.D. ∫i P.R.M. nu l-a ap„rat Ón realitate pe domnul Adrian N„stase. Din contra, pot spune c„ a fost, involuntar, un vot anti-N„stase. Pentru c„ a generat impresia fie c„ are ceva de ascuns ∫i se teme de justi˛ie, fie c„ vrea s„ se afle deasupra legii. Œn ambele variante, este posibil ca acest vot s„-l coste cariera sa politic„.

îCe nu s-a f„cut Ón 15 ani, s-a f„cut Ón 15 zile“

Zilele trecute, Guvernul, prin activitatea comun„ a juri∫tilor din P.N.L. ∫i P.D. ∫i cu sprijinul unor istorici, a finalizat noua form„ a Legii C.N.S.A.S., care va Ónlocui Legea îTicu Dumitrescu“, amputat„ serios de P.S.D. Ón legislatura trecut„. De aceast„ dat„, cei care au colaborat cu Securitatea nu mai au sc„pare. Vor fi cunoscu˛i cu to˛ii, vor fi supu∫i oprobriului public. Ceea ce nu s-a vrut a se face timp de 15 ani de c„tre F.S.N. ∫i urma∫ii acestui partid, s-a f„cut Ón 15 zile de munc„ asidu„ a celor aminti˛i la Ónceput.

Stau ∫i v„ Óntreb, domnilor din P.S.D., pentru c„ a˛i fost 10 ani la guvernare, a˛i c‚∫tigat ceva pentru c„ a˛i am‚nat la nesf‚r∫it s„ fi˛i de acord — ∫i aici nu m„ refer doar la dumneavoastr„, domnilor parlamentari, ci ∫i la prelungirile partidului dumneavoastr„ din serviciile secrete ∫i din conducerile altor institu˛ii de˛in„toare de arhive ale fostei Securit„˛i care au obstruc˛ionat aplicarea legii Ón vigoare, a∫a amputat„ cum era ea — cu intrarea Ón normalitate?! O normalitate Óntr-un domeniu care s-a instalat de mul˛i ani Ón fostele ˛„ri comuniste din Europa de Est, evident, cu excep˛ia ˛„rii noastre. Nu, nu a˛i c‚∫tigat nimic. A˛i c‚∫tigat doar prin faptul c„ a˛i acoperit pe unii colegi care poate v-au turnat ∫i pe dumneavoastr„ sau pe rudele, sau prietenii dumneavoastr„. A˛i pus um„rul la Ómpiedicarea asan„rii morale a societ„˛ii rom‚ne∫ti, a˛i pus um„rul la stoparea dorin˛ei rom‚nilor de a afla adev„rul.

Nimeni nu Ói va decapita pe cei care au p„c„tuit colabor‚nd cu Securitatea sau pe cei care au f„cut poli˛ie politic„. Dar oprobriul opiniei publice va fi mai mare acum ∫i nu se va Óndrepta Ón special asupra fo∫tilor colaboratori ∫i asupra fo∫tilor tor˛ionari, ci mai ales asupra celor care au Óncercat s„-i apere. Prin noua Lege a C.N.S.A.S., prin viitoarea Lege a lustra˛iei — care desigur va avea acum mai mult o valoare simbolic„ —, Cabinetul T„riceanu reu∫e∫te s„ spele o pat„ neagr„ de pe obrazul Rom‚niei, o pat„ care ne-a afectat de mul˛i ani.

Noua Lege a C.N.S.A.S. este un act normativ care este a∫teptat ∫i de organismele europene. Este o lege pentru cur„˛enia moral„ a Rom‚niei. De aceea, anun˛

Ónc„ de pe acum c„ acei dintre dumneavoastr„ care vor vota contra vor vota nu Ómpotriva unei legi, ci Ómpotriva cur„˛eniei morale din Rom‚nia, Ómpotriva intr„rii Ón normalitate.

## îAveri tacite!“

Œn luna octombrie a anului trecut, 6 deputa˛i socialdemocra˛i, Ón frunte cu liderul lor de grup parlamentar, au hot„r‚t s„ ini˛ieze un proiect de Lege de modificare ∫i completare a anexei la Legea nr. 115/1996 cu privire la declararea ∫i controlul averilor demnitarilor, magistra˛ilor, ale unor persoane cu func˛ii de conducere ∫i de control ∫i ale func˛ionarilor publici.

P‚n„ aici, nimic senza˛ional. Œns„ con˛inutul acestui proiect uime∫te prin formul„rile vagi, prin introducerea unui chestionar cel pu˛in incomplet, dac„ nu ridicol, Ón locul formularului existent. Principalul obiectiv urm„rit de aceast„ propunere legislativ„ pare a fi — ∫i este, cu siguran˛„ — eliminarea obligativit„˛ii demnitarilor de a-∫i mai face publice sumele de bani de˛inute Ón conturi curente sau depozite bancare ori de a preciza Ón mod clar ce bunuri au achizi˛ionat.

Mai mult, Ón expunerea de motive a proiectului de lege men˛ionat anterior, cei 6 deputa˛i fac referire la presiunea opiniei publice cu privire la clarificarea unor aspecte legate de declararea ∫i procedura de control al averilor demnitarilor ∫i existen˛a unor neclarit„˛i Ón actul normativ ce s-a urm„rit a fi modificat. Œns„ se pare c„ opinia public„ are o p„rere total diferit„.

Acum, domnul Hrebenciuc sus˛ine c„ el nu a ∫tiut exact ce a semnat. Sau Partidul Social Democrat declar„, prin purt„torul de cuv‚nt al acestuia, Cristian Diaconescu, c„ nu are cuno∫tin˛„ despre acest proiect de lege ∫i c„ P.S.D. nu sus˛ine propunerea, de∫i Ónsu∫i liderul Grupului parlamentar al P.S.D. din Camera Deputa˛ilor ∫i-a dat acceptul ∫i, mai mult, chiar a semnat proiectul de lege.

Probabil c„ sub acela∫i semn al hazardului a func˛ionat ∫i activitatea Guvernului Rom‚niei Ón timpul guvern„rii P.S.D. Nimeni nu avea cuno∫tin˛„ de ceea ce semna.

îGuvernul «spulber„» Parcul industrial Prejmer“

Œn localitatea Prejmer din jude˛ul Bra∫ov, un puternic concern spaniol va investi Ón crearea Parcului industrial Prejmer peste 300 de milioane de euro, suprafa˛a prev„zut„ pentru acest obiectiv fiind de aproximativ 90 de hectare de teren. Investi˛ia va crea mii de locuri de munc„ Ón zon„, va avea un impact social ∫i economic benefic la nivelul jude˛ului Bra∫ov.

Pentru realizarea investi˛iei, Guvernul trebuie s„ elibereze, Ón timp util, avizele privind atestarea investi˛iei ca parc industrial.

Ministrul integr„rii, Anca Boagiu, ∫i cel al economiei ∫i industriilor, Codru˛ ™ere∫, refuz„ nemotivat s„ elibereze respectivele acte. Birocra˛ia aparatului guvernamental, c‚t ∫i nep„sarea sau incompeten˛a risc„ s„ spulbere o investi˛ie de sute de milioane de euro.

Mini∫trii îoranj“ demonstreaz„ c„ sunt incapabili s„ gestioneze proiectele concrete, de interes pentru comunitate, demonstreaz„ c„ nu se preocup„ de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 bun„starea rom‚nilor dec‚t la nivel declarativ, prin vorbe goale, lipsite de orice substan˛„.

Cel mai probabil, pentru unii factori de decizie de la nivel administrativ, culoarea politic„ a primarului din Prejmer este motivul bloc„rii investi˛iei. Œn cinismul ∫i iresponsabilitatea lor, ostracizeaz„ o Óntreag„ comunitate din jude˛ul Bra∫ov pentru afinit„˛ile politice ale primarului ∫i ale majorit„˛ii locuitorilor s„i.

Œn numele cet„˛enilor jude˛ului Bra∫ov fac un apel la responsabilitate, la o analiz„ obiectiv„ a situa˛iei din Prejmer. Cer ministrului economiei ∫i industriilor ∫i ministrului integr„rii europene s„ dea dovad„ de bun„credin˛„, respect pentru lege ∫i pentru interesul comunit„˛ii bra∫ovene ∫i s„ elibereze urgent avizele privind atestarea investi˛iei ca parc industrial.

Domnilor guvernan˛i, nu alunga˛i investitorii ∫i respecta˛i dreptul la locuri de munc„ al cet„˛enilor din jude˛ul Bra∫ov!

Alian˛a îoranj“ ar fi trebuit s„ ∫tie c„ actul de guvernare se realizeaz„ Ón primul r‚nd pentru oameni ∫i rezolvarea problemelor lor!

Œn calitate de deputat ales Ón circumscrip˛ia electoral„ a jude˛ului Dolj, nu pot r„m‚ne indiferent la o problem„ care amenin˛„ starea de s„n„tate a locuitorilor doljeni.

Recent, Ón comuna Cetate a fost depistat un focar de grip„ aviar„ la p„s„rile aflate Óntr-una dintre gospod„rii. Prezen˛a virusului H5N1 la p„s„rile moarte a fost confirmat„ ∫i de Laboratorul Na˛ional de Referin˛„ din Bucure∫ti, ceea ce Ónseamn„ c„ jude˛ul Dolj se afl„ pe harta jude˛elor contaminate cu periculosul virus.

Imediat dup„ descoperirea focarului, localitatea Cetate a intrat Ón carantin„ ∫i s-au instituit m„suri sanitarveterinare care se impun Ón astfel de cazuri. Œn aceast„ zon„ s-au deplasat reprezentan˛i ai autorit„˛ilor, care au trecut la vaccinarea localnicilor, precum ∫i la eutanasierea unora dintre p„s„rile din localitate.

Semnalul de alarm„ pe care vreau s„-l trag este legat de faptul c„, din informa˛iile ap„rute Ón pres„, exist„ un num„r de aproximativ 100 de persoane, majoritatea romi, care au consumat carnea p„s„rilor moarte. Astfel, m„surile care vor trebui luate de autorit„˛ile locale ∫i centrale vor trebui s„ urm„reasc„, Ón primul r‚nd, starea de s„n„tate ∫i o eventual„ evolu˛ie a bolii Ón r‚ndul acestor persoane.

