Stenogramă plen

Bun„ diminea˛a!

O zi dup„ voia Domniilor voastre! Œncepem cu interven˛iile deputa˛ilor.

Domnul Liviu Bara. Se preg„te∫te domnul Moisoiu. A˛i pierdut declara˛ia, domnule Bara? Dau cuv‚ntul la altcineva, uite, domnul Iordache de-abia a∫teapt„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Titlul interven˛iei mele de ast„zi este îLegea pentru alegerea autorit„˛ilor administra˛iei publice locale“.

Aceast„ lege reglementeaz„ regimul alegerilor pentru autorit„˛ile administra˛iei publice locale: consiliile locale, consiliile jude˛ene ∫i pentru primari, iar pentru bucure∫teni, consiliile locale de sector ∫i consiliul general, precum ∫i primarii de sectoare ∫i primarul general al Capitalei. Legea este structurat„ pe capitolele vechii legi, dar are ∫i importante modific„ri.

Dreptul de vot se va exercita numai Ón localitatea Ón care aleg„torul Ó∫i are domiciliul, situa˛ie Ón care se vor afla, Ón func˛ie de regulamentele militare, ∫i tinerii care satisfac stagiul militar. Œn acest fel, aleg„torul va vota Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ pe cei care Ói vor prezenta interesele Ón organele publice.

Av‚nd Ón vedere c„, de regul„, exist„ alian˛e electorale, acestea pot participa la alegeri numai pe listele alian˛ei. Œn ceea ce prive∫te alian˛ele politice, candida˛ii pot fi propu∫i at‚t pe listele alian˛ei, c‚t ∫i ale partidelor politice componente ale alian˛ei.

2. Face referire la o manifestare pa∫nic„ (?!) organizat„ de comunitatea maghiar„, î…o procesiune de circa 100.000 de oameni, care f„r„ s„ scoat„ un cuv‚nt au defilat cu o carte ∫i o lum‚nare Ón m‚n„“.

3. C„ îÓn ianuarie ∫i februarie 1990 au fost valuri de diversiune, Ón care s-a vehiculat ideea c„ maghiarii ar dori ruperea Ardealului, c„ i-ar goni pe copiii rom‚ni din ∫coli ∫i alte asemenea scorneli“.

Da, mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Victor Berc„roiu. Va urma domnul ™tefan Baban.

Doamna deputat Maria Apostolescu a depus la secretariat declara˛ia.

Domnule pre∫edinte,

Voi vorbi ast„zi despre Ziua Poli˛iei Rom‚ne — manifest„ri organizate de ™coala de Poli˛ie îVasile Lasc„r“ din C‚mpina.

™coala Na˛ional„ de Poli˛ie îVasile Lasc„r“ C‚mpina se num„r„ printre primele ∫coli de poli˛ie din ˛ar„ care fiin˛eaz„ de la data de 1 februarie 1968, cu scopul de a preg„ti poli˛i∫ti care s„ asigure ordinea ∫i securitatea public„.

Dintre toate institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt ale Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, ∫coala de la C‚mpina este cunoscut„ ∫i prin faptul c„ este cea mai mare ca Óntindere ∫i capacitate, av‚nd o suprafa˛„ de 24,5 hectare, din care 9,32 hectare destinate spa˛iilor pentru Ónv„˛„m‚nt ∫i activit„˛i auxiliare.

Anul acesta institu˛ia de Ónv„˛„m‚nt se afl„ deja la a 36-a aniversare, perioad„ Ón care a format peste 55.000 de poli˛i∫ti, lucr‚nd cu un personal didactic de peste 300 de cadre. De-a lungul timpului s-au produs transform„ri de ansamblu care au avut Ón vedere at‚t aspectul exterior, c‚t ∫i capacitatea procesului de Ónv„˛„m‚nt desf„∫urat pentru formarea poli˛i∫tilor, corespunz„toare diferitelor etape sociale ce impuneau anumite exigen˛e.

Evolu˛ia ∫colii a Ónsemnat munc„, d„ruire ∫i pasiune at‚t Ón procesul instructiv-educativ, c‚t ∫i sub aspect logistic, prin amenaj„rile, construc˛iile, s„lile pentru documentare ∫i toate celelalte facilit„˛i pe care elevii ∫i profesorii le au la dispozi˛ie.

Ast„zi ∫coala are pavilioane destinate s„lilor de clas„ dotate cu mijloace moderne, spa˛ii de cazare ∫i hran„ ale elevilor, recent modernizate, care asigur„ condi˛ii optime de via˛„, s„li pentru documentare pe domenii formative, amenajate func˛ional, pentru a servi procesului de instruire, televiziune cu circuit Ónchis. Se remarc„ faptul c„ Ón spa˛iul ∫colii fiin˛eaz„, de asemenea, dou„ biblioteci, cu un fond de carte de peste 50.000 de volume, dou„ laboratoare de informatic„, cu acces la Internet, dou„ poligoane de tir, cinci poligoane de antrenament, o baz„ sportiv„ modern„, cu terenuri ∫i s„li de sport.

Œn perspectiv„, exist„ inten˛ii ale conducerii ∫colii pentru continuarea moderniz„rii pe segmentul formativ ∫i logistic, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ existe o mai mare arie de cuprindere, care s„ asigure ridicarea condi˛iilor de lucru la nivelul exigen˛elor europene.

Aceast„ succint„ prezentare justific„ ∫i interesul manifestat de ∫colile de formare a poli˛i∫tilor din str„in„tate, concretizat Ón vizite ∫i schimburi de experien˛„ reciproce. Astfel, ∫coala a primit vizita delega˛iilor de poli˛i∫ti din Anglia, Fran˛a, Spania, Polonia, Cehia, Elve˛ia, Germania, Slovenia, Ungaria, China ∫i, mai mult dec‚t at‚t, Ón prezent sunt Ón curs de desf„∫urare protocoale de Ónfr„˛ire cu ∫colile de la NÓmes, Fran˛a, Hahn, Germania, ∫i Szeged, Ungaria, care vor conduce la conturarea unor direc˛ii de ac˛iune comune, cu eficien˛„ de ambele p„r˛i.

Prin preocuparea compartimentului logistic„, Ón vederea sporirii posibilit„˛ilor de rela˛ionare cu ∫colile din str„in„tate amintite, Ón ∫coal„ a fost modernizat un complex de camere de oaspe˛i care va asigura condi˛ii de cazare la nivel european.

™coala, ca institu˛ie reprezentativ„, urm„re∫te toate evenimentele ∫i momentele care au avut Ón vedere institu˛ia Poli˛iei, dintre care cel mai important este aniversarea Poli˛iei Rom‚ne, Ón ziua de 25 martie. Aceasta, pentru faptul c„ la 25 martie 1882, o dat„ cu s„rb„toarea Bunei Vestiri, domnitorul Dimitrie Ghica Ónm‚neaz„ steagul acestei institu˛ii lui Mih„i˛„ Filipescu, desemnat Ón func˛ie de mare ag„.

Existen˛a unui Muzeu al Agentului de Poli˛ie, inaugurat Ón acest an Ón incinta ∫colii, dovede∫te respectul ∫i devotamentul personalului pentru ceea ce Ónseamn„ cultura organiza˛ional„, dezvoltarea sentimentului apartenen˛ei la aceast„ profesie ∫i, implicit, istorie na˛ional„.

Anul acesta, ™coala de Poli˛ie de la C‚mpina a s„rb„torit Óntr-un cadru cu totul deosebit Ziua Poli˛iei Rom‚ne, proiect‚nd ac˛iuni premerg„toare, care s„ demonstreze at‚t integrarea celor mai tineri poli˛i∫ti Ón marea familie a poli˛iei, c‚t ∫i apropierea Óntre institu˛ie ∫i comunitatea local„.

Au fost organizate ac˛iuni culturale ∫i sportive, expozi˛ii ∫i conferin˛e Ón cadrul c„rora s-a dorit dezvoltarea spiritului de ini˛iativ„ ∫i competi˛ie, o mai bun„ formare ∫i cunoa∫tere a domeniului profesional ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, o cultivare a bunului-gust, a sim˛ului artistic specific rom‚nilor.

Œn ziua de 18 martie a fost organizat un spectacol muzical-coregrafic, Ómpreun„ cu liceele municipiului C‚mpina ∫i cu sprijinul Inspectoratului ™colar Prahova. Momentele din spectacol au fost apreciate ∫i puternic aplaudate de c„tre invita˛i, printre care primarul municipiului, deputa˛i, consilieri, directori ∫i profesori.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/8.IV.2004 Tot Ón cadrul ac˛iunilor ∫colii se Ónscrie ∫i îZiua por˛ilor deschise“, pe 24 martie, ac˛iune ce completeaz„ seria celor ini˛iate, cu scopul cunoa∫terii ofertei educa˛ionale a institu˛iei. Peste 500 de tineri c‚mpineni au avut posibilitatea s„ viziteze spa˛iile ∫colii ∫i s„ Ón˛eleag„ cum se preg„tesc poli˛i∫tii Ón meseria lor.

Pe 25 martie, Ón centrul civic al municipiului C‚mpina, toate aceste ac˛iuni s-au finalizat printr-un moment festiv, cu demonstra˛ii sportive ∫i parada deta∫amentelor de agen˛i-elevi, spre delectarea cet„˛enilor, marc‚nd cu mult„ onoare importan˛a ∫i semnifica˛ia acestei zile.

Al„turi de ∫coala de agen˛i de poli˛ie, Ón desf„∫urarea acestor activit„˛i dedicate anivers„rii Zilei Poli˛iei Rom‚ne, s-au aflat permanent reprezentan˛ii mass-media care, prin interviuri ∫i conferin˛e de pres„, au realizat o popularitate corespunz„toare acestor ac˛iuni.

Mul˛umesc foarte mult.

Mul˛umesc ∫i eu. Dau cuv‚ntul domnului ™tefan Baban. Va urma domnul Becsek-Garda Dezideriu.

Domnii parlamentari Petre Posea ∫i Aurel Gubandru au depus la secretariat declara˛iile.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, îStatistica amar„ a jude˛ului Boto∫ani“.

Œntr-una din serile s„pt„m‚nii trecute, pe un post na˛ional de televiziune s-a transmis o ∫tire care m-a bulversat: jude˛ul Boto∫ani este cel mai s„rac jude˛ din ˛ar„. Rezultatul acesta dezastruos pentru zona din care provin a fost ob˛inut Ón urma analizei economice efectuate de un institut de sondare a opiniei publice, care a luat Ón calcul, probabil, datele economice ∫i sociale transmise din jude˛ ∫i/sau raportate statistic.

Dup„ perioada de uimire ∫i de revolt„, care s-au estompat cu greu, am Ónceput s„ analizez la rece situa˛ia economic„ a jude˛ului Boto∫ani, pe care v-o prezint Ón c‚teva r‚nduri ∫i nu v„ voi Ónc„rca memoria ∫i cu cifre serbede care fie nu spun nimic, fie redau tragismul situa˛iei.

Jude˛ul Boto∫ani este ˛inutul lui Eminescu, Enescu, Iorga, Luchian etc., dar aceste personalit„˛i nu mai pot ajuta cu nimic ca el s„ redevin„ un centru de interes economic ∫i politic. Nici Ón perioada dinainte de 1989 nu str„lucea cu nimic fa˛„ de jude˛ele din jur, dar m„car impresiona prin for˛a cultural„ ∫i spiritual„ emanat„.

Dup„ evenimentele din 1989, Óncet, Óncet, dar foarte sigur, platforma economic„ a municipiilor Boto∫ani ∫i Dorohoi a Ónceput s„ sucombe fie sub presiunea cererilor neÓntemeiate ale sindicali∫tilor, fie din cauza managementului defectuos. Dac„ p‚n„ Ón 1989 Boto∫aniul se m‚ndrea cu unit„˛i din industria lemnului, industria constructoare de ma∫ini, ast„zi a devenit centrul lumii confec˛ionerilor. Investitori str„ini, care mai de care mai strategici, de regul„ italieni, au venit aici ∫i cu eforturi minime au Ónfiin˛at fabrici de confec˛ii care produc milioane de dolari.

Pentru mul˛i dintre ei aici se afl„ raiul de pe p„m‚nt, deoarece din cauza s„r„ciei acute ∫i a lipsei ofertei de locuri de munc„, au posibilitatea de a folosi cea mai ieftin„

for˛„ de munc„ din ˛ar„. Lucrul acesta este confirmat ∫i de faptul c„ anul trecut, 2003, un patron italian ∫i-a mutat sec˛ia de confec˛ii de la Baia Mare la Boto∫ani, deoarece f„cea economii importante cu cheltuielile de personal. La ora actual„, exist„ doar 4, 5 firme cu alt specific dec‚t cel textil care au reu∫it s„ str„bat„ cu brio perioada de tranzi˛ie ∫i asta spune mult, deoarece o dezvoltare monoindustrial„, gen confec˛ii, poate fi fatal„ unui Óntreg jude˛ Ón cazul schimb„rilor de legisla˛ie ∫i de influen˛„ pe pia˛a mondial„.

## V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Becsek-Garda Dezideriu.

Va urma domnul Cristian Dumitrescu.

Domnii deputa˛i Tiberiu Sb‚rcea ∫i Cristian Sandache au depus la secretariat declara˛iile.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn ultima vreme, Ón declara˛iile oficialit„˛ilor din Uniunea European„ se afirm„ tot mai frecvent c„ principala piedic„ Ón integrarea noastr„ Ón Uniunea European„ ar fi corup˛ia din Rom‚nia, Óns„ func˛ionarii publici din institu˛iile statului parc„ ar fi str„ini de necesitatea combaterii corup˛iei, ca principalul obstacol Ón lupta noastr„ pentru integrarea european„.

Cazul cel mai concret Ól reprezint„ r„spunsurile primite de la Ministerul Finan˛elor Publice, cu nr. 50.836 din 22 martie 2004, ∫i de la Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, cu nr. 5.934 din 23 martie 2004.

Corel‚nd cele dou„ r„spunsuri, sunt nevoit s„ constat mai multe contradic˛ii din care reiese c„ Ministerul Finan˛elor Publice ori nu este la curent cu activitatea Direc˛iei Generale a Finan˛elor Publice Harghita, ori este blocat„ finalizarea datelor cerute de c„tre Autoritatea Na˛ional„ de Control, Garda Financiar„ Arad, nr. 3.496 din 2 decembrie 2003, pe baza c„rora au Ónceput

cercet„rile de c„tre organele de poli˛ie din jude˛ul Harghita, fapt dovedit de dosarul penal nr. 291 din 2003.

Œn nota de raport a Inspectoratului de Poli˛ie din Jude˛ul Harghita privind activit„˛ile de cercetare care s-au desf„∫urat Ón acest caz Ón cursul lunii februarie 2004 putem citi urm„toarele: îVerific„ri privind taxele Óncasate, de regenerare, de c„tre Ocolul Silvic Gheorgheni. Verificare financiar-contabil„ de c„tre Direc˛ia General„ a Finan˛elor Publice Harghita privind cele dou„ asocia˛ii Ón curs de finalizare. Solicitare punct de vedere de c„tre Direc˛ia General„ a Finan˛elor Publice Harghita cu privire la taxa de regenerare, colectat„ de c„tre Ocolul Silvic Gheorgheni de la proprietarii de p„duri din zona Alsóerdö.“

Citind aceste texte, Ómi pun Óntrebarea: unde este adev„rul? Asemenea afirma˛ii din partea unui ministru sunt de neÓn˛eles. Domnia sa probabil a fost dus Ón eroare de c„tre angaja˛ii s„i care sunt interesa˛i Ón mu∫amalizarea acestui caz, pentru a sus˛ine corup˛ia. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

## Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Cristian Dumitrescu. Va urma domnul Nicolae Leon„chescu.

Domnii parlamentari Marian Motoc, Eugenu Arn„utu, Mihai Tudose ∫i domnul Codrin ™tef„nescu au depus la secretariat declara˛iile.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œn primul r‚nd, cred c„ ar fi nimerit, ∫i doresc s„ fac acest lucru, s„ reamintesc c„ ast„zi este o zi important„ pentru Rom‚nia. Iat„, dup„ un efort Óndelungat, de peste 14 ani, ˛ara noastr„ este membru NATO. S-a spus mult despre acest lucru, s-a vorbit mult despre acest lucru, Óns„ eu consider c„ Parlamentul Rom‚niei a avut un rol extrem de important Ón realizarea acestui obiectiv prioritar al politicii rom‚ne∫ti, politicii interne, politicii externe, politicii de securitate ∫i cred c„ trebuie s„ fim m‚ndri c„ am f„cut ∫i facem parte din Parlamentul perioadei Ón care Rom‚nia a trecut definitiv de partea cea bun„ a baricadei, dac„ e s„ spunem a∫a, intr‚nd Ón cea mai prestigioas„ organiza˛ie de securitate la nivel planetar.

Declara˛ia mea politic„ este urm„toarea.

Apropierea campaniei electorale pentru alegerile locale este Ón mod evident cel mai important eveniment pe plan local, at‚t la nivelul localit„˛ilor rurale, al ora∫elor ∫i municipiilor, c‚t ∫i al jude˛elor ˛„rii. Este normal ca atmosfera s„ capete accente de competi˛ie politic„ acerb„ ∫i confruntarea de idei ∫i programe s„ Óncing„ spiritele, Óns„ Ón limitele unei normalit„˛i pe care exerci˛iul democratic al votului popular o pune Ón fa˛a clasei politice rom‚ne∫ti de peste 14 ani.

C„ exist„ ∫i un interes interna˛ional pentru alegerile locale din Rom‚nia este indubitabil, mai ales la Bruxelles, acolo unde ˛ara noastr„ se afl„ pe ultimii metri ai negocierilor de aderare la Uniunea European„, Ón vederea primirii ˛„rii noastre Ón Comunitatea European„ Ón 2007.

Unul dintre subiectele predilecte ale opozi˛iei Ón lupta preelectoral„ vizeaz„ a∫a-numi˛ii baroni locali din P.S.D., ca o realitate de necontestat a politicii rom‚ne∫ti. Cum

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/8.IV.2004 era ∫i normal Óntr-o disput„ electoral„, nici P.S.D.-ul nu a stat cu m‚inile Ón s‚n, f„c‚nd public„ opinia sa cu privire la îbaronii partidelor din opozi˛ie“, care se pare c„ sunt cel pu˛in la fel de îbaroni“ ca unii pe care opozi˛ia Ói arat„ cu degetul Ón gr„dina P.S.D.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Nicolae Leon„chescu.

Va urma domnul Puiu Ha∫otti.

Domnul Emil R„dulescu a depus la secretariat declara˛ia.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Onorat auditoriu,

Œn zilele de 26 ∫i 27 martie 2004 am participat Ómpreun„ cu domnul deputat P.R.M. de Gorj, doctor Ion Mocioi, la lucr„rile celei de-a X-a edi˛ii a manifest„rilor Ónscrise sub genericul îZilele Mircea Eliade“, organizate la Chi∫in„u de c„tre liceul care a Ónscris pe frontispiciul s„u numele marelui savant ∫i scriitor rom‚n.

Am sus˛inut Ón cadrul sesiunii ∫tiin˛ifice organizate cu acest prilej un referat cu titlul îNevoia de sacru Ón Basarabia“, iar colegul meu a dezvoltat tema îBr‚ncu∫i ∫i Eliade“.

Œn cea de a treia zi, duminic„, 28 martie 2004, am f„cut o deplasare Ón Transnistria ∫i am vizitat satele Beloci ∫i Stroe∫ti din raionul R‚bni˛a, cu dorin˛a expres„ de a cunoa∫te via˛a rom‚nilor care, printr-o nefericit„ suit„ de evenimente, au r„mas sub controlul guvernului marionet„ de la Tiraspol.

Am aflat direct cum tr„iesc ∫i g‚ndesc rom‚nii din zon„, precum ∫i tristele realit„˛i, cu scenariile lor aberante, c„rora trebuie s„ le fac„ fa˛„. F„r„ Óndoial„, suntem Ón fa˛a unui act de terorism politic, dirijat de politicienii de la Moscova. Comunismul de tip rusesc a generat mon∫tri care au supravie˛uit imperiului sovietic ∫i-i promoveaz„ Ónc„ ideologia.

Spre a reliefa dimensiunile comportamentului fascist al ac˛iunilor patronate de clica terorist„ de la Tiraspol vom da glas unor imagini incredibile, ecou al unor realit„˛i cumplite.

Dreptul la via˛„, la integritate fizic„ ∫i psihic„ nu exist„. Comisia interdepartamental„ pentru coordonarea politicii de stat Ón localit„˛ile din st‚nga Nistrului ne informeaz„: îŒn ianuarie 1993 Boris Variaghin a plecat Ón vizit„ la mama sa, care locuia Ón Transnistria. A fost re˛inut de persoane Ónarmate ∫i b„tut p‚n„ a decedat. Œn martie 1992 membrii G„rzii republicane transnistrene i-au arestat pe Grigore Be∫leag„ ∫i Nicolae Zavtur, care dup„ aceasta au disp„rut. Corpul mutilat al lui Grigore Be∫leag„ a fost g„sit peste c‚teva zile, iar Nicolae Zavtur, p‚n„ Ón prezent, este considerat disp„rut f„r„ urm„.“

Dreptul de vot ∫i de a fi ales sunt himere. Dreptul la informa˛ie ∫i la liber„ circula˛ie sunt litere moarte. Libertatea opiniei te prive∫te! Cine Óndr„zne∫te s„ critice sau s„ propun„ o schimbare minor„, spre a veni Ón ajutorul celor mul˛i ∫i s„rmani, este marginalizat ∫i obligat s„ plece. De sindicate ∫i greve de protest nu s-a auzit Ón ˛ara aceasta!

Mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului Puiu Ha∫otti. Va urma domnul Niculae Antonescu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule prim-ministru,

Domnule ministru al culturii ∫i cultelor,

Aceast„ declara˛ie politic„ se constituie ∫i Óntr-o scrisoare deschis„ menit„ a semnala un atentat la cultur„, un atentat la identitatea na˛ional„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/8.IV.2004 Ve˛i vedea c„ nu sunt c‚tu∫i de pu˛in patetic. Mai mult, scriu aceste r‚nduri cu un z‚mbet Ón col˛ul gurii, este drept, extrem de amar. V„ scriu pentru c„ pute˛i face ceva, pentru c„ sunte˛i oameni de cultur„, ∫i pentru c„ nici mie cultura nu-mi este str„in„. Ca intelectuali, ca oameni de cultur„, ca rom‚ni, este imposibil s„ nu reac˛iona˛i.

Dar despre ce este vorba? Œn decembrie 2003 Consiliul Jude˛ean Constan˛a a luat o hot„r‚re absurd„, ilegal„ ∫i chiar neconstitu˛ional„: Ónfiin˛area unui S.R.L. dependent de consiliul jude˛ean, care urmeaz„ s„ administreze cele 300 miliarde lei destinate institu˛iilor de cultur„, pentru mici dot„ri, repara˛ii ∫i construc˛ii. Sigur c„ aprovizionarea cu diferite materiale ∫i dot„ri urmeaz„ a fi f„cut„ a∫a cum hot„r„∫te ∫i de unde dispune ∫eful acestui S.R.L., Ón func˛ie de interesul personal, nu de cel al institu˛iei de cultur„. Urmeaz„, a∫adar, ca ni∫te contabili, Ón cel mai fericit caz, s„ hot„rasc„ ce trebuin˛e au muzeele, teatrele, bibliotecile.

Pentru ca banii s„ intre cu toat„ siguran˛a Ón buzunarele unor indivizi care — f„r„ nici o exagerare! — nu au citit vreo carte, nu au vizitat vreun muzeu ∫i au intrat Óntr-un teatru pentru a fi d‚n∫ii v„zu˛i acolo, pe data de 22 martie 2004 to˛i cei 23 de consilieri P.S.D., doi ai P.R.M. ∫i c‚te unul P.U.R. ∫i P.N.fi.C.D. au votat Ónc„ ceva terifiant: numirea unor noi consilii de administra˛ie Ón toate institu˛iile de cultur„, acestea urm‚nd a fi compuse din directorul ∫i directorul economic al fiec„rei institu˛ii, la care se adaug„ alte 3—5 persoane. Cine sunt ace∫ti noi oameni de cultur„? Se Ón˛elege, membrii P.S.D. Ce ocupa˛ie au? Œntre altele: ∫oferi, ingineri agronomi, navigatori, coafeze, gospodine, subingineri etc. Nici un om de cultur„!

Dincolo de incredibila neru∫inare, adaug c„ s-au Ónc„lcat, pe l‚ng„ cel mai elementar bun-sim˛, Legea nr. 311/2003, capitolul V., art. 25, Ordinul ministrului culturii ∫i cultelor nr. 77/15.04.1992 ∫i Hot„r‚rea Guvernului nr. 742/3.07.2003.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Niculae Antonescu. Va urma domnul Ion Mocioi.

Domnul Ion Bozg„ a depus la secretariat, de asemenea, domnul Gelil Eserghep ∫i domnul Pavel T‚rpescu.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se refer„ la unele considerente politice sau mai pu˛in politice privind alegerile pentru conducerile academice din universit„˛i.

Œn aceste zile se finalizeaz„ ac˛iunea pentru alegerea organelor de conducere academic„ din institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt superior, ac˛iune Ónceput„ cu circa 4 ani Ón urm„. Acest proces este absolut normal. Se desf„∫oar„ la fiecare 4 ani, Ón concordan˛„ cu legisla˛ia Ón vigoare, ∫i ar trebui s„ fie o problem„ strict de competen˛a comunit„˛ilor academice din institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt superior.

Œn acest an, mai mult ca oric‚nd, aceste alegeri au fost mediatizate Ón mod deosebit de c„tre majoritatea mijloacelor mass-media. Acest lucru, Ón fond, este un element pozitiv, care atest„ importan˛a acestor alegeri, dac„ faptele se prezint„ obiectiv de c„tre persoane care cunosc Ón ansamblu legisla˛ia ∫i reglement„rile specifice din domeniu, respectiv sunt bine informa˛i ∫i documenta˛i.

Din p„cate, uneori, se prezint„ numai unele aspecte disparate sau/∫i nesemnificative, desprinse din contextul general ∫i care pot deforma realitatea. Sunt ∫i cazuri, este evident, din ce Ón ce mai pu˛ine, c‚nd cei care au scris, comentat sau relatat despre aceste alegeri au f„cut-o necunosc‚nd toate reglement„rile specifice din domeniu, iar uneori f„r„ a manifesta obiectivitate ∫i impasibilitatea necesar„ trat„rii acestor probleme. Uneori se confund„ propriile p„reri cu realitatea sau legalitatea, respectiv se prezint„ opiniile numai ale unei p„r˛i sau grup, ceea ce, evident, este Ón contradic˛ie cu etica ∫i cu moralitatea.

A∫a cum ar„tam mai sus, alegerea organelor academice din conducere este strict de competen˛a colectivit„˛ilor academice din universit„˛i, cu condi˛ia ca acestea s„ se desf„∫oare Ón mod corect, echitabil, transparent ∫i f„r„ nici un fel de ingerin˛„ din afar„, de orice natur„ ∫i, Ón primul r‚nd, de natur„ politic„.

Rolul mass-media este esen˛ial Ón a semnala sau aduce Ón discu˛ie diverse aspecte legate de aceste alegeri, inclusiv unele aspecte controversate sau de Ónc„lcare a legisla˛iei Ón vigoare sau a eticii universitare, cu condi˛ia, a∫a cum ar„tam mai sus, s„ fie obiective ∫i s„ relateze p„rerile tuturor p„r˛ilor implicate ∫i, mai ales, s„ nu dea sentin˛e a priori Ón locul organelor abilitate s„ fac„ acest lucru.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Ion Mocioi.

Va urma domnul Virgil Popescu.

Domnii parlamentari Vasile Miron, Adrian Ionel, Cristian Nechifor, Mircea Costache, Ioan Sonea, Emil Rus ∫i Eugen Nicol„escu au depus la secretariat declara˛iile.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi deputa˛i,

Tema declara˛iei mele de ast„zi este îŒnv„˛„m‚ntul rom‚nesc din Transnistria, Ón pericol“.

Am vizitat recent, Ómpreun„ cu profesorul Nicolae Leon„chescu, pe rom‚nii din Transnistria, acea enclav„ autonomizat„ din Republica Moldova, organizat„, dup„ federalizarea acestei ˛„ri, Óntr-un fel de republic„ ruseasc„.

Ajun∫i Ón s„r„cie ∫i sub teroarea rusific„rii, rom‚nii din Transnistria Ó∫i pierd acum dreptul de a avea pentru copiii lor un Ónv„˛„m‚nt organizat cu predare Ón limba rom‚n„ ∫i folosind scrierea cu alfabetul latin.

Au mai r„mas Ón func˛iune numai 9 ∫coli cu predare Ón limba rom‚n„ ∫i cu folosirea alfabetului latin, precum ∫i 16 ∫coli cu predare mixt„, cu clase pentru limba rus„ ∫i rom‚n„, ucrainean„ ∫i rom‚n„ etc. Alte ∫coli au fost

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/8.IV.2004 Ónchise dup„ repara˛iile capitale ale cl„dirilor unde func˛ioneaz„ ∫i apoi au fost desfiin˛ate.

Perspectiva ∫colilor rom‚ne∫ti, Ón fapt deschiderea lor pentru noul an de Ónv„˛„m‚nt dup„ repara˛iile capitale din acest an, va avea acela∫i model: Ónchiderea, desfiin˛area. Cele care vor r„m‚ne Ón func˛iune vor trece, obligatoriu, la limba rus„ ca limb„ de predare ∫i la folosirea alfabetului chirilic Ón scriere.

Se exclude, totodat„, folosirea c„r˛ilor Ón limba rom‚n„ cu caractere latine. ™i grupele facultative de limba rom‚n„ de la celelalte ∫coli sunt supuse la presiuni tot mai mari pentru desfiin˛are.

Iat„, deci, pe scurt, c„ rusificarea Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc din ∫colile rom‚ne∫ti de dincolo de Nistru este un afront sigur Ómpotriva limbii rom‚ne ∫i a scrierii cu alfabetul latin.

Aceast„ situa˛ie a ∫colii rom‚ne∫ti din Transnistria reprezint„ o grav„ abatere de la principiile Consiliului Europei privind respectarea limbii materne Ón ∫colile din continentul nostru.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc ∫i eu. Dau cuv‚ntul domnului Virgil Popescu. Va urma domnul Dan Bruda∫cu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Subiectul declara˛iei politice Ól constituie îDocumentul de evaluare a guvern„rii“ emis de Alian˛a P.N.L.-P.D.

Œntr-o perioad„ Ón care perspectiva alegerilor locale ofer„ ∫i un bun prilej de bilan˛ al activit„˛ilor politice, dar mai ales al realiz„rilor, Alian˛a P.N.L.-P.D. constat„ c„ nu-∫i poate contabiliza mai nimic la capitolul îContribu˛ii constructive Ón evolu˛ia politic„ din ˛ara noastr„“.

Sesiz‚nd faptul c„ Ón aceste zile Guvernul Partidului Social Democrat se apropie de momentul istoric al depunerii instrumentelor de ratificare a integr„rii Rom‚niei Ón NATO ∫i, implicit, al recunoa∫terii evolu˛iei ascendente a proceselor economice ∫i sociale din aceast„ perioad„, Alian˛a P.N.L.-P.D. Óncearc„ o negare a tuturor realiz„rilor guvern„rii ultimilor 3 ani, Óntr-un a∫a-zis document de evaluare.

Corelarea acestei ac˛iuni cu afirma˛iile publice privind nest„p‚nirea corup˛iei ∫i favorizarea migra˛iei politice conduce la concluzia c„ singura conduit„ politic„ care a mai r„mas Ón platforma acestor dou„ partide este ambi˛ia de a se Ómpotrivi realit„˛ii, exact atunci c‚nd aceasta se manifest„ mai pregnant ∫i c‚t se poate de clar.

Venind la guvernare Ón anul 2001, Partidul Social Democrat a fost singurul partid care a promovat o legisla˛ie concret„ pentru combaterea corup˛iei. Este singura guvernare care a creat ∫i instrumentele de lupt„ Ómpotriva corup˛iei, respectiv Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie. Este singura guvernare Ón decursul c„reia au fost dezv„luite cazuri reale de corup˛ie, sanc˛ionate prin sentin˛e judec„tore∫ti. Este guvernarea Ón decursul c„reia s-a restr‚ns scutul imunit„˛ii demnitarilor; este guvernarea Ón care s-au impus incompatibilit„˛ile necesare Ónl„tur„rii corup˛iei ∫i, de asemenea, s-au impus instrumente legislative care s„ asigure transparen˛a necesar„ pentru cei afla˛i Ón serviciul public.

Alian˛a P.N.L.-P.D. uit„ voit c„ Partidul Social Democrat a propus un proiect de lege pentru introducerea votului uninominal, pe care nu a fost de acord, Óns„, s„-l voteze.

Dac„ Ón cadrul Partidului Social Democrat s-au analizat c„ile de st„vilire a posibilit„˛ilor de migra˛ie politic„, Ón foarte scurt timp ideea a fost preluat„ de alian˛„, Ónsu∫it„ ∫i prezentat„ ca ini˛iativ„ politic„ individual„.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului Dan Bruda∫cu. Va urma domnul Dumitru Chiri˛„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œnt‚mpl„tor sau nu, declara˛ia mea politic„ de ast„zi se nume∫te chiar: îFapte, domnule N„stase!“

De foarte mult„ vreme, Guvernul P.S.D.-U.D.M.R. a abandonat definitiv problemele cu care se confrunt„ cet„˛enii, dovedind lips„ de solu˛ii ∫i amatorism Ón rezolvarea lor.

Observatorului i se ofer„ imaginea unui Executiv derutat, incapabil ∫i lipsit de voin˛„. Un singur domeniu este Ón prezent avut Ón vedere de liderii P.S.D. ∫i ai Guvernului: cel ai imaginii. Din bugetul s„rac al unui popor Ónfometat, umilit ∫i dispre˛uit se cheltuiesc, f„r„ team„ sau re˛inere, zeci de milioane de euro sau dolari, doar, doar vor reu∫i s„ scape de rating-ul dezastruos ∫i de lipsa total„ de credibilitate de care au parte.

