Stenogramă plen

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Mihai Apostolache.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

S„pt„m‚na trecut„, mai exact vineri, am avut pl„cerea s„ particip, la Ploie∫ti, la topul firmelor prahovene — eveniment organizat de Camera de Comer˛ ∫i Industrie Prahova.

Am avut ocazia, Ón acest fel, s„ intru Ón contact mult mai bine cu reprezentan˛ii mediului de afaceri prahovean, cu acel segment de companii ale c„ror rezultate economice contribuie an de an la dezvoltarea economic„ a jude˛ului Prahova.

Am fost una dintre acele persoane care au Ónm‚nat diplome firmelor performere, Óntreb‚ndu-m„, Ón acela∫i timp, c‚nd clasa politic„ va primi ∫i ea astfel de diplome de apreciere. R„m‚ne de v„zut.

Cert este, Óns„, un lucru, ∫i anume acela c„, indiferent de politica adoptat„ de actualii guvernan˛i, care, din p„cate, nu satisface nici pe departe mediul de afaceri, firmele prahovene, Óntr-un num„r important, s-au preocupat de extinderea ∫i diversificarea activit„˛ii, de compatibilizare cu cerin˛ele Uniunii Europene, de creare de noi locuri de munc„.

Tocmai de aceea, ˛in, cu aceast„ ocazie, s„-i felicit pe reprezentan˛ii mediului de afaceri prahovean pentru

rezultatele ob˛inute ∫i pentru preocuparea pe care o au pentru dinamizarea mediului economic prahovean. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Kelemen Hunor.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Stimat„ doamn„ pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor,

Ieri s-au Ómplinit cincizeci de ani de la izbucnirea Revolu˛iei de la Budapesta. Opiniile legate de acest eveniment sunt foarte diferite, Óns„ toat„ lumea este de acord c„ scurta revolu˛ie din toamna anului 1956 a Ónsemnat prima lovitur„ puternic„ pe care a suferit-o sistemul politic cel mai inuman al secolului trecut — dictatura comunist„.

Œn acele zile ∫i Ón acele s„pt„m‚ni, dorul de libertate al na˛iunii ungare s-a manifestat brusc, cu o for˛„ elementar„, ∫i a cuprins Óntreg ora∫ul, apoi toat„ ˛ara, purt‚nd idealul revolu˛iei mai departe, peste hotare, ∫i la popoarele ˛„rilor Ónvecinate.

Revolu˛ia din 1956 a transmis pentru prima oar„ lumii libere mesajul c„ comunismul poate fi dobor‚t. A f„cut pentru prima oar„ cunoscut faptul c„ cet„˛enii nu accept„ tirania ∫i a ar„tat c„ dictatura totalitarist„ nu este o constr‚ngere a istoriei mondiale, ci doar obligarea unui popor cu dragoste de libertate s„ accepte for˛at o ideologie neomeneasc„. Œn c‚teva secunde, revolu˛ia a unit Óntreaga societate ∫i, sfid‚nd monstrul sovietic, a revendicat democratizarea ˛„rii.

Cet„˛enii ungari s-au ridicat Ómpotriva tiraniei ∫i asupririi, Ómpotriva exercit„rii puterii totalitare ∫i a intereselor str„ine, jertfindu-∫i via˛a ∫i libertatea pentru valori care au format, de nenum„rate ori, miza revolu˛iilor ∫i r„zboaielor purtate de-a lungul istoriei mai multor popoare din Europa.

Dorul de libertate e o for˛„ imens„ — una dintre cele mai semnificative for˛e ale fiin˛ei umane ∫i una dintre cele mai semnificative valori de baz„, ∫i to˛i cei care s-au zb„tut pentru privarea de libertate, mai devreme sau mai t‚rziu au avut numai de pierdut.

Libertatea poate fi c„lcat„ Ón picioare, n„cl„it„ Ón s‚nge ∫i mazilit„ doar pentru o vreme; lupt„torii angaja˛i ai libert„˛ii pot fi redu∫i la t„cere, sub ∫enilele tancurilor, pot fi Óntemni˛a˛i, Ómpu∫ca˛i Ón ceaf„ sau trimi∫i la sp‚nzur„toare, dar idealul, idealul libert„˛ii, nu va fi niciodat„ atins de gloan˛e, nici sugrumat de fr‚nghie, st‚rpit de ∫enile ∫i nu va fi niciodat„ omor‚t Ón chinuri, prin gherlele groazei.

Œn urm„ cu cincizeci de ani, Ón Rom‚nia mul˛i au urm„rit cu entuziasm ∫i fr„m‚ntare, cu Óngrijorare ∫i solidaritate evenimentele de la Budapesta. Idealul revolu˛iei a fost prezent ∫i Ón Rom‚nia, dragostea de libertate Ómbin‚ndu-se cu solidaritatea ∫i respingerea comunismului, Ón special Ón ora∫ele mari, Ón r‚ndul studen˛ilor ∫i intelectualilor.

Œn 1956, opinia public„ mondial„ a privit aceast„ revolu˛ie cu stim„. A existat o Óncercare de a arunca c„tu∫ele Óntr-o epoc„ Ón care marile puteri Ómp„r˛iser„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 lumea Ón dou„, iar aceast„ parte a Europei era Ónghesuit„ Óntre hotarele unei sfere de interes politic, a c„rei lips„ de umanitate a dep„∫it toate relele imaginabile.

Ungaria, de una singur„, Ón 1956, era prea slab„. ™i, foarte cur‚nd, a trebuit s„ se confrunte cu indiferen˛a marilor puteri. Œn acel moment, Revolu˛ia ungar„ s-a dovedit a fi lipsit„ de ∫anse Ón lupta Ómpotriva tancurilor ∫i a for˛elor armatei sovietice.

Dar acum, prin prisma ultimilor cincizeci de ani, putem afirma c„ a lansat c„derea regimului comunist Ón Europa. Fiindc„ revolu˛ia a repurtat o victorie moral„, preg„tind totodat„ ∫i Óncerc„rile revolu˛ioniste ale altor popoare europene ∫i p„str‚nd acea solidaritate invizibil„, care a reu∫it s„ Óngenuncheze cea mai brutal„ dictatur„.

La cincizeci de ani dup„ izbucnirea revolu˛iei din 1956, popoarele regiunii, aduc‚nd chiar ∫i jertfa suprem„, au optat pentru democra˛ia liberal„ ∫i parlamentar„. Au optat pentru libertate ∫i acum construiesc un sistem institu˛ional european, care s„ asigure coexisten˛a celor mai de seam„ valori ∫i interese.

Ast„zi, privim comunismul dintr-o perspectiv„ aparent comod„, dar nu trebuie s„ uit„m niciodat„ c„ tendin˛ele despotice mai persist„ ∫i ast„zi Ón lume ∫i Ón Europa ∫i c„ dragostea de libertate cere sacrificii ∫i ast„zi. Discut„m cum s„ fie democra˛ia, cum s„ func˛ioneze parlamentarismul ∫i unde sunt limitele drepturilor fundamentale de libertate.

Istoria ne-a Ónv„˛at c„ inten˛iile de restr‚ngere a drepturilor la libertate sunt mereu Ómbr„cate Ón ve∫mintele ra˛iunii. Deci s„-i urm„rim cu suspiciune pe aceia care vor s„ legifereze mai pu˛ine libert„˛i ∫i mai mult control asupra cet„˛enilor.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dau cuv‚ntul domnului deputat ™tefan Baban, Grupul parlamentar al P.R.M.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Doamn„ pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, îRom‚nia, la ora adev„rului“

Un prefect arestat pentru corup˛ie ∫i mit„; un procuror care, culmea ironiei, a lucrat Ón cadrul fostului P.N.A., mituit ∫i capabil de a aplica legile justi˛iei dup„ bunul-plac ∫i interes; ∫eful Inspectoratului pentru ap„rarea Constitu˛iei din S.R.I., arestat ∫i el pentru c„ a pretins ∫i a primit mit„ de la subordona˛i; vame∫i rom‚ni care, indiferent de locul de munc„, au buzunare destul de Ónc„p„toare; reprezentan˛i ai autorit„˛ilor locale care consider„ c„ timp de patru ani Ó∫i pot dezvolta propriile afaceri — sunt doar c‚teva aspecte de normalitate balcanic„, dar de anormalitate european„, care s-au petrecut doar Ón ultima lun„ a acestui an.

Ei sunt cei care fie au fost sacrifica˛i, fie au fost pierdu˛i datorit„ l„comiei. Marii rechini, Ón schimb, stau, bineÓn˛eles, la discu˛ii profitabile ∫i elegante at‚t cu oamenii politici, c‚t ∫i cu cei care ar trebui s„-i ia la Óntreb„ri. Dar, Óntr-o societate Ón care banul ∫i

nonvaloarea predomin„ cu Ónver∫unare, nu mai mir„ pe nimeni micile coali˛ii care se Óncheag„ fie la restaurante luxoase, fie Ón vile impun„toare, Óntre corup˛i ∫i cei incoruptibili.

™i ne Óngrozim de pr„pastia care se casc„ Óntre aprecierile celor de la Bruxelles ∫i realitatea de pe teren. De fapt, Rom‚nia continu„ s„ se zbat„ Ón plasa intereselor ∫i a cumetriilor locale, a m‚inilor invizibile care se spal„ una pe alta ∫i am‚ndou„ spal„ fa˛a.

Nu mai mir„ pe nimeni c„, de∫i ultimul raport al Comisiei Europene a dat und„ verde ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„, dar a ∫i impus unele condi˛ii care trebuie Óndeplinite urgent p‚n„ la aderare, cele mai mari probleme ale ˛„rii noastre sunt Ón domeniul justi˛iei ∫i administra˛iei publice. ™i asta, pentru c„ cele dou„ segmente ale vie˛ii publice reprezint„ adev„rate surse de Ómbog„˛ire ∫i rela˛ii pentru cei care lucreaz„ acolo. Nu este doar problema noastr„, cu ea confrunt‚ndu-se ∫i ˛„rile mult mai civilizate ale Europei, dar la noi fenomenul a c„p„tat amploare. Cet„˛eanul de r‚nd vede, pe zi ce trece, c„ nu mai poate avea Óncredere Ón nicio autoritate, c„, de∫i promisiunile din 2004 au fost destule, realitatea r„m‚ne neschimbat„ ∫i dup„ 2 ani de democra˛ie portocalie.

Vrem s„ facem parte din marea familie european„, dar nu le prelu„m obiceiurile bune, ci le aducem pe ale noastre. ™i Ón nici un caz pe cele bune, c„ doar vrem s„ facem cadouri importante.

Œn aceste condi˛ii, automat, marea familie se asigur„ c„ am Ón˛eles ce ni se cere ∫i mai ales c„ putem face fa˛„ solicit„rilor. Oricum, Ón domeniul justi˛iei lucrurile au Ónceput s„ se mi∫te, dar destul de Óncet, ∫i asta pentru c„ tocmai cei care sunt Óndrept„˛i˛i s„ cure˛e sistemul sunt ∫i cei care fr‚neaz„ acest proces. Problema este c„ acest lucru poate lua amploarea unui r„zboi civil, care Ón niciun caz nu trebuie s„ fie purtat cu arme, ci prin mijloacele legale.

Acest r„zboi este purtat de fapt Óntre dou„ Rom‚nii: una care dore∫te reglement„ri ∫i comportamente europene, ∫i cealalt„ care dore∫te un capitalism de cumetrie. Un r„zboi nu numai Óntre oameni ∫i organiza˛ii sau Óntre genera˛ii, ci ∫i Óntre mentalit„˛i. Un r„zboi Ón care cinstea, onestitatea ∫i civiliza˛ia este dep„∫it„ cu mult de cei r„i ∫i bine organiza˛i.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Vasile Mocanu, Grupul parlamentar al P.S.D.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o îDumneavoastr„ ce-a˛i f„cut pentru Moldova?“

I-a fost dat unui moldovean s„ fie ales cel mai iubit dintre rom‚ni. ™tefan cel Mare a r„mas Ón con∫tiin˛a rom‚nilor drept unul dintre cei mai mari comandan˛i de o∫ti, un erou al dreptei credin˛e, un îatlet al lui Hristos“ — dup„ cum Ól numea Papa Sixtus al IV-lea, ∫i un ctitor al momentelor ecleziastice din nordul Moldovei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 Œn acela∫i clasament alc„tuit de Televiziunea public„, pe baza op˛iunilor exprimate de rom‚ni, un alt moldovean — Mihai Eminescu — a ocupat locul al treilea. Ce se mai poate spune despre poetul na˛ional, cel care ne-a Ónv„˛at s„ fim ve∫nici?

f n‚nd cont c„ domnitorul Carol I, ocup‚nd locul al doilea, de∫i a fost Óntr-adev„r un brav rom‚n, f„r„ a fi Óns„ de origine rom‚neasc„, cred c„ a˛i remarcat c„ Moldova i-a dat pe cei mai iubi˛i dintre rom‚ni. ™tefan cel Mare ∫i Mihai Eminescu sunt dou„ m„rci care ar face cinste oric„rei ˛„ri.

Dar dumneavoastr„ — ∫i m„ adresez, Ón acest moment, guvernan˛ilor — ce-a˛i f„cut pentru Moldova? De 16 ani situa˛ia economic„ ∫i social„ a acestei regiuni este critic„. Œn ultimii doi ani, problemele s-au Ónmul˛it, iar diferen˛ele dintre Moldova ∫i celelalte regiuni economice ale ˛„rii s-au accentuat.

A˛i spus c„ ave˛i solu˛ii, dar nu a˛i f„cut nimic!

f ne˛i minte c„ istoria nu iart„ niciodat„. Dar oare v„ pas„ dumneavoastr„ de istorie?!

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., dau cuv‚ntul domnului deputat Andrian Mihei. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Declara˛ia politic„ îArmata rom‚n„, mereu al„turi de poporul s„u“

Œnainte de a Óncepe declara˛ia politic„ pe care o sus˛in ast„zi, a∫ vrea s„ marchez un alt moment important care se s„rb„tore∫te ast„zi — Ziua Na˛iunilor Unite.

Din 1945, 24 Octombrie reprezint„ Ziua Na˛iunilor Unite, organism care a reprezentat ∫i reprezint„ expresia determin„rii ˛„rilor de a p„stra pacea ∫i securitatea interna˛ional„, de a preveni o nou„ conflagra˛ie mondial„, de a dezvolta bune rela˛ii Óntre state, de cooperare pentru solu˛ionarea problemelor sociale, economice, culturale ∫i umanitare cu care se confrunt„ omenirea, ∫i de a promova ∫i Óncuraja respectarea drepturilor omului ∫i a libert„˛ilor fundamentale pentru to˛i, f„r„ deosebire de ras„, sex, limb„ sau religie.

Din data de 14 decembrie 1955, adunarea general„ a decis primirea Rom‚niei Ón O.N.U., al„turi de alte 15 state.

Rom‚nia, fiind prezent„ Ón diferite structuri ale Organiza˛iei Na˛iunilor Unite, are posibilitatea de a participa la procesul decizional, cu influen˛e asupra situa˛iei interna˛ionale la nivel global ∫i Ón zonele din vecin„tate.

Participarea Rom‚niei la opera˛iunile O.N.U. de men˛inere a p„cii Ónc„ din anul 1991 a eviden˛iat eficien˛a Armatei Rom‚ne ∫i disponibilitatea politic„ a Rom‚niei de a se implica Ón activit„˛i militare multina˛ionale pentru men˛inerea p„cii ∫i stabilit„˛ii interna˛ionale.

Ajung, astfel, la declara˛ia politic„ de ast„zi, intitulat„ îArmata Rom‚n„, mereu al„turi de poporul s„u“.

25 octombrie constituie amintirea unei zile de Ómplinire na˛ional„ — 25 octombrie 1944 —, ziua c‚nd Armata

Rom‚n„ ∫i-a Óndeplinit menirea fireasc„, aceea de eliberare a ultimei brazde de p„m‚nt rom‚nesc de sub ocupa˛ia str„in„.

Devenit„ simbol al tuturor luptelor ∫i eroilor neamului rom‚nesc, data de 25 octombrie este Óntip„rit„ Ón sufletele rom‚nilor ca zi Ón care ˛ara Ó∫i s„rb„tore∫te Armata ∫i pe cei care au fost sau sunt Ón slujba ei. Faptele de vitejie ale solda˛ilor rom‚ni de-a lungul anilor ∫i Óntreaga istorie a Armatei Rom‚niei nu pot fi disociate de istoria poporului nostru, dat fiind faptul c„ numai cu sprijinul armatei au fost dep„∫ite momentele grele prin care a trecut poporul rom‚n pentru a-∫i p„stra fiin˛a na˛ional„ ∫i integritatea teritorial„.

Ziua Armatei Rom‚niei reprezint„, totodat„, un prilej cu care na˛iunea Ó∫i cinste∫te cet„˛enii care, printr-un act de voin˛„, con∫tiin˛„ ∫i devotament, au Ómbr„cat haina militar„ pentru a-∫i sluji astfel patria, precum ∫i o dat„ cu Ónc„rc„tur„ emo˛ional„, Ón care to˛i ne Óndrept„m, cu aleas„ cinstire, g‚ndurile c„tre cei care, de-a lungul sutelor de ani, au ap„rat idealurile na˛ionale.

Ast„zi, ca ∫i atunci, misiunea armatei este aceea∫i, ap„rarea independen˛ei, suveranit„˛ii, unit„˛ii ∫i democra˛iei constitu˛ionale ∫i integrit„˛ii teritoriale a Rom‚niei.

Prezen˛a militarilor rom‚ni Ón cadrul misiunilor interna˛ionale sub comanda O.N.U., O.S.C.E., N.A.T.O. ∫i U.E. este o dovad„ a faptului c„ ˛ara noastr„ este unul dintre furnizorii importan˛i de securitate din regiune, contribuind pe deplin la sprijinirea efortului comunit„˛ii interna˛ionale pentru instaurarea Ón lume a unui climat de lini∫te. Profesionalismul ∫i sacrificiul suprem ale militarilor no∫tri Ón teatrele de opera˛ii au demonstrat c„ armata noastr„ este un partener credibil ∫i activ, apreciat de militarii Alian˛ei Nord-Atlantice.

La Ónceputul lunii octombrie a avut loc ROMEX ’06, un exerci˛iu destinat test„rii capacit„˛ii opera˛ionale finale a unui batalion mecanizat Ónzestrat cu ma∫ini de lupt„ ale infanteriei.

Œn sprijinul ac˛iunilor ofensive ∫i defensive duse de batalionul mecanizat, la exerci˛iu au mai participat un batalion de artilerie ∫i elicoptere de atac ∫i sprijin la sol. Unit„˛ile implicate au stat numai Ón taberele organizate, chiar acolo, Ón teren, demonstr‚nd autonomie, batalioane Óntregi au locuit numai Ón corturi, s-au hr„nit Ón c‚mp ∫i au desf„∫urat sute de ore de antrenamente reale. Totul s-a executat numai dup„ proceduri N.A.T.O., ob˛in‚ndu-se rezultate deosebite, care dovedesc Ónc„ o dat„ nivelul superior de preg„tire a militarilor rom‚ni ∫i adaptabilitatea acestora la condi˛ii reale de lupt„, demonstr‚nd nivelul Ónalt de interoperabilitate cu standardele de performan˛„ N.A.T.O. ∫i, totodat„, nivelul de instruire ∫i coeziune necesar pentru participarea operativ„ a trupelor rom‚ne∫ti.

Ieri, au avut loc ultimele Óncorpor„ri, Óncheind astfel o lung„ perioad„ de timp Ón care stagiul militar era obligatoriu. Armata ˛„rii va avea numai voluntari, angaja˛i pe baz„ de contract, intr‚nd Óntr-o nou„ epoc„, unde va conta mai mult tehnica ∫i preg„tirea militarilor, ∫i nu num„rul acestora, toate acestea conduc‚nd spre profesionalizarea armatei rom‚ne.

Bugetul alocat Ministerului Ap„r„rii Ón 2007 reprezint„ 1,78% din P.I.B., Ón cadrul acestuia fiind finan˛ate o serie de angajamente rezultate din calitatea de membru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 N.A.T.O., precum ∫i de viitor membru al Uniunii Europene, printre care ∫i renun˛area la serviciul militar obligatoriu ∫i trecerea la serviciul militar pe baz„ de voluntariat, plata contribu˛iilor ∫i a cotiza˛iilor aferente particip„rii la organismele interna˛ionale, sus˛inerea personalului de reprezentare Ón structurile interna˛ionale ∫i participarea/sus˛inerea for˛elor Ón teatrele de opera˛ii.

™i s„ nu uit„m c„ Óntotdeauna, Ón momentele c‚nd calamit„˛ile naturale au lovit ˛ara, militarii armatei rom‚ne au fost mereu al„turi de cet„˛enii lovi˛i de soart„, iar ace∫tia au r„spl„tit mereu, cu Óncrederea lor, Ón sondajele din ultimii ani, Armata Rom‚n„.

Œn concluzie, stima˛i colegi, a∫ dori ca acum, Ómpreun„, s„ aducem un pios omagiu tuturor celor care ∫i-au jertfit via˛a Ón numele libert„˛ii ∫i democra˛iei ∫i pentru cei care, de-a lungul timpului, pe c‚mpurile de lupt„, prizonieri de r„zboi sau Ónchi∫i Ón Ónchisorile comuniste au suferit pentru ˛ar„. S„ nu-i uit„m nici pe veteranii de r„zboi, pu˛inii supravie˛uitori ai acelor vremuri, ∫i s„ Óncerc„m s„ le facem b„tr‚ne˛ile u∫oare, respect‚nd jertfa ∫i suferin˛ele Óndurate pentru ap„rarea integrit„˛ii ˛„rii noastre.

De asemenea, vreau ca, Ón acest moment de s„rb„toare, s„ adresez cele mai calde ur„ri de bine Óntregului personal militar ∫i civil al Armatei Rom‚ne, precum ∫i cadrelor militare Ón rezerv„ ∫i celor Ón retragere.

Angaja˛ilor activi le doresc s„ serveasc„ patria cu m‚ndrie, devotament ∫i satisfac˛ii pe m„sur„, iar militarilor pleca˛i peste hotare Ón misiuni interna˛ionale de pace le doresc s„ se Óntoarc„ s„n„to∫i la familiile lor ∫i s„ fie m‚ndri de misiunea lor!

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Adrian Moisoiu.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Declara˛ia mea de ast„zi este intitulat„ îDiscrimina˛i Ón propria ˛ar„“.

La o Óntrebare adresat„ domnului ministru al administra˛iei ∫i internelor Vasile Blaga, prin care solicitam informa˛ii referitoare la modul Ón care se organizeaz„ o serie de concursuri de ocupare a unor posturi de func˛ionar public Ón cadrul Consiliului Jude˛ean Harghita — de arhitect-∫ef, dar ∫i de zidar —, cu stabilirea pentru concuren˛„ a obliga˛iei de cunoa∫tere a limbii maghiare, precum ∫i a demersurilor necesare Ón vederea anul„rii concursurilor respective, am avut surpriza de a primi un r„spuns pe baza c„ruia am s„ fac c‚teva comentarii.

Œn primul r‚nd, mi s-a adus la cuno∫tin˛„ c„, îconform alin. (2) al art. 120 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, Ón unit„˛ile administrativ-teritoriale Ón care cet„˛enii apar˛in‚nd unei minorit„˛i na˛ionale au pondere semnificativ„ se asigur„ folosirea limbii minorit„˛ii na˛ionale respective Ón scris ∫i oral, Ón rela˛iile cu autorit„˛ile administra˛iei publice locale ∫i cu serviciile

publice deconcentrate, Ón condi˛iile prev„zute de legea organic„“.

Art. 17 din Legea administra˛iei publice locale nr. 215/2001, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, prevede faptul c„ îÓn unit„˛ile administrativ-teritoriale Ón care cet„˛enii apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale au o pondere de peste 20% din num„rul locuitorilor, autorit„˛ile administra˛iei publice locale, institu˛iile publice aflate Ón subordinea acestora, precum ∫i serviciile publice deconcentrate asigur„ folosirea, Ón raporturile cu ace∫tia, ∫i a limbii materne, Ón conformitate cu prevederile Constitu˛iei, ale prezentei legi ∫i ale tratatelor interna˛ionale la care Rom‚nia este parte“.

Art. 91 din Legea nr. 188/1999 privind statutul func˛ionarilor publici, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, dispune c„ îÓn unit„˛ile administrativ-teritoriale Ón care persoanele apar˛in„toare unei minorit„˛i na˛ionale de˛in o pondere de peste 20% unii func˛ionari publici din serviciile care au contacte directe cu cet„˛enii vor cunoa∫te ∫i limba minorit„˛ii na˛ionale respective“.

Œn consecin˛„, mi s-a comunicat c„ aprobarea de c„tre Agen˛ia Na˛ional„ a Func˛ionarilor Publici a condi˛iilor de participare la concursurile de ocupare de posturi de func˛ionari publici se datoreaz„ necesit„˛ii respect„rii drepturilor etnicilor maghiari din jude˛ul Harghita de a primi r„spuns Ón limba maghiar„ la cererile pe care le adreseaz„ autorit„˛ilor administra˛iei publice locale.

Ca atare, Ón temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, îorice persoan„ care se consider„ v„t„mat„ Óntr-un drept al s„u ori Óntr-un interes legitim de c„tre o autoritate public„, printr-un act administrativ sau prin nesolu˛ionarea Óntr-un termen legal a unei cereri, se poate adresa instan˛ei de contencios administrativ competente pentru anularea actului, recunoa∫terea dreptului pretins sau a interesului legitim ∫i repararea pagubei ce i-a fost cauzat„“.

Ce s„ spun? Ce leg„tur„ are cu limba maghiar„ meseria de zidar? Dup„ cum, ce r„spunsuri are de dat, Ón aceea∫i limb„, un arhitect-∫ef, care are un Óntreg serviciu Ón subordine?

Dar discriminarea care se face unui arhitect necunosc„tor al limbii maghiare de a se realiza, chiar ∫i Ón jude˛ul Harghita, apar˛in„tor Rom‚niei, nu conteaz„?

Cu un asemenea ministru al administra˛iei ∫i internelor, s„ ne mai mir„m c„ Markó Béla, Csapo Ioszef sau Tökés László incit„ la fel de fel de referendumuri pentru ob˛inerea autonomiei teritoriale, la constituirea fi„rii Secuilor?

Oare domnul Vasile Blaga a auzit de Constitu˛ia Rom‚niei care, la art. 13 scrie: îÓn Rom‚nia, limba oficial„ este limba rom‚n„“; c„ Ón art. 16 alin. (1) aceasta prevede: îcet„˛enii sunt egali Ón fa˛a legii ∫i a autorit„˛ilor publice, f„r„ privilegii ∫i f„r„ discriminare“, iar la alin. (3) — îfunc˛iile ∫i demnit„˛ile publice civile sau militare pot fi ocupate, Ón condi˛iile legii, de persoanele care au cet„˛enia rom‚n„ ∫i domiciliul Ón ˛ar„“; c„ art. 25 alin. (2) prevede: îfiec„rui cet„˛ean Ói este asigurat dreptul de a-∫i stabili domiciliul sau re∫edin˛a Ón orice localitate din ˛ar„“; c„, potrivit art. 128 alin. (2) ∫i alin. (3), îcet„˛enii rom‚ni apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale au dreptul s„ se exprime Ón limba matern„, inclusiv prin folosire de interpre˛i sau traduc„tori“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 Legea pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea ∫i sanc˛ionarea tuturor formelor de discriminare nr. 324/2006 la art. 2 alin. 1 define∫te: îpotrivit prezentei ordonan˛e, prin discriminare se Ón˛elege orice deosebire, excludere, restric˛ie sau preferin˛„ pe baz„ de ras„, na˛ionalitate, etnie, limb„, religie, categorie social„, sex, orientare sexual„, v‚rst„, handicap, boal„ cronic„ necontagioas„, infectare HIV, apartenen˛„ la o categorie defavorizat„, precum ∫i orice alt criteriu care are ca scop sau efect restr‚ngerea, Ónl„turarea, recunoa∫terea folosin˛ei sau execut„rii Ón condi˛ii de egalitate a drepturilor omului ∫i a libert„˛ilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege Ón domeniul politic, economic, social ∫i cultural sau Ón orice alt domeniu al vie˛ii publice“.

Este mai mult dec‚t clar, prin toate aceste aprob„ri date de c„tre Agen˛ia Na˛ional„ a Func˛ionarilor Publici, prin care se condi˛ioneaz„ participarea la concursul de ocupare de posturi de func˛ionari publici, rom‚nii sunt discrimina˛i Ón propria lor ˛ar„.

Oare mult mediatizata ˛ar„ de la care Ónv„˛„m, Ón principiu, democra˛ia, Statele Unite ale Americii, tot a∫a Ó∫i protejeaz„ cet„˛enii Ón fa˛a mexicanilor?

Apreciez aspectele ridicate ca fiind deosebit de importante, motiv pentru care, de la microfonul Camerei Deputa˛ilor, invit cet„˛enii Rom‚niei s„-∫i spun„ punctul de vedere. Le a∫tept p„rerea Ón scris, pe fax, la telefon 0265265701.

C‚t prive∫te ministrul ∫i secretarul s„u de stat, care i-a redactat r„spunsul la interpelare ∫i pe care Domnia Sa l-a semnat, conform unei vorbe ce se refer„ la semnarea documentelor f„r„ a le citi, îprecum primarul“, solicit s„ elibereze, Ón regim de urgen˛„, scaunele pe care, Ón mod nedemn, le ocup„.

Iar Partidul Democrat, Ón numele c„ruia ace∫tia ocup„ fotoliul de ministru, se dovede∫te, vorba lui Nicu˛„ T„nase: îPrea mic pentru un r„zboi at‚t de mare!“ V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Garda Dezideriu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Doamna pre∫edint„, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

De∫i exist„ oameni cinsti˛i Ón cadrul Poli˛iei rom‚ne, care doresc s„ lupte Ómpotriva corup˛iei, num„rul celor care colaboreaz„ cu mafia lemnului este deosebit de mare. M„ refer, Ón special, la acei oameni ai legii care, Ónainte de controale, dau telefoane celor controla˛i. Mai mult chiar, prin notele de control acoper„ ilegalit„˛ile celor care au prejudiciat ∫i prejudiciaz„, Ón continuare, fondul forestier na˛ional.

Aici m-a∫ referi la atitudinea unor poli˛i∫ti fa˛„ de declara˛ia mea politic„ din 19 septembrie 2006. Ei refuz„ s„ cerceteze ilegalit„˛ile prezentate de mine, afirm‚nd c„ nu ∫tiu cum s„ cerceteze abuzurile de serviciu ∫i infrac˛iunile domnului Ladislau Zerkula. Pentru a veni Ón ajutorul lor, a∫ recomanda locul ∫i institu˛ia unde exist„ dovezi clare privind ilegalit„˛ile inspectorului de paz„ de la Direc˛ia Silvic„ Harghita.

Valoarea imputa˛iilor pentru cantitatea de 259 metri cubi de material lemnos, Ón valoare de 79.433.000.663 lei, Ón cantonul fagului, lunar, conform actului de control nr. 244b, se afl„ Ón arhiva fostului Ocol Silvic Izvorul Mure∫ului.

Pentru a cunoa∫te instalarea nadelor sintetice fenomenale pentru distrugerea arboretului s„n„tos, pentru infestarea p„durilor ∫i, prin acest fapt, favorizarea unor firme, trebuie studiate carnetele de teren Óntocmite de domnul Zerkula, care ∫i Ón prezent se afl„ Ón arhiva fostului Ocol Silvic Izvorul Mure∫ului, care are termen de p„strare zece ani.

Pentru a veni Ón sprijinul cercet„rii, v„ propun s„ studia˛i registrele de partizi separat pentru Fondul Forestier Na˛ional de Stat, respectiv Fondul Forestier Na˛ional Privat. Pentru a studia documentele doveditoare ale cantit„˛ilor de mas„ lemnoas„ acordate de domnul colonel Ion Dobrescu, fostul ∫ef al îDoi ∫i un sfert“, v„ recomand s„ verifica˛i documentele de regim special privind valorificarea ∫i transportarea materialului lemnos, bon de v‚nzare, foaie de transport, facturi fiscale ∫i chitan˛ier. Aceste documente au termen de p„strare minimum 15 ani. Casa de vacan˛„ a domnului Petrus se afl„ Ón zona specificat„ din declara˛ia politic„.

Lipsa nejustificat„ a cantit„˛ii de material lemnos Ón volum de 600 metri cubi, la care am f„cut referire Ón declara˛ia mea politic„, Ón Cantonul nr. 3 Dealul Nou, din cadrul fostului Ocol Silvic de Stat Gheorgheni, care a avut ca scop salvarea fostului ∫ef de district Ince Jozsef, sunt urm„toarele: actul nr. 2406/17.10.2003, din cadrul fostului Ocol de Stat Gheorgheni, Ónregistrat ∫i la Direc˛ia Silvic„ Harghita sub nr. 7011/21.10.2003; actul de control 1559/06.08.2003 la Ocolul Silvic de Stat Gheorgheni; actul de control nr. 1141/13.06.2003 al Ocolului Silvic de Stat Gheorgheni.

Lipsa nejustificat„ a peste 800 de metri cubi de material lemnos precizat la Ocolul Silvic Tulghe∫, zona men˛ionat„ Ón unitatea amenajistic„, se poate verifica Ón registrul actelor de control din cadrul districtului gestionat de domnul Onu Mihai, iar titularii de cantoane Curc„ Gheorghe ∫i p„durarul Barb„, respectiv cele dou„ partizi cu nr. 146 ∫i 156 Ón acest canton, caz mu∫amalizat Ómpreun„ cu speciali∫tii Regiei Na˛ionale a P„durilor.

Iat„, stima˛i domni poli˛i∫ti, unde ar trebui s„ c„uta˛i infrac˛iunile prezentate de mine, dac„ a˛i dori s„ lucra˛i Ón mod cinstit. Œns„ aceast„ preocupare nu v„ caracterizeaz„.

Acestea sunt motivele pentru care nu va fi cercetat cazul prezentat de mine la data de 19 septembrie 2006. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale invit la microfon pe domnul deputat Aledin Amet.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edint„. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îO mai mare responsabilitate Ón abordarea unor probleme sensibile ale istoriei“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 Faptele istorice sunt consemnate Ón c„r˛ile de specialitate. Cele recente Ónc„ persist„ Ón memoria colectiv„. Evident, orice atentat la pacea lumii reprezint„ un fapt extrem de regretabil, nedorit. Fiecare na˛iune Ó∫i respect„ trecutul, iar dac„ aceast„ calitate este ∫i una reciproc„, beneficiile, Ón acest sens, sunt vizibile.

Istoria ne-a propus, de-a lungul timpului, numeroase st„ri conflictuale, unele ajung‚nd Ón stadiul controverselor speciali∫tilor. Œnc„ nu sunt clare concluziile ferme Ón ceea ce prive∫te anumite date ale trecutului.

Un astfel de exemplu Ól reprezint„ disputa dintre armeni ∫i turci, de la Ónceputul secolului al XX-lea, locuitori ai fostului Imperiu Otoman. Indiscutabil, neÓncrederea ∫i dramele au existat. Ele au fost Ónso˛ite de gesturi necugetate, din p„cate, inevitabile Ón perioadele de criz„.

Œn condi˛iile Ón care exist„ at‚tea semne de Óntrebare privitoare la aceast„ problem„, cea mai corect„ solu˛ie poate fi o analiz„ competent„ din partea unei comisii interna˛ionale. Din acest motiv, s„ demarezi un proiect de lege, cum s-a Ónt‚mplat Ón Parlamentul Fran˛ei, prin care s„ ceri condamn„ri morale, Ón condi˛iile necunoa∫terii tuturor faptelor istorice, sau s„ le abordezi Óntr-o manier„ mai pu˛in obiectiv„ Ónseamn„ un motiv Ón plus al continu„rii neÓn˛elegerilor.

Trebuie s„ existe o studiere complex„ a Óntregului caz, tocmai pentru a se aplana un diferend istoric. Numai astfel realitatea poate fi perceput„ la adev„rata ei dimensiune.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea deputa˛ilor f„r„ apartenen˛„ la grup parlamentar dau cuv‚ntul domnului deputat Petru Lificiu. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edint„. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea are ca scop prezentarea unor mari semne de Óntrebare cu privire la proiectul minier propus de îRo∫ia Montan„ Gold Corporation“, la care Guvernul trebuie s„ r„spund„ Ónainte de aprobarea acestui proiect.

Œn perioada 10—12 octombrie, membrii Parlamentului Rom‚niei din Camera Deputa˛ilor — Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic — s-au deplasat la Ro∫ia Montan„ pentru a analiza la fa˛a locului propunerea at‚t de controversat„ a proiectului de exploatare minier„.

Ca membru al acestei comisii, am participat la aceast„ vizit„ Ón teren, care m-a determinat s„ continuu s„ m„ opun vehement unui proiect care distruge o zon„ cu valoare natural„ ∫i cultural„ unic„ Ón Rom‚nia, l„s‚nd Ón loc imaginea unui dezastru ecologic f„r„ via˛„ ∫i speran˛„ pentru locuitorii din zon„.

Sunt profund Óngrijorat de lipsa de reac˛ie a Guvernului cu privire la acest proiect care are probleme grave privind protec˛ia mediului ∫i consecin˛e mai mult dec‚t serioase de ordin socioeconomic.

Raportul la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul minier de exploatare a aurului din Ro∫ia Montan„, prezentat de Compania îRo∫ia

Montan„ Gold Corporation“ a fost realizat superficial, cuantificarea impactului poten˛ial a fost minimizat„, planurile de management prezentat Ón scopul diminu„rii impactului sunt generale, dezbaterile publice au fost formale, beneficiile estimate pentru comunitatea local„ din Ro∫ia Montan„ sunt minime, nesigure ∫i discutabile.

Reprezentan˛ii Companiei îRo∫ia Montan„ Gold Corporation“ sunt Ón stare s„ fac„ orice pentru a-i convinge pe localnici ∫i autorit„˛i s„ accepte proiectul: au finan˛at posturile de televiziune s„ transmit„, Ón mod agresiv, clipuri favorabile proiectului; au pl„tit campanii ale organiza˛iilor nonguvernamentale pro-exploatare minier„ aurifer„; au realizat documentare ce se difuzeaz„ deja Ón Canada ∫i Statele Unite, Ón care popula˛ia din Ro∫ia Montan„ este comparat„ cu cea din zonele cele mai s„race din Africa; au atacat dur organiza˛iile nonguvernamentale care lupt„ pentru protejarea mediului.

Exploatarea, conceput„ pentru o perioad„ de timp de 14 ani, doar 14 ani, nu reprezint„ Ón niciun caz o solu˛ie de dezvoltare durabil„ ∫i nu rezolv„ problemele sociale ∫i economice ale zonei, proiectul nerespect‚nd legisla˛ia Ón vigoare la nivel na˛ional ∫i a Uniunii Europene.

Cele 350 de tone de aur ∫i 1.600 de tone de argint vor fi extrase din patru masivi munto∫i, respectiv C‚rnic, Cetate, Orlea ∫i Jig, care vor fi, practic, ra∫i de pe fa˛a p„m‚ntului, suprafa˛a direct„ de produc˛ie fiind de 1.258 de hectare. Pentru a procesa minereul extras, se prevede un consum mediu anual de 13 mii de tone de cianuri, corespunz„tor la 13 milioane de tone de minereu, c‚t este prezentat Ón studiul de proiect de impact, respectiv 1 kilogram de cianur„ la tona de minereu. Cele 13 mii de tone de cianur„ vor fi transportate cu containerele, pe ∫osea, adic„ peste 50 de tone de cianur„ pe zi transportat„ ∫i procesat„ Ón aceast„ zon„. Iazul de decantare nu va fi impermeabilizat. Œn Valea Cornei exist„ ape subterane ∫i ape de suprafa˛„, iar raportul la studiul de impact recunoa∫te c„ roca de baz„ este fisurat„.

Barajul preconizat, Ónalt de 185 de metri, construit din roc„ steril„, nu prezint„ garan˛ii Ón situa˛ii extreme, studiul de fezabilitate nu a evaluat riscurile legate de o alunecare de teren sau cutremur ∫i nici standardele pe care barajul trebuie s„ le respecte pentru a preÓnt‚mpina asemenea riscuri pentru zeci de ani sau sute de ani, dup„ terminarea celor 14 ani de extrac˛ie a aurului.

Defri∫„rile de p„dure pe o suprafa˛„ mai mare de 250 hectare din zon„, crearea a patru cariere deschise ∫i a unui iaz imens de decantare vor distruge iremediabil mediul timp de genera˛ii.

Concentra˛ia aurului va fi foarte apropiat„ de limita de rentabilitate, astfel Ónc‚t fezabilitatea opera˛iunii miniere va fi extrem de sensibil„ la pre˛ul volatil al aurului ∫i la cre∫terea costurilor investi˛iilor, aceasta mai ales pe fondul privatiz„rii Ón Rom‚nia a unor sectoare cum sunt cel al apei, electricit„˛ii, combustibililor etc., exist‚nd posibilitatea Óntreruperii Ón orice moment a activit„˛ii Companiei îRo∫ia Montan„ Gold Corporation“ Ónainte de termenul stabilit ∫i f„r„ Óndeplinirea obliga˛iilor asumate la final de proiect.

Constat c„ autorit„˛ile statului, responsabile Ón prezent pentru diferite domenii cum ar fi: administra˛ie public„, resurse minerale, mediu, cultur„, agricultur„, p„duri,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 dezvoltare rural„ ∫i protec˛ie social„, nu-∫i fac datoria. Doar un sumar al punctelor slabe ale Raportului de evaluare a impactului asupra mediului arat„ c‚t de precar este acest proiect, de∫i compania Ól laud„ ca pe cel mai minunat proiect care poate s„ existe Ón domeniul minier. O descriere despre cum va fi garantat„ conservarea habitatelor listate Ón anexele nr. 1 ∫i 2 ale Conven˛iei Europene de la Berna privind conservarea vie˛ii s„lbatice ∫i a habitatelor nu s-a f„cut. M„surile de conservare ∫i monitorizare sunt nesatisf„c„toare din punct de vedere tehnic. O evaluare a alternativelor din punct de vedere al impactului proiectului asupra ariilor protejate conform Legii nr. 5/2001, dou„ monumente: Piatra Despicat„ ∫i Piatra Corbului, Ón schimb, se men˛ioneaz„ c„ unul dintre aceste monumente naturale va fi distrus, iar cel„lalt va fi str„mutat, de∫i tehnic este imposibil de str„mutat un monument at‚t de complex, iar solu˛ia propus„ pentru aceste dou„ monumente Óncalc„ Legea nr. 5/2000.

Nu s-au g„sit solu˛ii pentru diminuarea impactului asupra ecosistemelor acvatice ∫i terestre Ón timpul construc˛iei, oper„rii, Ónchiderii ∫i Ón perioada de postÓnchidere a minei.

Nu s-a f„cut nicio descriere a impactului ∫i m„surilor de diminuare a impactului iazului de decantare asupra surselor de ap„ subteran„.

Nu s-a prezentat un calcul al garan˛iei financiare pentru operarea instala˛iei de management al sterilului din Valea Cornei, a∫a cum cer imperativ at‚t Hot„r‚rea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea de∫eurilor, c‚t ∫i Directiva european„ privind managementul de∫eurilor.

Nu s-a prezentat estimarea garan˛iilor ∫i surselor de risc definite, ca: dezastre naturale, ploi toren˛iale, alunec„ri de teren, afirm‚ndu-se c„ riscurile sunt mici. O evaluare a impactului fenomenului numit îploaie cu cianuri“, generat de evaporarea cianurii din iazul de decantare (a se vedea Ón planul de management al aerului din descrierea proiectului prezentat chiar de companie), acesta are un aspect semnificativ prin faptul c„ raportul situa˛iei de risc, spre exemplu dezvoltarea unor aerosoli toxici ∫i cianuri la suprafa˛a iazului, care se va produce permanent; o explica˛ie privind viabilitatea propunerii de proiect f„r„ construc˛ia unei halde de minereu s„rac; o descriere a impactului transfrontalier Ón cazul unui accident asupra unor arii naturale importante, cum ar fi Parcul Na˛ional Körös-Maros din Ungaria, situat de-a lungul V„ii Mure∫ului.

Care este importan˛a na˛ional„ a proiectului minier? Legea minelor nr. 85/2003 Ón art. 11 interzice expres efectuarea de opera˛ii miniere, deci exploatare ∫i explorare Ón zona Ro∫ia Montan„: îEfectuarea de activit„˛i miniere pe terenurile pe care sunt amplasate monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit, rezerva˛ii naturale, precum ∫i instituirea dreptului de servitute pentru activit„˛i miniere pe astfel de terenuri sunt strict interzise.“ Iar la art. 11 alin. 2 se adaug„ îExcep˛iile de la prevederile alin. 1 se stabilesc prin hot„r‚re a Guvernului, cu avizul autorit„˛ilor competente Ón domeniu ∫i cu stabilirea de desp„gubiri ∫i alte m„suri compensatorii.“

Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului, Ón anexa nr. 3 (anexa a fost redactat„ de c„tre Ministerul Culturii pe baza datelor din repertoriul arheologic),

protejeaz„: Centrul istoric, satul Ro∫ia Montan„, comuna Ro∫ia Montan„, jude˛ul Alba; Galeriile romane ale exploat„rilor miniere aurifere din satul Ro∫ia Montan„, comuna Ro∫ia Montan„, jude˛ul Alba; case — secolele al XVIII-lea — al XIX-lea, satul Ro∫ia Montan„, comuna Ro∫ia Montan„, jude˛ul Alba.

Care este hot„r‚rea de Guvern Ón baza c„reia îRo∫ia Montana Gold Corporation“ (R.M.G.C.) s„-∫i poat„ desf„∫ura activitatea Ón zona Ro∫ia Montan„?

Referitor la contractul de colaborare dintre prim„ria Ro∫ia Montan„ ∫i R.M.G.C., cum se explic„ obliga˛iile asumate de autorit„˛ile locale, Ón urma Óncheierii, la data de 22.06.2005, a contractului de colaborare privind dezvoltarea amplasamentului de str„mutare Noua Ro∫ie Montan„ cu S.C. îRo∫ia Montan„ Gold Corporation“ — S.A., prin articolul 4 punctul 8 din contract, Ón baza c„ruia comuna Ó∫i asum„ obliga˛ia de a emite autoriza˛ia de construire pentru bunurile publice, precum ∫i orice alte documenta˛ii necesare Ón leg„tur„ cu acestea, Ón termenele prev„zute de lege?

Cum se explic„ prevederea din art. 7 punctul 1 al aceluia∫i contract, Ón urma c„ruia, prin ob˛inerea autoriza˛iei de construire a bunurilor publice Ón favoarea R.M.G.C., Ónl„tur„ invocarea oric„rui drept al comunei Ón leg„tur„ cu aceste bunuri?

La momentul Óncheierii acestui contract a fost respectat„ procedura stabilit„ de Ordonan˛a nr. 16/24.01.2002 privind contractele de parteneriat public-privat, aprobat„ prin Legea nr. 470/9.07.2002?

Conform acestei proceduri, ini˛iativa unui parteneriat public-privat poate apar˛ine numai unei autorit„˛i publice care, dup„ publicarea Ón îMonitorul Oficial“ a inten˛iei sale de a dezvolta un anumit proiect, trebuie s„ organizeze o licita˛ie pentru selectarea partenerului privat. Œn cazul de fa˛„, cui i-a apar˛inut ini˛iativa?

A fost organizat„ o licita˛ie public„? Aceste dispozi˛ii nu au fost respectate ∫i nu s-a organizat licita˛ie public„.

Œn timpul vizitei din perioada 10—12 octombrie Ón zona de amplasare a proiectului, la Prim„ria din Abrud s-a precizat c„ R.M.G.C., pe baza unui Protocol Óncheiat cu Prim„ria, a pl„tit 500.000 dolari Ón schimbul eliber„rii unor autoriza˛ii. Dorim ca acel protocol s„ fie f„cut public.

Exist„ un real conflict de interese al consilierilor locali din prim„rii, f„r„ s„ se ia nicio m„sur„ Ón acest caz, astfel: ∫apte consilieri locali din mandatul 2000—2004 se aflau Ón conflict de interese ∫i 11 consilieri din mandatul actual sunt Ón conflict de interese, reprezenta˛i de fiice, fii, alte rude apropiate sau angaja˛i actuali sau fo∫ti ai R.M.G.C.

Articolele de lege relevante:

Art. 47 din Legea administra˛iei publice locale nr. 215/2001: îNu pot lua parte la deliberare ∫i la adoptarea hot„r‚rilor consilierul care fie personal, fie prin so˛, so˛ie, afini sau rude p‚n„ la gradul al patrulea inclusiv are un interes patrimonial Ón problema supus„ dezbaterilor consiliului local. Hot„r‚rile de consiliu local adoptate Ón situa˛iile de mai sus sunt nule de drept.“

Legea nr. 393/2004 privind Statutul ale∫ilor locali, art. 75: îAle∫ii locali au un interes personal Óntr-o anumit„ problem„ dac„ au posibilitatea s„ anticipeze c„ o decizie a autorit„˛ii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru:

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 a) so˛, so˛ie, rude sau afini p‚n„ la gradul al doilea inclusiv; b) orice persoan„ fizic„ sau juridic„ cu care au o rela˛ie de angajament, indiferent de natura acestuia; c) o societate comercial„ la care de˛in calitatea de asociat unic, func˛ia de administrator sau de la care ob˛in venituri; (...) e) orice persoan„ fizic„ sau juridic„, alta dec‚t autoritatea din care fac parte, care a f„cut o plat„ c„tre ace∫tia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora.“

Art. 77 — (1) îConsilierii jude˛eni ∫i consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea ∫i adoptarea de hot„r‚ri dac„ au un interes personal Ón problema supus„ dezbaterii.“

Œn acest caz, Óntrebam cum au putut consilierii, din 2001 ∫i p‚n„ Ón prezent, s„ voteze numeroase hot„r‚ri care au vizat: concesion„ri ∫i Ónchirieri de terenuri ∫i cl„diri din domeniul public pe seama R.M.G.C.; treceri din domeniul public Ón domeniul privat al Prim„riei; v‚nzarea terenurilor respective c„tre R.M.G.C.; modific„ri ale planurilor de urbanism ale comunei.

Referitor la desc„rc„rile de sarcin„ arheologic„ la Ro∫ia Montan„.

La Ro∫ia Montan„ se desf„∫oar„ Ónc„ din 2000 un program de cercetare arheologic„ îAlburnus Maior“, pe care R.M.G.C. este obligat„, conform Legii nr. 378/2001, s„ Ól finan˛eze. Conform aceleia∫i legi, art. 16 alin. c), este evident c„ desc„rcarea de sarcin„ arheologic„ nu se ob˛ine obligatoriu Ón virtutea finan˛„rii cercet„rilor, ci, Ón func˛ie de rezultatele cercet„rii, investitorul trebuind s„ aib„ Ón vedere ∫i modificarea proiectului ca urmare a rezultatelor deosebit de importante ob˛inute.

Œn urma cercet„rilor au fost descoperite: galerii romane ∫i dacice (Ón Masivul C‚rnic), necropole, temple romane, altare votive, _termae,_ instala˛ii romane de pompare a apei, un mausoleu datat din secolul II p.Ch. etc.

Cu toate acestea, pentru Ro∫ia Montan„ au fost eliberate de c„tre Ministerul Culturii ∫i Cultelor nu mai pu˛in de cinci certificate de desc„rcare de sarcin„ arheologic„ (acte administrative prin care se anuleaz„ statutul de protec˛ie anterior instituit asupra unui teren ∫i prin care acest teren se red„ circuitului normal), care acoper„ majoritatea suprafe˛elor vizate pentru exploatare de c„tre R.M.G.C.

Referitor la protec˛ia mediului, ce explica˛ii pot fi date fa˛„ de declara˛ia ministrului mediului ∫i apelor din Ungaria, domnul Miklos Persanyi, care solicita Guvernului s„ nu aprobe acest proiect?