Œngrijorarea mea vine din faptul c„, Ón Turcia, Ón urm„ cu pu˛in timp, au fost depistate cazuri de grip„ aviar„ la om care s-au soldat cu decese Ón r‚ndul popula˛iei, victimele au fost Ón special copii care s-au aflat Ón preajma p„s„rilor infectate. Prin demersurile care se impun, trebuie avut„ Ón vedere, m„car Ón perioada urm„toare, informarea locuitorilor din zonele cu risc de expunere la virus c„ orice consum de carne ori alte produse provenite de la p„s„rile moarte este strict interzis, ar„t‚ndu-se Ón acela∫i timp ∫i riscurile la care se expun.

Consider c„ ar trebui realizat„ o strategie la nivel na˛ional, prin care popula˛ia s„ fie avertizat„ de pericolul reprezentat de virusul gripei aviare H5N1, precum ∫i riscul c„ exist„ posibilitatea ca acesta s„ se transmit„ de la p„s„ri la om. Prin aceste demersuri vom evita at‚t cazul din comuna doljean„ Ón care oamenii au consumat carnea p„s„rilor moarte, c‚t ∫i situa˛ia dramatic„ din

Turcia ∫i alte ˛„ri din Asia unde deja se Ónregistreaz„ victime umane.

îNicol„escu d„uneaz„ grav s„n„t„˛ii“

Dup„ moartea biologic„ ∫i cea clinic„, iat„ c„ suntem Ón situa˛ia s„ consemn„m un nou fenomen paranormal portocaliu n„scocit de socotitorul de C.A.P. ajuns ministru al s„n„t„˛ii — moartea la pachet.

Este pachetul de legi pentru care ∫i-a asumat r„spunderea Guvernul de sub ape Ón ziua nefast„ de 13 februarie 2006, ca semn al ghinionului care Ól urm„re∫te cu mare consecven˛„.

Este modul de trecere Ón eternitate Ón mod ∫tiin˛ific a popula˛iei Rom‚niei, pe baza unui plan diabolic elaborat de un individ infatuat, inflexibil ∫i incapabil s„ dialogheze cu speciali∫ti Ón materie de s„n„tate, c„ruia Ói st„tea mai bine Ón haine de cioclu dec‚t Ón halatul imaculat al lupt„torului pentru via˛a semenilor s„i.

Compunerea ∫col„reasc„ prezentat„ de primul-ministru exprim„ o concep˛ie ciocoiasc„ despre s„n„tate, Ón care beneficiar nu este contribuabilul obi∫nuit, ci Ón mod selectiv tot acele persoane care Ó∫i pot asigura f„r„ griji un tratament preferen˛ial.

Este pachetul de legi care Ól marginalizeaz„ pe bolnavul lipsit de mijloace financiare, care este trimis s„ Óngroa∫e media statistic„ a trecerii Ón categoria candida˛ilor la coliv„ Ón jurul v‚rstei de 71,3 ani, pentru cei mai noroco∫i. Pachetul se coreleaz„ perfect cu situa˛ia pensionarilor, pentru care se trag clopotele Ónc„ de la Ónceperea ac˛iunii portocalii de actualizare a pensiilor.

Delirul de grandoare este diagnosticul real al celui care se crede reformatorul providen˛ial al unui domeniu destinat doar elitelor intelectuale ∫i umane. De aceast„ afec˛iune este vizibil marcat ∫i se pare c„ nu Ónt‚mpl„tor a fost trimis la s„n„tate, numai c„ s-a gre∫it calitatea; trebuia trimis ca pacient! M„ mir„ faptul c„ p‚n„ Ón prezent nu s-a g„sit Ón Alian˛a portocalie nici un medic curajos care s„-l interneze ∫i s„-l lecuiasc„ de aceast„ afec˛iune, c„reia Ón popor i se spune dambla. De aceast„ boal„ suferea ∫i Ceau∫escu Ónainte de a fi tratat radical la T‚rgovi∫te. Noi nu-i dorim aceast„ soart„, dar suntem Óngrijora˛i de starea de s„n„tate a popula˛iei, dat„ pe m‚na unor nespeciali∫ti. Devine tot mai clar c„ Guvernul Disper„rii nu este capabil s„ controleze acest sector important al societ„˛ii.

Din acest motiv am votat mo˛iunea de cenzur„ pentru via˛„, Ómpotriva mor˛ii, pentru viitorul copiilor ∫i p„rin˛ilor no∫tri, al milioanelor de b„tr‚ni abandona˛i ∫i l„sa˛i s„ se bat„ singuri cu s„r„cia ∫i cu boala.

Este mesajul pe care Ól adresez colegilor mai tineri ∫i mai Ón v‚rst„, Óntruc‚t s„n„tatea nu are culoare politic„. Este, Ón esen˛„ vorba despre un vot umanitar, lipsit de prejudec„˛i ∫i de patimi politice.

Votul meu nu a fost dat unui guvern, fie el ∫i portocaliu, ci milioanelor de cet„˛eni care ne-au acordat Óncredere ∫i a∫teapt„ de la noi s„-i consider„m oameni, ∫i nu entit„˛i statistice destinate Ón regim de urgen˛„ cimitirelor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006

Declara˛ie politic„ privind criticile comisarului european Joaquin Almunia referitoare la decizia Guvernului Rom‚niei de a introduce cota unic„ de impozitare

Zilele trecute, comisarul european pentru afaceri europene, domnul Joaquin Almunia, a declarat la Bucure∫ti c„ introducerea cotei unice de impozitare s-a f„cut Óntr-un moment nepotrivit. Acela∫i lucru l-am sus˛inut ∫i noi anul trecut, avertiz‚nd asupra costurilor sociale majore pe care le poate provoca, Ón procesul de preg„tire a ader„rii la Uniunea European„.

Iat„ c„, dup„ avertiz„rile F.M.I. ∫i ale Raportului de monitorizare din octombrie 2005, acum Comisia European„ ne aten˛ioneaz„ din nou asupra riscurilor pe care aceast„ m„sur„ fiscal„ le are asupra economiei rom‚ne∫ti.

Rom‚nia are nevoie de bani pentru cofinan˛area proiectelor derulate cu fonduri europene. Œn aceste condi˛ii, este necesar„ o politic„ fiscal„ prin care s„ se asigure cre∫terea Óncas„rilor la bugetul de stat. Care poate fi solu˛ia, Ón acest caz? Fondul Monetar Interna˛ional propunea fie majorarea T.V.A. sau a cotei unice, fie m„rirea impozitului pe proprietate. Decizia trebuie luat„ de c„tre Guvernul rom‚n.

Œn acela∫i timp, comisarul Almunia ∫i-a exprimat Óngrijorarea fa˛„ de evolu˛ia infla˛iei, Ón condi˛iile Ón care reducerea acesteia aproape s-a oprit anul trecut.

Comisarul european sus˛ine c„ reducerea impozitelor, de anul trecut, are efecte negative Ón procesul de colectare a fondurilor la bugetul consolidat al statului. El a semnalat, de asemenea, dou„ domenii sensibile Ón care se observ„ dificult„˛i Ón finan˛area proiectelor care sunt trecute la cheltuieli: infrastructura ∫i s„n„tatea. La acestea se mai adaug„ reforma administra˛iei publice, securizarea frontierelor, mediul, Ónv„˛„m‚ntul.

Toate aceste domenii r„m‚n prioritare Ón procesul de preg„tire intern„. M„ Óntreb, la ce ne-a folosit ambi˛ia dogmatic„ a Alian˛ei D.A. de a impune o cot„ unic„ Óntr-o perioad„ Ón care era necesar„ continuarea cre∫terii economice, c‚nd trebuia s„ ne preocup„m de identificarea fondurilor pentru cofinan˛area programelor europene de care avem at‚t de mult„ nevoie? Cu c‚t s-a redus economia subteran„ sau evaziunea fiscal„?

Suntem ast„zi Ón situa˛ia de a nu putea s„ ne Óndeplinim angajamentele asumate, de a ie∫i din calendarul pe care singuri ni l-am propus pentru preg„tirea intern„ a ader„rii la U.E.

Este evident c„, indiferent de solu˛ia la care va apela Executivul pentru reducerea deficitului bugetar ∫i pentru cre∫terea Óncas„rilor la buget, aceasta va lovi greu Ón nivelul de trai al cet„˛eanului. Œn locul unei politici fiscale coerente, care s„ aib„ ca obiectiv final asigurarea cre∫terii economice, actuala coali˛ie guvernamental„ a preferat s„ se hazardeze Ón experimente care agraveaz„ nivelul de preg„tire pentru anul 2007.

Raportul de monitorizare din mai 2006 va marca aceste deficien˛e de guvernare ∫i probabil noi cartona∫e ro∫ii vor fi ar„tate guvernan˛ilor rom‚ni, Óns„ sper ca ace∫tia s„ Ón˛eleag„ de acum c„ nu mai este timp pentru astfel de jocuri. Este Ón joc credibilitatea noastr„ ca ˛ar„, dar ∫i procesul de modernizare a societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Œn perioada urm„toare a∫tept„m din partea tuturor responsabililor guvernamentali s„ prezinte rapoarte pentru toate domeniile sensibile ale procesului de preg„tire. P‚n„ Ón luna mai, c‚nd se va publica Raportul de ˛ar„,

au r„mas doar dou„ luni ∫i se impune ca Executivul s„ fac„ public care este calendarul exact al m„surilor fiscale preconizate, astfel Ónc‚t incertitudinea ∫i haosul existente Ón acest domeniu s„ fie eliminate.

Rezolu˛ie Ón favoarea integr„rii Rom‚niei ∫i Bulgariei Ón Uniunea European„, adoptat„ de Congresul Evreiesc European la Adunarea General„ Extraordinar„ din 19 februarie 2006

La ini˛iativa pre∫edintelui Federa˛iei Comunit„˛ilor Evreie∫ti din Rom‚nia, deputatul dr. Aurel Vainer, Adunarea General„ Extraordinar„ a Congresului Evreiesc European a adoptat, la 19 februarie 2006, Rezolu˛ia Ón favoarea integr„rii Rom‚niei ∫i Bulgariei Ón Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007.

Congresul evreiesc Ó∫i afirm„ sprijinul pentru integrarea cu drepturi depline a Rom‚niei ∫i Bulgariei Ón Uniunea European„, la 1 ianuarie 2007, conform prevederilor Tratatului de aderare din 25 aprilie 2005.

