Minodora Cliveti

îDe 1 Mai, despre munc„“

Ziua de 1 Mai r„m‚ne, Ón calendarul zilelor notabile, Ziua Interna˛ional„ a Muncii, serbat„ Ón lume din 1889 ∫i Ón Rom‚nia din 1890, comemor‚nd victimele grevei generale a muncitorilor din Chicago.

Pentru rom‚ni ziua de 1 Mai are o semnifica˛ie ancestral„: Armindenii, s„rb„toarea instal„rii prim„verii, a reÓnvierii naturii, a verdelui crud, cum spunea Bacovia, pentru care Ciprian Porumbescu a compus celebrul s„u c‚ntec, preluat apoi ca imn al muncii.

La urma urmei exist„ o leg„tur„ clar„ Óntre Armindeni ∫i ziua muncii: Ónceputul de mai Ónsemna ∫i Ónceputul muncii la c‚mp, Ónsemna na∫terea speran˛ei Óntr-o recolt„ bogat„.

De∫i nu mai m„r∫„luim pe str„zi ∫i serb„m mai ales Armindenii, nu trebuie s„ uit„m c„, Ón cur‚nd, va trebui s„ g‚ndim Ón termenii Uniunii Europene, pentru care munca Ónseamn„ o activitate f„cut„ cu pricepere, tragere de inim„ ∫i profit pentru angajator ∫i angajat, Ón condi˛ii care s„ asigure egalitatea de ∫anse pentru femei ∫i b„rba˛i. Cu alte cuvinte, munca este o modalitate de Ómplinire a personalit„˛ii umane, prilejul manifest„rii unor calit„˛i Ónn„scute ∫i dob‚ndite, un mod de a cheltui 8 ore din via˛a zilnic„ Ón mod profitabil ∫i, uneori, chiar pl„cut, pentru c„ Europa secolului al XXI-lea pune pre˛ pe munca f„cut„ cu interes ori chiar cu pl„cere.

De la 1 mai 2007 rom‚nii vor cunoa∫te aceste principii _propriis sensibus_ , adic„ pe propria piele. Vor descoperi c„ nu orice diplom„ Ó˛i asigur„ automat un loc de munc„, vor vedea c„ este nevoie de m‚n„ de lucru ∫i Ón domenii mai pu˛in spectaculoase dec‚t ∫tiin˛ele politice, de pild„, ori managementul, domenii Ón care se ∫colesc mult prea mul˛i dintre tinerii no∫tri. Vor vedea c„ vechiul proverb rom‚nesc îmeseria este br„˛ar„ de aur“ este extrem de european, de vreme ce Ón Fran˛a, de pild„, e mare nevoie de oameni califica˛i Ón meserii diferite, de la osp„tar p‚n„ la instalator, dar se cere calificare real„.

Vor vedea c„ oamenii se bat pentru meseria lor: pescarii dintr-un mic sat francez, constr‚n∫i s„ pescuiasc„ anumite cantit„˛i de pe∫te ∫i numai Ón anumite perioade ale anului, nu Ó∫i abandoneaz„ calificarea, ci caut„ mijloace decise Ónl„untrul asocia˛iei lor pentru a convinge guvernan˛ii s„ Ói ajute s„ reziste.

Pentru c„ munca Ón Europa este organizat„. Dac„ nu se numesc Óntotdeauna sindicate, organiza˛iile acelora care muncesc sunt avoca˛ii neobosi˛i, bine informa˛i ∫i promp˛i ai membrilor lor ∫i au grij„ ca statul s„ ∫tie asta ∫i s„ ˛in„ seama de interesele lor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/12.V.2006 Pentru c„ munca Ón Europa nu este doar problema muncitorului, patronul are cel pu˛in tot at‚ta interes ca munca s„ fie corect f„cut„ ∫i corect pl„tit„, iar muncitorul european care Ónveste∫te prin munca ∫i personalitatea lui Ón Óntreprinderea patronului cere, de la o vreme, s„ participe la valorificarea echitabil„ a profitului. Deci nu se mai consider„ doar un prestator de munc„ ∫i un receptor de salariu.