Œn mod unanim, personalit„˛i, dar ∫i institu˛ii vesteuropene ∫i nord-americane repro∫eaz„ f„r„ Óncetare actualei puteri corup˛ia la cote alarmante, fraudele de sute de milioane de dolari, activit„˛ile de tip mafiot, cu implicarea nemijlocit„ a unor Ónal˛i demnitari, Ónc„lcarea flagrant„ ∫i sistematic„ a legilor, transformarea Poli˛iei ∫i justi˛iei Ón simple unelte ale voin˛ei P.S.D., reÓnvierea cultului personalit„˛ii ∫i, ceea ce este mai grav, tendin˛a de restaura˛ie a partidului unic ∫i totalitar.

Ca s„ salveze aparen˛ele, domnul Adrian N„stase a trecut la gesturi hipermediatizate, de a∫a-zis„ cur„˛enie Ón P.S.D. Sub presiunea presei, dar ∫i a Occidentului, el a decis s„ sacrifice pe c‚˛iva, doar pe c‚˛iva dintre cei mai odio∫i corup˛i ai regimului. Dar m„sura este de ochii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/8.IV.2004 lumii, pentru c„ tot domnul N„stase protejeaz„ faptele ∫i ho˛iile incredibile ale ex-deputatului Gabriel Bivolaru, Ómpiedic‚nd justi˛ia s„ pun„ Ón aplicare sentin˛a pronun˛at„. Ca s„ nu mai vorbim de restul baronilor r„ma∫i neclinti˛i Ón pozi˛iile lor Ón jude˛e!

Dorind s„ scape de acuza˛iile privind Óncurajarea migra˛iei politice, prin care, fa˛„ de rezultatul alegerilor din anul 2000, P.S.D. ∫i-a sporit substan˛ial num„rul de primari, consilieri ∫i parlamentari, domnul N„stase s-a pronun˛at Ómpotriva ei, consider‚nd-o sursa oportunismului politic.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Dumitru Chiri˛„. Va urma doamna Liana Naum.

Domnul ™tefan Giuglea ∫i doamnele Maria Laz„r ∫i Smaranda Ionescu au depus la secretariat declara˛ia.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Œn perioada 5—6 aprilie 2004, la Bruxelles va avea loc Comitetul parlamentar mixt Uniunea European„— Rom‚nia, cadrul institu˛ionalizat al dialogului interparlamentar, Ón care se va analiza stadiul negocierilor pentru aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ ∫i se vor propune solu˛ii ∫i m„suri pentru respectarea calendarului asumat Ón comun, astfel Ónc‚t Rom‚nia s„ devin„ membru al Uniunii Europene Ón 2007.

Printre problemele care vor face obiectul dezbaterilor la aceast„ reuniune se num„r„ ∫i perspectivele financiare

ale Uniunii Europene pentru perioada 2007—2013 ∫i impactul asupra Rom‚niei.

Cuprinderea Rom‚niei Ón bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2007—2013 pune Ón eviden˛„ hot„r‚rea institu˛iilor europene de a finaliza negocierile pentru aderare la termenul convenit, ∫i anume octombrie 2004. Pachetul financiar pentru Rom‚nia pentru perioada 2007—2009, propus de comisie, face parte integrant„ din cadrul financiar pentru perioada 2007 — 2013.

Apreciem propunerea de pachet financiar pentru Rom‚nia ca fiind echilibrat„ ∫i realist„, Ón acord cu principiile ∫i metodologia care au constituit punctul de plecare Ón negocierile cu celelalte 10 state Ón curs de aderare, conform angajamentului politic asumat de statele membre, de a nu introduce prevederi discriminatorii.

Consider c„ adoptarea pachetului financiar de c„tre statele membre ale Uniunii Europene a∫a cum a fost propus de c„tre Comisia European„ constituie o evolu˛ie pozitiv„ Ón ce prive∫te procesul de negociere Ón general ∫i negocierea capitolului financiar, Ón particular, favoriz‚nd respectarea calendarului asumat politic la Consiliul European de la Bruxelles din decembrie 2003.

f n‚nd cont de deciziile la nivelul institu˛iei europene, avem Ón fa˛„ obiectivul adapt„rii Óntregii construc˛ii bugetare din Rom‚nia la coordonatele noului cadru financiar al Uniunii Europene, lu‚nd Ón considerare faptul c„ primul an de la aplicarea acestuia, 2007, coincide cu data fixat„ drept obiectiv al ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„.

Acest fapt implic„ urm„toarele dimensiuni: racordarea strategiilor ∫i politicilor macroeconomice din Rom‚nia la evolu˛iile ∫i priorit„˛ile stabilite pe plan comunitar, adaptarea politicii bugetare la orient„rile, priorit„˛ile ∫i structura cadrului financiar, respectiv a bugetelor anuale ale Uniunii Europene, consolidarea institu˛iilor Ón procesul de absorb˛ie a fondurilor comunitare, Ónt„rirea capacit„˛ii administrative de gestionare a fondurilor de preaderare, ∫i preg„tirea pentru fondurile structurale ∫i de coeziune reprezint„ una dintre cele nou„ priorit„˛i majore identificate Ón documentul îPriorit„˛i pentru preg„tirea ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„ Ón perioada decembrie 2003—decembrie 2004“, elaborat de Guvernul Adrian N„stase ca r„spuns la Raportul de ˛ar„ pentru anul 2003.

Mul˛umesc ∫i eu. O invit pe doamna Liana Naum la microfon. Va urma domnul Dumitru Bentu.

Domnul deputat Aurel Daraban a depus la secretariat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îO alt„ Óncercare perfid„“.

Sub imaginea z‚mbitoare ∫i credul„ a unui om se pot ascunde fe˛e meschine, josnice, denigratoare, perfide ∫i mincinoase, se pot spune vorbe frumoase, se pot face afirma˛ii pompoase, metaforice sau chiar poetice, Óns„ toate acestea doar teoretic.

Œntr-o asemenea descriere se Óncadreaz„ perfect liderul Partidului Rom‚nia Mare, Corneliu Vadim Tudor, care ia o nou„ Ónf„˛i∫are, de umil, nevinovat, de fiecare dat„ c‚nd Ó∫i Óncepe campania electoral„. P‚n„ aici Ói trebuie, c„ci mai departe nu-∫i mai consum„ energia pentru a mai ∫i Óndeplini promisiunile pe care le face electoratului, ci se preocup„ de acuza˛ii, calomnii ∫i articole mincinoase.

De∫i Ón ultimul timp Corneliu Vadim Tudor face eforturi pentru a-∫i schimba imaginea de lider extremist care le promitea rom‚nilor Ón 2000 c„ va eradica corup˛ia prin execu˛ii publice pe stadioanele ˛„rii, sub deviza îSus patria, jos mafia!“, pre∫edintele P.R.M. nu se dezminte ∫i continu„ s„ apeleze la un discurs justi˛iar menit s„ adune c‚t mai multe voturi din partea electoratului, poz‚nd Ón liderul providen˛ial gata s„ instaureze ordinea Ón ˛ar„.

Liderul peremist ∫i-a asezonat discursul despre instaurarea ordinii ∫i eradicarea miraculoas„ a corup˛iei cu pasaje despre respectarea acordurilor interna˛ionale ale Rom‚niei, sprijinirea necondi˛ionat„ a integr„rii europene ∫i participarea la lupta Ómpotriva terorismului al„turi de Statele Unite ∫i Rusia.

Nu Ón ultimul r‚nd, de dragul noii sale imagini, Vadim ∫i-a abandonat definitiv sau poate p‚n„ la o nou„ campanie, pe care va mai vedea cum ∫i-o va decora, toate ideile ∫i g‚ndurile de mai Ónainte, uit‚nd, parc„, c„ el a fost cel care s-a Ómpotrivit luptei Ómpotriva terorismului, ajung‚nd p‚n„ acolo Ónc‚t s„ trimit„ rom‚ni care s„-l sus˛in„ pe Saddam.

Œntrebarea care se ridic„ este aproape retoric„: cum po˛i s„ ai Óncredere Óntr-o persoan„ care poart„ stindardul perfidiei? Cum po˛i s„ te min˛i singur ∫i s„ crezi c„ noua imagine Ón care pozeaz„ Ól caracterizeaz„? Cum po˛i s„ crezi o persoan„ ca Vadim?

La un singur lucru nu a putut renun˛a acest lider de partid politic: la a Ón∫ira vorbe goale ∫i pline de minciuni! Interesant este cum reu∫e∫te s„ le inventeze, c„ci de re˛inut nu cred c„ este Ón stare, dar mai ales de realizat.

Domnul Dumitru Bentu.

Va urma domnul Florin Iordache.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îSummitul“.

Succesiunea rapid„ a unor evenimente interne ∫i interna˛ionale, de importan˛„ excep˛ional„ pentru via˛a politic„ rom‚neasc„, Óntre care depunerea la Washington a documentelor oficiale de aderare la NATO a Rom‚niei, risc„ s„ trimit„ Ón plan secund un alt moment de referin˛„: Summitul de prim„var„ al Consiliului European desf„∫urat la Bruxelles.

Prezen˛i Ón capitala Belgiei, pre∫edintele statului rom‚n, domnul Ion Iliescu, ∫i premierul Adrian N„stase au putut remarca vizibilele schimb„ri de atitudine fa˛„ de situa˛ia existent„ Ón s„pt„m‚nile trecute.

Œnaltele oficialit„˛i europene au reconfirmat calendarul stabilit la summitul din decembrie 2003 pentru aderarea Rom‚niei la Uniunea European„. Un argument Ón plus Ón acest sens Ól reprezint„ ∫i validarea proiectului financiar pentru Rom‚nia ∫i Bulgaria, proiect editat Ón aceia∫i termeni: Óncheierea negocierilor Ón 2004, semnarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/8.IV.2004 tratatului de aderare Ón 2005 ∫i integrarea efectiv„ ∫i definitiv„ Ón 2007.

Acelea∫i idei au fost sus˛inute de comisarul european pentru extindere, domnul Günther Verheugen, ∫i de pre∫edintele Fran˛ei, domnul Jacques Chirac.

La Ónt‚lnirea cu cei doi Ónal˛i oficiali rom‚ni, pre∫edintele Fran˛ei a declarat: îSunt sincer optimist. Dorim ca Rom‚nia ∫i Bulgaria s„ ni se al„ture, iar eforturile pe care le-au f„cut Ón ultima vreme confirm„ c„ se vor Óncadra Ón graficul pe care l-am stabilit ∫i Ón care nu s-a schimbat absolut nimic.“ Œn urma acestei declara˛ii care are rolul de a anihila toate specula˛iile legate de acest subiect, pre∫edintele Iliescu ∫i premierul N„stase au afirmat c„ îdin acest moment totul depinde exclusiv de noi, de felul Ón care vom continua reformele ∫i vom ∫ti s„ le implement„m Ón timp util“.

Rezolu˛ia adoptat„ de Parlamentul European la 11 martie 2004 vizavi de Rom‚nia a fost îun avertisment util ∫i necesar, pe care noi l-am luat Ón serios“, a afirmat pre∫edintele Iliescu.

Acesta este contextul Ón care Guvernul rom‚n a Ónaintat Comisiei Europene ∫i Parlamentului European lista de m„suri prioritare privind reforma sistemului juridic, lupta Ómpotriva corup˛iei (teme reluate ∫i Ón cadrul ac˛iunii îPrim„vara social-democrat„“), reforma Ón administra˛ie.

Dau cuv‚ntul domnului Florin Iordache. Va urma domnul Petru Andea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea de ast„zi se intituleaz„: î29 martie 2004, o zi istoric„ pentru Rom‚nia“.

Luni, 29 martie 2004, la sediul Trezoreriei americane din Washington, premierul Adrian N„stase a depus, al„turi de al˛i 6 ∫efi de Guvern europeni, documentele de ratificare a ader„rii Rom‚niei la NATO. Aceast„ dat„ reprezint„ aderarea oficial„ a Rom‚niei la NATO ∫i reprezint„ o victorie a tuturor rom‚nilor, a Óntregii clase politice, ob˛inut„ sub conducerea Guvernului socialdemocrat condus de domnul Adrian N„stase.

Nu trebuie uitat c„ Rom‚nia a pierdut ocazia de a adera Ón 1997, la Madrid, datorit„ Guvernului din acea vreme, iar Óncep‚nd cu 2001 m„surile luate de c„tre

Guvern au condus Rom‚nia pe drumul sigur al ader„rii, la cea mai puternic„ alian˛„ politico-militar„ din lume, NATO. Este momentul Óncet„rii R„zboiului Rece pentru Rom‚nia, intrarea Ón aceast„ alian˛„ asigur‚nd garan˛ii de securitate sporit„, sub deviza: îTo˛i pentru unul, unul pentru to˛i!“

Œn ultimii ani, armata noastr„ a demonstrat buna preg„tire a militarilor rom‚ni Ón ac˛iunile pentru men˛inerea p„cii Ón Kosovo, Afganistan, Irak, iar Óncep‚nd cu 29 aprilie 2004, devenind membru cu drepturi depline al alian˛ei, armata rom‚n„ va participa al„turi de membrii alian˛ei la ac˛iuni de ap„rare a libert„˛ii ∫i p„cii Ón lume.

Vineri, la Bruxelles, steagul Rom‚niei va fi ridicat ∫i va flutura al„turi de celelalte steaguri ale statelor membre ale NATO.

Este o mare victorie a Rom‚niei, care va fi urmat„ Ón aceast„ toamn„ de o alta, aceea de finalizare a negocierilor Rom‚niei pentru aderarea la Uniunea European„, astfel Ónc‚t la 1 ianuarie 2007 s„ consemn„m o nou„ victorie pentru Rom‚nia, aceea de integrare Ón Uniunea European„.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Petru Andea. Va urma domnul Ioan Timi∫.

Doamna Rodica Nassar ∫i doamna Doina Dre˛canu au depus la secretariat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Mi-am intitulat declara˛ia politic„: îPartidul Na˛ional Liberal cere prin lege control de partid asupra ale∫ilor locali“.

Este ∫tiut c„ recent conducerea P.N.L. a cerut pre∫edintelui Ion Iliescu retrimiterea la Parlament a Legii privind alegerea autorit„˛ii administra˛iei publice locale. Prin motiva˛ia cererii, liberalii Óncearc„ s„ exploateze electoral o problem„ sensibil„ privitoare la migra˛ia celor ale∫i pe liste de partid.

Solu˛ia propus„ de P.N.L. este exact ca ∫i g‚ndirea liberal„: simpl„, dar brutal„! Ale∫ii locali, inclusiv primarii, care p„r„sesc partidul pe listele c„ruia au candidat s„-∫i piard„ mandatul Óncredin˛at de electorat.

Propunerea ascunde consecin˛e negative pentru valorile democratice pe care liberalii se prefac c„ le promoveaz„ ∫i argument„m:

1. Consider„m cazul alegerii unui primar. Mecanismul este cunoscut. Partidul propune persoana, iar electoratul decide prin vot.

Concluzion„m c„ primarul ales depinde mai mult de cei care decid, ∫i nu de cei care propun. Aceasta este, de fapt, ∫i dorin˛a cet„˛enilor, ca ale∫ii s„ depind„ de ei, ∫i nu de un partid.

Propunerea liberalilor r„stoarn„ complet acest deziderat. Ei vor, prin lege, s„ oblige primarul ales s„ fie fidel partidului. Œn caz contrar, primarul Ó∫i pierde mandatul, iar comunitatea este obligat„ s„ aleag„ un alt primar, care, evident, trebuie s„ fie, de asemenea, fidel unui partid.

2. Conform propunerii liberalilor, mandatul unui ales local nu mai este imperativ. Œntre nevoile cet„˛enilor ∫i exigen˛ele partidului, alesul local este obligat s„ se conformeze deciziei de partid.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/8.IV.2004 3. Propunerea liberal„ Ónt„re∫te ma∫ina de vot a partidului. Nici un ales nu se va putea sustrage disciplinei de partid, f„r„ a risca s„-∫i piard„ mandatul. Consecin˛a este bizar„. Orice ales local nu risc„ nimic timp de 4 ani dac„ se opune electoratului, dar Ó∫i risc„ zilnic mandatul dac„ se opune partidului.

Iat„, a∫adar, c„ propunerea liberal„ nu face dec‚t s„ instituie, prin lege, controlul absolut al partidului asupra ale∫ilor s„i locali.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Ioan Timi∫.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Nu cu mult timp Ón urm„, 16 rom‚ni s-au Óntors acas„ Ón sicrie, Óndoliindu-∫i familiile. Ei au murit Ón urma s‚ngeroaselor atentate teroriste de la Madrid. Zile Óntregi, Ón multe familii din Rom‚nia au domnit dezn„dejdea ∫i Óngrijorarea, pentru c„ nu se ∫tia nimic despre cei pleca˛i la munc„ Ón capitala Spaniei. Mul˛i al˛ii au fost r„ni˛i, petrec‚ndu-∫i zile Óntregi Ón spitalele madrilene.

Al˛ii, mai noroco∫i, au sc„pat, dar co∫marul la care au fost martori Ói va urm„ri toat„ via˛a.

Este greu de spus acum dac„ cineva se face vinovat de curmarea brusc„ a vie˛ilor acestor oameni nevinova˛i. P„reri s-au exprimat destule, dar unele dintre ele mi se par absolut aberante. Se spune c„ vinovat ar fi Guvernul, Óntruc‚t nu se preocup„ s„ asigure rom‚nilor locuri de munc„ Ón ˛ar„, ca ace∫tia s„ nu mai plece aiurea. Eu cred c„ nu po˛i arunca Ón spatele Guvernului vina de fi dat drumul rom‚nilor s„ emigreze. Dreptul la liber„ circula˛ie este Ónscris Ón Constitu˛ie, iar fenomenul se va amplifica Ón mod sigur dup„ ce Rom‚nia va fi admis„ Ón Uniunea European„.

Nici o for˛„ politic„ din lume nu poate ∫i nu are dreptul de a-i opri pe cet„˛enii rom‚ni s„ Óncerce s„-∫i Óndeplineasc„ destinul, Ón orice col˛ al lumii ar considera de cuviin˛„.

Din acest punct de vedere, acuzele la adresa Guvernului mi se par deplasate. Mai degrab„, cred c„ se poate vorbi de un ghinion teribil. Œn definitiv, ceea ce s-a Ónt‚mplat recent la Madrid ori Ón 2001 la New York se putea Ónt‚mpla oriunde ∫i oric‚nd.

Este greu de spus, la fel, dac„ exist„ cu adev„rat metode de prevenire a altor tragedii de acest tip, at‚ta timp c‚t este greu de anticipat unde ∫i c‚nd vor lovi data viitoare nebunia ∫i incon∫tien˛a terorismului mondial.

De∫i nu sunt dorite, este foarte posibil ca alte dezastre provocate de min˛i criminale s„ se mai Ónt‚mple. Terori∫tii au anun˛at, de altfel, c„ orice ˛ar„ care se al„tur„ Statelor Unite ar putea deveni mai devreme sau mai t‚rziu ˛inta unor atentate.

Eu cred c„ Guvernul nostru trebuie s„-∫i asume Ón continuare responsabilitatea de a continua pe drumul pe care a pornit, al„turi de coali˛ia interna˛ional„, Ón prim-planul luptei antiteroriste.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Domnii deputa˛i Emil Boc ∫i Mitic„ Dragomir au depus la secretariat.

Ultimele evenimente referitoare la combaterea ∫i prevenirea activ„ a corup˛iei la nivel na˛ional au ar„tat cu adev„rat interesul institu˛iilor abilitate s„ lucreze coerent ∫i nemijlocit Ón acest sens. Este destul de clar, de altfel, ∫i faptul c„ Guvernul care conduce Ón acest moment a ar„tat c„ este impar˛ial Ón ce prive∫te acest aspect, din ce Ón ce mai des pronun˛at ∫i adus Ón actualitate de partidele politice din opozi˛ie.

Toate demisiile ∫i retragerile din func˛ie ale unor membri ai Partidului Social Democrat din ultimele zile demonstreaz„ Ónc„ o dat„ c„ partidul de guvern„m‚nt nu a Óncercat ∫i nici nu inten˛ioneaz„ s„ acopere fraudele sau corup˛ia. To˛i cei care sunt implica˛i Ón astfel de ac˛iuni, indiferent de culoarea politic„, sunt supu∫i acelora∫i proceduri. Nimeni din cei care au participat la diferite acte de corup˛ie sau din cei asupra c„rora planeaz„ m„car ipoteza implic„rii Ón astfel de ac˛iuni nu va fi protejat Ón nici un fel.

Cred c„ acum este evident c„ interesul na˛ional primeaz„ Ón fa˛a intereselor personale, de grup sau de partid.

Chiar primul-ministru, domnul Adrian N„stase, a cerut institu˛iilor de control abilitate Ón combaterea corup˛iei s„ efectueze anchete dure la adresa tuturor celor viza˛i c„ ar fi participat Ón vreun fel la ac˛iuni care nu pot dec‚t s„ murd„reasc„.

Œmi pare r„u s„ constat c„ ∫i membri ai partidului din care fac parte sunt implica˛i Ón anchetele Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie, dar, Ón acela∫i timp, m„ simt mul˛umit de faptul c„ aceast„ institu˛ie se ridic„ la nivelul a∫tept„rilor conducerii executive a Guvernului, conducere care a cerut ∫i a insistat s„ se taie Ón carne vie, dac„ este nevoie, ∫i s„ nu se ascund„ nimic din ce se Ónt‚mpl„ Ón subteran. Cred c„ toate aceste vorbe s-au mai spus ∫i Ónainte cu mai mult sau mai pu˛in timp, Óns„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/8.IV.2004 acum exist„ ∫i dovada clar„ c„ a∫a stau lucrurile ∫i c„ nimeni nu se ascunde dup„ deget, c‚nd este vorba de acest fenomen.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

îStoparea anchetei Ón cazul Ino Ardelean“

Deteriorarea libert„˛ii presei Ón Rom‚nia, intimidarea reprezentan˛ilor mass-media prin diverse metode, ajung‚ndu-se chiar la violen˛a fizic„ Ómpotriva jurnali∫tilor rom‚ni care investigheaz„ corup˛ia ∫i abuzurile, a devenit o situa˛ie extrem de Óngrijor„toare, cunoscut„ deja Ón presa interna˛ional„ ∫i condamnat„ de organiza˛ii interna˛ionale de ap„rare a libert„˛ii presei.

Agresiunea josnic„ asupra ziaristului Ino Ardelean, cunoscut pentru anchetele ∫i reportajele sale critice la adresa unor lideri locali ai P.S.D. a fost unul dintre cele mai mediatizate atentate la libertatea presei Ón Rom‚nia. Pentru acest gen de articole, ziaristul a fost îpedepsit“: Ón urma b„t„ii crunte suportate, Ino Ardelean a suferit un traumatism cranio-cerebral ∫i o dubl„ fractur„ de mandibul„, necesit‚nd 55 de zile de Óngrijiri medicale.

Dup„ mai multe luni de cercet„ri, poli˛ia nu a avansat cu nimic fa˛„ de stadiul ini˛ial al anchetei, ministrul Ioan Rus anun˛‚nd (pe 18 martie a.c.) c„ îIno Ardelean… a fost b„tut de persoane r„mase necunoscute.“

Tergiversarea anchetei Ón cazul Ino Ardelean nu mai surprinde pe nimeni, din moment ce reprezentan˛ii I.P.J. Timi∫ au Óncercat Ónc„ de la Ónceput s„ orienteze cercet„rile pe o pist„ fals„: poli˛ia a spus c„ este posibil s„ fi fost vorba de ît‚lh„rie“, de∫i ziaristului nu i s-a furat nimic (avea asupra sa telefonul mobil ∫i un lan˛ de aur); s-a spus apoi c„ este posibil s„ fi fost o r„zbunare din alte motive dec‚t cele legate de profesia de jurnalist a lui Ino Ardelean. ™i doar ca o ipotez„ poli˛ia a acceptat c„ poate a fost b„tut de îpersoane deranjate de articolele“ sale.

Acum, Poli˛ia Timi∫ spune c„ nu-l poate aresta pe agresor, deoarece num„rul de zile de Óngrijire medical„ este prea mic: 55 de zile, fa˛„ de 60 de zile, c‚t ar fi necesar ca s„ se Óntruneasc„ elementele constitutive ale infrac˛iunii de v„t„mare corporal„ grav„. Pe l‚ng„ faptul c„ acest r„spuns dovede∫te incompeten˛a juridic„, ne arat„ clar c„ poli˛ia ∫tie cine este infractorul ∫i c„ l-a dezinformat pe ministrul de interne, min˛indu-l c„ autorul nu este cunoscut.

îPentru P.S.D. este mai u∫or s„ distrug„ dec‚t s„ construiasc„“

Œn prag electoral, Guvernul, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 468 din 18 aprilie 2003, transmite Ón administrarea Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Rom‚ne terenul Ón suprafa˛„ de 52.700 m[2] , situat Ón Parcul Carol, cu scopul construirii Catedralei M‚ntuirii Neamului.

Nu sunt Ómpotriva construirii unui l„ca∫ de cult, Catedrala reprezent‚nd un simbol al esen˛ei spiritului cre∫tin rom‚nesc, Óns„ construirea acesteia Ón parcul Carol implic„ dezafectarea Mausoleului, dispari˛ia singurei zone verzi din aria respectiv„, pierderea unuia dintre cele trei parcuri — monument istoric (Parcul Carol, Parcul Her„str„u, Gr„dina Ci∫migiu), transformarea parcului Ón ∫antier pe o perioad„ lung„ de timp.

Monumentele istorice trebuie protejate, conservate, f„r„ a le schimba destina˛ia sau locul de amplasare, pentru c„ ele reprezint„ monumente — bune sau rele — din istoria noastr„, m„rturie pentru genera˛iile urm„toare.

Legea nr. 224/2001 privind protejarea monumentelor istorice, la art. 2 alin. (1) precizeaz„: îMonumentele istorice fac parte integrant„ din patrimoniul cultural na˛ional ∫i sunt protejate prin lege“, iar la art. 10 alin. (2) stabile∫te c„ îDesfiin˛area, distrugerea par˛ial„ sau total„, profanarea, precum ∫i degradarea monumentelor istorice sunt interzise ∫i se sanc˛ioneaz„ conform legii“, vine Ón ajutorul Mausoleului din Parcul Carol.

Actuala putere eludeaz„ legea; ac˛ion‚nd dup„ bunul plac ∫i folosindu-se de ciudate ordonan˛e de Guvern, Ó∫i propune s„ mute edificiul, ac˛iune cel pu˛in hazardat„.

Sacrificarea unuia dintre pu˛inele parcuri ale Capitalei nu este solu˛ia optim„ pentru definitivarea acestui proiect. Consider c„ nu amplasamentul este esen˛ial pentru o catedral„, Óntruc‚t cine caut„ credin˛a o poate g„si oriunde ar fi ea, nu neap„rat Óntr-o loca˛ie central„.

Œn zona actualului Pod Izvor exista, pe vremuri, m„n„stirea Mihai Vod„, unul dintre cele mai vechi centre

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/8.IV.2004 monastice care f„cea parte, al„turi de m„n„stirea Radu Vod„ ∫i biserica Sf. Gheorghe Vechi, din elementele structurate ∫i generatoare ale ora∫ului Bucure∫ti. De ce s„ nu fie amplasat„ Catedrala Óntr-un astfel de loc, cu voca˛ie religioas„, ci trebuie transformat Ón ∫antier un parc cu o frumuse˛e arhitectonic„ deosebit„?

Œn contextul Ón care subordonarea mass-media din Rom‚nia a fost denun˛at„ de oficialii Uniunii Europene, Ón contextul Ón care presa tinde s„ devin„ Ón mod asumat un monopol politic, Partidul Rom‚nia Mare Ó∫i exprim„ indignarea fa˛„ de modul Ón care Televiziunea Rom‚n„ Ón˛elege s„ trateze cel mai important partid al opozi˛iei. T„cerea deliberat„ pe care TVR o cultiv„ Ón privin˛a Partidului Rom‚nia Mare dep„∫e∫te limitele oric„rui cod deontologic, oric„rui drept elementar la informare, oric„rei reguli a unui stat democratic. Œn aceste condi˛ii, Partidul Rom‚nia Mare face un ultim ∫i solemn apel la bunul-sim˛ ∫i con∫tiin˛a membrilor C.N.A., cer‚ndu-le s„ garanteze respectarea normelor Ón vigoare. Acuz„m conducerea TVR de Ónc„lcarea Legii audiovizualului prin ignorarea urm„toarelor evenimente de interes public:

1. Conferin˛a de pres„ sus˛inut„ de pre∫edintele Corneliu Vadim Tudor la Constan˛a, miercuri, 17 martie 2004, cu ocazia lans„rii candidaturii senatorului Dan Rah„u pentru Prim„ria ora∫ului Constan˛a. Cu aceast„ ocazie au fost prezentate dovezi concrete privind amploarea corup˛iei din Rom‚nia.

2. Conferin˛a de pres„ extraordinar„ sus˛inut„ de P.R.M. la Palatul Parlamentului, miercuri, 17 martie 2004, av‚nd ca obiect ilegalit„˛ile flagrante prin care a fost Ónfiin˛at Partidul Socialist Unit.

3. Conferin˛a s„pt„m‚nal„ de pres„ a P.R.M. din data de 19 martie 2004, Ón cadrul c„reia a fost prezentat acordul Óncheiat de P.R.M. cu Asocia˛ia Etnicilor Turci din Rom‚nia ∫i a fost anun˛at„ candidatura unor etnici maghiari ∫i ucraineni la alegerile locale pe listele P.R.M.

Preciz„m c„ la toate aceste evenimente au fost prezen˛i cameramani ∫i reporteri ai Televiziunii Rom‚ne, motiv pentru care solicit„m public TVR s„ explice motivul pentru care imaginile Ónregistrate au fost cenzurate. Consider„m c„, Óntr-un an electoral, ignorarea cinic„ a peste trei milioane de votan˛i, care au dreptul firesc de a cunoa∫te activitatea ale∫ilor lor, precum ∫i refuzul de a

informa Óntreaga opinie public„ Ón privin˛a presta˛iei parlamentare ∫i politice a P.R.M. constituie un fapt de o gravitate extrem„. Miz‚nd pe reac˛ia prompt„ a C.N.A., anun˛„m conducerea TVR c„, Ón cazul Ón care tratamentul la care este supus„ opozi˛ia din Rom‚nia nu se va schimba, vom Óncepe dialogul cu alte forma˛iuni politice ∫i civice, Ón vederea declan∫„rii unor mi∫c„ri de protest. Œn numele dreptului la informare ∫i Ón conformitate cu dispozi˛iile legii, P.R.M. Ó∫i exprim„ disponibilitatea de a organiza manifest„ri publice Ómpotriva politicii de cenzur„ a Televiziunii Rom‚ne.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn declara˛ia de ast„zi m„ voi referi la situa˛ia cadrelor superioare nemedicale din laboratoarele medicale din Rom‚nia, Ón mod special la specializarea ∫i preg„tirea postuniversitar„ a acestora. Situa˛ia acestui personal poate fi analizat„ ca:

1. pondere numeric„ Ón totalul personalului cu studii superioare din laborator;

2. normare;

3. specializare ∫i perfec˛ionare.

1. Œn laboratoarele medicale din Rom‚nia Ó∫i desf„∫oar„ activitatea urm„toarele categorii de personal (datele sunt la nivelul anului 2003), cu urm„toarea pondere numeric„ Ón totalul personalului cu studii superioare:

— medici cu specialitatea medicin„ de laborator, 1390; — biologi, 1068;

— chimi∫ti, 1046;

— biochimi∫ti, 171;

- farmaci∫ti, 211.

Ponderea este de 35% cadre superioare medicale (medici) ∫i 65% cadre superioare nemedicale (biologi, chimi∫ti, biochimi∫ti ∫i farmaci∫ti)“, valoare foarte apropiat„ de media existent„ Ón ˛„rile membre ale Uniunii Europene.

2. Normarea pentru îalt personal cu studii superioare (biochimi∫ti, biologi, chimi∫ti ∫i farmaci∫ti)“, conform Ordinului ministrului s„n„t„˛ii nr. 135/06.03.2002, este de:

— 20.000—40.000 de locuitori/post Ón laboratoarele din ambulatoriul de specialitate;

— 40—60 paturi/post pentru unit„˛ile sanitare clinice cu paturi;

— 140—160 paturi/post pentru spitale.

Medicii de laborator nu sunt norma˛i pentru ambulatoriul de specialitate, de∫i func˛ia de ∫ef de laborator este de˛inut„ îÓn mod obligatoriu“ de c„tre un medic de laborator, conform Ordinului ministrului s„n„t„˛ii nr. 135/6.03.2002. Cum poate avea calitatea de angajat ∫i, obligatoriu, ∫ef, o persoan„ pentru a c„rei profesie nu este prev„zut„ nici m„car normarea? Nu exist„ normare pentru medici cu specialitatea medicin„ de laborator pentru ambulatorii, conform Ordinului ministrului s„n„t„˛ii nr. 135/6.03.2002.

3. Specializare ∫i perfec˛ionare. Importan˛a profesiilor de biolog, chimist ∫i biochimist pentru unit„˛ile sanitare publice este recunoscut„ de Ministerul S„n„t„˛ii Ón Ordinul nr. 698/9.09.2001 privind angajarea, transferarea ∫i deta∫area medicilor, farmaci∫tilor, biologilor ∫i chimi∫tilor, precum ∫i a altui personal de specialitate cu studii superioare din unit„˛ile sanitare publice. Dup„ cum se observ„, ordinul nu face referire la îmedici, farmaci∫ti ∫i alt personal de specialitate cu studii superioare din

Stima˛i colegi, Doamnelor ∫i domnilor,

A∫a cum este unanim acceptat, infrastructura reprezint„ un indicator extrem de relevant pentru gradul de dezvoltare atins de fiecare stat. Din p„cate, cei doar 100 km de autostrad„ pe care Ói are Rom‚nia plaseaz„ ˛ara noastr„ Ón r‚ndul statelor din lumea a treia, fiind mult sub standardul european.

Œns„, Ón privin˛a traficului rutier din marile ora∫e, situa˛ia este Ónc„ mai dramatic„. Œn cei 14 ani care s-au scurs din decembrie 1989, parcul auto din Rom‚nia a crescut de 14 ori, iar majoritatea vast„ a acestor ma∫ini s-a concentrat Ón marile aglomer„ri urbane.