Congresul Evreiesc European Ó∫i exprim„ convingerea c„, Ón calitate de state membre ale Uniunii Europene, Rom‚nia ∫i Bulgaria vor contribui la dezvoltarea ∫i func˛ionarea economiei de pia˛„, ca ∫i a democra˛iei pe teritoriul lor.

Calitatea de membru Ón Uniunea European„ va facilita dezvoltarea Ón aceste ˛„ri a principiilor larg adoptate ∫i cultivate Ón Uniunea European„ privind combaterea xenofobiei, rasismului ∫i antisemitismului.

Congresul Evreiesc European este de acord cu Raportul de monitorizare din 2005 al Comisiei Europene, recunosc‚nd progresul real realizat de Rom‚nia ∫i Bulgaria Ón vederea integr„rii lor ca membre cu drepturi depline Ón Uniunea European„.

îVinova˛ii f„r„ vin„“

Un cet„˛ean str„in aflat Ón Rom‚nia a decedat. P‚n„ aici nimic deosebit, se poate Ónt‚mpla, ∫i doar Cel de Sus, indiferent de credin˛„, ∫tie ce ni se va Ónt‚mpla fiec„ruia dintre noi.

Intr‚nd Óns„ Ón dedesubturile acestei ∫tiri afl„m c„ cet„˛eanul str„in era un obi∫nuit al acestor locuri, desf„∫ur‚ndu-∫i activitatea Ón domeniul afacerilor Ónc„ dinainte de 1989, devenind dup„ 1990 managerul unei Óntreprinderi rom‚ne∫ti, una dintre pu˛inele privatiz„ri de succes Ón domeniul rulmen˛ilor, acest om reu∫ind Ón perioada de tranzi˛ie din Rom‚nia s„ men˛in„ slujbele ∫i speran˛a pentru c‚teva mii de oameni. Tot acea laconic„ ∫tire ne spunea c„ omul, retras la pensie din anul 2004, era pre∫edintele unei asocia˛ii de afaceri nipono-rom‚ne care-∫i propunea s„ Óncurajeze investi˛iile japoneze Ón Rom‚nia, adic„ s„ creeze noi ∫i noi locuri de munc„ aici, Ón Rom‚nia.

Acest om, care purta numele de Hajime Hori, a murit sf‚rtecat de un c‚ine maidanez Óntr-o viitoare metropol„ a Uniunii Europene: Bucure∫ti.

Locul Ónt‚mpl„rii: l‚ng„ cl„direa Guvernului Rom‚niei din Pia˛a Victoriei.

L-am cunoscut ∫i am lucrat cu acest om care iubea Rom‚nia, care a ales s„ r„m‚n„ aici dup„ pensionare ∫i s„ promoveze interesul nostru Ón fa˛a marilor cercuri de afaceri din Japonia. De altfel, dup„ anul 2002 toate

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 delega˛iile de oameni de afaceri niponi solicitau s„ se Ónt‚lneasc„ cu Hajime Hori.

Am fost Ómpreun„ cu acest admirabil om la un seminar organizat Ón Germania, av‚nd ca scop promovarea investi˛iilor Ón Europa de Est, seminar organizat la solicitarea marilor corpora˛ii japoneze din Europa.

Hajime Hori a vorbit Ón englez„ ∫i japonez„ despre Rom‚nia ca despre ˛ara lui, ˛ara unde merit„ s„ investe∫ti ∫i s„-˛i localizezi fabrica, locul unde oamenii sunt admirabili, iar vinul ro∫u este excelent. A vorbit ca un rom‚n.

Dup„ moartea sa, cauzat„ de un maidanez, am aflat c„ de fapt nimeni nu este vinovat. Ancheta ne arat„ c„ doar Bosquito, de capul lui, a ales s„-i sf‚rtece piciorul lui Hori, nefiind, probabil, la prima isprav„. ™i chiar nimeni nu este vinovat?

Era Bosquito singurul c‚ine vagabond care umbla prin capital„, amintire vie a îeficien˛ei“ cu care autorit„˛ile locale, primarii Bucure∫tiului, Ón spe˛„, ∫i-au f„cut datoria? Sau putem vorbi aici de primarii ultimelor mandate, care nu ∫i-au f„cut datoria c„tre cet„˛enii care i-au ales?

Degeaba, Óncep‚nd de a doua zi, a Ónceput un adev„rat m„cel Ón Bucure∫ti. A murit un om care iubea Rom‚nia ∫i care a f„cut pentru aceast„ ˛ar„ mai mult dec‚t al˛ii.

P„cat! Nu ∫tiu c‚te locuri de munc„ nu se vor mai crea Ón Rom‚nia din cauza imaginii proaste pe care ne-am c„p„tat-o. Nu ∫tiu c‚˛i oameni nu vor avea un loc de munc„, a∫a cum nu ∫tiu c‚te fonduri nu vor veni la buget. ™tiu Óns„ c„ Ón ochii investitorilor japonezi Rom‚nia este ˛ara unde te m„n‚nc„ c‚inii.

™i cine sunt vinova˛ii? R„spunsul este unul singur: îVinova˛ii f„r„ vin„“, adic„ Lis, B„sescu, Videanu. Sayonara, Hori!

îDesecretizare, dezbatere public„, democra˛ie“

Ultima ∫edin˛„ a Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii din 13 februarie a.c. a adus la masa discu˛iilor o serie de proiecte legislative de importan˛„ maxim„ pentru Rom‚nia. Este vorba despre proiecte de lege privind regimul informa˛iilor, contrainforma˛iilor, securit„˛ii, precum ∫i organizarea ∫i func˛ionarea Serviciului Rom‚n de Informa˛ii, dar ∫i alte c‚teva proiecte din sfera securit„˛ii na˛ionale. Toate acestea au ajuns la comisiile parlamentare din Senat ∫i Camera Deputa˛ilor drept documente secrete. Av‚nd Ón vedere sensibilitatea acestor proiecte pentru realizarea unui cadru legislativ optim Ón domeniul ap„r„rii, ordinii publice ∫i securit„˛ii na˛ionale, liberalii au solicitat desecretizarea documentelor, pentru a fi supuse dezbaterii publice, Ómpreun„ cu societatea civil„.

Nu ni se pare normal ca aceste proiecte, care doresc s„ reglementeze un domeniu at‚t de sensibil cum este cel al organiz„rii ∫i func˛ion„rii serviciilor de informa˛ii, s„ fie transmise comisiilor parlamentare de specialitate ca documente clasificate. Activitatea serviciilor de informa˛ii ∫i necesitatea respect„rii drepturilor ∫i libert„˛ilor fundamentale ale cet„˛enilor sunt probleme prea importante pentru ca dezbaterea lor s„ se fac„ doar la nivelul comisiilor parlamentare, f„r„ informarea opiniei publice ∫i f„r„ aportul societ„˛ii civile.

Œns„ toate aceste argumente ce ˛in, p‚n„ la urm„, de esen˛a unei democra˛ii s„n„toase, au fost catalogate

drept îintoxic„ri“ de pre∫edintele Traian B„sescu. Pre∫edintele a atacat parlamentarii liberali, f„r„ s„ se refere strict la proiectele de lege pe care noi le cerem a fi desecretizate ∫i deturn‚nd sensul solicit„rii noastre, referindu-se la strategia de securitate na˛ional„, pe care noi nu o contestasem. Trebuie men˛ionat c„, la acea dat„, Strategia de securitate na˛ional„ nu era public„. Drept urmare, era imposibil s„ se demareze vreun proiect de lege dinspre Parlament, Ón absen˛a acestui document.

Acum, dup„ ce Strategia de securitate na˛ional„ a fost f„cut„ public„, vom definitiva propriile proiecte de lege pentru aceste domenii de o importan˛„ cov‚r∫itoare pentru o ˛ar„ ce se vrea a fi cu adev„rat democratic„, aliniat„ la standarde occidentale. Proiectele liberale vor fi publice ∫i vor fi supuse dezbaterii, Ómpreun„ cu societatea civil„, a∫a cum este firesc Óntr-o democra˛ie.

Œn condi˛iile Ón care lupt„m pentru acela∫i bine, vom continua s„ cerem pre∫edintelui desecretizarea proiectelor de lege prezentate Ón ∫edin˛a Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii ∫i dezbaterea lor public„, Ómpreun„ cu proiectele liberale din domeniul securit„˛ii na˛ionale, ordinii publice ∫i ap„r„rii.

Dac„ m-a∫ fi n„scut Óntr-o ˛ar„ liber„ ∫i neat‚rnat„, pesemne nu intram Ón politic„. Œmi scriam poeziile, eseurile metafizice.

Dar m-am n„scut Óntr-o ˛ar„ ocupat„, sf‚rtecat„ Ón buc„˛i dup„ Al Doilea R„zboi Mondial. Dar, ce-i mai trist, Óntr-un neam dezbinat de str„ini.

P„rin˛ii mei, fiind Ónv„˛„tori, mi-au spus, bineÓn˛eles, Ónc„ din copil„rie, c„ Basarabia este o colonie a Imperiului Sovietic. Mai mult ca at‚t: tat„l meu, c‚nd am plecat la facultate, mi-a spus clar: s„ nu intri Ón sistemul Diavolului, partidul comunist ∫i K.G.B.

Am terminat facultatea, am pornit Ómpreun„ cu ai mei colegi de breasl„ ∫i de lupt„, D. Matcovschi, G. Vieru, N. Dabija, P. Buburis, M. Cimpoi, I. Vatamanu, I. Istrati ∫i al˛ii, Mi∫carea de Eliberare ∫i ReÓntregire Na˛ional„. Am ob˛inut, dup„ 50 de ani de ocupa˛ie ruseasc„, dreptul la limb„, grafie, istorie a Rom‚niei, Ónsemne na˛ionale.

™i cum a r„spuns Rom‚nia?

A recunoscut un stat Ón stat — aceea∫i R.S.S.M., at‚t c„ f„r„ doi de S! Atunci mi-am dat seama c„ am fost tr„da˛i. ™i am venit Ón Rom‚nia ∫tiind foarte bine c„ de-am lupta noi, rom‚nii basarabeni, Ónc„ 100 de ani, tot una, nu facem nimic pentru Unire, dac„ nu e voin˛„ politic„ Ón ˛ara-mam„.