Comentariile pe marginea Studiului de impact asupra mediului pentru Proiectul Ro∫ia Montan„, f„cute Ón baza Conven˛iei Espoo de c„tre Ministerul Mediului ∫i Apelor din Ungaria, cu sprijinul unor agen˛ii guvernamentale ∫i a unor organiza˛ii neguvernamentale, arat„ 122 de probleme foarte grave la care studiul nu r„spunde conform obliga˛iilor fa˛„ de Uniunea European„.

îPrezentarea studiului actual al mediului din zon„ ∫i evalu„rile geologice sunt incomplete ∫i nu s-a stabilit modul de depozitare a de∫eurilor nocive. Lipsesc evalu„rile privind restric˛iile cuprinse Ón Directiva-cadru — Ape a Uniunii Europene privind protec˛ia cursurilor de ap„.

Lipsesc garan˛iile financiare pentru remedierea situa˛iilor Ón caz de accident, precum ∫i fondurile necesare pentru Óntre˛inerea ∫i neutralizarea haldelor de steril dup„ Óncheierea exploat„rii.“

Foarte multe Óntreb„ri se pot pune cu privire la legalitatea licen˛elor de exploatare ob˛inute ini˛ial de Compania Na˛ional„ a Cuprului, Aurului ∫i Fierului îMinvest“ ∫i transferate c„tre R.M.G.C.

Condi˛iile licen˛ei ini˛iale s-au p„strat sau nu? Suprafa˛a de exploatare se pare c„ s-a schimbat conform datelor prezentate de R.M.G.C., dup„ cum urmeaz„: de la circa 1.200 hectare ini˛ial, la 2.200 hectare Ón 1999, la 4.282 hectare Ón 2001 ∫i mic∫orarea lui Ón 2004 la 2.388 hectare.

Œn ce m„sur„ sunt, atunci, respectate dispozi˛iile Legilor nr. 61/1999 ∫i nr. 85/2003, vechea ∫i noua Lege a minelor, care (Ón art. 11 alin. 2, prima, ∫i Ón art. 60 alin. 2, a doua) dispun c„ prevederile licen˛ei (Ón care intr„ ∫i perimetrul) r„m‚n valabile pe toat„ durata acesteia, Ón condi˛iile existente la data Óncheierii.

Œn aceste condi˛ii, Ón care multe semne de Óntrebare nu au primit r„spuns, consider c„ acordul de mediu nu trebuie s„ fie emis la propunerea Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor Ón niciun caz de Guvern, ci s„ reprezinte rezultatul dezbaterilor parlamentare.

Iat„, sunt multe semne de Óntrebare la acest proiect ∫i, Ón aceste condi˛ii, Óntreb„ri la care nu s-a r„spuns, consider c„ acordul de mediu pentru aceast„ exploata˛ie minier„ nu trebuie s„ fie emis Ón niciun caz de minister, pe c‚t posibil nici de Guvernul Rom‚niei, ci s„ reprezinte rezultatul dezbaterilor parlamentare, iar autoriza˛ia integrat„ de mediu s„ se dea prin lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator dau cuv‚ntul domnului deputat Eduard Hellvig.

Ave˛i cuv‚ntul, domnul deputat.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edint„.

Declara˛ia mea politic„ are Ón vedere îDescentralizarea — un pas obligatoriu spre o guvernare cu adev„rat democratic„ la nivel local“.

Œn condi˛iile apropiatei integr„ri a Rom‚niei Ón Uniunea European„, unul dintre subiectele intens dezb„tute pe parcursul ultimelor s„pt„m‚ni a fost cel al descentraliz„rii. Raportul Comisiei Europene din septembrie 2006 preciza c„ primii pa∫i Ón direc˛ia acestei descentraliz„ri au fost f„cu˛i. Œns„ procesul trebuie pus Ón practic„ ∫i, mai mult dec‚t at‚t, el trebuie s„ produc„ efecte reale Ón cel mai scurt timp posibil.

Descentralizarea este un proces complex ∫i extrem de important pentru Rom‚nia, fiindc„ vizeaz„ transferul puterii (politice, financiare ∫i administrative) dinspre autoritatea public„ central„ spre cea local„. Astfel, pe de o parte, autorit„˛ile publice locale ajung s„ capete nu numai o mai mare autoritate politic„, ci ∫i mai multe responsabilit„˛i administrative, iar, pe de alt„ parte, descentralizarea creeaz„ cadrul pentru participarea mai eficient„ a cet„˛enilor la treburile publice. Œns„ descentralizarea nu garanteaz„ nimic, ea doar se refer„ la ceva posibil.

Din acest motiv, trebuie s„ privim c‚t mai realist posibil situa˛ia Ón care se afl„, Ón acest moment, procesul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 de descentralizare Ón Rom‚nia: c‚t„ voin˛„ politic„ exist„ la nivel local Ón acest sens? Care este situa˛ia actual„ a descentraliz„rii la nivelul jude˛elor, comunelor ∫i ora∫elor? Exist„ finan˛„rile necesare pentru trecerea unor sectoare majore precum Ónv„˛„m‚ntul, s„n„tatea, ordinea public„, transporturile, cultura, sau asisten˛a social„ Ón gestiunea comunit„˛ilor locale? Care este capacitatea actual„ a autorit„˛ilor publice locale de a furniza servicii publice de calitate? Ce se face pentru cre∫terea eficacit„˛ii politice a cet„˛enilor Ón condi˛iile existen˛ei unui nivel ridicat de neÓncredere Ón autorit„˛ile publice centrale ∫i a unui ∫ir de nemul˛umiri fa˛„ de autorit„˛ile publice locale? Numirea, de c„tre primar, a conduc„torilor sectoarelor mai sus men˛ionate nu va fi, oare, Ón condi˛iile absen˛ei implic„rii reale a cet„˛enilor Ón treburile publice, tot consecin˛a unei decizii politice, a unor negocieri politice, dar nu la nivel central ci, de data aceasta, la nivel local? ™i, nu Ón ultimul r‚nd, repartizarea fondurilor destinate echilibr„rii bugetelor locale direct de c„tre direc˛iile jude˛ene ale finan˛elor publice reprezint„ Óntr-adev„r cea mai bun„ solu˛ie pentru procesul de descentralizare?

Prin Óntreb„rile pe care le-am ridicat nu am dorit dec‚t s„ accentuez faptul c„, Ón ceea ce prive∫te procesul de descentralizare din Rom‚nia, avem un trecut ∫i un prezent care pot influen˛a, cel pu˛in pe termen scurt, direc˛iile acestui proces. Este nevoie de mult„ voin˛„ ∫i responsabilitate din partea autorit„˛ilor publice locale, dar ∫i din cea a cet„˛enilor, pentru a dep„∫i aceste piedici. Mai mult dec‚t at‚t, este nevoie de toate acestea fiindc„, Ón politicile sectoriale, autorit„˛ile publice locale (primar, consiliu local, sau consiliu jude˛ean) sunt cele care trebuie s„ aib„ prioritate, ele cunosc‚nd cel mai bine nevoile comunit„˛ii respective.

Experien˛a democra˛iilor occidentale ne-a ar„tat c„ descentralizarea duce la construirea Óncrederii Óntre autorit„˛ile publice ∫i cet„˛eni, la Ómbun„t„˛irea procesului de luare a deciziei, la construirea consensului cu privire la probleme critice pentru comunitate, la reducerea corup˛iei sau la promovarea parteneriatelor Óntre autorit„˛ile publice locale, organiza˛iile societ„˛ii civile, patronate ∫i alte grupuri.

Œn consecin˛„, aceast„ experien˛„ ne-a demonstrat c„ descentralizarea este un proces care evolueaz„ Ón paralel cu cel al construirii unei guvern„ri democratice la nivel local. C‚nd vorbim despre guvernare democratic„ la nivel local ne referim la acea guvernare Ón care at‚t autorit„˛ile publice locale, c‚t ∫i comunit„˛ile pe care le guverneaz„ ajung s„ c‚∫tige autoritate, resurse ∫i abilit„˛i de a face alegeri care r„spund nevoilor lor reale. Este acea guvernare expresie a voin˛ei ∫i capacit„˛ii tuturor celor viza˛i de acest proces de descentralizare de a-∫i asuma responsabilitatea pentru comunitatea lor, de a participa la formularea agendei, de a participa la implementarea deciziilor ∫i de a monitoriza eficien˛a acestora.

O guvernare local„ cu adev„rat democratic„ trebuie s„ devin„ ∫i obiectivul procesului de descentralizare Ón Rom‚nia. Dac„ Ón procesul descentraliz„rii cet„˛enii ∫i liderii ale∫i c‚∫tig„ experien˛„ Ón practica democra˛iei, Ón cadrul creat de aceast„ guvernare la nivel local, cet„˛enii ∫i liderii lor fructific„ beneficiile produse de o guvernare f„cut„ Óntr-o manier„ participativ„, responsabil„ ∫i eficient„.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Œn continuare dau cuv‚ntul doamnei deputat Monalisa G„leteanu, Grupul parlamentar al P.S.D.

Ave˛i cuv‚ntul, doamna deputat.

V„ mul˛umesc foarte mult, doamna pre∫edint„. Bun„ diminea˛a, domnilor colegi!

Declara˛ia politic„ din aceast„ diminea˛„ se intituleaz„: îCosturile integr„rii europene“.

Œn ultima vreme, actuala putere a repetat necontenit cet„˛enilor, p‚n„ la satura˛ie, faptul c„ obiectivul na˛ional prioritar al Rom‚niei este reprezentat de integrarea Ón Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007.

Cert, Ón acest moment, este doar faptul c„ cet„˛eanul rom‚n este Ónc„ am„git de c„tre actualii guvernan˛i cu promisiuni de a tr„i mai bine dup„ ce vom face parte din Uniunea European„.

Realitatea mult mai crud„ este c„ integrarea european„ va intra cu brutalitate Ón via˛a fiec„rui rom‚n, a c„rui situa˛ie material„ se va Ónr„ut„˛i Ón mod evident, av‚nd Ón vedere c„ va fi nevoit s„ cumpere la pre˛uri aliniate celor din U.E. ∫i s„ aib„ salariu ca Ón Rom‚nia.

Cum ar putea oare un cet„˛ean al Rom‚niei s„ tr„iasc„ la nivel european Ón condi˛iile Ón care salariul minim pe economie este mai mic dec‚t Óntre˛inerea la bloc?

Sau cum se vor putea descurca ˛„ranii no∫tri dac„ nu-∫i vor mai putea sacrifica animalele dec‚t prin gazare sau alte forme de eutanasiere, Ón loc de ritualul tradi˛ional rom‚nesc de mii de ani, dac„ nu vor mai putea face ˛uic„ Ón gospod„riile lor sau vinde br‚nza produs„ la st‚n„?

Despre oportunit„˛ile de munc„ Ón alte ˛„ri membre ale uniunii nu se poate vorbi dec‚t Ón cazul persoanelor foarte bine preg„tite din punct de vedere profesional, competente ∫i care se aliniaz„ normelor ∫i exigen˛elor impuse de Uniunea European„.

A∫adar, costurile integr„rii ∫i ce procent din aceste costuri va trebui suportat de popula˛ie nu au fost explicate nici p‚n„ acum rom‚nilor.

Œn continuare, pentru ace∫tia, aderarea la U.E. ∫i consecin˛ele sale iminente reprezint„ un vis aduc„tor mai degrab„ de bucurii dec‚t de necazuri, Ón timp ce realitatea contureaz„ un nivel de trai mai sc„zut ∫i costuri ale vie˛ii foarte greu de suportat pentru rom‚nul obi∫nuit. Mai mult dec‚t at‚t, Guvernul Rom‚niei a cheltuit f„r„ folos miliarde de lei sub pretextul de a informa popula˛ia cu privire la avantajele integr„rii, plas‚nd Ón locuri f„r„ vizibilitate panouri publicitare ∫i afi∫e. Œn viteza ma∫inii, din Óntregul con˛inut al mesajelor guvernamentale pl„tite cu bani de la buget se poate citi doar îRom‚nia Ón U.E.“, Ón timp ce panourile pentru pietoni sunt montate Ón a∫a fel Ónc‚t s„ nu se observe: fie Óntre copaci, fie acoperite cu re˛eaua electric„.

Aceast„ îlini∫te tulbur„toare“ care b‚ntuie cet„˛enii Rom‚niei c‚nd vine vorba de costuri ∫i consecin˛e nefavorabile ale integr„rii este pe c‚t de am„gitoare, pe at‚t de periculoas„.

Ar trebui ca partidele aflate acum la guvernare, P.D., P.N.L., P.C. ∫i U.D.M.R., s„ fie con∫tiente c„ o informare

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 par˛ial„ sau chiar o dezinformare cu privire la acest proces va avea un impact negativ Ón r‚ndul cet„˛enilor, put‚ndu-se ajunge chiar la nemul˛umiri manifestate public, cu at‚t mai mult cu c‚t, spre deosebire de cet„˛enii maghiari care imediat dup„ integrarea Ón U.E. veneau s„-∫i fac„ pia˛a la Oradea sau Timi∫oara, este greu de presupus c„ rom‚nii ar putea lua drumul pribegiei pentru p‚ine ∫i ro∫ii tocmai la Chi∫in„u!

Œn acest context al t„cerii se va produce peste doar c‚teva luni aderarea la Uniunea European„, c„ci despre integrare vom putea vorbi de-abia peste vreo 20 de ani. Preg„ti˛i sau nu, cet„˛enii rom‚ni vor tr„i la nivel îeuropean“, dezinforma˛i ∫i am„gi˛i de actuala putere Ón continuare ∫i poate f„r„ speran˛a unui trai decent. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamna deputat.

Dau cuv‚ntul Ón continuare domnului deputat Grigore Cr„ciunescu, Grupul parlamentar al P.N.L. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edint„ de ∫edin˛„. Doamna pre∫edint„,

Stima˛i colegi,

Titlul declara˛iei mele politice de ast„zi este îB„sescu ∫i regulile jocului“.

Am c‚∫tigat alegerile sub semnul Alian˛ei D.A., iar faptul c„ P.N.L.-ul este la guvernare sau c„ Traian B„sescu este pre∫edintele Rom‚niei este meritul acestei construc˛ii. Nu trebuie s„ uit„m c„ Ómpreun„ am format o echip„, care trebuie s„ existe Ón primul r‚nd din respect pentru cei care ne-au votat.

La Ónceputul mandatului, Traian B„sescu a declarat c„ dore∫te s„ fie un îpre∫edinte-juc„tor“. Mai Ónt‚i a jucat cu P.C. — atunci c‚nd a avut nevoie de ei, la momentul zero — formarea coali˛iei de guvernare, numindu-i apoi îsolu˛ia imoral„“. Urm„toarea ˛int„ a fost P.N.L.-ul, ac˛ion‚nd asupra acestuia Óntr-un stil propriu, f„r„ s„ ˛in„ cont de faptul c„ orice joc are ni∫te reguli, scrise sau aprobate tacit, ∫i c„ legea fairplay-ului impune o minim„ respectare a acestora.

Surprinz„tor este faptul c„, Ón ace∫ti doi ani, pre∫edintele nu a spus niciun cuv‚nt r„u despre P.S.D., inamicul principal din perioada campaniei electorale, nimic despre P.R.M., nimic despre U.D.M.R. Mai grav este c„, dup„ declara˛ia f„cut„ de U.D.M.R. privind autonomia teritorial„ a f nutului Secuiesc, pre∫edintele nu a avut o atitudine tran∫ant„. Aparent, domnul pre∫edinte Traian B„sescu nu mai reprezint„ P.D.-ul, dar, de acolo, din Palatul Cotroceni, continu„ s„ trag„ sforile asemenea unui p„pu∫ar.

Suspendarea din func˛ie a ministrului ap„r„rii f„r„ o motiva˛ie sus˛inut„ — parchetul militar d‚nd NUP Ón acest caz —, minimalizarea eforturilor Guvernului T„riceanu privind integrarea culmin‚nd cu afirma˛ia c„ este îo integrare mediocr„“, de∫i Comisia U.E. a catalogat ca pozitive realiz„rile Rom‚niei, ∫i nominalizarea la ∫efia S.R.I. a unui membru P.S.D. arat„ c„ pre∫edintele Traian B„sescu are inten˛ii nedeclarate.

Nimeni nu contest„ dreptul ∫efului statului de a nominaliza ∫efii serviciilor S.R.I. ∫i S.I.E., dar a face

acest lucru f„r„ o consultare prealabil„ cu primul-ministru ∫i cu ∫efii celorlalte partide din coali˛ie este, din punctul meu de vedere, o gre∫eal„ care nu poate fi acceptat„ la un ∫ef de stat care a ajuns Ón func˛ie prin sus˛inerea a dou„ partide care formeaz„ o alian˛„. Neconsult‚ndu-se nici cu P.D.-ul, partid care, Ón ochii cet„˛enilor, este sinonim cu persoana lui Traian B„sescu, este clar c„ pre∫edintele nu ˛ine cont de nimeni. Œns„ mai greu de Ón˛eles este consultarea cu liderul P.S.D. Mircea Geoan„. Prin aceast„ mi∫care, P.S.D.-ul devine un fel de partener la actuala guvernare. Un om din P.S.D. va informa, va influen˛a deciziile ∫efului statului ∫i ale primului-ministru, Ón condi˛iile Ón care informa˛iile de calitate sunt vitale pentru o na˛iune.

™i mai este Ónc„ un lucru pe care a∫ dori s„-l subliniez. Alian˛a D.A. a promis, Ón campania electoral„, c„ va fi respectat„ libertatea presei. Libertatea nu Ónseamn„ Óns„ numai transparen˛„, ci ∫i respect. Termenul de îg„ozar“ reprezint„ o jignire, indiferent de contextul Ón care a fost folosit. Acest termen a completat parc„ celelalte situa˛ii Ón care presa a fost pus„ la zid de c„tre pre∫edinte, c‚nd de fapt aceasta nu vrea dec‚t s„ fie bine informat„. ™i tot cu aceast„ ocazie s-a completat seria de expresii memorabile adresate presei, de genul îB„, animalule!“ etc.

Œn concluzie, vreau s„ v„ amintesc o declara˛ie a domnului B„sescu: îActualul Guvern este cel mai bun pe care l-a avut Rom‚nia dup„ 1990“. Avea dreptate. Iar dac„ ar da dovad„ de corectitudine ar putea s„ repete mai des acest lucru. Œn ciuda celor care c‚rcotesc, to˛i indicatorii economici indic„ o cre∫tere s„n„toas„ a economiei. Modul Ón care a fost construit acest buget ˛ine cont de realit„˛ile economice ale Rom‚niei de azi ∫i s-a bazat pe o cre∫tere economic„ de 6,4% ∫i o rat„ a infla˛iei de 4,5% pe Óntreaga durat„ a anului 2006. Se are Ón vedere, de asemenea, cre∫terea num„rului de salaria˛i cu 1,8% fa˛„ de 2006 ∫i cre∫terea salariului mediu brut cu 12,4%. Bugetul conceput pentru anul viitor este un buget pentru cet„˛eanul rom‚n, viitor cet„˛ean european Óncep‚nd de la 1 ianuarie 2007.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul deputat Petru Movil„.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edint„. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea se refer„ la existen˛a Universit„˛ii îAlexandru Ioan Cuza“ din Ia∫i.

Aproape un veac ∫i jum„tate! Aceasta este v‚rsta pe care, peste dou„ zile, o s„rb„tore∫te Universitatea ie∫ean„ îAlexandru Ioan Cuza“. Niciuna dintre institu˛iile noastre moderne nu este at‚t de mult legat„ de istoria poporului ∫i de destinele ob∫tii rom‚ne∫ti cum este universitatea. ™i mai cu seam„ cea din Ia∫i, Universitatea îAlexandru Ioan Cuza“, care, chiar de la Óntemeierea ei, a sim˛it nevoia de a se Óncadra Ón istorie. Anul 1860 nu este un Ónceput pentru aceast„ prestigioas„ institu˛ie de Ónv„˛„m‚nt superior. R„d„cinile merg cu mult Ón istorie,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 p‚n„ spre secolul al XVII-lea, secolul de aur al culturii rom‚ne∫ti. ™i mi-a∫ permite s„ punctez c‚teva date importante despre acest l„ca∫ al culturii rom‚ne∫ti.

Academia Domneasc„ de la Ia∫i (1642) ∫i cea de la Bucure∫ti (1665), principalele focare de cultur„ Ón aria dominat„ de Islam, dup„ c„derea Bizan˛ului, au venit ca o recunoa∫tere a meritelor celor dou„ ora∫e Ón propov„duirea culturii ∫i pot fi situate al„turi de academii similare din Europa.

Œn 1714, Academia Domneasc„ de la Ia∫i este reorganizat„, limba rom‚n„ f„c‚ndu-∫i tot mai mult sim˛it„ prezen˛a, Ón detrimentul celei grece∫ti.

Œn 1766 prime∫te o alt„ denumire: Academia Œnv„˛„turilor ∫i Epistimurilor. Titulatura pe care Ónaltul forum o prime∫te Ón 1812 — Academia de Filologie ∫i ™tiin˛„ — exprim„ limpede noua viziune, extins„, asupra ∫tiin˛elor umaniste. C„derea regimului fanariot nu a prins Ia∫iul pe picior gre∫it. Œn 1834 este Ónfiin˛at„ Academia Mih„ilean„, verig„ de leg„tur„ Óntre Academia Domneasc„ ∫i Universitate.

Œn 26 octombrie al anului de gra˛ie 1860, Universitatea ie∫ean„ ∫i-a deschis pentru prima dat„ por˛ile. Œn anii ce au urmat, a schimbat istoria ˛„rii. Grigore Cob„lcescu, Petru Poni, Alexandru Philippide, A. D. Xenopol, Dragomir Hurmuzescu, Al. Miller, O. Mayer, Ch. Br„tianu, Gr. T. Popa sunt doar c‚teva nume ale personalit„˛ilor formate la Universitatea ie∫ean„, f„uritori la r‚ndul lor de ∫coli ∫tiin˛ifice de prestigiu. îLa rom‚ni, ∫coala n-a fost niciodat„ o simpl„ ∫coal„; ea a fost deopotriv„ pornirea c„tre cultura izvor‚t„ din realit„˛i sociale ∫i spirituale autentice, un act de afirmare na˛ional„, un mijloc activ de lupt„ pentru ap„rarea identit„˛ii na˛ionale, de legitimare a drepturilor noastre de libertate, dreptate social„ ∫i demnitate na˛ional„“, spunea marele g‚nditor Noica. Iar Universitatea îAlexandru Ioan Cuza“ ∫i-a dovedit din plin aceste caractere. îA stinge f„clia Ia∫iului Ónseamn„ a stinge via˛a rom‚neasc„ din aproape jum„tate de ˛ar„, ce se arunc„ prad„ Óntunericului“, sunt vorbele lui Xenopol. F„clia Ia∫iului nu se va fi stins niciodat„ ∫i nu se va stinge.

La ceas aniversar nu pot dec‚t s„ adresez mul˛umirile mele faptului c„ Universitatea ie∫ean„ exist„ ∫i celor care vegheaz„ la existen˛a ei Ón continuare.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Costache Mircea.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Œn aceste zile capul de afi∫ al ∫tirilor este ˛inut de proiectul Legii pentru Ónfiin˛area Agen˛iei Na˛ionale de Integritate. Pentru c„ se va vorbi imediat Óndelung despre acest lucru, eu o s„-mi spun acum c‚teva puncte de vedere.

Œn primul r‚nd, al cui copil este A.N.I.? Al unor O.N.G.-uri numite societate civil„, reprezentante ale intereselor str„ine la Bucure∫ti? Pentru a vedea dac„ este adev„rat, cere˛i lista ligilor asocia˛iilor societ„˛ilor a∫a-zis academice, a funda˛iilor viclean intitulate

îComunitas“ sau altfel ∫i observa˛i ce sume uria∫e li se aloc„ Ón actualul proiect de buget ∫i ve˛i Ón˛elege c‚rd„∫ia devalizatorilor interni ∫i externi ai economiei rom‚ne∫ti. Printre O.N.G.-urile finan˛ate de la gura rom‚nilor nu ve˛i g„si îVatra rom‚neasc„“ ∫i nici ansamblurile folclorice desfiin˛ate din lips„ de fonduri, fiindc„ toate guvern„rile postdecembriste au fost profund antina˛ionale.

™i atunci, de ce este Agen˛ia de Integritate na˛ional„? ™i despre ce fel de integritate poate fi vorba Óntr-o g„selni˛„ a interna˛ionali∫tilor f„r„ mam„, f„r„ ˛ar„ ∫i f„r„ Dumnezeu?!

Prin urmare, semnalul care se d„ rom‚nilor s„r„ci˛i, umili˛i, fura˛i, Ónstr„ina˛i, dezr„d„cina˛i care mai sper„ Ón izb‚nda adev„rului ∫i a drept„˛ii cu care au fost min˛i˛i este acesta: prin Ónfiin˛area A.N.I., gata, nu mai spera˛i degeaba c„ va r„spunde cineva de jaful colosal care s-a petrecut dup„ 1990 Ón Rom‚nia, nu mai a∫tepta˛i s„ func˛ioneze justi˛ia, nu mai a∫tepta˛i ˛epe la Guvern ∫i nici mini∫tri Ómpu∫ca˛i de m‚na lui de c„tre pre∫edinte, nici dosare, nici procese, nici confiscarea averilor ilicite, gata, cine a furat ∫i s-a Ómbog„˛it bogat r„m‚ne!

A.N.I. a fost conceput„ pentru a se substitui justi˛iei. Pentru a da certificate de bun„ purtare ho˛ilor, certific‚ndu-le, precum C.N.S.A.S.-ul, c„ nu au colaborat la jefuirea avu˛iei na˛ionale.

Pentru a trage cortina peste cele dou„ decenii ale economiei de jungl„, A.N.I. a fost conceput„ s„ se ocupe de mine ∫i de al˛ii ca mine, ∫i nu de finan˛atorii mafiei politice, de alde V‚ntu, Patriciu ∫i compania.

Pentru noi, cei de la P.R.M., toate prafurile astea nu fac doi bani g„uri˛i. P‚n„ nu ve˛i da ˛ara pe m‚na patrio˛ilor, dreptate pentru rom‚ni nu se va face!

Lupta pentru dreptate na˛ional„ ∫i social„ continu„. Se apropie timpul c‚nd poporul nu va mai putea fi min˛it ∫i momit cu elemente de butaforie din teatrul ipocriziei ∫i din circul iluziei. Nu-i nimic, fra˛i rom‚ni, suntem aici, am rezistat pe baricade, nu ne-am Ónh„itat cu escrocii ∫i p‚n„ la urm„ Ómpreun„ vom birui, iar noul minister al controlului, cu cei 200 de salaria˛i Ón solda mafiei politice de la guvernare, A.N.I., o s„ fac„, a∫a cum am mai spus, nani, pentru c„ noi o vom trimite la culcare ∫i vom face s„ func˛ioneze adev„rata justi˛ie, care acum e ˛inut„ la cherem.

Sus inima, rom‚ni, mai sunt pe aici ∫i oameni drep˛i ∫i buni! V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea deputa˛ilor f„r„ apartenen˛„ la un grup parlamentar, domnul deputat Mircia Giurgiu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Titlul declara˛iei mele politice de ast„zi este îProgresul tehnologic — atentat la s„n„tatea noastr„“.

Marile companii de telefonie mobil„, dar ∫i serviciile rom‚ne∫ti, folosesc antene GSM de mari dimensiuni, instalate pe cele mai Ónalte cl„diri. Mul˛i cet„˛eni s-au

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 declarat deranja˛i nu numai de zgomotul produs de aparatura de transformare a curentului ∫i de disconfortul produs de ventilatoarele de r„cire ale sta˛iilor de baz„ GSM, dar ∫i de faptul c„ aceste antene produc radia˛ii.

Reprezentan˛ii companiilor de telefonie mobil„ sus˛in c„ aparatura utilizat„ este proiectat„ pentru a opera Ón condi˛ii de siguran˛„.

Standardele de siguran˛„ sunt garantate ∫i de produc„torii de echipamente ∫i terminale, Ón conformitate cu normele de expunere la c‚mpurile de radiofrecven˛„ stabilite de organismele na˛ionale ∫i interna˛ionale.

Acest lucru nu poate fi contestat, dar nu se explic„ de ce angaja˛ii companiilor de telefonie mobil„ beneficiaz„ de a∫a-zisul îspor de anten„“. De altfel, aceste sporuri au fost ob˛inute Ón urma unor m„sur„tori care au stabilit, cel mai probabil, c„ nivelul este peste limitele normale, fapt ce a impus de la sine acordarea unor beneficii financiare ∫i zile suplimentare la concediul de odihn„ pentru angaja˛ii acestor societ„˛i.

Speciali∫tii epidemiologi sus˛in c„ efectele radia˛iilor sunt: oboseala, tulbur„rile de somn, ame˛eli ori dureri de cap. Alte riscuri pentru s„n„tate ar fi modific„ri ale activit„˛ii creierului sau apari˛ia unor tumori.

Nimeni nu poate opri progresul tehnologic, dar asta nu Ónseamn„ c„ s„n„tatea oamenilor trebuie prejudiciat„.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dau cuv‚ntul, Ón continuare, domnului deputat Dumitru Bentu, Grupul parlamentar al P.S.D.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Am intitulat declara˛ia politic„ de ast„zi îAudi“.

Afl„m, f„r„ nici un fel de surprindere, c„ valurile reformei Ón s„n„tate, proiectate ∫i transpuse Ón practic„ de ministrul Nicol„escu (era s„ blasfemiez spun‚nd: Ón via˛„) au inundat toate componentele sistemului, inclusiv garajul ministerial. Acolo, b„tr‚nele îLeganza“ ∫i îNubira“ vor fi date ∫i ele la... reform„.

Pentru secretarii de stat (degeaba!) vor fi achizi˛ionate autoturisme mai îmodeste“ — doar Volkswagen Passat. Pentru demnitarul de rang superior, un superb îAudi“, care s„ nu-l mai lase Ón drum atunci c‚nd s-o Ónt‚mpla s„ fie Ómpreun„ cu o alt„ îministr„“ a s„n„t„˛ii, din cine ∫tie ce ˛ar„.

Chiar dac„ pe site-ul institu˛iei licita˛ia nu este afi∫at„ (Sl„vit fie numele t„u, transparen˛„!) suma alocat„ pentru respectivele achizi˛ii este de 5,2 miliarde lei, fie ei ∫i vechi. Parafraz‚nd, am putea afirma c„ îreforma sub˛ire cu cheltuial„ se ˛ine“!

Doar intr„m Ón Uniunea European„, ∫i dac„ pentru unii aceasta este un restaurant, pentru domnul Nicol„escu este o limuzin„.

Ce importan˛„ mai are faptul c„ unele spitale au r„mas f„r„ paturi, c„ nu mai au bani nici pentru banala aspirin„, c„ asistentele medicale iau Ón calcul o nou„ grev„, c„ b„tr‚nii reiau calvarul re˛etelor compensate ∫i gratuite la fiecare Ónceput de lun„.

Poate pentru ace∫tia din urm„ a a∫ternut pe h‚rtie poetul celebrele versuri îA venit toamna... Acoper„-mi

inima cu ceva“. Peste frigul anotimpului ∫i al v‚rstei cade frigul indiferen˛ei!

Ecoul durerilor Ón„bu∫ite se pierde ∫i el sub faldurile a∫a-zisei reforme.

Se... îAudi“, domnule ministru? V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Traian Dobre.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

S„rut m‚na, doamn„ pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi am intitulat-o îVai de noi!“.

De cur‚nd a avut loc reuniunea parlamentar„ comun„ a Parlamentului European ∫i parlamentelor na˛ionale, intitulat„: îEvolu˛ia spa˛iului de libertate, securitate ∫i justi˛ie de la Tampere la Haga — progrese ∫i deficien˛e“.

La aceast„ tem„, dup„ cum spuneam, a participat Parlamentul European, Ómpreun„ cu parlamentele na˛ionale ale statelor membre ale Uniunii Europene ∫i candidate, av‚nd ca tem„ principal„ evaluarea implement„rii Programului Haga, precum ∫i identificarea dificult„˛ilor ∫i c„ile de solu˛ionare a acestora.

La reuniune au participat reprezentan˛i ai Parlamentului European, precum ∫i delega˛iile parlamentelor statelor membre ale Uniunii Europene ∫i ale celor aderate ∫i candidate.

Reuniunea a fost structurat„ pe 6 sec˛iuni de lucru, prezentate prin rota˛ie de domnul Cavada, pre∫edintele Comisiei de libert„˛i civile, justi˛ie ∫i afaceri interne a Parlamentului European, ∫i de cei din Finlanda, pentru c„ ne afl„m pe Pre∫edin˛ia finlandez„.

La lucr„ri a participat ∫i Franco Frattini, vicepre∫edinte al Comisiei europene, comisar pentru libertate, justi˛ie ∫i securitate, ministrul de interne al Finlandei, ministrul justi˛iei ∫i foarte multe personalit„˛i.

Cu privire la temele reuniunii, abordate Ón cadrul celor 6 sesiuni de lucru, au fost conturate urm„toarele aspecte principale: protec˛ia datelor personale, viitorul Europei, managementul integrat al frontierei, problema migra˛iilor legale ∫i ilegale, stadiul cooper„rii judiciare Ón Europa, lupta Ómpotriva terorismului.

V-am spus doar c‚teva date pentru a v„ trezi interesul.

De fapt, de ce am luat cuv‚ntul? ™edin˛a a fost comun„ cu Parlamentul European, a avut loc la hemiciclu ∫i am avut ∫i eu curiozitatea s„-mi v„d colegii. Vreau s„ v„ m„rturisesc, cu toat„ durerea din suflet, c„ am putut s„-i Ónt‚lnesc la cantina Parlamentului, care este mult mai bine dotat„ ca a noastr„ ∫i cu pre˛uri mult mai mici, am reu∫it s„-i v„d, nu folosesc niciun compliment, seara la recep˛ie, am reu∫it s„-i v„d pe strad„ la cump„r„turi, am reu∫it s„-i v„d la spectacol.

A∫ spune, vai de noi, pentru c„ at‚ta timp c‚t nu introducem votul uninominal ∫i at‚ta timp c‚t de cele mai multe ori ∫i parlamentari din Parlamentul Rom‚niei ∫i mai ales europarlamentari fac parte din anumite anturaje politice, o anumit„ oligarhie politic„, lucrurile vor continua.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 ™i vor continua p‚n„ la introducerea votului uninominal, astfel Ónc‚t s„ existe o responsabilitate a celor ale∫i, Ón fa˛a celor care i-au ales. Excep˛ie de la tot ce v-am spus eu au f„cut-o doi colegi care apar˛in unei anumite minorit„˛i na˛ionale, care au f„cut un lobby deosebit de puternic, dar, probabil, nu pentru Rom‚nia.

Vai de noi!

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Ioan Munteanu, Grupul parlamentar al P.D.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edint„. Stima˛i colegi,

Declara˛ie politic„ intitulat„ îAgricultura nu reprezint„ o prioritate pentru Guvernul T„riceanu“

De∫i Ón procesul de aderare a Rom‚niei la structurile europene agricultura are o pondere de peste 60% din integrare, preocuparea actualilor guvernan˛i pentru dezvoltarea acestui sector este redus„ ∫i superficial„. Echipa din Ministerul Agriculturii se mul˛ume∫te s„ constate c„ exist„ doar 4 stegule˛e galbene, care se vor Ónverzi, cu siguran˛„, Ón cele dou„ luni care ne despart de 1 ianuarie 2007. Dar pe ce temei ∫i cu ce m„suri speciale se va realiza îÓnverzirea“ nimeni nu spune nimic.

Speciali∫tii lui Flutur nu fac nicio referire la neutralizarea de∫eurilor de origine animal„, nici la restric˛iile ce ar putea fi aplicate legate de pesta porcin„, de ecarisaj, de unit„˛ile de procesare a laptelui ∫i c„rnii care nu corespund normelor europene.

Cum se vor realiza aceste probleme Ón cele dou„ luni r„mase, c‚nd din cele 10.548 de unit„˛i de procesare din ˛ar„, evaluate de c„tre speciali∫tii din A.N.S.V.S.A., doar 5% respect„ condi˛iile impuse de legisla˛ia european„?

Cine a r„spuns vreodat„ la Óntreb„rile ∫i suspiciunile legate de gripa aviar„, de cheltuielile ∫i abuzurile comise de c„tre Ómbog„˛i˛ii momentului?

Unde au ajuns zecile de milioane de euro de la buget aloca˛i pentru a∫a-zisa eradicare a gripei aviare? Care sunt costurile pestei porcine?

C‚t de real„ ∫i de credibil„ este mult mediatizata poveste a rentei viagere? Concret, Ón jude˛ul Neam˛ sunt 173.000 hectare teren arabil, dar numai 11 hectare reprezint„ suprafa˛a de care au beneficiat Ón 2006 cei Óndrept„˛i˛i, adic„ suma de 1.100 euro pentru un an Óntreg.

Cum se pot declara mul˛umi˛i cei din Ministerul Agriculturii c‚nd acum, la sf‚r∫it de toamn„, c‚mpurile sunt l„sate Ón paragin„, pline de b„l„rii, iar ma∫inile agricole sunt extrem de rare pe teren? Nu trebuie s„ fii mare specialist ca s„ ∫tii c„ orice zi de Ónt‚rziere Ón efectuarea lucr„rilor de toamn„ Ónseamn„ diminuarea recoltelor din anul urm„tor.

De asemenea, trebuie spus c„ ritmul de recoltare din aceast„ toamn„ este foarte sc„zut, la fel ca ∫i interesul agricultorilor. Pe de o parte, este vorba de pre˛urile foarte mari de str‚ngere a recoltei, iar pe de alt„ parte, de pre˛urile prea mici de valorificare.

Œn aceast„ ordine de idei, Guvernul se face vinovat de faptul c„ Ón Ón˛elegere cu procesatorii produselor agricole

au ˛inut pre˛urile foarte mici, f„c‚ndu-∫i servicii reciproce. Adic„, cump„r„torii au realizat profituri mari, iar Guvernul, prin pre˛urile stabilite, a ˛inut infla˛ia sc„zut„ Ón mod artificial.

Social-democra˛ii au sesizat acest joc periculos, care poate avea consecin˛e grave, ∫i trag un semnal de alarm„ pentru aten˛ionarea factorilor responsabili.

Dac„ ˛inem seama c„ acum, la data de 24 octombrie 2006, din punct de vedere agrotehnic Óns„m‚n˛atul gr‚ului ar fi trebuit terminat, putem spune c„ p‚inea anului 2007 este compromis„.

Din cele 1,9 milioane de hectare programate, au fost Óns„m‚n˛ate doar 500.000 de hectare, Ón unele zone abia Óncepe Ónfiin˛area culturilor de toamn„.

Probabil guvernan˛ii nu ∫tiu c„ Rom‚nia are nevoie de 5—5,5 milioane de tone de gr‚u anual, respectiv 3,5 milioane tone pentru consumul uman, 1—1,5 milioane tone pentru furajarea animalelor ∫i aproximativ 0,5 milioane tone pentru s„m‚n˛„, ori, dac„ ∫tiu, nu-∫i fac deloc probleme c„ acest Guvern va Ómpinge ˛ara spre importuri considerabile de gr‚u, situa˛ie greu de conceput pentru Rom‚nia, fost gr‚nar al Europei.

Produc„torii agricoli sunt dispera˛i din cauza gre∫elilor repetate ale actualilor guvernan˛i, ei nu au resurse financiare s„-∫i lucreze p„m‚ntul, s„ achite contravaloarea lucr„rilor, a s„m‚n˛ei, a Óngr„∫„mintelor.

Sprijinul financiar de 175 RON reprezint„ o batjocur„, Ón condi˛iile Ón care Ó∫i valorific„ produsele doar cu 3.000—3.500 lei/kilogram. C‚t reprezint„ ace∫ti 175 lei din contribu˛ia statului, Ón condi˛iile Ón care Óns„m‚n˛area unui hectar cu gr‚u se ridic„ la 1.200—1.300 lei?

Dac„ Ón anul 2006 produc˛ia agricol„ a fost una dintre cele mai slabe de dup„ 1989, dac„ au r„mas nelucrate circa 1,5 milioane hectare de teren, nu e greu de estimat c„ Ón 2007 vor fi Ón jur de 2,5 milioane hectare necultivate din cauza nepriceperii, a lipsei de profesionalism ∫i a neglijen˛ei celor afla˛i la coordonarea acestui sector.

Amatorismul celor care fac politicile agricole Ón cadrul Alian˛ei D.A. a creat mari necazuri nu doar produc„torilor, ci Óntregii popula˛ii a ˛„rii, greu afectat„ de scumpirea alimentelor. Oamenii nu Ón˛eleg cum cei din guvernarea portocalie ies pe posturile TV ∫i ˛in discursuri populiste despre marile realiz„ri din agricultur„, c‚nd ei se afl„ la limita subzisten˛ei.

Œn aceste condi˛ii, spun cu toat„ responsabilitatea c„ Rom‚nia nu este preg„tit„ pentru intrarea Ón structurile europene, Ón ciuda declara˛iilor demagogice pe care le fac cei din Guvernul T„riceanu. De∫i Uniunea European„ promite 12 miliarde de euro pentru agricultur„ Ón intervalul 2007—2013, aceste fonduri ar putea fi reduse cu 50% dac„ nu vor exista autorit„˛i competente care s„ le administreze ∫i mecanisme bune de plat„ ∫i verificare a investi˛iilor.

Dac„ lucrurile nu vor fi puse la punct la data ader„rii se vor aplica ∫i alte penalit„˛i financiare, care vor genera dificult„˛i pentru sectorul agricol.

Œn acest moment, produc„torii agricoli nu sunt preg„ti˛i pentru accesarea fondurilor, la fel ca ∫i institu˛iile statului abilitate. De∫i la agen˛iile de pl„˛i salariile sunt foarte mari comparativ cu ale celorlal˛i bugetari din agricultur„, oamenii angaja˛i nu sunt cei mai competen˛i. Concursul pentru ocuparea acestor posturi a fost unul formal ∫i i-a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 favorizat pe cei din imediata apropiere a puterii portocalii. Cu astfel de îspeciali∫ti“ accesarea fondurilor se va dovedi o opera˛iune greu de aplicat Ón mod rapid ∫i eficient.

Iar dac„ se va ajunge la astfel de situa˛ii nedorite, exist„ un singur vinovat care trebuie tras la r„spundere, ∫i anume Guvernul T„riceanu.

Grav este faptul c„ ∫i politica agrar„ de perspectiv„, ∫i m„ refer aici la bugetul pentru anul 2007, este una gre∫it„.

Guvernan˛ii vehiculeaz„ zilnic cifra de 2,3 miliarde euro pentru agricultur„, adic„ 76.345 miliarde lei, adic„ mai mult dec‚t dublu fa˛„ de anul 2006.

Dar ceea ce nu spun guvernan˛ii sunt c‚teva lucruri esen˛iale, ∫i anume: contribu˛ia Rom‚niei la bugetul agriculturii este 31.972 miliarde lei, adic„ 87% fa˛„ de 2006, c‚nd au fost aloca˛i 36.450 miliarde lei; diferen˛a de 860 miliarde lei provine din credite externe, respectiv 273,4% fa˛„ de anul 2006 (313 miliarde lei); suma de 42.479 miliarde lei provine din fonduri externe nerambursabile, adic„ 221% fa˛„ de 2006 (19.216 miliarde lei).

Partidul Social Democrat nu este de acord cu modul Ón care a fost constituit bugetul Ministerului Agriculturii, pentru urm„toarele motive: cre∫terile salariale sunt foarte mari, cu 35,2% fa˛„ de 2006; cheltuielile pentru reclam„ ∫i publicitate reprezint„ cu 22% mai mult fa˛„ de 2006; cheltuielile pentru protocol ∫i reprezentare, cu 76% mai mult fa˛„ de 2006; fondul ministrului, cu 416,67% mai mare fa˛„ de 2006; subven˛iile sunt mai mici cu 23% fa˛„ de 2006, ∫i asta Ón condi˛iile Ón care Ón anul trecut s-au primit cele mai mici sume din ultimii ani.

Aceast„ g‚ndire politic„ va duce la s„r„cirea popula˛iei rurale (43% din popula˛ia ˛„rii), care nu va avea cu ce s„-∫i lucreze p„m‚ntul ∫i cu ce s„-∫i Óntre˛in„ animalele. Œn consecin˛„, le vor vinde.

Este ceea ce-∫i dore∫te, probabil, actuala putere, care favorizeaz„ grupurile de interese din preajma sa.

Fa˛„ de situa˛ia prezentat„, P.S.D. Ó∫i rezerv„ dreptul de a depune amendamente la Comisia pentru buget, finan˛e. Dac„ ele nu vor fi acceptate, parlamentarii socialdemocra˛i nu vor vota bugetul pentru anul 2007.

A∫adar, solicit„m guvernan˛ilor s„ dovedeasc„ responsabilitate, realism ∫i maturitate politic„ Ón luarea deciziilor privind agricultura, s„ lase la o parte amatorismul, automul˛umirea ∫i declara˛iile demagogice. V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Ioan Aurel Rus.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edint„. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Motto-ul declara˛iei mele politice este un text din Sf‚nta Scriptur„: îZis-a cel nebun Ón inima sa: «Nu este Dumnezeu.»“ Psalmul 13, versetul 1.

Am Ónceput aceast„ declara˛ie politic„ cit‚nd din Sf‚nta Scriptur„, pentru c„ azi sunt înebuni“ ce vor s„-L ascund„ sau s„-L confi∫te pe Dumnezeu. Un grup de

profesori buzoieni, constitui˛i Ón asocia˛ia îSolidaritatea pentru Libertatea de Con∫tiin˛„“, iese la atac acuz‚nd Biserica ∫i ∫coala de conlucrare Ón defavoarea elevului.

Lu‚nd atitudine, mitropolitul Bartolomeu Valeriu Anania al Clujului a scris acest comunicat.

Œn predica de duminic„, 15 octombrie 2006, rostit„ Ón catedrala din Cluj-Napoca, mitropolitul Bartolomeu a denun˛at campania unei asocia˛ii numite îSolidaritatea pentru Libertatea de Con∫tiin˛„“ care, Óntr-un document aberant ∫i agramat, cere eliminarea pred„rii religiei Ón ∫colile publice, acuz‚nd îÓnc„lcarea sistematic„ a dreptului la libertatea de g‚ndire, de con∫tiin˛„ ∫i de religie [sic!] al copiilor“ ∫i pretinz‚nd c„, Ón acest fel, îdorim s„ ajut„m (...) aduc‚ndu-ne aportul [sic!], ca reprezentan˛i ai societ„˛ii civile [sic!] la succesul Ón promovarea toleran˛ei ∫i a drepturilor fiin˛ei umane“.

Coment‚nd mesajul evanghelic din îParabola Sem„n„torului“ (Luca 8,5-15) ∫i asem„n‚nd copilul nevinovat cu s„m‚n˛a cea bun„, destinat„ rodirii, vorbitorul a insistat asupra faptului c„ aceasta, dac„ a c„zut Óntre spini (termen generic pentru orice buruian„ v„t„m„toare Ón cultura p„m‚ntului), va sf‚r∫i prin a fi Ón„bu∫it„ sau sugrumat„ de invazia acestora.

Se ∫tie c„ ∫colile noastre sunt agresate de tenta˛ia tutunului, a alcoolului, a drogurilor, a sexualit„˛ii premature, a vulgarit„˛ii de limbaj ∫i a devierilor de comportament ∫i c„ singurele autorit„˛i capabile s„ le st„vileasc„ sunt familia ∫i ∫coala, rolul principal revenindu-i religiei, deoarece, a subliniat mitropolitul, îorice religie din lume Ól Ónva˛„ pe copil numai binele, ajut‚ndu-l s„ se fereasc„ de r„u“. Or, Ón cazul de fa˛„, dac„ Iisus Óndeamn„: îL„sa˛i copiii s„ vin„ la Mine“, ace∫ti îreprezentan˛i ai societ„˛ii civile“ din Buz„u clameaz„: îStopa˛i grapele ∫i erbicidele ∫i l„sa˛i buruienile s„ v„ Ómbr„˛i∫eze copiii!“

Mitropolitul s-a declarat surprins nu at‚t de manifestul buzoienilor, c‚t de u∫urin˛a cu care institu˛ii precum Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii ∫i Inspectoratul ™colar Jude˛ean Cluj s-au gr„bit s„-l ia Ón seam„, f„r„ s„ ˛in„ cont de faptul c„ Legea Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995 e clar„: îPlanurile-cadru ale Ónv„˛„m‚ntului primar, gimnazial, liceal ∫i profesional includ religia ca disciplin„ ∫colar„, parte a trunchiului comun“. Aceea∫i lege stipuleaz„ c„ elevul, cu acordul p„rin˛ilor sau al tutorelui, e liber s„-∫i aleag„ pentru studiu religia ∫i confesiunea ∫i, mai mult, e liber s„ nu frecventeze ora de religie. Unde e constr‚ngerea? Unde sunt reclama˛iile elevilor sau ale p„rin˛ilor? Cum de n-a observat nimeni enormitatea afirma˛iei c„ aplicarea unei legi Ón vigoare ar fi o îinfrac˛iune sanc˛ionat„ de Codul penal“, a∫a cum afirm„ puritanii din Buz„u?

Care e legea care s„ interzic„ oficierea unui Te Deum inaugural de 10—15 minute Ónainte de Ónceperea efectiv„ a anului ∫colar ∫i cu participare absolut benevol„? Cum de pot fi demarate investiga˛ii pe o astfel de tem„ f„r„ ca principala institu˛ie responsabil„, Arhiepiscopia Clujului, s„ fie cel pu˛in Óntrebat„?

La ie∫irea din catedral„, mitropolitul a r„spuns lapidar unei Óntreb„ri l„turalnice, cit‚nd zicala: îUn nebun arunc„ o piatr„ Ón balt„ ∫i zece Ón˛elep˛i nu sunt Ón stare s-o scoat„“. ™i a ad„ugat: îBineÓn˛eles, dac„ Ón˛elep˛ii Ó∫i pun mintea cu nebunul“. (Biroul de pres„, 17 octombrie 2006).

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 Œn prag de integrare european„ s„ Óncerci s„ denigrezi Biserica e ca ∫i cum ˛i-ai anula propria identitate. Or, noi vrem intrare Ón Europa ca na˛iune, cu bisericile noastre, cu ∫colile, cultura, datinile, obiceiurile ∫i tradi˛iile ne∫tirbite de nimeni. Le recomand în„ucilor“ s„-l citeasc„ pe Eminescu: îCe-˛i doresc eu ˛ie, dulce Rom‚nie [...] La trecutu-˛i mare, mare viitor!“

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Petru C„lian. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este intitulat„ îŒnv„˛„m‚ntul are nevoie de 6% din P.I.B.“

Un motiv de m‚ndrie na˛ional„ era, p‚n„ nu de mult, calitatea ∫i nivelul Ónalt de performan˛„ atins de sistemul rom‚nesc de Ónv„˛„m‚nt. Œn momentele Ón care nu mai aveam niciun argument pentru a ne m‚ndri c„ suntem rom‚ni, ne g‚ndeam cu to˛ii la olimpicii interna˛ionali, la faptul c„ avem copiii cel mai bine preg„ti˛i ∫i un sistem educa˛ional cu poten˛ial ridicat de a ne conferi unul dintre locurile frunta∫e Ón lume.

Œn ultimii ani, acest motiv na˛ional de m‚ndrie tinde s„ devin„ un mit. Testele na˛ionale au devenit o antologie de perle ale elevilor, ∫i nu un catalog de performan˛e ∫colare. Profesorii au devenit obiect al suspiciunii Ministerului de Finan˛e privind medita˛iile date pe bani grei ∫i f„r„ chitan˛„, pierz‚ndu-∫i rolul de formatori demni de Óncredere.

Motivul pentru care s-a ajuns aici e unul simplu, dar complicat Ón acela∫i timp. Simplu pentru c„ nu e vorba despre alt„ cauz„ a dezastrului na˛ional la nivel educativ dec‚t lipsa banilor. Complicat pentru c„, din ra˛iuni de austeritate a bugetului, de gre∫eli Ón alocarea unor sume importante sau din cauza unor erori de management, banii aloca˛i au fost tot timpul insuficien˛i.

