Iat„ c„ o s„ intr„m Ón Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007. ™i o s„ o facem cu dou„ pietre de moar„ legate de g‚tul Rom‚niei. Una dintre pietre o constituie problemele structurale pe care Ónc„ le avem: economia, sistemul sanitar, justi˛ia, administra˛ia etc. A doua piatr„ de moar„ este reprezentat„ de trecutul comunist al acestui neam.
Despre prima o s„ vorbesc cu alt„ ocazie.
Ast„zi a∫ vrea s„ m„ opresc asupra trecutului comunist, dat fiind faptul c„ s-a deschis recent campania de toamn„ pentru v‚narea informatorilor Securit„˛ii.
Nu o s„ vorbesc despre accentele grote∫ti ale dosariadei, pe care le cunoa∫te˛i foarte bine. Altceva m„ fr„m‚nt„. Mul˛i dintre concet„˛enii no∫tri par a nu Ón˛elege de ce un asemenea proces ar fi necesar. Adic„, de ce ar trebui s„-i mai deconspir„m pe vechii securi∫ti. Acest lucru se Ónt‚mpl„ pentru c„ ei nu reu∫esc s„ Ón˛eleag„ capitalul simbolic care se ascunde Ón spatele unui asemenea proces.
Democra˛iile liberale au ca punct de plecare o ordine de drept. Altfel spus, indivizii au anumite drepturi inalienabile. Œn nicio situa˛ie ∫i Ón niciun regim unui om nu-i poat„ fi luat„ via˛a f„r„ motiv, el nu poate fi jefuit de ceea ce este al lui sau nu poate fi agresat sau molestat. El are dreptul la intimitate ∫i la libertatea exprim„rii ∫i a∫a mai departe. Numi˛i aceste drepturi naturale sau divine, dup„ cum dori˛i. Cum Ó∫i protejeaz„ oamenii aceste drepturi? O fac prin ceea ce numim un
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006
contract social. Adic„ Ónvestesc institu˛ia statului cu putere, o legitimeaz„ ∫i sunt de acord s„ se supun„ legilor at‚t timp c‚t drepturile lor naturale le sunt protejate. Dar statul nu are voie s„ le Óncalce. Judecata este simpl„. Bunul-sim˛ ne spune c„ oamenii nu ar legitima un stat dac„ ar ∫ti c„ acesta ar urma s„ le Óncalce drepturile naturale. De aici decurge c„ orice stat care Óncalc„ aceste drepturi este ilegitim. El ac˛ioneaz„ Ómpotriva celor pe care ar trebui s„-i protejeze. Iar cei care ajut„ la instaurarea ∫i perpetuarea unui asemenea regim se fac vinova˛i de Ónc„lcarea acelor drepturi.
A doua piatr„ de temelie a democra˛iilor liberale este pedeapsa. Cine Óncalc„ regulile jocului este pedepsit. Dac„ ucizi, faci pu∫c„rie. Dac„ furi, faci pu∫c„rie. Dac„ Óncalci drepturile unui om, faci pu∫c„rie. Dar nu oricum. O curte de justi˛ie, impar˛ial„ prin defini˛ie, trebuie s„ te condamne ∫i s„ stabileasc„ c„ e∫ti vinovat. Cum asigur„ o democra˛ie veritabil„ aceast„ impar˛ialitate? O dat„, prin mecanismul acuzator—ap„r„tor ∫i, Ón al doilea r‚nd, prin controlul public asupra acestui proces. Democra˛iile au nevoie de acest sistem al pedepselor ca de aer. Rolul lor este de a-i intimida pe cei care ar dori s„ Óncalce drepturile altora. Iar aceste pedepse sunt eficace doar dac„ poten˛ialii criminali ∫tiu c„ nu pot sc„pa de m‚na justi˛iei.
S„ punem acum cap la cap aceste premise ∫i s„ vedem ce rezult„ de aici c‚nd vorbim despre trecutul comunist al Rom‚niei. Avem un regim ilegitim, care a violat drepturile rom‚nilor. Dar regimul acesta nu este o no˛iune abstract„. El nu a picat din OZN. Regimul comunist a fost condus de oameni. Oameni care se fac vinova˛i de Ónc„lcarea drepturilor unui popor Óntreg. Dup„ cum am v„zut, cei care au Ónc„lcat aceste drepturi trebuie pedepsi˛i. Trebuie pedepsi˛i Ón primul r‚nd pentru simplul fapt c„ le-au Ónc„lcat. Œn al doilea r‚nd, pentru intimidarea celor care, Ón prostia lor nem„rginit„, ar vrea s„ mai aduc„ pe capul poporului rom‚n asemenea nenorociri. ™tiu, nu pare plauzibil Ón timpul imediat, dar istoria are pa∫ii mai mari dec‚t ai oamenilor.
