Orice ˛ar„ cu teritorii pierdute are o strategie pe termen imediat, mediu ∫i de durat„. Ce proiecte strategice au avut regimurile aflate la putere din 1989 ∫i p‚n„ acum? Cunosc un singur proiect, al domnului Zar„, care, dup„ ce a fost publicat Óntr-un ziar de mic„ circula˛ie, îRepublica“, nu s-a mai auzit despre el. Dac„ se mai Ónt‚mpl„ vreo atitudine sau vreo ac˛iune cultural„, apoi tot la insisten˛a patrio˛ilor rom‚ni din ˛ar„ ∫i din Basarabia, Bucovina, Serbia, Cadrilater.
Tocmai de aceea Partidul Rom‚nia Mare a inclus Ón programul s„u un punct important: reunificarea ˛„rii, realipirea Basarabiei ∫i a Bucovinei la ˛ara-mam„. Pre∫edintele partidului, C.V. Tudor, nu o dat„ a subliniat faptul c„ rom‚nii basarabeni ∫i bucovineni nu mai au putere s„ reziste Ón fa˛a t„v„lugului str„in care s-a ab„tut peste ei ∫i nu se d„ Ómpins Ónapoi de 65 de ani Óncoace.
Iar dac„ ne uit„m mai Ón ad‚ncul istoriei, vedem bine c„, de fapt, Basarabia se afl„ sub ocupa˛ie de aproape 200 de ani. Dar vorbeam de regimurile de p‚n„ acum, care, Ón loc s„ favorizeze reÓntregirea, au spulberat ∫i ultima raz„ de speran˛„ a rom‚nilor basarabeni ∫i bucovineni. Iar acum, cu noul regim, pe cine Ónc„lzesc declara˛iile incendiare ale domnului B„sescu, dac„ r„m‚n vorbe Ón v‚nt? De la vorb„ p‚n„ la fapt„ e cale lung„.
Departamentul pentru care r„spund Ón cadrul Partidului Rom‚nia Mare are un destin ingrat. Partidul Rom‚nia Mare nefiind la putere, nu-∫i poate manifesta voin˛a politic„ Óntru solu˛ionarea diverselor probleme legate de Basarabia, Nordul Bucovinei, f nutul Her˛a, Banatul S‚rbesc ∫i Cadrilater. ™i atunci e logic s„ ne Óntreb„m: dac„ Óntreg statul rom‚nesc, cu guvernele sale, care de care mai anemice, este inapt de a rezolva situa˛ia rom‚nilor lipsi˛i pe nedreptate de ˛ara lor, ce poate face un simplu departament pentru rom‚nii de pretutindeni? ™i totu∫i, cu toate greut„˛ile Ónt‚mpinate, cu acordul conducerii partidului, am efectuat vizite Ón Basarabia, Bucovina, Banatul S‚rbesc, Bulgaria, cu misiuni de investigare ∫i constatare a problemelor la fa˛a locului. Fire∫te, nu am mers Ón aceste zone cu m‚na goal„, ci cu dona˛ii importante de carte Ón limba rom‚n„ (manuale, beletristic„), cu portretele marilor voievozi ∫i scriitori
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005
rom‚ni. Vizitele noastre, o spun f„r„ Ónconjur, s-au Óncununat de succes pe oriunde am fost.
Œn Banatul S‚rbesc, situa˛ia rom‚nilor este ceva mai bun„, Ón Voevodina, dat fiind faptul c„ ac˛ioneaz„ mai multe asocia˛ii. Una dintre cele mai reprezentative este îAsocia˛ia de Limb„ ∫i Cultur„ Rom‚n„“, condus„ de scriitorul Adrian Marina. Datorit„ acestor asocia˛ii, activitatea cultural„ din zon„ este foarte bine reglementat„, se organizeaz„, ca ∫i la noi la partid, simpozioane, colocvii, zilele marilor voievozi ∫i scriitori na˛ionali, jubilee ale scriitorilor locali, plus, la aceasta, nu arareori se organizeaz„ ∫i lans„ri de carte ale scriitorilor din Rom‚nia. Cu doi ani Ón urm„, ∫apte scriitori, invita˛i de departamentul nostru, au avut lans„ri de carte la Clubul Parlamentarilor Rom‚niei, iar apoi au f„cut un pelerinaj la Suceava, vizit‚nd bisericile ∫i m„n„stirile din jude˛.