Œn ciuda acestei cre∫teri exponen˛iale, nu au existat planuri urbanistice care s„ suplimenteze num„rul de parc„ri ∫i s„ sus˛in„ fluidizarea traficului rutier.

Œn aceste condi˛ii, la orele de v‚rf, Bucure∫tiul, Craiova, Ia∫iul, Timi∫oara sau Constan˛a sunt literalmente paralizate. ™i, pentru c„ nu era suficient, ∫oferii trebuie s„ evite craterele din carosabil care, cel pu˛in Ón Capital„, au un caracter permanent. Œn fiecare an sunt demarate, cu un strident spectacol mediatic, noi lucr„ri de asfaltare, pe care, Ón mod inevitabil, anotimpul ploios le va surprinde nefinalizate. Firmele care au asfaltat scump ∫i prost Ó∫i vor prelungi contractul, iar Bucure∫tiul se poate transforma, f„r„ nici un efort, Óntr-un muzeu al dezastrelor produse de bombardamente. E drept, Ón cazul str„zilor Capitalei nu s-a folosit arsenal militar conven˛ional, ci s-a ac˛ionat conjugat cu lips„ de profesionalism, corup˛ie, demagogie ∫i indiferen˛„.

A∫a cum era de a∫teptat, nici re˛elele urbane de transport Ón comun nu au o situa˛ie mai bun„. Œnghesui˛i ∫i umili˛i Ón mijloace de transport mizere, teroriza˛i de ho˛ii de buzunare, locuitorii marilor ora∫e ale Rom‚niei anului 2004 sunt victimele unor edili care, din patru Ón patru ani, le ofer„ Ónc„ un calup de promisiuni ce nu vor fi niciodat„ respectate. Œntre timp, dispar parc„ri, semafoare, indicatoare rutiere, marcaje ∫i chiar p„r˛i consistente de carosabil.

Pentru a schimba aceast„ situa˛ie dramatic„ sunt necesare autorit„˛i locale orientate c„tre priorit„˛ile cet„˛eanului, ∫i nu exclusiv c„tre propriile obiective politice.

Declara˛ie politic„: îAlian˛a P.N.L.-P.D. sau refuzul de a te privi Ón oglind„“

Ultima evaluare a presta˛iei P.S.D. din perioada 2001— 2003, evaluare apar˛in‚nd speciali∫tilor din P.N.L.-P.D., nu face altceva dec‚t s„ reia mai vechile acuza˛ii ∫i interpret„ri cu care opinia public„ rom‚neasc„ s-a obi∫nuit deja.

Unul dintre autorii documentului acuzator este fostul senator C.D.R. de Ia∫i, Varujan Vosganian (actualmente lider marcant al P.N.L.), omul care Ón legislatura 1997—2000 nu s-a f„cut remarcat dec‚t prin discursuri televizate cu con˛inut moralizator ori fals filozofic. Vosganian este un intelectual de substan˛„, dar un demagog incorigibil, care ∫tie s„ sus˛in„ orice, cu un cinism vrednic de o cauz„ mai bun„. Autorii documentului sunt obseda˛i de a∫a-zisul îe∫ec“ al racord„rii Rom‚niei la structurile institu˛ionale europene, omi˛‚nd cu bun„ ∫tiin˛„ ezit„rile ∫i b‚lb‚ielile anilor 1997—2000, ve∫nica g‚lceav„ Óntre membrii coali˛iei, amatorismul cras al majorit„˛ii m„surilor Óntreprinse, confundarea planurilor realit„˛ii prin Ónfiin˛area unor organisme cu nume ciudate, menite a îpulveriza“ integral… corup˛ia, neocomunismul, nepotismul sau alte flageluri planetare.

Singura speran˛„ a Alian˛ei P.N.L.-P.D. o reprezint„ Theodor Stolojan, un fel de ultim mohican c‚t de c‚t viabil al dreptei rom‚ne∫ti postdecembriste, Ón condi˛iile Ón care Emil Constantinescu a devenit un Diogene al politicii rom‚ne∫ti, prin faptul c„ umbl„ cu lum‚narea Ón m‚n„, Ón plin„ zi, pentru a se face vizibil, iar Victor Ciorbea se autovictimizeaz„ periodic.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/8.IV.2004

Departe de a avea greutatea scontat„, liderul P.D., Traian B„sescu, ∫i-a dat — Ón fa˛a mass-media ∫i a celor c‚˛iva sus˛in„tori — onerosul cuv‚nt c„ înu a Ónt‚lnit p‚n„ acum un guvern mai corupt dec‚t cel actual“.

Curio∫i, ne Óntreb„m ∫i v„ Óntreb: Care cuv‚nt, domnule B„sescu? Cuv‚ntul pe care i l-a˛i dat ∫i lui Petre Roman? Este adev„rat, aici poate ar trebui s„ r„spund„ chiar domnul Petre Roman.

Dar, care îoneros“? Oneroase au fost, probabil, implic„rile dumneavoastr„ Ón distrugerea flotei rom‚ne∫ti ∫i nenum„ratele privatiz„ri frauduloase din perioada cederist„, toate aflate sub semnul unei guvern„ri asociate doar ho˛iei ∫i delapid„rilor.

Œn minciun„ continua˛i ∫i ast„zi s„ v„ sc„lda˛i, domnule B„sescu, am„gindu-v„ c„ mai ave˛i parte de sus˛inere, c‚nd, de fapt, singurii care v„ mai aplaud„ sunt fo∫tii, dar nu foarte vechii ofi˛eri cu titlu de tovar„∫ frunta∫, care v„ Ónconjoar„ cu o ne˛„rmurit„ dragoste fr„˛easc„.

De∫i nu exist„ termen de compara˛ie Óntre Guvernul actual ∫i monstruoasa fost„ ∫i actual„ coali˛ie, ∫i cunosc‚nd acest lucru, persevera˛i Ón a ataca mi∫ele∫te Guvernul N„stase, smiorc„indu-v„ de zor pe la por˛ile Parlamentului European, Ón demagogia specific b„sescian„, cu riscul de a sacrifica chiar ∫i interesul na˛ional.

Totu∫i, mai ave˛i o speran˛„ de reabilitare, Ón cazul Ón care urma˛i exemplul pozitiv al unor colegi de-ai mei.

Œn concluzie, stimate domnule primar general ∫i pre∫edinte al unui dezmembrat Partid Democrat: autosuspenda˛i-v„!

îTVR — dezinformare, amatorism, faliment politic ∫i aventurism“

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Acum un an, la 1 martie, Valentin Nicolau ∫i Consiliul de Administra˛ie al TVR ne ofereau un m„r˛i∫or: reorganizarea institu˛iei. Œn realitate, totul fusese o mascarad„, scopul urm„rit fiind foarte clar — crearea de posturi ∫i func˛ii pentru clientela P.S.D.

Bilan˛ul binefacerilor acestei restructur„ri destinate telespectatorilor, salaria˛ilor institu˛iei, dar mai ales democra˛iei îde tip european din Rom‚nia“ a fost ∫i continu„ s„ fie edificator.

Printre alte performan˛e, Agen˛ia de Monitorizare a Presei îAcademia Ca˛avencu“ remarca Óntr-un raport c„, de exemplu, Ón perioada 5—18 ianuarie 2004, idealul uman al rom‚nilor secolului al XXI-lea, primul-ministru Adrian N„stase, atingea un nou record la Jurnalul TVR — 35 de apari˛ii, toate, evident, legate numai de opera˛iuni pozitive: succese Ón lupta contra corup˛iei, performan˛e incredibile Ón realizarea reformei, vizite, simpozioane, conferin˛e, primiri de oaspe˛i, inaugur„ri.

Numai c„ la Bruxelles s-a v„zut ce fel de model este primul-ministru al Rom‚niei ∫i ce reform„ a implementat, de vreme ce Cabinetul Domniei sale a fost îcalul de b„taie“ al Uniunii Europene ∫i acolo s-a descoperit, de fapt, ce ar fi trebuit s„ dezv„luie televiziunea na˛ional„: minciunile, promisiunile neonorate ale primului-ministru,

duplicitatea ∫i arogan˛a, care Ól pun Ón situa˛ii ridicole. îCine nu face reforme nu poate fi primit Ón Uniunea European„“, a spus r„spicat Elmar Brook, pre∫edintele Comitetului pentru Afaceri Externe al Parlamentului European, pun‚nd degetul pe ran„: îAici este vorba de capacitatea de a guverna.“

S-a trecut Ón campania triumfalist„ a postului public de televiziune vreo Óntrebare incomod„ pentru echipa domnului Adrian N„stase? S-a spus vreodat„ c„ ne p‚nde∫te pericolul de a nu mai fi considerat„ Rom‚nia un stat de drept? S-a vorbit de iresponsabilitatea Guvernului, care t‚r„∫te ˛ara Ón cea mai sumbr„ aventur„ de dup„ 1989? Nu, desigur, nu.

Jurnali∫tii ale∫i de Valentin Nicolau, fost ∫i actual consilier al primului-ministru, au Ónv„˛at repede stilul omagial, prezent‚ndu-ne pe Adrian N„stase cu familia sa la schi sau la ferma sa de la Cornu, num„r‚ndu-se acareturile ∫i ou„le sau t„ind panglici la diverse ctitorii ale baronilor P.S.D.

îIntrarea Rom‚niei Ón NATO, succes f„r„ precedent al Guvernului Adrian N„stase“

Ieri, la Washington, primul-ministru al Rom‚niei, Adrian N„stase, a depus, al„turi de premierii altor ∫ase state, instrumentele de ratificare a protocoalelor de aderare la NATO.

Momentul echivaleaz„ cu intrarea efectiv„ a ˛„rii noastre Ón NATO. Se Óncheie astfel un proces Ónceput Ón noiembrie 2002 la Praga, c‚nd s-a hot„r‚t extinderea Alian˛ei Nord-Atlantice cu Ónc„ ∫apte state foste comuniste. Pentru Rom‚nia, acest moment este cu adev„rat istoric. Dar ∫i guvernul care a reu∫it acest eveniment va r„m‚ne Ón istorie.

Pentru prima dat„, securitatea ˛„rii noastre este garantat„ Ón mod real. Cea mai mare alian˛„ politicomilitar„ a tuturor timpurilor a devenit cheza∫ pentru integritatea ∫i suveranitatea Rom‚niei.

R„zboaiele cumplite din Europa Central„ din ultimul deceniu al secolului trecut, toate spaimele pe care le-am tr„it atunci sunt ast„zi nu doar istorie, exist„ acum garan˛ia c„ a∫a ceva nu mai are cum s„ se Ónt‚mple pe teritoriul Rom‚niei.

R„zboiul din fosta Iugoslavie, ruperea Cehoslovaciei, iredenti∫tii maghiari care trasau frontiere pe crestele Carpa˛ilor, totul a r„mas doar o amintire ur‚t„.

De ieri, frontiera de est a Rom‚niei a devenit, oficial, frontiera NATO. Mi∫c„rile politico-militare, adesea nea∫teptate, din fostul spa˛iu sovietic nu mai sunt de acum Óncolo motiv de Óngrijorare doar pentru Bucure∫ti, ci pentru ansamblul NATO.

Œncep‚nd cu 29 martie 2004, Rom‚nia cap„t„ un statut interna˛ional bine definit, care nu mai las„ loc de interpret„ri ∫i aprecieri. Rom‚nia este Ón NATO.

Bravo, popor rom‚n!

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Cu trei ani Ónainte de intrarea Ón Uniunea European„, Rom‚nia continu„ s„ fie nu numai o ˛ar„ a s„r„ciei ∫i contrastelor, ci ∫i una a paradoxurilor.

La sf‚r∫itul anului trecut, peste dou„ milioane de rom‚ni nu-∫i puteau asigura masa zilnic„, iar unul din zece cona˛ionali nu aveau ce pune pe mas„, arat„ un studiu al B„ncii Mondiale. Acela∫i studiu relev„ faptul c„ 9% dintre rom‚ni sunt s„raci lipi˛i p„m‚ntului.

La polul opus, unul din 20 de rom‚ni este bogat. Trist, dar adev„rat, p„tura Ómbog„˛i˛ilor consum„ c‚t jum„tate din popula˛ia Óntregii ˛„ri. Œntre miliardarii noii ere capitaliste ∫i cei mai s„raci dintre s„raci se str„duiesc s„ vie˛uiasc„ 14 milioane de rom‚ni, cei care se zbat s„ constituie p„tura medie a societ„˛ii.

Cei care consider„ c„ realizarea vie˛ii este doar o ma∫in„ de sp„lat, o mobil„ mai ca lumea ∫i un computer pentru copil au profitat anul trecut de conjunctura favorabil„ ∫i s-au Ómprumutat p‚n„ peste cap pentru a-∫i Ómplini visurile. Volumul creditelor f„cute Ón 2003 pentru bunuri de consum a crescut cu 260%, un salt record cu care nu ne vom Ónt‚lni prea cur‚nd.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/8.IV.2004 Cei cu dare de m‚n„ s-au aruncat ca bolizii pe patru ro˛i: Ón primele dou„ luni ale acestui an, v‚nzarea de ma∫ini a crescut cu 37%. Œn cele din urm„, unii ∫i-au luat ma∫ini, iar al˛ii doar ma∫ini de sp„lat. Cert este c„ mai to˛i nu au dispus de fonduri pentru a pl„ti îcu banii jos“.

Ei, bine, Ón aceste condi˛ii, rom‚nii no∫tri au depus la banc„ anul trecut o sum„ frumu∫ic„: 2,1 miliarde de euro. Œn procente, se poate spune c„ economiile popula˛iei au crescut cu 11,7%.

Cum rom‚nii din ˛ar„ au cerut credite din îjen„ financiar„“, rezult„ c„ banii sunt ai celor pleca˛i la munc„ Ón str„in„tate, care Ó∫i fac depozite Ón b„ncile rom‚ne∫ti. Totodat„, cre∫terea depozitelor Ón lei ale firmelor a fost anul trecut de 58,3%. Cum Ón 2003 cre∫terea economic„ a fost de aproape 5%, este limpede c„ banii depu∫i nu vin din economia real„, ci din cea subteran„.

A∫adar, tr„iasc„ economia subteran„ ∫i rom‚nii care lucreaz„ Ón str„in„tate, c„ci f„r„ aceste dou„ motoare de mare putere, economia rom‚neasc„, Ón mersul ei de melc, ∫i-ar Óncetini ∫i mai mult viteza, pe drumul c„tre civiliza˛ie!

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Interven˛ia mea de ast„zi se intituleaz„ îCui folose∫te r„zboiul declara˛iilor?“.

Este un adev„r c„, o dat„ cu declan∫area campaniei electorale, opozi˛ia se str„duie∫te s„ lanseze tot felul de declara˛ii, c‚t mai incisive.

De asemenea, partidul aflat la putere nu r„m‚ne dator ∫i, cu foarte mult„ operativitate, d„ riposte fundamentate, bazate pe fapte concrete.

Opozi˛ia repet„ p‚n„ la epuizare c„ actuala putere nu a f„cut nimic pentru dezvoltarea economic„ ∫i social„ a Rom‚niei, iar nivelul de via˛„ al rom‚nilor se afl„ la marginea pr„pastiei.

Puterea demonstreaz„, cu date concrete ale statisticii oficiale sau ale organismelor financiare interna˛ionale, c„ Rom‚nia a f„cut pa∫i semnificativi pe planul relans„rii economice, iar nivelul de via˛„, inclusiv rata s„r„ciei, au Ónceput s„ se amelioreze. Aceste tendin˛e au toate ∫ansele s„ se accentueze, Ón viitor.

Opozi˛ia public„ h„r˛i cu jude˛ele Rom‚niei ∫i baronii locali ai P.S.D. Ón cadrul acestora, potrivit aprecierilor proprii.

Puterea, la r‚ndul ei, public„ h„r˛i cu precizarea pe jude˛e a baronilor opozi˛iei. M„surile luate recent pentru suspendarea unui num„r semnificativ de pre∫edin˛i de organiza˛ii jude˛ene ale P.S.D. demonstreaz„ cu prisosin˛„ c„ puterea a Ón˛eles s„ trateze cu r„spundere problema corup˛iei.

F„r„ Óndoial„, economia rom‚neasc„ este Ón cre∫tere. Este adev„rat c„ aceast„ cre∫tere economic„ ar trebui s„ fie mai mare de 5,5%. Pentru realizarea unui astfel de obiectiv, care poate contribui esen˛ial la ob˛inerea prosperit„˛ii, precum ∫i la crearea de noi locuri de munc„, este nevoie de importante eforturi Ón domeniul investi˛iilor, Ón promovarea exporturilor ∫i Ón domeniul calit„˛ii produc˛iei ∫i a serviciilor.

Œn aceast„ situa˛ie, se pune Óntrebarea, Ón mod firesc: cui folose∫te aceast„ larg„ confruntare de declara˛ii,

pentru care se cheltuiesc importante eforturi de ambele p„r˛i?

Ar fi mult mai normal ∫i pe Ón˛elesul cet„˛enilor ca partidele aflate Ón campania electoral„ s„ se concentreze pe prezentarea unor date ∫i ini˛iative concrete privind:

îPSD preg„te∫te viitorul“ Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Œn declara˛ia politic„ pe care o prezint Ón plenul Camerei v„ rog s„-mi permite˛i s„ abordez c‚teva probleme referitoare la rolul tineretului Ón gestionarea viitorului.

Dac„ p„rin˛ii no∫tri au avut de Ónfruntat vicisitudinile unui regim totalitar, genera˛ia noastr„ a repus Ón drepturile fire∫ti libertatea ∫i democra˛ia, apropiind Rom‚nia de civiliza˛ia occidental„. Am parcurs un drum greu, pres„rat cu sacrificii din partea popula˛iei, pentru a ne reintegra Ón lumea c„reia am apar˛inut dintotdeauna. Dar toate aceste sacrificii n-au fost Ón zadar, zilele acestea se depun documentele care consacr„ aderarea noastr„ deplin„ la NATO, se fac eforturi pentru Óndeplinirea criteriilor de aderare la Uniunea European„, concomitent cu cre∫terea nivelului de trai al popula˛iei. Am declarat r„zboi total corup˛iei, care, a∫a cum dovedesc faptele, nu are culoare politic„. Sunt multe probleme care Ó∫i a∫teapt„ rezolvarea Ón domeniul justi˛iei, a administra˛iei publice, sesizate corect de prietenii no∫tri occidentali.

Toate aceste probleme stau Ón aten˛ia organelor abilitate ∫i a Óntregii clase politice, pentru a fi rezolvate Ón termenele stabilite. Dar am deveni tot mai s„raci dac„ nu preg„tim t‚n„ra genera˛ie s„ preia pe umerii s„i viitorul ˛„rii. Genera˛ia de dup„ noi este chemat„ s„ amplifice rezultatele ob˛inute, Óntr-o alt„ lume, Óntr-o Europ„ unit„, a libert„˛ii ∫i prosperit„˛ii. Capacitatea acesteia de implicare Ón viitor st„ Ón m‚inile noastre, prin instruire ∫i educa˛ie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/8.IV.2004 Con∫tient de acest fapt, Guvernul Adrian N„stase a Óntreprins o serie de m„suri menite s„ faciliteze accesul tinerilor la Ónv„˛„m‚nt, demar‚nd un amplu proces pentru Ónv„˛„m‚ntul rural, asigur‚nd accesul echitabil pentru copiii ∫i tinerii din mediul s„tesc la Ónv„˛„tur„, prin crearea unor ∫coli centre de zon„, achizi˛ionarea de microbuze ∫i a rechizitelor necesare pentru elevii care provin din familiile defavorizate. Peste 1.100 de licee au fost dotate cu platforme educa˛ionale compuse din calculatoare, servere, infrastructur„ de re˛ea, modemuri pentru conectare la Internet, imprimante laser etc. Œn compara˛ie cu cheltuielile pentru domeniile sociale din perioada 1997—2000, Ón perioada 2001—2004 au crescut, Ón condi˛ii comparabile, cu peste 30% cheltuielile pentru Ónv„˛„m‚nt, cu peste 24% cheltuielile pentru cultur„. A∫a Ón˛elegem noi s„ preg„tim oamenii viitorului. Ca un demers spre viitor, a fost conceput„ ∫i reuniunea îPrim„vara Social Democrat„“, a T.S.D., care a avut loc recent la Sala Polivalent„ din Capital„.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i Domnilor,

S„pt„m‚na trecut„, Ón 26 martie, am s„rb„torit Ziua Poli˛iei Rom‚ne ∫i, f„r„ Óndoial„, marea majoritate a oamenilor cinsti˛i din acest domeniu important al vie˛ii noastre merit„ toat„ recuno∫tin˛a ∫i lauda.

Obiectul declara˛iei mele politice de ast„zi, din p„cate, se refer„ la unele aspecte negative ∫i grave ale serviciilor Poli˛iei Rom‚ne. Cui nu i-ar conveni ca aceste servicii s„ fie la Ón„l˛ime, pentru c„ e posibil ∫i popula˛ia ˛„rii s„ vad„ Ón poli˛i∫ti pe oamenii buni, cei mai apropia˛i, care Ói dau sentimentul siguran˛ei, care o ap„r„ de r„uf„c„tori Ón orice Ómprejurare?

La noi poli˛ia nu e privit„ cu simpatie ∫i poli˛i∫tii nu ∫tiu sau nu pot s„ se apropie de oameni cu respectul impus de lege. Ei sunt v„zu˛i ca ni∫te oameni duri ce Ónjur„, b„t„u∫i, abuzivi, distan˛i, interesa˛i de bani, Ónseta˛i de afaceri, implica˛i Ón afaceri necinstite, de colaborare cu ho˛ii ∫i mafia.

Aflam Ón urm„ cu c‚teva luni de prinderea unui supranumit Passaris al rom‚nilor, unul care a ∫tiut s„ evadeze Ón lan˛, s„ scape din orice constr‚ngere, Óncercuire Ón alte state ale Europei, pe unde a t‚lh„rit. ™i ho˛ul rebel a avut puterea s„ felicite Poli˛ia Rom‚n„ c„ a fost Ón m„sur„ s„-l re˛in„. Tot aceast„ poli˛ie a reu∫it s„ colaboreze cu alte poli˛ii din str„in„tate ∫i s„-l dea prins pe cel mai renumit mafiot italian, ∫i asemenea cazuri de operativitate nu sunt pu˛ine.

Dar avem ∫i exemple din celelalte de la extrema opus„, ∫i multe, liste Óntregi, Ón care Maria Vlas (devalizatoarea F.N.I.-ului) este ajutat„, c‚nd exista mandat de arestare pe numele ei, s„ p„r„seasc„ ˛ara, c‚nd Severin Tcaciuc, at‚t de supravegheat ∫i cu toate c„ este infirm (f„r„ picioare), trece frontiera la momentul favorabil lui, iar, mai nou, Gabriel Bivolaru, care a devalizat B.R.D. cu suma astronomic„ de peste 2.000 de miliarde de lei, ceea ce pentru un om de r‚nd este de neimaginat (ce s„ mai spunem de un pensionar), se ascunde, a disp„rut Ón cea˛„ f„r„ ca cineva din Poli˛ie s„ aib„ ∫tire, chiar Ón ziua condamn„rii sale definitive nu e de g„sit.

Concomitent cu dispari˛ia lui, domnul prim-ministru Adrian N„stase, la Bruxelles, declara Ón gura mare, Ón stil caracteristic ∫i cu nevinov„˛ie: îŒn m„sura Ón care statul de drept va func˛iona foarte bine Ón Rom‚nia, atunci instan˛ele Ó∫i vor face datoria, a∫a cum, de exemplu, ∫i-au f„cut datoria Ón leg„tur„ cu Gabriel Bivolaru.“

Declara˛ie politic„: îPartidul Democrat solicit„ sanc˛ionarea migra˛iei politice prin Statutul ale∫ilor locali aflat Ón dezbaterea Parlamentului“

Partidul Democrat solicit„ adoptarea Ón regim de urgen˛„ a proiectului de lege cu privire la statutul ale∫ilor locali, prin care s„ fie sanc˛ionat„ migra˛ia politic„ a ale∫ilor locali.

Œn cazul consilierilor locali ∫i jude˛eni, consilierul care p„r„se∫te partidul pe listele c„ruia a candidat pierde de drept mandatul de consilier, locul lui urm‚nd a fi preluat de supleantul aflat pe lista partidului din care a plecat consilierul local.

Œn cazul migra˛iei politice a primarilor, se organizeaz„ noi alegeri, cu posibilitatea particip„rii primarului care a migrat politic, dar Ón cazul Ón care nu c‚∫tig„ din nou alegerile, primarul va suporta costul alegerilor.

Partidul Democrat apreciaz„ c„ nu este nevoie, Ón acest moment, de elaborarea unui nou proiect de lege pentru sanc˛ionarea ale∫ilor locali, adoptat la Senat ∫i aflat Ón dezbatere la Camera Deputa˛ilor. Solu˛ia adopt„rii unui nou proiect de lege va tergiversa sanc˛ionarea migra˛iei politice ∫i, Ón fapt, o va Óncuraja.

Partidul Democrat solicit„ partidului de guvern„m‚nt s„-∫i respecte promisiunile publice cu privire la sanc˛ionarea migra˛iei politice ∫i s„ procedeze imediat la adoptarea proiectului de lege cu privire la statutul ale∫ilor locali aflat Ón faz„ avansat„ Ón dezbatere parlamentar„.

Dac„ P.S.D. nu va accepta aceast„ propunere constructiv„ de sanc˛ionare a migra˛iei politice, Ónseamn„ c„, Ón fapt, partidul de guvern„m‚nt nu este consecvent cu promisiunile f„cute ∫i este un îcampion al promisiunilor“ ∫i un etern îcorigent“ al faptelor.

Declara˛ie politic„: îOpozi˛ia confund„ libertatea ∫i democra˛ia cu libertinajul“

Mi se pare dificil, dac„ nu chiar imposibil, oric‚t de versat ai fi, s„ Ón˛elegi Ón toat„ complexitatea sa acest

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/8.IV.2004 fenomen vast ∫i uluitor care este via˛a. Oric‚te formule ∫i procedee ai st„p‚ni, este complicat s„-i descifrezi mecanismele ∫i s„-i p„trunzi resorturile intime. Nimic ∫i nimeni nu a reu∫it p‚n„ Ón prezent s„ Ónl„ture aura de mister ce-o Ónv„luie, Ónc„ de la genez„, ∫i datorit„ c„reia scap„ ∫i pe mai departe indiscre˛iei noastre. Dar ∫i mai greu de Ón˛eles sunt unele manifest„ri ale ei, care te las„, uneori, realmente, f„r„ replic„.

Omul, zice-se, e o f„ptur„ slab„, care Óns„ mereu a jinduit la bunul altuia ∫i, dintr-un orgoliu prost plasat, ros de invidie, a p‚ndit clipa ∫i a s„rit la beregata aproapelui, mai mereu a pr„dat ∫i a distrus munca altora, c„ut‚nd pricin„ de scandal ∫i r„zmeri˛„, r‚vnind mereu la a-∫i domina c‚t mai mult ∫i mai v‚rtos semenii. Œn loc s„-∫i pun„ for˛a ∫i priceperea Ón slujba unor principii nobile, a unor ideologii creatoare, benefice pentru societate, de cele mai multe ori acestea sunt puse Ón slujba unor ˛eluri mai pu˛in sau chiar deloc nobile, din care fac parte ∫i unele ra˛iuni politice care frizeaz„ absurdul.

Nu sunt prea sigur c„ am reu∫it, dar cam Ón aceast„ manier„ am vrut s„ definesc ceea ce la noi se nume∫te opozi˛ie, ∫i care nici pe departe nu se reg„se∫te Ón perceptele ∫i motiva˛iile pe care ∫i le arog„. Habar nu am sau nu avem dac„ dincolo de moarte se g„se∫te o alt„ lume, o existen˛„ secund„ Ón care suntem sili˛i s„ tr„im, dar ∫tiu precis c„ lumea Ón care tr„im nu este nici pe departe cea mai bun„, ea pare mai degrab„ un dat monstruos ∫i caricatural, o excrescen˛„ malign„, ideal„ Ón sensul disolu˛iei ∫i al atomiz„rii fiin˛ei. Un univers tiranic ∫i acaparator, Ón care manipularea ordinar„ ∫i mistificarea grosier„ a realit„˛ii devin tot mai pronun˛at nedorite ∫i tragice repere axiologice. Œmi cer scuze pentru lungirea, poate cam exagerat„, a acestei introduceri, dar nu puteam altfel s„-mi exprim oprobriul ∫i dezavuarea fa˛„ de a∫a-zisa opozi˛ie rom‚n„, care se pricepe la toate, numai la ceea ce ar trebui s„ fac„, Ón virtutea rolului s„u, nu Ói st„ g‚ndul.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œnceputul s„pt„m‚nii reprezint„ o nou„ victorie a Rom‚niei ∫i, implicit, a Guvernului N„stase, realizat„ pentru ∫i cu sprijinul Óntregii ˛„ri.

Acceptarea ˛„rii noastre Ón structura NATO nu poate dec‚t s„ fie un motiv de bucurie ∫i o realizare demn„ de l„udat. Aceasta arat„ Ónc„ o dat„ implicarea total„ a Óntregului aparat de conducere a Guvernului N„stase Ón ac˛iunile de integrare Ón structurile europene ∫i mondiale.

Evident, acestea au sens mai ales Ón contextul Ón care Rom‚nia devine, o dat„ cu realizarea obiectivelor impuse ∫i cerute, membr„ cu drepturi depline a acestor structuri.

Exist„ voci care sus˛in Ón mod nedrept c„ evenimentele tragice de la 11 septembrie din Statele Unite ale Americii ar fi contribuit Ón favoarea accept„rii Rom‚niei Ón structurile militare mondiale. Nu este dec‚t un factor. Rom‚nia a f„cut eforturi sus˛inute pentru a adera la aceast„ organiza˛ie ∫i a Óndeplinit criteriile de eligibilitate necesare acestui important pas.

De altfel, se poate vedea destul de clar faptul c„ Rom‚nia are o pozi˛ie privilegiat„ fa˛„ de ˛„rile Óntre care se situeaz„ geopolitic. Acesta este ∫i unul dintre multele motive pentru care ˛ara noastr„ a fost aleas„ ca destina˛ie pentru bazele militare ale NATO, care urmeaz„ a fi dezafectate din ˛„rile vestice ∫i mutate Ón zonele de interes ale structurii mondiale despre care vorbesc.

Cred c„ merit„ precizat ∫i faptul c„ toate aceste realiz„ri au fost posibile Ón contextul unei coeren˛e executive la nivelul Guvernului.

Evident, Ón situa˛ia Ón care acest Guvern este singurul care a ∫i realizat ceea ce a promis. Œn acest context, nu cred c„ mai pot exista comentarii adverse la adresa voin˛ei Guvernului Ón contextul necesit„˛ilor na˛ionale. Sper doar ca to˛i rom‚nii s„ Ón˛eleag„ clar faptul c„ dezideratele na˛iunii au fost puse Ónaintea oric„rui interes. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

La scurt timp dup„ remanierea ∫i reorganizarea activit„˛ii Guvernului, Ón cadrul unui proces de analiz„ responsabil„ a propriei activit„˛i, P.S.D. a luat m„suri politico-organizatorice ferme, suspend‚nd din func˛ie un num„r de lideri locali care, prin activitatea desf„∫urat„, au adus daune imaginii ∫i prestigiului partidului.

Acest demers cu urm„ri concrete nu este de îcosmetizare“, a∫a cum demagogic au afirmat unii reprezentan˛i ai opozi˛iei, ci reprezint„, Ónainte de toate, o continuare a unui amplu proces legislativ ∫i politic, Ónceput Ónc„ din anul 2001. Ar trebui s„ recunoasc„ reprezentan˛ii acestor partide c„, de la preluarea puterii p‚n„ Ón prezent, P.S.D. ∫i Guvernul N„stase ∫i-au asumat r„spunderea printr-un pachet legislativ coerent, cuprins Ón Legea nr. 161/2002 cu privire la combaterea

∫i prevenirea oric„ror forme de corup˛ie. Tot Ón acest scop, a fost Ónfiin˛at Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie. Prin modificarea Constitu˛iei, s-a desfiin˛at imunitatea parlamentar„, a fost ini˛iat„ procedura de declarare a averilor ∫i regimul incompatibilit„˛ilor. Prin hot„r‚rile luate, P.S.D. este hot„r‚t s„ aplice sanc˛iuni severe Ómpotriva oric„rei persoane, indiferent de structura ierarhic„ din care face ea parte ∫i indiferent de faptul c„ de˛ine o func˛ie de demnitate public„ ∫i politic„, dac„ aceasta Óncalc„ legile.

Ar fi normal ca toate partidele politice s„ se angajeze Óntr-o asemenea ac˛iune responsabil„, pentru c„ acte de corup˛ie exist„ peste tot. Cei care au fost la guvernare p‚n„ Ón anul 2000 s„ nu uite c„ nu au fost Ón stare s„ ia nici o m„sur„ cu privire la combaterea ∫i prevenirea corup˛iei, de∫i acest fenomen a atins apogeul pe timpul lor.

P.S.D. este hot„r‚t s„ duc„ p‚n„ la cap„t lupta Ómpotriva corup˛iei, lu‚nd Ón continuare o serie de m„suri care s„ contribuie la Óns„n„to∫irea vie˛ii politice, economice ∫i sociale a ˛„rii ∫i s„ urgenteze procesul de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„.

îVor s„ ajung„ din nou la putere“

Conven˛ia Democratic„ a condus destinele ˛„rii Ón anii 1996—2000.

Prin cei î15.000 de speciali∫ti“ ai s„i ∫i programul haotic de guvernare, ne-au aruncat Ón trecut cu aproape 100 de ani.

Acum c„ au r„mas numai cu sanc˛iunea electoratului, de a r„m‚ne chiar ∫i Ón afara Parlamentului — P.N.fi.C.D.-ul —, v„z‚nd c„ nu au fost pedepsi˛i pentru inegalit„˛ile comise, fac mare tam-tam ∫i chiar cred, Ón naivitatea lor, c„ ˛ara-i dore∫te din nou la guvernare.