Cum trebuie pedepsi˛i? Simplu. Nu-i vrem nici tortura˛i, nici Ómpu∫ca˛i pe stadioane, nici sp‚nzura˛i Ón pia˛a public„ ∫i nici nu vom reÓncepe un experiment Pite∫ti doar pentru ei. Tot ce vrem este ca ei s„ nu ne mai conduc„, s„ nu mai fie pl„ti˛i din banii contribuabilului rom‚n. S„ nu-i mai vot„m ∫i s„ nu ne mai decid„ soarta.
Cum va face C.N.S.A.S.-ul acest lucru? Nu poate. Pentru c„ nu are mecanismele necesare, adic„ pe acel acuzator—ap„r„tor, ∫i nici nu este supus controlului public.
Iat„ ce propun: reorganizarea C.N.S.A.S. astfel Ónc‚t membrii acestui colegiu s„ fie juriul, ∫i nu judec„torul. C.N.S.A.S.-ul ar trebui s„ func˛ioneze dup„ un model asem„n„tor cur˛ilor de justi˛ie din S.U.A. Mai mult dec‚t at‚t, stenogramele acestor ∫edin˛e trebuie s„ fie 100% publice, iar votul juriului trebuie s„ fie deschis. Vrem s„ ∫tim cine ∫i cum voteaz„.
Œntreaga arhiv„ a C.N.S.A.S. trebuie s„ devin„ public„. Nu este nimic de ascuns acolo. Ea trebuie scanat„ ∫i postat„ pe Internet, pentru ca fiecare rom‚n care a avut de suferit de pe urma comunismului s„ poat„ emite o judecat„ de valoare. Acest lucru nu poate fi realizat peste noapte, de aceea primul pas ar trebui s„ fie
deschiderea u∫ilor pentru pres„ ∫i pentru mediul academic. S„ se publice articole ∫i c„r˛i. Faptele s„ fie analizate. Public.
Acesta ar fi adev„ratul proces al comunismului, ∫i nu mascarada de care avem parte acum.
îEduca˛ia, o cauz„ pierdut„?“
A Ónceput un nou an universitar. Œn acelea∫i universit„˛i, b‚ntuite de incompeten˛„ ∫i de o indiferen˛„ cras„ fa˛„ de ceea ce Ónseamn„ cu adev„rat studiul academic.
Dac„ ar fi s„ ne lu„m dup„ num„rul de universit„˛i din Rom‚nia, mai exact 52, am zice c„ st„m cum nu se poate mai bine la acest capitol. Statistic vorbind, avem mai mult de o universitate pe jude˛. O asemenea performan˛„ ar trebui s„ fie de invidiat, ne vom spune. Asta nu ∫i dac„ ne uit„m la calitatea serviciilor pe care aceste universit„˛i le ofer„ studen˛ilor sau la calitatea studen˛ilor care frecventeaz„ aceste institu˛ii.
S„ o lu„m pe r‚nd.
Universit„˛ile de stat sunt Óntr-o degradare continu„, nu doar fizic, ci ∫i spiritual. Ministrul educa˛iei se laud„ c„ Ónv„˛„m‚ntul a primit de nu ∫tiu c‚te ori mai mul˛i bani dec‚t Ón anii preceden˛i. Foarte bine, dar statul rom‚n cheltuie∫te tot c‚teva sute de euro pe cap de student. Œn ˛„rile occidentale se cheltuiesc c‚teva mii de euro. Acolo, singura grij„ a studen˛ilor este, dup„ cum Ói spune numele, s„ studieze. Œn Rom‚nia, lucrurile stau altfel. Aici trebuie s„ Ómpart„ camera de c„min cu cel pu˛in Ónc„ doi colegi. M‚ncarea de la cantin„ este bun„... atunci c‚nd e∫ti lihnit. Altfel, mai bine m„n‚nci un corn cu lapte. Care va fi primul g‚nd al studentului? S„ Ó∫i g„seasc„ o slujb„ bine pl„tit„, s„ se mute din c„min ∫i s„-∫i poat„ permite o mas„ omeneasc„. Din nefericire, pentru o slujb„ bine pl„tit„ trebuie s„ munce∫ti at‚t de mult Ónc‚t, pentru cursuri ∫i studiat, nu Ó˛i mai r„m‚ne timp. Iar timpul care le r„m‚ne Ól pierd b„t‚nd Bucure∫tiul de la un cap la altul, pentru c„ universit„˛ile din Rom‚nia nu au campusuri.