De exemplu, la parohia V‚r∫e˛, p„rintele paroh ∫i lucr„torii bibliotecii ™aguna au r„mas impresiona˛i c‚nd le-am adus c„r˛i biserice∫ti de valoare. Ei ∫i-au exprimat recuno∫tin˛a c„ mai este un partid Ón ˛ar„, Rom‚nia Mare, care are grij„ de ei. La fiecare Óntoarcere acas„ dup„ aceste vizite de suflet, am cerut prin adrese, sesiz„ri implicarea autorit„˛ilor statului rom‚n Ón problematica rom‚nilor vitregi˛i de soart„. Din p„cate, cele mai multe dintre cererile lor au r„mas f„r„ r„spuns. S-a rezolvat ceva numai Ón privin˛a rom‚nilor din Banatul S‚rbesc, mai cu seam„ a celor din Valea Timocului, care nu aveau dreptul la limba rom‚n„ Ón ∫coal„ ∫i Ón biseric„. Œmi st„ruie ∫i acum Ón memorie cum se pl‚ngeau: îNoi nu avem dreptul nici la na∫tere, nici la moarte s„ pl‚ngem Ón limba rom‚n„.“ Dup„ audien˛a ce-a avut-o delega˛ia noastr„ la ambasadorul, pe vremea aceea, Ón Serbia, domnul ™tefan Gl„van, precum ∫i la Ministerul Minorit„˛ilor Na˛ionale, lucrurile s-au mai Óndreptat: a fost emis„ o lege prin care li s-a acordat, Ón sf‚r∫it, acest drept.
Œn ce-i prive∫te pe rom‚nii din Cadrilater, treburile stau trist de tot. Pre∫edinte de onoare al Asocia˛iei Vlahilor din Bulgaria, Ivan Alexandrov, ne-a Ónso˛it pe noi, membrii delega˛iei rom‚ne din partea P.R.M., prin nenum„rate localit„˛i Ón care, minune mare, popula˛ia era cov‚r∫itor rom‚neasc„. Problemele lor ˛in de chestiuni de limb„, istorie, iar Ón aspect cultural se cer fonduri pentru organizarea unor festivaluri de c‚ntec ∫i dans rom‚nesc. Dac„ observ„m, dolean˛ele lor nu sunt cine ∫tie ce mari, dar, iat„ c„ nu g„sesc nici un ecou Ón ˛ara-mam„. ™i c‚nd te g‚nde∫ti c„ inima reginei Maria se afl„ Óntr-o biseric„ din Balcic!
De exemplu, pentru rom‚nii din Bulgaria problema unui Centru Cultural Rom‚n la Vidin se discut„ de peste zece ani de zile, dar nu s-a mi∫cat nimic din loc. Un atare centru ar rezolva mai lesne cererile rom‚nilor din Bulgaria: subven˛ionarea revistei îTimpul“, o bibliotec„ cu carte rom‚neasc„, o sal„ de lectur„, o mic„ sal„ de spectacole, clase pentru studierea limbii rom‚ne, cercuri de pictur„, muzic„, art„ dramatic„. Acest viitor Centru Cultural Rom‚n poate deveni o filial„ sau subdiviziune a Institutului Cultural din Bucure∫ti, prin care s-ar putea realiza finan˛area ∫i controlul asupra banilor investi˛i.
Delega˛ia noastr„ spre Nordul Bucovinei, Ón periplul s„u, a trecut prin mai multe peripe˛ii, din cauza unor restric˛ii impuse de ucraineni. Numai noi ∫tim c‚t de greu ne-a fost p‚n„ am reu∫it s„ trecem cu mii de c„r˛i hotarele.
Trebuie de men˛ionat c„ ucrainenii se comport„ obraznic, sfid„tor, mai ales dup„ semnarea Tratatului rom‚no-ucrainean din 1997. Se cere de accentuat c„ ∫i Ón Ucraina, mai cu seam„ actuale raioane Hliboca, Storojine˛, Noua-Suli˛„, regiunea Transcarpatic„ (Maramure∫ul istoric), f nutul Her˛a sunt populate compact de rom‚ni.
Ultima informa˛ie de dat„ recent„ pe care o de˛inem din teritoriu este: la Cern„u˛i s-a elaborat un plan diabolic de lichidare a actualului raion Her˛a, Ón care peste 90% sunt rom‚ni, prin comasarea cu raionul Noua-Suli˛„, Ón care majoritatea sunt, la fel, rom‚ni, dar Ón documentele de dup„ 1940 sunt numi˛i moldoveni. A∫adar, e clar cu ochiul liber c„ dintr-o singur„ etnie rom‚n„, Ón Nordul Bucovinei se fac dou„, din îmila“ oficialit„˛ilor, ast„zi, cic„, portocalii, astfel urm„rindu-se diluarea procentului rom‚nesc Ón zon„. De ce se recurge la o asemenea tactic„? E clar ca bun„ ziua: pentru a nu avea acces ∫i rom‚nii la organele legislative locale ∫i parlamentare, organiz‚ndu-se o singur„ circumscrip˛ie electoral„. Prin asemenea jonglerii politice s-a reu∫it eliminarea unicului deputat de etnie rom‚n„, Ion Popescu, la ultimele alegeri parlamentare.