Dar, dup„ ce c„ Mi∫carea de Eliberare ∫i ReÓntregire Na˛ional„ din Basarabia a fost decapitat„, un politolog, jurist Ón drept na˛ionalist, de˛inut politic Ón Siberia, V. Soltoicinu a evaluat, cu limpezime, ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón Rom‚nia: îIstoria contemporan„ ne-a oferit o ∫ans„, dar, dintr-un imobilism criminal, nu s-a f„cut nimic Ón acest sens. Moscova a∫tepta, din partea Bucure∫tilor, o ac˛iune diplomatic„. Œnsu∫i Mihail Gorbaciov s-a exprimat, post factum, c„ a∫teapt„ o delega˛ie de la Bucure∫ti, Ómpreun„ cu reprezentan˛ii de la Chi∫in„u, care puteau fi ∫i deputa˛ii din Basarabia Ón Sovietul Suprem al U.R.S.S., cu mandat special de a duce tratativele, ca teritoriile str„bune s„ revin„ la ˛ara-mam„“.

Despre aceste lucruri, mai bine zis rapturi teritoriale s„v‚r∫ite de U.R.S.S. contra Rom‚niei am vorbit ∫i eu Ón Parlamentul U.R.S.S., ceea ce mi-a adus mari deservicii ulterior. Œnt‚i Ón Basarabia, de la cozile de topor. Apoi Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 Rom‚nia, de la acelea∫i cozi de topor. C„ci, hai s„ o lu„m a∫a, omene∫te, f„r„ Ónconjur. Pleac„ un om la drum, de undeva spre altundeva, s„ Ómplineasc„ o idee, un scop al s„u. E nevoie, neap„rat, ca acea colectivitate Ón care s-a aflat s„ arunce cu pietre Ón el, din simplul motiv al plec„rii? A∫a ceva e Ómpotriva voin˛ei Domnului, care a l„sat legea liberului arbitru. A plecat omul pe calea lui, las„-l Ón pace, fiecare cu alegerea sa. Or, cu mine Óns„mi nu s-a putut, f„r„ batjocur„, aceast„ frumoas„ alegere divin„. Eu, la plecarea din P.R.M., am fost murd„rit„ Ón cel mai abominabil mod cu putin˛„. De ce, m„ Óntreb: c„ am plecat, c„ am avut dreptul ∫i toat„ dreptatea s„ plec?

Dar, Ón afar„ de Dumnezeu, Ómi poate impune cineva, fie ∫i C. V. Tudor, cum s„ g‚ndesc, s„ simt, s„ Ónf„ptuiesc? Din c‚te Ómi amintesc, pe c‚nd noi, rom‚nii basarabeni, am c‚∫tigat Ón Mi∫carea de Eliberare ∫i ReÓntregire Na˛ional„ dreptul la limba rom‚n„, grafie latin„, istorie a rom‚nilor, n-am auzit de el!

Dup„ ce am venit din Basarabia, ce-am g„sit Ón ˛aramam„? O clas„ politic„ eterogen„, Ón care unii, dar pu˛ini, au sentimente patriotice, iar al˛ii, mai mul˛i, sunt porni˛i pe Ónavu˛ire.

Œn toate evenimentele din ˛ara-mam„ vezi doar o lupt„ acerb„ pentru putere, iar nu pentru interesul na˛ional. De Basarabia se pomene∫te doar o dat„ pe an, Ón martie, la omagierea, a c‚ta oar„, a Marii Uniri din 1918. Dar noi, acei rom‚ni din 2006, ce facem?

Pleac„ un om la drum, de undeva spre altceva. Œn calea sa se las„ ademenit de o sintagm„, îRom‚nia Mare“. E o sintagm„ ∫i at‚t! Acest partid nu face nimic pentru unire... Omul trece de sintagm„. Pleac„ mai departe. Anume a∫a am f„cut eu...

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 183/2005 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Ungare privind Ónfiin˛area Funda˛iei Publice Rom‚noUngare îGojdu“, semnat la Bucure∫ti la 20 octombrie 2005.

Proiectul urmeaz„ s„ fie dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„, a∫a cum s-a anun˛at ∫i ieri, potrivit prevederilor art. 115 din regulament.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Procedur„, pofti˛i, domnul deputat.

Av‚nd Ón vedere c„ noaptea totdeauna e un sfetnic bun, propun, Ón numele Grupului parlamentar al P.N.L., Óntoarcerea la comisie, cu condi˛ia ca aceast„ comisie s„ se ˛in„ timp de zece minute acum, Ón diminea˛a asta, s„ se vin„ cu amendamentele necesare pentru ca aceast„ ordonan˛„ s„ fie aprobat„.

V„ mul˛umesc.

Domnul Petru C„lian, ave˛i cuv‚ntul. Tot pe procedur„, da? Deci strict procedur„, v„ rog.

Doamn„ pre∫edint„, Stima˛i colegi,

Consider c„ este inutil s„ ne tot plimb„m de la plen la comisie ∫i de la comisie la plen, deoarece a fost foarte amplu dezb„tut acest proiect de lege, mai mult dec‚t at‚t, el fiind un tratat nu suport„ amendamente. A∫a c„, eu cred c„ este timpul, totu∫i, dup„ o noapte de a∫tept„ri, s„ fie prezent cineva din partea ini˛iatorului s„ trecem la treab„.

Mul˛umesc.

## **Doamna Daniela Popa:**

## _Pauza a durat Óntre orele 10,14—10,20._

Relu„m lucr„rile ∫edin˛ei de ast„zi, anun˛‚ndu-v„ c„ din totalul celor 331 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a un num„r de 234. Sunt absen˛i 97, din care particip„ la alte ac˛iuni parlamentare un num„r de 10 parlamentari.

P‚n„ s„ intr„m Ón ordinea de zi avem ∫i o modificare de componen˛„ a unei comisii, este vorba despre modificarea componen˛ei nominale a Comisiei pentru tehnologia informa˛iei ∫i comunica˛iilor. Grupul parlamentar al P.N.L. propune desemnarea doamnei deputat Adina Ioana V„lean Ón calitate de membru al Comisiei pentru tehnologia informa˛iei ∫i comunica˛iilor.

Sunt obiec˛ii? Nu sunt.

Se aprob„ ca doamna deputat Adina Ioana V„lean s„ fac„ parte din aceast„ comisie.

V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„.

V„ reamintesc c„ la ora 11,30 Óncepe ∫edin˛a de vot final.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Bolca∫, v„ rog.

V-a∫ ruga s„ se ia act Ón stenogram„, pentru ca s„ r„m‚n„ Ón memoria dezbaterilor parlamentare aceast„ Óncercare penibil„ de a se trece, prin aprobare tacit„, un proiect de lege, aceast„ team„ a reprezentan˛ilor Partidului Liberal, pe care de ast„zi nu o s„-l mai numesc na˛ional, de a supune dezbaterii parlamentare un proiect de lege a∫a de important, Ón care practic se face comer˛ cu oasele str„mo∫ilor no∫tri. Nu se poate a∫a ceva. Nu se poate nici conform regulamentului, pentru c„ nu exist„ nici un motiv al dezbaterilor care s„ conduc„ la necesitatea pronun˛„rii comisiei, nu se poate pentru c„, s-a ∫i spus, un acord interna˛ional nu suport„ amendamente. Este admis sau respins ca atare.

Œn aceste condi˛ii, v„ rog s„ lua˛i act c„ grupul nostru parlamentar respinge cu indignare o asemenea propunere.

Mul˛umesc, domnul deputat.

Domnul deputat Iordache, Grupul parlamentar al P.S.D.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Doamn„ pre∫edint„, Stima˛i colegi,

Nu v„d motivul pentru care cerem reÓntoarcerea la comisie.

Amendamentele au fost discutate, au fost respinse Ón plenul comisiei, de aceea, s„ Ónceap„ dezbaterile generale, iar dac„ colegii nu sunt de acord cu raportul comisiei s„ nu-l voteze, dar nu avem motive s„ nu respingem acest proiect de lege, care este neconstitu˛ional.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Sergiu Andon, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Doamn„ pre∫edint„, Stima˛i colegi,

Sigur c„ dac„ am decela sub vorbele cererii de trimitere la comisie o inten˛ie real„ ∫i univoc„ de tergiversare, de ie∫ire din termenul de adoptare tacit„, pozi˛ia ∫i a grupului nostru parlamentar ar fi aceea de respingere a cererii.

M„ simt Óns„ dator s„ fac c‚teva preciz„ri procedurale ∫i Ón acela∫i timp o invita˛ie.

Preciz„rile procedurale sunt urm„toarele: Ón primul r‚nd plenul se afl„ Ón fa˛a unui raport de comisie f„r„ precedent, Ón sensul c„ pe de o parte a existat Ón comisie un amendament de respingere care nu a fost aprobat, dar, Ón finalul dezbaterilor, s-a ajuns pe o cale indirect„ la respingere, prin neaprobarea proiectului pentru adoptarea legii. A∫adar, comisia are ce clarifica ∫i regulamentul e prea rigid, ca orice regulament, Ón ultim„ instan˛„, ca s„ fi anticipat o asemenea situa˛ie.

Pe de alt„ parte, de ce s„ nu recunoa∫tem, ∫i sunt unul dintre cei care au luptat ∫i lupt„ pentru a ie∫i din aceast„ problem„ a rela˛iilor diplomatice cu fruntea sus ∫i cu drepturile supu∫ilor statului rom‚n asigurate. Dar riscul neratific„rii unui tratat, mai ales cu un vecin, sunt destul de mari ∫i cu consecin˛e lungi diplomatice ∫i noi putem Ómpinge aceast„ m„sur„ at‚ta vreme c‚t nu exist„ ∫ansa unei rezolv„ri pozitive care s„ satisfac„ ∫i demnitatea na˛ional„, ∫i drepturile supu∫ilor statului rom‚n. A∫a fiind, am informa˛ii c„ Ministerul de Externe, Óncep‚nd s„ trag„ Ónv„˛„minte din examenul amar pe care-l trece acum, examen amar al propriei sale proaste activit„˛i, dar n-a∫ sta degeaba, ∫i am informa˛ii, ∫i a∫ ruga dac„ exist„ reprezentantul ini˛iatorului, pentru care am am‚nat p‚n„ ast„zi, s„ fie invitat la microfon ∫i s„ explice dac„ a ie∫it din pozi˛ia rigid„ ∫i obstruc˛ionist„ care a dus la votul comisiei, dac„ are o pozi˛ie sau o solu˛ie care s„ rezolve toate aspectele problemei ∫i, inclusiv, s„ informeze Camera Deputa˛ilor, plenul ei, dac„ a contactat partea maghiar„, cealalt„ parte din acord, ∫i dac„ are informa˛ii cu privire la posibila reac˛ie fa˛„ de solu˛ia pe care o vom adopta.