Printre lucrurile care nu pot lipsi Óntr-o facultate sunt c„r˛ile. Dar ele lipsesc cu des„v‚r∫ire. Sunt de ajuns, Óntr-adev„r, pentru cei care vor s„ frunz„reasc„ ∫i ei una-dou„ pagini ∫i s„ treac„ prin bun„voin˛a profesorului. Dar cei care vor cu adev„rat s„ studieze nu au cu ce. De laboratoare nici nu mai vorbesc. Absolven˛ii politehnicilor se vor trezi c‚t de cur‚nd c„ nu pot face fa˛„ tehnologiilor globaliz„rii. Unii dintre ei Ónc„ mai studiaz„ tranzistorii, c‚nd lumea civilizat„ a trecut de mult la microcipuri ∫i e pe cale s„ fac„ pasul c„tre nanotehnologie.
™i totu∫i num„rul studen˛ilor cre∫te de la an la an. Asta pentru c„ statul rom‚n a hot„r‚t c„ tot prostul trebuie s„ aib„ o diplom„ de studii superioare. Nu are importan˛„ c„ unii dintre studen˛ii no∫tri vor servi cafele sau vor r„spunde la telefoane pentru restul vie˛ii, ei vor avea o diplom„! La ce bun? Dumnezeu ∫tie.
Exist„ printre oameni o idee perfect gre∫it„, cum c„, pentru a reu∫i Ón via˛„, ai neap„rat„ nevoie de o diplom„ universitar„. Uita˛i-v„ ce fac politicienii no∫tri. Nicolae Mischie, ca s„ ofer un exemplu deja clasic, are un exemplar limbaj de lemn ∫i grave probleme de coeren˛„ Ón exprimare. Dar el este profesor universitar. Ce vor
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006
Ónv„˛a studen˛ii de la unul acuzat de corup˛ie ∫i fals Ón acte? Probabil nimic. Exemplele pot continua. Rom‚nia va fi probabil una dintre pu˛inele ˛„ri din Uniunea European„ care va avea mai multe locuri Ón universit„˛i dec‚t absolven˛i de liceu. Unde mai este competi˛ia, combustibilul de neÓnlocuit al performan˛ei?
Umflarea num„rului de studen˛i duce automat la sc„derea calit„˛ii acestora. Discuta˛i cu ei. Unii v„ vor spune c„ jum„tate dintre colegii lor vin la cursuri doar din lips„ de alte activit„˛i. Acolo, Ón loc s„ fie aten˛i, citesc îGazeta Sporturilor“ sau îFormula As“. De bine, de r„u, Ó∫i trec examenele cu nota 5, dup„ care intr„ Ón posesia mult r‚vnitei diplome universitare. Valoarea ei? Zero.
De ce nu facem reform„ adev„rat„ Ón Ónv„˛„m‚nt? De ce nu punem cap„t acestei glume proaste, care, pe termen lung, risc„ s„ duc„ de r‚p„ Rom‚nia? Cine va constitui viitoarea elit„ a Rom‚niei? Copiii crescu˛i cu Pro TV ∫i cu Adrian Copilul Minune? Ceilal˛i sunt prea pu˛ini ∫i din ce Ón ce mai marginaliza˛i.
A venit vremea s„ stop„m acest fenomen. A venit vremea s„ cre„m un sistem educa˛ional performant.
Œn primele 500 de universit„˛i ale lumii nu vom reg„si nicio universitate rom‚neasc„. Un Parlament normal, adic„ reprezentantul unui popor, s-ar scandaliza la auzul unei asemenea groz„vii.
Noi nu, domnilor?
Noi ne vedem Ón continuare de micile r„fuieli ∫i de pove∫tile de la cantin„?
P„i atunci, poft„ bun„!
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.
Mihai Adrian M„laimare · 3 noiembrie 2006 · monitorul.ai