Locuitorii din zona Ghime∫-Dofteana, din jude˛ul Bac„u, pe care o reprezint Ón calitatea mea de deputat Ón Parlamentul Rom‚niei, nu pot uita cum ∫i cine au fost numi˛i directori de ∫coli printr-un concurs de trist„ amintire, cum au fost v‚ndute pe te miri ce singurele institu˛ii de cultur„, Clubul 1 Mai din Com„ne∫ti ∫i Clubul minerilor din As„u, cum au fost Ónchise minele ∫i cum au fost aduse Ón stare de faliment ∫i apoi privatizate dup„ bunul lor plac îComprel“ -ul, serele Com„ne∫ti, I.T.A., U.M.T.F.-ul, U.F.E.T.-ul. Pot oamenii din aceast„ zon„ s„ iute c„ de la locul al II-lea pe ˛ar„ Ón prelucrarea lemnului, Ónainte de 1989, s-au ales cu statutul de zon„ defavorizat„, Ón anii 1996—2000?

Au fost neputincio∫i Ón accesarea fondurilor prin programele SAPARD, RICOP, PHARE sau ale B„ncii Mondiale.

Acum c„ ˛ara s-a redresat bine printr-un manageriat de performan˛„ al guvern„rii P.S.D., concretizat Ón zon„ prin performan˛ele primarilor, viceprimarilor ∫i consilierilor, Ón marea lor majoritate membri P.S.D., domnii de la P.N.L., P.D. consider„ c„ ar fi bine dac„ ar accede din nou la putere pentru a se bucura Domniile lor de efectele pozitive ale realiz„rilor noastre.

Le amintesc stima˛ilor domni din aceste forma˛iuni politice — P.N.L., P.D. — c„ poporul rom‚n a avut ∫i are ∫i Ón continuare m„sura lucrurilor ∫i c„, printre multele proverbe pe care le-a creat, se afl„ ∫i acela cu îpofta-n cui“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/8.IV.2004

îPrin Flandra Oriental„… Ón Uniunea European„“ Preg„tirea Rom‚niei pentru a intra Ón Uniunea European„ a Ónceput imediat dup„ anul 1990.

Ajutoarelor transmise rom‚nilor dup„ Revolu˛ie li s-au adaugat schimburile culturale, economice, Ón domeniul Ónv„˛„m‚ntului, al s„n„t„˛ii etc.

S-au legat prietenii Óntre rom‚ni ∫i cet„˛eni ai statelor europene, au venit foarte mul˛i investitori dar au existat si multe comunit„˛i locale, provincii sau regiuni care au finan˛at institu˛ii din Rom‚nia.

Œnfr„˛irii intre municipiul Buz„u ∫i ora∫ul Oudenarde din Belgia, provincia Flandra Oriental„, i-au urmat, Óncep‚nd cu anul 1994, finan˛area de c„tre Parlamentul provinciei, Ón fiecare an, a unor sec˛ii sau activit„˛i Ón domeniul s„n„t„˛ii buzoiene, spitalul jude˛ean fiind principalul beneficiar.

Œn partea a doua a lunii februarie a.c., delega˛ia Parlamentului Flandrei Orientale, condus„ de Jean Pierre van der Meyren, a fost prezent„ Ón Buz„u, unde s-a Ónt‚lnit cu autorit„˛ile sanitare locale. Ei au semnat protocolul privind finan˛area unei investi˛ii Ón valoare de 165.000 de euro, o parte din sum„ fiind alocat„ reabilit„rii Sec˛iei de Pneumoftiziologie.

Un alt obiectiv vizat pentru investi˛ii este policlinica spitalului, unde condi˛iile de desf„∫urare a activit„˛ii s-au Ómbun„t„˛it an de an. Cadrele sanitare buzoiene vor beneficia Ón 2004 ∫i de un program complex de preg„tire, sponsorizat tot de c„tre belgieni. Astfel, 14.500 euro vor fi folosi˛i pentru cursuri de preg„tire pentru cadrele medicale, de folosire a calculatorului ∫i de limbi str„ine.

Trebuie men˛ionat faptul c„, Ón r„stimpul de 10 ani de c‚nd dateaz„ aceast„ colaborare, valoarea total„ a investi˛iilor f„cute a ajuns la 2 milioane de euro.

Un alt obiectiv de care se ocup„ delega˛ia belgian„ este activitatea filialei locale a funda˛iei Crucea Alb-Galben„, care se ocup„ de furnizarea serviciilor de Óngrijiri medicale la domiciliu, de care au beneficiat p‚n„ acum foarte mul˛i pacien˛i.

Œn viitor, se dore∫te extinderea acestui serviciu, prin Ónfiin˛area unor puncte de lucru Ón jude˛ul Buz„u, acolo unde nu exist„ spitale, ∫i integrarea componentei sociale Ón proiect.

îPrieteni, a venit prim„vara social-democrat„“, adic„ a ren„scut speran˛a Óntr-o via˛„ mai fericit„ pentru Rom‚nia!

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

S‚mb„t„, 27 martie, la sala Polivalent„, partidul nostru a ar„tat c„ tinerii sunt for˛a pe care se bazeaz„. Desf„∫urat„ Ón prezen˛a a 10.000 de membrii T.S.D., manifestarea îPrim„vara Social Democrat„“ a fost

impresionant„, ca ∫i alocu˛iunea prezentat„ de pre∫edintele PSD, domnul Adrian N„stase.

Œn interven˛ia mea de ast„zi am s„ fac referire la una din temele abordate Ón cadrul acesteia, ∫i anume corup˛ia. Afirma˛iile premierului din expunerea respectiv„ demonstreaz„ hot„r‚rea Guvernului de a duce o lupt„ cr‚ncen„ ∫i eficient„ Ómpotriva acestui flagel, lupt„ care trebuie sus˛inut„ ∫i de noi, parlamentarii.

Referindu-se la corup˛ie, premierul a precizat: îEuropenii spun c„ lupta anti-corup˛ie Ónseamn„ c„ trebuie s„ prindem ∫i «pe∫tii cei mari». Europenii spun c„ trebuie s„ reform„m justi˛ia ∫i administra˛ia public„. Acestea sunt critici dure. Europenii ne critic„ a∫a cum doar un partener onest o poate face. Dar ∫i publicul rom‚nesc g‚nde∫te, Ón mare m„sur„, la fel. Rom‚nii ∫i europenii au dreptate. Acesta este adev„rul: democra˛ia nu poate exista Ón s„r„cie ∫i Ón corup˛ie. Orice rom‚n onest Ón˛elege leg„tura dintre corup˛ie ∫i nivelul s„u de trai.

Cet„˛enii se confrunt„ cu corup˛ia zi de zi. S„ dai mit„ la spital Ónseamn„ s„ ai mai pu˛ini bani pentru medicamente ∫i pentru c„r˛i. Afacerile ascunse Óntre politicieni ∫i Óntreprinz„tori la nivel local sau la nivel central Ónseamn„ mai pu˛ini bani pentru pavarea drumurilor ∫i construirea de ∫coli. Privatiz„rile frauduloase au Ónsemnat mai pu˛ini bani la bugetul de stat ∫i mai pu˛ine locuri de munc„. Contractele de stat date pe pile ∫i pe rela˛ii Ónseamn„ s„ distrugi mediul de afaceri. Cei mul˛i stau la coad„ pentru a-∫i pl„ti taxele ∫i impozitele, iar unii se cred deasupra legii.

Rom‚nii ∫tiu c„ at‚ta vreme c‚t nu vom combate corup˛ia ∫i nu vom introduce reguli clare, nivelul de trai nu se va Ómbun„t„˛i. Pentru a avea o adev„rat„ revolu˛ie a standardului de via˛„, a nivelului de trai, pentru a crea ∫anse egale pentru oameni, avem nevoie de eforturi serioase Ómpotriva corup˛iei“.

îEventualele fraude electorale, o inven˛ie a disper„rii liderilor Coali˛iei «Dezastru ∫i Amnezie»“

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Stima˛i colegi,

Œn interven˛ia de ast„zi vreau s„ v„ aduc Ón aten˛ie Óncercarea reprezentan˛ilor Coali˛iei P.N.L.-P.D. de a lansa pe pia˛„ o nou„ tem„, bazat„ pe minciun„ ∫i invective, cu speran˛a c„ aceasta are s„ fac„ valuri ∫i c„ doar-doar, cu ajutorul ei, vor atrage aten˛ia opiniei publice ∫i vor mai ob˛ine ceva procente Ón sondaje. Este vorba de temerea c„ la alegerile din 6 iunie vor avea loc fraude electorale ∫i c„ procedurile prev„zute Ón Legea pentru alegerea autorit„˛ilor administra˛iei publice locale nu se vor desf„∫ura corect. Œn acest sens, p‚n„ acum, Ón dou„ jude˛e, respectiv Buz„u ∫i Dolj, organiza˛iile teritoriale ale coali˛iei despre care am amintit au Óncheiat protocoale cu filiale locale ale unor forma˛iuni politice precum Partidul Rom‚nia Mare, P.U.R., P.N.fi.C.D. ∫i altele, acestea av‚nd drept obiectiv colaborarea pentru evitarea oric„ror fraude electorale, at‚t Ón timpul vot„rii, c‚t ∫i la num„rarea voturilor ∫i Óntocmirea documentelor finale Ón sec˛iile de votare, respectiv Ón biroul circumscrip˛iei electorale jude˛ene.

Totodat„, protocoalele respective, Ón termenii Ón care au fost formulate, demonstreaz„ clar dorin˛a p„r˛ilor de a colabora pre- ∫i postelectoral, pun‚ndu-se astfel bazele

unei noi alian˛e, alian˛a na˛ionalist-liberal„, precum ∫i faptul c„ Partidul Democrat, ini˛iatorul unor asemenea Ón˛elegeri, se apropie de ideologia extremist„, lucru sim˛it ∫i Ón interven˛iile din ultima vreme a liderului na˛ional al acestuia.

Œn acela∫i timp, aducerea Ón discu˛ie, cu dou„ luni Ónainte de alegerile locale, a unor eventuale nereguli din timpul desf„∫ur„rii procesului electoral ∫i sus˛inerea cu ostenta˛ie, f„r„ o baz„ real„, a acestora, ne arat„ c‚t de dispera˛i sunt reprezentan˛ii Coali˛iei îDezastru ∫i Amnezie“, care, Ón lipsa unei oferte credibile, a unei alternative conving„toare, caut„ tot felul de subterfugii pentru a fi lua˛i Ón seam„ de pres„, de institu˛iile europene. Œns„ zbaterea lor va fi inutil„, fiindc„ Ón ziua votului realitatea Ói va contrazice, procesul pentru alegerea autorit„˛ilor administra˛iei publice locale desf„∫ur‚ndu-se sub semnul corectitudinii ∫i al respect„rii legilor. Iar electoratul s-a s„turat de minciun„.

îC‚t de real„ este problema mediului Ón Rom‚nia?“ Pe l‚ng„ multe alte probleme cu care ne confrunt„m, spre exemplu, deja celebra ∫i mult mediatizata corup˛ie din ˛ara noastr„, sistemul precar al justi˛iei, s„r„cia ajuns„ pentru mul˛i rom‚ni la limit„, ne lovim de o nou„ provocare: protec˛ia mediului Ónconjur„tor. Pentru mul˛i, mediul Ónconjur„tor poate p„rea un termen abstract ∫i, de aceea, nu i se acord„ aten˛ia cuvenit„. Mediul Ónconjur„tor este, de fapt, privind pu˛in simplist problema, aerul pe care Ól respir„m ∫i reprezint„ o surs„ major„ a s„n„t„˛ii noastre ∫i a copiilor no∫tri.

Doar negocierile de aderare la Uniunea European„ ne-au f„cut s„ privim pu˛in Ón jurul nostru, iar capitolul 22 — îMediul Ónconjur„tor“ —, aflat Ón plin„ discu˛ie, ne for˛eaz„ s„ trecem de la Ón˛elegerea abstract„ a acestui termen la m„suri concrete de protec˛ie a mediului.

Industria rom‚neasc„, Ón efortul apreciabil de relansare economic„, elibereaz„ milioane de tone de substan˛e poluante pe an, rafin„riile la fel, rezervoarele autoturismelor — din ce Ón ce mai multe, lucru pozitiv, de altfel — polueaz„ aerul ∫i Ón mod deosebit solul, p„durile ∫i apele ˛„rii. Ace∫tia sunt doar factorii îmacro“ de poluare a mediului Ónconjur„tor.

Popula˛ia Rom‚niei arunc„ anual zeci de mii de tone de de∫euri ∫i reziduuri, care sunt depozitate Ón gropi de gunoi care nu sunt Ón conformitate cu principiile ecologice ∫i sanitare ∫i func˛ioneaz„ f„r„ avize ∫i acorduri de mediu din partea organelor abilitate. Peste 40% dintre depozitele or„∫ene∫ti nu beneficiaz„ de facilit„˛i pentru protec˛ia mediului. Multe dintre ele se afl„ foarte aproape de localit„˛i, de preferin˛„ la marginea c„ilor de acces, oferind un îbun venit“ Ón localit„˛i, de necrezut.

™tim oare c„ p‚n„ ∫i chi∫toacele aruncate pe strad„, la Ónt‚mplare, sunt un factor al polu„rii? Mai ∫tim oare c„, din neglijen˛a ori din lipsa de educa˛ie a celor care arunc„, la Ónt‚mplare, gunoaie ∫i resturi menajere, avem de suferit cu to˛ii ∫i vom avea de suferit chiar pe termen lung?

Ce se poate face? E nevoie de o legisla˛ie mult mai puternic„ Ón domeniu, care s„ oblige la protec˛ia mediului Ónconjur„tor ∫i eventual s„ sanc˛ioneze pe cei care prin activitatea lor ori prin prostul obicei d„uneaz„ nu numai mediului ca termen abstract, ci ∫i s„n„t„˛ii tuturor. E nevoie de implementarea Ón r‚ndul concet„˛enilor no∫tri a

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Cu permisiunea dumneavoastr„, a∫ dori s„ m„ refer ast„zi la o problem„ despre care s-a discutat, cred eu, prea mult Ón ultima vreme: autostrada Bra∫ov—Bor∫.

Mai multe O.N.G.-uri au solicitat, recent, oprirea proiectului, argument‚nd c„ acesta nu este fundamentat economic, Óncalc„ legisla˛ia Ón vigoare ∫i compromite rela˛iile cu Uniunea European„. Mai mult, O.N.G.-urile Ón cauz„, toate din domeniul protec˛iei mediului, cer redirec˛ionarea fondurilor c„tre reabilitarea ∫i modernizarea drumurilor na˛ionale, sus˛in‚nd c„ autostr„zile nu sunt absolut necesare acum. Nu cred c„ mai exist„ cineva Ón Rom‚nia care s„ sus˛in„ o asemenea enormitate.

Pe de alt„ parte, liderul Partidului Democrat, domnul Traian B„sescu spune c„ autostrada Bra∫ov—Bor∫ îreprezint„ o eroare“ ∫i acuz„ Guvernul de interese obscure. Am o Óntrebare c‚t se poate de simpl„ pentru domnul B„sescu: oare deranjeaz„ pe cineva o autostrad„ pentru care deja s-au g„sit resursele de finan˛are ∫i care ne va apropia de Europa?

™i acum c‚teva considera˛ii generale, arhicunoscute, care trebuie reamintite, Óntruc‚t construc˛ia de autostr„zi Ón Rom‚nia este vital„.

Un proiect a∫a de ambi˛ios cum este autostrada Bra∫ov—Bor∫ nu se putea realiza dec‚t de o companie de mare tradi˛ie Ón acest domeniu. _Bechtel International_ este o companie cu o experien˛„ de peste 100 de ani Ón domeniu, care a realizat peste 20.000 de proiecte, Ón 140 de ˛„ri. Autostrada va lega ora∫ele Bra∫ov, F„g„ra∫, Sighi∫oara, T‚rgu-Mure∫, Cluj-Napoca ∫i Oradea, travers‚nd Carpa˛ii la o altitudine de 1.000 de metri deasupra nivelului m„rii. Acesta este unul din cele mai vaste proiecte de autostrad„ din Europa, unind Marea Neagr„, via Bucure∫ti, de Europa Central„ ∫i de Vest. Autostrada va m„sura 415 kilometri, construc˛ia va demara Ón iulie acest an ∫i se va finaliza Ón 2012. Œn prima faz„, construc˛ia autostr„zii va crea peste 8.000 de

locuri de munc„. Lucr„rile se vor efectua Ón sistem de parteneriat public—privat, pe baza unei finan˛„ri acordate de Eximbank S.U.A. ∫i institu˛ii financiare europene, creditul fiind garantat de statul rom‚n.

## îO cale ilegal„“

Œnc„ de la instalare, Ón anul 2000, dar mai ales Ón ultimul timp, Guvernul P.S.D. adun„ banii din orice activitate, dac„-i posibil chiar ∫i din piatr„ seac„, folosind Ón acest scop at‚t metode ∫i c„i legale, c‚t, mai ales, ilegale.

O cale relativ nou„ ∫i total ilegal„ de str‚ngere de bani pentru Guvernul P.S.D. este cea de pe spinarea copiilor orfani, practicat„ de c‚teva luni la centrul Casa de Copii Bucium, jude˛ul Ia∫i. Aici s-a instituit îo lege“ prin care aloca˛ia universal„ a copiilor, potrivit Legii nr. 61/1993, Ón valoare de 210.000 lei, s„ fie oprit„. ™tirea, ap„rut„ Ón îMonitorul“ din 18.03.04, ne-a determinat, Ón ziua de 26.03.04, s„ facem o vizit„ la Casa de Copii Bucium, pentru a afla adev„rul. Din p„cate, cele relatate de publica˛ia respectiv„ exprim„ crudul adev„r.

Copiilor care absenteaz„ de la ∫coal„ o s„pt„m‚n„ li se opre∫te aloca˛ia cuvenit„ pe luna respectiv„, îlege“ de care are ∫tiin˛„ ∫i Direc˛ia de Asisten˛„ Social„, Ia∫i. Copiii declar„ c„ banii opri˛i sunt folosi˛i pentru a se cump„ra materiale igienico-sanitare ∫i de uz casnic, detergen˛i de vase ∫i rufe, Ón timp ce conducerea centrului refuz„ s„ de unele explica˛ii referitoare la destina˛ia final„ a acestor aloca˛ii de stat, oprite copiilor.

Œn loc s„-i l„mureasc„ pe copiii avu˛i Ón grij„ despre necesitatea ∫i importan˛a frecvent„rii unei ∫coli, s„-i ajute la reintegrarea Ón societate, personalul institu˛iei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/8.IV.2004 respective Ói pedepse∫te aspru, oprindu-le bani care li se cuvin, destina˛i micilor cheltuieli personale.

Culmea cinismului este faptul c„ responsabilii din consiliul jude˛ean nu numai c„ sunt de acord cu înoua lege“, dar afirm„ c„ banii re˛inu˛i copiilor vor fi aduna˛i Óntr-un fond de rezerv„ ∫i care, ulterior, vor fi folosi˛i strict Ón domeniul protec˛iei copilului. Dar cum, c‚nd, Ón ce condi˛ii nu se spune, nu se cunoa∫te.

Dorin˛a Guvernului P.S.D. de a str‚nge bani este at‚t de mare, Ónc‚t nu a mai putut a∫tepta intrarea Ón vigoare a P.L. x. 103/2004 (care, recent, a fost discutat„ Ón plenul Camerei Deputa˛ilor) ∫i a trecut la oprirea aloca˛iilor de stat a copiilor.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Se Ómplinesc ast„zi 125 de ani de la apari˛ia legii prin care s-a Ónfiin˛at Academia Rom‚n„.

O scurt„ istorie a acestei prestigioase institu˛ii este, cred, revelatoare.

Societatea Literar„ Rom‚n„, Ónfiin˛at„ la 13 aprilie 1866, a devenit, Ón august 1867, Societatea Academic„ Rom‚n„, pentru ca 12 ani mai t‚rziu, la 30 martie 1879, s„ se transforme, prin lege, Ón Academia Rom‚n„. Academia a fost Ónc„ de la Ónceput conceput„ ca o institu˛ie na˛ional„, fapt exprimat prin componen˛a ei — îmembri ale∫i din toate provinciile rom‚ne∫ti: patru din Muntenia, c‚te trei din Transilvania, Moldova ∫i Basarabia, ∫i c‚te doi din Banat, Bucovina, Maramure∫ ∫i Macedonia“. Scopul ei ini˛ial a fost elaborarea ortografiei ∫i gramaticii limbii rom‚ne, Ónceperea ∫i, Ón final, realizarea primului dic˛ionar enciclopedic al limbii rom‚ne.

Dintre primii membri putem enumera personalit„˛i importante ale vie˛ii culturale ∫i na˛ionale din Óntreg spa˛iul rom‚nesc: Iosif Hodo∫ din Maramure∫, Timotei Cipariu ∫i George Bari˛iu din Transilvania, Andrei Mocioni ∫i Vicen˛iu Babe∫ din Banat, Alexandru Hurmuzachi din Bucovina, Vasile Alecsandri ∫i Costache Negruzzi din Moldova, Ion Heliade R„dulescu, August Treboniu Laurian ∫i C. A. Rosetti din Muntenia.

La 13 august 1867, Societatea Literar„ Rom‚n„ se transforma Ón Societatea Academic„ Rom‚n„. Cu acest prilej, Timotei Cipariu sublinia: îPentru eliberarea limbei na˛ionale, va Óngriji mai cu distinc˛iune dec‚t altele chiar aceast„ Societate Literar„. Ea va Óngriji ca limba rom‚n„ s„ scape de tot jugul despotismului sub cari de secoli a gemut. Ea va Óngriji pentru conservarea limbei rom‚ne∫ti, din toate provinciile locuite de rom‚ni. Ea Ói va reda forma curat na˛ional„, pentru ca s„ figureze cu toat„ demnitatea Óntre ∫i l‚ng„ surorile ei de origine latin„.“

La 30 martie 1879 se Ónfiin˛a, prin lege, Academia Rom‚n„, care era declarat„ institut na˛ional, av‚nd urm„toarele trei sec˛ii: sec˛iunea literar„ — literatur„, art„, filologie ∫i filozofie; sec˛iunea istoric„ — istorie, geografie ∫i ∫tiin˛e sociale; sec˛iunea ∫tiin˛ific„ — ∫tiin˛e teoretice ∫i aplicate.

Ca institu˛ie na˛ional„, Academia Rom‚n„ a Ómplinit, Ón plan cultural ∫i ∫tiin˛ific, unirea rom‚nilor Ónainte ca ea s„ se fi produs Ón plan politic. Acest lucru a fost observat ∫i la sesiunea jubiliar„ din 1919: îŒn lupta sf‚nt„ pentru unirea tuturor rom‚nilor, Academia Rom‚n„ ∫i-a avut partea ei important„ pe teren cultural, a reunit Ón cercul

Orice profesionist Ón domeniul impozitelor ∫i taxelor cunoa∫te c„ o majorare a nivelului acestora antreneaz„ automat din partea contribuabililor g„sirea de solu˛ii prin care s„ diminueze veniturile supuse impozit„rii, s„ ascund„ c‚t mai multe valori la declarare.

Œn general, Ón Rom‚nia, cele mai multe averi s-au acumulat Ón perioadele cu legisla˛ie incomplet„ sau interpretabil„, modificat„ foarte repede, prin complicit„˛i cu b„ncile comerciale, ∫i ele aflate Ón formare, prin sus˛inerea politic„ care a contribuit la sustragerea de la controale a multor societ„˛i, prin neachitarea unor sume importante creditorilor ∫i efectuarea de lichid„ri cel pu˛in ciudate.

Este mai mult dec‚t clar c„ orice persoan„ care face avere prin Ónc„lcarea legii r„spunde pentru aceasta ∫i, totodat„, i se preiau bunurile ob˛inute necuvenit.

Singura problem„ este s„ se aplice corect legisla˛ia existent„. De aproape patru ani, guvernul P.S.D., condus de Adrian N„stase ∫i sus˛inut de pre∫edintele Ion Iliescu, a avut posibilitatea s„ ia orice m„sur„ pe care a dorit-o, beneficiind de o ma∫in„ de vot irepro∫abil„ Ón Parlament.

Premierul Adrian N„stase are accese de populism, de demagogie ∫i propagand„ tocmai acum, Ón an electoral, c‚nd se a∫teapt„ candidatura sa la pre∫edin˛ia Rom‚niei, iar spiritul lui Ion Iliescu, de viitor pre∫edinte P.S.D., Ó∫i pune serios amprenta pe discursul electoral.

Este nefiresc s„ fim manipula˛i cu asemenea propuneri, care nu au nici o leg„tur„ cu o societate normal„, Óns„ trebuie s„ ar„t„m dificult„˛ile pe care le introduce Ón via˛a politic„ ∫i social„.

Œn primul r‚nd, printr-o asemenea propunere se legifereaz„ furtul, respectiv, pl„te∫ti o parte din ce ai furat ∫i restul Ó˛i r„m‚ne legal, ceea ce nu poate fi acceptat.

Œn al doilea r‚nd, o asemenea abordare Óncurajeaz„ furtul, pentru c„ o sum„ mai mare nelegal„ va aduce ∫i o avere legal„ mai mare.

Œn al treilea r‚nd, va crea o curs„ nebun„ a Ónavu˛irilor din patrimoniul public cu acoperire legal„, adic„ P.S.D. creeaz„ o lege care s„ asigure sp„larea celor care sunt murdari din corup˛ia pesedist„ din care fac parte.

## îRom‚nia Ón NATO“

La aproape 14 ani de c‚nd autorit„˛ile statului rom‚n Ól invitau, Ón premier„, pe secretarul general al NATO, Manfred Wörner, la Bucure∫ti, stabilind astfel primele contacte cu forurile de securitate occidentale, Rom‚nia Ó∫i vede realizate, s„pt„m‚na aceasta, aspira˛iile de aderare la Alian˛a Nord-Atlantic„, organiza˛ie politico-militar„ aflat„ Ón plin proces de schimbare, Ón care, Ón premier„, ˛ara noastr„ se integreaz„ de bun„voie ∫i nesilit„ de nimeni.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/8.IV.2004 Dac„ ceremonia oficial„ a ader„rii este programat„ pentru vineri, 2 aprilie, c‚nd drapelele na˛ionale ale celor ∫apte noi membri ai NATO — Rom‚nia, Bulgaria, Slovenia, Slovacia, Lituania, Estonia ∫i Letonia — vor fi ridicate al„turi de drapelele celor 19 state deja membre, la Bruxelles, aderarea propriu-zis„ s-a realizat deja c‚nd premierii celor ∫apte au depus, la Washington, instrumentele de aderare la Tratatul Nord-Atlantic.

Aderarea Rom‚niei la NATO constituie unul dintre succesele remarcabile ∫i de necontestat ale partidului de guvern„m‚nt ∫i ale Guvernului Adrian N„stase. De aici, practic, Óncepe o nou„ er„ pentru ˛ara noastr„, ca membru cu drepturi depline al uneia dintre cele mai puternice organiza˛ii interna˛ionale. Rom‚nia ∫i-a dovedit utilitatea Ón Organiza˛ia Tratatului Atlanticului de Nord prin eforturile pe care le-a depus pentru a-∫i demonstra calit„˛ile, dar ∫i prin sprijinul prompt ∫i util acordat Ón lupta Ómpotriva terorismului. Ac˛iunile concrete ∫i dovada c„ Rom‚nia merit„ acest titlu au f„cut ca aderarea statului rom‚n s„ vin„ Óntr-un moment de stabilitate politic„ ∫i de progrese remarcabile, evident vizibile. Partidul Social Democrat a reu∫it s„ redea Rom‚niei acea Óncredere Ón fa˛a statelor lumii ∫i acea credin˛„ c„ Rom‚nia merit„ pe deplin calitatea de membru, acea speran˛„ pe care poporul rom‚n se pare c„ ∫i-o pierduse total, de-a lungul celor patru ani de guvernare cederist„.

Am ajuns s„ facem un pas important, este o zi istoric„, care cu siguran˛„ va fi apreciat„ ca un gest de m‚ndrie na˛ional„. Este o realizare r‚vnit„ de to˛i rom‚nii, Óns„ realizat„ cu mult curaj ∫i perseveren˛„ de c„tre Partidul Social Democrat.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn ultima perioad„ asist„m, din p„cate, la mai multe atacuri dure lansate la adresa guvern„rii P.S.D. de c„tre reprezentan˛ii coali˛iei P.D.-P.N.L. Acuza˛iile sunt deosebit de grave ∫i mincinoase ∫i pun, unele dintre ele, Ón

pericol chiar interesul na˛ional. Ca parlamentari ai partidului de guvern„m‚nt, am sus˛inut ∫i sus˛inem constant necesitatea unui dialog civilizat Óntre guvernare ∫i opozi˛ie, bazat pe argumente solide, ∫i nu pe fel ∫i fel de presupuneri. Partidul nostru dore∫te ca politica rom‚neasc„ s„ fie ferit„ de specula˛ii ∫i nu va tolera nici o Óncercare, indiferent din partea cui ar veni ea, de transformare a vie˛ii politice Óntr-un spectacol ieftin de mahala, care nu serve∫te interesele rom‚nilor.

Ca s„ fiu mai concret, limitele jocului politic democratic au fost dep„∫ite de declara˛iile f„cute de un membru de seam„ al P.N.L., este vorba de Valeriu Stoica, care a acuzat, Ón lipsa oric„rei etici, c„ membri de rang Ónalt ai guvernului sunt implica˛i Ón traficul de copii. Asemenea acuza˛ii nefondate, neargumentate au alimentat, dup„ cum bine ∫ti˛i, scandalul adop˛iilor ∫i au pus Ón pericol interesul na˛ional. Incredibil, dar Ón loc s„ contribuie la ap„rarea intereselor Rom‚niei, P.N.L. a Óncercat s„ speculeze aceast„ situa˛ie pentru a c‚∫tiga capital politic pe seama intereselor ˛„rii. Cunoa∫te˛i foarte bine, domnilor colegi c„, de a lungul timpului, P.S.D. a reluat sistematic suspiciunile semnalate de pres„ ∫i a oferit l„muririle necesare Ón leg„tur„ cu adop˛iile. Reamintim c„ Ón perioada la care face referire respectivul demnitar, nu noi, ci P.N.L. s-a aflat la putere, iar Valeriu Stoica a avut chiar responsabilitatea conducerii ministerului justi˛iei. De aceea, consider chiar imperios necesar ca dumnealui s„ ofere explica˛ii pentru sutele de acte ∫i dosare disp„rute privind adop˛iile. Mai mult, ar trebui ca dumnealui s„ precizeze cinstit ∫i un alt fapt, anume acela referitor la c‚te din adop˛iile din acea perioad„ au fost derulate prin firma de avocatur„ a familiei Stoica. Asemenea lucruri ar trebui l„murite rapid, inclusiv pe calea justi˛iei, ∫i apoi domnii de la P.N.L. s„ se hazardeze Ón declara˛ii la adresa altei forma˛iuni politice.

Declara˛ie politic„: îRom‚nia, NATO ∫i securitatea european„“

Luni, 29 martie 2004, Rom‚nia a tr„it un moment istoric, a devenit membru cu drepturi depline al NATO.

Poate p„rea paradoxal, dar abia din acest moment Rom‚nia se afl„ Ón fa˛a unui test de mare complexitate, participarea _de ipso_ Ón structurile specifice Organiza˛iei Tratatului Atlanticului de Nord. Pentru Rom‚nia, elementul hot„r‚tor Ón aceast„ privin˛„ este reprezentat de fermitatea voin˛ei politice ∫i cet„˛ene∫ti de a ne asuma, cu mult curaj, noul rol, cu at‚t mai mult cu c‚t Óncredin˛area acestui — generic vorbind — rol este expresia Ónt„ririi stabilit„˛ii interne a Rom‚niei, dar ∫i a recunoa∫terii sale, pe plan interna˛ional, ca pilon de baz„ al securit„˛ii Ón Europa Central„ ∫i de Est ∫i, Ón general, Ón Europa continental„.

Admiterea Rom‚niei Ón NATO ca membru cu drepturi depline Ónseamn„, indiscutabil, o apreciere pozitiv„ asupra evolu˛iilor sale, apreciere sprijinit„ Ón mod conving„tor de o serie de realiz„ri convergente din domeniul politicii interne ∫i externe.

Cu permisiunea dumneavoastr„, a∫ dori, Ónainte de toate, s„ punctez c‚teva dintre realiz„rile noastre pe plan intern:

— crearea unui cadru legislativ Ón m„sur„ s„ garanteze statul de drept, pluralismul politic precum ∫i deplina respectare a drepturilor omului ∫i a libert„˛ilor fundamentale;

— adoptarea noii Constitu˛ii, cu girul unui referendum na˛ional;

— societatea rom‚neasc„ se bucur„ de o reprezentare politic„ ∫i social„ echilibrate, inclusiv Ón privin˛a minorit„˛ilor na˛ionale.

Enumerarea poate continua.

Actuala politic„ extern„ a Rom‚niei este inspirat„ de voin˛a politic„ de consolidare a apartenen˛ei noastre la spa˛iul european ∫i euroatlantic, prin permanenta sporire a contribu˛iei rom‚ne∫ti la edificarea comunit„˛ii de valori europene ∫i euroatlantice, precum ∫i a unei puternice securit„˛i continentale ∫i mondiale.

Eforturile de a consolida democra˛ia Ón ˛ara noastr„ nu pot ∫i nu trebuie s„ fie izolate de realit„˛ile vie˛ii interna˛ionale.

Preocuparea noastr„ major„ privind situa˛ia din fostul spa˛iu iugoslav a fost manifestat„ cu multe prilejuri. Œn cadrul eforturilor concertate ale O.N.U. ∫i ale Comunit„˛ii Europene, Rom‚nia nu trebuie s„ piard„ din vedere c„ situa˛ia specific„ a spa˛iului geografic corespunz„tor fostei Iugoslavii a pus totdeauna la Óncercare abord„rile conven˛ionale. Œnc„ o dat„, situa˛ia ap„rut„ Ón Kosovo pune la Óncercare modul de aplicare a principiilor de baz„ ale dreptului interna˛ional, de∫i actualele condi˛ii au un caracter specific din punct de vedere istoric ∫i mai ales psihologic. Realitatea arat„ c„ ne afl„m Ón fa˛a unei situa˛ii de durat„ ∫i, prin urmare, este necesar„ evitarea solu˛iilor ∫i mecanismelor efemere sau influen˛ate de o abordare emo˛ional„ sau superficial„.