Referitor la Republica Moldova, c„l„toriile efectuate au fost mai prielnice, Ón sensul c„ am avut mai pu˛ine dificult„˛i Ón zona de grani˛„. Pot spune cu toat„ t„ria c„ Ónt‚lnirile cu oamenii la Uniunea Scriitorilor, la Casa Limbii Rom‚ne, la Centrul Interna˛ional Eminescu, la bibliotecile îLucian Blaga“, îOnisifor Ghibu“, îTransilvania“ au fost pline de empatie ∫i Ón˛elegere. Dar delega˛iile noastre nu s-au oprit numai la Chi∫in„u, ci ∫i Ón alte ora∫e mari: B„l˛i, Cahul, Str„∫eni, Orhei, Soroca, Ón multe centre raionale ∫i localit„˛i rurale, ba chiar ∫i Ón Transnistria.
Iar Ón ultima perioad„, la 6 martie 2005, prin misiunea O.S.C.E., doi deputa˛i, domnul Dumitru Avram ∫i subsemnata, precum ∫i Ónso˛itoarea noastr„ din partea locului, doamna L. Bardari, am fost la patru sec˛ii de votare din zona transnistrean„ Ón calitate de observatori. ™i iar„∫i, spre bucuria tuturor rom‚nilor, ∫i la C„u∫eni, ∫i la Hagimus, ∫i la Palanca popula˛ia majoritar„ era rom‚neasc„.
Œn func˛ie de resursele financiare ale P.R.M., Ón vizitele noastre Ón Basarabia, una dintre care a fost onorat„ ∫i cu prezen˛a pre∫edintelui Partidului Rom‚nia Mare, C.V. Tudor, rezultatele au fost pe fa˛„. Œn primul r‚nd, entuziasmul rom‚nilor lipsi˛i de ˛ar„ c„ nu sunt uita˛i de fra˛ii lor, Ón al doilea r‚nd — dona˛iile de mii ∫i mii de c„r˛i, rechizite ∫colare, Ómbr„c„minte, Ónc„l˛„minte. Dar, mai mult ca orice, comunicarea interuman„ ∫i speran˛a c„ vom fi c‚ndva Ómpreun„ pentru totdeauna.
Pentru o simpl„ compara˛ie, cam Ón acelea∫i perioade de timp, 1996—2004, au avut loc un ∫ir de vizite oficiale ale delega˛iilor parlamentare ∫i ale reprezentan˛ilor comisiilor guvernamentale, 10 din partea Chi∫in„ului ∫i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/7.VI.2005
6 din partea Rom‚niei (Bucure∫tiului), inclusiv vizite ale ∫efilor de stat de pe ambele maluri ale Prutului. Ei, ∫i care e rezultatul? Am putea spune c„ e nul, rela˛iile dintre Rom‚nia ∫i Republica Moldova fiind destul de reci.
Œn calitatea mea de pre∫edinte al Departamentului pentru rom‚nii de pretutindeni din cadrul P.R.M., consider c„, Ón virtutea conven˛iilor interna˛ionale, autorit„˛ile oric„rui stat, inclusiv ale statului rom‚n, care le-a semnat, sunt obligate s„ contribuie prin toate mijloacele Óntru p„strarea culturii ∫i identit„˛ii na˛ionale ale semenilor lor.
Se cere constituirea unei echipe de speciali∫ti din toate domeniile: politicieni, juri∫ti, istorici, economi∫ti, agricultori, care s„ elaboreze un program strategic plurivalent de perspectiv„.
™tim cu to˛ii, de exemplu, de c‚t îpatriotizm“ au dat dovad„ toate partidele parlamentare la mo˛iunea îBasarabia ∫i Bucovina“, propus„ de P.R.M. Au respins-o f„r„ s„ le pese c„ Ón felul acesta prelungesc pentru ani Ónainte suferin˛a rom‚nilor din Basarabia ∫i Nordul Bucovinei. ™tim, de asemenea, c„ numai P.R.M. organizeaz„ Ón fiecare an seminare, simpozioane Ónchinate Basarabiei ∫i Bucovinei cu ocazia Unirii din 1918.
Dar s„ ne Óntoarcem la acel plan strategic despre care am pomenit mai sus. Cum l-a∫ vedea, Ón linii mari:
1. Œn plan politic: denun˛area pactului Ribbentrop— Molotov, dup„ modelul propus de fi„rile Baltice la 9 mai 2005 la Moscova, care ar permite Rom‚niei un spa˛iu mai liber de ac˛iune.
2. Œn plan economic: unificarea sistemului energetic, schimbarea ecartamentului c„ilor ferate ∫i introducerea leului greu ∫i pe teritoriul Republicii Moldova, intensificarea procesului form„rii firmelor mixte moldo—rom‚ne ∫i constr‚ngerea, Ómpu˛inarea firmelor ruso—ucrainene.
