Gheorghe Chiper

îCum devin lozincile descentraliz„rii pretexte autonomiste“

De peste un deceniu, la nivel institu˛ional se duce o campanie acerb„ pentru o a∫a-zis„ descentralizare administrativ„, pentru a acorda mai mult„ putere autorit„˛ilor jude˛ene ∫i locale, ˛inute p‚n„ atunci Ón chingile birocratice ale guvernelor anterioare. Œn treac„t fie spus, p‚n„ atunci s-au transferat c„tre administra˛iile locale dreptul ∫i obliga˛ia de a gestiona activit„˛ile din Ónv„˛„m‚nt ∫i s„n„tate, precum ∫i unele servicii de interes larg, printre care cele cu specific edilitargospod„resc, agricol ∫i social-cultural.

Œn perioada 1996—2000, tenta˛ia descentraliz„rii a atins apogeul, declar‚ndu-se m„suri, ac˛iuni ∫i obiective care s„ produc„ o adev„rat„ revolu˛ie Ón sistem.

S-a reu∫it doar o modificare a Legii finan˛elor ∫i bugetelor locale, care n-a constituit nici pe departe saltul calitativ Ón planul descentraliz„rii ∫i consolid„rii financiare a localit„˛ilor ∫i jude˛elor. Au crescut, ce-i drept, veniturile ∫i taxele locale de c‚teva ori, dar Ónlocuirea transferurilor de fonduri de la bugetul de stat pentru investi˛ii ∫i protec˛ie social„ cu cote ∫i sume defalcate din unele venituri ale statului n-au adus nici un beneficiu bugetelor locale, aceste sume fiind determinate ∫i distribuite tot la nivel central.

Dac„ dup„ anul 2000 ∫i p‚n„ la alegerile din 2004 Guvernul P.S.D. a continuat procesul descentraliz„rii administrative Ón etapele lui fire∫ti, f„r„ surle ∫i tr‚mbi˛e, dup„ instalarea noului Guvern al Alian˛ei portocalii, Ón 2005, campania mediatic„ pentru realizarea unei îadev„rate descentraliz„ri“ a fost ridicat„ la noi cote de intensitate. Asist„m acum la o adev„rat„ obsesie na˛ional„ pe aceast„ tem„ care, din p„cate, acutizeaz„ confruntarea din interiorul alian˛ei ∫i abate aten˛ia de la adev„ratele probleme ale guvern„rii. Pentru c„, orice s-ar spune, nu v„d important ca prin noul proiect al legii care se afl„ acum Ón dezbaterea grup„rilor politice ini˛iatoare s„ avem pe viitor directori de ∫coli ∫i de spitale numi˛i de consilierii locali ∫i jude˛eni; nu v„d nici ce ar putea aduce benefic trecerea direc˛iilor agricole sub autoritatea consiliilor jude˛ene, ∫tiind c„ fondurile pentru subven˛ionarea sectorului vin p‚n„ la ultima localitate pe o cale strict ierarhic„.

Este tot mai evident faptul c„ avem de-a face doar cu subterfugii, cu alte lozinci pe aceea∫i tem„ ∫i Ón acelea∫i scopuri cu iz electoral.

Din p„cate, exis„ Óns„ ∫i profitori din aceast„ campanie. Ei sunt cei care urm„resc autonomia teritoriului secuiesc ∫i se folosesc Ón acest scop de necesitatea, fals„, a descentraliz„rii, a Ónt„ririi economico-financiare a teritoriului prin propriile for˛e, f„r„ a se supune repartiz„rii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 centralizate, care, spun ei, Ói dezavantajeaz„ Ón dauna altora.

Aceasta este iar„∫i o tez„ fals„ care permite invocarea autonomiei ca motiv pentru a elimina aloc„rile preferen˛iale de sume Ón mod centralizat spre alte jude˛e.