îDe ce cooperativa agricol„?“ Domnule pre∫edinte,

Doamnelor deputate ∫i domnilor deputa˛i,

A∫a dup„ cum bine cunoa∫tem, agricultura se realizeaz„ prin activitatea complex„ a mai multor factori. Pe l‚ng„ factorii pedoclimatici, factorul tehnologic, factorul financiar, factorul for˛ei de munc„, de o importan˛„ cov‚r∫itoare Ón realizarea programelor pe care le planific„m este modul Ón care se conduc ∫i organizeaz„ serviciile Ón agricultur„, respectiv aprovizionarea cu semin˛e, pesticide, Óngr„∫„minte, piese de schimb, motorin„, furaje, utilaje, asigurarea de animale de ras„ ∫i multe altele. Datorit„ faptului c„ fiecare dintre noi, la nivelul fermei, mai mici sau mai mari, cump„r„m cantit„˛i mici, nu putem negocia cu furnizorii pre˛uri convenabile. Este normal ca, Ón situa˛ia Ón care se cump„r„ cantit„˛i de 15-20 ori mai mari, s„ se poat„ negocia la pre˛uri mai mici pe unitatea de produs. De asemenea, desfacerea produselor agricole este mai u∫or negociabil„ Ón situa˛ia unor cantit„˛i mai mari, av‚nd posibilitatea de a negocia direct cu comercian˛ii mari ∫i organiza˛ii patronale, direct cu procesatorii, pe tipuri de produse.

Faptul c„ foarte mul˛i produc„tori agricoli se ocup„ ∫i de desfacerea produselor Ói cost„ mult timp pierdut, timp Ón care nu se pot ocupa efectiv de produc˛ia agricol„ proprie, fenomen care duce la sc„derea cantit„˛ii ∫i calit„˛ii.

Din aceste motive se ridic„ necesitatea unirii exploata˛iilor agricole Óntr-un organism mai mare care s„ uneasc„ eforturile r„zle˛ite ale micilor produc„tori agricoli ∫i care s„ creeze posibilitatea organiz„rii la nivel superior a exploata˛iilor agricole, Ón ideea organiz„rii serviciilor Ón agricultur„ pe o Óntindere mai mare ca suprafa˛„ ∫i num„r de agricultori, din care se desprinde ideea c‚∫tigului valoric mai mare.

Aceast„ structur„, Ón marea majoritate a ˛„rilor dezvoltate, se nume∫te cooperativ„ agricol„. La noi Óns„ aceast„ denumire induce ideea de cooperativ„ agricol„ de produc˛ie, care a fost etichetat„ drept colhoz.

Poate c„ din repulsia care exist„ fa˛„ de aceast„ denumire, de∫i legea este de mai mult timp Ón Parlament, Ón Óncercarea de a se dezbate pe comisii, nu s-a dus p‚n„ la cap„t.

îNelini∫te Ón ˛ara mierlelor“

Dup„ cinci ani de acalmie, vulcanul din Kosovo a Ónceput iar„∫i s„ erup„. P„rea c„ Ón Kosovo nu se mai Ónt‚mpl„ nimic, fapt datorat for˛elor de men˛inere a p„cii.

Œn realitate, o pace men˛inut„ cu for˛a genereaz„ mai cur‚nd sau mai t‚rziu un nou r„zboi.

Acest pericol este deja recunoscut de for˛ele militare ∫i poli˛iene∫ti europene care se str„duiesc s„ limiteze conflictul.

Doar dup„ dou„ zile de la conflictul provocat de Ónecarea a doi copii albanezi, Óntreaga regiune, scufundat„ Óntr-o t„cere deplin„ a presei, a explodat Óntr-o suit„ de evenimente care nici acum nu par posibile, dar erau de a∫teptat.

Kosovo a fost tot timpul un loc fierbinte, a∫a cum a r„mas ∫i Bosnia.

For˛ele care au gestionat p‚n„ acum situa˛ia din aceste regiuni au comis p„catul capital de a men˛ine informa˛iile referitoare la starea de fapt Óntr-un circuit Ónchis.

Presa european„ a t„cut, fiindc„ nimic nu indica dep„∫irea cotei de alarm„. ™i iat„ c„ lucrurile st„teau la fel de prost ca Ón timpul r„zboiului, dar lipsea sc‚nteia.

Na˛ionalismul nu a sc„zut Ón Kosovo, fiindc„ nici o solu˛ie politic„ nu a fost g„sit„ Ón acest scop. S‚rbii continu„ s„ fie de vin„ pentru toate necazurile albanezilor, chiar dac„ regiunea e condus„ acum de for˛e politice albaneze.

Separatismul este la fel de s„lbatic ca Ón 1998.

Nici Belgradul nu ∫i-a Ónmuiat preten˛iile, mai ales c„ acum s‚rbii sunt cu adev„rat persecuta˛i de Kosovo.

Œn acest joc str‚ns n-a mai fost loc nici pentru redresare economic„, nici pentru campanii de informare asupra primejdiei unui nou conflict, toat„ lumea a tr„it de azi pe azi. M‚ine a fost un ˛„rm Óndep„rtat.

Reizbucnirea conflictului, extins Ón Óntreaga regiune, demonstreaz„ necesitatea men˛inerii p„ci doar cu ajutor economic ∫i infuzie de democra˛ie.

Legenda spune c„ Dumnezeu a aruncat aici tot balastul dup„ facerea lumii. Cele peste 1.200 de insuli˛e de pe coasta estic„ a Adriaticii ar putea sta m„rturie. Iugoslavia, î˛ara slavilor de sud, este un produs al haosului geografic ∫i istoric din Balcani de dup„ Primul R„zboi Mondial“. Œnving„torii de atunci au remodelat harta regiunii, Óncerc‚nd s„ Ómbine for˛at piese de joc

Declara˛ie privind desf„∫urarea seminarului cu tema îŒnt„rirea rolului Parlamentului, de gardian al drepturilor omului: rolul organismelor parlamentare de drepturile omului, Geneva, 15 — 17 martie 2004“

Seminarul a fost organizat de Uniunea Interparlamentar„ (UIP), Ón cooperare cu Programul de dezvoltare al Na˛iunilor Unite (PNUD) ∫i Biroul Œnaltului Comisar al Na˛iunilor Unite pentru Drepturile Omului.

Acest seminar reprezint„ prima reuniune la scar„ interna˛ional„ a organismelor parlamentare pentru drepturile omului, Ón contextul ini˛iativelor UIP de promovare a drepturilor omului, ∫i a prilejuit schimburi de opinii ∫i experien˛„ la nivelul structurilor parlamentare specializate din 56 state participante; un dialog fructuos s-a purtat ∫i Óntre reprezentan˛ii parlamentari ∫i oficiali din partea Parlamentului European ∫i ai unor organiza˛ii interna˛ionale din sistemul Na˛iunilor Unite, regionale ∫i na˛ionale, pentru drepturile omului.

Temele majore ale agendei de lucru pe parcursul celor trei zile ale seminarului au fost:

— mandatul, func˛ionarea ∫i metodele de lucru ale instan˛elor parlamentare de drepturile omului, raporturile Óntre˛inute de aceste comisii cu celelalte comisii parlamentare ∫i cu puterea executiv„;

— instan˛ele parlamentare pentru drepturile omului ∫i rela˛iile pe care le au cu mecanismele regionale ale drepturilor omului— prezentarea studiului de caz referitor la aplicarea Ón Brazilia a normelor interna˛ionale de drepturile omului la nivel na˛ional;

— rela˛ia dintre instan˛ele parlamentare de drepturile omului cu institu˛iile na˛ionale de drepturile omului, organiza˛iile neguvernamentale, societatea civil„, massmedia, munca Ón comun a acestora pentru a asigura protec˛ia drepturilor omului;

— modalit„˛ile Ón care Organiza˛ia Na˛iunilor Unite (Programul de dezvoltare al Na˛iunilor Unite ∫i Œnaltul Comisar al Na˛iunilor Unite pentru Drepturile Omului) ∫i Uniunea Interparlamentar„ pot s„ ajute parlamentele s„ protejeze, s„ promoveze ∫i s„ aplice drepturile omului.

Œn discursul inaugural, Œnaltul Comisar interimar al Na˛iunilor Unite pentru Drepturile Omului a subliniat rolul crucial al parlamentelor na˛ionale, ca instrumente de protec˛ie, promovare ∫i realizare a drepturilor omului.

Declara˛ie politic„: îReform„, reformatori“

Exemplul de reform„ vine din interiorul P.S.D.-ului ∫i nu ar fi r„u ca acest fapt s„ serveasc„ ∫i opozi˛iei. P.S.D.-ul demonstreaz„ c„ este un partid reformator, unul care aduce schimbarea.

Partidul de guvern„m‚nt este cel care a Ón„l˛at stindardul luptei Ómpotriva corup˛iei, cu tot ceea ce implic„ aceasta: excluderi, toleran˛„ zero fa˛„ de acest fenomen, îdecapit„ri“. Noi nu am negat niciodat„ existen˛a corup˛iei Ón Rom‚nia, corup˛ia este un fenomen ce nu a Ónceput o dat„ cu guvernarea P.S.D., ci este o tar„ mai veche a societ„˛ii rom‚ne∫ti. Ea s-a reg„sit Ón privatiz„ri frauduloase care s-au produs ∫i Ón guvernarea trecut„, ∫i deci nu trebuie atribuit„ numai prezentei guvern„ri. Ceea ce este important este c„ acum se ac˛ioneaz„ concret Ómpotriva acestui fenomen.

Iat„ cum domnul Verheugen, comisarul pentru extindere, spunea zilele trecute c„ îfocurile de avertisment“ pe care le-au tras oficialii europeni Ón direc˛ia Rom‚niei au reÓnscris ˛ara pe drumul ader„rii la U.E., iar pe guvernan˛i i-a ajutat s„ elimine anumi˛i

mini∫tri neagrea˛i la Bruxelles, sus˛inu˛i, Óns„, Ón interior, de o parte a partidului de guvern„m‚nt.

Acest fapt demonstreaz„ c„ nici una dintre acuzele opozi˛iei referitoare la indiferen˛a cu care oficialii rom‚ni reac˛ioneaz„ la criticile celor europeni nu s-au dovedit reale. Ac˛iunile realizate Ón ultimele zile reprezint„ o confirmare a aten˛iei ∫i seriozit„˛ii cu care guvernul trateaz„ procesul integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„.

Œn ceea ce prive∫te acuzele opozi˛iei referitoare la demersul nostru, ele nu sunt Óntemeiate. Ac˛iunea P.S.D. nu este doar un simplu exerci˛iu de imagine, P.S.D. este con∫tient de lupta Ón care s-a angajat, av‚nd o singur„ op˛iune, victoria!

Declara˛ie politic„ — îCazul Briggs“

Adop˛iile interna˛ionale reprezint„ tema unui subiect pe seama c„ruia a curs mult„ cerneal„ ∫i mult„ va mai curge Ónc„. Dar dac„ p‚n„ acum incrimin„rile au fost aduse Ón special guvern„rii prezente, guvernare care a avut cele mai multe ∫i salutabile ac˛iuni Ón vederea stop„rii acestui fenomen, fenomen care a proliferat Ón perioada guvern„rii C.D.R.-iste, acum inclusiv presa interna˛ional„ arat„ îcu degetul“ adop˛iile produse Ón timpul guvern„rii anterioare.

Ca o confirmare a meritelor actualei guvern„ri Ón domeniul adop˛iilor, Óntr-un studiu realizat de c„tre îThe World Almanach“ se arat„ c„ num„rul copiilor Ónfia˛i de cet„˛enii str„ini s-a mic∫orat de 15 ori Ón ultimii ani, ˛ara noastr„ afl‚ndu-se pe locul al 15-lea Ón r‚ndul ˛„rilor care îofer„“ copii spre adop˛ie. Dintre ˛„rile candidate la Uniunea European„, Bulgaria, o ˛ar„ mult mai pu˛in criticat„ dec‚t Rom‚nia pentru Ónfierile interna˛ionale, se afl„ pe locul al 10-lea din punctul de vedere al îexportului“ de minori, iar Polonia pe locul al 17-lea.

Dar iat„ cum aceste aspecte pozitive Ónregistrate sunt umbrite de unele articole ap„rute Ón presa interna˛ional„, precum acela difuzat de BBC, mar˛i, 23 martie a.c., ∫i care ofer„ informa˛ii noi Ón cazul gemenilor Briggs. Potrivit acestui articol, cei doi copii orfani adopta˛i Ón Rom‚nia Ón octombrie 2000 nu erau orfani ∫i au fost da˛i spre Ónfiere f„r„ ∫tirea sau acordul mamei lor. Gemenii au fost lua˛i de un misionar britanic, iar felul Ón care au fost trata˛i a provocat un mare scandal Ón Anglia.

BBC semnala c„ legea rom‚neasc„ prevedea la momentul respectiv c„ adop˛ia era ultima solu˛ie pentru copii, dac„ nu mai era posibil„ reintegrarea Ón familie. De∫i actele au fost semnate la doar o s„pt„m‚n„ dup„ ce gemenii au fost lua˛i de Autoritatea pentru Protec˛ia Copilului, oficialii au sus˛inut tot timpul c„ procesul a fost legal ∫i c„ documentele au fost semnate Ón fa˛a unui notar.

Acesta este un semn c„ marile f„r„delegi Ón cadrul adop˛iilor interna˛ionale au fost realizate Ón perioada guvern„rii coali˛iei, cazul Briggs probabil c„ nu este singular, dar el se afl„ pe moment Ón centrul aten˛iei.

îCatedrala M‚ntuirii Neamului — un nou prilej de dispute electorale“

Biserica, ca institu˛ie a cre∫tinismului, a avut foarte mult de suferit Ón perioada comunismului.

Multe biserici care Ónsemnau ceva pentru istoria Rom‚niei au fost demolate sau translatate pentru a face loc unor edificii a c„ror form„ ∫i m„rime contrastau mult cu arhitectura rom‚neasc„ ∫i situa˛ia real„ din ˛ar„. Pe de alt„ parte, nu o dat„ slujitorii bisericii erau interoga˛i de organele securit„˛ii pentru îa turna“ c‚te ceva din informa˛iile primite de la unii enoria∫i, f„c‚ndu-i astfel s„ tr„deze sf‚nta tain„ a spovedaniei.

C‚nd, dup„ Revolu˛ia din 1989, am auzit celebra lozinc„ îÓn decembrie ne-am luat ra˛ia de libertate“, eram convins„ c„ Ón sf‚r∫it ne vom bucura de libertatea mi∫c„rii, a vorbei ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, de libertatea de a merge la biseric„ f„r„ a ne fi fric„ c„ ne vede cineva ∫i ne spune undeva, provoc‚ndu-ne diverse nepl„ceri.

Ast„zi, Ón sondajele f„cute de agen˛iile de specialitate, la Óntrebarea îCare este institu˛ia Ón care ave˛i cea mai mare Óncredere?“ _biserica_ ocup„ primul loc, la distan˛„ mare de alte institu˛ii.

Av‚nd Ón vedere toate acestea, am r„mas nepl„cut surprins„ atunci c‚nd am v„zut c‚te pasiuni poate na∫te politica c‚nd e vorba de interese meschine.

Alegerea locului pe care ar trebui amplasat„ Catedrala M‚ntuirii Neamului a generat multiple discu˛ii Óntre primarul general al Capitalei ∫i consilierii din Consiliul General al Capitalei. Se ∫tie c„ Óntre ace∫tia nu au fost niciodat„ rela˛ii de colaborare, dar Óntre discu˛iile generate de repararea unor str„zi sau amenajarea unei parc„ri Óntr-o anumit„ zon„ a Capitalei ∫i g„sirea amplasamentului unei catedrale care s„ reprezinte poporul rom‚n exist„, dup„ p„rerea mea, o mare diferen˛„. Œn aceasta privin˛„ se impune Ón mod clar un consens, care, din p„cate, nu cred c„ va exista.

Guvernul a propus printr-un act normativ amplasarea Catedralei Ón Parcul Carol.

Consilierii municipali au analizat ∫i au considerat c„ acest proiect de amplasament este viabil. El va Ónlocui un vechi monument comunist, va reprezenta testamentul patriarhului Miron Cristea, drept mul˛umire adus„ lui Dumnezeu pentru Ónf„ptuirea statului na˛ional unitar rom‚n, va fi amenajat„ pe proprietatea Mitropoliei fi„rii Rom‚ne∫ti ∫i nu va conduce la distrugerea spa˛iului verde al Parcului Carol care, din acest punct de vedere, va r„m‚ne neatins ∫i va r„m‚ne la dispozi˛ia bucure∫tenilor.

îNoua mascarad„ anticorup˛ie“

S„r„cimea satelor ∫i disponibiliza˛ii ora∫elor pot fi ferici˛i. E an electoral ∫i, c‚ine-c‚ine∫te, c‚rmuitorii le pl‚ng din nou pe um„rul Ómpov„rat de griji ∫i de nevoi. Dac„ nu le mai pot da munc„ ∫i p‚ine, le promit acum, tocmai acum, p‚n„ acum ce-or fi f„cut?, satisfac˛ia confisc„rii averilor furate de faraonii postdecembri∫ti care ∫i-au ridicat piramidele pe molozul economiei rom‚ne∫ti. Nu ∫tiu ei Ónc„ Ón ce mod vor recupera propriet„˛ile construite prin jaf, dar se pare c„ au c„zut de acord m„car asupra procentului. Au ∫i aici o mic„ problem„ de∫i, cu perspicacitatea lor infailibil„, sper„ c„ vor mai prosti Ónc„ o dat„ mul˛imea dezmo∫teni˛ilor sor˛ii. Œn timp ce îBombonelul-∫ef“ Ói mome∫te pe tinerii social-desfr‚na˛i c„ belferii vor fi impozita˛i sever, cu 90% din agoniseala prin fraud„, l„s‚ndu-le ∫i lor un bonus de 10% pentru temeritate ∫i ingeniozitate, b„tr‚nul p„stor al magna˛ilor de mucava se Óncumet„ s„ le ia totul. Mare p„c„leal„ le-a mai tras marele proprietar de vorbe goale cu z‚mbet larg ∫i viclean! I-a l„sat s„ fure 15 ani, pentru ca, Óntr-o secund„, s„-i lase cu buza umflat„! Dar cine va pune Ón oper„ aceast„ tragicomedie hiperabsurd„, c‚nd se ∫tie de c‚nd e lumea lume c„ cioroi la cioroi nu-∫i scot ochii?! Putregaiul justi˛iei, tartorii poli˛iei, parchetarii mimetici, controlorii din trenul foamei, alde Piedone-ma˛ gros?

Dictatura neamului prost Ónoat„ Ón propriile mizerii ∫i arunc„ palavre pe v‚ntul disper„rii. S„rman popor, dormi lini∫tit! Baronii se autosuspend„. Din partid, nu din fruntea bucatelor, c„ nu sunt pro∫ti. Ei sunt numai ho˛i! La ce s„ mai vin„ Vadim, las„ c„ ne castr„m noi singuri. Ne facem harakiri Ón public cu cu˛ite de polistiren ∫i s„bii de plastic. Gata cu ∫arlatania! De acum vom munci cu to˛ii cinstit. Cum ce-am p„zit p‚n„ acum? Am t‚lh„rit, am min˛it ∫i am huzurit. Vorba tribunului: îSuntem o fiar„ minunat„, aici nu te mai plictise∫ti niciodat„.“

™erpii venino∫i ne dau azi, din mare mila lor, veninul str‚ns s„ ne vindec„m cu el de bolile s„r„ciei ∫i umilin˛ei. Abia a∫tept s„ v„d ∫i eu minunea de la Maglavitul pesedist cum Ói las„ pe latifundiarii buzoieni Ion Vasile, Viorel Constantinescu, Constantin Bo∫codeal„ ∫i compania deposeda˛i de marile lor averi pentru care s-au spetit fur‚nd at‚ta amar de ani. Vor putea oare c„peteniile care ∫i-au primit de fiecare dat„ partea s„-∫i sacrifice campionii olimpiadei mafiote forma˛i, Óndruma˛i, obl„dui˛i ∫i crescu˛i cu at‚ta trud„? Nici g‚nd. Ei s-au pus din vreme la ad„post, drept pentru care nu le va clinti nimeni nici un fir de p„r. Nici m„car din barb„. Vor r„m‚ne s„ joace Ón circul iluziei anticorup˛iei doar aceia care au mai furat ∫i f„r„ ∫tirea celor de sus: îVai de bie˛ii domni cu vile/Dac„ n-au furat ∫i pile,/De n-ai pile la partid/Toate u∫ile se-nchid./Dar va trece iute valul/

Œnchei aceast„ prim„ parte a ∫edin˛ei de ast„zi. V„ urez la toat„ lumea o zi c‚t mai bun„!

_Œn continuare, lucr„rile au fost conduse de domnul Constantin Ni˛„, vicepre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, asistat de domnii Gheorghe Albu ∫i Tudor Mohora, secretari_ .

Stima˛i colegi,

Œncepem anun˛‚ndu-v„ c„ din totalul de 345 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 276, sunt absen˛i 69, din care particip„ la alte ac˛iuni parlamentare 44.

Œncepem programul nostru cu dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 121/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii concuren˛ei nr. 21/1996.

A∫ ruga Comisia pentru industrie s„ pofteasc„. Nu este nimeni de la industrie?

P‚n„ vine cineva de la Comisia de industrie v-a∫ propune s„ lu„m propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 116/1998 privind organizarea ∫i func˛ionarea Jandarmeriei Rom‚ne.

Comisia de ap„rare este sau a venit Comisia pentru industrie, da? Comisia de ap„rare este aici? Este cineva de la Comisia de ap„rare? Nu este.

O s„ trecem la punctul 14 — proiectul de Lege privind Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 97/2000 privind organiza˛iile cooperatiste de credit.

Comisia pentru buget este? Da. V-a∫ ruga, fiind procedur„ de urgen˛„, s„ fixa˛i timpii de dezbatere.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Propunem 15 minute, cu un minut pentru fiecare articol.

Cine este pentru timpul propus? V„ rog s„ vota˛i cine este pentru.

Mul˛umesc. Dac„ sunt voturi Ómpotriv„?

Ab˛ineri? Nu sunt.

V-a∫ ruga s„ prezenta˛i raportul scurt, ca s„ putem s„ trecem la dezbateri, av‚nd Ón vedere c„ este procedur„ de urgen˛„.

La lucr„rile comisiei au participat 25 de deputa˛i din 26. Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modific„rile Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 97/2000 privind organiza˛iile cooperatiste de credit, Ón scopul armoniz„rii legisla˛iei din Rom‚nia cu legisla˛ia Comunit„˛ii Economice Europene, referitoare la acest domeniu, potrivit angajamentelor asumate de Rom‚nia Ón cadrul documentului de pozi˛ie pentru Capitolul 3 — Libera circula˛ie a serviciilor, precum ∫i acordarea posibilit„˛ii pentru persoanele fizice av‚nd re∫edin˛a Ón raza teritorial„ de operare a cooperativei de credit de a dob‚ndi calitatea de membru cooperator, ∫i respectiv Ónl„turarea condi˛iei privitoare la cet„˛enia

rom‚n„ pentru administratorii ∫i pentru lucr„torii organiza˛iei cooperatiste de credit.

Œn urma examin„rii proiectului de lege Ón ∫edin˛a din 23 martie 2004, comisia a hot„r‚t cu unanimitate de voturi supunerea spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor a proiectului de lege, cu amendamentele din anex„.

Mul˛umesc. O s„ trecem la dezbaterea legii. Titlul legii.

Dac„ sunt observa˛ii, propuneri? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

- La art. 1 v-a∫ ruga s„ observa˛i ∫i raportul ∫i art. 1

- din lege. Comisia nu a avut modific„ri.

Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

La punctul 1 din lege, urm„ri˛i punctul 2 din amendamentul comisiei. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii la punctul 1? Dup„ cum observa˛i, comisia introduce un punct nou, Ónainte de punctul 1 din lege. Dac„ sunt observa˛ii la acest punct? Nu sunt.

- Votat Ón unanimitate amendamentul comisiei.

Punctul 1, conform punctului 3 din raport, devine punctul 2, comisia neav‚nd observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i.

- Votat Ón unanimitate punctul 2.

La alin. 2 din lege urm„ri˛i punctul 4 din raport, care devine… punctul 2 devine punctul 3. El r„m‚ne nemodificat, comisia neav‚nd observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i.

- Votat Ón unanimitate.

- Alineatul 3 din lege. Urm„ri˛i punctul 5 din raportul

- comisiei. Comisia nu a avut observa˛ii.

- Votat Ón unanimitate punctul, conform ini˛iatorului.

- Articolul 4 din lege. Urm„ri˛i punctul 6 din raport.

- Comisia nu a avut modific„ri, observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate.

- Punctul 5. Urm„ri˛i punctele 7 ∫i 8 din raport, dup„

- art. 4. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

- Votate amendamentele comisiei, respectiv punctele 7

- ∫i 8.

- La art. 5 din lege urm„ri˛i punctul 9 din raport, punctul

- 5 din lege devenind astfel punctul 8.

- Dac„ sunt observa˛ii? Punctele a), c), d) ∫i j). Dac„

- nu ave˛i observa˛ii, votate amendamentele comisiei.

- La art. 6 din lege, urm„ri˛i Ón raport pagina 7, punctul

10. R„m‚ne Ón formularea ini˛ial„, comisia neav‚nd modific„ri. Deci punctul 6 astfel devine punctul 9. Votat Ón varianta ini˛ial„.

- Punctul 7 din lege devine punctul 10. Urm„ri˛i punctul

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor,

Œnainte s„ fac propunerea pentru timpii de dezbatere, permite˛i-mi totu∫i s„ m„ refer la obiectul de reglementare al acestei ini˛iative, care este modificarea ∫i completarea Legii concuren˛ei nr. 21/1996 Ón vederea Óndeplinirii condi˛iilor esen˛iale cerute Ónainte de data ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„, pentru Ónchiderea provizorie a negocierii privind Capitolul VI — Politica Ón domeniul concuren˛ei, prev„zut„ a avea loc Ón anul 2004, ∫i respectiv modific„rile ∫i complet„rile con˛inute Ón proiect urm„resc punerea Ón concordan˛„ a legii cu recomand„rile f„cute de Comisia Uniunii pentru Ómbun„t„˛irea capacit„˛ii administrative, prin stabilirea unei institu˛ii unice pentru aplicarea legisla˛iei Ón domeniul concuren˛ei ∫i al ajutorului de stat.

Propun pentru dezbaterile generale 5 minute ∫i un minut pentru interven˛ii, dac„ sunt.

V„ mul˛umesc.

Dac„ sunte˛i de acord cu timpii propu∫i? Cine este pentru? Mul˛umesc. Dac„ sunt voturi Ómpotriv„?

Ab˛ineri?

Mul˛umesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul legii dac„ sunt observa˛ii? Comisia nu a avut. Nu sunt.

Votat Ón unanimitate.

Art. 1. Comisia a modificat, printr-un amendament, acest articol.

Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat amendamentul comisiei.

Titlul ordonan˛ei de urgen˛„. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat Ón unanimitate.

La art. 1 v„ rog s„ urm„ri˛i punctul 3 din raport — amendamentul comisiei. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/8.IV.2004

Votat amendamentul comisiei.

La punctul 1 din lege dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate.

La punctul 2 urm„ri˛i punctul 4 din raport. Comisia a modificat acest punct. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu.

Votat Ón unanimitate.

La punctul 3, de asemenea, comisia a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu. Votat Ón unanimitate.

La punctul 3 urm„ri˛i lit. a), b), c), d), e), f), g). Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu. Votat Ón unanimitate.

La punctul 2, cu subpunctele a), b), c), d), e), dac„ ave˛i observa˛ii? Nu.

Votat Ón unanimitate.

La punctul 3 urm„ri˛i punctul 5 din raport, cu amendamentul comisiei. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu.

Votat Ón varianta comisiei.

- Punctul 4. De asemenea, comisia a modificat acest

- punct. Dac„ ave˛i dumneavoastr„ observa˛ii? Nu. Votat„ varianta comisiei.

- Punctul 5. De asemenea, dac„ dumneavoastr„ ave˛i

- observa˛ii la varianta comisiei? Nu.

Votat Ón unanimitate.

- Punctul 6. Comisia nu a avut observa˛ii. Dac„

- dumneavoastr„ ave˛i? Nu.

- Votat Ón unanimitate.

- Punctul 7. Comisia a avut un amendament la punctul

- 7. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii la acest amendament? Nu.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ a fost sesizat„ pentru dezbatere ∫i avizare Ón fond Ón procedur„ obi∫nuit„ cu propunerea legislativ„ men˛ionat„. Consiliul Legislativ a avizat favorabil aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, formul‚nd Óns„ observa˛ii de fond ∫i de tehnic„ legislativ„.

Propunerea legislativ„ urm„re∫te modificarea ∫i completarea Legii nr. 116/1998 Ón scopul profesionaliz„rii Jandarmeriei Rom‚ne ∫i a renun˛„rii la serviciul militar obligatoriu.

Comisia a constatat c„ propunerea legislativ„ reia unele prevederi propuse de acela∫i autor printr-o alt„ ini˛iativ„ care a avut acela∫i obiect, dar a fost retras„ ulterior.

Propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor organice.

Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ a hot„r‚t respingerea acestei propuneri legislative at‚t pentru aspectele men˛ionate Ónainte, de tehnic„ legislativ„ ∫i de fond, c‚t ∫i pentru considerente care privesc importan˛a reglement„rii preg„tirii popula˛iei pentru ap„rare ca o lege-cadru, Ón baza c„reia urmeaz„ a fi reglementat ∫i serviciul militar Ón jandarmerie.

V„ mul˛umesc.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Da. Domnul Márton Árpád este ini˛iatorul. V„ rog, domnule deputat.

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

V„ spun sincer c„, Ón fond, sunt surprins de acest raport de respingere al comisiei, pentru c„, Óntr-adev„r, am depus un alt proiect de lege care a Óncercat s„ modifice Ón mai multe locuri Legea jandarmeriei, Óns„ Ón dezbaterea din comisie mi s-a atras aten˛ia c„ acele prevederi nu ar trebui s„ existe Ón proiectul meu de lege ∫i c„ membrii comisiei Ón fond sunt de acord cu o singur„ prevedere din proiectul meu ini˛ial — cea care elimin„ obligativitatea ca o parte din jandarmerie s„ fie Óncorporat„ din cadrul persoanelor neprofesioniste.

Propunerea mea se refer„ la profesionalizarea acestei institu˛ii, ca p‚n„ Ón 2007 tot personalul militar s„ fie profesionist, propun‚nd o etapizare de reducere a persoanelor neprofesioniste cu o treime anual. Deci

aceasta a fost ideea ini˛ial„, cu care am Ón˛eles Ón comisie c„ mai toate grupurile parlamentare au fost de acord. Ca atare, mi-am retras proiectul ini˛ial ∫i am depus un proiect care are un singur element, cel pe care l-am sus˛inut acum.

Constat cu surprindere c„, cu toate acestea, s-a respins ∫i aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

Eu n„d„jduiesc totu∫i c„ poate Guvernul se va g‚ndi, chiar dac„ dumneavoastr„ ve˛i vota pentru respingerea acestui proiect de lege, c„ aceast„ problematic„ trebuie reglementat„, ∫i spun de ce d‚nd un singur argument: cele mai multe evenimente nedorite, cu dezert„ri cu arm„ de foc, cu muni˛ie, cu sinucideri, cu Ómpu∫c„ri de persoane — ei Óntre ei sau civile — se Ónt‚mpl„ tocmai Ón cazul jandarmeriei, tocmai de c„tre acei militari neprofesioni∫ti care sunt pu∫i Ón situa˛ia, spre deosebire de cei care fac armata, Ón care trebuie s„ rezolve ni∫te Óns„rcin„ri cu arma Ón m‚n„, efectiv cu muni˛ie la Óndem‚n„.

Eu cred c„ men˛inerea acestei situa˛ii este un pericol real ∫i eu cred c„ este Ón interesul public ca Ón jandarmerie s„ avem numai persoane profesioniste, care ∫i-au ales aceast„ carier„ ∫i care sunt apte s„ rezolve acele probleme foarte grave cu care sunt Óns„rcinate. V„ mul˛umesc.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Dac„ la dezbateri generale dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

V„ rog, domnule deputat.

O singur„ fraz„, sus˛inem proiectul formulat de ini˛iator Ón forma propus„ de c„tre acesta.

V„ mul˛umesc.

Ve˛i avea posibilitatea s„ vota˛i îpentru“ la votul final. Proiectul fiind pentru respingere, Ól vom supune votului final.

P‚n„ la Ónceperea dezbaterilor pe Codul penal, dezbatem propunerea legislativ„ pentru completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 28/1999 privind obliga˛ia agen˛ilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobat„ prin Legea nr. 64/2002.

Ini˛iatorul este aici? Ini˛iatorul nu este aici. Din partea comisiei, domnul Antal István.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

## Doamnelor ∫i domnilor,

Practic, se propune respingerea acestei ini˛iative legislative, av‚nd Ón vedere faptul c„ Óntre timp Ón Legea nr. 38 din 2003 privind transportul Ón regim de taxi ∫i Ón Ordonan˛a Guvernului nr. 93/2003 termenul pentru finalizarea dot„rii ∫i preg„tirii taxiurilor Ón vederea autoriz„rii, prev„zut la art. 59, a fost prorogat p‚n„ la data de 30 iunie 2004. Astfel, problema este deja rezolvat„ ∫i, ca atare, noi propunem respingerea acestui proiect de lege.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/8.IV.2004 Pentru dezbateri, dac„ exist„ interven˛ii, propun 3 minute ∫i un minut pentru colegii care doresc s„ comenteze.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Dac„ sunte˛i de acord cu timpii propu∫i? Cine este pentru? V„ mul˛umesc.

Dac„ sunt voturi Ómpotriv„?

Ab˛ineri? Nu sunt.

La dezbateri generale dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te nimeni.

Vom supune proiectul de lege aprob„rii votului final.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea unor prevederi din cartea II titlul I din Legea nr. 161/2003 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei.