Un sistem educa˛ional performant ∫i competitiv, apt s„ formeze tineri intelectuali bine preg„ti˛i, nu poate fi Óntre˛inut cu promisiuni electorale despre m„riri salariale ∫i posibilit„˛i de investi˛ii Ón infrastructur„. Progresul impune investi˛ii substan˛iale Ón tehnic„ ∫i logistic„ adecvat„ domeniului ∫i timpului nostru, iar elevii pot fi performan˛i numai Ón condi˛iile Ón care profesorii lor duc un trai decent. Nici cel mai utopic educator nu poate profesa eficient av‚nd burta goal„ ∫i datorii la bloc. Nu po˛i cere dedicare ∫i autoformare profesorilor care sunt adu∫i la nivelul unui trai indecent Ón raport cu anii de experien˛„ ∫i cu preg„tirea profesional„.

Sus˛in personal necesitatea stringent„ de alocare de la bugetul de stat a procentului de 6% din produsul intern brut pentru Ónv„˛„m‚nt. Chiar ∫i acest procent este mic comparativ cu necesit„˛ile existente Ón acest sector, Óns„ bugetul nu va putea permite alocarea unui fond mai mare. Dar ace∫ti 6% pot ∫i trebuie s„ fie atribui˛i Ónv„˛„m‚ntului.

Nu este suficient„ numai o astfel de alocare. Trebuie conceput un plan de management al fondurilor, astfel Ónc‚t bugetul alocat s„ poat„ fi optim repartizat pe dou„

sectoare fundamentale, Ón acest moment, pe palierul educa˛ional: salariile cadrelor didactice, pe de o parte, ∫i investi˛iile Ón infrastructur„, pe de alt„ parte. Un astfel de plan odat„ conceput cu toat„ seriozitatea ∫i competen˛a profesioni∫tilor din domeniul educa˛ional va trebui respectat Óntocmai. Nu trebuie t„iat bugetul de investi˛ii pentru a aloca salarii m„rite, dar nici nu trebuie neglijate salariile profesorilor.

Un mediu educativ s„n„tos ∫i performant d„ Rom‚niei certitudinea c„ va avea un viitor sigur, condus de profesioni∫ti, de oameni integri ca educa˛ie ∫i caracter. Or, acest lucru nu se poate realiza dec‚t Ón ∫coal„. O ∫coal„ s„r„cit„ Ón resurse va Ónsemna un viitor mai s„rac pentru noi. Educa˛ia este un sector strategic, un c„lc‚i al lui Ahile extrem de fragil ∫i care ar putea Ónsemna condamnarea noastr„ ca na˛iune egal„ celorlalte na˛iuni membre ale Uniunii Europene.

Prin urmare, a∫ vrea ca, ∫i cu ajutorul dumneavoastr„, s„ sus˛inem interesul copiilor no∫tri ∫i viitorul ˛„rii prin alocarea unui procent de 6% din produsul intern brut pentru Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Mai sunt doi colegi care trebuie s„ sus˛in„ declara˛iile politice. Dac„ ne limit„m la cele trei minute regulamentare, reu∫im.

Domnul deputat Emilian Fr‚ncu, Grupul parlamentar al P.N.L.

Ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Stimate doamne ∫i domni colegi,

Mi-am intitulat declara˛ia politic„ de ast„zi îLiberalii pot aduce bun„starea Ón Rom‚nia“.

Construc˛ia bugetului de stat pe anul 2007 pleac„ de la o realitate politico-economic„ de necontestat: Rom‚nia va deveni membru cu drepturi depline al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007.

Œn mai pu˛in de 2 ani, Guvernul T„riceanu a reu∫it s„ elimine marile Ónt‚rzieri preluate de la guvernarea P.S.D. ∫i s„-∫i Óndeplineasc„ obiectivul major asumat pentru societatea rom‚neasc„: integrarea european„. De aceea, bugetul pe anul 2007 poate fi considerat ca fiind primul buget european al Rom‚niei ∫i sunt bucuros c„ el este promovat de un ministru de finan˛e liberal.

Ca la orice construc˛ie bugetar„, nimeni nu pare s„ fie mul˛umit!

Chiar dac„ pentru 2007 coordonatele macroeconomice previzionate par Óncurajatoare (cre∫tere economic„: 6,4%, rata infla˛iei: 4,5%, cre∫terea num„rului de salaria˛i: 1,8%, cre∫terea c‚∫tigului salarial mediu brut: 12,4%, curs mediu de schimb: 3,53 lei/euro ∫i deficit bugetar: 2,8%), o mul˛ime de bocitoare au ∫i Ónceput s„-i pl‚ng„ destinul (anali∫ti economici, reprezentan˛i ai F.M.I.), iar îna∫terea“ lui este deja amenin˛at„ de anun˛ul for˛elor de opozi˛ie (P.S.D., P.R.M.) c„ nu-l vor vota. ™i mai este pericolul, cu adev„rat mortal, al unor posibile conflicte de interese ce pot p‚ndi la tot pasul consensul de p‚n„ acum existent pe aceast„ tem„ Ón cadrul arcului politic guvernamental.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 P.S.D.-ul, prin glasul fostului s„u ministru de resort, Mihai T„n„sescu, atac„ la baionet„ tocmai elementul cel mai spectaculos al proiectului de buget: m„rimea veniturilor prognozate, cea mai consistent„ din ultimii 16 ani. Strategia pare Óns„ simplist„: conte∫ti c„ se vor str‚nge fondurile necesare ∫i deja arunci Ón aer toate capitolele de cheltuieli care, a∫a cum sunt, st‚rnesc invidia, prin m„rimea lor prognozat„, a oric„rui finan˛ist.

A doua ˛int„ a detractorilor a r„mas faimoasa cot„ unic„ de 16%, prima promisiune electoral„ a P.N.L., Óndeplinit„ Ón chiar ziua Ónt‚i de guvernare.

Referitor la cota unic„, P.S.D. prime∫te un sprijin oarecum a∫teptat din partea unor îspeciali∫ti“ ai F.M.I., care sus˛in c„ îsolu˛ia-minune“ a liberalilor din Rom‚nia ar fi dus totu∫i la sc„derea Ón 2005 cu 1% din P.I.B. a sumelor ob˛inute din impozitarea veniturilor personale ∫i ale firmelor, ajung‚ndu-se la o pierdere de aproape un miliard de euro.

Eu r„m‚n Óns„ optimist, pentru c„ era normal ca Ón primul an de reform„ (dup„ ce s-au redus impozitul pe profit de la 25% la 16% ∫i impozitul pe venit de la o cot„ medie de 24% la o cot„ unic„ de 16%) veniturile colectate din aceste tipuri de impozite s„ scad„.

Pentru acest an, dup„ tendin˛a primelor 9 luni de colectare, se estimeaz„ o cre∫tere a veniturilor din aceste impozite directe cu 15%, iar p‚n„ Ón 2010, speciali∫tii din Ministerul Finan˛elor Publice prognozeaz„ chiar o dublare a acestora.

Este firesc ca cei de la F.M.I. s„ priveasc„ cu ostilitate solu˛ia rom‚neasc„, pentru c„, dup„ 10 ani de dictat fiscal str„in — ce a dus la o evident„ s„r„cire a noastr„, a tuturor —, Guvernul T„riceanu a avut curajul s„ nu mai prelungeasc„ acordul cu ei ∫i s„-∫i aleag„ o strategie original„, de sorginte liberal„: impozite mici colectate de la c‚t mai mul˛i contribuabili. Cota unic„ a adus Rom‚niei pentru prima dat„ oportunit„˛i de prosperitate: fiscalitatea sc„zut„ a atras investi˛ii str„ine semnificative, s-au creat noi locuri de munc„, au r„mas Ón buzunarele rom‚nilor mai mul˛i bani, stimul‚ndu-se consumul ∫i ap„r‚nd implicit o cre∫tere spectaculoas„ a veniturilor bugetare din T.V.A., lucru ce a permis Ónceperea investi˛iilor Ón educa˛ie, s„n„tate ∫i infrastructur„.

Stima˛i speciali∫ti ai F.M.I., v„ Ón˛eleg Ónver∫unarea cu care Óncerca˛i s„ decredibiliza˛i solu˛ia liberal„ aleas„ de T„riceanu! Va fi un exemplu negativ pentru promovarea strategiilor dumneavoastr„ ∫i ve˛i avea Ón viitor, probabil, mai pu˛ini clien˛i. Rom‚nia este Óns„ pe un drum bun ∫i, cu pu˛in noroc (stabilitate politic„ intern„ ∫i regional„, absen˛a unor dezastre naturale etc.), bugetul ce va fi aprobat Ón noiembrie va ajuta ˛ara noastr„ s„ se integreze mai repede Ón Europa.

Liberalii au promis c„ vor aduce rom‚nilor, Ón c‚˛iva ani, bun„stare ∫i dac„ vor fi l„sa˛i Ón pace o vor aduce, a∫a cum au f„cut peste tot Ón lume.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Mihai Dumitriu, Grupul parlamentar al P.S.D.

Ave˛i cuv‚ntul, v„ rog.

Mul˛umim frumos, doamna pre∫edinte.

Declara˛ia politic„ de ast„zi se intituleaz„ îCircul f„r„ p‚ine“.

Doamna pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn interven˛ia de ast„zi v„ aduc Ón aten˛ie o mic„ parte din acest circ creat ∫i prezentat de actuala Coali˛ie P.N.L.-P.D. De multe ori Ón interven˛iile mele Ón Parlamentul Rom‚niei sau la radio am scos Ón eviden˛„ neprofesionalismul actualilor guvernan˛i Ón gestionarea problemelor importante ale ˛„rii, ale poporului, referitoare la agricultur„, s„n„tate, Ónv„˛„m‚nt, fiscalitate, politica de pre˛uri, ∫omaj, pensii, s„r„cie etc.

Dar, la doi ani de Guvernare portocalie, constat c„ Ón unele privin˛e m-am Ón∫elat.

Sunt foarte buni profesioni∫ti ∫i chiar diabolici cei care conduc ˛ara, adic„ cei din Coali˛ia P.N.L.-P.D.-U.D.M.R., c‚nd: sunt Ón joc interesele personale ale fiec„ruia, indiferent de partid, indiferent de treptele sociale unde ac˛ioneaz„; este vorba de Ómp„r˛irea ciolanului, bunurile poporului, p„duri, terenuri, Óntreprinderi, b„nci, cl„diri, afaceri, anumite lucr„ri mari, investi˛ii etc.

Pentru atingerea intereselor se promoveaz„ legi, ordonan˛e de urgen˛„ ale Guvernului, hot„r‚ri de Guvern menite s„ legifereze ac˛iunile guvernan˛ilor, s„ le promoveze interesele, s„ le umple buzunarele ∫i conturile.

La ora actual„, cea mai mare corup˛ie este cea promovat„ prin legi. Puterea P.N.L.-P.D.-U.D.M.R. face legile, Guvernul T„riceanu le promoveaz„, parlamentarii portocalii le voteaz„!

Exemplu: Legea nr. 247/2005, legile propriet„˛ii au scop principal jefuirea p„durilor ˛„rii, Ómpropriet„rirea cu terenuri forestiere a clientelei politice portocalii. Din cele 4,5 milioane hectare de p„dure pe care le-a avut Rom‚nia Ón 2004 vor fi retrocedate peste 2,1 milioane hectare. Sunt de acord c„ propriet„˛ile furate de regimul comunist Ón anii 1944—1949 s„ fie retrocedate celor care le-au avut Ón proprietate, Óns„ cei Óndrept„˛i˛i reprezint„ o minoritate ∫i ei Ónt‚mpin„ cele mai mari greut„˛i pentru a-∫i dob‚ndi proprietatea. Majoritatea, Óns„, vor fi f„cu˛i proprietari pe mii de hectare de p„dure folosindu-se de proba cu martori ∫i acte de acum 100—200 de ani.

Privatiz„rile Óntreprinderilor strategice cum ar fi îAntibiotice“ Ia∫i, a institu˛iilor importante, cum ar fi C.E.C.-ul, banca s„racului, Ónfiin˛at„ de Cuza, a institu˛iilor de cercet„ri agricole, atractive prin terenuri, fostul I.A.S. Copou sunt c‚teva din ac˛iunile actualei puteri P.N.L-P.D. trecute sub t„cere, ascunse opiniei publice, prin care vor ajunge Ón proprietatea clientelei politice actuale.

Cum sunt ascunse? Prin perdelele de fum produse, prin crearea unui circ na˛ional prezentat de radiouri, televiziuni ∫i mass-media scris„, prin a∫a-zisa demascare a colaboratorilor Securit„˛ii ∫i a celor care au f„cut poli˛ie politic„.

Prin aceste procedee, prin crearea de probleme senza˛ionale se urm„re∫te: abaterea aten˛iei majorit„˛ii popula˛iei, s„race, de la marile probleme cu care se confrunt„ ˛ara: traiul de zi cu zi, scumpirile utilit„˛ilor, ale produselor alimentare, lipsa medicamentelor compensate,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 pensiile foarte mici, cre∫terea familiilor s„race, degradarea Ónv„˛„m‚ntului, distrugerea agriculturii; ascunderea neputin˛ei de a conduce ˛ara, de a elimina stegule˛ele galbene ∫i ro∫ii privind integrarea Rom‚niei Ón U.E.; ascunderea afacerilor oneroase pe care le promoveaz„ actualii guvernan˛i portocalii; ascunderea dezastrului produs de aplicarea cotei unice de impozitare de 16% care a creat un deficit enorm la bugetul statului.

Televiziunea ∫i radioul sunt afiliate politic ∫i sus˛in peste tot modul de prezentare real sau nu al actualei puteri portocalii. Din momentul alternan˛ei la putere, de la Ónceputul anului 2005 s-au schimbat multe Ón modul Ón care se prezint„ actualitatea politic„ ∫i social-economic„ a ˛„rii, lucr‚ndu-se mult mai subtil.

De la selec˛ia frazelor din diverse interven˛ii publice p‚n„ la îpunerea Ón pagin„“, de la unghiul de filmare sau captarea vocii p‚n„ la succesiunea subiectelor, o vast„ gam„ de procedee, Óntre care ∫i cele subliminale, se utilizeaz„ pentru a se sugera telespectatorului ∫i ascult„torului pozi˛ia pe care realizatorii de emisiuni doresc s„ o serveasc„ nemestecat Ón leg„tur„ cu un eveniment sau cu un lider politic.

Stima˛i colegi,

îfiara e slobod„, nu liber„, iar poporul e fericit pentru c„ habar n-are c‚t de r„u o duce!“. V„ mul˛umesc.

## **Doamna Daniela Popa:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Œn Óncheierea ∫edin˛ei consacrate declara˛iilor politice, v„ anun˛ c„ o serie de colegi au depus Ón scris declara˛iile lor politice, ∫i anume: din Grupul parlamentar al P.S.D., Manuela Mitrea, Mihaela Rusu, Doina Dre˛canu, Gheorghe Chiper, Eugen Bejinariu, Claudiu Pop, Aurel Vl„doiu, Vasile Filip Soporan, Florin Iordache, Victor Sanda, Alecsandru ™tiuc„ ∫i C„t„lin Lucian Matei; Grupul parlamentar al P.N.L., domnii deputa˛i Mircea Ciopraga, Claudius Zaharia ∫i Mihai M„laimare; Grupul parlamentar al P.D., Mircea Man, Daniel Buda, Dan Grigore, Traian Constantin Iga∫, Marius Rogin, Roberta Anastase, Monica Iacob-Ridzi, Radu Lambrino, Stelian Du˛u, Dumitru Ioan Puchianu, Aurel Olarean, Petre Str„chinaru; Grupul parlamentar al Partidului Conservator, Daniela Popa; Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, domnul deputat Miron Ignat, ∫i deputa˛i f„r„ apartenen˛„ la un grup parlamentar, domnul deputat Corneliu Ciontu.

Dac„ mai este vreun coleg care depune Ón scris, v„ rog s„ se Ónscrie la stenograf„.

Da, v„ rog.

Mul˛umesc mult.

îF„r„ preo˛i Ón localit„˛i boto∫„nene — inadmisibil!“ Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de azi se refer„ la situa˛ia cel pu˛in delicat„ din jude˛ul Boto∫ani, pe care Ól reprezint Ón Parlament. Mai precis, peste 20 de localit„˛i rurale din

jude˛ul Boto∫ani sunt lipsite de preo˛i, din cauza imposibilit„˛ii salariz„rii acestora.

Œn cadrul Ónt‚lnirilor pe care le-am avut cu cet„˛enii Ón comunit„˛ile locale am constatat c„ exist„ un num„r relativ mare de parohii de pe raza jude˛ului unde misiunea preo˛ilor este una imposibil„, din cauza constr‚ngerilor financiare.

Œnsu∫i p„rintele protopop de Boto∫ani, preotul Lucian Leonte, prezent‚nd pozi˛ia clericilor, a declarat c„ jude˛ul se confrunt„ cu o criz„ de preo˛i ap„rut„ pe fondul lipsei unei finan˛„ri a posturilor de la bugetul de stat, dar ∫i pe fondul s„r„ciei din comunit„˛ile rurale. Astfel, Ón localit„˛ile de 50 p‚n„ la 100 de familii, preo˛ii nu reu∫esc s„ asigure din fondurile atrase de la enoria∫i nici m„car plata utilit„˛ilor. Œntr-o astfel de parohie este imposibil ca un preot care merge acolo ∫i Ó∫i face datoria s„ Ó∫i realizeze m„car salariul. Unii sunt descuraja˛i pentru c„ termin„ facultatea ∫i vor s„ se duc„ s„ fac„ misiune, dar se confrunt„ cu acelea∫i dificult„˛i: nu au cu ce s„-∫i Óntre˛in„ familia.

Este o certitudine faptul c„ reprezentan˛ii Bisericii sus˛in pe bun„ dreptate c„ Ón foarte multe parohii din localit„˛i rurale preo˛ii nu reu∫esc s„ beneficieze nici m„car de venituri la nivelul salariului minim pe economie. Situa˛ia a determinat chiar apari˛ia unor cazuri de preo˛i sau so˛ii de preo˛i pleca˛i la munc„ Ón str„in„tate.

Biserica a Óncercat, prin mijloacele ∫i mecanismele sale, s„ rezolve aceast„ problem„. Pentru ajutorarea unor astfel de parohii, Protopopiatul Boto∫ani a decis s„ creeze un parteneriat Óntre acestea ∫i bisericile din marile localit„˛i, care de˛in surse de finan˛are. Œn baza acestui parteneriat, parohiile cu venituri excedentare sunt solicitate s„ sus˛in„ bisericile f„r„ finan˛are, fie pl„tind utilit„˛ile acestora, fie salariul preotului.

Œns„ ne Óntreb„m, al„turi de cet„˛enii a 20 dintre comunit„˛ile rurale boto∫„nene, de ce Guvernul, prin Ministerul Culturii ∫i Cultelor, nu catadicse∫te s„ asigure condi˛ii decente pentru reprezenta˛ii clerului care se ocup„ de via˛a spiritual„ a locuitorilor respectivelor localit„˛i? Dac„ Biserica a reu∫it s„ identifice o solu˛ie de sprijin financiar de baz„ pentru preo˛ii din localit„˛ile mai s„race, cum este posibil ca reprezenta˛ii autorit„˛ilor s„ nu contribuie cu nimic la acest efort? Sau, dimpotriv„, ar trebui s„ apreciem linia eforturilor îadmirabile“ ale autorit„˛ilor de la Bucure∫ti, care au Ónceput s„ cedeze unor presiuni de a limita educa˛ia religioas„ Ón ∫coli?

Œn urma numeroaselor deplas„ri Ón teritoriu, am constatat o realitate Óngrijor„toare pentru oamenii din zonele rurale ale jude˛ului Arad. Majoritatea acestora Ó∫i duc traiul de zi cu zi exclusiv de pe urma agriculturii, respectiv a cultiv„rii terenurilor ∫i a cre∫terii animalelor. Din p„cate, Ón loc s„ g„sim cele mai bune solu˛ii pentru a le u∫ura munca, anumite consilii locale din teritoriu se pun de-a curmezi∫ul f„r„ nici un temei, emi˛‚nd diverse hot„r‚ri care aduc ˛„ranii la disperare.

Personal nu pot s„ Ón˛eleg acest exces de zel din partea unor reprezentan˛i ai autorit„˛ilor publice locale nu numai din jude˛ul Arad, ci ∫i din alte zone ale ˛„rii. Consider c„ mult mai nimerit„ ar fi identificarea unor solu˛ii conforme cu realitatea din teren, prin care micii agricultori s„ nu fie obstruc˛iona˛i s„-∫i v‚nd„ animalul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 crescut cu sudoare Ón gospod„rie, dec‚t s„-i ad„ug„m tot timpul alte ∫i alte biruri suplimentare.

Mai deun„zi, Ón t‚rgul de animale din comuna H„lmagiu, oamenii s-au pl‚ns c„ pl„tesc p„∫u∫ul de fiecare dat„ p‚n„ la v‚nzarea animalului, nu doar o singur„ dat„, cum ar fi normal, fapt care nu este Ón regul„. Pe l‚ng„ num„rul mare de acte pe care trebuie s„ le Óntocmeasc„ ∫i costurile ridicate ale acestora, micii produc„tori agricoli, Ón special cei din zonele izolate de munte, sunt de-a dreptul dispera˛i de perspectivele integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„. Ei spun c„ ∫i acum sunt la limita supravie˛uirii, iar dac„ vor respecta Óntocmai normele europene Ón materie nu vor avea nicio ∫ans„ s„ mai tr„iasc„ c‚t de c‚t decent.

Sc„derea Óngrijor„toare a pre˛urilor animalelor Ói determin„ pe mul˛i s„ se g‚ndeasc„ serios dac„ vor continua s„ investeasc„ Ón cre∫terea lor, pentru c„ nu se aleg cu mai nimic. Trebuie s„ lu„m m„suri de Óncurajare a micilor agricultori, s„-i inform„m despre condi˛iile impuse de integrarea Ón Uniunea European„, Ón a∫a fel Ónc‚t ei s„ poat„ face fa˛„ concuren˛ei care Ói a∫teapt„ dup„ 1 ianuarie 2007.

îCasa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate — au Ónnebunit lupii?“

Conform prevederilor legale, angajatorul are obliga˛ia de a pl„ti c„tre Fondul na˛ional unic de asigur„ri sociale de s„n„tate contribu˛ia at‚t din partea angaja˛ilor, c‚t ∫i a sa. De asemenea, trebuie s„ depun„ la casele jude˛ene de asigur„ri de s„n„tate declara˛iile din care s„ reias„ plata acestor contribu˛ii.

Se pare Óns„ c„ reprezentan˛ii C.N.A.S. s-au g‚ndit c„ angajatorii exist„ doar pentru a le face treaba (nu pentru a-∫i desf„∫ura activitatea Óntr-un domeniu specific ∫i a ob˛ine profit) ∫i au considerat c„ n-ar fi r„u s„-i oblige pe ace∫tia s„ mai fac„ niscaiva activit„˛i pentru ei. Vreau s„ m„ refer aici la prevederile proiectului noului contractcadru pentru anul 2007, care pune angajatorii s„ Óncheie acele contracte individuale Óntre angaja˛i ∫i casele jude˛ene de asigur„ri de s„n„tate. Ce Ónseamn„ aceasta din punct de vedere juridic: introducerea unui ter˛, f„r„ nicio calitate procedural„, Ón contractele dintre dou„ p„r˛i, asiguratul ∫i casele de asigur„ri. Prin aceasta, prevederea legal„ de a Óncheia aceste contracte individuale ce urm„resc responsabilizarea ambelor p„r˛i este bagatelizat„, transform‚nd procedura de Óncheiere a acestor contracte individuale Óntr-o îform„ f„r„ fond“.

Asiguratul va fi Ón continuare îcineva“ abstract pentru reprezentan˛ii C.A.S.J. care Ói reprezint„, iar casele de asigur„ri vor fi, Ón continuare, acele institu˛ii c„tre care pl„tim ni∫te bani pentru înu ∫tiu ce servicii“. Culmea este c„ to˛i vor s„ ia ni∫te bani de la al˛ii, dar nici m„car nu se sinchisesc s„ explice la ce le trebuie banii. Din p„cate, nimeni nu se g‚nde∫te cum s„ Óncheie contracte individuale cu cei care nu au pl„tit niciodat„ asigur„ri sociale de s„n„tate.

Ba, mai mult, ∫ti˛i ce mai produc neuronii efervescen˛i ai celor de la C.N.A.S.? Dac„ un angajator nu-∫i depune declara˛iile la casele jude˛ene de asigur„ri de s„n„tate (din diverse motive), chiar dac„ a f„cut viramentele c„tre acestea, asigura˛ii (angaja˛ii) sunt sco∫i automat de pe listele medicilor de familie, deci nu mai sunt considera˛i a

avea calitatea de asigurat, cu toate c„ pl„titorii (asigura˛ii) nu au nicio vin„, cu toate c„ legea prevede alte m„suri sanc˛ionatorii pentru angajatorul care nu depune declara˛iile. Este ca ∫i cum p„rin˛ii unui fotbalist care a primit cartona∫ ro∫u sunt penaliza˛i cu un procent din salariu pentru acesta.

Din p„cate, asta au Ón˛eles reprezentan˛ii C.N.A.S. din reform„: nu Ómbun„t„˛irea rela˛iilor dintre asigurat ∫i asigurator, nu necesitatea cre∫terii calit„˛ii serviciilor medicale acordate asigura˛ilor, nu rezolvarea problemelor reale ale omului bolnav sau pasibil de boal„, ci aruncarea unei fumigene birocratice care s„ bulverseze ∫i mai tare pe cel ce se adreseaz„ sistemului de asigur„ri sociale de s„n„tate din Rom‚nia.

Declara˛ie politic„: îPozi˛ia Rom‚niei fa˛„ de solu˛ionarea problemei transnistrene“

Dragi colegi,

Œn perioada 19—21 octombrie 2006 am participat la Chi∫in„u la cel de-Al 64-lea Seminar Rose-Roth al Adun„rii Parlamentare a Organiza˛iei Tratatului Atlanticului de Nord, Ón calitate de delegat al Adun„rii Parlamentare pentru Cooperare Economic„ la Marea Neagr„.

Tema acestui seminar a fost îMoldova ∫i institu˛iile euroatlantice: conjugarea eforturilor“. La dezbateri au luat parte membrii delega˛ilor componente, numero∫i observatori din partea altor organiza˛ii Ónvecinate ∫i ambasadori.

Œn calitate de pre∫edinte al delega˛iei rom‚ne la Adunarea Parlamentar„ pentru Cooperare Economic„ la Marea Neagr„ ∫i totodat„ interesat de rezolvarea conflictului transnistrean, voi prezenta, prin declara˛ia politic„ de ast„zi, pozi˛ia oficial„ a Rom‚niei fa˛„ de conflictul din Transnistria — acesta fiind unul dintre subiectele principale ale seminarului la care am participat.

Astfel, solu˛ionarea conflictului Ónghe˛at din regiunile de est ale Republicii Moldova reprezint„ o prioritate a politicii regionale a Rom‚niei, ˛ara noastr„ fiind preocupat„ de solu˛ionarea conflictului din Transnistria, care constituie o surs„ continu„ de amenin˛„ri ∫i instabilitate pentru Óntreaga regiune.

Rom‚nia consider„ c„ solu˛ionarea conflictului din Transnistria nu poate avea loc dec‚t la masa negocierilor ∫i cu respectarea anumitor condi˛ii.

Œn plus, respectarea suveranit„˛ii, integrit„˛ii teritoriale ∫i a cadrului legislativ intern al Republicii Moldova, precum ∫i securizarea frontierelor Republicii Moldova ∫i retragerea trupelor str„ine sunt elemente indispensabile Ón orice solu˛ie viabil„ a conflictului transnistrean.

De asemenea, Rom‚nia consider„ c„ este nevoie de eforturi sus˛inute din partea tuturor celor implica˛i Ón reglementarea problemei transnistrene, pentru reluarea rapid„ ∫i necondi˛ionat„ a negocierilor Ón format extins.

Predilec˛ia Tiraspolului pentru m„suri unilaterale trebuie condamnat„ ferm de comunitatea interna˛ional„, iar necondamnarea referendumului sau recunoa∫terea acestuia aduce atingere suveranit„˛ii ∫i integrit„˛ii teritoriale a Republicii Moldova.

Œn ceea ce prive∫te îreferendumul“ din 17 septembrie 2006 din autoproclamata republic„ nistrean„, acesta este considerat de Rom‚nia ca fiind ilegal din punct de vedere al dreptului interna˛ional ∫i al dreptului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 constitu˛ional al Republicii Moldova. Practic, regimul de la Tiraspol este ilegal, nelegitim ∫i nerecunoscut de comunitatea interna˛ional„.

Œn regiunea transnistrean„ nu exist„ create minime condi˛ii democratice pentru organizarea de consult„ri populare. Œn consecin˛„, rezultatele referendumului sunt lipsite de relevan˛„ politic„ ∫i juridic„.

## îf nutul Secuiesc“

Œn aceste zile asist„m la un adev„rat r„zboi al nervilor la care este supus„ clasa politic„ rom‚neasc„ de c„tre declara˛iile unor lideri ai U.D.M.R. referitoare la o posibil„ autonomie a f nutului Secuiesc.

M„ simt nevoit sa atrag aten˛ia din nou asupra activit„˛ii unor grup„ri care revendic„ Ón mod inacceptabil, at‚t moral, c‚t ∫i constitu˛ional, Ónfiin˛area unui ˛inut de sine st„t„tor Ón mijlocul ˛„rii.

A∫ dori s„ le reamintesc celor care au uitat sau c„rora nu le pas„ c‚teva fragmente din Constitu˛ia Rom‚niei: îRom‚nia este stat na˛ional, suveran ∫i independent, unitar ∫i indivizibil. Teritoriul Rom‚niei este inalienabil. Œn Rom‚nia limba oficial„ este limba rom‚n„. Œn Rom‚nia respectarea Constitu˛iei, a suprema˛iei sale ∫i a legilor este obligatorie.“

Cred sigur c„ popula˛ia majoritar„ poate convie˛ui Ón pace ∫i bun„ Ón˛elegere cu popula˛ia minoritar„, ca ∫i p‚n„ acum, cu respectarea legilor ∫i principiilor constitu˛ionale, nefiind nevoie de delimitarea lor printr-o form„ teritorial„. Din punct de vedere european, Rom‚nia a fost Ón ultimii ani un model de convie˛uire etnic„, cet„˛enii rom‚ni respect‚nd Óntotdeauna drepturile, datinile ∫i obiceiurile maghiarilor ∫i nu numai. Œn nicio ˛ar„ din Europa nu se mai vorbe∫te despre concepte autonomiste, iar Carta European„ a Drepturilor Omului este respectat„ ad litteram Ón Rom‚nia.

Doresc ca membrii U.D.M.R. ∫i cei ai Consiliului Na˛ional Secuiesc s„ informeze popula˛ia la nivel local c„ ideea separ„rii de Rom‚nia nu va Ónsemna Ón niciun caz c„ secuimea o va duce mai bine sau se vor sim˛i mai europeni. Mai bine vom tr„i dac„ Ómpreun„ vom fi o na˛iune.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Ziua Armatei Rom‚ne comemoreaz„ data de 25 octombrie 1944, c‚nd localitatea Carei, aflat„ la 8 kilometri de grani˛a de vest, a fost eliberat„ de sub ocupa˛ia nazist„. Aceast„ dat„ a devenit, Óncep‚nd cu anul 1959, ziua Ón care se aniverseaz„ eliberarea definitiv„ a teritoriului na˛ional, temporar ocupat Ón urma Dictatului de la Viena.

Pentru eliberarea ora∫ului Carei, simbol al prezen˛ei trupelor invadatoare pe teritoriul rom‚nesc, a fost conceput„ o mare manevr„ de Ónv„luire, cu patru divizii din Corpul 6 Armat„, care urmau s„ distrug„ du∫manul din zona ora∫ului, Ón timp ce Corpul 2 Armat„ Ómpreun„ cu Divizia 11 Infanterie aveau s„ atace de la sud rezisten˛a inamicului din Satu Mare. Atacul a Ónceput Ón seara zilei de 24 octombrie, iar Divizia 9 Infanterie a intrat Ón Carei ∫i s-a angajat Ón lupte de strad„ Ón aceea∫i noapte. Œn diminea˛a zilei de 25 octombrie, dup„

lupte grele, a fost eliberat ultimul ∫i cel mai important ora∫ rom‚nesc de la grani˛a de vest.

F„r„ a l„sa niciun r„gaz trupelor hitleristo-horthiste, militarii rom‚ni au continuat s„ avanseze ∫i au ajuns la grani˛a rom‚no-ungar„ Ón aceea∫i diminea˛„. Ei au trecut grani˛a ∫i au dus lupta mai departe, pe aceea∫i direc˛ie, pe teritoriul Ungariei.

Victoria asupra for˛elor germane ∫i ungare a fost c‚∫tigat„ de 525.702 solda˛i rom‚ni, Óncep‚nd cu 23 august 1944. Dintre ace∫tia, 58.330 au fost declara˛i mor˛i, r„ni˛i sau disp„ru˛i Ón lupt„. Num„rul total al pierderilor inamicului s-a ridicat la peste 72.937 solda˛i.

Toate aceste date, care subliniaz„ sacrificiile f„cute de solda˛ii rom‚ni pentru eliberarea teritoriului rom‚nesc aflat sub ocupa˛ie str„in„, sunt parte component„ Ón istoria For˛elor Terestre, ce Ónsumeaz„, Ón paginile sale, faptele de arme ale lupt„torilor infanteri∫ti, artileri∫ti, v‚n„tori de munte, tanchi∫ti, racheti∫ti ∫i artileri∫ti antiaerieni, transmisioni∫ti, cerceta∫i, geni∫ti, ap„r„tori NBC ∫i para∫uti∫ti.

Armata rom‚n„ ∫i-a continuat misiunea de garant al siguran˛ei na˛ionale, iar de la ob˛inerea statutului Rom‚niei de membru N.A.T.O., armata a reprezentat ˛ara noastr„ Ón cadrul for˛elor interna˛ionale de men˛inere a p„cii Ón zonele de conflict.

Ast„zi, Armata Rom‚n„ a f„cut un pas important spre o armat„ profesionist„, prin Ónlocuirea stagiului militar obligatoriu cu unul caracterizat de voluntariat ∫i carier„. Anul 2006 va deveni anul de start al unei reforme Ón armat„, reform„ caracterizat„ de profesionalism, echipamente noi ∫i moderne, tehnic„ de lupt„ la standardele cele mai Ónalte ∫i cadre militare de carier„ care transform„ activitatea militar„ din obliga˛ie Ón datorie.

Rom‚nia, ca ˛ar„ viitoare membr„ a Uniunii Europene, are nevoie de o astfel de armat„, a∫a cum Ministerul Ap„r„rii dore∫te s„ o construiasc„.

Astfel, conform celor sus˛inute de ministrul Teodor Atanasiu, de la 1 ianuarie 2007, Ón Armata Rom‚n„, un soldat sau gradat voluntar va beneficia de o serie de avantaje materiale, cum ar fi venituri salariale (solda plus indemniza˛ie de hran„) de cel pu˛in 10 milioane de lei vechi, la care se adaug„ diferite sporuri Ón func˛ie de specialitatea militar„ ∫i de condi˛iile de munc„.

De asemenea, solda˛ii ∫i grada˛ii voluntari vor primi echipament gratuit, compensa˛ie pentru chirie (de p‚n„ la 50% din sold„) Ón cazul Ón care nu au locuin˛„, precum ∫i asisten˛„ medical„ gratuit„. Solda˛ii ∫i grada˛ii voluntari vor putea lucra Ón Ministerul Ap„r„rii p‚n„ la v‚rsta de 40 de ani. Dac„ sunt interesa˛i de o carier„ militar„ permanent„, solda˛ii ∫i grada˛ii voluntari Ó∫i vor putea continua studiile pentru a deveni subofi˛eri sau ofi˛eri.

Toate aceste condi˛ii de care vor beneficia cei care vor alege cariera militar„ m„ Óndrept„˛esc s„ cred c„ Rom‚nia este foarte aproape de a redeveni o for˛„ militar„ important„ la nivel mondial, care va fi inclus„ Ón ecua˛ia misiunilor interna˛ionale derulate de N.A.T.O., O.N.U. sau U.E.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006

îJude˛ul Vaslui nu trebuie s„ mai pl„teasc„ pentru incompeten˛a actualei conduceri a Consiliului jude˛ean“ Aceasta nu este prima declara˛ie parlamentar„ Ón care semnalez fapte privind incompeten˛a Consiliului Jude˛ean Vaslui, condus de pre∫edintele Corneliu Bichine˛ de la P.R.M. ∫i vicepre∫edintele Dumitru Buzatu de la P.S.D. Œns„, de aceast„ dat„, incompeten˛a celor doi domni se dovede∫te a fi extrem de p„guboas„ pentru bugetul jude˛ului ∫i pentru bun„starea tuturor vasluienilor.

Dar despre ce este vorba?

Probabil, jude˛ul nostru este singurul jude˛ de frontier„ din Rom‚nia Ón care conducerea Consiliului Jude˛ean Vaslui habar n-are de prevederile legisla˛iei Ón vigoare care reglementeaz„ colectarea ∫i gestionarea fondurilor Óncasate din taxele ecologice ∫i de salubrizare percepute pentru trecerea frontierei de stat a Rom‚niei. Conform Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 86/2002 privind Ónfiin˛area Ghi∫eului unic Ón punctele de trecere a frontierei de stat a Rom‚niei, aprobat„ prin Legea nr. 599/2002, cu modific„rile ulterioare, colectarea ∫i administrarea fondurilor din taxele de salubrizare se face de c„tre consiliile jude˛ene, Ón cazul Ón care punctele de trecere rutier„ a frontierei de stat a Rom‚niei sunt situate Ón raza administrativ-teritorial„ a ora∫elor ∫i comunelor.

Cei doi mah„ri de la Consiliul Jude˛ean Vaslui n-au auzit niciodat„ de prevederile acestor acte normative ∫i nici juri∫tii-exper˛i din aceast„ institu˛ie. Prin urmare, de vreo patru ani de zile, bugetul C.J. Vaslui este privat de colectarea ∫i gestionarea acestor taxe.

Œntrebat fiind de un ziarist local îc‚˛i bani s-au adunat la bugetul jude˛ului din taxa de salubrizare din Vama Albi˛a“, pre∫edintele C.J. Vaslui Corneliu Bichine˛ i-a recomandat acestuia s„ Óntrebe un director din institu˛ia pe care o conduce, dar c„, din cuno∫tin˛ele sale, nu s-a str‚ns nimic. ™i cum s„ se str‚ng„ ace∫ti bani la bugetul C.J. Vaslui c‚nd pre∫edintele Bichine˛ are griji mai importante, de pild„ s„ colinde satele jude˛ului cu l„utarii dup„ el pentru a-∫i spori notorietatea. Domnia Sa se preocup„ de indicatorii succesului personal printre aleg„tori, Óns„ de indicatorii socioeconomici ai jude˛ului s„ nu-i Óntreba˛i nici pe directorii din subordinea sa, c„ nici ei nu ∫tiu mare lucru. ™i, de asemenea, s„ nu v„ Óntreba˛i de ce continu„ acest jude˛ s„ se afle Ón topul celor mai s„race din ˛ar„. O vorb„ popular„, la fel ca popularul pre∫edinte Bichine˛, spune c„ îprostia ∫i domnia se pl„tesc“. Din p„cate, pentru prostia sa pl„tesc cet„˛enii jude˛ului Vaslui!

Dar s„ revenim la cifre. Conform calculelor efectuate de Direc˛ia Regional„ Vamal„ Ia∫i, Ón cea mai slab„ lun„ de tranzit a V„mii Albi˛a trebuiau s„ se Óncaseze Ón vistieria jude˛ului peste 1,5 miliarde de lei vechi. Este inutil s„ mai Ónmul˛im aceast„ sum„ cu 12 luni ∫i apoi suma ob˛inut„ cu patru ani, de c‚nd prostia celor de la consiliul jude˛ean prejudiciaz„ bugetul acestei institu˛ii. Pentru compara˛ie, s„ d„m ∫i un exemplu de bun„ practic„ Ón acest domeniu: Consiliul Jude˛ean Gala˛i Óncaseaz„ taxele de ecologizare ∫i salubrizare de la punctele de frontier„ Oancea ∫i Giurgiule∫ti, prin Agen˛ia de Protec˛ie a Plantelor. Sumele Óncasate de C.J. Gala˛i sunt utilizate la Óntre˛inerea drumurilor jude˛ene ∫i comunale.

C‚nd nu are suficiente fonduri pentru proiectele sale, pre∫edintele C.J. Vaslui Corneliu Bichine˛ organizeaz„

conferin˛e de pres„ Ón care anun˛„ poporul vasluian c„ se va duce cu scandal la premierul T„riceanu pentru a aduce mai mul˛i bani Ón jude˛. Cu siguran˛„ este mult mai la Óndem‚n„ s„ faci circ prin mass-media local„ dec‚t s„ pui m‚na pe legi, pe h‚rtie ∫i creion. Œns„, Ón calitate de parlamentar de Vaslui, Ói recomand domnului Corneliu Bichine˛ s„ lase deoparte circul ∫i s„ se apuce de treab„, iar institu˛iilor statului — Curtea de Conturi a Rom‚niei ∫i Parchetul Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie — s„ demareze de Óndat„ un control la Consiliul Jude˛ean Vaslui, pentru c„ nu-i lucru de glum„ cu incompeten˛a actualei conduceri.

îCum ∫i cu cine «defil„m»“ Stima˛i colegi,

Am trecut ∫i peste ultimul obstacol Ón drumul nostru anevoios spre Uniunea European„, ∫i anume raportul Comisiei Europene din luna septembrie, care ne-a mai spus o dat„, dincolo de datele tehnice, c„ trebuie s„ ne ˛inem de treab„, c„ e musai s„ fim corec˛i, competen˛i, transparen˛i ∫i constan˛i Ón op˛iuni. Pe de alt„ parte, acum suntem siguri c„ vom avea Ón ˛„rile membre U.E. ni∫te parteneri de discu˛ie serio∫i, c„ de la 1 ianuarie ne vom afla Óntr-un mediu mai pu˛in viciat, c„ vom sta la mas„ cu oameni care au o anumit„ experien˛„ ∫i mai mult rafinament politic.

Pe de alt„ parte, reprezentan˛ii no∫tri Ón structurile europene vor fi exponen˛ii imaginii pe care persoanele aflate deja Ón grupul select ∫i-o vor face despre noi. Personalitatea ∫i preg„tirea profesional„ a celor trimi∫i acolo va spune multe despre fiecare dintre noi, va avea implica˛ii de imagine, economice ∫i politice. Iat„ de ce con˛inutul cu care vom contribui din punct de vedere uman Ón cadrul institu˛iilor europene este la fel de important ca ∫i ambalajul Ón care este Ónvelit.

M„ voi referi Ón aceast„ declara˛ie politic„ la parlamentarii no∫tri europeni, deoarece constat c„ alegerile din prim„vara viitoare sunt considerate de liderii politici ca fiind o repeti˛ie pentru alegerile din 2008, un exerci˛iu electoral oarecare. Or, a porni de la aceast„ premis„ este o eroare care ne va costa enorm. Nu po˛i s„ obligi Rom‚nia s„ fie reprezentat„ Ón Parlamentul European (o institu˛ie respectabil„ ∫i respectat„) de persoane care nu au minime cuno∫tin˛e despre Uniunea European„ sau despre legisla˛ia din domeniu. Nu po˛i s„ Ói condamni pe rom‚ni la o imagine creat„ de persoane controversate ∫i necalificate, de dragul competi˛iei electorale.

Pentru prima dat„, partidele politice rom‚ne∫ti trebuie s„ Ó∫i dovedeasc„ maturitatea ∫i, de ce nu, adev„rata apartenen˛„ la valorile europene, d‚nd jos haina populismului, cu riscurile de rigoare. Pentru prima dat„ nu mai este cazul s„ punem persoane-locomotiv„ Ón cap de list„.

P.N.L. a definitivat ∫i a aprobat Ón organismele sale de conducere un set foarte dur de criterii Ón urma c„rora vor fi ale∫i viitorii parlamentari europeni liberali.

Ca s„ fac un rezumat, un liberal Ón Parlamentul European va trebui s„ aib„ o reputa˛ie irepro∫abil„, s„ nu fie traseist, s„ nu fi fost securist, s„ nu fie ho˛. De asemenea, bilele albe Ói vor fi acordate numai Ón cazul Ón care cunoa∫te cel pu˛in o limb„ str„in„, dac„ are studii universitare ∫i dac„ are cuno∫tin˛e despre func˛ionarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 institu˛iilor europene. P‚n„ la acest punct, criteriile sunt eliminatorii, deci neÓndeplinirea oric„ruia dintre ele Ól scoate din competi˛ie pe concurent. Dac„ a trecut de acest test, liberalul rom‚n Ón Parlamentul European va trebui s„ prezinte un proiect politic al mandatului s„u de europarlamentar, s„ aib„ experien˛„ Ón administra˛ia public„, s„ fi avut implicare Ón diverse proiecte referitoare la Uniunea European„, s„ aib„ studii de masterat sau doctorat ∫i s„ cunoasc„ c‚t mai multe limbi oficiale ale U.E.

Par complicate ∫i greu de respectat aceste deziderate, dar sunt absolut necesare ∫i de maxim„ importan˛„. De la 1 ianuarie, particip„m direct la construc˛ia U.E., putem s„ cre„m proiecte, s„ schimb„m st„ri de fapt. Suntem Ón joc, iar calitatea echipei aliniate la start este primordial„. S„ nu transform„m alegerile pentru Parlamentul European Óntr-o ceart„ de maidan! Este o chestiune la care v„ rog s„ reflecta˛i.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

îAtacurile la Fondul «Proprietatea» vor genera noi procese la C.E.D.O.“

Œn ultimele dou„ s„pt„m‚ni am asistat la o avalan∫„ de procese pierdute de statul rom‚n la C.E.D.O. F„r„ nicio excep˛ie, toate procesele pierdute la Strasbourg se refer„ la probleme legate de nerespectarea legisla˛iei din domeniul retroced„rilor imobiliare ∫i funciare sau, Ón egal„ m„sur„, unei legisla˛ii Ón domeniu aflate Ón contradic˛ie cu principiile propriet„˛ii. Cine este vinovat de num„rul mare de procese pierdute acum ∫i Ón ultimii doi ani se ∫tie: autorit„˛ile centrale ∫i locale din guvernarea P.S.D., care Ón anii trecu˛i nu au aplicat corect legile retroced„rilor; o serie de magistra˛i care au emis sentin˛e Ón conformitate cu îindica˛iile pre˛ioase“ date de domnul Ion Iliescu procurorului general (s„ ne amintim celebra declara˛ie de la Satu Mare din 1996, c‚nd a solicitat procurorului general s„ promoveze recursuri Ón anulare la sentin˛ele care au dat c‚∫tig de cauz„ fo∫tilor proprietari) ∫i ale P.S.D.

Nu a∫ fi deschis acest subiect dac„, aproape Ón fiecare s„pt„m‚n„, nu a∫ fi interpelat — evident, Ón cadrul unor discu˛ii particulare, neoficiale — de c„tre o serie de parlamentari europeni, buni cunosc„tori ai realit„˛ilor din Rom‚nia, ∫i care Ómi atrag aten˛ia c„ exist„ riscul ca, peste patru sau cinci ani, C.E.D.O. s„ pronun˛e ∫i mai multe sentin˛e Ómpotriva statului rom‚n din cauza situa˛iei la zi Ón ceea ce prive∫te desp„gubirile pentru fo∫tii proprietari. Concret, parlamentarii europeni sus˛in c„ unui demers salutar al Guvernului T„riceanu, ∫i anume Ónfiin˛area Fondului îProprietatea“, i se pun be˛e Ón roate at‚t la nivel parlamentar, c‚t ∫i extraparlamentar. Vreau s„ atrag aten˛ia c„ Ónfiin˛area Fondului îProprietatea“ este privit„ cu interes Ón str„in„tate, mai ales Ón Occident, pentru c„ exist„ oameni de afaceri interesa˛i s„ investeasc„ imediat dup„ listarea fondului la burs„.

Ce observ c„ se Ónt‚mpl„ la ora actual„? Dou„ partide se opun: P.S.D. ∫i P.R.M. se opun existen˛ei fondului. P.S.D. a avut la dispozi˛ie patru ani pentru a g„si o modalitate de desp„gubire a fo∫tilor proprietari care nu-∫i mai pot primi Ón natur„ propriet„˛ile ∫i nu a f„cut nimic. Mult tr‚mbi˛ata lege special„ referitoare la

desp„gubiri, care trebuia s„ fie adoptat„ Ónc„ din iunie 2002, nu a ajuns niciodat„ pe masa Guvernului N„stase. Acum, c‚nd Ón sf‚r∫it s-a g„sit o modalitate, un vehicul prin care s„ fie desp„gubi˛i fo∫tii proprietari — atrag aten˛ia, Fondul îProprietatea“ nu stabile∫te modalit„˛ile de desp„gubire, a∫a cum sus˛in neini˛ia˛ii ∫i chiar unii fo∫ti membri P.N.L., legea fiind cea care stabile∫te modalit„˛ile de desp„gubire —, exist„ for˛ele politice pe care le-am amintit ∫i for˛e oculte care pun be˛e Ón roate fondului.

Plou„ cu acuza˛ii nefondate, penibile ∫i chiar caraghioase la adresa fondului. Am s„ o amintesc doar pe aceea care se refer„ la faptul c„ administratorii fondului ∫i sus˛in„torii lor din P.N.L. vor Óncerca s„ se Ómbog„˛easc„ pe seama fo∫tilor proprietari. Mai mult, listarea la burs„ este privit„ de contestatarii de ocazie sau interesa˛i ca o sperietoare. Toate aceste ac˛iuni concertate Ómpotriva fondului, venite din interiorul Parlamentului ∫i din alte zone, ar putea induce o stare de incertitudine, o credibilitate redus„ Ón r‚ndul posibililor investitori str„ini ∫i autohtoni. Evident, to˛i cei care atac„ fondul, indiferent c„ sunt din P.S.D., P.R.M., ori au de˛inut func˛ii de consilieri preziden˛iali, ori nu au venit cu o propunere sau cu o solu˛ie alternativ„ privind desp„gubirile.

Avertizez c„ dac„ Fondul îProprietatea“ nu va fi l„sat s„ func˛ioneze se pierde ultimul tren Ón ceea ce prive∫te desp„gubirea fo∫tilor proprietari. Nu este vorba doar de viitoarele procese de la C.E.D.O., este vorba ∫i de o posibil„ catastrof„ la nivel de imagine Ón ceea ce prive∫te Rom‚nia.

îCe fel de politic„ extern„ face Rom‚nia?“

Europa de dup„ socialism — Ónl„turat de pe marea scen„ a Istoriei doar doctrinar — a adus cu sine nenum„rate Óntreb„ri. Noii membri ai U.E. din 2004 ∫i cei ce se preg„tesc s„ li se al„ture la 1 ianuarie 2007, Rom‚nia ∫i Bulgaria, se Óntreab„, prin cele mai grave voci ale lor, apar˛in‚nd forma˛iunilor politice patriotice ∫i na˛ionalist-luminate, dac„ acest moment necesar trebuie Ónso˛it neap„rat ∫i de un transfer al suveranit„˛ii fiec„ruia dintre aceste state c„tre Bruxelles. Œn acela∫i context, fragilizarea rela˛iilor transatlantice determinat„ de invazia american„ inutil„ Ón Irak ∫i de procesul ratat al lui Saddam Hussein pare a fi fost dep„∫it„, cu o singur„ excep˛ie, Rom‚nia.