Œn concluzie, rug„mintea este ca ini˛iatorul s„ ofere plenului, Ón aceast„ etap„ a discu˛iilor procedurale, dac„ are, elemente noi, iar dac„ sunt elemente noi, cu condi˛ia unei limit„ri Ón timp de ordinul minutelor,

respectiv p‚n„ Ón ora 11,00, a lucr„rilor comisiei, eu cred c„ putem lua Ón discu˛ie aceast„ solu˛ie. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Sunt obligat„ s„ dau cuv‚ntul ∫i ini˛iatorului din partea Ministerului Afacerilor Externe.

V„ rog, domnule deputat.

Doamn„ pre∫edint„,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Nu este cazul s„ d„m cuv‚ntul ini˛iatorului, pentru c„ noi nu mai vorbim Ón acest moment de fondul legii pe care urmeaz„ s„ o dezbatem ∫i, eventual, Ón cuv‚ntul Domniei sale, domnul secretar de stat nu va putea vorbi dec‚t despre fondul problemei, s„ vin„ s„ ne sensibilizeze acum cu pericolul la care este expus„ Rom‚nia de a-∫i strica rela˛ia cu un vecin. Acest pericol a existat ∫i Ón momentul Ón care am discutat acest proiect de lege Ón Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i. Atunci partidele membre ale coali˛iei care conduce Rom‚nia au avut p„reri divergente, deci acum discut„m procedur„ ∫i solicit, doamn„ pre∫edint„, eventual, s„ supune˛i la vot propunerea de procedur„ Ónainte ca secretarul de stat s„ ne spun„ care este punctul de vedere al Guvernului. Eventual, dac„ trecem la dezbaterea acestui proiect de lege, s„ invit„m ∫i reprezentantul Guvernului.

Domnul deputat Bolca∫, pofti˛i, ave˛i cuv‚ntul. Tot pe procedur„, da?

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

V„ rog s„ m„ crede˛i c„ ne afl„m Óntr-o faz„ de dezbatere dramatic„. Problema este acum pentru noi dac„ discut„m Ón Parlament acest acord interna˛ional sau Ól l„s„m s„ treac„ tacit ∫i pe ne∫tiute. Eu nu-mi asum asemenea responsabilitate. Eu cred c„ este o ru∫ine pentru Camera Deputa˛ilor s„ treac„ un proiect de lege prin aprobare tacit„, mai ales dac„ pentru aceast„ aprobare tacit„ se folosesc tertipuri cum au fost folosite la Senat pentru Legea statutului. Prea se repet„ istoria ca s„ nu Ónv„˛„m ceva.

Œn ceea ce prive∫te posibilit„˛ile ca Ministerul de Externe s„-∫i modifice anumite puncte de vedere, vreau s„ v„ spun c„ ieri am avut o discu˛ie foarte politicoas„ cu domnul ministru de externe, care ∫i-a cerut scuze pentru absen˛a Domniei sale, a promis trimiterea unor secretari de stat la dezbateri, dar nu mi-a vorbit nimic despre vreo posibilitate de Óndreptare, pentru simplul motiv c„ au vorbit doi oameni serio∫i care ∫tiau c„ a∫a ceva nu exist„. Este un acord semnat ∫i parafat Ón anumite condi˛ii, pe care nu le discut acum, de c„tre Guvernul Rom‚niei, ∫i noi trebuie s„ stabilim dac„ ceea ce s-a parafat deja este corespunz„tor interesului na˛ional sau nu.

M„ disociez Óns„ de luarea de cuv‚nt a antevorbitorului meu care a solicitat s„ nu se dea cuv‚ntul domnului ministru pentru rela˛iile cu Parlamentul,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 pentru c„ noi st„ruim aici tocmai Ón dezbatere, asta este esen˛a democratic„ a Camerei Deputa˛ilor, „sta este rolul nostru, s„ ascult„m orice p„rere care poate s„ fie constructiv„. Suntem de acord cu ea sau nu suntem de acord, o blam„m sau nu, dar trebuie s„ ascult„m pe toat„ lumea.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dreptul la replic„, v„ rog.

Pentru ce drept la replic„, domnule deputat?

Doamn„ pre∫edint„, e drept la replic„!

Nu se poate!

Cu tot respectul pentru dumneavoastr„, vreau s„ spun Ónc„ o dat„, este absolut normal s„ se dea cuv‚ntul reprezentantului Ministerului de Externe. Eu am spus c„ Ón aceast„ chestiune care ˛ine de procedur„ nu trebuie s„-∫i dea cu p„rerea reprezentantul Ministerului de Externe. Dac„ acest proiect de lege este retrimis la comisie este problema plenului Camerei Deputa˛ilor, ∫i nu a Ministerului de Externe. Dac„ se Óntoarce de la comisie cu o propunere pentru rediscutarea unui amendament atunci va putea, Óntr-adev„r, ∫i domnul secretar de stat s„ ne spun„ care este pozi˛ia ministerului Domniei sale.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Fiind o solicitare din partea unui grup parlamentar, este firesc c„ o voi supune la vot ∫i toat„ lumea se va pronun˛a pentru sau contra. P‚n„ atunci, dorim s„ ascult„m ∫i p„rerea ministrului pentru rela˛ia cu Parlamentul.

V„ rog, domnule ministru, ave˛i cuv‚ntul, din partea ini˛iatorului.

## **Domnul Bogdan Olteanu** _— ministru delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Cu siguran˛„ e o premier„ s„ nu se cear„ p„rerea ini˛iatorului atunci c‚nd se discut„ retrimiterea la comisie, dar nu e nici o problem„ s„ cre„m cutume noi, dac„ asta dorim.

Din punct de vedere al ini˛iatorului trebuie s„ spun c„ exist„ preocuparea pentru a avea o deschidere ∫i a g„si solu˛iile necesare la nivelul comisiei, Ón urm„toarele 20 de minute, p‚n„ la ora 11,00. Exist„ dorin˛a ferm„ a ini˛iatorului ca un asemenea proiect s„ treac„ sau s„ nu treac„ prin votul Parlamentului, ∫i nu prin alte proceduri, ∫i ave˛i toate garan˛iile c„ din partea ini˛iatorului va exista tot sprijinul acordat comisiei s„ ia o decizie ∫i s„ se Óntoarc„ Ón plen.

Pot s„ spun, de asemenea, c„ avem din partea ini˛iatorului indicii serioase c„ o solu˛ie va putea fi g„sit„,

care s„ fie acceptabil„ din punct de vedere juridic ∫i Ón plan interna˛ional.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Domnul deputat Bolca∫.

Nu putem trece peste sus˛inerile Guvernului Ón aceast„ problem„ ∫i atunci v„ propun, Ón mod formal ∫i ritos, doamn„ pre∫edint„, s„ supune˛i la vot plenului Camerei Deputa˛ilor prelungirea termenului de aprobare tacit„ de la 45 la 60 de zile. Prin ceea ce a demonstrat ast„zi reprezentantul Guvernului rezult„ c„ e vorba despre o lege complex„ cu multe alte implica˛ii ∫i ne afl„m Ón ipoteza prev„zut„ de art. 75 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei.

V„ rog s„ supune˛i la vot prelungirea termenului de aprobare tacit„ la 60 de zile.

V„ mul˛umesc.

## **Doamna Daniela Popa:**

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat.

Grupul parlamentar al P.N.L. Ó∫i men˛ine propunerea,

da?

Trebuie s„ supun la vot Ón ordine.

V„ rog, domnule deputat Pavelescu.

V„ rog frumos, c„ nu mai ie∫im din h„˛i∫ul procedurilor!

## **Domnul Aurelian Pavelescu:**

P.N.L.-ul e foarte Óngrijorat...

S„ m„ lase s„ vorbesc!

Parlamentul poate s„ spun„ da sau nu, e o problem„ care nu poate fi reparat„ de Guvern, pentru c„ acordul este semnat cu partea ungar„, este ∫i ratificat de Ungaria. Ungaria a ratificat acest acord Ón noiembrie, Parlamentul Ungariei, Ón 15 minute. Nu se mai poate reveni asupra acordului. Nu se poate reveni Ón Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i cu modific„ri asupra acordului. St„m aici, de fapt, ca s„ salv„m onoarea c‚torva persoane din Guvern, care au semnat un acord Ómpotriva intereselor Rom‚niei. Despre asta este vorba aici.

Procedura este urm„toarea, v„ rog s„ trecem la dezbateri ∫i la vot. Lucrurile sunt foarte simple, este da sau nu. ™i peste o or„, ∫i peste dou„ s„pt„m‚ni vom fi exact Ón aceast„ situa˛ie: da sau nu.

## **Doamna Daniela Popa:**

Mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Titu Gheorghiof, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

V„ rog, opri˛i discu˛iile din sal„.

Domnul deputat Gheorghiof ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Stima˛i colegi,

Eu am o singur„ interpretare, ca s„ zic a∫a, s„ v„ solicit asupra regulamentului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 Regulamentul nostru este foarte clar, Constitu˛ia, la fel. Bunul coleg Bolca∫, pe care din nou Ól apreciez pentru modul logic Ón care sus˛ine prevederile regulamentului — de∫i un mare Ónainta∫ francez a zis c„ de obicei logica nu are ce c„uta Ón politic„ —, iat„, demonstreaz„ colegul nostru c„ exist„ o logic„ ∫i Ón politic„.

Interesele ˛„rii sunt mai presus de orice. Interesele ˛„rii cred c„ ast„zi trebuie s„ ofere Ón˛elepciunea de a hot„rÓ asupra propunerii pe care colegul nostru Bolca∫ a f„cut-o. ™i procedural, ∫i regulamentar, doamn„ pre∫edint„, este s„ aprob„m prelungirea acestui termen, pentru c„ de plenul Camerei Deputa˛ilor depinde un tratat pentru a fi dezb„tut cu consisten˛„ ∫i cu ra˛iune Ón Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i cu privire la tot ce cuprinde acest tratat.