Ini˛iatorul este aici?

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te. V„ rog, comisia.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a examinat propunerea legislativ„ Ón ∫edin˛a din 9 decembrie ∫i a hot„r‚t cu majoritate de voturi respingerea ini˛iativei legislative.

Din cei 24 de membri ai Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i la ∫edin˛„ au participat 22 de deputa˛i.

## V„ mul˛umesc.

La dezbateri generale dore∫te cineva s„ intervin„? Nu dore∫te nimeni.

Vom supune proiectul de lege votului final de ast„zi. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 161/2003 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei.

Ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te. V„ rog, comisia.

## **Domnul Florin Iordache:**

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a examinat propunerea legislativ„ Ón ∫edin˛a din 9 decembrie 2003 ∫i a hot„r‚t cu majoritate de voturi respingerea ini˛iativei legislative.

La lucr„rile ∫edin˛ei, din 24 de membri ai Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i au participat 22 de deputa˛i.

Propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor organice.

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a propus, dup„ cum a˛i ascultat raportul domnului secretar, respingerea acestei propuneri.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ la dezbateri?

V„ rog.

Domnule pre∫edinte, Onora˛i colegi,

Cel mai u∫or lucru este s„ respingi ni∫te propuneri. Propunerile acestea legislative au Óns„ ∫i ni∫te implica˛ii care s-ar putea s„ nu convin„ actualului Guvern ∫i, Ón general, Rom‚niei.

Deci aceste dou„ propuneri vizeaz„ Ómbun„t„˛irea cadrului legislativ de lupt„ Ómpotriva corup˛iei.

Guvernul, Ón frunte cu primul-ministru, Ón frunte cu toate personalit„˛ile importante au declarat o lupt„ total„ Ómpotriva corup˛iei. Rezultatul este c„ majoritatea actual„ respinge ni∫te propuneri de Ómbun„t„˛ire a legisla˛iei Ómpotriva corup˛iei ∫i vreau s„ v„ spun, domnule pre∫edinte, c„, Ón calitate de autor al celor dou„ ini˛iative, era o minim„ cerin˛„ de bun-sim˛ la ora actual„, nu de polite˛e, s„ fiu invitat la dezbaterea lor Ón comisie. Vreau s„ v„ spun c„ nu s-a Ónt‚mplat lucrul acesta.

Dumneavoastr„ vre˛i s„ le respinge˛i. Bun! Mie Ómi convine, pentru c„ sunt Ón opozi˛ie. Peste c‚teva zile, luni ∫i mar˛i, ne ducem la Uniunea European„, la Bruxelles, unde se va dezbate un raport privind diverse lucruri pe care trebuie s„ le fac„ Rom‚nia la Comitetul Parlamentar Mixt Uniunea European„ — Rom‚nia, ∫i acolo este un punct care spune: modul de realizare a angajamentelor luate la precedentul Comitet parlamentar mixt, care a fost Ón noiembrie. Unul dintre punctele de acolo, punctul 13, se refer„ tocmai la Ómbun„t„˛irea legisla˛iei Ómpotriva corup˛iei, ˛in‚ndu-se cont Ón aceast„ chestiune ∫i de propunerile opozi˛iei. Or, dac„ dumneavoastr„ crede˛i c„ este bine s„ respinge˛i propunerile opozi˛iei, f„r„ s„ fie dezb„tute m„car Ón comisie, lucru care s-a Ónt‚mplat acum, ve˛i reu∫i s„ da˛i pentru punctul respectiv, punctul 13, un înu“, deci nerealizare, nu s-a Ómbun„t„˛it legisla˛ia a∫a cum a promis Guvernul ∫i Parlamentul la acea Ónt‚lnire. Mai mult dec‚t at‚t, nu s-a ˛inut cont de propunerile opozi˛iei. ™i atunci, de fapt, ve˛i realiza un lucru pe care cred c„ dumneavoastr„ nu Ól dori˛i, ve˛i da o palm„ Rom‚niei. Unde? Œn Parlamentul European, unde ∫i a∫a avem un raport de ˛ar„ foarte prost, ∫i nu a∫ vrea s„ v„ spun situa˛ia Ón care se afl„ mini∫trii no∫tri c‚nd merg acolo s„ negocieze anumite lucruri at‚t pe partea guvernamental„, c‚t ∫i pe partea parlamentar„, tocmai din cauza unor Ónt‚mpl„ri ca acestea.

Doamna deputat Mona Musc„.

V„ mul˛umesc frumos. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Noi am mai avut aici o lege pe care am discutat-o, referitor la transparen˛„, cu privire la Statutul consilierilor locali. Atunci ne-am luptat ∫i eu, ∫i domnul Emil Boc ∫i nu am reu∫it s„ introducem acolo un amendament care s„ fac„ transparent„ activitatea comisiilor din cadrul administra˛iei publice locale.

Mai este ∫i Legea administra˛iei publice locale nr. 215, care are tot ni∫te chei care Ónchid u∫ile transparen˛ei ∫i care trebuie modificat„.

Las„ c„ ∫i la noi, la Camera Deputa˛ilor ∫i chiar la Senat, Ón regulament sunt c‚teva chestiuni care trebuie modificate tot Ón spiritul transparen˛ei.

™ti˛i foarte bine c„ legile transparen˛ei — fie Legea nr. 544/2001, Legea accesului la informa˛iile de interes public, fie Legea nr. 52, care oblig„ pe to˛i cei care iau decizii ca Ónainte de a lua aceste decizii s„ le transmit„ publicului pentru a participa societatea civil„ la luarea deciziei ∫i pentru a o modifica Ón cazul Ón care cei viza˛i de acea decizie nu sunt Ón acord cu ea — sunt Ón acela∫i timp legi anticorup˛ie.

V-a∫ mai aduce aminte c„ unul dintre principiile pe care noi trebuie s„ le respect„m pentru a intra Ón Uniunea European„ este cel al transparen˛ei, ∫i nu Ónt‚mpl„tor.

Deci dac„ clam„m c„ vrem s„ intr„m Ón Uniunea European„, dac„ suntem pentru transparen˛„ ∫i vrem s„ respect„m acest principiu, dac„, pe de alt„ parte, suntem Ómpotriva corup˛iei, ∫i v„ aduc aminte aici c„ majoritatea parlamentar„, dar, de fapt, Guvernul majorit„˛ii parlamentare ∫i-a asumat r„spunderea pentru o lege anticorup˛ie, dac„ vrem ca din rapoartele de ˛ar„ — indiferent c„ ele sunt ale Comisiei Europene sau c„ vin de dincolo de ocean ∫i sunt ale Departamentului de Stat

S.U.A. — s„ dispar„ problema legat„ de corup˛ie, care este una dintre cele mai grave probleme care planeaz„ asupra Rom‚niei, atunci ar trebui ca dumneavoastr„ s„ accepta˛i asemenea proiecte de lege, pentru c„ sunt Ón consens cu intrarea Ón Uniunea European„, cu eforturile pe care le facem, inclusiv Guvernul, inclusiv majoritatea parlamentar„.

Nu putem, pe de o parte, s„ vorbim despre anticorup˛ie ∫i s„ spunem c„ lupt„m Ómpotriva ei, s„ ne aplec„m capul Ón momentul Ón care rapoartele de ˛ar„ spun ce spun despre noi cu privire la corup˛ie — c„ suntem pe primul loc dintre toate ˛„rile care sunt Ónscrise pentru a intra Ón Uniunea European„ —, ∫i, Ón acela∫i timp, s„ respingem un proiect de lege care ar putea s„ ne aduc„ un beneficiu pe tema elimin„rii sau, m„ rog, a reducerii corup˛iei.

Domnul profesor Neagu, pre∫edintele Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

## **Domnul Ion Neagu:**

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

f n‚nd seama de faptul c„, Óntre alte argumente, domnul deputat Chiliman a invocat ∫i faptul c„ la data la care am dezb„tut aceast„ ini˛iativ„ nu a fost prezent, v-a∫ ruga s„ fi˛i de acord cu restituirea la comisie, pentru a reanaliza aceast„ propunere ∫i Ón prezen˛a Domniei sale.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Amendamentul este Ón nume personal, domnule pre∫edinte, ∫i voi fi foarte scurt, pentru c„ am avut deja o dezbatere general„ pe marginea acestui articol.

Œn cadrul amendamentelor respinse, la punctul 42 ∫i la punctul 43, exist„ dou„ amendamente pe care le-am depus cu privire la calomnie.

Primul amendament vizeaz„ eliminarea calomniei din Codul penal ∫i sanc˛ionarea acesteia doar la nivel civil, la fel ca ∫i Ón cazul insultei.

Trei argumente pentru eliminarea calomniei:

1) Nu este firesc ca pentru un delict de opinie s„ se aplice o sanc˛iune penal„.

Libertatea de exprimare nu poate fi limitat„ prin sanc˛iuni penale. Libertatea de exprimare presupune ∫i exprimarea ideilor care ∫ocheaz„, ofenseaz„ sau chiar deranjeaz„. Din acest punct de vedere, aplicarea aceleia∫i sanc˛iuni ca ∫i Ón cazul insultei — de a fi reglementat„ doar la nivel civil — mi se pare o consecin˛„ fireasc„ ∫i logic„.

2) Sanc˛iunea penal„ Ón esen˛„ pentru un delict de opinie are un efect de cenzur„ asupra acelora care ar trebui s„ beneficieze de exerci˛iul libert„˛ii de exprimare Ón interes public, Ón sensul c„ induce acea stare de autocenzur„ de a nu scrie, exist‚nd temerea aplic„rii unei sanc˛iuni penale care Ónseamn„ cazier, cu toate consecin˛ele pe care le cunoa∫tem.

™i, nu Ón ultimul r‚nd, Ón al treilea r‚nd, la nivel european, exigen˛ele Conven˛iei Europene cer ca aceste delicte de opinie s„ nu fie incriminate Ón legisla˛ia penal„ ∫i s„ r„m‚n„ la nivel civil.

Dac„ acest amendament nu va fi acceptat, Ón subsidiar, domnule pre∫edinte, v-a∫ propune s„ avem aten˛ia cu privire la sanc˛iunea calomniei Ón forma propus„ de c„tre ini˛iator ∫i acceptat„ de c„tre comisie: îAfirmarea sau imputarea Ón public prin orice mijloace a unei fapte determinate privitoare la o persoan„, care dac„ ar fi adev„rat„ ar expune acea persoan„ la o sanc˛iune penal„, administrativ„ sau disciplinar„ ori dispre˛ului public, se pedepse∫te cu zile amend„.“ Este art. 220, care trebuie s„ fie corelat cu art. 56 din Codul penal, unde se spune: îDac„ legea prevede c„ o infrac˛iune se pedepse∫te numai cu amend„, f„r„ a-i ar„ta limitele, minimul special al zilelor amend„ este de 20 de zile, iar maximul special de 120 de zile.“ Altfel spus, Ón cazul calomniei sanc˛iunea minim„ ar fi 20 de zile ∫i sanc˛iunea maxim„ 120 de zile amend„. Dac„ corobor„m acest text cu un alt text din Codul penal, care stabile∫te cuantumul material pentru fiecare zi amend„, observ„m c„ se poate ajunge la o pedeaps„ Óntre 20 de milioane ∫i 120 de milioane, av‚nd Ón vedere c„ fiecare zi amend„ este ∫i poate fi calculat„ Óntre 100.000 ∫i 1.000.000 de lei.

Stima˛i colegi, ™i-au manifestat dorin˛a de a interveni mai mul˛i colegi.

V„ amintesc tuturor prevederile regulamentului cu privire la dezbaterea amendamentelor respinse: se d„ cuv‚ntul c‚te unui reprezentant de grup parlamentar cu privire la acest amendament propus spre respingere.

Domnul deputat Olteanu a cerut, doamna deputat Mona Musc„ ∫i domnul deputat Bolca∫ Lucian.

Tocmai spuneam, stima˛i colegi, c„ asupra amendamentelor respinse s„ se pronun˛e c‚te un reprezentant de grup parlamentar.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule Olteanu!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Cred c„ ar trebui s„ diagnostic„m cu luciditate o asemenea situa˛ie ∫i s„ spunem, Ón mod argumentat, lucrurilor pe nume. Primul lucru care trebuie afirmat, ∫i f„r„ Óndoial„ colegii din opozi˛ie Ól cunosc, nu exist„ un standard european obligatoriu pentru Rom‚nia prin care Rom‚nia s„ fie nevoit„ s„ dezincrimineze calomnia. ™i, pe acest lucru, v„ rog s„-mi aduce˛i contraargumente Ón acest sens. Dac„ le ve˛i aduce, voi vota cu opozi˛ia, dac„ nu, Óns„, haide˛i s„ fim ra˛ionali, rezonabili ∫i s„ admitem c„ textul ini˛iatorului este un text care vizeaz„ o sanc˛iune supl„, mai bl‚nd„, mult mai bl‚nd„ dec‚t aceea prev„zut„ Ón Codul penal Ón vigoare.

Al doilea lucru. Fiecare politic„, orice politic„ penal„ vizeaz„ sanc˛ionarea sau nesanc˛ionarea penal„ a unei fapte, dac„ exist„ fenomenul respectiv ∫i dac„ bineÓn˛eles este considerat c„ mijlocul respectiv ar putea fi eficient. Dintr-o asemenea perspectiv„, nimeni nu poate indica, pe baza unei analize concrete, efective, c„, Ón ultimii 14 ani, fenomenul sau num„rul, amploarea ∫i gravitatea infrac˛iunilor sesizate cu privire la calomnie s-ar fi diminuat, Ónc‚t ar fi nevoie de o dezincriminare total„. De aceea, Ónc„ o dat„, eu cred c„ proiectul Guvernului este rezonabil ∫i trebuie acceptat, pentru c„ el are o viziune supl„ ∫i o sanc˛iune mult diminuat„ cu privire la acest fenomen.

A∫ vrea Óns„ s„ men˛ionez un alt lucru care mi se pare, de asemenea, important. Sunt ˛„ri europene, foarte multe ˛„ri europene, a∫ Óncepe cu Italia, de pild„, unde nu numai c„ infrac˛iunea de calomnie este considerat„ o infrac˛iune grav„, ci se ∫i prevede pedeapsa privativ„ de libertate, ba chiar s-au ∫i luat m„suri de arestare

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/8.IV.2004 preventiv„ Ón cazuri Ón care autorii faptelor respective au fost chiar parlamentari, din perspectiva Ón care cu privire la ace∫ti autori s-a constatat c„, datorit„ exercit„rii excesive, Ón sens penal, a libert„˛ii jurnalistice, ei au fost Óncadra˛i la aceast„ infrac˛iune.

A∫ vrea s„ citez c‚teva exemple de jurispruden˛„ a Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului, dac„-mi permite˛i, pentru a vedea foarte clar c„ lucrurile stau altfel, Ón sensul c„ trebuie pornit de la un standard european pe care Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei l-a stabilit prin Recomandarea nr. 1.165/1998 ∫i prin care se spune foarte clar c„ libertatea de expresie ∫i protec˛ia vie˛ii private sunt dou„ drepturi fundamentale, de valoare egal„, care trebuie s„ beneficieze de o protec˛ie egal„ Ón fa˛a legii. Œn Codul penal avem sanc˛ionat„ infrac˛iunea cu privire la via˛a privat„, o sanc˛iune care este mult mai mare dec‚t sanc˛iunea prev„zut„ pentru calomnie ∫i care ar putea, aceasta din urm„, f„r„ Óndoial„, afecta libert„˛ile jurnalistice. Pe de o parte, avem sanc˛iune privativ„ de libertate, pe de alt„ parte, avem zile amend„. ™i a∫a, modul de abordare al ini˛iatorului este o viziune, repet, supl„ ∫i care vizeaz„ o sanc˛iune mult mai bl‚nd„, chiar cu riscul acestei dispropor˛ionalit„˛i Ón reglementarea celor dou„ drepturi fundamentale. De altfel, Curtea de la Strasbourg s-a pronun˛at Ón numeroase cazuri, Óncep‚nd cu cazul Prager ∫i Oberschlick contra Austriei, din 26 aprilie 1995, prin care se spune, citez, c„ faptele — era vorba de o calomnie care viza un judec„tor — îc„ faptele erau de o extrem„ gravitate“, spune Curtea î∫i c„ amploarea ∫i excesivitatea repro∫urilor formulate nu se bazau pe o informa˛ie faptual„ suficient„ ∫i c„, prin urmare, nu se putea invoca protec˛ia art. 10 din Conven˛ia European„ a Drepturilor Omului privind libertatea de expresie“. Œn acest sens, putem cita ∫i Decizia Barfod contra Danemarcei ∫i, f„r„ Óndoial„, ∫i alte decizii.

Doamna deputat Mona Musc„.

Dac„ tot a˛i vorbit de standarde europene, v-a∫ ruga s„ Óncerca˛i s„ aplica˛i ∫i standardul de concizie practicat Ón… La to˛i m„ refer, nu numai la dumneavoastr„.

Domnule pre∫edinte,

Sper c„ nu este o limitare a posibilit„˛ii de exprimare, a dreptului la exprimare, mai ales Ón Parlamentul Rom‚niei. M„ bazez pe faptul c„ ceea ce a˛i spus dumneavoastr„ acum poate fi doar o aten˛ionare a noastr„ s„ nu dep„∫im limitele.

## Exact!

## **Doamna Monica Octavia Musc„:**

V„ mul˛umesc frumos c„ mi-a˛i confirmat acest lucru. Stima˛i colegi,

Domnule pre∫edinte ∫i domnule ministru,

™tim cu to˛ii c„ nimeni nu poate fi pedepsit pentru criticile sau insultele aduse na˛iunii, statului sau simbolurilor acestuia, Guvernului, agen˛iilor sale, oficialit„˛ilor publice sau unei na˛iuni sau unui stat str„in, simbolurilor Guvernului, agen˛iilor sale ori oficialit„˛ilor publice ale acestuia, dec‚t dac„ criticile sau insultele sunt menite sau au ∫anse s„ incite, Ón mod iminent, la violen˛„.

Acestea fiind spuse, vreau s„ v„ aduc aminte, domnule ministru ∫i stima˛i colegi, c„ la Curtea European„ a Drepturilor Omului, la Strasbourg, Rom‚nia a f„cut obiectul multor, multor discu˛ii. Foarte mul˛i dintre noi am fost acolo ∫i am asistat la aceste discu˛ii, Ón care ni se cerea, sigur, nu exist„ un standard european obligatoriu, e firesc, cum s„ v„ spun eu, e practic adaptabil„ aceast„ idee la tot ce facem noi privind Uniunea European„. Nimic nu e obligatoriu, p‚n„ la urm„. Exist„ Óns„ ni∫te standarde europene care, pe timp ce trece, au stacheta tot mai Ónalt„. Noi, pe timp ce trece, mai reducem, a∫a, c‚te jum„tate, cu jum„tate de m„sur„ ∫i nu vom ajunge niciodat„ la standardele europene Ón acest mod. Cu alte cuvinte, la Curtea European„ a Drepturilor Omului, ∫ti˛i foarte bine, stima˛i colegi ∫i domnule ministru, c„ s-a cerut elegant dezincriminarea calomniei ∫i insultei.

## **Domnul Ionel Olteanu**

**:**

## Œn ce document?

Dezincriminarea… exist„ documente Ón acest sens. Chiar la dezbaterea la care am luat eu parte, la Strasbourg, acea dezbatere s-a terminat cu un asemenea document ∫i o s„ vi-l dau ca s„-l vede˛i, stimate coleg.

Drept urmare, noi nu vorbim aici de standarde obligatorii, vorbim de libertatea de exprimare, care nu trebuie s„ aib„ piedici care pot s„ aduc„ cenzura sau autocenzura, pentru c„ asta se Ónt‚mpl„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/8.IV.2004 Domnule ministru, probabil dumneavoastr„ ∫ti˛i c„ la ora actual„ sunt, din 1989 p‚n„ acum, peste 400 de jurnali∫ti ac˛iona˛i Ón judecat„, dintre care, din p„cate, cam 10% sunt condamna˛i. Eu cred c„ dumneavoastr„ vre˛i s„ face˛i o treab„ bun„, un lucru Óntreg, ∫i nu o jum„tate de m„sur„. V„ aduc aminte c„, de la Ónceputul legislaturii, noi am avut ini˛iative, ∫i P.N.L.-ul, ∫i P.D.-ul, pe aceast„ tem„. Pot s„ v„ mai spun c„, Ómpreun„ cu societatea civil„, am lucrat un asemenea proiect de lege privind c‚teva chestiuni din Codul penal care trebuiau modificate, Ón spiritul, nu Ón obligativitatea, ci Ón spiritul standardului european.

Ei bine, chiar Ón aceast„ sal„, doamna Rodica St„noiu, fost ministru al justi˛iei, a cobor‚t ∫i m-a rugat, de fa˛„ cu mai mult„ lume, s„ depun acel proiect de lege, pentru c„ Ministerul Justi˛iei va produce, va elabora un asemenea proiect de lege exact la standardele prev„zute de proiectul nostru de lege Ómpreun„ cu societatea civil„.

Am a∫teptat… de atunci cred c„ este aproape un an, ∫i acum, v„z‚ndu-v„ pe dumneavoastr„ ministru al justi˛iei, am sperat ∫i mai sper Ónc„ s„ se produc„ acea schimbare Óntreag„, ∫i nu cu jum„tate de m„sur„. A face un lucru Óntreg Ón acest domeniu Ónseamn„ a dezincrimina calomnia.

Dumneavoastr„ ne propune˛i o amend„ penal„. Domnule ministru, ∫ti˛i foarte bine c„ amenda penal„, subliniez, e penal„, deci prin ceea ce ne propune˛i dumneavoastr„ nu se dezincrimineaz„ calomnia. Vom r„m‚ne cu acelea∫i tare ∫i cu amenda penal„, ca ∫i cu cele care sunt acum. Aici s-a spus c„ nu exist„, sunt ∫i alte ˛„ri europene care au o asemenea legisla˛ie. Dumneavoastr„ ∫ti˛i foarte bine, chiar acolo unde exist„ o asemenea legisla˛ie, ea nu s-a schimbat, nu discut„m motivele acum, ar fi prea mult de vorbit, dar ea nu se aplic„. ™ti˛i foarte bine acest lucru: nu se aplic„, nu exist„ un jurnalist care s„ fie ac˛ionat Ón justi˛ie pe teme de calomnie.

Domnul Lucian Bolca∫, liderul Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Stima˛i colegi,

Da˛i-mi voie s„ fiu concis, pentru c„ tot ce trebuia s„ se spun„ Ón acest domeniu s-a spus, ∫i pro ∫i contra.

Din punctul nostru de vedere, problema incrimin„rii sau dezincrimin„rii calomniei ca infrac˛iune este, dincolo de disputa juridic„, o problem„ de voin˛„ politic„. Vi se propune clar, cert ∫i categoric s„ opta˛i. Exist„ voin˛a politic„ de a dezincrimina calomnia sau nu exist„ aceast„ voin˛„ politic„?

E adev„rat c„, Ón acest domeniu, s-au manifestat ∫ov„ieli chiar din partea ini˛iatorilor ∫i asta nu este bine, pentru c„ ∫i-au pus amprenta ∫i asupra discu˛iilor pe care le-am purtat noi, aici, Ón Parlament. Nu trebuie s„ confund„m ∫i s„ punem o tr„s„tur„ de unire Óntre libertatea de exprimare ∫i calomnie. Nu trebuie s„ punem o tr„s„tur„ de unire, un semn al egalit„˛ii Óntre dezincriminarea calomniei ∫i libertatea de expresie. Trebuie s„ ne g‚ndim la formula care este absolut necesar„ pentru a rezolva corect problemele democra˛iei Óns„∫i, const‚nd Ón libertatea nu at‚t de exprimare, c‚t libertatea de discu˛ie, pe baza acestei exprim„ri.

Regretatul Ion Ra˛iu, coleg de facultate cu tat„l meu, cita, de multe ori: îMi-a∫ da ∫i s‚ngele ca s„ po˛i avea o alt„ opinie dec‚t mine“. Este adev„rat. ™i atunci, pe aceast„ voin˛„ politic„, eu spun ∫i Partidul Rom‚nia Mare Ó∫i exprim„ ideea c„ nu trebuie incriminat„ penal, ca infrac˛iune, calomnia, ca atare. Exist„ mijloace ale dreptului, ∫i m„ refer Ón primul r‚nd la mijloacele dreptului civil, Ón cadrul r„spunderii delictuale, care, ca ∫i Ón cazul insultei, ∫i acum ve˛i Ón˛elege de ce m-am raliat propunerii de a se discuta ambele articole, ca ∫i Ón cazul insultei, pot duce la sanc˛iunea pecuniar„ necesar„, f„r„ a atrage anatema penalului. Pentru ca s„-i d„m Cezarului ce-i al Cezarului, penalul Ónseamn„, totdeauna, o anatem„ care se reg„se∫te nu at‚t Ón cazierul individului, ce poate s„ fie ∫ters, c‚t Ón personalitatea individului, care este totdeauna public„, independent ce pozi˛ie social„ ar avea el.

Exist„ argumente juridice pro ∫i contra, trec‚nd de la aspectul politic, a∫a cum exist„ ∫i argumente politice de oportunitate. Nu neg c„ oameni Óndrepta˛i cu privirea spre prezent consider„ c„ nu este oportun„ dezincriminarea calomniei Ón condi˛iile efervescen˛ei anului electoral, dar Codul penal este o proiec˛ie pentru viitor ∫i a∫ vrea s„ fie pentru totdeauna, a∫a cum este bunul ∫i b„tr‚nul nostru Cod civil, care a Ómplinit un secol.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mul˛umesc.

La urm„toarea interven˛ie, s„ ne explica˛i ce Ónseamn„ interven˛ie lung„, pentru c„ interven˛ie scurt„ ne-a˛i demonstrat.

Domnule pre∫edinte, s„ v„ fereasc„ Dumnezeu nu s„ v„ explic, ci s„ v„ demonstrez!

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stima˛i colegi,

Supun Ónt‚i votului dumneavoastr„ amendamentul domnului Boc pentru eliminarea textului, deci dezincriminarea total„ a calomniei.

Cine este pentru? 25 voturi pentru eliminare. Œmpotriv„? 88 de voturi Ómpotriva elimin„rii. Ab˛ineri dac„ sunt? Nu sunt.

Primul amendament al domnului Boc a fost respins.

Cu privire la al doilea amendament, acceptat ∫i de comisie,

## **Domnul Ionel Olteanu**

_**:**_

Procedur„!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Œn timpul votului nu ridica˛i probleme de procedur„, stima˛i colegi!

## **Domnul Ionel Olteanu**

_**:**_

Este vorba de cel„lalt amendament de la art. 56!

Acela va fi votat, stimate domnule coleg, dac„ vot„m acest text, c„, dac„ nu, r„m‚ne textul a∫a cum este.

V„ rog frumos s„-mi permite˛i s„ continuu lucr„rile regulamentar.

Cine este pentru al doilea amendament al domnului Boc? 105 voturi pentru amendament.

Œmpotriv„? Dou„ voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 13 ab˛ineri.

Cu 105 voturi pentru, dou„ Ómpotriv„ ∫i 13 ab˛ineri, a fost votat amendamentul cu privire la art. 220, renumerotat 226, formula propus„ de domnul deputat Boc ∫i Ónsu∫it„ de comisie.

Explicarea votului!

Stimate coleg, explicarea votului se face la votul final.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnul pre∫edinte Neagu.

## **Domnul Ion Neagu:**

## Domnule pre∫edinte,

Œn privin˛a propunerii subsidiare, punctual la aceasta m-a˛i invitat s„ iau cuv‚ntul, comisia este de acord s„ cobor‚m acel minim la 10 zile, dar va trebui s„ intervenim ∫i la partea general„, s„ modific„m art. 56 alin. 3, s„ punem o virgul„, s„ spunem î…dac„ legea nu prevede altfel“. ™i atunci acest amendament subsidiar al domnului deputat Boc va fi primit, modific‚nd, repet, ∫i maximul general din art. 56 alin. 3.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

_**:**_

Deschidem cutia Pandorei!

Este o problem„ care intereseaz„.

Explicarea votului este foarte simpl„. Modific‚nd cuantumul amenzilor aici, va trebui s„ umbl„m ∫i la partea…

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Am rug„mintea s„ fi˛i aten˛i la lucr„ri! Acest lucru s-a propus deja ∫i am spus c„-l supun imediat votului. V„ rog din suflet s„-mi da˛i voie s„ continuu lucr„rile ∫i s„ fi˛i atent ∫i dumneavoastr„.

Deci consecin˛a vot„rii amendamentului domnului Boc,

Problema este simpl„. Modificarea acestor limite generale ale pedepsei face varz„ din Codul penal! Varz„ a˛i vrut, varz„ g„si˛i acum, pentru c„ dac„ vom spune

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/8.IV.2004 î…dac„ legea nu prevede altfel“ deschidem poarta ca toate legile speciale care prev„d sanc˛iuni penale s„-∫i fac„ minimele cum doresc ele. Nu se poate a∫a ceva!

## Stimate coleg,

Œntr-un fel, ca rigoare teoretic„, v„ Ón˛eleg; pe fond, nu v„ Ón˛eleg deloc. A˛i vrut s„ nu se pedepseasc„ deloc calomnia. Acuma vre˛i s„ se pedepseasc„ mai grav. Œnchide˛i porti˛a unei sanc˛iuni mai bl‚nde. Face˛i-m„ ∫i pe mine s„ Ón˛eleg logica dumneavoastr„!

Logica este foarte simpl„. A elimina este un lucru, a umbla la o sanc˛iune care bulverseaz„ Codul penal este cu totul altceva. Este o logic„ foarte simpl„ ∫i, dac„ Ómi da˛i voie pentru prima dat„ de c‚nd vorbesc la aceast„ tribun„ s„ fac apel la meserie, cei care sunt de aceast„ profesie vor Ón˛elege foarte simplu.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Œmpotriv„? 12 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 9 ab˛ineri.

Cu 121 voturi pentru, 12 Ómpotriv„, 9 ab˛ineri, s-a adoptat amendamentul la art. 156. Deci s-a adoptat completarea acestuia.

La 221 articol vechi, renumerotat 227, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat textul ini˛ial.

Titlul capitolului IX, votat textul ini˛ial.

Trecem, Ón continuare, la pozi˛ia 374, care se refer„ la infrac˛iunea de corupere a aleg„torilor.

Dau cuv‚ntul, Ón numele comisiei, domnului deputat Boc, pentru a prezenta o solu˛ie de compromis.

Domnule pre∫edinte, aici avem urm„toarea problem„: avem un text Ón proiectul Codului penal, pentru coruperea aleg„torilor, ∫i avem un text Ón noua Lege cu privire la constituirea autorit„˛ilor administra˛iei publice locale, lege care deja este publicat„ Ón îMonitorul Oficial“. Pentru a evita paralelismul legislativ, v„ propunem acela∫i text, cu men˛iunea urm„toare: Ón Codul penal trebuie s„ facem referire ∫i la referendum, la votul Ón cadrul referendumului, pentru c„ Legea alegerilor locale este circumscris„ doar la legile pentru func˛ia de primar ∫i de consilier local ∫i jude˛ean.

Œn consecin˛„, v„ propunem urm„torul text, pentru a avea o solu˛ie legislativ„ unitar„: îPromisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase Ón timpul campaniei electorale, Ón scopul determin„rii aleg„torului s„ voteze sau s„ nu voteze o anumit„ list„ de candida˛i sau un anumit candidat, ori s„ voteze sau s„ nu voteze Ón cadrul referendumului, precum ∫i primirea acestora de c„tre aleg„tori Ón acela∫i scop se pedepse∫te cu Ónchisoare strict„ de la 1 la 5 ani“. Este o solu˛ie legislativ„ unitar„ ∫i evit„m paralelismul legislativ, a∫a cum am men˛ionat.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule pre∫edinte, Ón nume personal, pentru c„ am avut ∫i amendament formulat aici.

Am apreciat ∫i apreciez c„ alin. 1 ar trebui s„ fie eliminat, cel care spune: îFapta de a participa la grupuri de presiune Ón s„lile de judecat„ ori Ón apropierea acestora, cu ocazia judec„rii unui proces, cu scopul de a intimida sau a influen˛a Ón orice fel judecata, se pedepse∫te cu Ónchisoare de la o lun„ la 6 luni sau cu zile-amend„“.

Am apreciat, pe de o parte, c„ ar reprezenta o ofens„ la adresa judec„torului s„ spunem c„ el nu ar putea judeca Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ ∫i s-ar supune nu legii, ci presiunii grupurilor de presiune; Ón al doilea r‚nd, noi nu avem Ón legisla˛ia rom‚neasc„ definit îgrupul de presiune“ ∫i ar putea constitui un text care s„ dea posibilitatea unor interpret„ri abuzive ∫i unei practici pe m„sur„, dac„ l„s„m aceast„ formulare, ∫i, Ón consecin˛„, solu˛ia pe care o propunem este eliminarea.

De asemenea, al treilea contraargument pentru textul Ón vigoare, îÓn apropierea s„lilor de judecat„“ este o formul„ at‚t de vag„, Ónc‚t practic putem Ón˛elege orice — la 10 metri, la 50 de metri, la 100 de metri. Care este modalitatea de a aprecia ce Ónseamn„ îÓn apropierea s„lilor de judecat„ existen˛a unui grup de presiune“ din acest punct de vedere?

Œn consecin˛„, av‚nd Ón vedere aceste argumente, solu˛ia pe care am propus-o este eliminarea, pentru a evita interpret„rile abuzive sau cel pu˛in definirea expres„ a ceea ce Ónseamn„ îapropiere“ sau eliminarea acestei sintagme cu privire la apropierea acestora.

Domnul pre∫edinte al Comisiei juridice.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Observ‚nd con˛inutul legal al acestei infrac˛iuni de la art. 349 — renumerotat vorbesc, 344 text ini˛ial —, cred c„ am putea opera — m„ refer la aspectul 2, invocat de colegul nostru, domnul deputat Boc — ∫i s„ spunem: îFapta de a participa la grupuri de presiune Ón s„lile de judecat„, ori Ón incinta instan˛ei“ ∫i textul continu„,… îcu ocazia judec„rii unui proces, cu scopul de a intimida“ etc.