Raportul de aderare a ˛„rii noastre la Uniunea European„ n-a modificat concep˛iile de politic„ extern„ ale lui Traian B„sescu. Mai degrab„ s-ar putea vorbi despre un hibrid nereu∫it, care nu va da alte roade dec‚t cele anticipate. îPolitica extern„ a Rom‚niei fa˛„ de S.U.A. r„m‚ne neschimbat„ dup„ aderarea la U.E., afirm„ Traian B„sescu. Vom consolida continuu parteneriatul strategic pe care-l avem cu S.U.A., Óntruc‚t acesta este parte a politicii noastre de securitate“. Speriat parc„ de propriile-i op˛iuni, Traian B„sescu vireaz„ brusc spre U.E.: îDar noi avem tradi˛ii europene ∫i cultur„ european„. Limba noastr„ este o limb„ latin„ ∫i toate sentimentele noastre sunt legate de Europa. Vom fi ni∫te europeni extraordinari“. Poate extracomunitari, fiindc„ este greu de imaginat c„ restul ˛„rilor membre ale Uniunii Europene vor aplauda frenetic Ónscrierea politicii noastre externe pe axa Washington—Londra.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 Dar Traian B„sescu ˛inte∫te ∫i mai sus. Subliniind c„ Rom‚nia va fi un suporter f„r„ rezerve al Tratatului Constitu˛ional ∫i al realiz„rii unei politici externe unice, el afirm„, Ón acela∫i timp, c„, din convingere, de data aceasta, vom sus˛ine necesitatea unui parteneriat Óntre U.E.—S.U.A., fiindc„ ∫i Europa are nevoie de o rela˛ie cu Statele Unite ∫i, Ón egal„ m„sur„, Ón perspectiva dificult„˛ilor de globalizare, ∫i America are nevoie de o rela˛ie special„ cu b„tr‚nul continent. Teoretic, lucrurile cam a∫a ar trebui s„ decurg„. Practic, Óns„, solu˛iile preconizate s„ stea la baza unui parteneriat U.E.—S.U.A. nu par deloc viabile. Ca atare, chiar ∫i pentru un marinar cu experien˛„, Óncercarea de a sta cu fundul Ón dou„ luntre este extrem de riscant„.

De asemenea, argumentele lui B„sescu, menite s„ motiveze participarea Rom‚niei la r„zboiul din Irak, se ciocnesc dur cu modul de a g‚ndi al principalelor ˛„ri comunitare. De altfel, acest conflict a creat o ruptur„ Óntre vechea ∫i noua Europ„ din cadrul U.E., Óntre dou„ concep˛ii, iar Rom‚nia nu face dec‚t s„ contribuie, prin atitudinea actualei puteri, la aceast„ divergen˛„. Cam a∫a stau lucrurile ∫i Ón problema impactului pe care politica rom‚neasc„ Ón zona M„rii Negre Ól are cu viziunile altor ˛„ri europene. îDac„ p‚n„ acum“ — spunea Traian B„sescu — îresponsabilitatea pentru ceea ce se Ónt‚mpl„ la Marea Neagr„ revenea riveranilor, cu accente deosebite pe Federa˛ia Rus„ ∫i pe Turcia, ca state cu cea mai mare influen˛„ Ón regiune, iar Rom‚nia Óncerca, Ón numele statelor membre N.A.T.O., s„ atrag„ interesele U.E. asupra realit„˛ilor din aceast„ zon„, din momentul integr„rii Rom‚niei este clar c„ U.E. va avea frontiere cu problemele M„rii Negre, care nu sunt pu˛ine“.

Greu de crezut c„ Traian B„sescu va putea s„ determine implicarea ˛„rilor U.E. Ón problemele M„rii Negre, deranj‚nd Federa˛ia Rus„ tocmai acum c‚nd Vladimir Putin a asigurat Occidentul c„ va avea gaze Ón cantit„˛i suficiente. ™i aici, o-ntoarcem ca la Ploie∫ti, din moment ce, dup„ pledoaria pentru Marea Neagr„, care trebuie s„ Ónceteze de a mai fi un lac rusesc, Traian B„sescu sus˛ine c„ Ómbun„t„˛irea rela˛iilor noastre cu Federa˛ia Rus„ va fi o constant„ a politicii externe rom‚ne∫ti. Numai c„ Vladimir Putin, cu experien˛a profesiunii sale din tinere˛e, ∫tie c„ ∫eful statului rom‚n joac„ la dou„ capete ∫i, mai ales, pe ce carte mizeaz„.

Œn opiniile unor europarlamentari, ca ∫i Ón mediile de pres„ occidentale, aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ apare destul de controversat„. Unii anali∫ti nu ezit„ s„ afirme c„ acest moment este rezultatul unei decizii politice.

De ce oare ar fi recurs Uniunea European„ la o asemenea solu˛ie, dup„ ce ani de zile ne-a fiert Ón suc propriu? Judec‚nd prin prisma proiectelor de extindere a U.E. p‚n„ Ón nordul Africii, Rom‚nia ∫i Bulgaria n-ar fi putut s„ fie s„rite cu pasul, ca la ∫otron.

Œn al doilea r‚nd, o serie de ˛„ri comunitare (Italia, Fran˛a, Austria, Germania ∫i altele) au plasat capitaluri importante Ón economia noastr„, iar fructificarea lor n-ar fi deloc posibil„ Ón condi˛iile Ón care Rom‚nia ar fi respins„ ori am‚nat„ de la aderare.

Pe de alt„ parte, tem‚ndu-se c„ ˛ara noastr„ nu va reu∫i s„ ating„ obiectivele Ón privin˛a sistemului judiciar, a luptei Ómpotriva corup˛iei, a siguran˛ei alimentare, a utiliz„rii fondurilor comunitare, a redres„rii agriculturii ∫i a

altor cerin˛e men˛ionate Ón Raportul de la Strasbourg, Rom‚niei i se vor aplica m„surile de salvgardare prev„zute Ón Tratatul de aderare.

A∫adar, dilemele ∫i controversele legate de aderarea Rom‚niei au loc ∫i Ón s‚nul Uniunii Europene. P‚n„ la aderarea efectiv„ a ˛„rii la marea familie european„ mai sunt numai dou„ luni. Oare ce dileme ∫i ce surprize ne mai rezerv„ aceast„ perioad„?

Deocamdat„, Traian B„sescu a dat o fug„ p‚n„ Ón India, copilul preferat al Americii...

îSondaje mincinoase“

Se perpetueaz„ obiceiul ultimilor ani, mai ales c„ se vehiculeaz„ cu jum„tate de gur„ alegeri anticipate, ca arma sondajelor de opinie mincinoase s„ fie folosit„ din plin. E ca ∫i c‚nd, dup„ 16 ani de nerealiz„ri democratice, cet„˛enii n-ar fi Ónv„˛at c„ puterea are suficiente metode prin care cei care Ómpart procentele Ón sondaje s„-∫i primeasc„ partea leului!

Cine este cuprins de exaltare de procentele anun˛ate de diversele institute de sondare a opinie publice nu face dec‚t s„ se Ómbete cu ap„ de la robinet.

Ceea ce re˛in dup„ experien˛a ultimilor 16 ani este c„ indiferent cine este la putere, fie P.S.D., fie P.N.L. cu sau f„r„ P.D. ∫i, invariabil, eternul U.D.M.R., to˛i au ca obiectiv dorin˛a nerealizat„ de a diminua prezen˛a P.R.M.-ului pe scena politic„ a ˛„rii.

Tot din experien˛„ am v„zut c„ lucrul acesta nu este posibil, ba, din contr„, atunci c‚nd sondajele de opinie arat„ sc„deri sau stagn„ri ale P.R.M. Ón preferin˛ele electoratului, realitatea votului a fost crud„ cu cei care ne-au vrut r„ul.

Este absolut imposibil, pentru oricine are un dram de Ón˛elepciune, s„ cread„ c„ oameni ca Theodor Stolojan sau Mona Musc„ pot conduce Ón topuri ale Óncrederii popula˛iei Ón personalit„˛ile politice ale momentului, iar un pre∫edinte de partid cum este domnul senator dr. Corneliu Vadim Tudor s„ fie cotat sub ei!

Este ru∫inos pentru institu˛ia sondajului s„ promovezi, din interese obscure, oameni cu probleme evidente de imagine, precum cei aminti˛i.

Theodor Stolojan este doar o marionet„ Ón m‚inile p„pu∫arului de la Cotroceni, care, dup„ ce s-a f„cut bine (∫tim ∫i noi ce probleme de îs„n„tate“ a avut Ónaintea alegerilor din toamna anului 2004!), Óncearc„ s„ sparg„ P.N.L.-ul neaservit pre∫edintelui.

Mona Musc„ urmeaz„ aceea∫i traiectorie nederatizat„ a pre∫edintelui Traian B„sescu, vr‚nd, evident, s„ se r„zbune pe cei care au exclus-o din partid ∫i au dat-o jos de pe soclul moralit„˛ii pe care se coco˛ase f„r„ pic de jen„.

Problema este ∫i r„m‚ne a celor din P.N.L., nu este a noastr„, dar afecteaz„ din plin popula˛ia ˛„rii, care Ón niciun caz nu o duce ∫i nici nu o s„ o duc„ mai bine pentru c„ Stolojan face platforme liberale pe care le prezint„ prin jurul Capitalei.

Sondajele mincinoase aruncate pe pia˛„ cu neru∫inare se bat cap Ón cap, pe de-o parte cet„˛enii au o Óncredere extrem de mare Ón cei afla˛i vremelnic la putere, dar recunosc, Óntr-o propor˛ie cov‚r∫itoare, c„ nu tr„iesc deloc mai bine, a∫a cum s-a promis Ón campania electoral„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 P„i atunci, de unde a∫a o Óncredere Ón pre∫edintele statului, care numai de problemele cet„˛enilor nu se ocup„? De unde a∫a o Óncredere Ón Mona Musc„, Theodor Stolojan, Gheorghe Flutur, Anca Boagiu, Teodor Atanasiu, ministrul suspendat al ap„r„rii, Radu Berceanu, Sulfina Barbu sau Sebastian Vl„descu? Pentru ce merite deosebite?

Nu este cazul s„ fim crezu˛i naivi, pentru simplul motiv c„ nu suntem. To˛i cei pe care i-am numit mai sus nu au f„cut nimic cu adev„rat pentru cei care ar trebui s„ îtr„iasc„ bine“!

Nu o s„ m„ refer prea mult la perdeaua de fum aruncat„ cu insisten˛„ de manipulatorii de profesie de la Cotroceni, cum c„ P.N.G.-ul lui Becali vine puternic din urm„, calc„ totul Ón picioare ∫i ajunge s„ aib„ acela∫i scor electoral cu Partidul Rom‚nia Mare. Hai c„ e bun„ gluma! E ca ∫i c‚nd am compara un arm„sar cu o m‚r˛oag„! Cine poate s„ cread„ a∫a ceva?

Oricum, pe noi nu ne sperie sondajele mincinoase, ba, din contr„, ne Ónt„resc convingerea c„ P.R.M. este o for˛„, este singurul partid care face opozi˛ie cu adev„rat Ón Parlamentul Rom‚niei, mai ales c„ P.S.D.-ul a s„rit de cur‚nd Ón barca puterii.

Respectiva barc„, doamnelor ∫i domnilor, ia ap„! Ave˛i grij„, Ón cur‚nd se va scufunda!

Declara˛ie politic„: îP.S.D. a dep„∫it grani˛a demagogiei“

S„pt„m‚na trecut„ am fost obligat s„ iau pozi˛ie ∫i s„ critic unele ie∫iri tipice epocii de trist„ amintire a anilor ’50 ale pre∫edintelui P.S.D., domnul Mircea Geoan„. M„ v„d nevoit s„ revin ast„zi, pentru c„ liderul partidului purt„torilor de tricouri ro∫ii cu chipul lui Che Guevara pe piept a Óntrecut cu mult unitatea de m„sur„ a demagogiei.

Citez un pasaj dintr-un ziar central: îŒnarmat cu 600.000 de bro∫uri ∫i 250.000 de flutura∫i despre «Faptele ∫i Minciunile Alian˛ei D.A.», Geoan„ a criticat pe r‚nd deciziile reprezentan˛ilor P.N.L.-P.D. ∫i ∫i-a dat cu p„rerea c„ frecven˛a «minciunilor guvernamentale» este de 20 pe lun„, p‚n„ Ón prezent fiind inventariate de c„tre social-democra˛i un num„r de 1.000.“

Plec‚nd de la acest pasaj, se observ„ clar c„ este vorba despre o clasic„ ac˛iune de campanie electoral„. Din informa˛iile pe care le de˛in, astfel de flutura∫i, precum ∫i unele critici au fost f„cute de domnul Geoan„ ∫i suita sa Ón locuri publice, printre care ∫i Pia˛a Obor, zon„ electoral„ foarte drag„ celor din P.S.D. Nu faptul c„ liderii P.S.D. au avut ac˛iuni publice de campanie electoral„ m„ mir„, ci faptul c„ nimeni nu s-a sesizat. Legisla˛ia electoral„ este clar„: campania se face cu 30 sau 45 de zile Ónainte de alegeri. Or, nu ∫tiu s„ avem vreun scrutin Ón luna noiembrie sau decembrie 2006.

Trec‚nd la chestiunile de fond, sunt tare curios s„ aflu cum a ajuns domnul Geoan„ la concluzia c„ reprezentan˛ii P.N.L.-P.D. au min˛it de 1.000 de ori ∫i zilnic de 20 de ori. Nici m„car Ón cele mai negre zile ale fostei guvern„ri a partidului-stat, P.S.D., nu am auzit vreun coleg de-al meu de partid sau de alian˛„ care s„ inventarieze at‚t de multe Ónc„lc„ri de promisiuni ale guvern„rii N„stase. ™i, slav„ Domnului, au fost multe!

Tehnica domnului Geoan„ nu frizeaz„ doar demagogia, ci ∫i la∫itatea. Face afirma˛ii neadev„rate — nu a spus nimic concret — Ón fa˛a unui auditoriu mai pu˛in instruit ∫i mizeaz„ pe setea de subiecte a massmedia.

O singur„ dat„, pre∫edintele P.S.D. a avut, Ón fa˛a aceluia∫i auditoriu, o ac˛iune concret„. Tot Ón Pia˛a Obor, tot Ón luna octombrie, dar Ón anul 2005, ∫eful P.S.D. a demarat o ac˛iune de str‚ngere de semn„turi pentru îfor˛area“ introducerii Ón legisla˛ia electoral„ a sistemului de vot uninominal. Sincer s„ fiu, la momentul respectiv chiar am fost de acord cu domnul Geoan„, de∫i b„nuiam c„ este vorba tot de un exerci˛iu ieftin de imagine. Mi-am zis, Ón octombrie 2005, c„ senatorii ∫i deputa˛ii din P.N.L. ∫i P.D. din viitoarea, la vremea respectiv„, comisie parlamentar„ de elaborare a Codului electoral nu vor avea via˛„ grea c‚nd vor propune votul uninominal, urm‚nd s„ aib„ ∫i O.K.-ul celor din P.S.D. M-am Ón∫elat amarnic! îCampionii“ votului uninominal din octombrie 2005, au Ónceput Ón ultima lun„ s„ declare c„ solu˛ia cea mai viabil„ ar fi votul preferen˛ial pe list„. Episodul îObor, octombrie 2005“ a fost, ca ∫i cel din octombrie 2006, unul dintre numeroasele din piesa de teatru demagogic Ón care P.S.D. este un actor des„v‚r∫it.

P.S. Propun colegilor mei Mihai Voicu ∫i Valentin Iliescu, Ón calitate de pre∫edinte, respectiv vicepre∫edinte al comisiei parlamentare pentru elaborarea Codului electoral, s„ solicite, c‚nd vor Óncepe dezbaterile pentru Legea alegerilor parlamentare, listele de semn„turi str‚nse de P.S.D. Ón octombrie 2005.

îSimplificarea ob˛inerii vizelor pentru cet„˛enii Republicii Moldova — o repara˛ie moral„ fa˛„ de fra˛ii no∫tri din afara Uniunii Europene“

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Zilele care ne mai despart de aderarea Ón Uniunea European„ sunt tot mai pu˛ine ∫i deja problemele specifice Óncep s„ se arate. De la 1 ianuarie 2007 frontierele de est ale U.E. se mut„ pe Prut ∫i, ca o consecin˛„ direct„, ∫i fra˛ii no∫tri moldoveni devin cet„˛eni noncomunitari. Acesta va fi unul dintre pre˛urile pl„tite de Rom‚nia pe soclul integr„rii, o condi˛ie esen˛ial„ ∫i acceptat„ tacit Ónc„ de la Ónceputul procesului de aderare european„.

Œn aceste condi˛ii specifice, demersurile pe ultima sut„ de metri, prin care Ministerul Afacerilor Externe Óncearc„ s„ u∫ureze aceast„ tranzi˛ie, care dep„∫esc cadrul strict al rela˛iilor dintre dou„ ˛„ri vecine, fiind vorba, Ón fond, de o rela˛ie fr„˛easc„ Óntre membrii aceluia∫i neam, dar desp„r˛i˛i de vicisitudinile istoriei, este mai mult dec‚t bine-venit„.

De la 1 ianuarie, Rom‚nia trebuie s„ se supun„ unor reguli de c„l„torie europene care exclud libera circula˛ie pe teritoriul rom‚nesc a cet„˛enilor moldoveni. Astfel, ca viitori cet„˛eni europeni, rom‚nii nu vor avea nevoie de vize pentru a trece Prutul, Ón schimb cet„˛enii moldoveni vor fi obliga˛i s„ Óndeplineasc„ aceast„ formalitate.

Suntem siguri c„ Ón cur‚nd ∫i Republica Moldova va decide s„ reintre Ón procesul de transform„ri democratice care Ói va permite a accede la statutul de stat membru al U.E., dar p‚n„ atunci Ministerul Afacerilor Externe nu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 poate dec‚t s„ Óncerce implementarea unui regim de vize pentru cet„˛enii moldoveni, c‚t mai flexibil ∫i cu un maxim de facilit„˛i posibil de oferit Ón condi˛iile respect„rii legisla˛iei comunitare Ón materie.

Aceasta este unica compensa˛ie moral„ pe care Rom‚nia o poate oferi, deocamdat„, fra˛ilor no∫tri de dincolo de Prut, pe care istoria a vrut s„-i despart„ de patria-mam„ ∫i pe care, chiar ∫i acum, tot istoria Ói ˛ine departe ∫i desp„r˛i˛i de o nou„ frontier„.

îMinisterul Culturii ∫i Cultelor refuz„ s„ repare o eroare moral„ a istoriei. De ce oare?“ Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Regina Maria a dorit ca, dup„ moartea sa, Ón 1938, inima s„ se odihneasc„ Óntr-o mic„ bisericu˛„ aflat„ pe malul M„rii Negre, la Balcic. Familia i-a respectat dorin˛a, astfel c„, trupe∫te, r„m„∫i˛ele Reginei au fost Ónhumate al„turi de str„mo∫ii s„i la Curtea de Arge∫, iar suflete∫te inima sa a r„mas pe malul m„rii, Ón locurile at‚t de iubite c‚t a fost Ón via˛„. S„rmana Regin„ nu avea Óns„ de unde s„ ∫tie c„ Rom‚nia va pierde Ón 1940 Cadrilaterul ∫i inima sa nu Ó∫i va mai g„si de atunci lini∫tea meritat„.

Œn aceste condi˛ii istorice precare, familia regal„ a decis ca relicvele spirituale ale Reginei, inima sa, s„ fie depuse Óntr-o alt„ capel„ aflat„ Ón vecin„tatea Castelului Bran, un alt loc de refugiu mult Óndr„git de ea. Dar din nou istoria ∫i-a spus cuv‚ntul Ón destinul r„m„∫i˛elor Reginei. Odat„ cu venirea comuni∫tilor la putere capela a fost Ónchis„, ca mai apoi inima Reginei Maria s„ fie definitiv mutat„ Ón subsolurile Muzeului Na˛ional de Istorie, unde zace ∫i ast„zi. Se t„ia astfel o ultim„ leg„tur„ cu simbolurile monarhiei din Rom‚nia, autorit„˛ile vremii motiv‚nd Óns„ gestul lor, culmea ipocriziei, prin faptul c„ numai a∫a se puteau asigura m„suri de protec˛ie.

Ast„zi, dup„ 70 de ani de la moartea Reginei Maria, autorit„˛ile locale, clerul ∫i Casa regal„ continu„ s„ sus˛in„ ∫i s„ cear„ Ministerului Culturii ∫i Cultelor ca inima Reginei s„ fie repus„ Ón locul meritat ∫i cinstit de to˛i: capela Castelului Bran. Lucrurile tergiverseaz„, niciun for competent nu se implic„, iar Ministerul Culturii invoc„, paradoxal, acela∫i motiv pueril preluat de la autorit„˛ile comuniste: numai Ón subsolul Muzeului Na˛ional de Istorie pot fi asigurate condi˛ii de siguran˛„ ∫i securitate pentru integritatea acestor relicve.

Aspectul moral nici nu este luat Ón seam„, faptul c„ o buc„˛ic„ din istoria acestui neam zace Óntr-un subsol nu conteaz„, iar dorin˛a familiei este ignorat„. Scuzele ∫i motiva˛iile sunt inutile, iar faptul c„ din motive pur istorice dorin˛a Reginei ca inima sa s„ fie depus„ la Balcic nu a putut fi respectat„ nu Ónseamn„ c„ alternativa este subsolul Muzeului Na˛ional. Dac„ capela Castelului Bran nu ofer„ m„suri de siguran˛„ maxim„, ea poate fi securizat„ ∫i locuitorii din zon„ sunt dispu∫i s„ sprijine chiar ∫i material aceast„ ini˛iativ„. Œn aceste condi˛ii pozi˛ia adoptat„ de c„tre Ministerul Culturii ∫i Cultelor este de neÓn˛eles, pentru c„ a da curs dorin˛ei Casei regale ∫i a rom‚nilor de a expune acest vestigiu Óntr-un cadru public nu ar fi dec‚t o m„sur„ reparatorie fa˛„ de meritele Reginei Maria Ón istoria acestui neam.

îDecalogul guvern„rii portocalii“

1. C‚nd e∫ti Ón opozi˛ie, d„ Ón du∫manul t„u f„r„ Óncetare, chiar dac„ nu ai dreptate. Cel mai important este s„ Ó˛i atingi scopul.

2. Minte c‚t po˛i de mult. Astfel vei deveni mult mai credibil.

3. S„ nu faci ce ai spus c„ face du∫manul t„u. Dar, dac„ po˛i, fur„ mai mult dec‚t se poate fura.

4. Nu pune niciodat„ Ón aplicare Programul de guvernare. S-ar putea ca peste patru ani s„ nu mai ai ce promite Ón campania electoral„.

5. Dac„ po˛i s„ faci un lucru vara, am‚n„-l c‚t mai mult. Iarna nu vei putea fi acuzat c„ nu ai avut bun„voin˛„.

6. Chiar dac„ membrii t„i de partid sunt aresta˛i pentru corup˛ie, tu arat„ cu degetul tot spre opozi˛ie. Tot ei sunt vinova˛i pentru f„r„delegile tale.

7. S„ nu Ó˛i Ón∫eli niciodat„ partenerul de coali˛ie, dar dac„ po˛i s„ o faci, f„-o cu neru∫inare.

8. Creeaz„ c‚t mai multe crize. Nimeni nu Ó∫i va da seama c„ de fapt nu faci nimic.

9. Dac„ e∫ti pre∫edinte umbl„ c‚t mai mult Ón c‚rciumi. Astfel te va iubi electoratul ∫i mai mult.

10. S„ Ó˛i iube∫ti prietenii care au cotizat Ón campania electoral„ ca pe tine Ónsu˛i. D„-le c‚t mai multe contracte, aranjeaz„ c‚t mai multe licita˛ii ∫i Óngra∫„-le conturile cu bani publici. Numai a∫a vei avea pensia asigurat„.

îViitorul comisar european, plusvaloare pentru Rom‚nia“

Am deplin„ Óncredere Ón nominalizarea pe care domnul prim-ministru o va face pentru func˛ia de comisar european, f„r„ s„ ∫tiu Ón acest moment care va fi aceea. Am Óncredere deplin„ Ón ierarhia de valori pe care domnul C„lin Popescu-T„riceanu o va avea Ón vedere Ón momentul Ón care va face aceast„ nominalizare, pentru c„ to˛i suntem de acord c„ aceast„ persoan„, prin calit„˛ile ∫i prin activitatea depus„ p‚n„ Ón acest moment, trebuie s„ aduc„ plusvaloare Rom‚niei, ca ˛ar„ european„.

M„ bucur„ faptul c„ s-au vehiculat at‚t de multe nume, majoritatea din r‚ndul P.N.L., ceea ce dovede∫te faptul c„ am reu∫it, ca popor, s„ ne scoatem valorile la lumin„, s„ le d„m recunoa∫tere ∫i s„ le folosim ca vectori de imagine pentru Rom‚nia.

C.V.-urile candida˛ilor la acest Ónalt post sunt impresionante ∫i vor face o imagine extrem de bun„ Ón cercurile politice europene, Rom‚niei.

Sunt de dou„ ori m‚ndru, pentru c„ doi dintre candida˛i sunt ie∫eni. Este o situa˛ie onorant„ pentru Ia∫i, ora∫ care-∫i reconfirm„ statutul de cas„ a marilor valori na˛ionale ∫i, iat„, acum ∫i interna˛ionale.

Poate suna paradoxal, dar m„ bucur c„ decizia Ón ceea ce prive∫te viitorul comisar european este at‚t de dificil„.

Felicit fiecare candidat pentru acest post, pentru faptul c„ numele s„u reprezint„ plusvaloare pentru Rom‚nia.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006

îLimb„ de lemn de la Bunica“

Œntr-o bro∫ur„ care se dorea o analiz„ critic„ a guvern„rii intitulate îBoga˛ii, mai boga˛i! S„racii, mai s„raci!“, P.S.D.-ul a Ónfierat cu m‚nie proletar„ cei doi ani de guvernare ai Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. Din malaxorul criticilor n-au lipsit referirile la desp„gubirile acordate celor c„rora li s-au na˛ionalizat fabricile de c„tre guvernul comunist.

Datoria unui partid de opozi˛ie este aceea de a critica guvernarea. Problema este Óns„ cum ∫i mai ales ce convoi semantic utilizeaz„. Or, din acest punct de vedere, P.S.D.-ul demonstreaz„ c„ a r„mas acela∫i, c„ este acela∫i P.D.S.R. cu r„d„cini antedecembriste, cu mentalit„˛i ∫i limbaj de lemn. Noua crea˛ie ideologic„ a P.S.D. demonstreaz„ c„ acest partid nu a Ónv„˛at nimic din cei 2 ani de opozi˛ie, c„ nu ∫i-a reformat discursul ∫i nici modul de a face politic„.

Alegerea lui Mircea Geoan„ ca pre∫edinte al P.S.D. a fost pentru mul˛i o speran˛„. Nu doar pentru cei din P.S.D. sau pentru electoratul P.S.D., ci ∫i pentru cei care iubesc democra˛ia ∫i consider„ c„ Rom‚nia are nevoie de partide politice europene ∫i de o opozi˛ie constructiv„. Din nefericire, Mircea Geoan„, pre∫edinte al P.S.D., a generat tot at‚tea deziluzii. Episodul cu ultima bro∫ur„ demonstreaz„ acest lucru. Œn fond se pare c„ titlul ∫i textul bro∫urii au fost g‚ndite de Ion Iliescu ∫i c„ acesta le-a Ómprumutat pu˛in reformatorilor limba de lemn. Deci îLimb„ de lemn de la Bunica“!

Nu Ion Iliescu vorbise despre proprietate ca despre un îmoft“, despre retrocedarea p„durilor ca despre o îprostie istoric„“ sau despre alternan˛a la guvernare ca despre o îmeteahn„ de care rom‚nii nu s-au lecuit“? Œn orice caz, dup„ aceast„ ultim„ bro∫ur„, Ion Iliescu nu mai are de ce s„ fie sup„rat pe Mircea Geoan„ ∫i poate Ó∫i retracteaz„ îlaudele“ cu care l-a gratulat imediat dup„ alegeri.

Oricum pe Mircea Geoan„ nu-l prinde un asemenea gen de discurs ∫i nu ∫tiu ce vor spune colegii lui diploma˛i de la Washington. Dup„ cum nu-l prinde nici plimbatul prin pie˛e cu îpupeze politice“ de v‚nzare. Este regretabil c„ Mircea Geoan„ a Ómbr„cat costumul de carnaval politic al lui Ion Iliescu. Nu i se potrive∫te ∫i Ón plus e prea ponosit. Dac„ P.S.D. tot dorea s„ apar„ pe îpia˛„“ cu un astfel de material, mai bine Ól introducea Ón scen„ pe Ion Iliescu, pentru care b„ile de mul˛ime sunt bine-venite, f„c‚ndu-i bine la longevitatea politic„. Mircea Geoan„ ar fi trebuit s„-∫i reaminteasc„ de celelalte episoade nepl„cute cu ie∫itul Ón pia˛„, din campaniile electorale.

Discursul de ultim moment al P.S.D. denot„ Óns„ o realitate foarte grav„. P.S.D.-ul arat„ c„ nu poate g‚ndi altfel dec‚t Ón termenii unui st‚ngism extrem, frate cu comunismul. Mai lipsea doar ca P.S.D.-ul s„ cheme la îlupta de clas„“ ∫i la lupt„ Ómpotriva îor‚nduirii nedrepte“!

Asemenea discurs este incompatibil cu statutul P.S.D. de partid social-democrat ∫i de membru al Interna˛ionalei Socialiste. Ne putem pune, Ón mod firesc, Óntrebarea: c‚t de european este P.S.D.-ul?!

Œn realitate, acest partid este prizonierul unui discurs cu lipici la un electorat pe care Ónsu∫i P.S.D.-ul ∫i l-a fabricat dup„ 1989: electoratul care se teme de

capitalism, de economia de pia˛„, electoratul care este obi∫nuit cu pomenile de la stat ∫i care are mentalitatea de asistat. Œn fond de aceea P.S.D.-ul nu s-a descotorosit p‚n„ acum de Ion Iliescu. P.S.D.-ul penduleaz„ de la Ana la Caiafa, Óntre tenta˛ia discursului social-democrat european ∫i capcana discursului social mieros, adresat celor mul˛i, care, vorba aceluia∫i Iliescu, îtr„iesc din munc„ cinstit„“. Dovada adev„rat„ a europeniz„rii ∫i moderniz„rii P.S.D.-ului o va constitui abandonarea lui Ion Iliescu ∫i a discursului de lemn al acestuia.

Aflat Ón plin proces de comprimare, P.S.D.-ul nu-∫i poate permite Óns„ s„ cultive un alt fel de discurs, un discurs care l-ar lipsi de sus˛inerea electoratului s„u tradi˛ional. Ba, mai mult, ∫tie c„ doar acest electorat Ói poate asigura nucleul dur al procentelor din sondajele de opinie.

F„c‚nd o analiz„ a guvern„rii la mijloc de mandat, P.S.D.-ul ar fi trebuit s„ prezinte ∫i un bilan˛ propriu ca partid de opozi˛ie. Poate c„ dac„ P.S.D.-ul ∫i-ar fi f„cut mai bine datoria ∫i Ón mod constructiv ca partid de opozi˛ie, ∫i rezultatele guvern„rii pe care o critic„ ast„zi ar fi fost ∫i mai bune. Din p„cate, Óns„, Ón ace∫ti doi ani de opozi˛ie, P.S.D.-ul a fost mai preocupat de luptele pentru func˛iile interne din partid, de aranjamente de culise, de aruncatul responsabilit„˛ilor pentru pierderea puterii ∫i mai ales de pasarea datoriilor din campania electoral„. Ca partid de opozi˛ie P.S.D.-ului nu i-au mai r„mas de Ómp„r˛it dec‚t func˛iile din organiza˛ii ∫i datoriile electorale.

Frustrarea liderilor P.S.D. este de Ón˛eles, dar deocamdat„ trebuie s„ se resemneze cu statutul de opozi˛ie, care ∫i a∫a constituie pentru ei o provocare, poate uneori mult prea mare. Œn fond, dac„ ar fi fost at‚t de buni pe vremea c‚nd s-au aflat la guvernare nu ar mai fi ajuns Ón opozi˛ie.

™i mai e ceva. Ca lideri de partid cu declara˛ii de avere demne de politicieni occidentali, cei din P.S.D. nu pot veni azi s„ se pl‚ng„ c„ azi Ón Rom‚nia cei boga˛i au devenit mai boga˛i, iar cei s„raci au devenit mai s„raci. Nu de alta, dar nu-i crede nimeni c„ sunt îs„raci ∫i cinsti˛i“!

îAutonomia f nutului Secuiesc, un deziderat imposibil de acceptat“

Dup„ ce s-a str„duit, f„r„ prea mult succes, s„ solidifice autonomia teritorial„ maghiar„, arunc‚nd m„rul discordiei Ón Coali˛ia guvernamental„, prin sus˛inerea mai mult dec‚t obsesiv„ a Statutului minorit„˛ilor na˛ionale ∫i a a∫a-zisei autonomii culturale, Markó Béla preg„te∫te un nou joc politic, murdar, am putea spune, Ónfiin˛area Uniunii pentru f nutul Secuiesc.

De∫i persoanele apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale au ∫i a∫a prea multe drepturi ∫i libert„˛i Ón Rom‚nia, scopul unei astfel de alian˛e r„m‚ne unul, sigur ∫i precis: dob‚ndirea autonomiei pe criterii etnice Ón f nutul Secuiesc ∫i impunerea limbii maghiare ca limb„ oficial„ Ón zonele Ón care secuii sunt majoritari. Aceasta este culmea tupeului: s„ fii un bun amfitrion ∫i musafirul s„-∫i impun„ domina˛ia pe casa ta, pentru simplul motiv c„ ai gre∫it prin a fi prea ospitalier cu musafirul!

Pentru a duce la Óndeplinire acest deziderat fundamental, Markó Béla Óntinde o m‚n„ chiar ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 Consiliului Na˛ional Secuiesc (C.N.S.), grupare cu care U.D.M.R. nu s-a aflat p‚n„ acum Ón rela˛ii tocmai prietene∫ti, dar, cum se procedeaz„ Ón politic„, te faci frate ∫i cu necuratul ca s„ ob˛ii ceea ce dore∫ti!

Conduc„torii C.N.S. au men˛ionat faptul c„ este inerent„ organizarea unui referendum privind autonomia f nutului Secuiesc, care s„ aib„ loc indiferent de ceea ce vor spune autorit„˛ile locale ∫i nu numai. Mi se pare inadmisibil ca o asocia˛ie, fie ea chiar ∫i una maghiar„, s„ afirme public c„ nu ˛ine cont de autorit„˛ile statului rom‚n, c„ poate trece oric‚nd la ac˛iune pentru a-∫i pune Ón practic„ inten˛iile, evident neconstitu˛ionale, antirom‚ne∫ti, peste limita bunului-sim˛ ∫i a spiritului pragmatic.

Aceast„ atitudine reprezint„, de departe, Óns„, ∫i o stratagem„ politic„ mai mult dec‚t evident„. Reluarea Ón for˛„ a problemei autonomiei teritoriale, Óntr-un moment Ón care via˛a politic„ a Rom‚niei traverseaz„ un moment destul de sensibil pentru istoria sa, poate atrage un capital politic secuiesc Ónsemnat pentru Uniune.

™tim cu to˛ii c„, pentru ob˛inerea autonomiei f nutului Secuiesc este nevoie at‚t de schimbarea cadrului legislativ rom‚nesc, dar, mai ales, de revizuirea Constitu˛iei. Acest lucru nu poate fi realizat Ón prezent at‚ta timp c‚t integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ bate la u∫„ ∫i orice modificare radical„ a politicii rom‚ne∫ti, considerat„ a fi un pas gre∫it pentru ˛ara noastr„, ne-ar putea costa chiar integrarea. Cred c„ ar trebui s„ ne mai g‚ndim ∫i la interesele Rom‚niei, pentru c„, dincolo de toate, noi tr„im Ón Rom‚nia ∫i suntem cet„˛eni ai acestei ˛„ri.

Prevederile legisla˛iei europene nu oblig„ niciun stat membru la acordarea de autonomii minorit„˛ilor pe criterii etnice.

A∫ dori s„ Ól Óntreb pe pre∫edintele Traian B„sescu dac„, Ón calitatea sa de garant al Constitu˛iei, este de acord cu ce se Ónt‚mpl„ Ón acest moment Ón actuala guvernare.

Dac„ se va dovedi perseveren˛„ Ón acest demers al U.D.M.R.-ului, vom putea trage concluzia c„ declara˛iile liderului maghiar nu au fost f„cute Ónt‚mpl„tor, ci inten˛ionat, cu c‚teva luni Ónainte de aderarea Rom‚niei la Uniunea European„.

Aceste aspecte nu tocmai pl„cute pentru ˛ara noastr„ m„ duc cu g‚ndul la declara˛iile f„cute la Miercurea-Ciuc de liderul U.D.M.R. ∫i consider c„, pe cale de consecin˛„, acestea sunt incompatibile cu atribu˛iile lui Markó Béla Ón Guvern, mai ales c„ sectorul pe care Ól coordoneaz„ vizeaz„ activitatea din domeniul integr„rii europene.

Œn urma acestor declara˛ii, liderul U.D.M.R., Markó Béla ar trebui s„ aib„ o f„r‚m„ de bun-sim˛ ∫i s„ Ó∫i prezinte demisia din Guvern, deoarece promoveaz„ o politic„ antistatal„ ∫i antirom‚neasc„, ceea ce vine Ón contradic˛ie cu scopul Ón vederea c„ruia a fost numit.

V„ mul˛umesc.

îŒn Maramure∫, jum„tate dintre procesatorii de carne ∫i lapte au fost Ónchi∫i“

Aflat recent Ón Rom‚nia, vicepre∫edintele Comisiei de agricultur„ ∫i dezvoltare rural„ a Parlamentului European

declara c„ Ón U.E. exist„ o oarecare reticen˛„ Ón ceea ce prive∫te aderarea Rom‚niei ∫i Bulgariei.

Œn opinia vicepre∫edintelui Comisiei de agricultur„ ∫i dezvoltare rural„ a Parlamentului Europei, Rom‚nia va putea face fa˛„ standardelor europene dac„ se va axa pe calitate, dar acest lucru presupune investi˛ii foarte mari, lucru infirmat de realit„˛ile din industria de procesare a laptelui ∫i c„rnii.

Chiar dac„ s-a derulat ∫i se deruleaz„ Programul îFermierul“, chiar dac„ se fac eforturi pentru alocarea unui buget sporit agriculturii, pentru cofinan˛area Programului SAPARD, pentru a veni Ón sprijinul celor care vor s„ ob˛in„ fonduri prin acest program, oamenii nu ∫tiu cum s„ acceseze creditele sau nu au curajul s„ fac„ acest lucru.

A∫a cum se prezint„ lucrurile, e greu de crezut c„ Rom‚nia va putea s„ creasc„ capacitatea de procesare a laptelui de la un miliard de litri la 2,5 miliarde de litri, pentru a ne atinge cota negociat„ cu Uniunea European„ de 3 miliarde de litri de lapte care trebuie procesa˛i.

E de admirat optimismul ministrului agriculturii, care sper„ c„ ∫i Ón domeniul c„rnii anul viitor capacitatea de prelucrare va cre∫te cu un milion de tone, prin noile fabrici care vor fi deschise cu bani de la SAPARD.

P‚n„ atunci, Ón Maramure∫, inspectorii Direc˛iei Sanitar-Veterinare ∫i pentru Siguran˛a Alimentelor, control‚nd unit„˛ile de procesare a laptelui ∫i c„rnii, pentru a se asigura c„ se respect„ programul de modernizare Ón conformitate cu standardele europene, au Ónchis, din cele 65 de unit„˛i de produc˛ie existente Ón jude˛, 31.

Motivul? Administratorii acestora nu au avut resurse pentru restructurare. Dintre cele 34 r„mase, 21 sunt Ón domeniul proces„rii laptelui ∫i 13 de procesare a c„rnii. Acestea vor primi autoriza˛ie de func˛ionare doar dac„ se Ónscriu Ón standardele de calitate impuse de Uniunea European„.

Aceste unit„˛i trebuie sprijinite s„ acceseze programe de finan˛are, altfel, dup„ 1 ianuarie Ó∫i vor Ónchide por˛ile.

Am stat de vorb„ cu reprezentan˛ii unora dintre aceste unit„˛i. Unii sunt resemna˛i, al˛ii nu au Óncredere Ón Programul SAPARD, al˛ii nici n-au auzit de programul SAPARD — Œmbun„t„˛irea prelucr„rii ∫i marketingului produselor agricole ∫i piscicole, M„sura 1.1.

îZiua Armatei, prima Ón care Armata Rom‚n„ nu are un ministru ∫i ultima Ónaintea integr„rii europene...“

La Ónceputul lunii iulie, Teodor Atanasiu a acuzat-o pe Adriana Saftoiu c„ ofer„ presei informa˛ii îpe surse“ — f„r„ a putea fi citat„ — prin care Ól discrediteaz„. Pe 11 iulie, consiliera pre∫edintelui B„sescu a depus, la Parchetul Militar, o pl‚ngere penal„ de abuz Ón serviciu contra intereselor persoanei. ™i tot atunci deputatul P.S.D. Eugen Bejinariu a depus o pl‚ngere Ómpotriva cererii lui Atanasiu pentru retragerea trupelor din Irak.

Œn urma celor doua acuza˛ii, pre∫edintele Traian B„sescu a semnat, pe 12 septembrie, decretul de suspendare a ministrului Atanasiu. Ministrul liberal a contestat decretul la Curtea de Apel, Óns„ magistra˛ii au respins cererea acestuia.

Teodor Atanasiu a fost chemat la audieri de procurorul militar Dan Voinea. Acela∫i procuror l-a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 informat, ulterior, c„ nu exist„ probe pentru Ónceperea urm„ririi penale. Œn consecin˛„, s-a anun˛at neÓnceperea urm„ririi penale.

Ministrul Athanasiu este Ónc„ suspendat. Astfel poate fi rezumat, Ón... trei paragrafe, destinul unui om care nu a gre∫it cu nimic Ón fa˛a legii, dar a c„lcat pe bec Ón fa˛a unui pre∫edinte-juc„tor.

Œntre timp, Óntr-un interviu acordat ziarului îThe Daily Mail“, generalul Richard Dannatt a afirmat c„ militarii britanici ar trebui s„ se retrag„ din Irak Ón viitorul apropiat.

Œntre timp, rom‚nii au marcat, s„rb„torind, ultima Óncorporare obligatorie a tinerilor pentru satisfacerea serviciului militar.

™i tot... Óntre timp, Ón campania de str‚ngere de semn„turi pentru retragerea trupelor rom‚ne∫ti din Irak, sute de mii de rom‚ni au semnat pentru.

M‚ine este Ziua Armatei. Prima Ón care Armata Rom‚n„ nu are un ministru, ∫i ultima Ónaintea integr„rii europene...

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

S-a discutat foarte mult Ón ultima perioad„ pe marginea proiectelor de lege ale siguran˛ei na˛ionale, a∫a cum au fost acestea propuse pe de o parte, de Cotroceni, pe de alt„ parte, de Guvern.

Acest pachet de legi, care peste pu˛in timp urmeaz„ s„ intre Ón dezbaterea Parlamentului, s-a aflat pentru mai mult timp sub lupa reprezentan˛ilor societ„˛ii civile, ace∫tia observ‚nd, Ón mare parte, faptul c„ forma dat„ de Guvern este mai bun„ dec‚t cea a Cotrocenilor, remarc‚ndu-se importan˛a respect„rii Ón primul r‚nd a drepturilor cet„˛enilor.

Astfel, Ón timp ce pachetul elaborat de reprezentan˛ii serviciilor secrete sub egida Cotrocenilor se centra asupra siguran˛ei na˛ionale, pachetul Guvernului s-a orientat asupra protec˛iei drepturilor cet„˛ene∫ti, Ón aceast„ variant„ securitatea Rom‚niei fiind îstarea na˛iunii, a comunit„˛ilor sociale, a cet„˛enilor ∫i a statului... asigurat„... Ón scopul exercit„rii neÓngr„dite a drepturilor ∫i libert„˛ilor cet„˛ene∫ti“. A∫a cum bine observa un analist, prin aceast„ nou„ filozofie a securit„˛ii na˛ionale, eviden˛iat„ Ón proiectul Guvernului, are loc o nou„ desp„r˛ire de comunism.

A∫ vrea s„ remarc faptul c„ varianta finalizat„ de Guvern elimin„ privilegiile excesive ale ofi˛erilor de informa˛ii, c„ serviciile nu mai pot s„ desf„∫oare activit„˛i economice sau s„ aib„ propriile societ„˛i comerciale, lucru deosebit de important, pentru c„ aceste activit„˛i erau nocive din dou„ motive: pe de o parte, Parlamentul nu avea un control asupra adev„ratului buget al serviciilor, ca atare nu putea avea un control asupra opera˛iunilor lor, iar, pe de alt„ parte, aceste activit„˛i economice ale serviciilor Óncalc„ legea concuren˛ei, pentru c„ serviciile de informa˛ii pot de˛ine informa˛ii din interior, fapt care Óncalc„ principiile liberei concuren˛e.

De asemenea, varianta Guvernului are prevederi clare privind conducerea serviciilor, eliberarea din func˛ie a directorilor, situa˛ia interimatului; exist„ prevederi mai detaliate privind controlul asupra serviciilor, Ón special controlul parlamentar; autorizarea pentru desf„∫urarea unor activit„˛i operative prin care se restr‚ng drepturi ∫i

libert„˛i o poate da numai un judec„tor, conform acestei variante.

Cu toate aceste prevederi foarte bune ale proiectului Guvernului, remarcate ∫i de membrii societ„˛ii civile, jocul politic remarcat cu ocazia votului dat directorilor S.R.I. ∫i S.I.E. ar putea func˛iona ∫i Ón cazul acestor legi, ceea ce ar putea duce la adoptarea pachetului legislativ g‚ndit de Cotroceni, care are Ón vedere mai degrab„ sporirea atribu˛iilor serviciilor dec‚t protec˛ia cet„˛eanului.

Este responsabilitatea noastr„, a membrilor Parlamentului, s„ c‚nt„rim foarte bine problema ∫i s„ avem grij„ ca aceste legi ale siguran˛ei na˛ionale s„ fie adoptate Ón forma lor cea mai bun„, cea care are Ón vedere Ón primul r‚nd respectarea drepturilor ∫i libert„˛ilor cet„˛eanului ∫i protejarea acestora prin intermediul serviciilor.

V„ mul˛umesc.

îRom‚nia, dincolo de cifre“

Œn aceste zile suntem asalta˛i din toate p„r˛ile de cre∫teri din ce Ón ce mai spectaculoase ale bugetelor ministerelor. Ni se prezint„ aceste cre∫teri ca fiind o mare realizare a actualei puteri, care vor duce Ón viitor la o Ómbun„t„˛ire a nivelului de trai al popula˛iei.

Œns„ dac„ arunc„m o privire asupra cre∫terilor veniturilor bugetare ce au fost anun˛ate anul trecut vom vedea c„ ele nu au condus la nicio Ómbun„t„˛ire a traiului popula˛iei, a∫a cum era normal, ba chiar din contr„, am putea spune, acesta s-a Ónr„ut„˛it continuu, astfel c„ nu este greu de dedus care va fi soarta acestor noi cre∫teri bugetare.

Dac„ ne uit„m dincolo de cifre observ„m c„ Ón ciuda celor peste 4% din P.I.B. acorda˛i s„n„t„˛ii, bolnavii Ónghea˛„ de frig Ón spitale, iar din cauza lipsei acute de medicamente ∫i a situa˛iei igienice ce las„ de dorit, au mai multe ∫anse s„ se Ómboln„veasc„ dec‚t s„ se vindece. Oficialii de la minister sunt prea pu˛in interesa˛i de situa˛ia existent„ Ón sistemul de s„n„tate. V„z‚ndu-se sc„pa˛i la bani, prima lor grij„ este s„-∫i reÓnnoiasc„ parcul auto, pentru a avea condi˛ii la standarde europene. Dar bolnavii, care sunt transporta˛i cu ambulan˛e vechi de peste dou„zeci de ani ∫i insuficient dotate cu aparatur„ medical„, c‚nd vor beneficia de condi˛ii la nivel european?!

Situa˛ia este aceea∫i ∫i Ón ceea ce prive∫te Ónv„˛„m‚ntul, care, potrivit guvernan˛ilor, a beneficiat anul aceste de investi˛ii record, iar anul viitor va avea un buget de peste 5% din P.I.B., Ón timp ce multe ∫coli sunt pe jum„tate renovate, altele nu au grupuri sociale, iar Ón majoritatea ∫colilor este frig, autorit„˛ile fiind dep„∫ite de situa˛ie.

Av‚nd Ón vedere situa˛ia existent„, domnule primministru C„lin Popescu-T„riceanu ∫i domnilor mini∫tri, v„ Óntreb cine a beneficiat de pe urma acestor cre∫teri bugetare dac„ nu popula˛ia? Nu cumva o oligarhie din care fac parte foarte mul˛i oameni din actuala putere?!

Constat„m c„ la doi ani de la preluarea puterii, actuala guvernare ne prezint„ cu foarte mult fast ce va face Ón viitor, dar nu despre ce a realizat Ón ace∫ti doi ani, tocmai pentru c„ nu a f„cut altceva dec‚t s„ Ónr„ut„˛easc„ situa˛ia rom‚nilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 Dup„ aceast„ logic„, rom‚nii ar trebui s„ tr„iasc„ Ón viitor, baz‚ndu-se pe promisiunile guvernan˛ilor ∫i uit‚nd cu totul de ziua de ast„zi, cu toate grijile pe care le aduce.

Ceea ce observ„m este Óns„ c„ rom‚nii, Ómpov„ra˛i din ce Ón ce mai mult de greut„˛ile de zi cu zi ∫i uita˛i de actuala guvernare, tr„iesc din ce Ón ce mai mult Ón trecut, cu g‚ndurile la vremurile de dinainte de 1989.

Declara˛ie politic„ privind situa˛ia pensionarilor chiria∫i Ón imobilele revendicate de c„tre fo∫tii proprietari

Legea nr. 10 din 8 februarie 2001 reglementeaz„ regimul juridic al imobilelor preluate Ón mod abuziv Ón perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989. Sunt stabilite condi˛iile de restituire Ón natur„, precum ∫i m„surile reparatorii Ón cazul Ón care nu este posibil„ retrocedarea imobilului.

Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 40/1999 privind protec˛ia chiria∫ilor ∫i stabilirea chiriei pentru spa˛iile cu destina˛ia de locuin˛e, aprobat„ cu modific„ri ∫i complet„ri de Legea nr. 241/2001, stabile∫te condi˛iile Ón care chiria∫ii au dreptul s„ locuiasc„ Ón imobilele revendicate ∫i procedurile de urmat Ón cazul Ón care ace∫tia trebuie s„ p„r„seasc„ locuin˛a.

Problema retroced„rii acestor imobile determin„ situa˛ii critice. Œn cazul pensionarilor, problema este foarte delicat„. Rezolvarea acestor cazuri trebuie s„ aib„ Ón vedere situa˛ia extrem de dificil„ Ón care se afl„ aceast„ categorie de chiria∫i. Veniturile lor mici nu le dau posibilitatea nici s„ pl„teasc„ chirie ∫i nici s„ cumpere o locuin˛„.

Ca solu˛ie de moment ar putea fi decizia de prelungire a duratei contractelor de Ónchiriere pentru chiria∫ii imobilelor redob‚ndite de fo∫tii proprietari sau de mo∫tenitorii acestora, pentru o perioad„ de maximum 3 ani.

Consiliile locale trebuie s„ se implice Ón rezolvarea, cu prioritate, a cazurilor Ón care chiria∫ii sunt pensionari. Œn aceste situa˛ii, consider„m c„ este oportun ca durata contractului de Ónchiriere s„ se prelungeasc„ p‚n„ la solu˛ionarea problemei locative a chiria∫ului de c„tre consiliul local.

î24 Octombrie — Ziua Interna˛ional„ a Organiza˛iei Na˛iunilor Unite“

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn acest an, pe data de 24 octombrie, s„rb„torim al 61-lea an de la Ónfiin˛area Organiza˛iei Na˛iunilor Unite (O.N.U.).

Organiza˛ia a luat fiin˛„ mai Ónt‚i ca alian˛„ politic„ pe timp de r„zboi, Ónc„ din 1942, ulterior, dup„ al˛i trei ani, la 24 octombrie 1945, ea devenind o organiza˛ie interna˛ional„.