V-a∫ ruga s„ solicita˛i plenului Camerei Deputa˛ilor aceast„ prelungire de termen la termenul maxim pe care-l prevede Constitu˛ia Rom‚niei, 60 de zile, ∫i pe urm„, potrivit art. 109 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, s„ trece˛i totu∫i peste aceste prevederi care v„ las„ dumneavoastr„ puterea ∫i decizia de a trimite la comisie, tot prin votul plenului Camerei Deputa˛ilor, ∫i s„ nu ave˛i Ón vedere prevederea regulamentar„ de la art. 109 care v„ d„ dreptul s„ trimite˛i dumneavoastr„ la comisie f„r„ votul Camerei Deputa˛ilor acest proiect al tratatului Rom‚niei cu Ungaria privind Funda˛ia îGojdu“, pentru c„ sunt sigur c„ atunci c‚nd raportul va reveni Ón plenul Camerei Deputa˛ilor, sigur, prin vot vom acorda absolut tot sprijinul care este necesar pentru ca interesele Rom‚niei s„ nu fie prejudiciate.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Domnul deputat Bolca∫, tot pe procedur„, pofti˛i.

V-a∫ ruga s„ fim aten˛i, pentru c„ exist„ dou„ probleme diferite. Una este prelungirea termenului, ∫i alta este retrimiterea la comisie.

Prelungirea termenului am solicitat-o Ón considera˛ia activit„˛ii interna˛ionale a Guvernului Rom‚niei, a∫tept‚nd de la reprezentan˛ii Guvernului clarific„ri asupra modului Ón care mai pot ac˛iona la aceast„ or„. Retrimiterea la comisie este absolut neregulamentar„, pentru c„ nu exist„ nici un motiv, chiar explica˛iile Guvernului Ón leg„tur„ cu dezbaterea Ón comisie.

Repet, suntem Óntr-un acord interna˛ional. Nu avem altceva de f„cut dec‚t s„ a∫tept„m ca Guvernul s„-l denun˛e unilateral, ∫i este treaba d‚nsului s„-∫i repare, dac„ a fost o gre∫eal„, Ón acest mod, sau s„-l supunem dezbaterii pronun˛‚ndu-ne noi asupra admiterii sau respingerii sale. La comisie nu am ce s„ mai dezbat la aceast„ or„, clar, cert ∫i categoric.

Deci, doamn„ pre∫edint„, ca s„ nu v„ re˛in aten˛ia, ∫i doamnelor ∫i domnilor colegi, o propunere este prelungirea la 60 de zile, care Ónseamn„ votul Camerei, a doua propunere este retrimiterea la comisie, care Ónseamn„ alt vot al Camerei.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Pe procedur„, domnule deputat Sergiu Andon, ave˛i cuv‚ntul. Ca procedur„, ca deputat, domnul deputat Sergiu Andon, v„ rog.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

V„ mul˛umesc, domnule deputat Tudor.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Sper c„ domnul vicepre∫edinte Lucian Augustin Bolca∫, care ∫tie c„ Ón mod real Ól pre˛uiesc, ∫i-i pre˛uiesc cuno∫tin˛ele juridice ∫i acuitatea de interpretare a Constitu˛iei ∫i a regulamentului, nu se va sup„ra dac„ voi Óncerca s„ nuan˛ez propunerile Domniei sale, de fapt, prima propunere, iar a doua s-o combat, din dorin˛a unei hot„r‚ri perfect constitu˛ionale pe care ar urma s„ o ia plenul.

A∫adar, Ón ceea ce prive∫te propunerea de prelungire, rog inclusiv pentru stenogram„ ca enun˛ul problemei supuse votului s„ fie urm„torul, ∫i anume: îVotul, dac„ plenul Camerei aprob„ sau nu calificarea proiectului drept proiect de lege de complexitate deosebit„, Ón conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) teza a 2-a din Constitu˛ia Rom‚niei.“

Diferen˛a de nuan˛„ ∫i, repet, contez pe ideea c„ domnul vicepre∫edinte va fi de acord cu aceast„ nuan˛are, este aceea c„ nu putem spune cu siguran˛„ constitu˛ional„ c„ legea fundamental„ ne d„ dreptul s„ prelungim, prelungirea sau neprelungirea e o institu˛ie a regulamentului, or, aici incident„ e Ón primul r‚nd Constitu˛ia. Dar Constitu˛ia prevede f„r„ s„ defineasc„ altfel categoria de legi de complexitate deosebit„ asimilate codurilor care, calificate astfel, atrag Ón mod automat termenul de 60 de zile.

Œn concluzie, propun ca aceasta s„ se supun„ votului, pentru acurate˛ea constitu˛ional„ a hot„r‚rii noastre, ∫i anume calificarea proiectului de lege drept lege de importan˛„ deosebit„, Ón sensul, cu precizarea aceasta, Ón sensul art. 75 alin. (2) teza a 2-a din Constitu˛ia Rom‚niei.

Œn ceea ce prive∫te temeiul trimiterii la comisie, poate c„ nu repet‚ndu-m„, ci fiind mai explicit ∫i mai concis, consider c„ temeiul, asta ar fi o a doua propunere supus„ votului, Óntr-adev„r, trebuie votate diferit, dar ca s„ nu mai iau cuv‚ntul o dat„, temeiul retrimiterii la comisie este raportul inerent, subliniez, inerent contradictoriu al concluziilor comisiei ∫i con˛inutul raportului s„u, adic„ Óntr-una ∫i aceea∫i ∫edin˛„, Óntr-una ∫i aceea∫i componen˛„, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i o dat„ a respins propunerea de respingere, f„r„ discutare pe articole a proiectului de lege, iar Ón final, Ón aceea∫i compunere ∫i aceea∫i ∫edin˛„, nu a aprobat proiectul de lege, ceea ce Ónseamn„ tot o respingere. Explicitarea acestor dou„ op˛iuni aparent contradictorii consider c„ reprezint„ un temei pentru Óntoarcerea, pentru retrimiterea la comisie, condi˛ionat, bineÓn˛eles, condi˛ionat de votul favorabil la prima propunere, aceea de, cum a spus domnul Bolca∫, prelungire a termenului, respectiv de recalificare a proiectului de lege.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Marcu Tudor. Tot pe procedur„, da? V„ rog.

V„ mul˛umesc frumos, doamn„ pre∫edinte ∫i dumneavoastr„, c„ Ómi acorda˛i un minut de aten˛ie. Œnt‚mpl„tor ast„zi ∫i poate nu pentru singura dat„ to˛i cei care au vorbit au avut dreptate. Nimeni nu poate fi contestat Ón esen˛a lucrurilor afirmate de el la acest microfon.

Ca s„ ie∫im din impas, s„ decel„m pu˛in nuan˛a celor spuse Ón alin. (2) din art. 75 din Constitu˛ie. Prima Camer„ sesizat„ se pronun˛„ Ón termen de 45 de zile. Cine a stabilit acest termen? Œnt‚i Biroul permanent, dup„ aceea legiferat de c„tre noi, nu legiferat, restabilit de c„tre noi Ón plen. Cine poate spune c„ a fost bine sau r„u acest termen? BineÓn˛eles, exclusiv tot plenul, situa˛ie Ón care ne g„sim acum. Modul de discu˛ie, modul de rezolvare a acestei treceri de la 45 la 60 de zile nu se spune nic„ieri. Noi nu am mai fost pu∫i Óntr-o astfel de situa˛ie ∫i dac„ nu se interzice undeva anume modalitatea de rezolvare o propunem noi acum ca singura modalitate de rezolvare fiind aceea ca acel institut, acea form„ care a propus primul termen s„ poat„ reveni la propunere ∫i s„-l adopte pe cel de-al doilea termen, ∫i anume pentru coduri ∫i alte legi, pentru acest caz de complexitate deosebit„ termenul este de 60 de zile. Œnt‚mpl„tor, atunci c‚nd Biroul permanent a citit aceast„ propunere legislativ„ nu ∫i-a dat seama de complexitatea acestei propuneri legislative. Dar noi ne d„m seama, iat„, f„r„ rezerve, f„r„ excep˛ie, toat„ lumea, de aceast„ complexitate. Deci ne Ónscriem perfect Ón fraza a doua din alin. (2) art. 45: îPentru legi de complexitate deosebit„ termenul este de 60 de zile“. Deci este perfect legal s„ punem la vot nu prelungirea, ci stabilirea corect„ a acestui termen nu de 45 de zile, ci de 60 de zile.

Œn al doilea r‚nd, eu, ca ∫i mul˛i dintre dumneavoastr„, de altfel, dac„ nu chiar to˛i, am stat de vorb„ cu al˛ii de multe ori referitor la aceast„ propunere legislativ„. Propunerea face Ónc„ o dovad„ a faptului c„ Ceau∫escu ∫i Gheorghiu-Dej nu au murit. Nu au murit! S„ v„ spun de ce. S-a f„cut Ón vechea form„ de guvern„m‚nt trecerea din proprietate privat„ Ón proprietatea statului. Statul, acum, prin aceast„ propunere de lege, acest tratat ∫i-a Ónsu∫it un bun care nu-i apar˛ine. Acel bun este al Bisericii Ortodoxe, nu al statului. E ca ∫i cum, dragii mei colegi, statul ar veni, Ónt‚mpl„tor fiind un anume ∫ef de stat dou„ zile la guvernare, ∫i spune: îV„ iau, domnule Tab„r„, locuin˛a ∫i o fac cadou la minoritatea kurd„ din Rom‚nia“. Acest lucru este inadmisibil! De ce ar fi admisibil„ aceast„ interven˛ie a Guvernului? Dar eu g„sesc scuze totu∫i ∫i Guvernului, pentru c„ sunt de bun„-credin˛„. ™i zic a∫a: A fost pus Óntr-o astfel de situa˛ie for˛at, ∫i nu fortuit, cum gre∫it se Óntrebuin˛eaz„ termenul, iar dorin˛a explicit„, cine nu Ón˛elege aceasta se preface c„ nu Ón˛elege, a Guvernului este s„ nu scoat„ el castanele din foc cu m‚na lui acum, pentru c„ nici nu poate, vorba domnului Pavelescu. Nu mai are modalitate corect„, legislativ„ de a ie∫i din impasul Ón care s-a b„gat singur, dorit sau nu, con∫tient sau nu. Aceast„ posibilitate o

avem exclusiv noi. De aceea, st‚nd de vorb„ cu cei mai mul˛i oameni din sfera guvernamental„, nu mai zic ∫i din celelalte partide, indiferent c„ Ón mare zic to˛i a∫a, s„ nu dea r„u la imagine, dar Ón particular to˛i au c„zut de acord ∫i au exprimat acest acord explicit c„ este dorin˛a tuturor ca Parlamentul s„-∫i asume aceast„ responsabilitate. Ca atare...