Deci ne pronun˛„m Ómpotriva elimin„rii ∫i v„ rug„m, stima˛i colegi, s„ fi˛i de acord cu aceast„ modificare, îori Ón incinta instan˛ei“, Ón loc de îÓn apropierea acestora“. V„ mul˛umesc.

50 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/8.IV.2004

## **Domnul Valer Dorneanu:**

™i eu v„ mul˛umesc.

Œmpotriv„? 145 voturi Ómpotriva elimin„rii.

Ab˛ineri dac„ sunt? Nu sunt.

Œmpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? 11 ab˛ineri ∫i multe voturi neexprimate.

Deci amendamentul comisiei, reformulat ast„zi Ón ∫edin˛„, de la punctul 425 a fost admis cu 141 voturi pentru, 11 ab˛ineri, nici un vot contra.

La celelalte dou„ alineate dac„ sunt interven˛ii? Nu. Votate Ón formularea din amendamentul 425.

Pozi˛ia 435, cu privire la art. 351. La art. 351 r„m„sese Ón discu˛ie referirea la maximul special cu privire la infrac˛iunea grav„, dac„ este de cel pu˛in 5 ani sau peste 5 ani.

Dau cuv‚ntul domnului pre∫edinte Neagu.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Reflect‚nd, am zis c„ formularea îpeste 5 ani“ este cea potrivit„ ∫i urmeaz„ ca acest Cod penal s„ ajung„ ∫i la colegii no∫tri din Senat, vedem ∫i p„rerea Domniilor lor ∫i, eventual, dac„ va fi cazul, spun, se va ajunge la o mediere. Dar propunerea noastr„ este ca la 351, actuala numerotare de la ini˛iator, alin. 2, final — îpeste 5 ani“. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Œn discu˛ie a fost alin. 4, cu privire la efectuarea oric„ror opera˛iuni de export av‚nd ca obiect bunuri culturale mobile clasate. Domnul deputat Márton a fost cel care a ridicat problema.

Domnule pre∫edinte, noi propunem s„ men˛inem varianta Guvernului, pentru c„ este Ón consens cu legea special„, cea referitoare la patrimoniul mobil, deci, varianta primit„ de la Guvern.

Domnul pre∫edinte Neagu.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Comisia, d‚nd dovad„ de flexibilitate, renun˛„ la forma adoptat„. V„ propunem, cel pu˛in, ∫i men˛inem 413 alin. 4 Ón forma care ne-a fost trimis„ de c„tre ini˛iator. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stima˛i colegi,

La celelalte puncte r„mase Ón suspensie autorii amendamentelor ridicate Ón plen, ai interven˛iilor ridicate Ón plen au renun˛at. Noi n-am votat Óns„ textele.

La 522, pozi˛ia, art. 428, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat textul ini˛ial.

La pozi˛ia 523, art. 429, dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 523 al comisiei. Votat amendamentul, modificat ∫i renumerotat art. 429, conform propunerii comisiei.

La art. 430 urm„ri˛i amendamentul 524. Nu sunt obiec˛iuni. Votat amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul.

La art. 490 urm„ri˛i amendamentul 596. Nu ave˛i obiec˛iuni, admis amendamentul, modificat. Suntem la pozi˛ia 596, art. 490, renumerotat 502. Votat Ón unanimitate, nefiind obiec˛iuni.

Pozi˛ia 603, art. 496, renumerotat 508. Urm„ri˛i amendamentul 603.

Domnul deputat Boc.

## Domnule pre∫edinte,

La îAmendamente respinse“ exist„, la pagina 384, amendamentele 69 ∫i 70; 68, 69, 70, de eliminare. Este vorba de neprezentarea la Óncorporare.

Domnule pre∫edinte, de ieri eu ∫tiu c„ suntem Ón NATO, sau de ast„zi suntem Ón NATO; de ieri. Depinde la ce or„ ∫i cum ne raport„m.… De ieri suntem Ón NATO, da? Œn 2 aprilie numai la Bruxelles se va mai pune un steag, dar de ieri suntem Ón NATO ∫i cred c„ este firesc ca Óntr-un Cod penal modern, care — aten˛ie! — va intra Ón vigoare la un an de la data adopt„rii lui de c„tre Parlament, c‚nd, cu alte cuvinte, vom fi de aproape 2 ani Ón NATO, s„ mai men˛inem o sanc˛iune penal„ pentru neprezentarea la Óncorporare.

Deci, dou„ argumente pentru eliminare:

1. textul Constitu˛iei Rom‚niei nu mai prevede obligativitatea stagiului militar; ∫i

2. suntem Ón NATO, iar exigen˛ele NATO presupun armata de profesioni∫ti, ∫i nu armata de voluntari, bazat„ pe recru˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/8.IV.2004 Av‚nd Ón vedere ∫i argumentul c„ acest Cod penal va intra Ón vigoare la un an de la data adopt„rii… ori Ónc„ acest Cod penal nu este adoptat de Camera Deputa˛ilor, va merge la Senat, va fi mediere, deci, mai presupune cel pu˛in 4, 5, 6 luni de zile adoptarea Codului penal—, credem c„ eliminarea acestui text ar fi un semnal politic Ón concordan˛„ cu rigorile ∫i cu necesit„˛ile integr„rii Rom‚niei Ón NATO.

Doamna deputat Mona Musc„.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi, Domnule ministru,

Noi, cu to˛ii, atunci c‚nd ceream votul pentru noua Constitu˛ie, am promis un anumit lucru, ∫i anume, cel cu privire la armata neobligatorie. Œn situa˛ia aceasta, m„ Óntreb ce vor spune cei care ne-au auzit atunci, dac„ noi acuma ridic„m m‚na pentru sanc˛iuni la refuzul Óncorpor„rii. Nu putem, Óntr-un anumit moment dat, pentru votarea Constitu˛iei Ón vederea referendumului s„ spunem una, ∫i acuma, Ón plen, la Codul penal, s„ spunem alta, pentru c„ oamenii Óntre timp au votat.

Nu se poate s„ nu ˛inem cont, cum spunea ∫i colegul meu, domnul Emil Boc, de Constitu˛ie. P„i, ori este o Constitu˛ie de care ˛inem cont, ori, atunci, ce rost a mai avut s„ mai modific„m Constitu˛ia?! Trebuia s„ o l„s„m cum era. Drept urmare, cred c„ indiferent de NATO sau ne-NATO, noi avem ni∫te obliga˛ii fa˛„ de oamenii pe care i-am chemat la vot Ón vederea… ∫i unul dintre argumentele principale a fost îArmata nu mai este obligatorie“. ™i acuma tot noi venim ∫i le d„m sanc˛iuni c„ nu se supun recrut„rii. Nu putem o dat„ s„ spunem una ∫i alt„ dat„ alta, Ón func˛ie de conjunctur„.

Drept urmare, rug„mintea mea este s„ ˛inem cont de Constitu˛ia Rom‚niei, s„ ˛inem cont de promisiunile f„cute ∫i s„ fim consecven˛i cu noi Ón∫ine ∫i cu legea suprem„ a ˛„rii.

Domnul deputat B„doiu.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Tot ce au sus˛inut colegii mei antevorbitori este real, numai c„, dac„ bine Ómi amintesc — nu am Constitu˛ia la mine —, problema aceasta referitoare la serviciul militar urmeaz„ a fi rezolvat„ printr-o lege. √sta-i un aspect.

Un al doilea aspect, cu care sper c„ ve˛i fi de acord. De unde scoatem Ón acest moment banii necesari pentru a avea o armat„ numai de profesioni∫ti? Oare, domnilor colegi, uita˛i c„ sursele de finan˛are, sursele de m„rire a bugetului statului sunt foarte reduse ∫i de foarte multe ori nu sunt respectate de cei care ar trebui s„ aduc„ la Óndeplinire obliga˛iile fa˛„ de bugetul statului? A∫a st‚nd lucrurile, eu zic c„ textul pentru aceast„ etap„ Ó∫i g„se∫te justificarea, urm‚nd ca, atunci c‚nd Rom‚nia va fi Ón m„sur„ ∫i din punct de vedere financiar s„ sus˛in„ o armat„ Ón totalitate de profesioni∫ti, s„ dezincrimin„m astfel de fapte.

De aceea, v„ propun s„ fi˛i de acord cu raportul comisiei.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Bolca∫, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫:**

A Ónscrie chiar Ón legea fundamental„ texte care ˛in numai de imagine ∫i propagand„ se r„zbun„, dar problema aici nu este de imagine ∫i nu discut„m dac„ a fost bine sau nu Ónscris„ Ón textul constitu˛ional prevederea care a fost pus„ Ón discu˛ie sau cum se va pune ea Ón aplicare. Problema este infrac˛iunea: exist„ sau nu exist„. La aceast„ dat„ a adopt„rii Codului penal recrutarea exist„ ∫i nu putem sc„pa din perimetrul sanc˛ion„rii pe cei care nu se supun acestei proceduri.

2. Procedura de recrutare prive∫te nu numai simpla Óncorporare, chemare la oaste a tineretului, ci prive∫te ∫i celelalte forme de chemare, chiar Ón cadrul unei armate de profesioni∫ti, pentru a se supune la angajamentele luate. E vorba totu∫i de o armat„, ∫i nu este un club de doamne.

Sunt pentru men˛inerea textului.

Doamna deputat Mona Musc„, Ómi cer scuze c„ trebuie s„ v„ reamintesc c„ a˛i vorbit.

Deci, Ónc„ o dat„ v„ spun, doamna deputat, nu abuza˛i de faptul c„ mi-a˛i oferit ieri un m„r.

Nu, de∫i putea˛i s„-l Ómp„r˛i˛i pe din dou„ cu mine, dar, m„ rog, nu a˛i f„cut-o.

Stima˛i colegi,

Domnule pre∫edinte,

Domnule ministru,

Nu putem confunda armata profesionist„, unde oamenii se duc de bun„ voie ∫i, drept urmare, nu vor face obiectul acestui articol, cu armata obligatorie, unde se Ónt‚mpl„ acum asemenea situa˛ii. Drept urmare, aceast„ confuzie trebuie eliminat„.

™i, Ón al doilea r‚nd, vreau s„ spun c„ dac„ eu a∫ fi t‚n„r la ora actual„ sau mam„ de b„iat t‚n„r care ar urma s„ fac„ armata, eu nu v-a∫ mai crede Ón vecii vecilor pe nici unul din oamenii politici, indiferent c„ face parte din Guvern sau din Parlament sau dintr-un partid, Ón promisiunile f„cute. Asta va fi consecin˛a faptului c„ noi c‚nd promitem nu mergem cu lucrurile p‚n„ la cap„t, s„ le ∫i concretiz„m.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stima˛i colegi,

Interven˛iile au fost f„cute Ón leg„tur„ cu art. 496 de la pozi˛ia 603. Eu pusesem Ón discu˛ie art. 490 de la pozi˛ia 596. Aici n-au fost obiec˛iuni, Ónc‚t urmeaz„ s„ constat„m c„ s-a votat amendamentul 596, ∫i art. 490, respectiv 502 renumerotat, va avea alc„tuirea din amendamentul 596.

52 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/8.IV.2004

La art. 496 a fost un prim amendament al domnului Boc, sus˛inut ∫i de P.N.L., care prevede eliminarea acestui text, deci, cu privire la sustragerea de la recrutare.

Cine este pentru amendamentul domnului Boc? 34 voturi pentru eliminare.

Œmpotriv„? 161 voturi Ómpotriva elimin„rii. Ab˛ineri? 7 ab˛ineri.

Cu 34 voturi pentru, 161 voturi Ómpotriv„, 7 ab˛ineri, amendamentul domnului Boc a fost eliminat.

Ab˛ineri? O ab˛inere.

Amendamentul nr. 603, cu privire la art. 508 alin. 1, a fost adoptat cu 172 de voturi pentru, 38 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

Domnul Boc.

La ultimul amendament care mai figureaz„ Ón raport, este ultimul, a∫ vrea s„ fiu bine Ón˛eles: neprezentarea la Óncorporare nu trebuie s„ fie sanc˛ionat„ penal. Exist„ alte sanc˛iuni administrative care pot fi aplicate. Poate fi aplicat„ o amend„ contraven˛ional„ pentru neprezentarea la Óncorporare. Este o solu˛ie care se practic„ ∫i Ón alte ˛„ri. Dar credem c„ a men˛ine Ónc„ incriminat„ la nivel penal neprezentarea la Óncorporare reprezint„ un semnal politic extrem de neconving„tor cu privire la statutul actual al Rom‚niei, de ˛ar„ membr„ NATO.

Œn consecin˛„, Ói rog pe colegii no∫tri s„ accepte aceast„ propunere, s„ Ón˛eleag„ faptul c„ nu r„m‚ne nesanc˛ionat„ neprezentarea la Óncorporare. Numai c„ nu-i mai trimitem Ón Ónchisoare pe acei tineri care nu doresc s„ fac„ armat„, ci le aplic„m o sanc˛iune contraven˛ional„ p‚n„ c‚nd, Ón ultim„ instan˛„, Guvernul va elabora proiectul de lege cu privire la stagiul militar, f„r„ ca acesta s„ mai aib„ caracter obligatoriu.

Deci un prim semnal ar fi cobor‚rea la nivelul sanc˛iunii contraven˛ionale p‚n„ la eliminarea definitiv„ a oric„rei sanc˛iuni, evident, pentru neprezentarea la Óncorporare, Ón condi˛iile Ón care Ón Rom‚nia stagiul militar obligatoriu nu va mai exista.

A cerut cuv‚ntul primul domnul deputat Tudor, din partea Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

Am aceast„ propunere, dac„-mi permite˛i… Domnule pre∫edinte,

Trebuie s„ fim consecven˛i cu noi Ón∫ine. Atunci c‚nd a fost propus„ de c„tre Ministerul de Interne — ∫i, parc„, acceptat„ ∫i de Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale — posibilitatea de a Ónlocui serviciul militar cu plata unei sume de bani, primii care au s„rit au fost colegii no∫tri din Partidul Democrat, care au spus c„, Ón felul acesta, to˛i cei cu bani se vor eschiva de la armat„ ∫i armata va fi f„cut„ numai de oamenii care nu au posibilit„˛i materiale.

Exact Ón aceea∫i situa˛ie, v„ aduc aminte, domnule Boc, v„ Ónscrie˛i ∫i acum, Ón condi˛iile Ón care feciorii de bani gata sau, ∫tiu eu, oamenii cu posibilit„˛i materiale vor evita Ón permanen˛„ s„ satisfac„ acest serviciu, pl„tind ni∫te sume, oarecum, modice. Pentru c„ trebuie un echilibru: nu pot s„ zic c„ acela are bani — pl„te∫te mai mult, acela n-are bani — pl„te∫te mai pu˛in. Pentru el nici nu sunt importan˛i banii „∫tia, p‚n„ la urm„. ™i r„m‚n exact Ón aceea∫i situa˛ie, s„ fac„ armata tot oamenii f„r„ posibilit„˛i materiale sau cei care, pur ∫i simplu, sunt nevoi˛i s„ se Ómprumute, s„ v‚nd„, s„ fure, ca s„ fac„ rost de bani.

Este o gre∫eal„ mare pe care am accepta-o dac„ am vota a∫a ceva. Putem altfel s„ zicem: r„m‚ne la latitudinea juristului s„ constate care este gravitatea faptului — poate el are ni∫te circumstan˛e atenuante — ∫i s„-i Ónlocuiasc„ vina penal„ cu o amend„ penal„. Pot fi am‚ndou„, dar Ón nici un caz numai una, pentru c„ am c„dea Óntr-un dezechilibru total, lucru pe care Ónc„ nu putem s„-l accept„m Ón executarea serviciului militar.

Deci sunt Ómpotriva unui astfel de amendament. V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnul Varujan Pambuccian ∫i, apoi, domnul Márton Árpád Francisc.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Cred c„ trebuie s„ ne amintim c‚teva lucruri.

Œn primul r‚nd, cred c„ trebuie s„ ne amintim c„, atunci c‚nd a fost referendumul pentru votarea Constitu˛iei, foarte mul˛i, foarte mul˛i oameni au votat aceast„ Constitu˛ie av‚nd Ón cap prevederea cu trecerea la armata de profesioni∫ti. A fost un num„r mare de oameni care au f„cut lucrul acesta ∫i cred c„ este bine s„ g„sim o formul„ de tranzi˛ie, p‚n„ Ón momentul Ón care aceast„ armat„ de profesioni∫ti se va Ónfiin˛a.

De aceea, propunerea pe care a f„cut-o domnul Boc mie mi se pare o propunere judicioas„, pentru c„ ea prevede exact o tranzi˛ie. Cobor‚rea nivelului de sanc˛ionare de la nivelul penal la cel administrativ nu cred c„ ar introduce un sistem cenzitar, dac„ nu vorbim de sume foarte mari.

Cred c„ ar fi ∫i un semnal foarte clar pe care l-ar da Parlamentul Rom‚niei c„, Óntr-adev„r, dorim s„ facem c‚t mai repede aceast„ trecere de la o armat„ care oricum consum„ resurse foarte multe, f„r„ a da eficien˛a justificat„ de resursele pe care le consum„, la o armat„ modern„.

Cred c„ noi, ca ˛ar„, merit„m s„ d„m acest semnal, ∫i noi, ca Parlament, putem s„ facem acest lucru. Cred c„ el este Ón perfect„ leg„tur„ cu modul Ón care au votat oamenii Ón momentul vot„rii Constitu˛iei ∫i cu ceea ce Ón definitiv am v„zut Ón ultimii ani la televizor, legat de diferen˛a Óntre o armat„ de profesioni∫ti ∫i o armat„ amorf„ ∫i ineficient„.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/8.IV.2004

Domnul Márton Árpád Francisc.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

™i data trecut„ am Óncercat s„ v„ conving c„ acest text, pe undeva, este chiar aberant. Dac„ citim cu aten˛ie: îNeprezentarea la Óncorporare sau concentrare Ón termen de trei zile“. Deci aceast„ sanc˛iune se aplic„ celui care a venit la Óncorporare Ón cea de a patra zi. Ce sanc˛iune prime∫te persoana care s-a prezentat la Óncorporare Ón cea de a patra zi? Un an Ónchisoare strict„, da? Crede˛i c„ este just? Mie mi se pare c„ nu. ™i atunci, dac„ tot n-a venit Ón timp de trei zile, va Óncerca s„ nu vin„ deloc.

Din contr„, eu zic c„ o astfel de prevedere legal„ te Óndeamn„ s„ nu vii deloc, dac„ tot ai Ónt‚rziat, pentru c„, oricum, prime∫ti un an Ónchisoare.

Mi se pare c„ eliminarea este cea mai corect„ solu˛ie, precum ∫i g„sirea, la îcontraven˛ii“, a unei amenzi — îÓntre…“ ∫i îÓntre…“ —, ∫i, Ón func˛ie de c‚te zile a Ónt‚rziat sau nu a dorit s„ se prezinte, Ól amendez. Aceasta este cea mai just„ solu˛ie pentru aceast„ perioad„ de tranzi˛ie.

Doamna deputat Mona Musc„.

Vreau doar s„ prezint punctul de vedere al Grupului parlamentar liberal.

Œn primul r‚nd, sus˛inem Ón continuare eliminarea. Categoric, eliminarea!

Ar fi, ca s„ spun a∫a, atitudinea noastr„ cinstit„ fa˛„ de noi Ón∫ine ∫i fa˛„ de cei pe care i-am p„c„lit, Ón cazul Ón care nu accept„m eliminarea.

™i, Ón plus, categoric, sus˛inem amendamentul cu privire la o sanc˛iune administrativ„, ∫i nici Óntr-un caz penal„. Este aberant s„-i pedepse∫ti penal pe cei care peste foarte pu˛in timp vor fi liberi s„ renun˛e la serviciul militar ∫i care, de fapt, a∫a au fost p„c„li˛i — c„ vor renun˛a, c„ va face milit„rie numai cine vrea, ∫i acum o Óntoarcem.

Deci sus˛inem amendamentul ∫i Ónc„ o dat„ revenim asupra elimin„rii propuse.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stima˛i colegi,

Œmpotriv„? 189 de voturi Ómpotriva elimin„rii.

Ab˛ineri? 4 ab˛ineri.

Amendamentul de eliminare a textului a fost respins cu 189 de voturi pentru respingere, 38 pentru eliminare, 4 ab˛ineri.

Œmpotriv„? 5 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 8 ab˛ineri.

189 de voturi pentru, 5 Ómpotriv„ ∫i 8 ab˛ineri. Stima˛i colegi,

Pentru a fi siguri c„ am votat cum trebuie, la ultimul articol, respectiv art. 500, eu ∫tiu c„ am votat expres c„ prezentul cod intr„ Ón vigoare la un an de la data public„rii, ∫i nu la 6 luni.

Domnule pre∫edinte, s-a votat.

## S-a votat. Bun.

V„ rog s„ constata˛i c„ am parcurs toate textele Codului penal ∫i vom Óncepe opera˛iunea de vot final potrivit listei pe care o avem aici.

La punctul 1: proiectul de Lege privind Ómbun„t„˛irile funciare — lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 221 de voturi pentru. Œmpotriv„? Un vot Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 4 ab˛ineri.

Adoptat cu 221 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri.

Dori˛i s„ comenta˛i votul? Pofti˛i, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Apari˛ia legilor pentru retrocedarea propriet„˛ilor agricole — Legea nr. 18/1991 ∫i Legea nr. 1/2000 — a facilitat, nedorit, o degradare accentuat„ ∫i chiar o abandonare a sistemelor de Ómbun„t„˛iri funciare, Ón principal a activit„˛ilor de iriga˛ii ∫i de combatere a eroziunii solurilor.

O dat„ cu stabilizarea noilor propriet„˛i ∫i cu crearea unor noi forme de organizare Ón agricultur„ se sim˛ea nevoia unui cadru legislativ modern, care s„ reglementeze activitatea de Ómbun„t„˛iri funciare ∫i de minimalizare a efectelor calamit„˛ilor naturale, ale secetei, ale inunda˛iilor ∫i ale alunec„rilor de teren.

Prezentul proiect legislativ constituie un exemplu eficient de colaborare Óntre speciali∫tii Ón domeniu din structurile Ministerului Agriculturii ∫i Dezvolt„rii Rurale ∫i Legislativ.

Œntr-un cuv‚nt, poate fi o lege bun„ ∫i, teoretic, ar putea rezolva multe dintre problemele din agricultur„, neclarificate p‚n„ acum.

Acestea sunt o parte dintre argumentele pentru care Grupul parlamentar al Partidului Democrat a votat favorabil acest proiect legislativ.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

La punctul 2: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 4/2004 — lege, de asemenea, organic„.

Cine este pentru? 228 de voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt.

Unanimitate, 228… unanimitatea celor prezen˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/8.IV.2004 La punctul 3: propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea art. 2 ∫i art. 3 din Legea nr. 61/1998 pentru sanc˛ionarea faptelor de Ónc„lcare a unor norme de convie˛uire social„, a ordinii ∫i lini∫tii publice — lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 234 de voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Adoptat„ cu 234 de voturi pentru.

Domnul Boc vrea s„ explice votul Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

## Domnule pre∫edinte,

Nu vreau s„ explic votul, dar am o propunere de procedur„ ∫i cred c„ dumneavoastr„, la fel cum a˛i procedat ∫i Ón alte situa˛ii, ve˛i accepta acest lucru.

La punctul 4 este o propunere legislativ„ care a trecut neobservat„ prin plenul Parlamentului ∫i care are implica˛ii extrem de serioase Ón lupta anticorup˛ie.

Aceast„ propunere legislativ„, practic, anuleaz„ regimul incompatibilit„˛ilor ale∫ilor locali ∫i v-a∫ ruga s„ ave˛i bun„voin˛a de a o retrimite la comisie, pentru a dezbate din nou aceast„ propunere legislativ„, deoarece pot s„ v„ spun doar un singur exemplu din text. Se spune: îNu se afl„ Ón situa˛ii de incompatibilitate, Ón sensul prevederilor alin. 2 lit. a) ∫i lit. c), func˛ionarul public care este desemnat, printr-un act administrativ emis Ón condi˛iile legii, s„ reprezinte sau s„ participe, Ón calitate de reprezentant al autorit„˛ii sau institu˛iei publice, Ón cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite Ón temeiul actelor normative Ón vigoare“. Este art. 94 din Legea anticorup˛ie, care spune c„ îFunc˛ionarii publici nu pot de˛ine ∫i alte func˛ii ∫i nu pot desf„∫ura alte activit„˛i remunerate sau neremunerate, dup„ cum urmeaz„:…“ — litera a) se refer„ la îÓn cadrul autorit„˛ilor sau institu˛iilor publice“, ∫i litera c) se refer„ la — aten˛ie! — îÓn cadrul regiilor autonome, societ„˛ilor comerciale ori Ón alte unit„˛i cu scop lucrativ din sector public sau privat“.

Deci, dac„ noi accept„m acest text, practic, am f„cut praf actualul regim al incompatibilit„˛ilor pentru ale∫ii locali. Or, astfel spus, consiliul local oric‚nd va putea nominaliza un func˛ionar public s„ fac„ parte din consiliul de administra˛ie de la o regie autonom„ din subordine, sau la o alt„ institu˛ie aflat„ Ón subordinea acesteia pentru c„ textul spune îfunc˛ionar public care este desemnat printr-un act administrativ“, fie primarul — prin dispozi˛ie, fie consiliul local — prin hot„r‚re. Ar fi un semnal politic extrem de prost pe care l-am da ∫i un regres enorm; un pas mare Ónapoi cu privire la regimul actual.

Inten˛ia de baz„ a ini˛iatorului a fost ca de la aceste incompatibilit„˛i s„ fie excepta˛i doar cei care fac parte din organiza˛ii tripartite, adic„ patronat, sindicate ∫i forul politic. Iar aceast„ propunere s-a extins; ea vizeaz„, practic — ∫i acoper„ —, orice situa˛ie de incompatibilitate.

## Domnul ™tirbe˛.

N-a∫ vrea s„ facem dezbateri generale pe marginea acestei legi, ceea ce nu am f„cut ieri.

## Domnule pre∫edinte,

Nu voi face dezbateri generale, dar sus˛in propunerea domnului Boc, mai ales av‚nd Ón vedere ∫i faptul c„ aceast„ propunere legislativ„ a fost respins„ de Senat ∫i a fost retrimis„ la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i. Retrimis„ Ón Camer„, s-a trecut la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i f„r„ dezbateri, pentru c„ noi am aprobat-o Óntr-o faz„ ini˛ial„, dar f„r„ dezbatere din nou, cu toate c„ la Senat a fost respins„.

Sunt ni∫te interese aici, inclusiv ale ale∫ilor parlamentari: Ón situa˛ia Ón care fac parte din anumite organisme, prin aceast„ propunere legislativ„ se realizeaz„ o excep˛ie de la prevederile legale… ∫i cred c„ nu este corect s„ introducem o nou„ excep˛ie Ón aceast„ reglementare.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stima˛i colegi,

Nu este prea regulamentar s„

- Œmpotriv„? 183 de voturi Ómpotriva retrimiterii. Ab˛ineri? 11 ab˛ineri.

- Propunerea a fost respins„.

-

- Domnul Boc dore∫te s„ explice Ónc„ o dat„.

## Domnule pre∫edinte,

Nu speram s„ fiu Ón situa˛ia aceasta, s„ explic acest vot Ómpotriv„, care este Ón fapt un vot Ón favoarea interesului public ∫i a modului Ón care Ón˛elegem, Ón calitate de demnitari, s„ servim interesul public.

Din nefericire, reprezint„ o prim„ bre∫„, de fapt, este un bulevard mare, care se deschide acum, Ón distrugerea Legii anticorup˛ie nr. 161, pe care Parlamentul Rom‚niei a adoptat-o. Este, repet, un bulevard, ∫i nu o bre∫„, pentru c„, Ón fapt, aceast„ propunere legislativ„ — mic„, neobservat„, neÓnsemnat„ — are un impact extrem de mare Ón plan practic.

Textul propus practic anuleaz„ incompatibilit„˛ile cu privire la func˛ionarii publici.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/8.IV.2004 Deci toat„ aceast„ b„t„lie politic„ pe care am dus-o doi ani de zile — de la declara˛ii politice la legi — este anulat„ prin aceast„ propunere legislativ„ care elimin„ din con˛inutul legii incompatibilit„˛ile privind func˛ionarii publici.

Altfel spus, Ón continuare, func˛ionarii publici vor putea face parte din regiile autonome, din societ„˛ile comerciale, din alte unit„˛i cu scop lucrativ, fie c„ sunt Ón sector public sau Ón sector privat, nu are nici o importan˛„, Ón asocia˛ii familiale sau ca persoane fizice autorizate.

Deci conflictul de interese este repus la locul lui. ™i a∫a Legea conflictului de interese era foarte proast„ ∫i ne critica˛i pentru asta. Acum, practic, am anulat orice conflict de interese, ∫i func˛ionarul public este ∫i Ón situa˛ia pe care a avut-o Ónainte, ∫i acum are mai mult„ experien˛„, pentru c„ a Ónv„˛at cum s„ fac„ unele ∫mecherii Ón perioada Ón care aceast„ lege a fost Ón vigoare.

Credem c„ a fost un gest de imaturitate politic„ din partea majorit„˛ii politice ca, Ón contextul unei ofensive declarate Ómpotriva corup˛iei, s„ vii Ón Parlament cu o m„sur„ exact contrar„. Œmi pare foarte r„u s„ v-o spun, dar va costa, din punct de vedere politic, o asemenea decizie, pentru c„ demonstreaz„ Ónc„ o dat„ inconsisten˛a dintre vorbe ∫i fapte din perspectiva partidului de guvern„m‚nt.

V„ mul˛umesc.

## Domnul Bolca∫.

## Stima˛i colegi,

Nu vreau s„ v„ restr‚ng dreptul de a v„ exprima opinia. Vreau s„ v„ spun doar c„ mai avem 32 de proiecte ∫i s„ v„ Óndemn s„ citi˛i ce a˛i spus p‚n„ acum la explicarea votului propriu ∫i o s„ constata˛i c„ acela∫i lucru Ól putea˛i spune cam cu o jum„tate dintre cuvintele pe care le-a˛i exprimat aici. M„ adresez tuturor celor care au intervenit.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat Bolca∫.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Eu n-o s„ v„ explic, ca domnul coleg Boc, cum serve∫te Domnia sa interesul public, pentru c„ a f„cut-o foarte frumos la îCanalul de ∫tiri“, unde l-a˛i urm„rit.

Vreau s„ v„ spun un singur lucru: am apreciat c„ Legea nr. 161, pentru care Guvernul ∫i-a asumat r„spunderea, este, din punct de vedere juridic, o absurditate total„, ∫i acum nou„ ni se cere s„ demol„m absurditatea imaginii ce a vrut s„ ∫i-o construiasc„ Guvernul. El Ó∫i asum„ r„spunderea pentru ni∫te incompatibilit„˛i. Noi, parlamentarii, suntem chema˛i s„ Ónl„tur„m aceste incompatibilit„˛i, pentru ca procesul corup˛iei s„ continue.

Aceasta a˛i votat, aceasta ave˛i!

V„ mul˛umesc.

La punctul 5.

Am rug„mintea ca Ónt‚i s„ ridica˛i m‚na, ca s„ ∫tiu ce dori˛i, pentru c„ eu credeam c„ vre˛i s„ merge˛i s„ face˛i o pauz„.

V„ rog.

Domnul Chiliman, Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Da, este trist, dar adev„rat c„ lupta Ómpotriva corup˛iei, lupta total„ Ómpotriva corup˛iei Óncepe prin eliminarea unor…

Stima˛i colegi,

Ave˛i r„bdare Ónc„ 15 minute, nu p„r„si˛i sala a∫a, cu to˛ii, pe r‚nd.

Œmi cer scuze.

Domnule pre∫edinte, Ómi permite˛i s„ v„ spun. Chestiunea cu cvorumul este alt„ problem„, nu vreau s-o abordez eu aici.

Problema Óns„ pe care vroiam s-o spun este urm„toarea: Guvernul, primul-ministru… Nu mai facem nici un fel de toleran˛„ zero la corup˛ie, lupt„ pe toate. ™i, de fapt, lupt„ cu ce? C„, dac„ legea devine proast„ ∫i din proast„ devine ∫i mai proast„, nu mai ai cu ce s„ lup˛i contra corup˛iei, pentru c„, de fapt, asta este o mare problem„ pe care o avem. Œnseamn„, de fapt, c„ Guvernul, f„r„ arme, va fi a∫a, un fel de…, va avea o sabie de lemn, a∫a…, va fi ca un copil care se joac„, zice c„ se lupt„ cu corup˛ia. P„i, ce instrumente d„m noi ˛„rii? Ce imagine d„m noi ˛„rii Ón momentul Ón care adopt„m asemenea legi? ™i, pe urm„, ne mir„m c„ ne critic„ unii pe afar„. P„i, hai s-o spunem… Vrem Ón Uniunea European„, vrem Ón NATO, vrem s„ fim ca cei de acolo, dar, de fapt, s„ avem alte reguli ale jocului? Nu se poate!

Suntem, Ón momentul de fa˛„, Óntr-o situa˛ie absurd„. De fapt, Ónseamn„ c„ primul-ministru, care este ∫i pre∫edintele, Ónc„, al acestui partid — P.S.D. —, care conduce ast„zi Rom‚nia — c‚t o mai conduce o s„ r„m‚n„ de v„zut —, zice c„ se lupt„ cu corup˛ia. Œnseamn„ c„, de fapt, dumneavoastr„ lupta˛i Ómpotriva pre∫edintelui partidului dumneavoastr„ ∫i a celor care sunt trimi∫i de partidul dumneavoastr„ Ón Executiv ∫i lupta˛i Ómpotriva intereselor ˛„rii. V-a˛i g‚ndit la lucrul acesta c‚nd a˛i ridicat m‚na adineauri?! Nici nu v„ pas„! Vorbi˛i Óntre dumneavoastr„ ∫i probabil c„ habar n-ave˛i ce spun eu ast„zi aici, de la microfonul „sta. Dar acesta este, din p„cate, un trist adev„r.