Se cuvine s„ marc„m acest moment, cu at‚t mai mult cu c‚t Óncep‚nd din anul 1955, la 10 ani de la Ónfiin˛area ca organiza˛ie interna˛ional„, ∫i ˛ara noastr„ a devenit membr„ a acestei mari familii mondiale ce se nume∫te, mai pe scurt, O.N.U.

Ca cea mai important„ organiza˛ie interna˛ional„ din lume, Organiza˛ia Na˛iunilor Unite a fost Ónfiin˛at„ imediat dup„ terminarea celui de-Al Doilea R„zboi Mondial, iar Ón

prezent ea num„r„ nu mai pu˛in de 191 de state membre. Principala sa misiune este aceea de a asigura pacea mondial„, respectarea drepturilor omului, cooperarea interna˛ional„ ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, respectarea dreptului interna˛ional.

O.N.U. reune∫te Ón prezent mai multe agen˛ii ∫i joac„ un rol deosebit de important Ón implementarea ∫i respectarea principiilor din Declara˛ia Universal„ a Drepturilor Omului.

Se acord„ un sprijin deosebit cu prec„dere ˛„rilor ce se afl„ Ón tranzi˛ie spre democra˛ie, acolo unde accente deosebite se pun pe acordarea de asisten˛„ tehnic„ pentru realizarea unor alegeri libere ∫i corecte sau pe revizuirea constitu˛iilor ∫i Ómbun„t„˛irea structurilor judiciare.

Cele cincizeci ∫i una de state ce au pus bazele acestei organiza˛ii Ón anul 1945 se angajau s„ men˛in„ pacea prin cooperare interna˛ional„ ∫i securitate colectiv„.

Fiecare dintre cele 191 de state membre s-au angajat, odat„ cu aderarea, s„ accepte ∫i s„ respecte obliga˛iile prev„zute Ón Carta Na˛iunilor Unite, care este de fapt un tratat interna˛ional ce stabile∫te principiile de baz„ ale rela˛iilor interna˛ionale, Óntre care cele mai importante sunt: men˛inerea p„cii ∫i securit„˛ii interna˛ionale, dezvoltarea rela˛iilor de prietenie Óntre na˛iuni, cooperare pentru rezolvarea problemelor interna˛ionale, respectul pentru drepturile omului ∫i armonizarea ac˛iunilor tuturor statelor.

Œn aceast„ organiza˛ie, fiecare stat, indiferent de c‚t de mare sau de mic este, c‚t de bogat sau de s„rac este, are un cuv‚nt de spus Ón rezolvarea oric„ror conflicte interna˛ionale ∫i se bucur„ de drepturi egale de vot.

Odat„ cu numirea domnului Kofi Annan Ón func˛ia de secretar general al O.N.U., din 1997, a Ónceput, practic, o reform„ Ón cadrul organiza˛iei, reform„ care a pus Ón practic„ o serie de idei, a adus modific„ri la nivelul programului de lucru at‚t la nivel central, c‚t ∫i la nivel local, toate acestea urm„rind de fapt un singur lucru: situarea Organiza˛iei Na˛iunilor Unite la cel mai Ónalt nivel al practicilor interna˛ionale.

Ne dorim Ón acest moment ca Organiza˛ia Na˛iunilor Unite s„ contribuie Ón continuare la men˛inerea p„cii mondiale ∫i s„ r„m‚n„ pe mai departe acela∫i organism de mare Óncredere care a devenit de-a lungul fiin˛„rii sale.

V„ mul˛umesc.

îT„ierile de copaci ∫i ilegalit„˛ile Prim„riei Timi∫oara“ Obiectul acestei declara˛ii politice Ól constituie un fapt care, Ón sine, de∫i ar putea p„rea unul banal, are pentru timi∫oreni nu doar o semnifica˛ie afectiv„, ci ∫i o latur„ care ˛ine de legalitatea Óntregii situa˛ii.

Concret, este vorba despre planul Prim„riei Timi∫oara de t„iere a aproximativ 35 de tei din centrul istoric al ora∫ului, zona Bulevardul Revolu˛iei — Strada Proclama˛ia de la Timi∫oara, f„r„ anun˛area riveranilor ∫i f„r„ consultarea popula˛iei. Neducerea la bun sf‚r∫it a acestui plan se datoreaz„ interven˛iei unui grup de ziari∫ti care, contraria˛i de dobor‚rea primului tei Ón cursul zilei de miercuri, 11 octombrie, de c„tre o echip„ de interven˛ie care refuza orice dialog pe tema avizului de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 mediu necesar unei astfel de opera˛ii, au reclamat situa˛ia la Garda de Mediu.

Ce s-a Ónt‚mplat dup„ aceea nu poate s„ nu ridice semne de Óntrebare Ón leg„tura cu buna func˛ionare a administra˛iei publice locale ∫i cu buna-credin˛„ a celor care o conduc: Garda de Mediu a constatat c„ Óntregul proiect de modernizare a zonei are la baz„ o autoriza˛ie de construc˛ie f„r„ aviz de mediu ∫i care nu respect„ planul de urbanism ∫i, Ón consecin˛„, a amendat Prim„ria Timi∫oarei cu 50.000 RON, Ón conformitate cu prevederile Legii protec˛iei mediului.

Spuneam la Ónceputul acestei declara˛ii politice c„ faptul Ón sine are mai multe semnifica˛ii.

Prima dintre acestea, cea afectiv„, se leag„ de memoria ∫i de identitatea cet„˛enilor ora∫ului Timi∫oara. Indiferent c„ ve˛i vorbi cu oameni care s-au n„scut ∫i au crescut Ón acest ora∫, cu turi∫ti sau cu oameni de afaceri str„ini care se stabilesc aici, una dintre remarcile acestora va fi legat„ de frumuse˛ea zonei centrale Ón care cl„dirile ∫i pie˛ele istorice alterneaz„ cu parcurile ∫i spa˛iile verzi.

Cum este posibil ca, Ón chiar mijlocul acestui ora∫, Prim„ria Timi∫oarei s„ decid„ distrugerea aliniamentului de copaci de pe un Óntreg bulevard? Dac„ ar fi prima situa˛ie de acest fel ar putea p„rea una accidental„. Din p„cate, lucrurile nu stau a∫a, ∫i ne-o arat„ chiar protestul Asocia˛iei îAriergarda“, condus„ de scriitorul Daniel Vighi, protest ap„rut a doua zi dup„ t„ierea primului copac: î«Ariergarda» protesteaz„ fa˛„ de inten˛ia de a transforma Strada Proclama˛ia de la Timi∫oara Ón ceva similar de∫ertului din zona Küttl—Maria, unde au fost t„ia˛i copacii ∫i Ónlocui˛i cu ghivece cu flori at‚rnate de st‚lpi“.

Ceea ce este a∫adar f„r„ precedent nu este propriu-zis îde∫ertizarea“, alte zone ale ora∫ului av‚nd deja parte de acest tratament. F„r„ precedent este modalitatea Ón care Prim„ria a Ón˛eles s„ ignore institu˛iile abilitate ∫i s„ ocoleasc„ prevederile legale Ón domeniu.

Œn numele unei prost Ón˛elese descentraliz„ri a administra˛iei publice locale, Prim„ria Municipiului Timi∫oara ∫i-a eliberat singur„ o autoriza˛ie de construc˛ie pentru refacerea respectivei zone, lu‚nd aprob„ri doar de la regiile ∫i institu˛iile direct subordonate. A∫a s-a ajuns Ón situa˛ia Ón care, Ón locul avizului de mediu care ar fi trebuit ob˛inut de la Agen˛ia de Mediu, Prim„ria ∫i-a eliberat autoriza˛ia Ón 2006 Ón baza unui aviz de mediu (a) solicitat de o alt„ institu˛ie, (b) acordat Ón 1999 ∫i expirat Ón 2004 ∫i (c) viz‚nd un alt tip de lucr„ri dec‚t cele desf„∫urate acum de prim„rie.

Ca s„ avem Óns„ dimensiunea complet„ asupra celor Ónt‚mplate mai trebuie ad„ugat c„, Ón tot acest timp, cet„˛enii obi∫nui˛i sunt bloca˛i luni Ón ∫ir de aceea∫i institu˛ie, Prim„ria Timi∫oarei, demersul lor de ob˛inere a unei autoriza˛ii de construc˛ii lovindu-se de incapacitatea a∫a-numitului Ghi∫eu unic de a gestiona situa˛ia ∫i de a rezolva solicit„rile.

Œncheiem cu speran˛a c„ zona Bulevardul Revolu˛iei — Strada Proclama˛ia de la Timi∫oara nu va fi transformat„ Óntr-o f‚∫ie de beton cu ghivece pe st‚lpi, ∫i aceasta nu doar din ra˛iuni care privesc aspectul ∫i arhitectura ora∫ului, dar ∫i pentru s„n„tatea locuitorilor acestuia.

Prim„ria ar trebui ca, odat„ cu stoparea momentan„ a t„ierii celorlal˛i tei de pe bulevard, s„ intre Ón legalitate din punct de vedere al autoriza˛iei de construc˛ie, prin

ob˛inerea tuturor avizelor necesare de la institu˛iile abilitate, nu Ónainte Óns„ de a consulta cet„˛enii pe aceast„ tem„ ∫i de a asculta astfel ∫i opinia locuitorilor ora∫ului Timi∫oara, supranumit p‚n„ nu demult, datorit„ spa˛iilor sale verzi, ∫i îora∫ul florilor“.

Declara˛ie politic„ privind distribuirea profitului Companiei Na˛ionale îLoteria Rom‚n„“ — S.A. Ón scopul cre∫terii pensiilor ∫i dezvolt„rii rurale

Dorin˛a Rom‚niei de a atinge standarde de dezvoltare europene impune un efort deosebit mai ales Ón domeniul investi˛iilor. Prin bog„˛ia ∫i poten˛ialul s„u, mediul rural reprezint„ o component„ de baz„ a viitorului Rom‚niei. Dezvoltarea ∫i cre∫terea nivelului de trai Ón mediul rural nu sunt posibile f„r„ investi˛ii ∫i aloc„ri financiare majore.

Dezvoltarea rural„ a beneficiat de o deosebit„ aten˛ie Ón politica ultimilor ani. Fondurile de preaderare ∫i, pe viitor, fondurile structurale au avut ∫i vor avea ca obiective dezvoltarea agriculturii, dezvoltarea ∫i diversificarea activit„˛ilor economice care s„ genereze venituri alternative Ón mediul rural, formarea profesional„ a speciali∫tilor de la sate, investi˛ii Ón infrastructur„, dezvoltarea agroturismului etc. Dinamizarea vie˛ii economice Ón mediul rural face parte din efortul general de integrare european„.

Efortul de modernizare a satului rom‚nesc nu trebuie s„ se bazeze doar pe finan˛area de la Uniunea European„, ci trebuie s„ fie sus˛inut ∫i din veniturile proprii statului rom‚n.

Œn acest context, am conceput o propunere legislativ„, pe care o consider„m oportun„, privind repartizarea a 50% din profitul Companiei Na˛ionale îLoteria Rom‚n„“ — S.A. la bugetul Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, Ón scopul finan˛„rii programelor de dezvoltare rural„.

De asemenea, propunerea legislativ„ prevede adoptarea unor m„suri de protec˛ie social„ orientate c„tre pensionari. Astfel, profitul Companiei Na˛ionale îLoteria Rom‚n„“ — S.A. se constituie ca surs„ de finan˛are a bugetului asigur„rilor sociale de stat, aloc‚ndu-se un procent de 50% din acesta. Destina˛ia acestor sume este cre∫terea cuantumului pensiilor.

Œn acest sens, facem un apel la toate grupurile parlamentare ∫i la colegii no∫tri din Executiv de a sus˛ine prin votul lor propunerea legislativ„, Ón scopul cre∫terii nivelului de trai al pensionarilor ∫i a popula˛iei din mediul rural.

## îRoadele populismului“

Mi-a fost dat recent s„ aud o p„rere pe c‚t de absurd„, pe at‚t de mincinoas„. Chipurile, protec˛ia social„ ar fi specialitatea ∫i sl„biciunea guvern„rilor de st‚nga. Nimic mai fals! Statistica ne arat„, f„r„ drept de apel, c„ Ón Europa, Ón materie de protec˛ie social„, Rom‚nia ocup„ Ón prezent locul doi, dup„ Fran˛a. Evident, s-au luat Ón calcul toate ajutoarele ∫i aloca˛iile bugetare acordate popula˛iei nevoia∫e, raportate procentual la produsul intern brut pe cap de locuitor. A∫adar, v„ rog s„ re˛ine˛i: suntem a doua ˛ar„ a Europei la capitolul îprotec˛ie social„“, de∫i avem la guvernare o coali˛ie de centru-dreapta!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 Dar st‚nga noastr„ de azi, ajuns„ Ón sf‚r∫it Ón opozi˛ie, adic„ acolo unde Ói este locul, cere zgomotos noi ∫i felurite subven˛ii. Dup„ ce s-au instalat confortabil Ón vile somptuoase, Óntre dou„ audieri la D.N.A., liderii social-democra˛i pl‚ng, pe capete, de mila celor s„raci. Prin urmare, nu Ón protec˛ie social„ s-a specializat st‚nga neocomunist„ din Rom‚nia, ci Óntr-un populism jalnic ∫i ieftin, aduc„tor de voturi.

Un exemplu elocvent de populism ∫i ipocrizie Ól reprezint„ Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 41/2001, prin care premierul de atunci, Adrian N„stase, a introdus subven˛ia la apa rece pentru popula˛ia nevoia∫„ a V„ii Jiului. Domnul N„stase a uitat Óns„ s„ identifice sursa de finan˛are, l„s‚nd aceast„ dureroas„ problem„ Ón seama consiliilor locale din cele ∫ase ora∫e ale V„ii Jiului. Deci, prin Ordonan˛a nr. 41, Guvernul de atunci îa ordonat“ primarilor s„ pl„teasc„ subven˛ia pentru ap„ de la bugetele locale, adic„ de pe spinarea celor circa 100.000 de locuitori ai V„ii Jiului, califica˛i drept îboga˛i“ de c„tre statistica P.S.D.-ist„.

A∫a cum este formulat„, Ordonan˛a nr. 41 oblig„ dou„ treimi din popula˛ia V„ii Jiului s„ pl„teasc„ apa pentru treimea nevoia∫„. Dincolo de cinismul ei f„r„ margini, Ordonan˛a nr. 41 Óncalc„ grosolan principiile autonomiei locale. Nu e de mirare c„ primarii de atunci, Ón marea lor majoritate membri P.S.D., nu s-au gr„bit s„ o pun„ Ón aplicare. Œn consecin˛„, crean˛ele companiei care gestioneaz„ apa potabil„ Ón Valea Jiului, condus„ pe atunci tot de P.S.D., au crescut alarmant. Drept urmare, noua conducere a R.A.A.V.J., Ón baza unui temei legal discutabil, a sistat aplicarea Ordonan˛ei N„stase, care oricum nu s-a aplicat niciodat„.

A∫adar, populismul de st‚nga, materializat Óntr-o ordonan˛„ de neÓn˛eles, a creat haos ∫i confuzie, nemul˛umind practic pe toat„ lumea. Cei circa 100.000 de locuitori îavu˛i“ (Ón viziunea P.S.D.-ului!) din Vale nu doresc, pe bun„ dreptate, s„ pl„teasc„ apa rece pentru cei s„raci. Nu este obliga˛ia lor de a face protec˛ie social„ local„! Iar cei nevoia∫i Ó∫i cer drepturile tot mai vehement, instiga˛i pe fa˛„, culmea, tocmai de c„tre Organiza˛ia P.S.D. Petro∫ani, autoarea moral„ a ordonan˛ei. Folosind un limbaj ordinar, de care s-ar ru∫ina p‚n„ ∫i ultimul partid extremist, P.S.D. Petro∫ani, Ón numele luptei de clas„, Óndeamn„ la r„zvr„tire. Se zvone∫te c„ P.S.D.-ul local pune la cale o nou„ mineriad„ — a apei potabile. Desigur, totul pare o glum„, dar s„ nu uit„m c„ ∫i celelalte mineriade au pornit, nevinovat, de la confuzia sem„nat„ metodic de c„tre instigatori de profesie. Vorba c‚ntecului: îCe na∫te din Iliescu, mineriade m„n‚nc„!“

Rom‚nia se afl„ la doar dou„ luni de aderarea la Uniunea European„, structur„ foarte rezervat„ Ón ceea ce prive∫te subven˛iile. Cu toate acestea, m-am adresat Ministerului de Finan˛e pentru a g„si bani la bugetul central (nu local!), Ón vederea finan˛„rii efectelor acestei ordonan˛e neterminate care, Ón populismul ei de∫„n˛at, reprezint„ un exponat Ón plus pentru un posibil muzeu al fosilelor comuniste.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îArmata Rom‚n„, Ón prag aniversar“.

Armata Rom‚niei este o institu˛ie fundamental„ a statului ∫i reprezint„ îsprijinul cel dint‚i ∫i cel din urm„ al unui neam“ — a∫a cum o definea Simion Mehedin˛i.

S„rb„torirea Zilei Armatei Ón lume s-a instituit, Ón mod diferen˛iat de la o ˛ar„ la alta, dup„ Primul R„zboi Mondial, cu scopul de a oferi societ„˛ii civile posibilitatea evoc„rii faptelor de arme sau a evenimentelor importante din via˛a fiec„rei o∫tiri. Aceste zile au fost stabilite Ón func˛ie de momentele de istorie semnificative ale fiec„rei ˛„ri.

Din anul Ónfiin˛„rii Armatei Rom‚ne (1830) p‚n„ Ón 1951 nu a existat o zi dedicat„ exclusiv s„rb„toririi acestei institu˛ii. Ziua For˛elor Armate Rom‚ne a fost s„rb„torit„ pe 2 octombrie Ón primii ani dup„ sf‚r∫itul celui de-Al Doilea R„zboi Mondial. Motivul principal al deciziei de schimbare a Zilei Armatei trebuie c„utat Ón faptele eroice ale Armatei Rom‚ne ∫i Ón rezultatul acestora: reÓntregirea grani˛ei de vest a Rom‚niei ∫i anularea, de facto, a prevederilor Dictatului de la Viena. Aceast„ zi, Ónc„ de la instituirea ei, a devenit un simbol al tuturor b„t„liilor ∫i eroilor neamului rom‚nesc.

Ast„zi, c‚nd integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ este o certitudine, obiectivul esen˛ial al armatei a r„mas Ón esen˛„ acela∫i: de ap„rare a valorilor ∫i intereselor fundamentale ale statului ∫i cet„˛enilor Rom‚niei, iar la acesta se adaug„ necesitatea unor capabilit„˛i sporite ∫i reale de a r„spunde noilor riscuri ∫i amenin˛„ri pe plan global ∫i regional.

Modernizarea domeniului militar trebuie s„ se coreleze cu cerin˛ele noului mediu de securitate. Armata Rom‚n„ trebuie s„ fie Ón m„sur„ s„ r„spund„ angajamentelor fa˛„ de organiza˛iile interna˛ionale, Ón conformitate cu procedurile de operare standard ale N.A.T.O. sau ale O.N.U. Principalele elemente generatoare de for˛„ ∫i de t„rie ale armatei sunt factorul uman ∫i factorul financiar. Finalitatea moderniz„rii const„ Ón asigurarea unei for˛e militare eficiente, puternice, profesioniste, adecvat„ cerin˛elor acestui secol al transform„rilor rapide, pentru c„ Armata Rom‚n„ este angrenat„ Ón opera˛iuni complexe, desf„∫urate ∫i Ón afara grani˛elor ˛„rii, care presupun o experien˛„ militar„ bogat„ ∫i dotare tehnic„ pe m„sur„.

Integrarea Rom‚niei Óntr-un mediu de securitate colectiv„ depinde Ón esen˛„ de sistemul de parteneriate, de capacitatea de a dezvolta rela˛ii militare cu statele membre ale N.A.T.O. ∫i ale U.E. Pentru realizarea obiectivelor de securitate na˛ional„, Rom‚nia trebuie s„ se adapteze institu˛iilor euroatlantice ∫i europene ∫i s„-∫i consolideze rolul Ón alte structuri de securitate. Rom‚nia este membr„ cu drepturi depline Ón cadrul N.A.T.O. ∫i scopul principal al Alian˛ei const„ Ón ap„rarea Ómpotriva terorismului interna˛ional ∫i Ómpotriva pericolului folosirii armelor de distrugere Ón mas„, care urm„resc destabilizarea statelor civilizate ∫i crearea unor st„ri de insecuritate global„ ∫i regional„.

Œn actualul context interna˛ional, participarea militarilor rom‚ni la campania Ómpotriva terorismului ∫i la ac˛iunile de men˛inere a p„cii Ón teatre de opera˛ii din Irak, Afganistan, Bosnia ∫i Kosovo sau la alte misiuni ale O.N.U. reprezint„ un argument puternic c„ ˛ara noastr„ poate fi un generator de stabilitate Ón sud-estul Europei ∫i un factor important Ón ap„rarea valorilor Uniunii Europene.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 Ultima Óncorporare marcheaz„ Ónscrierea Rom‚niei Ón r‚ndul celor 12 state din lume Ón care exist„ serviciu militar, dar nu este obligatoriu. Prin promovarea militarilor de carier„ armata va reu∫i pe viitor s„ ac˛ioneze cu profesionalism oriunde situa˛ia o impune.

Armata Rom‚n„ este un partener viabil ∫i de Óncredere Ón construc˛ia securit„˛ii mondiale ∫i v„ rog s„-mi permite˛i s„ adresez un îLa Mul˛i Ani!“ c„lduros tuturor veteranilor de r„zboi, cadrelor militare Ón rezerv„ ∫i retragere, cadrelor active ∫i salaria˛ilor civili care reprezint„ cu cinste aceast„ institu˛ie.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îOrganiza˛ia Na˛iunilor Unite, Ón zi de s„rb„toare“

Œn aceast„ zi de 24 octombrie se Ómplinesc 61 de ani de la Ónfiin˛area uneia dintre cele mai importante organiza˛ii mondiale, pe care cu to˛ii o cunoa∫tem dup„ ini˛ialele ei: O.N.U.

Organiza˛ia Na˛iunilor Unite a luat na∫tere Ón 24 octombrie 1945, odat„ cu Óncheierea celui de-Al Doilea R„zboi Mondial, iar importan˛a ei decurge tocmai din principalul ei scop: acela de men˛inere a p„cii. Toate cele 191 de state membre ale O.N.U. sunt angajate pentru Óndeplinirea acestui obiectiv. Œns„, Ón afara acestui principal obiectiv de men˛inere a p„cii mondiale, mai reg„sim ∫i pe cele de respectare a drepturilor omului, cooperare interna˛ional„ ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, de respectare a dreptului interna˛ional.

Fiecare dintre statele membre se bucur„ de drepturi egale. Dac„ la momentul Ónfiin˛„rii au aderat la principiile organiza˛iei nu mai pu˛in de 51 de state, Ón prezent num„rul lor se ridic„, a∫a dup„ cum am mai spus-o, la 191 de membri, Óntre care, Óncep‚nd cu anul 1955, se num„r„ ∫i Rom‚nia. To˛i ace∫ti membri sunt deci∫i s„ contribuie la men˛inerea p„cii, prin cooperare interna˛ional„ ∫i securitate colectiv„, ∫i Ó∫i asum„ obliga˛iile prev„zute Ón Carta Na˛iunilor Unite, un tratat interna˛ional care stabile∫te principiile de baz„ ale rela˛iilor interna˛ionale. Œn acela∫i timp, organiza˛ia ofer„ mijloace pentru rezolvarea conflictelor interna˛ionale ∫i pentru formularea de politici Ón chestiuni care ne afecteaz„ pe to˛i. Toate statele membre O.N.U., indiferent de m„rimea lor, de puterea lor economic„, de orientarea politic„ sau de nivelul de democratizare, au un cuv‚nt de spus Ón organiza˛ie ∫i drept egal de vot.

Œncep‚nd din 1997, odat„ cu numirea domnului Kofi Annan Ón func˛ia de secretar general al organiza˛iei, s-a Ónceput practic o reform„, prin punerea Ón practic„ a mai multor idei, s-au operat o serie de modific„ri Ón programul de lucru ∫i structur„ at‚t la nivel central, c‚t ∫i la nivel local, toate acestea urm„rind s„ aduc„ Organiza˛ia Na˛iunilor Unite la cel mai Ónalt nivel al practicilor interna˛ionale.

Toate opera˛iunile de men˛inere a p„cii Ón care s-a implicat organiza˛ia au fost Óns„ ∫i costisitoare. Cu toate acestea, Organiza˛ia Na˛iunilor Unite aloc„ anual pentru opera˛iunile din Óntreaga lume sume mai mici dec‚t bugetul Prim„riei ora∫ului New York, de exemplu, pentru departamentele de pompieri ∫i poli˛ie. Œn plus, opera˛iunile de men˛inere a p„cii sunt substan˛ial mai ieftine dec‚t alternativa: r„zboiul.

Toate statele membre au obliga˛ia legal„ de a-∫i pl„ti cota-parte din costurile acestor opera˛iuni, formula

Ómp„r˛irii fiind extrem de complex„, dar agreat„ de c„tre state. Œn pofida acestei obliga˛ii, datoria ˛„rilor fa˛„ de bugetul misiunilor de men˛inere a p„cii este de aproximativ 1,2 miliarde dolari S.U.A.

Se cuvine s„ amintesc, cu aceast„ ocazie, c‚teva dintre cele mai recente opera˛iuni de men˛inere a p„cii Ón care a fost implicat„ ∫i Organiza˛ia Na˛iunilor Unite: Bosnia-Her˛egovina, Timor-Leste, Sierra Leone, Liberia, Nigeria sau Sahara de Vest.

Rom‚nia consider„ oportune propunerile privind sincronizarea structurilor O.N.U. cu problematica de interes actual: protejarea drepturilor omului, reconstruc˛ia postconflict, combaterea terorismului ∫i a prolifer„rii armelor de distrugere Ón mas„.

™i pentru c„ suntem la ceas aniversar, mi-a∫ dori ca Organiza˛ia Na˛iunilor Unite s„ r„m‚n„ Ón continuare acea organiza˛ie care a devenit de-a lungul existen˛ei sale: una de mare Óncredere ∫i importan˛„ pentru fiecare dintre noi.

Declara˛ie politic„: îCine ∫i ce mai caut„ prin gunoi?“ Zilele trecute am v„zut cum un distins ∫i stimabil domn social-democrat, cu func˛ie de conducere ∫i r„spundere politic„ ∫i administrativ„, r„scolea de zor printr-un co∫ de gunoi, dup„ ce, ini˛ial, aruncase Ón acela∫i co∫ o anumit„ sum„ de bani. Este drept, dup„ anul 1989, Óntre co∫ul de gunoi ∫i clasa politic„ exist„ o leg„tur„ profund„. Prin presta˛ia jalnic„ de-a lungul celor 15 ani de politic„ postdecembrist„, o bun„ parte dintre politicienii contemporani ∫i-au construit singuri un drum cu deznod„m‚nt trist: co∫ul de gunoi. Œns„ nu vorbim despre orice fel de co∫ de gunoi, ci despre cel care doare cel mai tare: co∫ul de gunoi al istoriei.

Pentru orice politician cu preten˛ii de performan˛„ Ón sistemul politic nimic nu este mai grav ∫i mai dureros dec‚t ca, dup„ multiple activit„˛i ce ˛in de via˛a politic„, nimeni s„ nu-∫i mai aduc„ aminte de el, iar cartea de istorie s„-i g„seasc„, doar prin indulgen˛a autorului, un loc la categoria î∫i al˛ii“.

Datorit„ acestei categorii de politicieni, am suferit cu to˛ii mul˛i ani din cei 15 de a∫a-zis„ democra˛ie postdecembrist„. Iar mai mult ca sigur momentul integr„rii europene nu va face ca sistemul politic rom‚nesc s„ Ónregistreze peste noapte o metamorfoz„ prea profund„, Ón sensul valoriz„rii ei la standardele europene. Œn acest fel, co∫ul de gunoi al istoriei rom‚ne∫ti va avea ce macera timp Óndelungat.

Dar pe l‚ng„ politicienii care ajung la co∫ul de gunoi al istoriei, zilele trecute s-au pus bazele unei noi categorii de reprezentan˛i ai clasei politice: politicieni care caut„ prin gunoi. Ei da, o asemenea categorie este demn„ de cartea de istorie. Desigur, nu de istoria cu care ne m‚ndrim, ci pentru istoria de care trebuie s„ ne ferim.

Am v„zut nenum„ra˛i oameni nec„ji˛i, care Ónc„ mai caut„ o coaj„ de p‚ine pe unde pot, inclusiv Ón diverse locuri de depozitare a gunoaielor. Desigur, via˛a te poate arunca unde nu te a∫tep˛i. Ast„zi po˛i fi un om de succes, iar m‚ine, printr-un complex fatal de Ómprejur„ri, po˛i ajunge s„ dormi pe strad„, s„ cau˛i prin tomberoane pentru a-˛i asigura hrana zilnic„.

Social-democratul nostru nu are niciun fel de leg„tur„ cu aceast„ categorie defavorizat„. De unde putem trage concluzia c„ r„scolitul prin gunoaie nu este doar apanajul celor cu burta goal„, prost Ómbr„ca˛i ∫i f„r„ acoperi∫

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 deasupra capului. Poate fi ∫i caracteristica unor persoane cu milioane de euro Ón cont, care se plimb„ Ón ma∫ini ∫i iahturi de lux, Ón costume scumpe ∫i cu iz de parfumuri pe m„sur„.

S„ fiu sincer, p‚n„ zilele trecute nu am mai Ónt‚lnit un reprezentant al clasei politice ∫i edil, de altfel, care s„ aib„ at‚ta dare de m‚n„ Ónc‚t s„ arunce bani la gunoi. Cred c„ nici rudele m„tu∫ii Tamara nu ∫i-ar permite un asemenea lux. Este drept, nici n-ar da vreun ban din averea personal„ celor care au cu adev„rat nevoie, ci, cel mai probabil, s-ar a∫eza pe muntele de bani, a∫tept‚nd s„ fac„ pui.

Stimabilul domn nefericit care a fost surprins cu m‚na Ón co∫ul de gunoi, efectu‚nd mi∫c„ri halucinante de aruncare, c„utare ∫i recuperare a unei sume de bani, reprezint„ o nou„ faz„ Ón care intr„ clasa politic„ rom‚neasc„ la numai dou„ luni distan˛„ de integrarea european„.

Mul˛i politicieni se Ónchin„ doar Ón fa˛a unui singur idol: vi˛elul de aur. Mai nou, avem politicieni care fac temenele Ón fa˛a tomberonului ∫i Ói aduc sume de bani drept ofrande. Poate c„ se a∫teapt„ ca din tomberonul Ómpricinat s„ ias„ vreun duh fermecat, cu puteri miraculoase Ón Ómplinirea dorin˛elor.

Cert este Óns„ faptul c„ Europa trebuie s„ ne g„seasc„ mai cura˛i. Cazurile de politicieni care Ó∫i Ónfund„ buzunarele pe spatele oamenilor, care privesc legea Ón b„taie de joc, care nu ∫tiu ce caut„ Ón Parlament, care vor s„ fie ale∫i doar pentru a face niscaiva afaceri ∫i, mai nou, care caut„ prin gunoaie trebuie s„ devin„ de domeniul trecutului. Destina˛ia lor trebuie s„ fie unic„: co∫ul de gunoi al istoriei.

Imaginea Rom‚niei Ón lume este dat„ de fiecare, dar Ón special de clasa politic„. At‚ta timp c‚t printre noi vor mai exista politicieni care se Óncadreaz„ Ón tipologia îco∫ de gunoi“, nu este de mirare c„ Europa civilizat„ ne va privi ca pe ni∫te reprezentan˛i ai ˛„rilor bananiere.

Declara˛ia politic„ de ast„zi se intituleaz„: îPartidul Social Democrat face opozi˛ie de dragul opozi˛iei“.

Modul Ón care P.S.D., principalul partid de opozi˛ie din Rom‚nia, Ó∫i construie∫te ∫i promoveaz„ strategia politic„ de partid care secondeaz„ actuala putere nu mai poate surprinde nici clasa politic„, nici mass-media ∫i nici m„car cet„˛enii simpli, adev„ra˛ii de˛in„tori ai puterii, prin voturile pe care, o data la 4 ani, le acord„ celor care identific„ solu˛iile problemelor majore cu care se confrunt„ societatea.

Œn cadrul unor ac˛iuni mai ample desf„∫urate la nivel na˛ional sub egida îFapte ∫i minciuni ale Alian˛ei D.A.“, Organiza˛ia P.S.D. din jude˛ul Ialomi˛a a hot„r‚t s„ prezinte electoratului ialomi˛ean toate nerealiz„rile coali˛iei aflate la guvernare. Reprezentan˛ii P.S.D. au ie∫it Ón strad„ ∫i, prin intermediul îunor jalnice xerocopii ∫i anemice pliante“ — a∫a cum aprecia editorialistul ziarului î™tirea“ —, au prezentat situa˛ia îdramatic„“ Ón care se afl„ ˛ara de la preluarea puterii de Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“. Aceste ac˛iuni au culminat cu organizarea unei conferin˛e de pres„, Ón care pre∫edintele P.S.D. Ialomi˛a, Silvian Ciuperc„, a Óncercat s„ conving„ presa local„ de importan˛a ∫i anvergura ac˛iunilor al c„ror coordonator a fost, sc„p‚nd din vedere un aspect fundamental: politica

de opozi˛ie nu se face bif‚nd o ac˛iune lipsit„ de coeren˛„ ∫i substan˛„, care nu a avut niciun impact asupra publicului vizat — public devenit imun la demagogie ieftin„ —, ba, mai mult, s-a Óncadrat f„r„ drept de apel Ón sfera ridicolului.

Este cea mai clar„ ∫i palpabil„ dovad„ a faptului c„ P.S.D. este un partid aflat Ón c„dere liber„, care se dezintegreaz„ treptat ∫i care nu mai reu∫e∫te s„ se organizeze astfel Ónc‚t s„ poat„ face opozi˛ie Ón limitele bunului-sim˛ ∫i respect‚nd principiile care ar trebui s„ guverneze politica unui partid de opozi˛ie din Rom‚nia, la mai bine de 16 ani de la instaurarea democra˛iei ∫i pluralismului politic.

Protestul P.S.D. apare Óntr-un moment Ón care au loc o serie de greve ale angaja˛ilor din sectorul bugetar ∫i denot„ lipsa de viziune ∫i de maturitate politic„ a unui partid a c„rui presta˛ie pe e∫ichierul politic las„ de dorit.

Mesajul promovat Ón cadrul campaniei de care aminteam anterior este: îPuterea portocalie trebuie s„ plece“. Unde, c‚nd ∫i de ce s„ plece, aceasta nu a ∫tiut s„ precizeze pre∫edintele Ciuperc„, lucru care subliniaz„, o dat„ Ón plus, de∫i nu mai era nevoie, totala lips„ de logic„ ∫i coeren˛„ a unei ac˛iuni al c„rei scop Ól constituie influen˛area electoratului ialomi˛ean.

Se pare c„ Partidul Social Democrat refuz„ sistematic s„ accepte o realitate dur„ ∫i din ce Ón ce mai pregnant„: aceea c„ este un partid dezintegrat, bazat pe o strategie politic„ ce nu mai este de mult„ vreme fundamentat„ pe nevoile ∫i a∫tept„rile electoratului din Rom‚nia. Ce nu Ón˛eleg liderii P.S.D., at‚t cei de la centru, c‚t ∫i cei locali, este faptul c„ o politic„ elaborat„ ∫i structurat„ pe alte direc˛ii dec‚t pe cele reg„site Ón realitatea economico-social„ a unei ˛„ri este, apriori, sortit„ e∫ecului.

îDemonstra˛ia de for˛„“ a P.S.D. Ialomi˛a Ón materie de ac˛iuni de opozi˛ie eviden˛iaz„, din p„cate, faptul c„ Ón politica rom‚neasc„ Ónc„ mai exist„ partide care fac opozi˛ie de dragul opozi˛iei.

îPopula˛ia ∫i integrarea Ón Uniunea European„“

Rom‚nia parcurge ultimii pa∫i ai procesului de aderare Ón Uniunea European„. Œn cur‚nd vom fi membri cu drepturi depline ai acestei mari familii europene ∫i, parc„, statutul nostru de rom‚ni — locuitori ai Europei — va fi altfel. Vom fi Ónainte de toate europeni.

Toate celelalte subiecte ale zilei p„lesc Ón fa˛a acestui mult-a∫teptat moment al integr„rii noastre. Posturile de televiziune, presa, toate prezint„ beneficiile acestei ader„ri. Se vorbe∫te despre libert„˛i ∫i drepturi extinse. Se insist„ asupra liberei circula˛ii a for˛ei de munc„. Teoretic, orice rom‚n va avea libertatea ∫i dreptul de a ocupa orice post, Ón orice ˛ar„ membr„ a Uniunii Europene. Ideea general„ este c„ includerea noastr„ Ón acest mare îclub“ va aduce stabilitate, mai ales economic„, ˛„rii noastre, va Ónsemna o via˛„ mai bun„ pentru to˛i.

Sunt de acord c„ integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ este un pas firesc, normal ∫i necesar pentru o dezvoltare economic„ constant„ ∫i sus˛inut„. Sunt de acord c„ numai Ómpreun„ cu alte state, nu singuri, putem porni pe un drum ascendent, pentru c„ dispunem de resursele ∫i de poten˛ialul necesar.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 Œns„, stimate colege, stima˛i colegi, Ón tot acest entuziasm al dispari˛iei grani˛elor ∫i al promisiunilor pentru o via˛„ mai bun„, s„ nu-i uit„m pe cei care, pe teritoriul ˛„rii noastre, Ón sate ∫i localit„˛i izolate, nu au posibilitatea de a afla ori Ón˛elege ce va fi cu via˛a lor dup„ aceast„ mult r‚vnit„ integrare. Ce va fi cu via˛a ˛„ranilor, a agricultorilor, a pescarilor, Óncep‚nd cu 2007?

M„ voi opri aici asupra pescarilor din Dobrogea ∫i din Delta Dun„rii ∫i pentru c„ aici locuie∫te majoritatea etnicilor pe care-i reprezint Ón Parlamentul Rom‚niei, ru∫ii lipoveni.

Œn deplas„rile mele Ón teritoriu, Ón discu˛iile avute cu pescarii din aceast„ zon„, a fost semnalat„ Óngrijorarea acestora cu privire la dezavantajele acestei integr„ri. Pescarii din Delta Dun„rii nu au fost informa˛i Ón leg„tur„ cu schimb„rile ce vor interveni Ón activitatea lor zilnic„, Ón munca lor, prin care Ó∫i asigur„ hrana de zi cu zi.

Ce se va Ónt‚mpla cu locul lor de munc„? Ce schimb„ri ori restric˛ii vor interveni Ón aspecte precum fondul piscicol, luciul de ap„, cotele de pe∫te, sortimentele de pe∫te admise, m„rimea ochiurilor de plas„ impuse, condi˛iile de depozitare, transport ∫i predare a pe∫telui? Acestea sunt doar c‚teva dintre problemele ∫i grijile enumerate de pescari.

Activitatea pescarilor este Ón prezent umbrit„ de aceste incertitudini. Va fi mai bine pentru ei? Œ∫i vor pierde locul de munc„? Ce se va Ónt‚mpla? Nefiind informa˛i Ón leg„tur„ cu schimb„rile obligatorii ce vor interveni Óncep‚nd cu 2007, mul˛i tr„iesc cu teama de a nu pl„ti scump pentru exercitarea Ón continuare a acestei activit„˛i, Ón necuno∫tin˛„ de cauz„ cu privire la modific„rile ce trebuie aduse odat„ cu integrarea.

Sper c„ autorit„˛ile rom‚ne vor lua m„surile necesare de informare corect„ ∫i complet„ a pescarilor privitor la schimb„rile obligatorii ce vor interveni Ón activitatea lor ∫i sper, totodat„, c„ ∫i pescarii no∫tri se vor bucura de avantajele unei vie˛i mai bune rezultate din integrarea ˛„rii noastre Ón Uniunea European„.

îPreocupat de A.N.I., Ministerul Justi˛iei pierde din vedere pachetul de legi privind securitatea na˛ional„ a Rom‚niei“

A∫a cum ne-am obi∫nuit deja, de fiecare dat„ c‚nd exist„ probleme urgente ∫i stringente pe agenda ordinii de zi fie a Guvernului, fie a Parlamentului, ministrul justi˛iei Ónt‚rzie s„ apar„. Motivul... Ól ∫tim cu to˛ii. Doamna ministru este plecat„ fugu˛a la Bruxelles, s„ dea raportul la capitolul îCe nu vor s„ fac„ parlamentarii“.

Drept urmare, dup„ ce a ie∫it Ón pres„ ∫i a declarat c„ membrii Comisiei juridice a Camerei Deputa˛ilor îau ciop‚r˛it Legea A.N.I.“, trec‚nd Ón neant practic Legile siguran˛ei na˛ionale, ∫i-a amintit subit c„ trebuia s„ transmit„ Guvernului avizul inerent pentru discutarea pachetului de legi Ón domeniul siguran˛ei, Ón ∫edin˛a Guvernului de s„pt„m‚na trecut„. Œn loc de aviz, doamna ministru a transmis, pe fax, doar îni∫te observa˛ii“, f„r„ avizul necesar.

Mi se pare c„ am un _déjà vu_ ! Cred c„ noi, membrii Comisiei juridice a Camerei Deputa˛ilor, ne amintim cum, la dezbaterea legilor de modificare a Codului penal ∫i a celui de procedur„ penal„, Ministerul Justi˛iei, Ón seara de dinaintea dezbaterilor pe fond a acestor dou„ proiecte

(apar˛in‚nd Guvernului), ne-a trimis mai multe seturi de amendamente la amendamente pentru a le studia la foc continuu noaptea ∫i a fi gata preg„ti˛i Ón a le dezbate la prima or„ a dimine˛ii. A∫adar, cu o etap„ mai devreme, adic„ la Guvern, istoria se repet„. Œn plus, se pare c„ echipa de exper˛i care lucreaz„ la elaborarea proiectului nu a avut consult„ri cu reprezentan˛ii Ministerului Justi˛iei, a∫a cum se procedeaz„, de regul„, Ónainte de o ∫edin˛„ a Executivului. Se pare c„, de data aceasta, primulministru î∫i-a exprimat accentuat nemul˛umirea“ fa˛„ de aceast„ situa˛ie.

Oricum, ministrul justi˛iei a lipsit de la ∫edin˛a s„pt„m‚nal„ a Executivului, ministerul fiind reprezentat la nivel de secretar de stat.

Oare c‚t timp va trebui s„ accept„m Ónt‚rzierile doamnei ministru ∫i s„ Ói justific„m fiecare absen˛„ ca devenind, deja, ceva firesc? Cred c„, Ón ciuda afirma˛iilor sale despre parlamentari, Domnia Sa Ó∫i contureaz„ singur„ imaginea pe care o merit„. De fapt, toate faptele sale, ca de altfel ∫i proiectele pe care le Ónainteaz„ Parlamentului, nu sunt altceva dec‚t oglinda imaginii ministrului justi˛iei Ónsu∫i.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îMarii eroi Ónc„ sunt la locul lor“

™tefan cel Mare este cel mai mare rom‚n. Œl secondeaz„ Carol I ∫i Mihai Eminescu. Rezultatul final al proiectului îMari rom‚ni“ ne arat„ c„ eroii neamului rom‚nesc nu au fost uita˛i de tot. Œnc„...

Chiar dac„ prezentul f„r„ niciun fel de r„d„cin„ a declan∫at un veritabil asalt de sufocare ∫i Óngropare a trecutului de glorie, toate demersurile sale au fost sortite e∫ecului. Spre marea lor cinste, rom‚nii nu ∫i-au uitat eroii.

Sunt ferm convins de faptul c„ acest proiect a dat multe frisoane realizatorilor s„i, ∫i nu numai.

Pe fondul unei veritabile lipse de modele ∫i valori contemporane f„r„ de care istoria s„ nu se poat„ scrie, plec‚nd de la spectrul politic ∫i p‚n„ la cel cultural, proiectul prezenta marele risc ca Óntre frunta∫i s„ se strecoare a∫a-zi∫ii eroi ai momentului, cultiva˛i de media pentru un singur motiv: _rating-_ ul.

Œntr-o societate Ón care ™tefan cel Mare este redus Ón cartea de istorie la c‚teva pagini, marele rege Óntemeietor Carol I este dat uit„rii de peste cei 50 de ani de comunism ∫i 11 de neocomunism, cu demiurgul Mihai Eminescu redus doar la un controversat autor de stenograme politice, deznod„m‚ntul acestui generos proiect putea fi unul periculos.

De fapt, realitatea cotidian„ ne arat„ c„ ™tefan cel Mare, Carol I ∫i Mihai Eminescu, la un loc, au fost ∫i sunt Ón continuare surclasa˛i Ón topul _rating_ -urilor de diver∫i r„zboinici ai luminii, prin˛i ai manelelor sau politicieni care caut„ prin gunoi.

Mai mult, nu-mi amintesc de c‚nd nu am mai urm„rit un documentar despre marele domnitor, m„re˛ul rege sau geniul poeziei rom‚ne∫ti, pe c‚nd toate talk-show-urile sunt pline de figuri interesante, dar care nu au niciun fel de leg„tur„ cu cartea de istorie, ci mai degrab„ cu o menajerie. Nici m„car la ∫coal„ copiii nu mai Ónva˛„ cum s„-∫i cinsteasc„ eroii, Ónainta∫ii no∫tri, f„r„ de care ast„zi nu am mai fi fost unde suntem.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 Deznod„m‚ntul acestui proiect, fa˛„ de care Ómi exprim Óntreaga satisfac˛ie, ar trebui s„ schimbe manualele de istorie. Ar trebui s„ ne schimbe pe fiecare, ∫i Ón special genera˛iile ce vin, de a cinsti, a ne apleca cu to˛ii cu mult mai mult respect, recuno∫tin˛„ ∫i smerenie Ón fa˛a marilor oameni, a marilor rom‚ni care au scris istoria. De fapt, aceasta este istoria noastr„, cea scris„ de ™tefan cel Mare, Carol I, Mihai Eminescu, Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza, doar c‚˛iva dintre marii no∫tri rom‚ni. Alt„ istorie nu avem, iar ceea ce tot scriem de 50 de ani Óncoace, la care se adaug„ Ónc„ 11 postdecembri∫ti, cu greu poate p„trunde Ón cartea de istorie, al„turi de marii no∫tri eroi.

Pentru a nu p‚ng„ri memoria înemuritorilor“ no∫tri poate c„ ar trebui s„ Ónchidem cartea de istorie adev„rat„ ∫i elogioas„ a na˛iunii rom‚ne la anul 1945. Iar de atunci s„ deschidem alta, care oricum nu va con˛ine dec‚t multe pagini goale.

Nimeni nu se Óntreab„ de ce oare societatea rom‚neasc„ este acum at‚t de goal„?

De ce nu exist„ nimic ∫i nimeni care s„ poat„ ˛ine m„car umbra faptelor ∫i lucr„rilor eroilor no∫tri?

Am convingerea c„ Europa spre care mergem cu vitez„ poate exista ∫i f„r„ europenii din noi. Œns„ noi, Ón Europa, vom fi nimeni ∫i nimic f„r„ eroi, istorie, limb„ ∫i na˛iune.

## îZiua Na˛iunilor Unite“

La 25 aprilie 1945, reprezentan˛ii a 50 de ˛„ri s-au Óntrunit la San Francisco Ón cadrul unei conferin˛e interna˛ionale, pe 25 iunie Ón acela∫i an a fost adoptat„ Carta O.N.U., iar pe 26 iunie, dup„ ce China, Fran˛a, Uniunea Sovietic„, Marea Britanie, S.U.A. ∫i majoritatea altor ˛„ri au prezentat documentul de aprobare, Carta O.N.U. a intrat automat Ón vigoare, ceea ce a Ónsemnat Ónfiin˛area oficial„ a O.N.U.

Œncep‚nd din anul 1945, la 24 octombrie, statele membre O.N.U. aniverseaz„ Ziua Na˛iunilor Unite, moment Ón care comunitatea interna˛ional„ marcheaz„ astfel rarificarea Cartei O.N.U., care st„ la baza Ónfiin˛„rii ∫i func˛ion„rii O.N.U.

Œn cei 61 de ani de la Ónfiin˛area sa, O.N.U. ∫i-a diversificat continuu sfera activit„˛ii, cu respectarea principiilor Cartei, organiza˛ie chemat„ s„ fac„ fa˛„ unor noi ∫i complexe provoc„ri, care definesc contextul actual al globaliz„rii.

Scopurile O.N.U. sunt men˛inerea p„cii ∫i securit„˛ii mondiale, promovarea rela˛iilor amicale Óntre state, bazate pe respectul dreptului de egalitate Óntre diferite popoare ∫i principiul autodetermin„rii, promovarea cooper„rii interna˛ionale pentru rezolvarea problemelor interna˛ionale economice, sociale, culturale ∫i umanitare ∫i Óncurajarea respect„rii de c„tre Óntreaga omenire a drepturilor ∫i libert„˛ilor fundamentale.

Organiza˛ia Na˛iunilor Unite a fost creat„ drept instrument al p„cii, drepturilor omului ∫i dezvolt„rii, iar lumea a devenit un loc mai bun gra˛ie Organiza˛iei Na˛iunilor Unite. Totu∫i prea mul˛i oameni sunt ast„zi victimele violen˛ei, ale asupririi, ale foamei, ale analfabetismului ∫i maladiilor.

Stima˛i colegi, noi putem ∫i trebuie s„ facem mai multe, pentru c„ to˛i oamenii merit„ s„ tr„iasc„ Óntr-o

lume liber„ de fric„ ∫i violen˛„, deoarece ei merit„ s„ aib„ speran˛a c„ ziua de m‚ine va fi mai bun„ dec‚t cea de azi, iar omenirea are mare nevoie de acest lucru.

fiara noastr„ a fost primit„ Ón familia O.N.U. la data de 14 decembrie 1995, av‚nd de mai multe ori statutul de membru nepermanent Ón Consiliul de Securitate ∫i Ón Consiliul Economic ∫i Social, dou„ dintre organismele principale ale organiza˛iei.

Crearea Organiza˛iei Na˛iunilor Unite a pus piatra de temelie a unei noi etape Ón istoria omenirii, exprim‚nd hot„r‚rea organiza˛iei de a preveni o nou„ conflagra˛ie mondial„, de a men˛ine pacea ∫i securitatea interna˛ional„, de a coopera pentru organizarea progresului economic ∫i social, pentru respectarea drepturilor omului ∫i a libert„˛ilor fundamentale.

îfiara lui fieap„-Vod„“

Urma∫ul lui Dracula, cel botezat Ón licoarea portocalie la îGolden Spritz“, dup„ ce a aghezmuit prin prezen˛a lui ocult„ cursurile de var„ ale tinerelor speran˛e democrate ∫i social-democrate ∫i a b„tut pe litoral daireaua, geamparalele ∫i b„rbuncul cu minorit„˛ile, Ó∫i preg„te∫te execu˛iile de toamn„.

Primul tras Ón ˛eap„, pu˛in c‚te pu˛in, ca s„ nu moar„ de tot, dar nici s„ nu tr„iasc„ f„r„ co∫maruri, a fost chiar primul-ministru, dup„ care au urmat directorii S.R.I., S.I.E. ∫i Parchetului General, unde ∫i-a instalat cu premeditare Ónlocuitori docili _second hand_ .

A urmat decapitarea Armatei. Pe cine era s„ instaleze el la Ministerul Ap„r„ii Na˛ionale dac„ nu un lup de mare, c„ruia a avut grij„ s„-i cumpere din t‚rg dou„ juc„rii proasp„t vopsite, trecute la reform„ de flota britanic„?! Tichie de m„rg„ritar! Afacerea pare s„ irite at‚t speciali∫tii Ón materie, c‚t ∫i opinia public„, dup„ ce s-a aflat c„ cele dou„ fregate consum„ combustibil pe ora de func˛ionare (30 tone) c‚t produc˛ia unei sonde! Prin urmare, se arde gazul de poman„!