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Marcu Tudor:**

Ca atare, imediat, doamn„, am terminat, ultima fraz„... Ca atare, Ón˛elegem cu to˛ii impasul Ón care se g„se∫te Guvernul, dorin˛a acestuia ca noi s„ ne asum„m aceast„ responsabilitate, lucru pe care Ól vom face noi, cu con∫tien˛a fiec„ruia dintre noi ∫i a aleg„torilor care ne-au trimis aici din toate sferele de influen˛„, dac„ vre˛i, sau din toate regiunile ˛„rii, cu at‚t mai mult din Ardeal, ca acest proiect de lege s„ fie votat ∫i respins ori acum, ori peste 60 de zile; peste 15 zile, c‚nd se face termenul de 60.

Ca atare, v„ propun, doamna pre∫edinte, dac„ trece˛i, ∫i eu propun asta, la termenul de 60 de zile, dac„ nu, s„

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Ultimul vorbitor, domnul deputat Relu Fenechiu. V„ rog.

V„ mul˛umesc. Stima˛i colegi,

Vreau s„ v„ garantez un lucru. Grupul parlamentar al P.N.L. nu dore∫te ca aceast„ lege s„ treac„ prin aprobare tacit„. Asta v-o spunem cu siguran˛„.

2. Guvernul Rom‚niei nu dore∫te ca aceast„ lege s„ treac„ prin aprobare tacit„.

De aceea, doamn„ pre∫edinte, v„ rog s„ aplica˛i art. 70 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, care spune foarte clar c„ proiectul se trimite spre reexaminare comisiei sesizate Ón fond, la propunerea ini˛iatorului sau a unui grup parlamentar. At‚t ini˛iatorul, c‚t ∫i un grup parlamentar au propus acest lucru, v-am promis c„ nu dorim s„ se treac„ prin aprobare tacit„, Ón cel mai scurt timp se poate veni aici cu un punct de vedere comun, ∫i aceast„ lege va trece a∫a cum Ó∫i dore∫te Parlamentul. V„ mul˛umesc.

V„ rog, am o problem„ de procedur„...

Nu, mul˛umesc mult, domnule deputat. Nu, v„ rog mult. 30 de secunde.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006

## **Domnul Marcu Tudor:**

V„ rog s„ m„ asculta˛i. Este procedur„ simpl„, eu... Óntr-o singur„ propozi˛ie... Dac„ Domnia sa are dreptate, ∫i Ónclin s„ cred c„ are dreptate, ie∫irea din aceast„ situa˛ie prin propunerea Domniei sale este numai dup„ ce se aprob„ termenul de 60 de zile, deoarece dac„ Ól trimi˛i, dac„ Ól trimi˛i ast„zi s„ vin„ tot ast„zi nu rezolv„m nimic. Dac„ se aprob„ acel termen suplimentar de 15 zile, se poate trimite la comisie, este timp suficient pentru tot ceea ce a˛i propus Domnia voastr„.

V„ rog s„ ave˛i grij„ cum v„ comporta˛i cu mine, domnule, eu nu v„ persiflez ∫i nici nu-mi bat joc de dumneavoastr„, cu toate c„ dup„ cum ar„ta˛i a˛i merita!

V„ mul˛umesc _._

## **Doamna Daniela Popa:**

## V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ preg„ti˛i cartelele pentru vot. Propunerea referitoare la art. 75 din Constitu˛ie prevaleaz„ asupra celorlalte propuneri, deci prima propunere pe care o supun la vot este calificarea acestui proiect de lege ca proiect de lege de complexitate deosebit„ care presupune ∫i prelungirea termenului de aprobare tacit„ la 60 de zile.

V„ rog frumos s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a.

Deci votul îda“ Ónseamn„ pentru prelungirea la 60 de zile. Œnregistra˛i-v„ prezen˛a ∫i vota˛i, v„ rog.

Sf‚r∫itul votului.

S„ vedem ∫i rezultatul votului. 195 de voturi pentru, 20 Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri.

Deci proiectul a fost calificat ca proiect de complexitate deosebit„, cu prelungirea termenului la 60 de zile.

Urmeaz„ al doilea vot, retrimiterea la comisie.

V„ rog s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a. Urmeaz„ procedura de vot.

V„ rog s„ vota˛i. Sf‚r∫itul votului.

S„ vedem ∫i rezultatul. 113 voturi pentru, 113 voturi Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri.

Propunerea a picat.

V„ rog, are cuv‚ntul domnul Ponta.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Cred c„ e necesar s„ Ón˛elegem, s„ discut„m Ón primul r‚nd, s„ Ón˛elegem rezultatul votului, ∫i anume partea pozitiv„, faptul c„ legea nu-∫i Ómpline∫te termenul de aprobare tacit„, se prelunge∫te cu 15 zile acest termen, dac„ calculez eu bine, pe 14 martie, dar nefiind admis„ cererea de transmitere, de retrimitere la comisie, Ón˛eleg c„ o avem Ónc„ Ón discu˛ia plenului, a∫a c„ putem discuta ast„zi, da?

V„ mul˛umesc.

Da, a∫a este. V„ mul˛umesc.

Pentru c„ ieri a avut loc raportul prezentat de comisia sesizat„ Ón fond, a avut cuv‚ntul ∫i reprezentantul ini˛iatorului.

Domnule ministru Bogdan Olteanu, mai dori˛i s„ lua˛i cuv‚ntul pentru sus˛inerea proiectului sau trecem direct la dezbaterile generale? Nu dori˛i.

Dezbateri generale.

V„ rog, din partea grupurilor parlamentare, dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L.? V„ rog, domnule deputat.

Grupul parlamentar al P.N.L. cere o jum„tate de or„ pauz„ de consult„ri.

## **Doamna Daniela Popa:**

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D. parc„ ∫i-a Ónregistrat... Domnul Iordache... Nu...

™ti˛i foarte bine c„ la 11,30 este votul final. Œn˛eleg c„ Ón Grupul parlamentar al P.N.L. nu se dore∫te s„ se discute ast„zi acest proiect de lege. Pauz„ o jum„tate de or„, p‚n„ la votul final.

## **Doamna Daniela Popa:**

## Domnilor secretari,

V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile la prezidiu ca s„ putem Óncepe ∫edin˛a consacrat„ voturilor finale.

Domnul deputat Ponta este invitat la prezidiu. Domnule secretar Ponta, v„ a∫tept„m la ∫edin˛„. Stima˛i colegi,

Ocupa˛i-v„ locurile Ón sal„ ∫i preg„ti˛i-v„ cartelele de vot. Avem 23 de proiecte de lege pentru votul final, cele discutate Ón ∫edin˛a de joi din s„pt„m‚na trecut„, plus peste 90 de proiecte de lege cu raport de respingere din partea comisiilor sesizate Ón fond.

V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile.

Stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile. Este al treilea apel pe care vi-l fac, stima˛i colegi. V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„. Trecem la votul final.

Primul proiect de lege, proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 111/2006 privind desf„∫urarea Ón siguran˛„ a activit„˛ilor nucleare. Proiectul de lege are caracter organic.

Preg„ti˛i cartelele de vot, v„ rog, Ónregistra˛i-v„ prezen˛a ∫i v„ rog s„ vota˛i. Œncheiem procedura de vot, s„ vedem rezultatul. Pentru propunerea legislativ„ 207 voturi, Ómpotriv„ — 5 voturi, ab˛ineri — 3 voturi.

Proiectul de lege a fost aprobat. 6 nu au votat.

Al doilea proiect de lege, de fapt e propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 114/1996, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

V„ rog s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i s„ vota˛i.

- Œncheiem procesul de votare.

S„ vedem rezultatul: 123 de voturi pentru, 112 Ómpotriv„ ∫i 8 ab˛ineri.

62 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006

Caracterul fiind ordinar, propunerea legislativ„ a fost adoptat„.

Urmeaz„ proiectul de Lege privind protec˛ia drepturilor salaria˛ilor Ón cazul transferului Óntreprinderii, al unit„˛ii sau al unor p„r˛i ale acestora. Proiectul de lege are caracter organic.

V„ rog s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i s„ vota˛i. Procedur„ de vot Óncheiat„.

S„ vedem rezultatul: 232 de voturi pentru, 4 Ómpotriv„, o ab˛inere.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Propunerea legislativ„ pentru declararea comunei Livada, jude˛ul Satu Mare, ora∫. Lege cu caracter organic.

Œnregistra˛i-v„ prezen˛a la vot ∫i vota˛i, v„ rog.

Sf‚r∫itul procedurii de vot.

- S„ vedem rezultatele: 208 voturi pentru, 23 Ómpotriv„,

- 4 ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ av‚nd caracter organic a fost adoptat„.

Urmeaz„ proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adi˛ional convenit prin Notele verbale schimbate Óntre Ministerul Afacerilor Externe din Rom‚nia ∫i Ministerul Afacerilor Externe din Republica Albania, Ón numele Guvernului Rom‚niei ∫i al Consiliului de Mini∫tri al Republicii Albania, transmise la Bucure∫ti la 26 mai 2005, ∫i respectiv la Tirana la 15 iulie 2005, pentru modific„ri aduse la Acordul dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Albania privind promovarea ∫i protejarea reciproc„ a investi˛iilor, semnat la Bucure∫ti la 11 mai 1994. Proiectul de lege are caracter ordinar.

- Œl

- Ómpotriv„, o ab˛inere.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 481/2004 privind protec˛ia civil„. Proiectul de lege are caracter organic.

- V„ rog s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i s„ vota˛i.

- Œncheiem procedura de vot.

- S„ vedem rezultatele: 229 de voturi pentru, dou„

- Ómpotriv„, 5 ab˛ineri.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Urmeaz„ proiectul de Lege privind ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Italiene privind reglementarea ∫i gestionarea fluxurilor migratorii Ón scop lucrativ, semnat la Roma la 12 octombrie 2005. Legea are caracter ordinar.

- Œncepem procedura de vot.

- V„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i vota˛i, v„ rog.

