Tiberiu Sergius Sb‚rcea

îDe ce cooperativa agricol„?“ Domnule pre∫edinte,

Doamnelor deputate ∫i domnilor deputa˛i,

A∫a dup„ cum bine cunoa∫tem, agricultura se realizeaz„ prin activitatea complex„ a mai multor factori. Pe l‚ng„ factorii pedoclimatici, factorul tehnologic, factorul financiar, factorul for˛ei de munc„, de o importan˛„ cov‚r∫itoare Ón realizarea programelor pe care le planific„m este modul Ón care se conduc ∫i organizeaz„ serviciile Ón agricultur„, respectiv aprovizionarea cu semin˛e, pesticide, Óngr„∫„minte, piese de schimb, motorin„, furaje, utilaje, asigurarea de animale de ras„ ∫i multe altele. Datorit„ faptului c„ fiecare dintre noi, la nivelul fermei, mai mici sau mai mari, cump„r„m cantit„˛i mici, nu putem negocia cu furnizorii pre˛uri convenabile. Este normal ca, Ón situa˛ia Ón care se cump„r„ cantit„˛i de 15-20 ori mai mari, s„ se poat„ negocia la pre˛uri mai mici pe unitatea de produs. De asemenea, desfacerea produselor agricole este mai u∫or negociabil„ Ón situa˛ia unor cantit„˛i mai mari, av‚nd posibilitatea de a negocia direct cu comercian˛ii mari ∫i organiza˛ii patronale, direct cu procesatorii, pe tipuri de produse.

Faptul c„ foarte mul˛i produc„tori agricoli se ocup„ ∫i de desfacerea produselor Ói cost„ mult timp pierdut, timp Ón care nu se pot ocupa efectiv de produc˛ia agricol„ proprie, fenomen care duce la sc„derea cantit„˛ii ∫i calit„˛ii.

Din aceste motive se ridic„ necesitatea unirii exploata˛iilor agricole Óntr-un organism mai mare care s„ uneasc„ eforturile r„zle˛ite ale micilor produc„tori agricoli ∫i care s„ creeze posibilitatea organiz„rii la nivel superior a exploata˛iilor agricole, Ón ideea organiz„rii serviciilor Ón agricultur„ pe o Óntindere mai mare ca suprafa˛„ ∫i num„r de agricultori, din care se desprinde ideea c‚∫tigului valoric mai mare.

Aceast„ structur„, Ón marea majoritate a ˛„rilor dezvoltate, se nume∫te cooperativ„ agricol„. La noi Óns„ aceast„ denumire induce ideea de cooperativ„ agricol„ de produc˛ie, care a fost etichetat„ drept colhoz.

Poate c„ din repulsia care exist„ fa˛„ de aceast„ denumire, de∫i legea este de mai mult timp Ón Parlament, Ón Óncercarea de a se dezbate pe comisii, nu s-a dus p‚n„ la cap„t.

Œn dezbaterea final„ Ón Camera Deputa˛ilor este Legea coopera˛iei, care va fi ca lege-cadru, dup„ care se va trece la dezbaterea legii pe activit„˛i specifice, dar Ón agricultur„ legea va trebui s„ se numeasc„ Legea cooperativei agricole sau un alt termen sinonim.

Legea despre care vorbim va reglementa modul de organizare ∫i func˛ionarea drepturilor ∫i obliga˛iilor ce revin at‚t membrilor, c‚t ∫i conducerii.

Seriozitatea unei astfel de organiza˛ii st„ Ón Óncrederea reciproc„ pe care ∫i-o acord„ membrii Óntre ei, Ón corectitudinea colectiv„ ∫i individual„, precum ∫i Ón gradul de profitabilitate.

Este necesar s„ fie prev„zute facilit„˛i financiare ∫i fiscale pentru organiza˛iile de tip cooperatist ale agricultorilor, c‚t ∫i participarea Ón dialogul social la nivel local ∫i central.