Ast„zi, institu˛iile fundamentale ale statului func˛ioneaz„ pe uscat, pe ap„, Ón subteran ∫i Ón aer numai pe cuv‚ntul de onoare al pre∫edintelui. ™i ce onoare! Œnghea˛„ apele!

fiepelu∫-Vod„ Ó∫i asigur„ astfel, pas cu pas, trecerea Ón cartea de istorie alternativ„. Speciali∫tii Ón diversiune i-au pus Ón m‚n„ o arm„ de temut — dosarele Securit„˛ii. Acum poate mazili Ón voie, dup„ necesit„˛i ∫i pl„ceri, adversari ∫i parteneri, du∫mani ∫i prieteni, specul‚nd Ónclina˛ia rom‚nilor pentru telenovele ∫i povestioare palpitante cu dosare ∫i angajamente, livrate en gros ori en detail de cerberii instala˛i la C.N.S.A.S. Dup„ cum se poate u∫or constata, aceast„ institu˛ie devine mai odioas„ dec‚t cea pe care vrea s-o pun„ la st‚lpul infamiei, prin propor˛ia du∫m„niei pe care o seam„n„ printre rom‚ni. Urm„ri˛i doar calitatea celor care terorizeaz„ zilnic oameni alt„dat„ normali! Ace∫tia sunt t‚r‚˛i zilnic Ón fa˛a camerelor de luat vederi, Ón strad„ sau pe treptele institu˛iei, unde Mircea îF„-te c„ lucrezi“, cu aere doctorale, se face c„ are ceva treab„ chiar atunci c‚nd ˛i-e lumea mai drag„ ∫i arunc„ fumigene otr„vite asupra celor convoca˛i la Parchetul moral, devenit marea Inchizi˛ie rom‚neasc„. Mai lipse∫te rugul medieval pe care s„ fie s„v‚r∫it ritualul purific„rii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 Puterea de Ón˛elegere ∫i de sim˛ire a tragediei ˛„rii, fixat„ ca Óntr-un insectar pe axa s„r„ciei, este direct propor˛ional„ cu interesul pentru ∫coal„, instruc˛ie ∫i educa˛ie, manifestate de cel care a recunoscut c„ a fost (∫i a r„mas) o mediocritate.

Morala: Dac„ ai carte, nu ai parte!

Ca urmare a sesiz„rilor primite din partea a numero∫i cet„˛eni, m„ v„d obligat s„ trag un semnal de alarm„ privind situa˛ia economic„ dezastruoas„ a jude˛ului Covasna, care Ón ultimii ani nu a reu∫it atragerea niciunei investi˛ii externe majore. Dac„ perioada de dup„ revolu˛ie a fost urmat„ de investi˛ii semnificative Ón industria textil„, jude˛ul ajung‚nd s„-∫i capete renumele de vale a pantalonilor, iat„ c„ ultimii ani au adus o schimbare radical„ a situa˛iei.

Situa˛ia jude˛ului este cu at‚t mai grav„ cu c‚t Rom‚nia a reu∫it, potrivit clasamentului I.B.M. pe anul 2005, performan˛a de a intra, al„turi de Singapore, Emiratele Arabe Unite ∫i Polonia, Ón topul primelor 15 ˛„ri de pe glob privind atragerea investi˛iilor str„ine. De∫i economia Rom‚niei a devenit una dintre cele mai atractive pentru investitori, totu∫i, jude˛ul Covasna a Ónregistrat anul trecut investi˛ii str„ine directe de numai 1 euro/locuitor, de 200 de ori mai pu˛in fa˛„ de media na˛ional„, Ón acest an investi˛iile str„ine directe fiind de doar 29 eurocen˛i/locuitor, adic„ de peste 600 de ori mai mici fa˛„ de media na˛ional„.

Efectele acestei situa˛ii se resimt deja acut, nivelul salariului mediu Ón jude˛ cobor‚nd cu mult sub jum„tatea celui na˛ional, iar Ón prag de iarn„ cel mai important ora∫ jude˛ului, municipiul Sf‚ntu Gheorghe, se afl„ Ón situa˛ia de a acorda subven˛ii pentru Ónc„lzire la mai mult de jum„tate din popula˛ie.

Aceast„ situa˛ie, aparent paradoxal„, Ón care ˛ara cunoa∫te o dezvoltare accelerat„, iar jude˛ul Covasna se confrunt„ cu dispari˛ia total„ a interesului investitorilor, Ó∫i are explica˛ia Ón imaginea negativ„ a zonei, creat„ pe plan interna˛ional.

Jude˛ul Covasna este perceput drept un spa˛iu nesigur, imprevizibil, instabil politic, Ón care grup„ri extremiste ac˛ioneaz„ cu perseveren˛„ Ómpotriva ordinii constitu˛ionale ∫i sunt capabile chiar s„ declan∫eze un conflict interetnic. Toate acestea constituie motive mai mult dec‚t suficiente pentru orice investitor ra˛ional pentru a evita zona ∫i a-∫i plasa banii Ón alt„ parte. Lipsa total„ a investi˛iilor noi ∫i dispari˛ia Ón viitorul apropiat a fabricilor de textile care func˛ioneaz„ Ón sistem _lohn_ sunt semnele clare care prevestesc colapsul economic cu care se confrunt„ jude˛ul Covasna.

Este necesar s„ ac˛ion„m imediat ∫i ferm pentru normalizarea situa˛iei din Covasna, altfel cea mai sumbr„ previziune a cov„snenilor se va adeveri: dintr-o vale a pantalonilor, zona va deveni o vale a pl‚ngerii!

## îDoctrina popular„“

Se vorbe∫te mult, Ón ultimele zile, despre alegerile pentru Parlamentul European. Unii Óncearc„ chiar s„ ne explice cine ar trebui ales ∫i cine nu Ón acest for, de parc„ nu poporul ar de˛ine dreptul suveran de a vota. Chiar ∫i a∫a, esen˛a alegerilor europene ar trebui s„ fie,

mai mult dec‚t Ón cazul celor interne, ideologia. ™i asta pentru c„ Ón Parlamentul European putem ap„ra interesele ˛„rii numai ca membri Óntr-un grup parlamentar puternic.

Œn ceea ce m„ prive∫te, dup„ cum poate ∫ti˛i, am fost unul din promotorii Óncerc„rii de a transpune Ón Rom‚nia, conform specificului na˛ional, doctrina popular„ european„. Dup„ o perioad„ de curaj, cei din P.R.M. s-au autoexclus din aceast„ familie. Ulterior, justi˛ia din Rom‚nia a refuzat Ónregistrarea unui Partid Popular, din motive pe care le intuim cu to˛ii. Din fericire, exist„ Ón Rom‚nia un partid t‚n„r ∫i Ón cre∫tere, care a acceptat s„ g„zduiasc„ o platform„ popular„ rom‚neasc„: Partidul Noua Genera˛ie. De vor unii sau nu — acest partid se va prezenta la alegerile pentru Parlamentul Europei, ∫i o va face sub umbrela ideologiei populare, adecvate la specificul na˛ional. Despre un aspect important al acestei ideologii a∫ dori s„ vorbesc ast„zi pentru cei care sunt pe cale s„ ni se al„ture.

Œn mod evident, Rom‚nia resimte lipsa unei a treia c„i, care nu poate fi dec‚t de inspira˛ie popular„. Realit„˛ile economice contemporane probeaz„ faptul c„ at‚t politicile economice exclusiv st‚ngiste, c‚t ∫i cele riguros de dreapta sunt insuficiente ∫i unilaterale. Orice strategie economic„ just„ ∫i eficient„ trebuie s„ se Ómp„rt„∫easc„ deopotriv„ de la ideile ∫i mijloacele de ac˛iune ale st‚ngii ∫i dreptei. Filozofia politic„ a st‚ngii se construie∫te Ón jurul conceptului de justi˛ie social„; g‚ndirea dreptei pune Ón prim-plan eficien˛a. Ei bine, este evident faptul c„ ambele concepte trebuie s„ guverneze o societate dreapt„ ∫i bogat„. Mijloacele de ac˛iune ale st‚ngii ∫i dreptei se cer implementate Ón alternan˛„, Ón func˛ie de starea de fapt a economiei ∫i de ordinea priorit„˛ilor. At‚ta timp c‚t exist„ un produs social semnificativ care poate fi redistribuit, el se cere gestionat cu politici de st‚nga; c‚nd Óns„ acest produs social nu exist„, el trebuie creat, prin politici economice de dreapta.

Avem nevoie de o ideologie care s„ suprime conflictul dintre justi˛ia social„ ∫i eficien˛a economic„. S„ nu uit„m nicio clip„ faptul c„ societatea are o misiune caritabil„ ∫i reparatorie. Dup„ ce a asigurat o distribuire a bunurilor Ón func˛ie de merite (de eficien˛a economic„), ea trebuie s„ asigure, acolo unde este necesar, o redistribuire a acestora Ón vederea asigur„rii unui nivel de trai just. Astfel, de pild„, cet„˛enii bolnavi sau cei exclu∫i temporar de pe pia˛a muncii de fluxurile economice se cer asista˛i social, Ón numele principiului drept„˛ii ∫i solidarit„˛ii. Orice societate este o comunitate solidar„.

Pe de alt„ parte, Óns„, ideologia popular„ promoveaz„ Ón mod explicit eficien˛a economic„. Istoria recent„ a demonstrat f„r„ putin˛„ de t„gad„ faptul ca proprietatea privat„ ∫i dinamica economiei de pia˛„ asigur„ o productivitate economic„ superioar„ posibilit„˛ilor economiei centralizate. Niciun sistem politic alternativ nu poate concura inventivitatea, tenacitatea ∫i voin˛a de performan˛„ a agentului economic privat. Cu c‚t dreptul de proprietate este mai abstract ∫i mai difuz, cu c‚t o economie este mai centralizat„, cu at‚t corup˛ia ∫i lipsa de responsabilitate economic„ sunt mai extinse.

O dezvoltare economic„ semnificativ„ ∫i persistent„ nu poate fi ob˛inut„ dec‚t gra˛ie agen˛ilor economici priva˛i care, Ón interiorul unei pie˛e libere, cu reguli egale ∫i predefinite, Óncearc„ s„-∫i maximizeze c‚∫tigurile

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 economice. Aceste c‚∫tiguri particulare se vor oglindi Ón cre∫terea produsului final social, iar acest produs social va putea fi redistribuit ulterior Ón func˛ie de principiul justi˛iei ∫i solidarit„˛ii. Statul are, din acest punct de vedere, doua obliga˛ii fundamentale: s„ asigure agen˛ilor economici priva˛i o economie de pia˛„ corect„, sanitar„, reglat„ de reguli care se aplic„ nepreferen˛ial ∫i care nu pot fi schimbate hazardat Ón interesul unora dintre agen˛ii economici; Ón al doilea r‚nd, statul are obliga˛ia de a p„stra Ón proprietatea public„ — eventual prin intermediul unor parteneriate public-privat — acele elemente care constituie bog„˛ii na˛ionale inalienabile sau utilit„˛i de interes general, asigur‚nd o gestionare corect„ a acestora.

## îAvantajele integr„rii“

Tot mai mult„ lume m„ Óntreab„ care sunt avantajele integr„rii ∫i am observat c„ acestea nu sunt cunoscute de c„tre popula˛ie.

Despre programele de finan˛are s-a vorbit, dar poate nu Óndeajuns, despre restric˛iile pe care Uniunea le impune ˛„rii noastre, de asemenea, s-a vorbit, poate mai mult dec‚t despre avantaje, ceea ce a dus la sc„derea Óncrederii Ón procesul de aderare.

Printre principalele avantaje ale ader„rii Rom‚niei la U.E. putem aminti: beneficiul apartenen˛ei la o mai mare familie de na˛iuni; securitatea pe care aceast„ apartenen˛„ o confer„; avantajul particip„rii la cea mai mare pia˛„ unic„ din lume; oportunit„˛ile legate de cre∫terea economic„; crearea de noi locuri de munc„; accesul la fondurile structurale destinate regiunilor mai pu˛in prospere ale U.E.

Avantajele ader„rii pentru cet„˛eni sunt ∫i ele semnificative: Ómbun„t„˛irea continu„ a calit„˛ii vie˛ii; standarde Ónalte privind protec˛ia mediului; protec˛ie social„ ∫i siguran˛„ la locul de munc„; dreptul de a c„l„tori ∫i de a se stabili Ón orice stat membru; protec˛ie consular„ ∫i diplomatic„ din partea altui stat membru.

Dar poate cele mai importante sunt drepturile pe care un cet„˛ean al Uniunii Europene le are Ón baza Cartei sociale europene ∫i pe care de la 1 ianuarie 2007 le vor avea ∫i cet„˛enii rom‚ni: dreptul de a exercita orice profesie Óntr-una din ˛„rile Comunit„˛ii, la alegerea sa; dreptul de remunerare echitabil„; dreptul la ameliorarea condi˛iilor de via˛„ ∫i de munc„; dreptul la protec˛ie social„, asigurat„ prin sistemul Ón vigoare Ón ˛ara primitoare; dreptul la libertatea de asociere ∫i la negociere colectiv„; dreptul la formarea profesional„; dreptul la egalitate de tratament Óntre b„rba˛i ∫i femei; dreptul la informa˛ie, la consultare ∫i participare al salaria˛ilor; dreptul la protec˛ia s„n„t„˛ii ∫i securitatea locului de munc„; dreptul la protec˛ia copiilor ∫i adolescen˛ilor; garantarea unui venit minim pentru persoanele Ón v‚rst„; dreptul la integrare profesional„ ∫i social„ pentru persoanele handicapate.

Am dorit s„ subliniez numai c‚teva din beneficiile pe care aderarea la Uniunea European„ le confer„ rom‚nilor, Ón condi˛iile Ón care marea majoritate a acestora nu este cunoscut„ de opinia public„.

## îCalea de la idee la mentalitate“

Proiectul bugetului de stat pe anul 2007 va intra Ón cur‚nd Ón dezbaterea Parlamentului. Cu siguran˛„, modul Ón care a fost structurat, dar ∫i consisten˛a sa fac dificile criticile din partea opozi˛iei. P‚n„ acum, aceasta s-a limitat Ón a-∫i ar„ta neÓncrederea Ón posibilitatea atragerii veniturilor la bugetul proiectat. Nimic nou sub soare! Opozi˛ia trebuie s„-∫i fac„ jobul ∫i s„ dea bine pe sticl„. Aceast„ abordare au avut-o ∫i Ón 2005, cu ocazia discu˛iilor la Legea bugetului pe 2006. Atunci au invocat rezultatele aplic„rii îcotei unice“, afirm‚nd c„ acestea vor duce la sc„derea veniturilor ∫i, pe cale de consecin˛„, la imposibilitatea asigur„rii activit„˛ilor planificate prin Legea bugetului... Realitatea a infirmat temerile ∫i, mai mult, am asistat la rectific„ri pozitive ale bugetului, datorate tocmai (sic!) cotei unice, care a permis o cre∫tere s„n„toas„ a P.I.B.-ului. Cu alte cuvinte, chiar ∫i estim„rile optimiste ale speciali∫tilor Guvernului au fost dep„∫ite de rezultatele economice ob˛inute Ón urma introducerii cotei unice. Or, acest lucru l-au remarcat foarte pu˛ini, iar colegii din opozi˛ie l-au ignorat cu des„v‚r∫ire.

Dac„ anul trecut, al„turi de temeri ∫i critici aduse cotei unice, opozi˛ia solicita cre∫terea unor taxe (de exemplu, cre∫terea T.V.A.-ului), acum au r„mas doar cu temerile... Œn fapt, opozi˛ia a adoptat solu˛ia cea mai facil„: pur ∫i simplu nu crede! Pentru a nu crede nici m„car nu are nevoie de argumente! Dac„ nu ai argumente, nici m„car nu po˛i s„ demonstrezi contrariul...

Temeri asem„n„toare au avut, acum un an, ∫i reprezentan˛ii F.M.I., care apreciau ca fiind înerealist„“ construc˛ia bugetar„. La acea dat„, nu au fost pu˛ini cei care au blamat ∫i au privit ca fiind sinuciga∫„ decizia de a rupe Acordul stand-by cu acest organism interna˛ional.

Nota bene: la ultima lor Ónt‚lnire cu reprezentan˛ii Guvernului, au recunoscut c„ s-au Ón∫elat. Au recunoscut nu numai c„ proiec˛ia Guvernului a fost corect„, dar ∫i faptul c„ politica fiscal„ privind cota unic„ a produs efecte peste cele prognozate! Din nou, opozi˛ia a t„cut m‚lc.

Bugetul pentru 2007 continu„ alocarea resurselor Ón principal c„tre cele patru priorit„˛i ale Programului de guvernare: infrastructura, s„n„tatea, societatea bazat„ pe cunoa∫tere (educa˛ia ∫i cercetarea) ∫i agricultura. Acestora li se adaug„ una nou„: cre∫terea pensiilor Óntr-un ritm superior cre∫terii P.I.B.

Anul viitor, sectoarele prioritare vor cunoa∫te un nou maxim istoric Ón ceea ce prive∫te alocarea de resurse. A∫adar, aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ Óncepe sub auspicii favorabile, cel pu˛in din punctul de vedere al unor politici care s„ asigure cre∫terea competitivit„˛ii economice, dar ∫i sub aspectul unor politici coerente ∫i consecvente privind asigurarea coeziunii sociale.

Dar cel mai important lucru mi se pare faptul c„ Programul de guvernare este îÓn grafic“. Œn ciuda fr„m‚nt„rilor de pe scena politic„, Ón ciuda criticilor dinspre opozi˛ie (∫i nu numai), trebuie spus c„ Guvernul Ó∫i vede de treab„. Chiar ∫i acest lucru este o noutate Ón Rom‚nia ∫i cred c„ trebuie subliniat, nu de alta, dar nu se Ónt‚mpl„ foarte des ca promisiunile s„ fie Óndeplinite... ™i, dac„ m„ uit la sondaje, cu at‚t mai pu˛in promisiunile politicienilor!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 O idee creeaz„ o ac˛iune. O ac˛iune, un obicei. Un obicei creeaz„ mentalitatea... Iat„ c„ ajungem s-o tr„im ∫i pe aceasta: este posibil„, palpabil„ schimbarea de mentalitate!

Tema abordat„ Ón cadrul declara˛iei politice se refer„ la situa˛ia grav„ Ón care se afl„ Ón acest moment Consiliul Na˛ional al Audiovizualului (C.N.A.), care a ajuns Ón postura de a nu-∫i mai putea Óndeplini atribu˛iile stabilite prin lege.

C.N.A. este o autoritate public„ autonom„ aflat„ sub control parlamentar. Aceast„ institu˛ie reprezint„ garantul interesului public Ón domeniul comunic„rii audiovizuale, av‚nd, a∫adar, o importan˛„ deosebit„ la nivelul acestui domeniu. Numai c„ desele interven˛ii la nivel parlamentar, manifestate ∫i prin Óncercarea de a modifica Lega C.N.A. printr-o propunere legislativ„ ini˛iat„ Ón urma unui acord tacit al liderilor partidelor parlamentare, risc„ s„ blocheze activitatea institu˛iei ∫i s„ o politizeze.

Legea audiovizualului a fost modificat„ Ón anul 2002, urm„rindu-se, de fapt, depolitizarea Consiliului. S-a c„zut de acord ca membrii C.N.A. s„ nu mai fie reprezentan˛i ai partidelor. S-a urm„rit ca propunerile pentru ocuparea func˛iei de membru al C.N.A. s„ fie f„cute de o serie de institu˛ii, astfel Ónc‚t s„ poat„ fi selectate cele mai competente persoane. De asemenea, ∫i cu sprijinul opozi˛iei de atunci, legea a fost armonizat„ cu legisla˛ia comunitar„ din domeniu, textul adoptat fiind convenit ∫i cu reprezentan˛ii Uniunii Europene.

Numai c„ sub conducerile actuale ale celor dou„ Camere ale Parlamentului au ap„rut din nou neÓn˛elegeri privind propunerile de membri C.N.A., fapt care a generat o criz„ institu˛ional„ la nivelul acestei institu˛ii.

Pentru ie∫irea din criz„ s-a decis, prin hot„r‚re a Parlamentului, prelungirea cu ∫ase luni a mandatului membrilor C.N.A. c„rora le-a expirat acest mandat.

Pe de alt„ parte, C.N.A. func˛ioneaz„ Ón acest moment cu 7 dintre cei 11 membri, Ón condi˛iile Ón care cvorumul de lucru trebuie s„ Óntruneasc„ 8 membri. Œn acest moment, C.N.A. nu poate lua statutar decizii, afl‚ndu-se Ón imposibilitatea de a interveni Ón eventualitatea Ón care pe pia˛a audiovizual„ s-ar produce abuzuri.

Prin modul Ón care au Ón˛eles s„ trateze subiectul C.N.A., cele dou„ conduceri parlamentare au manifestat un dispre˛ fundamental fa˛„ de aceast„ institu˛ie. Oare cum va aprecia Parlamentul Raportul de activitate al C.N.A., Ón condi˛iile Ón care din cauza conducerilor celor dou„ Camere C.N.A. a ajuns Ón imposibilitatea de a-∫i desf„∫ura activitatea?

Este o Óntrebare la care cer un r„spuns din partea membrilor Birourilor permanente ale Parlamentului, care trebuie s„ aplice legea Ón spiritul ∫i litera ei, astfel Ónc‚t C.N.A. s„-∫i poat„ relua activitatea ∫i s„ fie dep„∫it actualul blocaj la nivelul institu˛iei.

realiz„ri viitoare, despre proiecte ipotetice, despre c‚t de bine va fi Óntr-un viitor incert ∫i destul de vag conturat.

Lansarea proiectului de buget pe anul viitor este Ónc„ un prilej de a mar∫a pe aceast„ tem„, de a opera cu particula viitorului, de a debita fantezii, folosind date ∫i fapte concrete, Óncadrate Óntr-un timp bine definit, dar care totu∫i are o scaden˛„ mai lung„ de finalizare.

Œn aceast„ frenezie a raport„rilor viitoare afl„m, de exemplu, c„ la anul vom avea mai mul˛i bani aloca˛i Ón sistemul de Ónv„˛„m‚nt dec‚t Ón to˛i cei 16 ani preceden˛i, ignor‚ndu-se cu bun„ ∫tiin˛„ c„ Ón acest domeniu s-au realizat 400 s„li de sport Ón anii 2003 ∫i 2004, care Óns„ s-au finan˛at printr-o campanie de investi˛ii apar˛in‚nd altui minister.

Programul de construc˛ie a noilor spitale jude˛ene ∫i regionale s-a lansat cu surle ∫i tr‚mbi˛e, f„c‚ndu-se compara˛ii la fel de aberante fa˛„ de perioada anterioar„, de∫i nici bugetul viitor al infrastructurii Ón s„n„tate nu este la nivelul promisiunilor ∫i al a∫tept„rilor (spun aceasta g‚ndindu-m„ la g„l„gia cu care s-au f„cut publice proiectele de viitoare spitale Ón toate centrele jude˛ene, dar mai ales cele 8 spitale regionale, pentru ca acum s„ afl„m c„ inclusiv acestea din urm„ trebuie s„ mai a∫tepte p‚n„ c‚nd vor Óncepe lucr„rile la funda˛ii, care trebuiau s„ apar„ Ónc„ din acest an).

O situa˛ie similar„ o Ónt‚lnim ∫i la cei care coordoneaz„ îdezvoltarea“ sectorului agricol ∫i care opereaz„ cu fonduri la fel de ipotetice ∫i nerealiste, cum sunt ∫i situa˛iile raportate privind cultivarea terenurilor ∫i acordarea subven˛iilor. ™i aici avem de-a face cu iluzii de∫arte, mai ales Ón ce prive∫te sprijinul financiar promis.

Am v„zut declara˛iile unor oficiali din sector care au afirmat c„ vom avea subven˛ii cum n-au mai fost p‚n„ acum, c„ se vor sprijini ferme ∫i activit„˛i care n-au mai fost deloc ajutate de celelalte guverne anterioare etc.

Se ignor„ Óns„ faptul c„ aceste ajutoare sunt selective ∫i se acord„ pe criterii greu de Óndeplinit pentru majoritatea produc„torilor, r„m‚n‚nd astfel neutilizate, cum se poate constata ∫i Ón bilan˛ul acestui an, c‚nd, datorit„ unor condi˛ii birocratice ∫i norme exagerate, sumele efective alocate ca subven˛ii nu se ridic„ nici la jum„tatea celor din anul 2004.

Alte domenii ale activit„˛ii economico-sociale, Ón special infrastructura de transport, sunt prezentate ca mari beneficiare ale generozit„˛ii guvernamentale, anticip‚ndu-se peste tot realiz„ri Ónsemnate, salturi cantitative ∫i calitative, condi˛ii mai bune, mai ales Ón sfera social„.

Toate acestea pornindu-se de la premisa c„ sub conducerea îprofesionist„“ a guvernan˛ilor vom avea o cre∫tere Ónsemnat„ de venituri bugetare, care venituri au sporit peste noapte, dintr-un singur condei, cu un miliard de euro, f„r„ explica˛ii ∫i f„r„ o fundamentare temeinic„.

Œn aceste condi˛ii, oare merit„ s„ acord„m votul nostru pentru validarea unui proiect fantezist, care va avea aceea∫i finalitate ca ∫i cel din acest an?

## îRezultate iluzorii pe proiecte ipotetice!“

Cu certitudine, Ón sistemul guvernamental, cu sprijinul nemijlocit ∫i meschin al unor mijloace de pres„, se practic„ Ón prezent o propagand„ de∫„n˛at„ despre

Declara˛ie politic„ privind situa˛ia agriculturii Domnule ministru Gheorghe Flutur,

Œn nenum„ratele dumneavoastr„ pelerinaje f„cute Ón teritoriu nu ∫tiu cum v„ deplasa˛i, dar m„ mir„ faptul c„ nu observa˛i ceea ce au observat deja to˛i rom‚nii, ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 anume batjocura la care este supus„ agricultura rom‚neasc„ de c„tre îportocalii“.

Cel pu˛in jum„tate din suprafa˛a agricol„ a ˛„rii este l„sat„ de izbeli∫te, iar peste 70% din planta˛iile pomicole ∫i viticole sunt abandonate sau lucrate îdup„ ureche“. Abia a Ónceput recoltatul porumbului, ar„turile pentru Ónfiin˛area culturilor de toamn„ sunt ca ∫i inexistente, iar suprafe˛ele Óns„m‚n˛ate efectiv Ón aceast„ toamn„ sunt infime fa˛„ de informa˛iile pe care le furniza˛i opiniei publice, Ón dispre˛ul total fa˛„ de ceea ce poate fi constatat cu ochiul liber.

Cui ∫i la ce folosesc asemenea minciuni, domnule ministru?

Œn declara˛ia mea doresc s„ fac referire la dou„ probleme pe care chiar dumneavoastr„ le-a˛i numit de interes na˛ional.

Cota de lapte, un drept, ∫i nu o obliga˛ie, a ajuns s„ fie bagatelizat„ Ón teritoriu ∫i la nivel na˛ional. Astfel, Ón jude˛ul Bihor, dintr-un num„r de circa 30.800 gospod„rii cu vaci de lapte, au depus cerere cu pu˛in peste 18.800 de cresc„tori de vaci de lapte, adic„ 63%, situa˛ie existent„ la data de 20 octombrie, cu 11 zile Ónainte de Óncheierea oficial„ ∫i legal„ a ac˛iunii de Óntocmire ∫i depunere a cererilor Ón vederea atribuirii cotei individuale de lapte. Jude˛ul Bihor se situeaz„ ca îrealiz„ri“ peste media ˛„rii, motiv pentru care ne punem ∫i v„ punem fireasca Óntrebare: cui trebuie s„-i mul˛umim pentru interesul ∫i responsabilitatea acestei ac˛iuni de interes na˛ional?

Agen˛ia de Pl„˛i ∫i Interven˛ie Ón Agricultur„ trebuia s„ fie institu˛ia nou-creat„ la nivelul Ministerului Agriculturii, cu sucursale Ón fiecare jude˛, care ar fi trebuit s„ fie opera˛ional„ Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2006. Din dorin˛a de a v„ pl„ti obliga˛iile electorale a˛i Ónfiin˛at dou„ agen˛ii na˛ionale, cu sucursale ∫i oficii Ón teritoriu, iar personalul acestora a primit p‚n„ Ón prezent Ón mod nejustificat un bonus salarial de 70%.

Dac„ A.P.D.R.P. (Agen˛ia de Pl„˛i pentru Dezvoltare Rural„ ∫i Pescuit) ∫i oficiile ei jude˛ene func˛ioneaz„ aproape normal, fiind Ónfiin˛ate prin transferul personalului de la serviciile tehnice din cadrul direc˛iilor agricole, nu acela∫i lucru se poate spune despre A.P.I.A. (Agen˛ia de Pl„˛i ∫i Interven˛ii Ón Agricultur„).

Œn jude˛ul Bihor angaj„rile s-au f„cut pe criterii exclusiv politice, listele Óntocmite la sediile P.D. ∫i P.N.L. fiind decisive pentru ocuparea posturilor stabilite de la nivel central, angaj„rile efectu‚ndu-se cu totul ∫i cu totul anapoda. Astfel, din cei 118 angaja˛i ai sucursalei Bihor, 55 sunt Ón Oradea (46%), iar 63 pentru cele 5 centre locale (54%).

Cu aceast„ politic„ de angaj„ri, domnule ministru, cum se asigur„ cel pu˛in un specialist pe comun„? Œn caz c„ nu ∫tia˛i, Ón jude˛ul Bihor exist„ 100 de comune.

S-a generalizat mesajul urm„tor: îCine vrea sprijin financiar s„-∫i fac„ o cerere ∫i s„ o aduc„ la centrul local al sucursalei A.P.I.A. Bihor“. Œntr-un asemenea mod de abordare a lucrurilor, produc„torii agricoli bihoreni sunt purta˛i pe drumuri ∫i batjocori˛i de c„tre speciali∫tii ale∫i îdup„ spr‚nceana lor portocalie“.

Œnc„ un lucru, domnule ministru.

Printr-o hot„r‚re de guvern, Sucursala A.P.I.A. Bihor a primit Ón luna martie 2006 un spa˛iu Ón cl„direa U.A.R.Z. Bihor (Unitatea de Ameliorare ∫i Reproduc˛ie Ón

Zootehnie) pentru a-∫i amenaja spa˛iile de desf„∫urare a activit„˛ii.

Din interese ce vizeaz„ privatizarea U.A.R.Z., spa˛iile au fost blocate, iar mobilierul noii institu˛ii st„ depozitat pe coridoarele Direc˛iei Agricole Bihor.

Œntr-un asemenea context, domnule ministru, v„ adresez dou„ Óntreb„ri, la care nu r„spuns vreau, ci solu˛ionarea imediat„ a problemelor semnalate.

C‚nd va deveni opera˛ional„ hot„r‚rea de guvern prin care sucursala A.P.I.A. Bihor Ó∫i va putea primi spa˛iul repartizat?

Cine ∫i cum va pl„ti, dac„ A.P.I.A. Bihor nu va deveni func˛ional„ p‚n„ la 1 ianuarie 2007, iar Rom‚nia va pierde cei 25% din fondurile comunitare alocate pe perioada 2007—2013?

Sunte˛i primul ministru al agriculturii care a reu∫it performan˛a de a-∫i Ómp„r˛i propriii angaja˛i Ón dou„ categorii: privilegia˛i, cei care primesc bonusuri salariale nejustificate, ∫i marginaliza˛i.

De asemenea, a˛i reu∫it s„ dubla˛i fondul de salarii al ministerului f„r„ a cre∫te calitatea serviciilor, sfid‚nd Legea func˛ionarilor publici, pe cea a bunului-sim˛ ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, pe colegii dumneavoastr„ de munc„, Ón r‚ndul c„rora nu a˛i fost ∫i nu ve˛i ajunge niciodat„.

Ultima Óntrebare, domnule ministru, la care a∫tept r„spunsul dumneavoastr„ sincer.

Care este temeiul legal Ón baza c„ruia a˛i Ómp„r˛it func˛ionarii publici din cadrul ministerului ∫i al institu˛iilor jude˛ene aflate Ón subordinea lui Ón privilegia˛i ∫i marginaliza˛i?

Cu tot respectul pe care Ól datorez func˛iei dumneavoastr„, doresc a v„ spune c„ nu ∫ti˛i c‚t de mic ∫i neÓnsemnat sunte˛i ∫i deveni˛i pe zi ce trece pentru tot ceea ce a˛i f„cut, dar, mai cu seam„, pentru tot ceea ce nu a˛i f„cut pentru agricultura Rom‚niei!

V„ mul˛umesc.

îPledoarie pentru jura˛i de Ziua European„ a Justi˛iei Civile“

Œn octombrie 2003, Consiliul Europei a lansat, Ón cooperare cu Comisia European„, îZiua European„ a Justi˛iei Civile — 25 Octombrie“, cu scopul de a ajuta oamenii s„ Ón˛eleag„ mai bine principiile ∫i modul de func˛ionare a unei lumi profesionale de mare interes, ∫i anume lumea justi˛iei.

Conceptul de îjusti˛ie civil„“ semnific„, a∫adar, deschiderea por˛ilor justi˛iei c„tre oameni, m„rirea gradului de transparen˛„ a activit„˛ilor juridice, crearea de pun˛i de leg„tur„ Óntre scena juridic„ ∫i publicul acesteia, interactivitatea chiar Óntre cele trei categorii de fiin˛e umane implicate Ón acest fenomen social: justi˛ia (cu to˛i cei ce o deservesc), justi˛iabilii ∫i restul oamenilor, pentru c„ activitatea de justi˛ie este o activitate general social„, deciziile sale afect‚nd Ón acela∫i timp pe cei viza˛i, dar ∫i pe to˛i ceilal˛i oameni, prin efectul de preven˛ie general„.

Marcarea acestei date are, mai ales Ón Rom‚nia, un efect special: mai mult dec‚t Ón alte ˛„ri, Ón Rom‚nia justi˛ia reprezint„ pentru omul de r‚nd o lume ciudat„, de care se teme ∫i de care are nevoie, o lume care Ó∫i utilizeaz„ mecanismele oculte Óntr-un mod de neÓn˛eles pentru majoritatea oamenilor, un fel de purgatoriu c„ruia i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 se poate aplica foarte bine mottoul la îDivina commedia“: îL„sa˛i orice speran˛„ voi ce intra˛i aici!“

Nevoia de o justi˛ie îcivil„“, îpopular„“, clar„, nevoia de intercomunicare Óntre justi˛ie ∫i cet„˛ean este esen˛ial„ pentru ambele p„r˛i: justi˛ia are nevoie de Óncrederea publicului pentru a putea func˛iona Ón total„ legitimitate, Ón timp ce publicul are nevoie s„ aib„ Óncredere Ón justi˛ie, pentru a o legitima.

De aceea, poate ar fi momentul s„ ne g‚ndim foarte serios la reformarea justi˛iei rom‚ne∫ti prin reintroducerea unei institu˛ii care a func˛ionat bine la noi Ón perioada statului modern, Óncep‚nd cu Cuza ∫i sf‚r∫ind cu Carol al II-lea, Curtea cu juri.

Participarea direct„ a cet„˛eanului la luarea deciziilor judiciare, implicarea spiritului public Ón actul de justi˛ie, deschiderea por˛ilor justi˛iei c„tre popor ∫i atribuirea de competen˛e ∫i puteri judiciare oamenilor ne-juri∫ti, ar putea duce la o apropiere a lumii juridice de mase.

Pentru anumite fapte, cele mai grave din punct de vedere al pericolului social ori cele mai sensibil de explicat ∫i judecat, multe ˛„ri europene cheam„ jura˛ii s„ decid„. Exemplul Fran˛ei este interesant: ministrul de interne francez propune ca faptele de violen˛„ Óndreptate Ómpotriva poli˛i∫tilor, pompierilor, jandarmilor s„ fie judecate de jura˛i.

Exist„ aici o voalat„ recunoa∫tere a semie∫ecului unor politici tradi˛ionale Ón rezolvarea conflictelor interumane Ón îcriza periferiilor urbane“, dar ∫i o nevoie real„ de a invita poporul s„ se pronun˛e Ón cauze care au impact major asupra poporului.

Justi˛ia rom‚neasc„ trece printr-o criz„ de Óncredere popular„. Curtea cu juri ar putea fi o solu˛ie a acestei crize.

## îPolitici disidente“

™irul f„r„ Óntrerupere al controverselor, al certurilor, al scandalurilor ∫i crizelor politice din Alian˛a D.A., ∫i respectiv din Coali˛ia de guvernare P.N.L.-P.D.-U.D.M.R.P.C., timp de 2 ani, este urmat acum ∫i de mi∫c„ri Ón cadrul unor forma˛iuni politice.

Avem Ón vedere disiden˛a unor lideri P.N.L. Ón frunte cu domnul Theodor Stolojan, care promoveaz„ platforma politic„ de recredibilizare a P.N.L.

Œnainte de a ne spune p„rerea despre aceste desprinderi, se impune s„ prezent„m priorit„˛ile din partidele aflate la guvernare.

P.N.L. st„ruie s„ se men˛in„ cu orice pre˛ la guvernare, f„r„ schimb„ri Ón organigram„; P.D. r„m‚ne vajnic satelit al Pre∫edin˛iei; U.D.M.R. continu„ pa∫ii spre autonomia teritorial„, iar P.C. face racol„ri ∫i acuza˛ii de tot felul.

Din p„cate, astfel de fr„m‚nt„ri Ón interiorul partidelor politice la noi sunt frecvente. Œn cazul P.N.L., evolu˛ia viitoare este dependent„, Ón opinia noastr„, de reac˛iile ∫i demersurile conducerii P.N.L., dar ∫i de multiplicarea rela˛iilor ∫i ac˛iunilor disiden˛ei de grup Theodor Stolojan. Un rol special Ól va avea conduita politic„ exprimat„ ∫i cea nem„rturisit„ a domnului pre∫edinte Traian B„sescu. Dar previziunile privind evolu˛ia unor astfel de fenomene politice apar˛in anali∫tilor.

La aceast„ dat„ cred c„ ne trebuie îaparatur„ performant„“ pentru a g„si Ón preocup„rile Alian˛ei D.A. probleme de pe agenda curent„ a cet„˛eanului.

Cu aceast„ agend„ politic„, care mereu se Óndep„rteaz„ de problemele cet„˛eanului ∫i ale comunit„˛ilor locale, sunt greu de adus Ón prim-planul vie˛ii politice realit„˛ile actuale ∫i noi deschideri viitoare, spre binele popula˛iei. ™i cel mai important fenomen, cre∫terea polarit„˛ii sociale — boga˛ii mai boga˛i ∫i s„racii mai s„raci —, se accentueaz„ ∫i va dezvolta nemul˛umiri Ón lumea deja pauper„ de la sate ∫i Ón cea a ∫omerilor.

P‚n„ va Óncepe s„ alerge îzimbrul sud-est european“, cum nume∫te bugetul pentru 2007 domnul ministru Sebastian Vl„descu, ∫i p‚n„ la prosperitatea dat„ de îbugetul de excep˛ie“, cum Ól nume∫te domnul primministru C„lin Popescu-T„riceanu, Ón realitate un buget nerealist, populist ∫i care va provoca dezechilibre macroeconomice, cet„˛eanul va continua s„ se confrunte cu greut„˛i de tot felul, c„rora li se vor ad„uga, Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007, ∫i cerin˛ele Uniunii Europene.

Œn˛elegem, a∫adar, c‚t de mult s-a Óndep„rtat politica guvernan˛ilor de agenda real„ a cet„˛eanului rom‚n ∫i care reprezint„ cea mai mare disiden˛„ politic„ Ón anii de dup„ revolu˛ie.

Œncep‚nd cu acest buget cu un pronun˛at caracter social-democrat, Alian˛a D.A. vrea s„ se Óntoarc„ cu fa˛a spre cet„˛ean, acum, Ón anul preelectoral sau poate chiar electoral.

Dar electoratul rom‚n nu mai este cel din 1996 sau 2004. Viitorul vie˛ii politice ∫i economice din Rom‚nia va fi decis de cet„˛eanul rom‚n cu statut de aleg„tor la alegerile din 2008 sau anticipate.

## îDezgroparea trecutului“

Iat„ c„ o s„ intr„m Ón Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007. ™i o s„ o facem cu dou„ pietre de moar„ legate de g‚tul Rom‚niei. Una dintre pietre o constituie problemele structurale pe care Ónc„ le avem: economia, sistemul sanitar, justi˛ia, administra˛ia etc. A doua piatr„ de moar„ este reprezentat„ de trecutul comunist al acestui neam.

Despre prima o s„ vorbesc cu alt„ ocazie.

Ast„zi a∫ vrea s„ m„ opresc asupra trecutului comunist, dat fiind faptul c„ s-a deschis recent campania de toamn„ pentru v‚narea informatorilor Securit„˛ii.

Nu o s„ vorbesc despre accentele grote∫ti ale dosariadei, pe care le cunoa∫te˛i foarte bine. Altceva m„ fr„m‚nt„. Mul˛i dintre concet„˛enii no∫tri par a nu Ón˛elege de ce un asemenea proces ar fi necesar. Adic„, de ce ar trebui s„-i mai deconspir„m pe vechii securi∫ti. Acest lucru se Ónt‚mpl„ pentru c„ ei nu reu∫esc s„ Ón˛eleag„ capitalul simbolic care se ascunde Ón spatele unui asemenea proces.

Democra˛iile liberale au ca punct de plecare o ordine de drept. Altfel spus, indivizii au anumite drepturi inalienabile. Œn nicio situa˛ie ∫i Ón niciun regim unui om nu-i poat„ fi luat„ via˛a f„r„ motiv, el nu poate fi jefuit de ceea ce este al lui sau nu poate fi agresat sau molestat. El are dreptul la intimitate ∫i la libertatea exprim„rii ∫i a∫a mai departe. Numi˛i aceste drepturi naturale sau divine, dup„ cum dori˛i. Cum Ó∫i protejeaz„ oamenii aceste drepturi? O fac prin ceea ce numim un

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 contract social. Adic„ Ónvestesc institu˛ia statului cu putere, o legitimeaz„ ∫i sunt de acord s„ se supun„ legilor at‚t timp c‚t drepturile lor naturale le sunt protejate. Dar statul nu are voie s„ le Óncalce. Judecata este simpl„. Bunul-sim˛ ne spune c„ oamenii nu ar legitima un stat dac„ ar ∫ti c„ acesta ar urma s„ le Óncalce drepturile naturale. De aici decurge c„ orice stat care Óncalc„ aceste drepturi este ilegitim. El ac˛ioneaz„ Ómpotriva celor pe care ar trebui s„-i protejeze. Iar cei care ajut„ la instaurarea ∫i perpetuarea unui asemenea regim se fac vinova˛i de Ónc„lcarea acelor drepturi.

A doua piatr„ de temelie a democra˛iilor liberale este pedeapsa. Cine Óncalc„ regulile jocului este pedepsit. Dac„ ucizi, faci pu∫c„rie. Dac„ furi, faci pu∫c„rie. Dac„ Óncalci drepturile unui om, faci pu∫c„rie. Dar nu oricum. O curte de justi˛ie, impar˛ial„ prin defini˛ie, trebuie s„ te condamne ∫i s„ stabileasc„ c„ e∫ti vinovat. Cum asigur„ o democra˛ie veritabil„ aceast„ impar˛ialitate? O dat„, prin mecanismul acuzator—ap„r„tor ∫i, Ón al doilea r‚nd, prin controlul public asupra acestui proces. Democra˛iile au nevoie de acest sistem al pedepselor ca de aer. Rolul lor este de a-i intimida pe cei care ar dori s„ Óncalce drepturile altora. Iar aceste pedepse sunt eficace doar dac„ poten˛ialii criminali ∫tiu c„ nu pot sc„pa de m‚na justi˛iei.

S„ punem acum cap la cap aceste premise ∫i s„ vedem ce rezult„ de aici c‚nd vorbim despre trecutul comunist al Rom‚niei. Avem un regim ilegitim, care a violat drepturile rom‚nilor. Dar regimul acesta nu este o no˛iune abstract„. El nu a picat din OZN. Regimul comunist a fost condus de oameni. Oameni care se fac vinova˛i de Ónc„lcarea drepturilor unui popor Óntreg. Dup„ cum am v„zut, cei care au Ónc„lcat aceste drepturi trebuie pedepsi˛i. Trebuie pedepsi˛i Ón primul r‚nd pentru simplul fapt c„ le-au Ónc„lcat. Œn al doilea r‚nd, pentru intimidarea celor care, Ón prostia lor nem„rginit„, ar vrea s„ mai aduc„ pe capul poporului rom‚n asemenea nenorociri. ™tiu, nu pare plauzibil Ón timpul imediat, dar istoria are pa∫ii mai mari dec‚t ai oamenilor.

Cum trebuie pedepsi˛i? Simplu. Nu-i vrem nici tortura˛i, nici Ómpu∫ca˛i pe stadioane, nici sp‚nzura˛i Ón pia˛a public„ ∫i nici nu vom reÓncepe un experiment Pite∫ti doar pentru ei. Tot ce vrem este ca ei s„ nu ne mai conduc„, s„ nu mai fie pl„ti˛i din banii contribuabilului rom‚n. S„ nu-i mai vot„m ∫i s„ nu ne mai decid„ soarta.

Cum va face C.N.S.A.S.-ul acest lucru? Nu poate. Pentru c„ nu are mecanismele necesare, adic„ pe acel acuzator—ap„r„tor, ∫i nici nu este supus controlului public.

Iat„ ce propun: reorganizarea C.N.S.A.S. astfel Ónc‚t membrii acestui colegiu s„ fie juriul, ∫i nu judec„torul. C.N.S.A.S.-ul ar trebui s„ func˛ioneze dup„ un model asem„n„tor cur˛ilor de justi˛ie din S.U.A. Mai mult dec‚t at‚t, stenogramele acestor ∫edin˛e trebuie s„ fie 100% publice, iar votul juriului trebuie s„ fie deschis. Vrem s„ ∫tim cine ∫i cum voteaz„.

Œntreaga arhiv„ a C.N.S.A.S. trebuie s„ devin„ public„. Nu este nimic de ascuns acolo. Ea trebuie scanat„ ∫i postat„ pe Internet, pentru ca fiecare rom‚n care a avut de suferit de pe urma comunismului s„ poat„ emite o judecat„ de valoare. Acest lucru nu poate fi realizat peste noapte, de aceea primul pas ar trebui s„ fie

deschiderea u∫ilor pentru pres„ ∫i pentru mediul academic. S„ se publice articole ∫i c„r˛i. Faptele s„ fie analizate. Public.

Acesta ar fi adev„ratul proces al comunismului, ∫i nu mascarada de care avem parte acum.

îEduca˛ia, o cauz„ pierdut„?“

A Ónceput un nou an universitar. Œn acelea∫i universit„˛i, b‚ntuite de incompeten˛„ ∫i de o indiferen˛„ cras„ fa˛„ de ceea ce Ónseamn„ cu adev„rat studiul academic.

Dac„ ar fi s„ ne lu„m dup„ num„rul de universit„˛i din Rom‚nia, mai exact 52, am zice c„ st„m cum nu se poate mai bine la acest capitol. Statistic vorbind, avem mai mult de o universitate pe jude˛. O asemenea performan˛„ ar trebui s„ fie de invidiat, ne vom spune. Asta nu ∫i dac„ ne uit„m la calitatea serviciilor pe care aceste universit„˛i le ofer„ studen˛ilor sau la calitatea studen˛ilor care frecventeaz„ aceste institu˛ii.

S„ o lu„m pe r‚nd.

Universit„˛ile de stat sunt Óntr-o degradare continu„, nu doar fizic, ci ∫i spiritual. Ministrul educa˛iei se laud„ c„ Ónv„˛„m‚ntul a primit de nu ∫tiu c‚te ori mai mul˛i bani dec‚t Ón anii preceden˛i. Foarte bine, dar statul rom‚n cheltuie∫te tot c‚teva sute de euro pe cap de student. Œn ˛„rile occidentale se cheltuiesc c‚teva mii de euro. Acolo, singura grij„ a studen˛ilor este, dup„ cum Ói spune numele, s„ studieze. Œn Rom‚nia, lucrurile stau altfel. Aici trebuie s„ Ómpart„ camera de c„min cu cel pu˛in Ónc„ doi colegi. M‚ncarea de la cantin„ este bun„... atunci c‚nd e∫ti lihnit. Altfel, mai bine m„n‚nci un corn cu lapte. Care va fi primul g‚nd al studentului? S„ Ó∫i g„seasc„ o slujb„ bine pl„tit„, s„ se mute din c„min ∫i s„-∫i poat„ permite o mas„ omeneasc„. Din nefericire, pentru o slujb„ bine pl„tit„ trebuie s„ munce∫ti at‚t de mult Ónc‚t, pentru cursuri ∫i studiat, nu Ó˛i mai r„m‚ne timp. Iar timpul care le r„m‚ne Ól pierd b„t‚nd Bucure∫tiul de la un cap la altul, pentru c„ universit„˛ile din Rom‚nia nu au campusuri.

Printre lucrurile care nu pot lipsi Óntr-o facultate sunt c„r˛ile. Dar ele lipsesc cu des„v‚r∫ire. Sunt de ajuns, Óntr-adev„r, pentru cei care vor s„ frunz„reasc„ ∫i ei una-dou„ pagini ∫i s„ treac„ prin bun„voin˛a profesorului. Dar cei care vor cu adev„rat s„ studieze nu au cu ce. De laboratoare nici nu mai vorbesc. Absolven˛ii politehnicilor se vor trezi c‚t de cur‚nd c„ nu pot face fa˛„ tehnologiilor globaliz„rii. Unii dintre ei Ónc„ mai studiaz„ tranzistorii, c‚nd lumea civilizat„ a trecut de mult la microcipuri ∫i e pe cale s„ fac„ pasul c„tre nanotehnologie.

™i totu∫i num„rul studen˛ilor cre∫te de la an la an. Asta pentru c„ statul rom‚n a hot„r‚t c„ tot prostul trebuie s„ aib„ o diplom„ de studii superioare. Nu are importan˛„ c„ unii dintre studen˛ii no∫tri vor servi cafele sau vor r„spunde la telefoane pentru restul vie˛ii, ei vor avea o diplom„! La ce bun? Dumnezeu ∫tie.

Exist„ printre oameni o idee perfect gre∫it„, cum c„, pentru a reu∫i Ón via˛„, ai neap„rat„ nevoie de o diplom„ universitar„. Uita˛i-v„ ce fac politicienii no∫tri. Nicolae Mischie, ca s„ ofer un exemplu deja clasic, are un exemplar limbaj de lemn ∫i grave probleme de coeren˛„ Ón exprimare. Dar el este profesor universitar. Ce vor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 Ónv„˛a studen˛ii de la unul acuzat de corup˛ie ∫i fals Ón acte? Probabil nimic. Exemplele pot continua. Rom‚nia va fi probabil una dintre pu˛inele ˛„ri din Uniunea European„ care va avea mai multe locuri Ón universit„˛i dec‚t absolven˛i de liceu. Unde mai este competi˛ia, combustibilul de neÓnlocuit al performan˛ei?

Umflarea num„rului de studen˛i duce automat la sc„derea calit„˛ii acestora. Discuta˛i cu ei. Unii v„ vor spune c„ jum„tate dintre colegii lor vin la cursuri doar din lips„ de alte activit„˛i. Acolo, Ón loc s„ fie aten˛i, citesc îGazeta Sporturilor“ sau îFormula As“. De bine, de r„u, Ó∫i trec examenele cu nota 5, dup„ care intr„ Ón posesia mult r‚vnitei diplome universitare. Valoarea ei? Zero.

De ce nu facem reform„ adev„rat„ Ón Ónv„˛„m‚nt? De ce nu punem cap„t acestei glume proaste, care, pe termen lung, risc„ s„ duc„ de r‚p„ Rom‚nia? Cine va constitui viitoarea elit„ a Rom‚niei? Copiii crescu˛i cu Pro TV ∫i cu Adrian Copilul Minune? Ceilal˛i sunt prea pu˛ini ∫i din ce Ón ce mai marginaliza˛i.