- Œncheiem procedura de vot. S„ vedem rezultatele: 242

- de voturi pentru, un vot Ómpotriv„, 4 ab˛ineri.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Urmeaz„ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 144/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigur„rilor pentru ∫omaj ∫i stimularea ocup„rii for˛ei de munc„. Proiectul de lege are caracter organic. Œncepem procedura de vot. V„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i vota˛i, v„ rog.

Œncheiem procedura de vot.

- 244 de voturi pentru, 8 voturi Ómpotriv„, zero ab˛ineri. Proiectul de lege a fost adoptat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 157/2005 pentru modificarea alin. (3) al art. 3 din Legea nr. 682/2002 privind protec˛ia martorilor. Proiectul de lege are caracter organic. Œncepem procedura de vot. Œnregistra˛i-v„ prezen˛a, v„ rog. ™i votul.

Œncheiem procedura de vot.

- S„ vedem rezultatele. 243 de voturi pentru, 5 voturi

- Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Urmeaz„ propunerea legislativ„ pentru completarea articolului 2 din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurat„ cu Óncepere de la 6 martie 1945, precum ∫i celor deportate Ón str„in„tate ori constituite Ón prizonieri. Propunerea legislativ„ are caracter ordinar.

- Œncepem procedura de vot. V„ rog s„ v„ Ónregistra˛i

- prezen˛a ∫i s„ vota˛i.

Se Óncheie procedura de vot.

- S„ vedem rezultatele. 97 voturi pentru, 128 voturi

- Ómpotriv„, 39 ab˛ineri.

Legea are caracter ordinar. Nu a fost adoptat„.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 143/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru Ónc„lzirea locuin˛ei, precum ∫i a unor facilit„˛i popula˛iei pentru plata energiei termice. Proiectul de lege are caracter ordinar. Œncepem procedura de vot. V„ rog s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i s„ vota˛i.

Putem Óncheia procesul de votare.

- S„ vedem rezultatele. 239 de voturi pentru, 8 voturi

- Ómpotriv„, 7 ab˛ineri.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Urmeaz„ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 49/2005 pentru completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 11/2004 privind stabilirea unor m„suri de reorganizare Ón cadrul administra˛iei publice centrale. Proiectul de lege are caracter ordinar.

Œncepem procedura de vot. V„ rog s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i s„ vota˛i.

Putem Óncheia procesul de votare.

- S„ vedem rezultatele. 226 voturi pentru, 23 Ómpotriv„,

- 7 ab˛ineri.

Proiectul de lege a fost adoptat.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Stima˛i colegi,

A∫ ruga prin intermediul dumneavoastr„, dac„ sunte˛i de acord, ca doamna pre∫edinte s„ ne explice ce anume vot„m, deoarece pe acest program pe care-l avem Ón fa˛„ unele voturi sunt date pentru respingerea proiectului de lege, altele pentru aprobarea proiectului de lege, dar nici unul nu ni se explic„ aici. A∫a Ónc‚t, unii dintre noi, de bun„-credin˛„, ca s„ treac„ proiectul de lege f„r„ s„ ∫tie c„ prin trecerea acelui proiect de fapt se propune respingerea ∫i a trecut respingerea, a∫ ruga-o, deci, pe doamna pre∫edinte, Ón cazul Ón care este propus„ respingerea ∫i nu este explicitat„ aici, Ón programul nostru, s„ spun„ Domnia sa, a∫a cum e normal de altfel, de la pupitru.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din c‚te ∫tiu, proiectele de lege sunt propuse pentru adoptare, au fost discutate Ón ziua de joi, s„pt„m‚na trecut„.

Urmeaz„ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 156/2005 privind suplimentarea num„rului maxim de posturi finan˛at pentru Cancelaria Primului-Ministru. Proiectul de lege are caracter ordinar.

- Œncepem procedura de vot. V„ Ónregistra˛i prezen˛a, v„

- rog, ∫i votul.

- Œnchidem procesul de votare.

- S„ vedem rezultatele. 135 de voturi pentru, 119 voturi

- Ómpotriv„, 5 ab˛ineri.

- Proiectul de lege av‚nd caracter ordinar este adoptat. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de

- urgen˛„ a Guvernului nr. 173/2005 pentru modificarea alin. (2) al art. 8 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 11/2004 privind stabilirea unor m„suri de reorganizare Ón cadrul administra˛iei publice centrale. Proiectul de lege are caracter ordinar.

- Œncepem procedura de vot. V„ Ónregistra˛i prezen˛a, v„

- rog, ∫i votul.

- Œncheiem procesul de votare.

- Rezultatele sunt urm„toarele: 219 voturi pentru,

- 33 voturi Ómpotriv„, 8 ab˛ineri.

- Proiectul de lege are caracter ordinar. Adoptat.

Urmeaz„ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 147/2005 pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 44/2005 privind unele m„suri pentru construirea ∫i/sau reabilitarea caselor de locuit din zonele afectate de inunda˛iile produse Ón anul 2005. Proiectul de lege are caracter ordinar.

Œncepem procedura de vot. V„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i votul, v„ rog.

Cred c„ putem Óncheia procedura de vot. S„ vedem rezultatele. 246 de voturi pentru, 9 Ómpotriv„, 4 ab˛ineri. Proiectul de lege a fost adoptat.

Urmeaz„ proiectul de Lege pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a re˛elei de drumuri na˛ionale din Rom‚nia. Proiectul de lege are caracter ordinar.

Œncepem procedura de vot. V„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i votul, v„ rog.

Putem Óncheia procedura de vot.

- Rezultatul: 103 voturi pentru, 157 voturi Ómpotriv„,

- dou„ ab˛ineri.

Proiectul de lege are caracter ordinar. Nu a fost adoptat.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea articolului 85 din Ordonan˛a Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval.

Propunerea legislativ„ are caracter ordinar.

Œncepem procedura de vot. V„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i v„ rog s„ vota˛i. Œncheiem procedura de vot. V„ rog, rezultatele. Voturi pentru, 42, Ómpotriv„, 208, ab˛ineri, 8.

Propunerea legislativ„ a avut caracter ordinar. Nu s-a adoptat.

Urmeaz„ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 169/2005 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 33/2004 privind aprobarea Programului de dezvoltare a Sistemului na˛ional de transport al gazelor naturale

pentru alimentarea cu gaze naturale a unor localit„˛i Ón perioada mai 2004—noiembrie 2005. Proiectul de lege are caracter ordinar.

Œncepem procedura de vot. V„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i votul, v„ rog.

Putem Óncheia procedura de vot.

Rezultatul votului este urm„torul: 229 de voturi pentru, 16 voturi Ómpotriv„, o ab˛inere.

Proiectul de lege av‚nd caracter ordinar a fost adoptat.

Urmeaz„ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 168/2005 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub form„ de Ómprumut, a unor cantit„˛i de combustibil pentru Societatea Comercial„ de Producere a Energiei Electrice ∫i Termice îTermoelectrica“ — S.A., filialele sale, Complexurile energetice Craiova, Rovinari ∫i Turceni, Regia Autonom„ pentru Activit„˛i Nucleare — Sucursala ROMAG-TERMO ∫i centralele termice ∫i electrice de termoficare aflate Ón administrarea consiliilor jude˛ene ∫i locale. Proiectul de lege are caracter ordinar.

- Œncepem procedura de vot. V„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i

- votul, v„ rog.

Putem Óncheia procesul de votare.

- Rezultatul vot„rii este urm„torul: 221 de voturi pentru,

- 28 Ómpotriv„, 6 ab˛ineri.

- Proiectul de lege a fost adoptat.

Urmeaz„ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 164/2005 privind diminuarea valorii bunurilor care alc„tuiesc domeniul public al statului Ón vederea recuper„rii valorii r„mase neamortizate de c„tre Compania Na˛ional„ de Transport al Energiei Electrice îTranselectrica“ — S.A. Proiectul de lege are caracter ordinar.

- Œncepem procedura de vot. V„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i

- votul, v„ rog.

- Œntrerupem procesul de votare.

- Rezultatul vot„rii este urm„torul: 215 voturi pentru,

- 24 Ómpotriv„, 13 ab˛ineri.

- Proiectul de lege a fost adoptat.

Propunerea legislativ„ pentru consacrarea zilei de 8 aprilie ca îS„rb„toarea etniei romilor din Rom‚nia“. Propunerea legislativ„ are caracter ordinar.

Œncepem procedura de vot. V„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i votul, v„ rog.

Œntrerupem votul.

Rezultatul este urm„torul: 209 voturi pentru, 30 voturi Ómpotriv„, 12 ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ a fost adoptat„.

Urmeaz„ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 124/2005 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea ∫i sanc˛ionarea faptelor de corup˛ie. Proiectul de lege are caracter organic.

Œncepem procedura de vot. V„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i votul, v„ rog.

Putem Óntrerupe procesul de votare.

- Rezultatul este urm„torul: voturi pentru 142, Ómpotriv„

- 106, ab˛ineri 16.

Proiectul de lege av‚nd caracter organic nu a fost adoptat.

Urmeaz„ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 163/2005 pentru modificarea Legii nr. 102/2005 privind Ónfiin˛area,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale de Supraveghere a Prelucr„rii Datelor cu Caracter Personal.

Proiectul de lege are caracter organic.

Œncepem procedura de vot. V„ rog s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i votul.

Putem Óntrerupe procesul vot„rii.

Rezultatul este urm„torul: 148 de voturi pentru, 105 voturi Ómpotriv„, 7 ab˛ineri.

Proiectul de lege av‚nd caracter organic nu a fost adoptat.

Acestea au fost proiectele de lege care au fost discutate s„pt„m‚na trecut„ Ón ziua de joi.

Urmeaz„ un num„r cred c„ de peste 90 de proiecte de lege care au raport de respingere din partea comisiilor sesizate Ón fond.

Domnul deputat Márton Árpad.

Doamn„ pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Dintre aceste legi, numai acelea pot fi trecute pe ordinea de zi de vot final care au avut dezbatere general„ Ón plen normal ∫i au fost trimise pentru vot final.

## **Doamna Daniela Popa:**

Ave˛i dreptate, domnule deputat. Cel pu˛in discu˛iile generale trebuiau pentru fiecare proiect de lege.

Aceast„ ∫edin˛„ este consacrat„ strict voturilor finale. Œnseamn„ c„ aceste proiecte de lege vor figura pe ordinea de zi de joi.

Mul˛umesc.

™edin˛a se Óncheie.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|123311

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 22/10.III.2006 con˛ine 64 de pagini.** Pre˛ul: 13,44 lei noi/134.400 lei vechi