3. Œn plan social: solu˛ionarea tuturor problemelor de acordare ∫i redob‚ndire a cet„˛eniei rom‚ne, f„r„ procedurile umilitoare ∫i de ordin financiar actuale; m„rirea, iar nu sc„derea num„rului de burse pentru liceeni, studen˛i, doctoranzi.
4. Œn plan cultural: sprijinirea presei, lucru de vital„ importan˛„, deoarece anume cu ajutorul presei, deoarece anume scriitorii, ziari∫tii au ini˛iat, prin cuv‚ntul scris, mi∫carea de eliberare din Basarabia, ridic‚nd popula˛ia s„ lupte pentru drepturile ∫i idealurile sale na˛ionale.
An de an, presa din Basarabia ∫i Nordul Bucovinei a fost subven˛ionat„, de∫i par˛ial, pe c‚nd, de un an de zile, s-a Óntrerupt orice direc˛ionare a fondurilor spre redac˛ii ∫i edituri. Paradoxal e c„ Ón Parlamentul Rom‚niei se voteaz„ mereu pentru aceste fonduri cu destina˛ia Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Bulgaria, dar Guvernul nu ˛ine cont de votul unanim al parlamentarilor ∫i nu onoreaz„ cu nici o le˛caie publica˛iile care mai men˛in suflul rom‚nesc Ón zonele ocupate ∫i semiocupate. Enumer„m ziarele ∫i revistele de orientare rom‚neasc„: îLiteratura ∫i Arta“, îLimba Rom‚n„“, îGlasul Na˛iunii“, îFlorile Dalbe“, îNoi“ din Basarabia, îPlai Rom‚nesc“, îArca∫ul“ din Cern„u˛i, îTibiscus“ din Serbia ∫i îTimpul“ din Bulgaria.
Ca deputat, am f„cut de mai multe ori adres„ri c„tre Guvern la care ni s-a r„spuns c„ e oportun„ finan˛area, dar, p‚n„ Ón prezent, nu s-a rezolvat nimic, vede˛i ∫i dumneavoastr„, pe-acolo, de jum„tate de an se tot fac restructur„ri.
A∫ propune ca fiecare ziar ∫i revist„ rom‚neasc„ de larg„ cuprindere din Rom‚nia s„ aib„ Ón mod obligatoriu c‚te un corespondent special Ón teritoriile rom‚ne∫ti ultragiate (spre exemplu, Ón Republica Moldova se afl„ circa 800 de coresponden˛i ru∫i, iar coresponden˛ii rom‚ni din ˛ar„ sunt doar c‚˛iva).
Teatrele, galeriile de art„, filarmonicile, de∫i au o oarecare deschidere — aceast„ activitate trebuie reglementat„, permanentizat„ ∫i nu doar operat„ de la festival la festival. Scriitorii, cei mai nedrept„˛i˛i slujitori ai frumosului, p‚n„ Ón prezent nu au o sus˛inere financiar„ adecvat„ pentru tip„rirea c„r˛ilor originale. De asemenea, condi˛iile lor de trai ∫i de pensionare sunt l„sate Ón voia soartei, uniunile scriitorilor de la Bucure∫ti ∫i de la Chi∫in„u asum‚ndu-∫i obliga˛ia doar a unui sicriu de lemn nevopsit pentru membrii s„i, la decesul survenit, deseori, Ónainte de vreme, din cauza mizeriei, s„r„ciei, decep˛iei, lipsei unui contact omenesc cu fra˛ii de suflet ∫i de s‚nge.
C‚t prive∫te diaspora, prin mijlocirea doamnei Smaranda Ionescu, s-au stabilit rela˛ii de cunoa∫tere ∫i apropiere cu rom‚nii din comunit„˛ile rom‚ne∫ti de pe mapamond, Ón special cu cei din Fran˛a, Belgia, Olanda, Germania ∫i Mexic. Dintre referen˛ii Departamentului pentru rom‚nii de pretutindeni s-au impus prin activitatea lor prodigioas„ domnul Nicolae Leon„chescu, domnul Dumitru B„l„e˛, doamna Mitzura Arghezi, domnul George Moisescu, domni∫oara Angela Ghenciu.
Œn concluzie, nu e Óntr-at‚t de periculoas„ reticen˛a cancelariilor str„ine vizavi de necesitatea reÓntregirii neamului rom‚nesc. Periculoas„ este, Óns„, indiferen˛a societ„˛ii rom‚ne∫ti.
V„ asigur c„, miz‚nd pe for˛a din ˛ar„, vom izb‚ndi ∫i vom fi unde ne e locul, adic„ Ón r‚ndul na˛iunilor cre∫tine ∫i civilizate.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.