A venit vremea s„ stop„m acest fenomen. A venit vremea s„ cre„m un sistem educa˛ional performant.

Œn primele 500 de universit„˛i ale lumii nu vom reg„si nicio universitate rom‚neasc„. Un Parlament normal, adic„ reprezentantul unui popor, s-ar scandaliza la auzul unei asemenea groz„vii.

Noi nu, domnilor?

Noi ne vedem Ón continuare de micile r„fuieli ∫i de pove∫tile de la cantin„?

P„i atunci, poft„ bun„!

îUn spital de campanie numit Rom‚nia“

Ne este greu s„ recunoa∫tem, dar suntem o na˛iune bolnav„. Ziarele vorbesc despre bolnavii care intr„ Ón com„ diabetic„ din cauza lipsei medicamentelor. Televiziunile arat„ cum septuagenarii se Ómping Ón fa˛a farmaciilor ∫i cum le∫in„ Ónainte de a-∫i lua compensatele.

Nu sunt suficiente aparate de dializ„.

C‚nd se stric„ unul dintre tomografele Rom‚niei, pe care, oricum, le numeri pe degete, bolnavilor dispera˛i din cele 3—4 jude˛e arondate li se mai n„ruie∫te o speran˛„, unora poate ultima.

Suntem informa˛i, mai mult sau mai pu˛in exact, despre num„rul de decese Ón r‚ndul bolnavilor de inim„, de pl„m‚ni, de rinichi sau ficat.

Ce nu ∫tim Óns„, dar afl„m de la oficialii europeni, e c„ 25% dintre rom‚nii adul˛i sufer„ sau vor suferi de o tulburare psihic„. Rom‚nia are stegule˛ ro∫u la capitolul îs„n„tate mental„“, dar domnului ministru al s„n„t„˛ii nu-i place s„ vorbeasc„ despre aceasta. Domnia Sa este bucuros c„, gra˛ie proiectului de buget al celui mai darnic Guvern de dup„ ’89, s„n„tatea a primit 4,12% din P.I.B. S-a dep„∫it pragul psihologic de 4%, anun˛„ domnul Nicol„escu triumf„tor, ∫i promite c„ banii ace∫tia vor fi folosi˛i mai eficient ca niciodat„; se vor construi opt spitale regionale de urgen˛„ de tip I ∫i se vor moderniza alte 36 spitale jude˛ene. Alte fonduri vor fi folosite pentru realizarea unor programe majore pentru reziden˛iat, pentru unit„˛ile care primesc urgen˛e medicale din cadrul spitalelor de urgen˛„, pentru programe de planificare familial„, pentru programe de recuperare a copiilor cu

dizabilit„˛i sau bolnavi de HIV-SIDA, pentru Programul de transplant de organe ∫i ˛esuturi ∫i pentru Programul na˛ional de diabet.

Domnul ministru Nicol„escu este sigur c„ ∫i sindicatele din s„n„tate vor aprecia m„rinimia Guvernului.

Eu cred c„, mai mult dec‚t m„rinimia Guvernului, trebuie apreciat„ osteneala lui de a oferi rom‚nilor creduli un buget la fel de electoral ca oferta din toamna 2004. Dar poate c„ acest buget se dore∫te a fi doar preambulul ofertei electorale cu care cea mai ∫mecher„ coali˛ie aflat„ la guvernare se va prezenta la anticipatele din prim„vara viitoare. P‚n„ atunci, el nu ar produce cine ∫tie ce efecte, dar, entuziasma˛i de un asemenea buget care satur„ pe toat„ lumea, rom‚nii ar pune din nou ∫tampila Ón chenarul portocaliu.

Cum am putea s„ credem c„ acest buget este realizabil, c‚nd Ón ˛ar„ totul merge din r„u Ón mai r„u?

La aproape doi ani de la introducerea cotei unice de impozitare, prezentat„ triumfalist ca solu˛ie de mare succes, F.M.I. constat„ ∫i avertizeaz„ c„ ponderea impozitului pe venit ∫i a impozitului pe profit Ón P.I.B. a sc„zut Óngrijor„tor Ón 2005 fa˛„ de 2004, pierderile de la buget fiind de aproape 1 miliard dolari.

Domnul ministru ∫tie bine toate aceste lucruri, tocmai de aceea Óncearc„ s„ reduc„ cheltuielile cu salariile din s„n„tate, de parc„ ar fi prea mari, de la 80% la 55%, Ón ansamblul tuturor cheltuielilor.

™i tot de aceea, printre programele cl„dite pe acest buget darnic ∫i menite s„ refac„ s„n„tatea na˛iunii nu se face nicio referire la milioanele de rom‚ni cu dureri insuportabile de din˛i ∫i m„sele, care nu-∫i pot permite s„ intre Ón cabinetele stomatologice. Nicio referire la tinerii care recurg la extrac˛ie, doar pentru c„ este de c‚teva ori mai ieftin„ dec‚t o plomb„.

™i, mai ales, nicio referire la Ónlocuirea parcului auto al serviciilor jude˛ene de ambulan˛„. Bolnavii, r„ni˛ii pot fi transporta˛i ∫i cu autosanitare vechi de 30 de ani ∫i care, de multe ori, datorit„ proastei dot„ri, nu mai opresc cu pacien˛ii la rampele spitalelor de urgen˛„, ci la marginile acestora.

Pentru toate acestea, se vor g„si bani, totdeauna, îla anul care vine“. Anul acesta, de-abia s-au g„sit bani pentru Ónlocuirea limuzinelor îLeganza“ ∫i îNubira“ cu mai luxoasele ∫i mai rapidele îAudi“ ∫i îPassat“. Ca s„ fie ∫i reforma mai rapid„!

Declara˛ie politic„: îAvem trecut, nu avem prezent, avem viitor“

De∫i destul de vremelnic„, democra˛ia rom‚neasc„ a fost Ón perioada 1866—1940 o democra˛ie autentic„. Din p„cate, cei 45 de ani de comunism au aruncat societatea rom‚neasc„ Óntr-un sistem Ón care valoarea era stabilit„ doar Ón func˛ie de gradul de loialitate fa˛„ de partidul-stat.

Trebuie ∫i avem nevoie s„ ne aducem aminte de numele care Ón trecut f„ceau parte din Parlament. Ace∫ti oameni au creat practic Rom‚nia modern„ ∫i cred c„ avem obliga˛ia de a Óncerca m„car s„ ne ridic„m la nivelul acestora. Prin aderarea la Uniunea European„ avem aceast„ ∫ans„.

Practic, Ón acest moment este foarte clar faptul c„ Parlamentul Rom‚niei ∫i implicit parlamentarii nu se ridic„ la nivelul unor nume ca Mihail Kog„lniceanu, Lasc„r

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 Catargiu, Costache Negri, Constantin Gr„di∫teanu, Gheorghe Bal∫, Nicolae Iorga, Dumitru Vaida-Voievod, Petre Aurelian, Ion C. Br„tianu, C.A. Rosetti, I.G. Duca, Gheorghe T„t„r„scu, Virgil Madgearu, Take Ionescu, C.A. Kretzulescu, Dimitrie Ghica, Dimitrie Sturdza, A.C. Moruzzi ∫i multe alte nume care au r„mas Ón istorie.

Ast„zi, Parlamentul are o imagine negativ„, societatea civil„ ∫i presa av‚nd o percep˛ie distorsionat„ at‚t asupra institu˛iei ca atare ∫i a rolului s„u, c‚t ∫i asupra noastr„, a parlamentarilor.

Un exemplu gr„itor Ón acest sens este celebrul articol publicat Ón ziarul îG‚ndul“, Ón care sunt descrise caracteristicile parlamentarului rom‚n: îParlamentarul este prost. El nu ∫tie o mul˛ime de lucruri: limba englez„, strofa a doua a Imnului na˛ional, compozi˛ia apei, capitala Mongoliei. Parlamentarul este lene∫. El trage la aghioase, se scarpin„ Ón p„r˛ile moi, n„du∫e∫te c‚nd Óntoarce paginile gazetei, se ghiftuie∫te la bufet cu pilaf ∫i c‚rna˛i. Parlamentarul este ho˛. El ia salariu gras, diurn„, bani pentru birou, consum„ benzina ˛„rii degeaba. Parlamentarul parlamenteaz„. El ne toac„ nervii ∫i banii Ón nesf‚r∫ite discu˛ii sterile, care sfideaz„ bunul-sim˛ al omului muncitor ∫i cinstit“.

Imaginea Ónf„˛i∫at„ de acest articol este trist„. Avem nevoie s„ ne rec„p„t„m demnitatea, pentru c„ Parlamentul este Óns„∫i esen˛a democra˛iei.

De asemenea, consider c„ trebuie s„ ne redefinim priorit„˛ile. Trebuie s„ schimb„m percep˛ia conform c„reia parlamentarii sunt mase de manevr„ ale partidului din care fac parte, ale Guvernului sau ale diferi˛ilor lideri, perfect disciplinate ∫i care voteaz„ automat. M„ Óndoiesc c„ I.C. Br„tianu a votat vreodat„ altfel dec‚t i-a dictat con∫tiin˛a. Totodat„, trebuie s„ ne amintim c„ Parlamentul este forul suprem Ón stat, puterea legislativ„.

Œn concluzie, trebuie s„ Óncet„m s„ fim ni∫te pioni ∫i s„ devenim ceea ce, de fapt, am fost ale∫i s„ fim: expresia voin˛ei cet„˛enilor care ne-au trimis Ón aceste b„nci.

Ziua Armatei este legat„ Ón mod direct de Transilvania, leag„nul genezei ∫i evolu˛iei istorice a poporului nostru. Data de 25 octombrie constituie amintirea zilei Ón care Armata Rom‚n„ a ob˛inut reÓntregirea grani˛ei de vest a Rom‚niei ∫i anularea de facto a prevederilor Dictatului de la Viena. Acesta a fost singurul obiectiv strategic na˛ional, realizat efectiv de Armata Rom‚n„ pe c‚mpul de lupt„ Ón timpul celui de Al Doilea R„zboi Mondial, recunoscut Ón Tratatul de pace dintre Rom‚nia ∫i Puterile Aliate ∫i Asociate, Óncheiat la 10 februarie 1947.

Devenit„ simbol al tuturor b„t„liilor ∫i eroilor neamului rom‚nesc, data de 25 octombrie a r„mas Óntip„rit„ Ón sufletele rom‚nilor ca zi Ón care ˛ara Ó∫i s„rb„tore∫te Armata ∫i pe cei care au fost sau sunt Ón slujba ei.

S„rb„toarea de anul acesta este cu at‚t mai special„ cu c‚t Armata Rom‚n„ devine o armat„ profesionalizat„, av‚nd Ón Óntregime cadre militare angajate pe baz„ de contract, Óncep‚nd cu data de 23 octombrie 2006. Aceast„ m„sur„ de suspendare a serviciului militar obligatoriu pe timp de pace face parte din strategia de profesionalizare a Armatei Rom‚ne, prin care se

urm„re∫te crearea unei for˛e armate moderne ∫i eficiente, capabile s„ fac„ fa˛„ contextului actual de securitate.

Modernizarea armatei va determina reducerea costurilor de Óntre˛inere a cadrelor Ón interiorul unit„˛ilor militare, bani ce vor putea fi redirec˛iona˛i c„tre dotarea performant„ ∫i specializarea militarilor la standardele N.A.T.O.

Nu pot dec‚t s„ salut acest eveniment deosebit de important Ón existen˛a Armatei Rom‚ne moderne ∫i s„ Ói urez succes Ón demersurile sale viitoare de a-∫i dovedi profesionalismul at‚t pe plan na˛ional, c‚t ∫i pe plan interna˛ional.

Informare cu privire la participarea la Seminarul îLege ∫i justi˛ie: argumente pentru controlul parlamentar“

La sf‚r∫itul lunii septembrie a avut loc la Geneva Reuniunea UIP: îLege ∫i justi˛ie: argumente pentru controlul parlamentar“. Printre temele abordate amintim: dreptul la un proces echitabil ∫i regimul deten˛iei, responsabilitatea parlamentarilor Ón asigurarea respect„rii drepturilor omului, administrarea corect„ a probelor, execu˛iile ∫i sentin˛ele, tribunalele militare, grupurile vulnerabile: refugia˛i, solicitan˛i de azil, imigran˛i, protec˛ia minorilor.

Prin prevederile constitu˛ionale ∫i prin normele de procedur„ penal„, Rom‚nia a Óncercat s„ asigure drepturile ap„r„rii Ón cadrul procesului penal; modific„rile aduse Codului de procedur„ penal„ au eliminat incertitudinea legislativ„ ∫i posibilitatea unei practici judiciare neunitare.

Administra˛ia Na˛ional„ a Penitenciarelor, prin deciziile elaborate, a reglementat condi˛iile deten˛iei, precum ∫i respectarea drepturilor persoanelor care sunt Ón acest regim.

Evolu˛iile Rom‚niei sunt multiple, dar, oricum, multe mai sunt de f„cut. Putem vorbi de informatizarea sistemului judiciar, de mecanismele de solu˛ionare alternative ∫i de Planul actualizat privind unificarea jurispruden˛ei, de formarea ∫i preg„tirea judec„torilor. Œn privin˛a drepturilor omului ∫i protec˛ia minorilor avem Ónc„ multe r„m‚neri Ón urm„. De∫i la nivel interna˛ional se ridic„ problema instan˛elor specializate pentru copii, Ón Rom‚nia nimeni nu discut„ despre aceasta. Copiii au nevoie de judec„tori specializa˛i pe proceduri speciale, de pedepse alternative diversificate, de reabilitare cu sprijinul familiei sau al comunit„˛ii Ón care tr„iesc. Copiii au nevoie de un avocat al poporului specializat pe problemele lor, de educa˛ie special„ pentru reabilitare, de politici ∫i planuri de ac˛iune specifice. Œn concluzie, un cod al delincven˛ei juvenile ar putea fi un Ónceput modern ∫i eficient ∫i pentru Rom‚nia.

Prevenire, protec˛ie ∫i participare colectiv„ — aceasta a fost concluzia enun˛at„ de Raportul special al Na˛iunilor Unite pe problematica copiilor delincven˛i, a prostitu˛iei ∫i pornografiei pentru minori. ™i cred c„ ar trebui s„ ˛inem ∫i noi cont de ea.

Consider c„ aceste comunic„ri pot fi folositoare tuturor colegilor, indiferent de culoarea politic„ sau de profesia fiec„ruia. Sunt un mijloc de informare Ón ceea ce prive∫te problemele de interes mondial, de metode ∫i practici de rezolvare ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, de ce mai putem aplica, ca exemplu de bune practici, ∫i Ón Rom‚nia.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006

îSperan˛e ∫i... dezam„giri!“

Aderarea la Uniunea European„ nu este a∫teptat„ cu prea mult„ simpatie de c„tre popor. Ba putem spune c„ Ón r‚ndul cet„˛enilor s-a instalat teama, frica pentru ziua de m‚ine.

P‚n„ acum, Ón mod concret, nu li s-a vorbit oamenilor dec‚t de condi˛ii, de reguli, de norme ce trebuie Óndeplinite. Prosperitatea, via˛a lini∫tit„ figureaz„ la capitolul promisiuni.

Am Ónt‚lnit rom‚ni cuprin∫i de panic„, atitudine care parc„ Ó˛i aduce aminte de anii ’50. Se tem pentru gospod„riile lor, pentru tradi˛ii, pentru activitatea pe care sunt obi∫nui˛i s„ o desf„∫oare. ™tiu c„ li se vor impune noi ritmuri, alte standarde ale calit„˛ii. Le este groaz„ la g‚ndul c„ vor fi rup˛i de la ale lor. ™i, mai ales, nu au convingerea c„ totul se va termina cu bine.

Grav este c„ nimeni nu ∫tie s„ le explice clar cum vor decurge lucrurile. Pliantele, panourile publicitare con˛in minimum de informa˛ii, o zg‚rietur„ Ón oceanul confuziilor. Totul se aliniaz„ la pre˛urile europene: gaze naturale, energie electric„, alimente, ap„, confort, Óns„ salariile vor bate pasul pe loc.

Aderarea va sosi ca un val n„prasnic. Doar cei preg„ti˛i, informa˛i vor r„m‚ne Ón picioare. Ceilal˛i vor orbec„i, vor trebui s„ ias„ la mal singuri. Actualii guvernan˛i nu sunt Ón stare s„ le arunce colacul de salvare. Democra˛ia devine, a∫adar, o obliga˛ie. Existen˛a, o curs„ Ón care, vrei, nu vrei, trebuie s„ te angajezi.

Puterea ∫tie s„ fac„ apologia ader„rii, fiind interesat„ doar de capitalul electoral. Anul viitor va aduce speran˛e, dar ∫i foarte multe dezam„giri. Tocmai de acestea din urm„ se vorbe∫te mai pu˛in. Calculele politice nu trebuie stricate!

Cele mai importante dou„ decenii Ón perspectiva unei compatibiliz„ri a standardului de via˛„ rom‚nesc cu cel european sunt educa˛ia ∫i s„n„tatea. Integrarea european„ de la 1 ianuarie 2007 reclam„ nu doar performan˛„ Ón domeniul economic ci, Ón primul r‚nd, garan˛ia unui popor s„n„tos fizic ∫i spiritual.

Œn acest sens, una dintre priorit„˛ile Guvernului T„riceanu a fost alocarea unor sume mai mari din buget sectoarelor s„n„t„˛ii ∫i celui al educa˛iei. Œn 2007, finan˛area consistent„ a Ónv„˛„m‚ntului a dep„∫it pragul simplelor inten˛ii retorice ∫i a devenit fapt„, concretizat„ Ón cea mai mare cre∫tere bugetar„ pentru educa˛ie de dup„ revolu˛ie: 5,2% din P.I.B. Œn termeni concre˛i, Ónv„˛„m‚ntului i se acord„ 5,6 miliarde euro, cu mult peste cele 1,9 miliarde de euro acordate Ón 2004.

Dublarea sumei acordate s„n„t„˛ii Ón 2007 fa˛„ de 2004 este o alt„ ac˛iune l„udabil„ a Guvernului T„riceanu, care r„spunde astfel necesit„˛ii urgente Ón acest domeniu. Procentul de 4% din P.I.B. acordat pentru anul urm„tor acestui sector (reprezent‚nd 4,3 miliarde euro) nu face dec‚t s„ dezv„luie preocuparea actualului Executiv pentru rezolvarea c‚t mai rapid„ a problemelor grave care macin„ s„n„tatea.

Toate acestea n-ar fi fost posibile f„r„ o cre∫tere sus˛inut„ a economiei, prin adoptarea unei filozofii bugetare de natur„ s„ estompeze efectele nefaste ale

vechii guvern„ri, pe de o parte, ∫i s„ asigure Óndeplinirea obiectivelor stabilite Ón campania electoral„ din 2004, pe de alta.

Evolu˛ia economic„ favorabil„ derul„rii proiectelor necesare Ón vederea integr„rii europene se datoreaz„ politicilor liberale promovate de Guvernul T„riceanu (de exemplu, cota unic„ de impozitare) ∫i inten˛iei de a face din binele comun un scop Ón sine, Ón detrimentul preocup„rii pentru crearea unor conflicte politice false ∫i neproductive.

A∫a cum ne-a obi∫nuit, ministrul agriculturii, domnul Gheorghe Flutur, se num„r„ printre membrii Cabinetului ale c„rui performan˛e remarcabile Ón domeniul pe care Ól p„store∫te au Ónsemnat, f„r„ putin˛„ de t„gad„, relansarea acestui sector.

Prin programe coerente, Ón concordan˛„ cu direc˛iile de ac˛iune asumate prin Programul de guvernare, ministrul Flutur a operat o schimbare de concep˛ie, o schimbare necesar„, adaptat„ cerin˛elor europene Ón domeniu. O agricultur„ modern„ nu poate fi dec‚t o agricultur„ tehnologizat„, astfel c„, cea mai mare parte a subven˛iilor a fost Óndreptat„ c„tre achizi˛ia de echipamente agricole, acesta fiind un pas important c„tre o agricultur„ modern„, performant„, competitiv„, c„tre o productivitate ridicat„.

Œn acela∫i timp, dezvoltarea agriculturii presupune ∫i reforma structural„ a institu˛iilor cu r„spunderi Ón domeniile de competen˛„ ale ministerului.

Astfel, ministrul agriculturii, domnul Gheorghe Flutur, propune o strategie de descentralizare a activit„˛ilor din domeniu, ce prevede Ónfiin˛area Camerelor Agricole Ón subordinea autorit„˛ilor locale. Acestea vor asigura servicii de formare profesional„ pentru fermieri ∫i vor reprezenta interesele acestora fa˛„ de ter˛i. Totodat„, vor efectua activit„˛i de consultan˛„ agricol„, Ómbun„t„˛iri funciare, Ómp„durire a terenurilor degradate, dezvoltare a re˛elei de drumuri forestiere ∫i aplicarea proiectelor de dezvoltare local„.

O astfel de strategie de descentralizare este o condi˛ie _sine qua non_ pentru Ómbun„t„˛irea capacit„˛ii de absorb˛ie a fondurilor europene destinate agriculturii, iar pentru ministrul agriculturii, domnul Gheorghe Flutur, reprezint„ o prioritate.

Œn cur‚nd se vor Ómplini 17 ani de la momentul decembrie 1989 ∫i, de∫i a trecut at‚t de mult timp de atunci, nici m„car nu ∫tim dac„ o putem numi revolu˛ie sau nu.

De∫i am evoluat economic ∫i social, din p„cate nu am evoluat moral ∫i, mai mult, conceptul de moralitate a ajuns s„ fie banalizat ∫i aruncat Ón derizoriu.

Majoritatea ˛„rilor din fostul bloc comunist au avut, Óntr-un fel sau altul, un proces al regimului anterior ∫i au reu∫it s„ fac„ pace cu trecutul pentru a putea privi spre viitor.

Rom‚nia a avut victime, dar nu a avut terori∫ti, a avut Securitate, dar nu a avut securi∫ti, a avut colabora˛ionism, dar nu a avut colaboratori ∫i, mai ales, a avut oameni care au f„cut poli˛ie politic„, care, de fapt, au fost patrio˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 Consider c„ ini˛iativa Ónfiin˛„rii C.N.S.A.S.-ului, dublat„ de desecretizarea dosarelor S.R.I., a fost oportun„, dar insuficient„.

Marea Óntrebare este cine are autoritatea moral„ de a judeca ∫i a decide asupra calit„˛ii de colaborator al Securit„˛ii ca poli˛ie politic„: un grup de 11 persoane, membrii propu∫i politic ai C.N.S.A.S.-ului; parlamentarii, cele c‚teva sute de deputa˛i ∫i senatori, angaja˛i politic — ale∫i ai poporului sau milioanele de rom‚ni, cet„˛enii acestei ˛„ri?

Consider c„ firesc ∫i normal ar fi ca cei care trebuie s„ judece trecutul s„ fie cet„˛enii acestei ˛„ri, pentru c„ to˛i cei 22 de milioane de rom‚ni au suferit de pe urma regimului comunist.

Propunerea legislativ„ ini˛iat„ de mine se refer„ doar la persoanele care intr„ sub inciden˛a articolului 2 din îLegea Ticu“, adic„ acele persoane care de˛in Ón acest moment func˛ii sau demnit„˛i-cheie Ón stat.

Consider c„ rom‚nii au dreptul s„ ∫tie cine sunt conduc„torii lor, iar transparen˛a de care trebuie s„ d„m dovad„ Ói va ajuta s„-∫i aleag„ reprezentan˛ii Ón cuno∫tin˛„ de cauz„.

Am Ón˛eles ∫i punctul de vedere al Guvernului, care stipuleaz„ faptul c„ propunerea legislativ„ este neconstitu˛ional„, ∫i deja am Ónaintat o adres„ prin care cer ajutorul acestuia pentru g„sirea unei formule acceptabile de ambele p„r˛i.

Din aceast„ cauz„, solicit retrimiterea propunerii legislative la comisii, pentru c„ ar fi p„cat s„ rat„m o alt„ ∫ans„ de a ar„ta c„ am Ónv„˛at c„ democra˛ia trebuie s„ aib„ la baz„ moralitate.

V„ mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

Guvernul a alocat Ón ultima sa ∫edin˛„ suma de 21 de milioane de lei pentru finan˛area unor lucr„ri de repara˛ie a infrastructurii, a cl„dirilor Ón care func˛ioneaz„ unele prim„rii, dar ∫i pentru o serie de cheltuieli curente, de ace∫ti bani urm‚nd s„ beneficieze localit„˛i din 14 jude˛e.

Cele mai mari fonduri — 5,425 de milioane de lei — au fost alocate jude˛ului Prahova, pentru refacerea infrastructurii. Banii vor fi utiliza˛i pentru realizarea de noi p‚rtii de schi ∫i a unei instala˛ii de transport pe cablu Ón Azuga, dar ∫i pentru lucr„ri de refacere a infrastructurii din unele ora∫e ∫i comune.

Fonduri suplimentare de 4,95 de milioane de lei au fost alocate jude˛ului Mehedin˛i, acestea fiind destinate lucr„rilor de refacere a infrastructurii pe anumite drumuri comunale situate Ón unele localit„˛i. De asemenea, sunt necesare lucr„ri de repara˛ii ale unor ∫coli, poduri ∫i pode˛e.

Bugetului local al municipiului Tulcea i-a fost repartizat„ suma de 2,343 de milioane de lei, pentru reabilitarea unui rezervor de ap„ aflat Óntr-o stare avansat„ de uzur„. La r‚ndul s„u, jude˛ul Vrancea a primit fonduri suplimentare de 1,212 milioane de lei, pentru finan˛area unor lucr„ri de investi˛ii.

Jude˛ul Satu Mare a primit 1,2 milioane de lei noi, pentru modernizarea drumului de ocolire Ón zona de nord a municipiului Satu Mare. De asemenea, aceea∫i sum„ a fost alocat„ jude˛ului D‚mbovi˛a, pentru finan˛area

obiectivului de investi˛ii îReabilitarea ∫i extinderea re˛elei de canalizare, reabilitarea sta˛iei de epurare a apelor uzate Ón ora∫ul Titu, zona Titu-Gar„, Salcuta“.

De asemenea, bugetele jude˛elor Timi∫, Bra∫ov, Suceava, Maramure∫, Bihor, Bistri˛a-N„s„ud, Ialomi˛a au fost suplimentate cu anumite sume destinate finan˛„rii anumitor lucr„ri de Óntre˛inere ∫i reparare.

Declara˛ie politic„: î25 Octombrie, Ziua Armatei Rom‚ne“

25 Octombrie constituie amintirea unei zile de Ómplinire na˛ional„, ziua c‚nd Armata Rom‚n„ ∫i-a Óndeplinit menirea fireasc„, aceea de a readuce Ón hotarele ei patria care a z„mislit-o.

Devenit„ simbol al tuturor b„t„liilor ∫i eroilor neamului rom‚nesc, data de 25 Octombrie a r„mas Óntip„rit„ Ón sufletele rom‚nilor ca zi Ón care ˛ara Ó∫i s„rb„tore∫te Armata ∫i cei care au fost ∫i sunt Ón slujba ei.

S„rb„toarea Zilei Armatei Ón lume s-a instituit diferit de la o ˛ar„ la alta, dup„ Primul R„zboi Mondial, pentru a oferi societ„˛ii civile posibilitatea evoc„rii faptelor sau evenimentelor importante din via˛a fiec„rei o∫tiri. Acestea au fost s„rb„torite Ón func˛ie de evenimentele semnificative din istorie.

Motivul principal al zilei de 25 Octombrie, declarat„ ca Zi a Armatei Rom‚ne, se datoreaz„ faptelor de arme ale Armatei Rom‚ne ∫i rezultatului acestora, bazat pe reÓntregirea grani˛ei de vest a Rom‚niei ∫i anularea _de facto_ a prevederilor Dictatului de la Viena.

25 octombrie 1944 semnific„ data eliber„rii totale a nord-vestului Transilvaniei de sub ocupa˛ia ∫i administra˛ia str„in„. Comandantul Armatei a 4-a, generalul Gheorghe Avramescu, la momentul respectiv, adres‚ndu-se militarilor din subordinea sa, consemna urm„toarele: îLa chemarea ˛„rii pentru dezrobirea Ardealului rupt prin Dictatul de la Viena a˛i r„spuns cu Ónsufle˛ire ∫i credin˛„ Ón izb‚nda poporului nostru, tineri ∫i b„tr‚ni a˛i pornit spre hotarele sfinte ale patriei ∫i cu piepturile voastre a˛i f„cut z„gaz neÓnfricat du∫manului care voia s„ ajung„ Ón Carpa˛i (...) Inamicul a fost izgonit din Ardealul scump, eliber‚nd astfel ultima palm„ de p„m‚nt sf‚nt al ˛„rii“.

Cele consemnate mai sus pun Ón eviden˛„ faptul c„ Ziua Armatei este legat„ efectiv ∫i afectiv de Transilvania, leag„nul genezei ∫i evolu˛iei istorice a poporului nostru, care a vizat Óndeplinirea idealurilor na˛ionale: unitate, independen˛„, suveranitate, integritate teritorial„.

Duminic„, 22 octombrie, la Carei s-au depus coroane de flori Ón memoria eroilor c„zu˛i la datorie pentru eliberarea ultimei brazde de p„m‚nt a Rom‚niei. Veteranii de r„zboi, localnici, povesteau ∫i Ó∫i aduceau aminte de acele vremuri r„mase vii Ón inimile lor.

Œn anii trecu˛i, at‚t pre∫edintele Rom‚niei, domnul Ion Iliescu, c‚t ∫i primul-ministru, domnul Adrian N„stase, au acordat mare importan˛„ acestui Ónsemnat eveniment prin prezen˛a lor, prin depunerea unei coroane de flori la mormintele celor c„zu˛i la datorie. îS„ fie uitat„ pentru unii aceast„ s„rb„toare sau aceste momente au devenit doar de domeniul trecutului?!“, se Óntrebau localnicii prezen˛i acolo.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006

Declara˛ie politic„: îAgricultura rom‚neasc„ «Flutur„» Ón v‚nt ∫i culege stegule˛e“

Degeaba Óncearc„ ministrul Gheorghe Flutur s„ Ónfloreasc„ rezultatele agriculturii rom‚ne∫ti Ón fa˛a speciali∫tilor europeni. Agricultura rom‚neasc„ nu a Ónflorit sub conducerea sa, ci ∫i-au f„cut loc ciulinii, m„r„cinii ∫i b„l„riile.

Numai cine nu are ochi s„ vad„ nu-∫i d„ seama c„ Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale nu are capacitatea institu˛ional„ ∫i nici voin˛a pentru dezvoltarea agriculturii rom‚ne∫ti, risc‚nd pierderea de fonduri nerambursabile oferite de Uniunea European„. M„rturie sunt stegule˛ele ro∫ii care flutur„ peste domeniul gestionat de Flutur.

Europenii ∫tiu c„ agricultura noastr„ este incapabil„ s„ fac„ fa˛„ mediului concuren˛ial din Uniunea European„, c„ exist„ multe ferme de subzisten˛„, iar un num„r mult prea mare al popula˛iei tr„ie∫te de pe urma acestui domeniu.

Cu toate acestea, Ón loc de sprijin direct pentru ˛„rani, Ón vederea cump„r„rii de Óngr„∫„minte, pesticide, semin˛e, utilaje ∫i carburan˛i, animale ∫i furaje, produc„torii agricoli s-au Ómpotmolit Ón condi˛iile ordonan˛elor de urgen˛„, care au conturat acest dezastru din agricultur„. Ignorarea realit„˛ilor din agricultur„ a condus la destr„marea acesteia ∫i condamnarea ˛„ranilor ∫i a familiilor acestora la crunt„ s„r„cie.

Guvernarea portocalie a eliminat subven˛iile la multe dintre produsele agricole, fapt ce a determinat pagube uria∫e pentru 3 milioane de ˛„rani, mul˛i dintre ei ajung‚nd la faliment. Similar, au fost stopate subven˛iile pentru utilaje agricole, pentru semin˛e, pentru sistemele de iriga˛ii.

Roadele acestei politici f„cute îdup„ ureche“ au f„cut ca peste 1 milion de hectare de teren agricol s„ r„m‚n„ Ón paragin„, Ón timp ce produc˛ia agricol„ a sc„zut cu aproape 50%.

Politica falimentar„ pe care ministrul agriculturii o face ∫i Ón acest an Ón agricultur„ a condus la cre∫terea pre˛urilor produselor agricole pe pia˛„ ∫i la dezechilibrarea balan˛ei comerciale Ón favoarea importurilor, astfel c„ am ajuns din gr‚narul Europei, hambarul ei.

Prin modul Ón care au abordat acest domeniu guvernan˛ii portocalii, integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ va deveni un proces defavorabil agriculturii rom‚ne∫ti, care va fi îfluturat„“ de la minister p‚n„ la tarla de randamentul agriculturii europene.

At‚t Ón domeniul sanitar-veterinar, c‚t ∫i Ón cel al implement„rii complexului Sistem Integrat de Administrare ∫i Control (IACS) nu s-au f„cut pa∫ii necesari.

Preocupat de propria-i imagine, ministrul Flutur nu a Ón˛eles c„ relansarea Rom‚niei depinde de relansarea agriculturii, a∫ezarea propriet„˛ii ∫i a rela˛iilor din agricultur„ pe principiile unei economii sociale de pia˛„ reale, care s„ ˛in„ cont de specificul rom‚nesc, Ón care statul s„ intervin„ pentru stimularea tuturor factorilor de produc˛ie, Ón vederea atingerii performan˛elor economice necesare unei agriculturi viabile.

Domnul ministru a uitat c„ 45% din popula˛ia Rom‚niei locuie∫te la sate, astfel c„ se impune ∫i o strategie de dezvoltare a zonei rurale. Ministerul ∫i-a ad„ugat dou„ cuvinte Ón titulatur„, dar pe c‚nd programe clare Ón acest sens? P‚n„ ∫i programul de informare îFermier Ón Europa“ este ini˛iat de Ministerul Integr„rii Europene, ceea ce denot„ c„ speciali∫tii din minister fie sunt prea ocupa˛i cu propriile afaceri, fie nu au ce s„ le explice fermierilor ∫i ˛„ranilor rom‚ni, asta dac„ nu i-a˛i îfluturat“ ∫i pe ei, ca pe tot ceea ce Ónseamn„ agricultur„!

## îExodul tinerilor“

Un studiu recent a confirmat un lucru grav, pe care, Ón sinea noastr„, Ól ∫tiam cu to˛ii: 88% dintre tinerii rom‚ni ar pleca Ón Occident dac„ li s-ar oferi ocazia. Ceilal˛i 12% probabil c„ nu au Ón˛eles corect Óntrebarea.

De ce se Ónt‚mpl„ lucrul acesta tocmai acum, c‚nd Rom‚nia pare s„ o fi luat, Óncet, dar sigur, pe calea cea bun„? Ce-i nemul˛ume∫te pe ace∫ti tineri? S„ vedem. De o educa˛ie cumsecade nu pot beneficia Ón Rom‚nia. Serviciile de s„n„tate sunt a∫a cum le ∫tim. Pia˛a imobiliar„ ˛ine deja de domeniul fantasticului. Œ˛i trebuie zeci de mii de euro ca s„ Ó˛i cumperi un apartament, ∫i nu unul grozav. Lista poate continua pe zeci de pagini. Dar cel mai important deficit al statului rom‚n, c‚nd vine vorba de tineri, este o viziune asupra viitorului, o misiune pe termen lung pe care statul s„ ∫i-o asume Ómpreun„ cu ei: viziunea unei vie˛i mai bune a acestui popor.

Ce vreau s„ spun cu asta? S„ v„ ofer dou„ exemple. Auzeam, zilele trecute, la ∫tiri c„ studen˛ii care nu beneficiaz„ de cazare Óntr-un c„min studen˛esc primesc un ajutor lunar de 1 milion de lei pe lun„. Am crezut, ini˛ial, c„ este vorba de o glum„. Cu un milion de lei nu Ónchiriezi nici m„car un cote˛. G‚ndindu-ne c„ sunt c‚teva zeci de mii de studen˛i Ón aceast„ situa˛ie ∫i oper‚nd un simplu calcul, vom vedea c„ anul acesta se vor cheltui zeci de milioane de dolari cu aceast„ subven˛ie care, oricum, nu ajut„ la nimic. M„ Óntreb dac„ nu cumva cu ace∫ti bani nu se pot construi c‚teva c„mine confortabile. Œn c‚˛iva ani, aceast„ problem„ ar putea fi rezolvat„.

Un alt exemplu este deja celebra factur„ de Óntre˛inere. Ani de-a r‚ndul statul rom‚n a oferit nenum„rate subven˛ii. S-au scurs, probabil, sute de milioane de euro din Trezoreria statului. Au rezolvat banii ace∫tia problema? Nu. Dup„ 16 ani, lucrurile stau exact la fel. Dac„, Óns„, ace∫ti bani ar fi fost investi˛i Ón modernizarea sistemelor de termoficare, costurile ar fi sc„zut v„z‚nd cu ochii ∫i ast„zi rom‚nii nu ar mai fi avut dureri de cap. Din nou c‚rpeal„ ieftin„!

Ceea ce noi refuz„m s„ Ón˛elegem este c„ protec˛ia social„ la o asemenea dimensiune ∫i-o permit doar statele foarte bogate. Pentru a ajunge bogate, aceste state nu ∫i-au aruncat banii pe fereastr„. Clasa politic„ rom‚neasc„ s-a obi∫nuit s„ lucreze cu petice f„cute Ón grab„, ∫i nu cu solu˛ii pentru viitor. Œmi ve˛i spune c„ mul˛i dintre oamenii b„tr‚ni ∫i s„raci ai Rom‚niei au avut nevoie de aceste subven˛ii. Voi fi de acord cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 dumneavoastr„, dar la ce bun dac„ tinerii din Rom‚nia fug din ˛ar„ cu prima ocazie?! Vrem s„ conducem peste 30 de ani o ˛ar„ depopulat„, cu c‚˛iva octogenari r„t„ci˛i? Este o lec˛ie crunt„ a istoriei, c„ unele genera˛ii trebuie s„ poarte povara tranzi˛iei. La fel cum este o lec˛ie crunt„ faptul c„, Ón demagogia lor, politicienii refuz„ s„ rosteasc„ acest adev„r.

Dovada e∫ecului este chiar Ón fa˛a noastr„. ™i ne mai mir„m c„ tinerii no∫tri viseaz„ s„ plece Ón S.U.A.? Acolo tinerii studen˛i primesc burse de zeci de mii de dolari din partea universit„˛ilor, tinerii cercet„tori au acces la zeci de milioane de dolari, celebrii _Business Angels_ finan˛eaz„ idei ∫.a.m.d. Altfel spus, statul american le spune tinerilor c„ viitorul e al lor. La fel cum p„rin˛ii Óndur„ toate lipsurile de pe lume pentru a-∫i vedea copiii realiza˛i, la fel un popor trebuie s„ str‚ng„ din din˛i pentru a oferi un viitor tinerilor. Un lucru at‚t de firesc la nivel individual nu s-a imprimat Ón mentalul colectiv, constituindu-se Ón cea mai grav„ eroare a societ„˛ii rom‚ne∫ti.

S„ nu ne mai mir„m c„ tinerii no∫tri pleac„ Ón c„utarea unei lumi mai bune. Au tot dreptul s„ o fac„. Dac„ nu vom lua m„surile care se impun, Ón c‚teva decenii Rom‚nia va fi un imens sat depopulat ∫i decrepit. Trebuie s„ Ón˛elegem odat„ pentru totdeauna c„ tinerii nu vor ∫i nici nu trebuie s„ se simt„ obliga˛i s„ Óndure lipsuri numai ca b„tr‚nii s„ stea degeaba la ad„postul unor pensii asiguratorii. Pensia dup„ munca depus„ ∫i, mai ales, dup„ valoarea ∫i importan˛a ei, iar restul, adic„ tot, Tinerilor!

Prin aplicarea cotei unice, mini∫trii finan˛elor din Cabinetul T„riceanu se iau la Óntrecere cu evazioni∫tii Ón a goli vistieria statului.

## Stima˛i colegi,

Cu to˛ii am fost de acord c„ Ón Rom‚nia era necesar„ ∫i benefic„ o relaxare fiscal„, dar nu cu orice pre˛. Spre deosebire de fostul Guvern P.S.D., care a propus o reducere etapizat„ a impozitelor tocmai pentru a evita consecin˛ele nefaste asupra economiei ˛„rii, Cabinetul T„riceanu a dorit o reducere brusc„, chiar brutal„, introduc‚nd la Ónceputul anului 2005 cota unic„ de 16%.

Pe l‚ng„ faptul c„ aceast„ m„sur„ nu a condus la major„ri salariale spectaculoase pentru cea mai larg„ categorie de angaja˛i, respectiv cei cu venituri mici ∫i mijlocii, cota unic„ a declan∫at un efect devastator la nivelul bugetului statului, a∫a cum, de altfel, P.S.D. a avertizat c„ se va Ónt‚mpla. Speciali∫tii Ón materie au confirmat constant previziunile P.S.D., de∫i actualii guvernan˛i, ini˛iatorii acestei abera˛ii fiscale, aruncau pe pia˛„ cifre mincinoase, viz‚nd cre∫teri spectaculoase la bugetul statului. Totul era o mare Ón∫el„torie. Vreau s„ v„ reamintesc c„, la nici ∫ase luni de la aplicarea cotei unice, guvernatorul B.N.R. Mugur Is„rescu — o persoan„ autorizat„ Ón materie — anun˛a public c„ nivelul bugetar al veniturilor a sc„zut sub 30% din P.I.B. Ast„zi, afl„m din pres„ c„ introducerea impozitului de 16% a dus la sc„derea, Ón 2005 fa˛„ de 2004, cu 1% din P.I.B. a sumelor ob˛inute din impozitarea veniturilor personale ∫i ale firmelor. Mai mult dec‚t at‚t, afl„m c„ Fondul

Monetar Interna˛ional a elaborat un studiu prin care arat„ c„, dup„ adoptarea cotei unice, ponderea de˛inut„ de impozitul pe venit Ón formarea P.I.B. a sc„zut de la 3% Ón 2004 la 2,3% Ón 2005, iar cea a impozitului pe profit s-a redus la 2,4% din P.I.B., Ón 2005, fa˛„ de 2,7% Ón 2004.

Chiar se lanseaz„ o cifr„ cutremur„toare: un miliard de dolari, at‚t ar fi gaura dat„ la vistieria statului prin aplicarea cotei unice de 16%. Motiv pentru care, acum, anali∫ti economici din toate p„r˛ile, fie din Rom‚nia, fie de la Fondul Monetar Interna˛ional, fac front comun pentru a declara cota unic„ drept o m„sur„ nesustenabil„, care trebuie Ónlocuit„ sau dublat„ de alte m„suri care s„ conduc„ la o real„ cre∫tere a veniturilor la bugetul statului. Probabil c„ se va reveni la o mai veche Óncercare a actualilor guvernan˛i, agreat„ ∫i de F.M.I., aceea de a majora T.V.A.-ul, o solu˛ie disperat„ cu efecte negative Ón planul fiscalit„˛ii.

Asta dovede∫te incompeten˛a, lipsa de profesionalism ∫i responsabilitate care-i caracterizeaz„ pe finan˛i∫tii Cabinetului T„riceanu, Ón raport cu problemele macroeconomice ale Rom‚niei.

Nu exist„ viziuni de substan˛„ asupra economiei rom‚ne∫ti ∫i, ca atare, nu exist„ strategie bazat„ pe previziuni ∫i prognoze clare, ci exist„ doar m„suri heirupiste, luate dup„ cum ne sun„ mai bine la ureche.

Stima˛i colegi, pentru aceste experien˛e care, iat„, produc g„uri de miliarde de dolari la bugetul de stat, mini∫trii finan˛elor Cabinetului T„riceanu sunt aproape la fel de vinova˛i ca to˛i cei care lucreaz„ Ón economia subteran„ — cum spunem noi, îla negru“, submin‚nd economia ˛„rii.

Œn consecin˛„, Ói solicit primului-ministru C„lin PopescuT„riceanu s„-i demit„ pe cvasievazioni∫tii de la c‚rma Ministerului Finan˛elor Publice ∫i s„-i Ónlocuiasc„ cu adev„ra˛i economi∫ti.

V„ mul˛umesc.

îDeconspirarea incompeten˛ei“

Am adresat domnului ministru Adrian Iorgulescu o interpelare Ón data de 5 iunie 2006, Ón care solicitam date despre strategia institu˛iei pe care o conduce de revitalizare a activit„˛ii caselor de cultur„ din ˛ar„. Domnia Sa a ignorat cu des„v‚r∫ire interpelarea depus„ de un deputat, astfel Ónc‚t, p‚n„ ast„zi, nu am primit niciun r„spuns oficial de la ministrul culturii, de∫i termenul legal de 15 zile s-a epuizat demult.

Consider„m c„ este vorba nu de o scuzabil„ sc„pare — nu se pot admite sc„p„ri atunci c‚nd ai Ón subordine un Óntreg aparat de speciali∫ti care trebuie s„ rezolve astfel de probleme. Credem c„ la Ministerul Culturii, pe al c„rui site Internet oficial descoperim mai multe editoriale ale ∫efului institu˛iei dec‚t comunicate privind activitatea ministerului, exist„ un mod de lucru esen˛ialmente neproductiv, imprimat de c„tre actualul ∫ef al institu˛iei, domnul Adrian Iorgulescu.

P‚n„ Ón prezent, Domnia Sa a demonstrat c„ are voca˛ie artistic„, suntem de acord, dar Ónc„ mai a∫tept„m, dup„ numirea sa, dovada calit„˛ilor sale

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 manageriale. Cu personalitatea conflictual„ a Domniei Sale, a reu∫it s„ ob˛in„ mai multe scandaluri de pres„ dec‚t rezultate Ón reabilitarea vie˛ii culturale rom‚ne∫ti.

Domnia Sa nu este preocupat de promovarea ∫i edificarea culturii Ón Rom‚nia, ci de dosarele de securitate ale oamenilor de cultur„ ∫i ale arti∫tilor. De parc„ ar fi Ón opozi˛ie, actualul ministru nu ∫tie dec‚t s„ atace ∫i s„ demoleze, ∫i nu s„ construiasc„, a∫a cum trebuie s„ fac„ un reprezentant al unui partid aflat la guvernare.

Actul guvern„rii ∫i managementul a∫ez„mintelor culturale din Rom‚nia nu prezint„ at‚ta interes pentru domnul Iorgulescu c‚t este ocupat s„ organizeze v‚n„tori de vr„jitoare ∫i demiteri spectaculoase ale unor func˛ionari cu experien˛„ din subordinea sa.

A∫tept„m cu interes ziua c‚nd domnul ministru Iorgulescu Ó∫i va lua Ón serios sarcinile de manager ∫i va l„sa deoparte preocup„rile pentru demascarea, Ón stil stalinist, a preo˛ilor ∫i oamenilor de cultur„. Totodat„, Ói atragem aten˛ia c„ panseurile sale afi∫ate pe un site pl„tit din bani publici sunt prea pu˛in interesante pentru cet„˛enii care a∫teapt„ s„ vad„ rezultate concrete ob˛inute de un Ónalt func˛ionar al statului rom‚n.

Avertiz„m conducerea Partidului Na˛ional Liberal c„ promovarea la conducerea ministerelor a unor oameni f„r„ calit„˛i ∫i preocup„ri manageriale nu Ói poate aduce dec‚t deservicii.

## **Domnul Vasile Filip Soporan:**

Declara˛ie politic„: îBugetul propus de Alian˛a portocalie, un buget mincinos, netransparent, strict electoral ∫i antina˛ional“

Œn momentul Ón care apare proiec˛ia bugetului de stat, po˛i s„ consta˛i, Ón maniera cea mai concret„, dac„ exist„ sau nu o suprapunere Óntre Programul de guvernare ∫i modalitatea de realizare a acestuia. Ce putem s„ spunem Ón momentul de fa˛„ la propunerea f„cut„ de Cabinetul T„riceanu?

Pentru o bun„ analiz„ ∫i o concluzie Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, v„ reamintesc c‚teva dintre elementele trecute Ón Programul de guvernare 2005—2008 la proiectarea politicii bugetare ∫i v„ solicit s„ analiza˛i ∫i modul Ón care bugetul anului 2007 va reu∫i s„ r„spund„ cerin˛elor exprimate ∫i votate Ón decembrie 2004. Dintre principiile de baz„ la care face referire documentul amintit, m„ refer la c‚teva dintre ele: principiul fundament„rii cheltuielii publice (veniturile publice trebuie afectate pe baz„ de programe publice, care s„ genereze at‚t grade de prioritizare a cheltuielii publice, c‚t ∫i cuantumuri Ón alocarea acestora); principiul performan˛ei cheltuielii publice; principiul trasabilit„˛ii banului public; principiul egalit„˛ii de tratament al fondurilor publice (fondurile publice interne ∫i fondurile publice europene vor fi supuse acelora∫i exigen˛e institu˛ionale de eficacitate, economicitate ∫i eficien˛„), principiul bugetiz„rii multianuale (Ón maniera Ón care este elaborat ∫i monitorizat bugetul general consolidat, se vor elabora bugete de proces (multianuale) pe procese economicosociale relevante pentru drumul economiei spre

asigurarea convergen˛ei reale ∫i nominale cu economiile europene).

Nu fac referire la declara˛iile actualei puteri fa˛„ de situa˛ia economic„, pentru c„ ele se Óncadreaz„ Ón maniera festivist„ de prezentare a realit„˛ii, prezentare de care nu are nevoie Rom‚nia Ón pragul integr„rii Ón structurile Uniunii Europene.

Acest buget este lipsit de o viziune clar„ privind dezvoltarea Rom‚niei, este departe de agenda cet„˛eanului ∫i realizeaz„ cea mai par∫iv„ descentralizare administrativ„, prin centralizarea aloc„rii resurselor financiare. Din p„cate, pentru binele Rom‚niei, nu am asistat la o fundamentare real„ a cheltuielii publice, performan˛a cheltuielii publice este departe de obiectivele stabilite, bugetizarea multianual„ nu este pus„ Ón practic„.

Toate acestea sunt prezente la o analiz„ sumar„ a bugetului. Diferen˛a dintre cheltuieli (64.759,9 milioane lei) ∫i venituri (8.754,9 milioane lei), Ón pondere de 15% din veniturile preconizate pentru anul 2007, cu mult mai mult fa˛„ de deficitul bugetar preconizat Ón cadrul programului de guvernare — se spune pe bun„ dreptate c„ asemenea diferen˛e apar justificat Ón momentul Ón care se construie∫te un buget pentru un obiectiv clar, cel de preg„tire a anului electoral.

Este interesant„ ∫i o analiz„ asupra structurii veniturilor ∫i a cheltuielilor bugetului de stat propus de actualul Guvern ∫i o descifrare a tendin˛elor existente Ón actuala guvernare. Veniturile fiscale au o pondere de 99,8%, din care impozitul pe venit, profit ∫i c‚∫tiguri din capital de la persoanele juridice are o pondere de 21%, impozitul pe venit, profit ∫i c‚∫tigurile de la persoane fizice, o pondere de 3,9% (din totalul impozitelor pe venit ∫i salarii, de 13.041 milioane de lei, 10.854 milioane de lei reprezint„ cote defalcate), impozitele ∫i taxele pe bunuri ∫i servicii reprezint„ o pondere de 65,7% (taxa pe valoarea ad„ugat„ — 63,3%, accize — 22,2%, sume defalcate din taxa pe valoarea ad„ugat„ — 22%), impozitul pe comer˛ul exterior ∫i tranzac˛iile interna˛ionale — 2,8%, alte impozite ∫i taxe fiscale — 0,3%, contribu˛ii de asigur„ri — 0,6%, venituri nefiscale — 5,2%, venituri din capital — 0,14%, Óncas„ri din rambursarea Ómprumuturilor acordate — 0,009%.