Este motivul pentru care am votat pentru respingerea acestei ini˛iative, care nu face altceva dec‚t s„ demonteze complet Legea nr. 161. De ce a mai dat-o Guvernul, cu surle ∫i tr‚mbi˛e, anul trecut? Doar pentru imagine?! Ce r„m‚ne din legea asta? Ce a mai r„mas

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/8.IV.2004 din legea asta? V-a˛i g‚ndit, oare, la lucrul acesta? Nu v„ pas„ de propriii dumneavoastr„ guvernan˛i! Nu v„ pas„ de imaginea Rom‚niei! Nu pot s„ spun altceva.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

La punctul 5,

Voturi Ómpotriv„? 23 voturi Ómpotriva respingerii.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Propunerea de respingere a fost adoptat„ cu 211 voturi pentru, 23 voturi Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere.

La punctul 6: propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea unor prevederi din cartea II, titlul II din Legea nr. 161/2003 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei.

Comisia propune respingerea.

Cine este pentru aceast„ propunere a comisiei? 211 voturi pentru respingere.

Voturi Ómpotriv„? 22 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Respins„ propunerea cu 211 pentru aceast„ solu˛ie, 22 Ómpotriv„, nici o ab˛inere.

La punctul 7: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 41/2004 privind Ónfiin˛area direc˛iilor teritoriale de regim silvic ∫i de v‚n„toare — lege ordinar„.

Cine este pentru? 234 voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? Un vot Ómpotriv„.

Ab˛ineri? O ab˛inere.

Adoptat proiectul de lege.

Punctul 8: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 7/2004 pentru modificarea Legii nr. 381/2002 privind acordarea desp„gubirilor Ón caz de calamit„˛i naturale Ón agricultur„ — lege ordinar„.

Cine este pentru? 234 voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„?

Ab˛ineri? Nu sunt.

Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 203/1999 privind permisele de munc„ — lege ordinar„.

Cine este pentru? 234 voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„?

Ab˛ineri? Nu sunt.

Adoptat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 2/2004 pentru completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea ∫i alte drepturi ale personalului militar din institu˛iile publice de ap„rare na˛ional„, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, precum ∫i acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste institu˛ii — lege ordinar„.

Doamnelor ∫i domnilor colegi, Domnule pre∫edinte,

Partidul Democrat a votat aceast„ lege de salarizare a poli˛i∫tilor, de modificare, practic, a Legii de salarizare a poli˛i∫tilor. A∫ vrea Óns„ s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ ∫i s„ remarc un lucru. Valoarea de referin˛„ Ón ceea ce Ói prive∫te pe poli˛i∫ti, chiar fiind func˛ionari publici cu statut special, este de 1.187.000 de lei, Ón timp ce pentru militari, prin aprobarea pe care am dat-o anterior, este de 1.510.000 de lei. Eu vreau s„ solicit, Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, Guvernului Rom‚niei s„ analizeze posibilitatea aducerii la acela∫i nivel a valorii de referin˛„ sectorial„, respectiv 1.510.000, ∫i pentru poli˛i∫tii care sunt supu∫i riscurilor Ón fiecare zi, chiar dac„ statutul lor este acum de statut de func˛ionari publici cu statut special.

V„ mul˛umesc.

La punctul 12: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 24/2004 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 69/2002 privind regimul juridic al c„r˛ii electronice de identitate — lege ordinar„.

Cine este pentru? 221 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 24 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? O ab˛inere.

Adoptat cu 221 voturi pentru, 24 contra, o ab˛inere. Punctul 13: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 34/2004 pentru modificarea ∫i completarea unor dispozi˛ii legale privind serviciile publice de gospod„rie comunal„ — lege ordinar„.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. 234 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„?

Ab˛ineri? Nu sunt.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 32/2004 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 112/1999 privind c„l„toriile gratuite Ón interes de serviciu ∫i personal pe c„ile ferate rom‚ne — lege ordinar„.

Cine este pentru? 234 voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„?

Ab˛ineri? Nu sunt.

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 127/2003 privind identificarea ∫i Ónregistrarea suinelor, ovinelor ∫i caprinelor — lege ordinar„.

Cine este pentru? 232 de voturi pentru. Voturi Ómpotriv„?

Ab˛ineri? Nu sunt.

Propunerea legislativ„ privind organizarea ∫i exercitarea profesiei de tehnician din medicin„ modern„ ∫i complementar„. Comisia a propus respingerea. Cine este pentru? 235 voturi pentru aceast„ solu˛ie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/8.IV.2004 Voturi Ómpotriv„? Un vot Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 7 ab˛ineri.

Adoptat„ propunerea de respingere cu 235 voturi pentru, un vot contra ∫i 7 ab˛ineri.

Am rug„mintea ca explicarea votului s„ se fac„ Ón numele grupului parlamentar.

V„ rog.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Doresc doar s„ se consemneze Ón momentul acesta promisiunea pe care pre∫edintele Comisiei de s„n„tate, domnul academician Ifrim, a f„cut-o vizavi de reglementarea terapiilor complementare Ón Rom‚nia, Ón sensul cre„rii unui grup de lucru format din medici ∫i din speciali∫ti din alte domenii, pentru c„ aceast„ zon„ este o zon„ de interferen˛„ ∫tiin˛ific„, un grup care s„ lanseze o dezbatere public„ ∫i o dezbatere ∫tiin˛ific„ Ón urma c„rora s„ se poat„ elabora o nou„ propunere legislativ„ privind reglementarea domeniului terapiilor complementare Ón Rom‚nia.

Este necesar acest lucru, pentru c„ terapiile complementare exist„, exist„ practicieni Ón Rom‚nia ∫i exist„ ∫i escrocherie. Este un domeniu care trebuie reglementat, Ón primul r‚nd pentru a elimina escrocheria.

V„ mul˛umesc.

Propunerea legislativ„ privind institu˛iile publice de spectacole ∫i concerte — lege ordinar„.

Cine este pentru? 221 voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? 16 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? O ab˛inere.

Adoptat cu 221 voturi pentru, 16 contra, o ab˛inere.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea Ón valoare a construc˛iilor zootehnice dezafectate, destinate cre∫terii, Óngr„∫„rii ∫i exploat„rii animalelor, precum ∫i a fabricilor de nutre˛uri combinate dezafectate, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare — lege ordinar„.

Cine este pentru? 211 voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„?

Ab˛ineri? 22 ab˛ineri.

A fost ∫i un vot Ómpotriv„…

Deci, cu 211 pentru, un vot contra, 22 de ab˛ineri, s-a adoptat propunerea.

Pofti˛i, v„ rog s„ explica˛i votul grupului dumneavoastr„.

## Da. V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Stima˛i colegi,

Am venit la tribuna Parlamentului pentru a explica votul P.N.L.-ului, care s-a ab˛inut de la vot, ∫i nu a∫ vrea s„ se cread„ c„ am fi Ómpotriva prevederilor din acest proiect de lege. Œn schimb este un amendament al nostru unde am cerut s„ se excepteze de la prevederile acestei legi terenurile, utilit„˛ile, construc˛iile care sunt solicitate a fi retrocedate de c„tre fo∫tii proprietari.

A fost respins acest amendament ∫i, Ónc„ o dat„, dac„ mai era nevoie, a demonstrat partidul de guvern„m‚nt c„ atunci c‚nd este vorba de proprietate o face numai la nivel declarativ, nu ∫i Ón realitate.

V„ mul˛umesc.

Pofti˛i, stimate coleg.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Spiritul Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 168/2001 este de a pune Ón valoare construc˛iile zootehnice dezafectate ∫i care nu au avut atractivitate Ón procesul de privatizare. Modific„rile aduse ca urmare a unor sesiz„ri venite din partea cet„˛enilor, precum ∫i a unei decizii a Cur˛ii Constitu˛ionale sunt logice ∫i vin s„ limpezeasc„ modul de atribuire ∫i valorificare a acestor active. Credem Óns„ c„ r„m‚n nerezolvate unele probleme de retrocedare de active solicitate de c„tre fo∫tii proprietari, lucru c„ruia Comisia pentru agricultur„ a Camerei Deputa˛ilor nu a reu∫it s„-i dea un r„spuns concret deocamdat„.

Este, de fapt, ∫i motivul pentru care Grupul parlamentar al P.D. s-a ab˛inut de la vot, de la un vot pozitiv consider‚nd modific„rile aduse ca incomplete.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Nu v„ sup„ra˛i, c‚te un reprezentant, v„ rog. Colegul nostru are o problem„ de procedur„. Nu explic„ votul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Av‚nd Ón vedere c„ urmeaz„ s„ vot„m legi cu caracter organic, P.N.L. v„ cere s„ verifica˛i cvorumul. V„ mul˛umesc.

S„ Ón˛eleg c„ solicita˛i un apel nominal? Reprezentantul Grupului parlamentar al P.R.M.

## **Domnul Marcu Tudor:**

## Domnule pre∫edinte,

S-a solicitat s„ se verifice dac„ exist„ cvorumul necesar pentru ∫edin˛„. Se poate verifica printr-o num„r„toare. Dac„ exist„ cvorum, putem s„ trecem mai departe. Dac„ nu exist„, abia atunci punem la discu˛ie dac„ s„

Pofti˛i, stimate coleg.

Eu sunt convins c„ ∫i domnul Tudor a Ón˛eles c„ cerem apelul nominal pentru a verifica cvorumul. V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/8.IV.2004

Nu a˛i Ón˛eles bine ce am Ón˛eles eu…

Nu conteaz„ ce a˛i Ón˛eles dumneavoastr„, conteaz„ c„ reprezentantul unui grup parlamentar a cerut apel nominal.

Ideea principal„ este dac„ putem vota sau nu Ón cvorum.

Nu s„ facem neap„rat ca s„ pierdem timpul cu un apel nominal. Putem vota, exist„ posibilitatea asta Ón cvorum, trecem mai departe. Dac„ nu, abia atunci punem problema s„ facem apelul. A∫a am Ón˛eles ∫i m-am explicat foarte clar.

V„ mul˛umesc.

Rog pe domnul secretar Mohora… Este o cerere legitim„…, nu legitim„, ci regulamentar„ a Grupului P.N.L. ∫i decid s„ se fac„ apelul nominal.

Chiar ∫i Grupul parlamentar al P.N.L. este Ón cvorum, dar oricum citim prezen˛a.

S„ spune˛i tare cine e absent ∫i rog chestorii s„ urm„reasc„ pe cei care r„spund prezent ∫i pleac„ din sal„. Poate face acela∫i lucru ∫i presa.

A∫ ruga ∫i colegii s„ fie aten˛i, pentru c„ dac„ se vorbe∫te la telefon ∫i sunte˛i posta˛i Ón alt„ parte a s„lii e greu s„ v„ urm„resc.

|Abi˛ei Ludovic<br>Afr„sinei Viorica<br>Albu Gheorghe<br>Ana Gheorghe<br>Andea Petru<br>Andrei Ioan<br>Andronescu Ecaterina<br>Antal István<br>Anton Marin<br>Antonescu George Crin Lauren˛iu<br>Antonescu Niculae Napoleon<br>Apostolescu Maria<br>Arghezi Mitzura Domnica<br>Ariton Gheorghe|absent<br>prezent„<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent„<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent„<br>absent„<br>absent| |---|---| |Arma∫ Iosif<br>Arn„utu Eugenu<br>Asztalos Ferenc|absent<br>absent<br>prezent| |Avramescu Constantin-Gheorghe<br>Baban ™tefan|prezent<br>absent| |Babiuc Victor|absent| |Baciu Mihai|prezent| |Bahrin Dorel|prezent| |Balt„ Mihai|absent| |Balt„ Tudor|absent| |Bar Mihai|absent|

|Bara Radu Liviu|prezent| |---|---| |Barbu Gheorghe<br>Barto∫ Daniela|prezent<br>prezent„| |B„doiu Cornel|prezent| |B„l„e˛ Dumitru<br>B„l„∫oiu Amalia<br>B„ncescu Ioan<br>B‚ldea Ioan|prezent<br>absent„<br>prezent<br>prezent| |Becsek-Garda Dezideriu Coloman|prezent| |Bentu Dumitru<br>Berc„roiu Victor<br>Berceanu Radu Mircea<br>Bereczki Endre<br>Birtalan Ákos<br>Bivolaru Ioan<br>Bleotu Vasile<br>Boabe∫ Dumitru<br>Boagiu Anca Daniela|prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent„| |Boaj„ Minic„|prezent| |Boc Emil<br>Bogea Angela<br>Boiangiu Cornel<br>Bolca∫ Augustin Lucian|prezent<br>absent„<br>prezent<br>prezent| |Böndi Gyöngyike|prezent„| |Borbély László<br>Bozg„ Ion<br>Bran Vasile|prezent<br>prezent<br>absent| |BrÓnzan Ovidiu|absent| |Bruda∫cu Dan<br>Bucur Constantin<br>Bucur Mircea<br>Buga Florea|prezent<br>prezent<br>absent<br>absent| |Burnei Ion|prezent| |Buruian„ Aprodu Daniela<br>Buzatu Dumitru<br>Buzea Cristian Valeriu<br>Calcan Valentin Gigel|prezent„<br>prezent<br>absent<br>prezent| |Canacheu Costic„|prezent| |Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard|prezent| |Cazimir ™tefan|prezent| |C„∫unean-Vlad Adrian|prezent| |Cerchez Metin|absent| |Cherescu Pavel|prezent| |Chiliman Andrei Ioan|prezent| |Chiri˛„ Dumitru|prezent| |Ciontu Corneliu|prezent| |Ciuceanu Radu|prezent| |Ciuperc„ Vasile Silvian|prezent| |CÓrstoiu Ion|absent| |Cladovan Teodor|prezent| |Cliveti Minodora|absent„| |Coifan Viorel-Gheorghe|absent| |Cojocaru Nicu|prezent| |Cr„ciun Dorel Petru|prezent| |Cre˛ Nicoar„|prezent| |Cristea Marin|prezent| |Cri∫an Emil|prezent| |Dan Matei-Agathon|prezent| |Daraban Aurel|absent| |D„ianu Dorin|prezent| |Dinu Gheorghe|prezent| |Dobre Traian|prezent|

Numai pu˛in, stimate coleg!

Rog secretarii s„ vin„, pentru c„ la num„r„toarea îbe˛elor“ stabilite de c„tre staff-ul tehnic se pare c„ suntem Ón cvorum.

Rog to˛i colegii de pe culoare s„ pofteasc„ Ón sal„.

## Domnilor colegi,

Trebuie s„ v„ spun c„, potrivit regulamentului, apelul nefinalizat nu se finalizeaz„ nici ca absen˛e, ca atare, nu mai veni˛i s„ v„ pun îabsent“ Ón continuare, da? Sau îprezent“, Ón continuare.

Mul˛umesc foarte mult.

V„ rog s„ lua˛i loc. Vre˛i s„ continu„m apelul?

## Procedur„!

Domnule pre∫edinte, am ajuns la concluzia pe care o tr„sesem eu anterior. Am pierdut pentru aceasta o jum„tate de or„. Tot la o num„rare am fost nevoi˛i s„ apel„m, lucru pe care v-am rugat s„-l face˛i acum o jum„tate de or„. Nu este acesta un timp pierdut? Eu cred c„ Ón˛elegem gre∫it modalitatea de a face prezen˛a cvorumului prin strigarea catalogului. Dac„ cvorumul este Ón num„r, cum a˛i constatat ∫i dumneavoastr„ acum, lucrul „sta se putea constata ∫i Ónainte. De ce a fost nevoie de mascarada asta?

Œn˛eleg c„ dori˛i s„ continu„m apelul? Sau n-am Ón˛eles?!

A∫ vrea s„ dilu„m pu˛in dorin˛a unora de a pune pumnul Ón gur„, pumnul Ón fa˛a dorin˛ei noastre de a trece legile, pentru c„ numai a∫a am constatat eu c„ se procedeaz„ din partea unor parlamentari. Profit„ de o Ón˛elegere proast„ a regulamentului de func˛ionare ∫i din cinci Ón cinci minute se solicit„ apelul.

Stima˛i colegi, haide˛i totu∫i s„ avem o dorin˛„ comun„ de a vota. Am Ón˛eles.

La punctul 19: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 29/2004 pentru reglementarea unor m„suri financiare — lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 211 voturi pentru. Œmpotriv„? 18 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 7 ab˛ineri.

- Adoptat cu 211 voturi pentru, 18 voturi Ómpotriv„ ∫i

- 7 ab˛ineri.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 96/1998 — lege cu caracter organic.

- Cine este pentru? 238 voturi pentru. Œmpotriv„?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/8.IV.2004 Ab˛ineri? Nu sunt…, dar sunt voturi neexprimate, din c‚te am v„zut.

Sta˛i, c„ nu v-am dat cuv‚ntul! Spune˛i-mi ce dori˛i! V„ rog!

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Legea votat„ este unul din actele juridice cele mai importante din domeniul silviculturii. Legea regimului silvic ∫i a gospod„ririi p„durilor este Ón consens cu nevoile realit„˛ii, dup„ aplicarea Legilor nr. 1/2000 ∫i nr. 400/2002, pentru c„ rezolv„ problema drumurilor forestiere, a amenajamentelor silvice, a documentelor cu regim special, precum ∫i cre∫terea eficien˛ei controlului aplic„rii regimului silvic din fondul forestier na˛ional.

Prezenta lege s-a finalizat datorit„ conlucr„rii dintre Partidul Social Democrat ∫i U.D.M.R., dar am fost sus˛inu˛i ∫i de c„tre Partidul Na˛ional Liberal, Partidul Democrat, dar chiar am fost ajuta˛i ∫i de c„tre reprezentan˛ii acelui partid care nu ne iubesc.

Am Óncercat s„ elabor„m o lege cu ajutorul c„reia Óncerc„m s„ preÓnt‚mpin„m defri∫„rile, infrac˛iunile, contraven˛iile din domeniul forestier.

Legea Óns„ trebuie aplicat„. E nevoie de pedepsirea infractorilor, ∫i nu de protejarea lor, cum se Ónt‚mpl„ Ón prezent.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 7/2004 pentru ratificarea Acordului-cadru de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, pentru finan˛area Proiectului îS„li de sport“ — lege ordinar„.

Cine este pentru? 244 voturi pentru. Œmpotriv„? Ab˛ineri?

Adoptat.

Domnul Dan Bruda∫cu dore∫te s„ explice votul Grupului parlamentar Rom‚nia Mare.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntr-adev„r, Partidul Rom‚nia Mare a sus˛inut adoptarea acestui proiect de lege. Consider„m c„ este foarte important ca Guvernul s„ aib„ posibilitatea s„-∫i materializeze promisiunea f„cut„ la preluarea puterii, Ón decembrie 2000.

Constat„m c„ e o necesitate obiectiv„, Óntruc‚t Ón foarte multe dintre localit„˛ile ˛„rii ∫i Ón foarte multe dintre unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt gimnazial ∫i liceal, asemenea s„li de sport lipsesc, ceea ce aduce prejudicii educ„rii prin sport a tineretului. Constat„m Óns„ un element c‚t se poate de surprinz„tor. Din nou, dorim s„ îÓngr„∫„m porcul Ón ajun“. Eu am certitudinea c„ aceast„ ac˛iune este mai mult o ac˛iune de imagine, vreme de trei ani de zile nu s-au deranjat domnii de la guvernare s„ fac„ acest lucru.

Mai mult dec‚t at‚t, b„nuiesc c„ este Ónc„ o tentativ„ de inginerie financiar„, pentru c„, av‚nd Ón vedere timpul foarte pu˛in r„mas la dispozi˛ie pentru materializarea acestui obiectiv, se vor Óncredin˛a din nou baronilor locali ai P.S.D., f„r„ licita˛ii, proiectele de construc˛ii de s„li de sport, sc„p‚nd astfel de sub controlul legal al modului de

folosire a banilor Ómprumuta˛i Ón numele bugetului na˛ional, ∫i nu Ón numele bugetului de partid. Mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 72/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„

a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman — lege ordinar„.

- Cine este pentru? 244 voturi pentru. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Adoptat.

Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 39/1996 privind Ónfiin˛area ∫i func˛ionarea Fondului de garantarea depozitelor Ón sistemul bancar — lege ordinar„.

- Cine este pentru? 245 voturi pentru. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Adoptat.

- Propunerea legislativ„ privind statutul de autonomie a

- f nutului Secuiesc.

- Comisia a propus respingerea acesteia.

Cine este pentru respingere? 218 voturi pentru respingere.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

U.D.M.R.-i∫tii spun c„ se disociaz„.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

La dumneavoastr„, la Comisia pentru ap„rare, se vorbe∫te Ón front?

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Nu le dau voie!

Mul˛umesc foarte mult. Œmpotriv„? 22 voturi Ómpotriva respingerii. Ab˛ineri? O ab˛inere.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 125/2003 pentru completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 12/1998 — lege cu caracter organic.

Pentru stenogram„, cealalt„ a fost respins„ cu 218 pentru respingere, 22 voturi Ómpotriv„, o ab˛inere.

Legea pe care v-am supus-o votului are caracter organic, cea de la punctul 25.

Cine este pentru? 211 voturi pentru. Œmpotriv„? 42 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt.

S-a adoptat proiectul cu 211 voturi pentru, 42 voturi Ómpotriv„, nici o ab˛inere.

Doamna Mona Musc„ ∫i, apoi, domnul Dinu.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Liberalii au votat Ómpotriva acestei legi pentru c„, din p„cate, ea aduce cu sine limitarea libert„˛ii de mi∫care a oamenilor din Óntreaga Rom‚nie. Sunt jude˛e Ón care s-au desfiin˛at foarte multe trasee. M„ Óntreb: p‚n„ acum erau destul de pu˛ine, dac„ le mai desfiin˛eaz„ ∫i pe acestea, cum mai circul„ lumea?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/8.IV.2004 Drept urmare, din punctul nostru de vedere, este o limitare a drepturilor constitu˛ionale ale rom‚nilor limitarea dreptului la mi∫care. E grav c„ se Ónt‚mpl„ acest lucru. Œn mod normal, ar trebui ca oamenii s„ poat„ circula mai u∫or, nu din ce Ón ce mai greu sau aproape imposibil.

Vreau s„ v„ spun c„ Ón unele… Ón foarte multe p„r˛i — ∫i aici m„ refer ∫i la jude˛ul Cara∫-Severin — r„m‚n distan˛e Óntre localit„˛i, care nu pot fi trecute, parcurse nici cu trenul, dar nu exist„ nici alte mijloace, eventual, pe jos, a∫a cum se f„cea — sau cu c„ru˛a — acum nu ∫tiu c‚te zeci ∫i sute de ani.

Nu se poate ca o asemenea m„sur„ s„ fie votat„ de o majoritate parlamentar„ care, p‚n„ la urm„, reprezint„ de fapt nu un partid, ci reprezint„ jude˛ele care i-au votat Ón Parlament.

Domnul deputat Dinu, pentru Grupul parlamentar al P.R.M.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Partidul Rom‚nia Mare a votat Ómpotriva acestei legi pentru c„ de fapt n-a fost de acord de la bun Ónceput cu Ordonan˛a nr. 12 din 1998 care de fapt a Ónsemnat Ónceputul sf‚r∫itului c„ii ferate. Acum se legifereaz„ prin aceast„ lege faptul c„ o parte din calea ferat„ devine neinteroperabil„, adic„ circa 3.000 de km de cale ferat„ sunt sco∫i din circuitul util pentru cet„˛ean. 3.000 de km de cale ferat„ vor deveni neinteroperabili ∫i prin aceast„ ordonan˛„ nu se vrea dec‚t s„ se legifereze acest lucru. Este o mare tragedie pentru cet„˛eanul rom‚n, a∫a cum a spus ∫i doamna deputat Mona Musc„, este o mare tragedie pentru cei pe care-i reprezent„m.

V„ mul˛umesc.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 30/2004 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 170/1999 privind acordarea, Ón mod gratuit, a asisten˛ei medicale, medicamentelor ∫i protezelor pentru unele categorii de persoane — lege ordinar„.

Cine este pentru? 221 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt, dar sunt ∫i voturi neexprimate. Adoptat cu 221 voturi pentru.

Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 97/2000 privind organiza˛iile cooperatiste de credit — lege organic„.

Cine este pentru? 224 voturi pentru. Œmpotriv„? 24 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri?

Adoptat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 121/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii concuren˛ei — lege ordinar„.

Cine este pentru? 197 voturi pentru. Œmpotriv„? 44 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

Adoptat cu 197 voturi pentru, 44 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.

Domnul deputat Avramescu dore∫te s„ explice votul Partidului Na˛ional Liberal, ∫i, apoi, domnul Boc, votul Partidului Democrat.

Conform documentului de aderare nr. 6, noi ne-am luat angajamentul s„ ne aliniem la _acquis_ -ul european Ón ceea ce prive∫te concuren˛a. S-a f„cut un proiect de lege care s-a trimis la Comisia European„, s-a primit avizul favorabil ∫i, dup„ aceea, nu a mai fost Ónaintat la Parlament ∫i, surprinz„tor, a ap„rut aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ care preia prevederile din proiectul care Ó∫i primise acordul, cu o singur„ diferen˛„, ∫i anume c„, spre deosebire de Legea concuren˛ei veche din 1994, cred, membrii Consiliului Concuren˛ei nu mai sunt propu∫i de Parlament ∫i aproba˛i de pre∫edinte, ci sunt propu∫i de guvern ∫i aproba˛i de pre∫edinte.

Cu alte cuvinte, se Óncalc„ independen˛a acestui for, pentru c„ un guvern Óntotdeauna este parte, nu s-a f„cut la momentul respectiv, pentru c„ nu cred c„ Comisia European„ ar fi acceptat a∫a ceva, ∫i s-a f„cut printr-o ∫mecherie mai t‚rziu, o ∫mecherie tipic d‚mbovi˛ean„.

Œn aceste condi˛ii, Partidul Na˛ional Liberal a votat Ómpotriva acestei ordonan˛e.

Domnul deputat Boc.

V„ rog, stima˛i colegi, mai p„stra˛i-v„ pu˛in„ r„bdare! Mai avem numai dou„ legi.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat a votat Ómpotriv„ Óntruc‚t aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ reprezint„ un atentat la adresa func˛ion„rii statului de drept, periclit‚nd Óndeplinirea de c„tre Rom‚nia a criteriilor politice, ∫i o spunem cu toat„ seriozitatea. Atunci c‚nd o institu˛ie fundamental„ a statului este oprit„ brutal dintr-un mandat Ón exerci˛iu ∫i este Ónlocuit„ pe criterii politice cu o alt„ structur„, Ónseamn„ un atac la democra˛ie.

Aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ se Ónscrie Ón r‚ndul altor ordonan˛e care au atentat la fundamentele statului de drept, ∫i m„ refer aici la dizolvarea Cur˛ii de Conturi Ón exerci˛iu Ón 2001 ∫i instituirea unei noi Cur˛i de Conturi, de culoare politic„ apar˛in‚nd majorit„˛ii. Consiliul Concuren˛ei reprezint„ un alt exemplu, ∫i atunci nu trebuie s„ ne mai mir„m c„ Rom‚nia nu Óndepline∫te criteriile politice de aderare at‚ta vreme c‚t, iat„, prin acte brutale Óntrerupem mandatul unei institu˛ii ce se afla Ón exerci˛iu. E vorba de o institu˛ie fundamental„ a statului de drept.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 116/1998 privind organizarea ∫i func˛ionarea Jandarmeriei Rom‚ne — lege ordinar„, dar Comisia juridic„ propune respingerea ei.

Cine este pentru? 217 voturi pentru respingere. Œmpotriv„? 30 voturi Ómpotriva respingerii. Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri. Propunerea a fost respins„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/8.IV.2004 Propunerea legislativ„ pentru completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 28/1999 privind obliga˛ia agen˛ilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Comisia a propus respingerea.

Cine este pentru aceast„ solu˛ie? 214 voturi pentru respingere.

Œmpotriv„? Nu sunt.

- Ab˛ineri? Nu sunt.

Propunerea a fost respins„.

Stima˛i colegi, la punctul 31 exist„ o propunere legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea unor prevederi din carta II titlul I din Legea nr. 161/2003, noi

am votat restituirea unei propuneri legate de aceasta. V„ propun ca ∫i aceasta s„ fie retrimis„ comisiei. Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Ultimul punct pe ordinea de zi: proiectul Legii Codului penal — lege organic„.

Cine este pentru? 214 voturi pentru. Œmpotriv„? Un vot Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 28 ab˛ineri.

Codul penal a fost adoptat cu 214 voturi pentru, un vot contra ∫i 28 ab˛ineri.

Domnul deputat Boc dore∫te s„ explice votul Partidului Democrat.

Partidul Democrat s-a ab˛inut de la vot pentru urm„toarele argumente: 1. Apreciaz„ c„ este necesar un nou Cod penal dup„ 30 de ani de existen˛„ a celui Ón vigoare, aduce c‚teva elemente de noutate Ón privin˛a…

## Stima˛i colegi,

V-a∫ ruga s„ ave˛i r„bdare cinci minute, s„ auzim colegii no∫tri.

…defini˛iei infrac˛iunilor, a r„spunderii juridice, a r„spunderii penale pentru persoana juridic„, introducerea unui sistem mai flexibil Ón ceea ce prive∫te regimul pedepselor ∫i apari˛ia sistemului care vizeaz„ zileleamend„ ca pedeaps„, introducerea unor infrac˛iuni noi, precum coruperea aleg„torilor sau h„r˛uirea sexual„, dar n-am putut vota îpentru“, Óntruc‚t are Ón continuare c‚teva limite at‚t sub aspectul con˛inutului, c‚t ∫i sub aspectul formei.

Din nefericire, el reia aproximativ 70% din textele vechiului Cod penal, ∫i un nou Cod penal ar fi Ónsemnat cu adev„rat un nou Cod penal, adic„ o revolu˛ie Ón domeniul penalului, ∫i nu o preluare, repet, Ón propor˛ie de 70% a textelor vechi.

2. C‚teva institu˛ii vechi puteau fi modernizate. E vorba aici de defini˛ia infrac˛iunii, unde se p„streaz„ Ón continuare pericolul social ca o tr„s„tur„ a infrac˛iunii, unde nu se mai practic„ de loc Ón Europa o asemenea modalitate.

De asemenea, Ón ceea ce prive∫te partea special„, incriminarea la nivel penal a calomniei r„m‚ne una din insuficien˛ele actualului Cod penal. Cred c„ solu˛ia de a r„m‚ne, la fel ca ∫i Ón cazul insultei, cu reglementarea la nivel civil ar fi fost o reglementare european„ pe m„sur„.

De asemenea, a men˛ine Ón continuare prevederi Ón Codul penal contrare unei ˛„ri care este Ón NATO, ∫i aici m„ refer la neprezentarea la Óncorporare, reprezint„ iar„∫i un regres, un pas Ónapoi fa˛„ de legisla˛ia european„.

Am dat un vot de ab˛inere pentru a putea da un vot îpentru“ la raportul de mediere la Codul penal, c‚nd, sper„m noi, Ón urma dezbaterilor din Senat, aceste c‚teva deficien˛e men˛ionate s„ fie remediate ∫i a avea un nou Cod penal al Rom‚niei.

Mul˛umesc.

Doamna deputat Mona Musc„.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Sigur c„ e bine c„ s-a modificat Codul penal. Asta este vestea bun„. Vestea proast„ este c„ e doar o cosmetizare a lui, ∫i nu o reform„ fundamental„ a Codului penal, a∫a cum ne-am fi a∫teptat Ón momentul Ón care noi vrem s„ negociem un capitol important, Capitolul îJusti˛ia“, cu Uniunea European„, vrem s„ intr„m Ón Uniunea European„.

Noi am spus la Ónceput c„ vom vota Codul penal, sigur, Ón situa˛ia Ón care aceste reforme ar fi mers p‚n„ la cap„t.

Din p„cate, sunt multe lucruri care au r„mas la jum„tatea drumului. Liberalii nu sunt obi∫nui˛i totu∫i s„ voteze proiecte care duc reforma p‚n„ la jum„tatea drumului. Acum era momentul, acum se putea ∫i era aproape obligatoriu s„ facem o reform„ a Codului penal. A r„mas calomnia incriminat„, este infrac˛iune Ón continuare, era una dintre condi˛iile pentru care noi am fi votat Codul penal, ∫i au r„mas Ónc„ multe alte lucruri care, din p„cate, nu ne duc spre Europa, ci ne Óndep„rteaz„ de Europa.

Sigur, pentru ceea ce s-a modificat pozitiv Ón Codul penal care, de fapt, a fost preluat de la… — e un proiect de lege pe care l-a depus Valeriu Stoica mai de mult —, ceea ce s-a preluat pozitiv ∫i s-a modificat pozitiv ne face s„ nu vot„m Ómpotriv„.

Pe de alt„ parte, ceea ce nu s-a modificat cum trebuia, reforma nedus„ p‚n„ la cap„t ne facem s„ ne ab˛inem.

V„ mul˛umesc.

Domnul Márton Árpád, Ón numele Grupului U.D.M.R.

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Grupul nostru parlamentar a votat pentru acest nou Cod penal tocmai pentru c„ noi credem c„ Óntr-adev„r s-a realizat un nou Cod penal, cu toate c„ nici noi nu suntem de acord cu toate articolele Ón forma votat„ ∫i n„d„jduim s„ se dezincrimineze penal sustragerea de la recrutare, neprezentarea la Óncorporare, sustragerea de la serviciul militar, respectiv, s„ se modifice acele articole, s„ se pun„ Ón acord cu legisla˛ia specific„ a dreptului de autor ∫i a drepturilor conexe, respectiv, a exportului legal al bunurilor culturale mobile.

64 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/8.IV.2004

Sper„m ca amendamentele pe care le vom propune Ón Senat s„ Ómbun„t„˛easc„ aceast„ lege care e bine s„ apar„ c‚t mai repede.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

M‚ine, activitate Ón comisii, iar pentru joi, o s„ ne Óntrunim Comitetul ordinii de zi m‚ine diminea˛„, pentru c„ s-ar putea, av‚nd Ón vedere c„ avem mai multe respingeri ∫i foarte pu˛ine adopt„ri, s-ar putea s„ decidem pentru joi activitate Ón comisii. O s„ v„ anun˛„m la timp, m‚ine diminea˛„.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Cu aceasta, declar Ónchis„ ∫edin˛a de ast„zi.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 43/8.IV.2004 con˛ine 64 de pagini.**

Pre˛ul 121.600 lei