Ponderea veniturilor ob˛inute din impozitele ∫i taxele pe bunuri ∫i servicii, de 65,7% din totalul veniturilor, demonstreaz„ c„ acest buget este mai pu˛in o consecin˛„ a unei dezvolt„ri durabile ∫i mai mult a cre∫terii consumului neacoperit, multe dintre elementele consumului incluz‚nd cre∫teri semnificative pentru domeniul utilit„˛ilor energetice. Prin urmare, construc˛ia bugetului este f„cut„ pe taxa pe valoarea ad„ugat„ ∫i pe accize ∫i mai pu˛in pe mult tr‚mbi˛ata cot„ unic„ introdus„ de guvernarea portocalie. Potrivit unui studiu al Fondului Monetar Interna˛ional, cota unic„ de impozitare nu a majorat veniturile, evalu„rile ar„t‚nd c„ veniturile Rom‚niei s-au diminuat cu 1% din P.I.B. Ón primul an dup„ introducerea cotei unice, comparativ cu anul precedent.

Iat„ c„ visul economi∫tilor de dreapta, acela de Ónlocuire a sistemului progresiv de impozitare cu o singur„ cot„, aplicat Ón Rom‚nia, nu a dat rezultate, Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 momentul Ón care este nevoie de asigurarea cofinan˛„rilor necesare Ón cadrul asocierilor cu Uniunea European„. Œn parantez„ se poate spune c„ suma pierdut„ de Rom‚nia prin aplicarea cotei unice de impozitare este echivalent„ cu suma care trebuie pl„tit„ drept contribu˛ie la bugetul Uniunii Europene. Marele succes al cotei unice, prezentat festivist de actuala putere, se dovede∫te un mare e∫ec, care va determina abandonarea ei de c„tre ˛„rile Ón care a fost introdus„.

Va face Rom‚nia acest lucru? Da, probabil Óntr-o alt„ guvernare, mai realist„, mai profesionist„ ∫i mai apropiat„ de cerin˛ele reale pe care le are Rom‚nia. Sper„m ca acest lucru s„ se Ónt‚mple c‚t mai grabnic.

Din analiza structurii cheltuielilor bugetului de stat pe 2007 se constat„ urm„toarele: cheltuieli curente — 83,7%, cheltuieli de capital — 12%, ramburs„ri de credite — 4,1%. Œn detaliu, se observ„ lipsa de transparen˛„ Ón utilizarea resurselor financiare, prin faptul c„ fondurile de rezerv„, transferurile Óntre unit„˛i ale administra˛iei publice ∫i alte transferuri au un cuantum de 18.507 milioane de lei ∫i o pondere de 28,5%.

Prin urmare, aproximativ o treime din cheltuielile bugetului de stat nu au o construc˛ie transparent„, sumele g„sindu-se la dispozi˛ia direct„, de cele mai multe ori, strict politizat„ a actualei puteri. A∫a se explic„ suma important„ aflat„ la dispozi˛ia primului-ministru ∫i suma alocat„ la dispozi˛ia Cancelariei pentru dezvoltarea rural„. Domnul T„riceanu dore∫te s„ credem c„ descentralizarea se poate face prin evalu„ri Ón cabinetele de la Bucure∫ti ∫i prin men˛inerea monopolului de distribu˛ie strict politic„ a resurselor financiare.

S„ credem c„ acest buget este un buget de construc˛ie european„? Nu avem argumente, c‚nd o treime din acesta este gestionat de pl„cerea sau nepl„cerea politic„ a celor afla˛i accidental la putere. Unde sunt, Ón practic„, principiile at‚t de frumos expuse Ón cadrul programului guvern„rii portocalii? Nu sunt nic„ieri sau sunt Ón„bu∫ite de principiile interesului politicianist.

Din analiza ponderii cheltuielilor pe domenii constat„m urm„toarele: cheltuieli pentru servicii publice generale — 21%; cheltuieli pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ — 21,5%; cheltuieli pentru Ónv„˛„m‚nt — 13,2%; cheltuieli pentru s„n„tate — 3,2%; cheltuieli pentru cultur„, recreere ∫i religie — 1,7%; cheltuieli pentru asigur„ri ∫i asisten˛„ social„ — 17,5%; cheltuieli pentru locuin˛e, servicii ∫i dezvoltare public„ — 2,2%; cheltuieli pentru protec˛ia mediului — 0,8%; cheltuieli pentru ac˛iuni generale economice, comerciale ∫i de munc„ — 1,8%; cheltuieli pentru combustibili ∫i energie — 1%; cheltuieli pentru industria extractiv„, prelucr„toare ∫i construc˛ii — 0,8%; cheltuieli pentru agricultur„, silvicultur„, piscicultur„ ∫i v‚n„toare — 5,8%; cheltuieli pentru transporturi — 8%; cheltuieli pentru comunica˛ii — 0,04%; cheltuieli pentru cercetare ∫i dezvoltare Ón domeniul economic — 0,12%; cheltuieli pentru alte ac˛iuni economice — 0,12%; cheltuieli de sus˛inere ∫i promovare a exportului, a mediului de afaceri rom‚nesc ∫i a tranzac˛iilor interna˛ionale — 0,5%; fondul de rezerv„

bugetar„ la dispozi˛ia Guvernului — 0,5%; cheltuieli pentru dob‚nzi — 0,48%.

Stima˛i guvernan˛i, fa˛„ de cet„˛enii Rom‚niei, adoptarea bugetului reprezint„ momentul adev„rului. Din prezentarea f„cut„, se constat„ u∫or c„ bugetul propus de Alian˛a portocalie este mincinos, netransparent, strict electoral ∫i antina˛ional. V„ Óndemn s„ v„ reveni˛i ∫i s„ Óncerca˛i ca, prin bugetul de stat 2007, promisiunile din campania electoral„ ∫i din Programul de guvernare s„ devin„, cel pu˛in Ón parte, realitate.

## PAUZ√

## DUP√ PAUZ√

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

- V„ rog s„ lua˛i loc Ón sal„ pentru a putea relua

- dezbaterile.

Rog secretariatul s„-l invite pe domnul secretar de ∫edin˛„ Zgonea Ón sal„.

Domnule Zgonea, v„ invit„m!

Domnilor deputa˛i,

Relu„m ∫edin˛a de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor ∫i v„ anun˛ c„ din totalul celor 331 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri un num„r de 209. Sunt absen˛i 122, din care 29 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

Continu„m cu dezbaterea ini˛iativelor legislative Ónscrise pe ordinea de zi.

V„ informez c„ votul final este la ora 12,00.

Ne afl„m la punctul 8 al ordinii de zi, proiectul de

- Lege privind Ónfiin˛area Agen˛iei Na˛ionale de Integritate. Proiectul are caracter de lege organic„.

Avem raport de adoptare ∫i not„ de includere a unor amendamente respinse venite din partea Comisiei juridice a Camerei Deputa˛ilor.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

Proiectul are caracter de prioritate legislativ„ de integrare.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

V„ reamintesc c„ am Óncheiat dezbaterile generale ∫i ne afl„m Ón faza dezbaterilor pe articole. V„ propun s„ lucr„m pe raportul comisiei.

V„ atrag aten˛ia c„ exist„ ∫i o anex„ cu amendamente respinse. O s„-i rog pe cei care le-au ini˛iat s„ le sus˛in„ dac„ doresc.

La punctul 1 pe anexa cu amendamente admise exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Titlul legii.

V„ rog, domnule deputat C„lian.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Pentru acurate˛e, am un amendament la titlul legii. Ini˛ial, titlul este îLege privind Ónfiin˛area Agen˛iei Na˛ionale de Integritate“. Eu propun urm„torul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 amendament: Titlul legii, îLege privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei Na˛ionale de Integritate“.

Este mult mai acoperitoare varianta...

Domnule deputat, ierta˛i-m„, nu figureaz„ Ón raport amendamentul dumneavoastr„.

P„i este Ónregistrat.

Este amendament admis, dar nu este al dumneavoastr„, e al domnilor deputa˛i Kelemen ∫i Márton.

Mul˛umesc.

Plagiat! Asta este, dar accept.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, v„ rog s„ ne concentr„m un pic, c„ raportul e lung.

La amendamentele admise, dac„ sunte˛i de acord cu ele, interven˛iile nu mai sunt necesare.

Œn˛eleg c„ la punctul 1 nu exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii. Nu exist„.

Punctul 1 este adoptat.

Punctul 2, preambulul, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii la forma comisiei?

Domnul deputat Timi∫ ave˛i un amendament respins? Nu ave˛i.

Deci suntem la preambul, nu la art. 1. Suntem la preambul. Dumneavoastr„ ave˛i amendament la art. 1.

La preambul exist„ o formulare a comisiei. Exist„ obiec˛ii, comentarii la ea? Nu exist„.

Executivul? Nu. La preambul, da. Nu exist„.

Adoptat.

Punctul 3, capitolul I, titlul.

Nu suntem la art. 1. Acum ajungem, imediat. E punctul 4 din raport. N-ave˛i raportul? Interveni˛i la articol.

Punctul 3.

Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 4, interven˛ii? Domnul deputat Pu∫c„.

Ave˛i amendament respins, domnule, la art. 1.

## Domnule pre∫edinte,

Regret c„, cu ocazia Óntreb„rii dumneavoastr„ dac„ sunt observa˛ii la preambul, n-a˛i v„zut m‚na mea ridicat„. A existat Ónc„ o m‚n„ ridicat„ care a renun˛at ∫i a˛i considerat c„ toate interven˛iile a fi dorite sunt retrase, dar ∫i pentru punctul 4 al raportului obiec˛iunea mea este c„ nu sunt de acord cu ceea ce comisia a propus ∫i solicit revenirea la textul ini˛ial al propunerii Guvernului.

Da. V„ mul˛umesc. Domnul deputat R„dulescu.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Asociindu-m„ colegului Pu∫c„ care ar fi dorit s„ se exprime ∫i asupra con˛inutului modificat al preambulului, deoarece Óns„ s-a votat, m„ refer acum la punctul 4, art. 1, care Óncepe deja s„ reglementeze Ón ceea ce prive∫te activitatea de fond a agen˛iei.

Dup„ cum se poate observa, prin compararea celor dou„ texte, cel ini˛ial ∫i cel al comisiei, de la bun Ónceput acest amendament vine s„ goleasc„ de con˛inut posibilitatea de ac˛iune a Agen˛iei Na˛ionale de Integritate, transform‚nd-o doar Óntr-un alt organism birocratic pl„tit din banul public, f„r„ nici o eficien˛„ fa˛„ de activitatea actual„ a instan˛elor, de exemplu.

Pentru ca acest organism s„ poat„ fi unul specific care s„ se ocupe de gestiunea Ón transparen˛„ a averilor, intereselor ∫i incompatibilit„˛ilor ale∫ilor ∫i func˛ionarilor publici, este necesar ca de la bun Ónceput s„ punem punctul pe i ∫i s„ vedem dac„ vrem sau nu vrem ca aceast„ agen˛ie s„ aib„ mijloacele necesare pentru a ac˛iona sau, cum spuneam ieri, o trimitem doar s„ se joace Ón nisip, s„ se fac„ c„ ac˛ioneaz„.

Sus˛inem punctul de vedere al Guvernului, adic„ textul ini˛ial ∫i deja de aici trebuie s„ vedem dac„ mergem pe o cale sau pe cealalt„, anume de a da putere sau a nu da putere agen˛iei.

Nu suntem de acord cu amendamentul ∫i mergem pe formula Guvernului.

V„ mul˛umesc. Alte interven˛ii?

Unul singur de grup, domnule deputat, c„ suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

O s„ fix„m ∫i timpul de dezbatere.

O s„ rog comisia s„ ne fac„ o propunere dup„ ce termin„m dezbaterea la acest articol.

Domnule deputat Timi∫, s-a vorbit de la Grupul liberal. Deci... un singur deputat de grup.

Alte interven˛ii de la alte grupuri?

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„, domnule deputat. Alte interven˛ii? Nu sunt.

Guvernul? Doamna secretar de stat Kibedi.

## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** _— secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

## Mul˛umim pentru interven˛ia f„cut„.

Œn acela∫i sens, apreciem c„ dac„ se limiteaz„ la controlul declara˛iilor, a∫a cum de altfel s-a mai subliniat Ón Comisia juridic„, doar unul care este neajutorat nu ar putea s„ fac„ o declara˛ie de avere unde veniturile s„ coincid„ cu bunurile care sunt trecute.

Deci neap„rat trebuie controlat„ averea, ∫i nu declara˛iile care pot s„ fie la suprafa˛„ f„cute. Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006

Da. V„ mul˛umesc. Procedur„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Am Ón˛eles c„ aceast„ lege a fost asanat„ legislativ. Ea a plecat de la Guvern ca o lege anticorup˛ie ∫i a ajuns dup„ ce a trecut prin Comisia juridic„ ca o lege anti-Macovei.

P„i vreau s„ v„ spun, stima˛i colegi, c„ dac„ vre˛i s„ citi˛i art. 1 unde autorii ne indic„ faptul c„ vor s„ dea mai mult„ rigoare ∫i claritate textului, spun c„ îactivitatea de control al declara˛iilor de avere dob‚ndite Ón perioada exercit„rii mandatelor.“

Cum vine chestiunea asta? Sun„ Ón alt„ limb„ dec‚t Ón limba noastr„.

Mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Da. V„ rog, domnule deputat Bolca∫.

A∫ vrea s„ subliniez c„ de data asta sunt de acord cu formularea Guvernului ∫i asta numai pentru c„ a lucrat comisia. V„ rog s„ constata˛i c„ proiectul ini˛ial se referea numai la controlul declara˛iilor. √sta ar fi fost titlul s„u. Dar prin ceea ce a f„cut comisia modific‚nd prin corpul acestei legi ∫i 115, d‚nd posibilit„˛i de sesizare ∫i cre‚nd posibilit„˛i reale de control al averilor, de-abia acuma aceast„ lege a devenit o lege de control al averilor.

™i, Óntr-adev„r, prin admiterea amendamentelor comisiei ce urmeaz„, ea devine o lege de control al averilor ∫i se poate reflecta Ón art. 1 lini∫tit. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Date fiind multiplele chestiuni ridicate de acest articol, retrimit art. 1 la comisie, punctul 4 din raport, f„r„ Óndoial„, cu un termen de... maximum p‚n„ luni, c‚nd vom discuta fie pe aceast„ formulare, fie pe alta.

Domnule deputat, dori˛i o chestiune pe procedur„? Da.

V„ rog s„ m„ scuza˛i, dar art. 109 zice a∫a: îC‚nd dezbaterea amendamentelor relev„ consecin˛e importante asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative, pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor poate trimite textele Ón discu˛ie comisiei sesizate Ón fond, cu stabilirea termenului.“ Numai c„ Ón aceast„ disput„ nu s-a ivit niciun element nou.

Exist„ o variant„ propus„ de Guvern, exist„ o variant„ propus„ de comisie, alt„ variant„ aici nu s-a propus. Urmeaz„ s„ se dea un vot asupra variantei comisiei, dup„ care variantei propuse de Guvern.

Nu s-a ivit, n-a fost niciun amendament pe baza c„ruia dumneavoastr„ ave˛i dreptul s„ retrimite˛i acest

articol. Nu s-a ivit nicio problem„ nou„ Ón aceast„ disput„ prin care dumneavoastr„ s„ ave˛i dreptul de a retrimite acest articol la comisie.

## V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Art. 70 Óntr-adev„r se refer„ la apari˛ia unor elemente noi, dar nu le trimit Ón baza art. 70, ci a art. 109, care prevede existen˛a unor consecin˛e importante: modificarea integral„ a sensului unui articol presupune existen˛a unor consecin˛e importante ale adopt„rii amendamentului ∫i, ca atare, voi folosi prerogativa de a retrimite acest articol la comisie p‚n„ luni.

Procedur„, domnul C„lian.

## Domnule pre∫edinte,

Am s„ v„ critic pu˛in, dar am s„-mi cer scuze.

Gre∫i˛i atunci c‚nd trimite˛i anumite articole Ónapoi la comisie. Ve˛i vedea c„ o s„ Óncurca˛i ∫i mai tare acest proiect de lege, pentru c„ o s„ apar„ foarte multe neconcordan˛e Óntre textul legii, care r„m‚ne a∫a cum este Ón varianta ini˛ial„, ∫i modific„rile care dori˛i dumneavoastr„ s„ se aduc„ la comisie.

V-a∫ propune ca, dac„ se dore∫te discutarea la comisie a anumitor articole, mai bine s„ trimitem Óntregul proiect de lege, ca s„ nu avem surprize de acest gen. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Tot pe procedur„, domnul deputat R„dulescu. ™i domnul deputat Nicolicea.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Consider c„ articolul ∫i modalitatea la care a˛i apelat, domnule pre∫edinte, este cea corect„. Este vorba despre un amendament, ∫i a∫a spune ∫i regulamentul, care are implica˛ii deosebite asupra fondului.

Este discutabil dac„ pute˛i s„ trimite˛i tot proiectul, dar sunt sigur c„ folosindu-v„ de articolul citat, pute˛i trimite articolele cu implica˛ii deosebite asupra fondului la comisie.

Œn ceea ce prive∫te remarca colegului Márton Árpád cum c„ nu ar exista implica˛ii deosebite ∫i c„ nu sunt discu˛ii pe acest articol, mi se pare c„ este o remarc„ cel pu˛in cinic„. Amendamentul f„cut pur ∫i simplu sugrum„ puterea ∫i fondul legii ∫i noi spunem c„ nu are implica˛ii deosebite. De la acest articol Óncolo Óncep p„rerile cu totul deosebite ale celor dou„ p„r˛i ale s„lii.

Sus˛in ∫i eu trimiterea la comisie. De altfel, ave˛i dreptul.

## V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Nicolicea, pe procedur„, dup„ care domnul deputat Márton Árpád, pe procedur„. ™i domnul deputat Timi∫, pe procedur„.

Constat c„ vom discuta pe procedur„ p‚n„ la ora 12... ™i domnul Bolca∫.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006

Sus˛in propunerea dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, de a retrimite articolul la comisie.

Pe de alt„ parte, trebuie s„ dau dreptate ∫i colegului C„lian, fiind un articol foarte important, e bine s„-l discut„m ∫i dup„ ce avem Ónt‚lnirea aceea cu reprezentan˛ii O.N.G.-urilor, dar domnul C„lian are dreptate Ón ceea ce spune, c„ s-ar putea s„ existe anumite articole care depind de acesta.

™i, Ón aceste condi˛ii, a∫ propune o solu˛ie de compromis, ca pe m„sur„ ce apar acele articole, dac„ nu le vom trimite la comisie, m„car s„ a∫tept„m Ón votarea lor, s„ le s„rim p‚n„ c‚nd primim rezultatul comisiei de la art. 2, sau articolul retrimis la comisie, c„ probabil c„ mai trimite ∫i altele.

Deci regimul articolelor care depind de articolele retrimise la comisie s„ fie unul sta˛ionar p‚n„ c‚nd afl„m solu˛ia comisiei, pentru c„ putem ulterior s„ venim cu alt„ solu˛ie, ∫i articolele respective s„ nu se mai lege.

™i, deci, domnul C„lian are dreptate, dar nu dorim trimiterea Óntregii legi, ci numai a articolelor care au consecin˛e deosebite ∫i a acelor articole care sunt legate de acestea.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i v„ dau perfect„ dreptate, domnule deputat. O s„ v„ rog s„ semnala˛i atunci c‚nd apar articole cu corelare cu acele articole care ar fi trimise la comisie.

P‚n„ acum art. 1. Domnul deputat Márton, pe procedur„.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

A trebuit s„ vin aici, pentru c„ domnul lider al Grupului parlamentar al P.D., Cristian R„dulescu, m-a citat inexact. ™i trebuie s„ accentuez: n-am spus de la acest microfon c„ acest articol sau modific„rile propuse la acest articol ar fi neimportante, am spus doar c„ Ón discu˛ia de la acest microfon nu s-au adus elemente de noutate fa˛„ de textul Guvernului ∫i fa˛„ de textul propus de comisie, care Ón interpretarea mea v-ar da dumneavoastr„ dreptul de a retrimite la comisie.

Altfel, orice pre∫edinte, vicepre∫edinte, deci cel care prezideaz„ ∫edin˛a unei dezbateri pe o lege, dac„ nu-i convine un articol care a fost redactat Óntr-o form„ de comisie, indiferent ce probleme ar fi readus, poate retrimite la comisie ∫i, Ón ultim„ instan˛„, de ce nu, poate ∫i asta se dore∫te, poate s„ treac„ un proiect de lege cu aprobare tacit„.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc, domnule deputat.

V„ reamintesc decizia Comitetului liderilor c„ s„pt„m‚na viitoare acest proiect va fi dezb„tut p‚n„ la finalizare, indiferent de or„, deci nu se poate ajunge la aprobare tacit„.

V„ asigur, de asemenea, c„ voi uza, Ón continuare, de aceast„ prerogativ„, cum am f„cut-o ∫i p‚n„ acum, ∫i

anume cu tot respectul fa˛„ de liderii de grupuri sau colegii din grupurile parlamentare care-mi solicit„ s-o folosesc, anume Ón mod echilibrat.

Domnul deputat Timi∫, apoi domnul deputat Bolca∫.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ave˛i foarte mare dreptate c‚nd solicita˛i trimiterea la comisie a acestui articol, ∫i numai pentru motivul c„ se schimb„ toat„ filozofia ∫i sistemul de competen˛e al inspectorului de integritate, ci ∫i pentru faptul c„ acest articol, a∫a cum este redactat, este un nonsens. S-a schimbat posibilitatea de control al averilor cu posibilitatea de control al declara˛iilor dob‚ndite Ón perioada mandatului.

P„i noi dob‚ndim declara˛ii Ón perioada mandatului sau avere? Uita˛i-v„, ∫i repet, nu numai c„ se schimb„ Óntreaga filozofie, dar este un nonsens.

V„ rog s„ nu face˛i discu˛ii ∫i dialog Ón sal„. Sunte˛i, de altfel, la o interven˛ie pe procedur„, domnule deputat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Insist, deci, pentru trimiterea la comisie, pentru c„ este prost redactat, nu numai c„ schimb„ filozofia legii.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

O s„-i rog pe domnii colegi care s-au mai Ónscris s„ nu mai insiste Ómpotriva sau pentru retrimitere, pentru c„ deja am decis-o.

Domnul deputat Bolca∫, apoi domnul deputat Nicolicea, pe procedur„.

## Domnule pre∫edinte,

De data aceasta sunt nevoit pe procedur„ s„ m„ ridic Ómpotriva unor cutume bine stabilite Ón Camer„ fa˛„ de redact„rile textelor noului nostru regulament.

Este vorba despre aceast„ procedur„ de retrimitere. Vechiul regulament permitea, Ón conformitate cu art. 109, ca pre∫edintele, atunci c‚nd se ivesc consecin˛e importante pentru textul de lege, s„ retrimit„ la comisie.

Art. 70 are o ipotez„ practic asem„n„toare: intervin modific„ri importante pentru con˛inutul s„u; Ónseamn„ acela∫i lucru, dar atunci retrimiterea se face cu votul majorit„˛ii Camerei.

Nu este o contradic˛ie Óntre cele dou„ articole: este posibilitatea pre∫edintelui de a hot„rÓ situa˛ia Ón care se poate hot„rÓ aceast„ retrimitere, iar art. 70 indic„ procedura de urmat.

Deci, dac„ corobor„m art. 70 cu art. 109, pre∫edintele nu poate, f„r„ votul Camerei, s„ retrimit„ la comisie.

Din punctul meu de vedere, ∫i cu aceasta Ónchei, pentru c„ l-am exprimat deja, nu este vorba despre schimbarea filozofiei Óntregului text, este vorba despre definirea acestei legi. Definirea f„cut„ Ón proiectul ini˛ial, a∫a cum era, era proast„, ∫i datorit„ celorlalte amendamente ale comisiei a devenit viabil„ la aceast„ dat„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 Ave˛i dou„ definiri Ón art. 1. Este simplu s„ le pune˛i la vot, pentru c„ nicio Ómbinare Óntre ele nu este posibil„, dar urmeaz„ s„ aprecia˛i dac„ ve˛i hot„rÓ pe calea gra˛ioas„, sau ve˛i supune votului Camerei.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dat fiind c„ este o chestiune de form„, ∫i nu de fond, am s„ v„ r„spund de aici: c‚t„ vreme Ón preambulul legii se vorbe∫te despre competen˛a Agen˛iei de sesizare a incompatibilit„˛ilor, iar Ón art. 1, la competen˛e, nu se mai vorbe∫te, p„rerea mea este c„ e o modificare care trebuie operat„ dac„ vrem s„ fim coeren˛i ∫i s„ avem o lege bine scris„, o modificare care nu se poate face Ón plen, Óntruc‚t nu exist„ amendament. Din acest punct de vedere, ca ∫i din punctul de vedere al consecven˛ei pe care mi-o cunoa∫te˛i, eu Ómi men˛in decizia.

Œn˛eleg c„ mai sunt interven˛ii pe procedur„, Ón ciuda asigur„rilor mele c„ acest articol a fost trimis la comisie p‚n„ luni.

Domnule Nicolicea, mai dori˛i? Nu mai dori˛i. Nu mai sunt interven˛ii pe procedur„. Termen, p‚n„ luni la ∫edin˛a de plen.

Am s„ rog comisia s„ ne fac„ o propunere de timp de dezbatere, fiind Ón procedur„ de urgen˛„.

Propunem, ca timp de dezbatere, p‚n„ la ora 12,00, domnule pre∫edinte.

## Da, mul˛umesc.

Reamintesc colegilor, asta presupune c„ dezbaterile pe articole ∫i argument„rile se desf„∫oar„ p‚n„ la articolul la care ajungem la ora 12,00, dup„ care vom proceda, dac„ mai dureaz„, Ón ∫edin˛ele urm„toare, la voturi pe fiecare articol, f„r„ a mai dezbate.

Dac„ exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii referitoare la aceast„ propunere, care mie mi se pare...? Nu, nu am s„ comentez cum mi se pare.

V„ rog, o observa˛ie, domnul Bolca∫.

Eu sunt un om care… sunt pentru dezbateri ∫i sunt lucruri care trebuie dezb„tute.

™i, Ón aceste condi˛ii, fixarea termenului numai Ón aceast„ ∫edin˛„ cred c„ nu este productiv„, mai ales c„ se reÓntorc luni de la comisie o serie de articole.

Dac„ se fixeaz„ termenul p‚n„ luni la Óncheierea dezbaterilor, mi se pare corect. Deci pentru ast„zi, p‚n„ la Óncheierea dezbaterilor, iar Ón continuare, luni, p‚n„ la Óncheierea dezbaterilor. Adic„ s„ nu ne trezim Ón situa˛ia c„ trebuie s„ vot„m articole nedezb„tute.

## Domnilor colegi,

Cu toat„ considera˛ia, principiul este foarte important, dar nu putem propune un termen la procedura de urgen˛„ îp‚n„ la Óncheierea dezbaterilor“, c„ „la nu este niciun termen. Dezbaterile p‚n„ la Óncheierea dezbaterilor se desf„∫oar„ c‚nd nu fix„m un termen de dezbatere.

Ierta˛i-m„! Obi∫nuin˛a este s„ se fixeze un termen Ón minute.

O traduc eu: o or„ ∫i 35 de minute. Nu, o or„ ∫i 5 minute, m„ ierta˛i!

Dar, Ón condi˛iile acestea, ∫i textele care sunt retrimise la comisie luni vor fi votate f„r„ dezbateri, ceea ce nu se poate.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Asta este procedura.

Eu

Propunerea mea este Ón timp — o or„ ∫i 35 de minute ast„zi ∫i 4 ore luni.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Bun. Le

Domnule pre∫edinte,

Din motive de consecven˛„, sus˛in varianta propus„ de Guvern ∫i nu sunt de acord cu varianta propus„ de comisie la art. 2.

Da, v„ mul˛umesc.

Domnul deputat Bolca∫, apoi domnul deputat Nicolicea.

Din motive de economie de timp, v„ spun un singur lucru: este Ón corelare cu art. 1.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Nicolicea, aceea∫i chestiune? Atunci, Ón corelare cu art. 1, merge Ómpreun„ cu el la comisie.

Punctul 6.

Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Domnul deputat Cr„ciunescu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Sus˛inem punctul de vedere al Guvernului, pentru c„ mi se pare oarecum incorect ca sesizarea s„ indice obligatoriu dovezile, sursele ∫i toate actele doveditoare. Atunci n-ar mai avea rost Agen˛ia Na˛ional„ de Integritate, dac„ toate actele care justific„ dob‚ndirea unei averi ilegale sunt prezentate de c„tre cel care face sesizarea.

Mul˛umesc.

Da, v„ mul˛umesc. Domnul deputat Bolca∫.

Sunt nevoit s„ v„ cer retrimiterea la comisie pentru urm„torul considerent: a solicita celui care sesizeaz„, ter˛, Ón aceast„ rela˛ie, s„ procure dovezi, este o absurditate. Œnseamn„ a limita dreptul oamenilor care au o sesizare bazat„ pe indicii ∫i a-i face s„ se substituie organelor de cercetare care sunt constituite prin aceast„ lege.

Nu putem s„ oblig„m, a∫a cum nu putem obliga ziari∫tii s„ prezinte dovezi compatibile cu un organ de urm„rire penal„, s„ se prezinte dovezi. S„ se prezinte indicii este posibil.

Œn acela∫i timp, varianta Guvernului p„c„tuie∫te, pentru c„ a permite sesiz„ri sub plapuma... sub acoperirea confiden˛ialit„˛ii, dup„ p„rerea mea, este o abjec˛ie.

V„ mul˛umesc.

V„ rog s„ supune˛i aten˛iei retrimiterea.

V„ mul˛umesc.

Domnul Nicolicea.

Sus˛in retrimiterea la comisie, pentru c„ s-au strecurat chiar ∫i erori materiale, deci nu trebuia s„ scrie acolo îs„ ceri dovezile ∫i sursele“, ci îsau sursele“. Deci nu este obligatoriu ca respectivul care face sesizarea s„ aduc„ dovezile respective, ci ar putea s„ indice doar locul unde se afl„.

De asemenea, evident c„ nu putem fi de acord cu sesiz„rile anonime, m„car compar‚nd cu Legea nr. 18 de pe vremea lui Ceau∫escu, ∫i doamna ministru, care a fost procuror pe vremea lui Ceau∫escu, ∫tie c„ Legea nr. 18 func˛iona. Acolo toate sesiz„rile trebuiau s„ fie semnate, iar cererea, sesizarea respectiv„ nu producea niciun efect. Comisia Legii nr. 18 nu Óncepea controlul p‚n„ nu era chemat„ persoana care a f„cut sesizarea, ca s„ se conving„ c„ aceasta exist„, p‚n„ nu i se punea persoanei respective Ón vedere faptul c„ afirma˛iile mincinoase duc la sanc˛iuni penale, ∫i cred c„ totu∫i, chiar dac„ am intrat Ón democra˛ie ∫i vrem s„ intr„m Ón U.E., nu putem coborÓ standardul sub legile lui Ceau∫escu.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Alte interven˛ii? Nu mai sunt.

Œn fa˛a unei solicit„ri unanime a vorbitorilor din cele mai diverse grupuri parlamentare, nu pot dec‚t s„ trimit la comisie ∫i punctul 6.

Punctul 7, art. 4.

Evident, Ón aceste condi˛ii, c„ ∫i amendamentul respins de la art. 3 va intra din nou Ón discu˛ia comisiei. Punctul 7, art. 4.

Domnul deputat Cr„ciunescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

M„ refer la punctul 4, care prevede c„: îdac„ exist„ o diferen˛„ mai mare de 10%“.

Dac„ cumva averea e de vreo 100 milioane de euro ∫i diferen˛a este de numai 9%, nu crede˛i c„ trebuie s„ verific„m ce se Ónt‚mpl„?

Deci sunt pentru formularea enun˛at„ de Guvern. Sunt averi foarte mari, ∫i de fapt noi ne batem aici pentru averile foarte mari care s-au str‚ns Ón ace∫ti 15 ani de zile. Acolo trebuie s„ umbl„m.

Deci sunt pentru forma propus„ de Guvern.

Da, v„ mul˛umesc. Alte interven˛ii?

Guvernul, doamna secretar de stat, v„ rog, la punctul 7.

Pe l‚ng„ observa˛ia f„cut„ pe procentajul respectiv, de∫i Ón comisie au fost discu˛ii de a se stabili cuantumul de 10.000 euro, ca sum„ fix„, a∫ mai avea observa˛ia necesit„˛ii men˛inerii ∫i a celorlalte alineate din proiect, respectiv a unei proceduri de verificare prealabil„, pentru c„ tocmai acesta ar fi rostul, nu orice sesizare ieftin„ s„ declan∫eze procedura de verificare. S„ existe, a∫a cum este Ón procedura penal„, etapa actelor premerg„toare, ∫i numai dac„ exist„ acele indicii temeinice s„ se declan∫eze, Óntr-adev„r, procedura de control.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnul deputat Bolca∫, cu scuzele de rigoare.

Timpul alocat Guvernului nu se contabilizeaz„.

Punctul 7, art. 4 alin. 2 — Ón varianta Guvernului — ascunde o capcan„ mare: accesul la datele cu caracter bancar, precum ∫i la alte date de˛inute de persoanele fizice sau juridice private este posibil numai dup„ Ónceperea controlului sau a verific„rii. Aici trebuie pus„ o virgul„ ∫i ad„ugat îÓn condi˛iile legii“, pentru c„ altfel facem o altfel de poli˛ie dec‚t organul de urm„rire penal„.

Deci, pentru completare, art. 4 alin. 2 poate fi trimis la comisie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006

Da, v„ mul˛umesc. Alte interven˛ii? Nu sunt.

La comisie.

O s„ ave˛i ceva de lucru.

Punctul 8, art. 5. Aici avem propunere de eliminare, Ón concordan˛„ cu art. 4. Dar, dat fiind c„ merge Ómpreun„ cu art. 4, Ónseamn„ c„ trebuie s„ plece cu art. 4 Ómpreun„ ∫i s„ se analizeze Ómpreun„. ™i punctul 8 merge la comisie.

Domnul Bolca∫.

M„ uitam, ∫ti˛i de ce v„ spun, c„ justificarea elimin„rii spune: prevederile articolului au fost preluate Óntr-o nou„ redactare Ón art. 4.

Domnule pre∫edinte,

La art. 4, Ón discu˛ie este numai alin. 2, asta este important. Iar la art. 5, eliminarea privind posibilitatea de invitare se reg„se∫te Óntr-o formul„ pe care comisia trebuie s„ ne-o g„seasc„ aici.

Deci nu are leg„tur„.

Dac„ comisia va aprecia c„ nu are leg„tur„, sunt convins c„-l va l„sa exact Ón aceast„ redactare. Punctul 9, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? V„ rog, domnule Pu∫c„.

Domnule pre∫edinte,

La punctul 9 este vorba de art. 6 Ón varianta Guvernului, art. 5 Ón varianta comisiei, care Ón varianta comisiei reformuleaz„ par˛ial alin. 1 ∫i elimin„ alin. 2.

Nu pot sus˛ine punctul de vedere al comisiei, cu alte cuvinte propunerea, ∫i sus˛in proiectul Ón forma sosit„ de la Guvern.

Domnule deputat, nu v„ sup„ra˛i, vorbi˛i mai Ón microfon, c„ nu v-am auzit.

acestei comisii, ∫i anume formuleaz„: îaccesul la documente, Ónscrisuri, informa˛ii se face Ón condi˛iile legii“.

Ce poate s„ fie mai corect dec‚t asta?

Dimpotriv„, art. 6 Ón varianta Guvernului d„ posibilitatea tocmai a existen˛ei unei asemenea poli˛ii, care uneori poate s„ fie ∫i politic„, cre‚nd accesul la date cu caracter bancar Ón alte condi˛ii dec‚t legea o permite, pe cale de excep˛ie. Or, excep˛ia asta era periculoas„.

îCondi˛iile legii“ este ceea ce ne satisface.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat R„dulescu.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Diferen˛a Óntre forma ini˛ial„ ∫i forma comisiei, la art. 6, este foarte mare, Ón sensul c„, Ón forma ini˛ial„ ni se spune c„ exist„ posibilitatea accesului inspectorului de integritate la orice fel de date, de altfel, personale, confiden˛iale ori clasificate, ∫i dincolo, Ón textul comisiei, ni se spune c„ este vorba numai de date publice.

Acum, datele publice c‚t de elocvente sunt Ón majoritatea cazurilor ∫i c‚t de folositoare pentru a ne face o p„rere Óntr-o spe˛„ mai delicat„, asta ∫tim foarte bine.

Este diferen˛a clasic„ deja de acum Ón discu˛ia acestui proiect, Óntre a da sau nu a da posibilit„˛i Agen˛iei ∫i inspectorilor ei s„-∫i fac„ treaba.

Iar dac„ trecem îÓn condi˛iile legii“, p„i tocmai asta este problema, c„ Ón momentul de fa˛„ o lege specific„ pentru asemenea cauze nu prea exist„. Adic„ facem o trimitere cam vag„...

Cred c„ se justific„ ∫i aici o trimitere la comisie pentru clarificare ∫i un text mai bun.

Domnul deputat Nicolicea, apoi domnul deputat Máté.

Domnule pre∫edinte,

Œn obiec˛ia pe care am prezentat-o spuneam c„ nu pot s„ fiu de acord cu modul Ón care alin. 1 de la art. 6 Ón varianta Guvernului, art. 5 Ón varianta comisiei, a fost reformulat, precum nu sunt de acord cu eliminarea alin. 2 al art. 6, care dispare din cadrul art. 5 Ón varianta comisiei.

Cu alte cuvinte, obiec˛ia mea este pentru p„strarea textului ini˛ial, Ón propunerea Guvernului.

Domnul deputat Bolca∫, apoi domnul deputat R„dulescu.

Aici punctul de vedere al comisiei este corect ∫i vine Ón Ónt‚mpinarea dolean˛elor societ„˛ii civile, care a dorit s„ Ónl„ture orice form„ de ac˛iuni poli˛iene∫ti Ón activitatea

Eu rog colegii atunci c‚nd sus˛in un anumit articol s„-∫i imagineze ∫i aplicarea lui Ón realitate.

Ar trebui s„ se uite colegii ∫i s„ vad„ c„ printre persoanele care sunt supuse controlului Agen˛iei Na˛ionale de Integritate se include ∫i pre∫edintele Rom‚niei.

Art. 6 Ón varianta Guvernului d„ acordul unui inspector oarecare de integritate s„ aib„ acces la informa˛iile clasificate ale pre∫edintelui. Cu asta nu pot s„ fiu de acord.

™i de aici au Ónceput modific„rile respective. Sunt 200 de inspectori angaja˛i ∫i, aten˛ie, c„ dac„ vrei acces la informa˛iile clasificate, trebuie s„ Óndepline∫ti anumite condi˛ii, mai ales dac„ accesul este la un pre∫edinte de ˛ar„, la un premier ∫.a.m.d.

Deci poate c„ varianta trimiterii la comisie este real„, dar a∫ ruga colegii care tot insist„ cu varianta Guvernului s„ se g‚ndeasc„ ∫i ce se Ónt‚mpl„ dac„ aplic„ varianta Guvernului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006

V„ mul˛umesc, domnule deputat, pentru grija dumneavoastr„ fa˛„ de pre∫edintele Rom‚niei. O vom transmite, cu siguran˛„.

Domnul deputat Máté.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

M„ duc un pic mai Óncolo ∫i discut aplicabilitatea acestui articol, dac„ trece Ón varianta Guvernului. Vine cineva ∫i controleaz„ averea unei persoane, poate fi pre∫edintele, poate fi un consilier local, indiferent, sau chiar un director de spital, ∫i are acces la documente clasificate.

C‚nd cineva vrea s„-∫i dovedeasc„ c„ Óntr-adev„r acea avere a fost dob‚ndit„ Ón mod corect, nu va avea acces la aceste documente clasificate.

Unde este egalitatea de ∫anse, atunci c‚nd cineva are Ón proces acces la documente clasificate ∫i cel care ap„r„ nu are? Deci ar fi un nonsens s„ aib„ acces inspectorul de integritate la documente clasificate care pot con˛ine ∫i anumite informa˛ii de siguran˛„ na˛ional„.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Timi∫.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Trebuie remarcat faptul c„ nu orice inspector de integritate are acces la informa˛ii clasificate, ci doar aceia care de˛in certificatul O.R.N.I.S. de acces la astfel de tip de informa˛ii.

Eu cred c„ varianta Guvernului este bun„, pentru c„ permite accesul la orice tip de informa˛ii. N-avem nevoie de inspectori de integritate s„ verifice informa˛iile care sunt publice. El trebuie s„ descopere anumite chestiuni legate de averea unui demnitar.

™i cred c„ solu˛ia retrimiterii la comisie pentru reflec˛ie ∫i pentru a g„si o formul„ optim„ este cea mai bun„.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Alte interven˛ii? Nu mai sunt alte interven˛ii.

Voi solicita atunci comisiei s„ revizuiasc„ ∫i acest articol.

Punctul 10, art. 7.

Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii la varianta comisiei? Nu sunt.

Adoptat.

Punctul 11, varianta comisiei. Domnul Cr„ciunescu.

Nu suntem de acord cu eliminarea acestui articol, pentru c„ trebuie s„-i responsabiliz„m pe cei care trebuie s„ dea informa˛iile respective.

Uita˛i-v„ la Legea accesului la informa˛ii ∫i o s„ vede˛i c„ se a∫teapt„ luni de zile, dac„ nu un an, p‚n„ s„ po˛i primi o informa˛ie corespunz„toare.

Deci sus˛inem punctul de vedere al Guvernului.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Ve˛i vedea c„ art. 8 se reg„se∫te la Capitolul îSanc˛iuni“. Cred c„ este o bun„ organizare din punct de vedere al tehnicii legislative.

Œn˛eleg c„ nici din punct de vedere al Guvernului nu exist„ o obiec˛ie?

Dac„ nu sunt alte obiec˛ii sau comentarii, sau observa˛ii, punctul 11, adoptat.

- Punctul 12.

- Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Adoptat.

- Punctul 13.

Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Adoptat.

Punctul 14.

Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii?

Nu exist„ amendament la punctul 14, Ómi pare r„u, este titlul capitolului II. Am amendamentele respinse Ón fa˛„, v„ spun sigur c„ la punctul 14 nu exist„.

Nu vorbim de art. 14, ci de punctul 14, care este titlul capitolului II. Ajungem imediat la art. 14 ∫i v„ dau cuv‚ntul.

Adoptat.

Deci, titlul capitolului II Ón˛eleg c„ este adoptat, neexist‚nd obiec˛ii, observa˛ii sau comentarii.

Da, mul˛umesc.

Punctul 15.

Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii?

Nu mai spun num„rul articolului, c„ sunt renumerotate de la Guvern la comisie ∫i atunci intr„m Óntr-un haos total. Dar v„ promit c„ urm„resc amendamentele respinse ∫i v„ atrag aten˛ia, dac„ nu observa˛i dumneavoastr„.

Punctul 15.

Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Adoptat.

Punctul 16, articolul 12.

Exist„ amendament respins. Ini˛iatorul, domnul deputat Árpád Márton.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor,

Din c‚nd Ón c‚nd, o inten˛ie, Óntr-adev„r, din punct de vedere ideologic sus˛inut„ ∫i prea axat„ pe rezolvarea acelei probleme, adic„ varianta Guvernului este impecabil„, duce la ni∫te voturi care, dac„ am fi fost mai aten˛i, nu s-ar fi dat.

Noi, Ón acest articol, la aceast„ liter„ h), am propus eliminarea c‚torva elemente care nu ˛in de substan˛a controlului averilor. ™i v„ ∫i spun care sunt acestea: Ón primul r‚nd, acest articol nu vorbe∫te despre aceast„ autoritate, nu vorbe∫te despre inspectorii, agen˛ii de integritate, ci vorbe∫te despre persoanele care se reg„sesc Ón fiecare autoritate unde trebuie s„ se depun„ declara˛ii de avere, acele persoane care iau de la cei care depun declara˛iile de avere aceste formulare. ™i ce trebuie s„ fac„ ei? S„ preia aceste formulare ∫i, la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 solicitare — despre a∫a ceva vorbe∫te lit. h) —, s„ acorde consultan˛„ referitoare la modul de completare a declara˛iei de avere.

P‚n„ aici, totul e corect. Apar Óns„ Ón textul legii ni∫te elemente care nu au nicio leg„tur„ cu controlul averilor ∫i v„ citesc aceste elemente: îAcord„ consultan˛„ referitor la...“ — ∫i spune — î...inclusiv a celor deontologice, respectiv, Ón general, a celor privind conduita ∫i etica, Óntocmind not„ de opinie Ón acest sens“.

Deci am propus eliminarea acestor cuvinte. Nu au ce c„uta aici! Aceast„ persoan„, care este o secretar„, de exemplu, la consiliul local, care preia de la consilieri ∫i primari aceste documente, Ói poate ajuta cum s„ le completeze, dar s„ emit„ note cum trebuie s„ fie Ómbr„cat c‚nd se duce la consiliul local sau pre∫edintelui Rom‚niei s„-i emit„ persoana care preia de la pre∫edintele Rom‚niei aceast„ declara˛ie cum trebuie s„ se comporte, cu ce ma∫in„ ∫i unde, ∫i c‚nd, la ce or„ trebuie s„ se duc„, nu are ce c„uta Ón textul legii.

Dori˛i controlul averilor? P„i s„ vorbeasc„ despre asta legea!

Deci n-am propus eliminarea niciunui element de control al averilor, ci a unui element care nu are nicio leg„tur„ cu acest... nici cu lit. h) din acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

Este o propunere de eliminare, v„ rog s„ supune˛i votului, prima dat„, aceast„ propunere.

F„r„ Óndoial„, domnule deputat, dar s„ vedem dac„ nu mai sunt interven˛ii.

Este domnul deputat Bolca∫.

Timpul m„ preseaz„. Œntr-adev„r, nu are nicio leg„tur„ cu acest text de lege, dar are leg„tur„ cu un spirit prost al legii, de instituire a unei poli˛ii care s„ verifice ∫i opiniile referitoare la deontologie, conduit„ ∫i etic„. Nu facem din nou o poli˛ie politic„ ∫i pe aceste aspecte, Óntocmind înote de opinii“, de data aceasta, obligatorii?

Vreau s„ v„ spun c„, pentru mine, prevederile nu numai c„ sunt inutile, dar sunt ∫i jignitoare, demonstr‚nd dispre˛ul celor care au Óntocmit acest proiect de lege pentru noi, cei care vom fi verifica˛i.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Timi∫.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Cred c„ ini˛iatorii, aici, au dreptate, pentru c„ e vorba despre norme privind conduita ∫i etica ∫i nu au leg„tur„ cu controlul averilor. Dar, Ón acela∫i timp, a∫ vrea s„ v„ spun c„ unele persoane au nevoie de consultan˛„ ∫i aceast„ consultan˛„ se acord„ la cerere. Deci nu emite acest inspector note obligatorii, ci la cererea unei persoane. Nu to˛i sunt ca noi, parlamentarii, de∫tep˛i, frumo∫i ∫i cu bani, ca s„ ∫tie toate lucrurile legate de depunerea declara˛iilor de avere.

Dar, cu toate acestea, suntem de acord cu eliminarea acestor dou„ cuvinte din textul legii.

Mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc. Alte interven˛ii? Doamn„ secretar de stat, v„ rog.

Eu a∫ dori doar cu un singur exemplu s„ motivez, eventual, aceast„ formulare, vizavi de conduit„ ∫i etic„. Nu neap„rat la ˛inut„, de∫i ∫i aceasta, de multe ori, este relevant„, dar m„ refer la situa˛ia, ∫i v„ dau exemplul Óntreb„rilor care ne sunt adresate de judec„tori ∫i procurori, dac„ au dreptul s„ cumpere ac˛iuni de pe pia˛a de capital. Este o problem„ important„, pentru c„ lor li se poate imputa ∫i se poate considera c„ este o abatere disciplinar„, at‚ta timp c‚t alte dispozi˛ii legale le interzic, Ón Legea nr. 303, de a avea alte venituri dec‚t salariile. Deci noi cam Ón sensul aceasta ne-am g‚ndit.

Dar dac„ dumneavoastr„ considera˛i c„ este mai mare primejdia de a se interpreta gre∫it ∫i nu de a cere, totu∫i, opinia cuiva, atunci nu ˛inem mor˛i∫ s„ ne ap„r„m acest text de lege.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamn„ secretar de stat.

Avem un amendament de eliminare a unora dintre termenii, a unora dintre situa˛iile de la lit. h) a art. 12 ∫i voi supune acum votului dumneavoastr„ amendamentul respins de la art. 12, care presupune, dar vreau s„ fie ∫i explicit ce presupune acest amendament, eliminarea unora dintre domeniile Ón care se poate da aceast„ consultan˛„, respectiv cele legate de etic„, deontologie ∫i conduit„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Amendamentul de la punctul 5 din anexa cu amendamente respinse, amendamentul de la art. 12 a fost adoptat. Se va modifica textul corespunz„tor.

V„ Óntreb dac„ la punctul 16 din anexa cu amendamente admise mai exist„ alte obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu mai exist„ alte obiec˛ii, observa˛ii, comentarii.

Punctul 16, adoptat, cu modific„rile anun˛ate. Punctul 17?

Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt obiec˛ii, observa˛ii, comentarii.

Punctul 17, adoptat.

Punctul 18, titlul capitolului III.

Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii la varianta comisiei? Domnul deputat R„dulescu.

Este evident c„ ∫i acest articol, aceast„ modificare, se Ónscrie Ón seria celor precedente, este conex cu primul articol, art. 1, pe care am socotit necesar s„-l trimitem la comisie pentru rediscutare. Œntr-un loc este vorba despre controlul ∫i declararea averilor ∫i Ón alt„ parte numai de declararea averilor. ™i ∫tim bine c„ Agen˛ia Na˛ional„ de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 Integritate nu trebuie s„ se ocupe doar de h‚rtiile privind declararea averilor.

Deci trebuie ∫i el s„ mearg„ pe cale fireasc„, la comisie.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Da, ∫i 19 este Ón aceea∫i situa˛ie, bineÓn˛eles, c„ e vorba de titlul unei sec˛iuni. Este evident c„ se trimit conexate cu art. 1 la comisie.

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫**

**:**

™i 19, la fel.

18 ∫i 19, rog s„ se consemneze. Punctul 20, art. 14.

V„ atrag aten˛ia c„ exist„ ∫i o serie de amendamente respinse ∫i Óntreb dac„ dintre amendamentele respinse exist„ amendamente care se sus˛in. Nu se sus˛ine niciun amendament respins la 14, Ón˛eleg.

Dac„ nu se sus˛in amendamente respinse ∫i nu exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii, atunci, art. 14 punctul 20 este adoptat a∫a cum a fost.

A, domnule R„dulescu? V„ rog.

Stima˛i colegi, v„ rog frumos s„ ne concentr„m, c„ mai avem doar jum„tate de or„, s„ ne mi∫c„m!

## Domnule pre∫edinte,

Aici, la acest articol, este vorba despre o enumerare extrem de lung„, chiar impresionant„ pentru mine. De aceea, era bine dac„ o luam pe sec˛iuni, pe litere.

Œn orice caz, ceea ce vreau eu s„ sus˛in este s„ privim separat ceea ce prevede punctul 29, unde se propune eliminarea personalului din conducerea cultelor religioase ∫.a.m.d. ™i noi suntem de acord cu aceast„ eliminare. Iar, Ón rest, suntem de acord s„ r„m‚n„ a∫a cum este prev„zut Ón textul ini˛ial.

Deci o s„ v„ rog s„ supune˛i aceast„ chestiune separat la vot.

Sta˛i un pic, p„i nu... Atunci eu nu pot s„ supun textul ini˛ial, trebuie s„ supun varianta comisiei, asta Ónseamn„ c„ va trebui s„ supun pe r‚nd la vot celelalte dou„ elimin„ri, de la punctul 15 ∫i 27, cu care Ón˛eleg c„ nu sunte˛i de acord.

P„i, v„ rog, atunci, s„ interveni˛i pe 15 ∫i pe 27.

Cu 29 nu este de acord.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Pofti˛i? Nu, nu, nu. Pe 29 Ón˛eleg c„ d‚nsul este de acord, pe 15 ∫i pe 27 Ón˛eleg c„ nu este de acord. Dar, dac„ dore∫te, s„ le ∫i sus˛in„, atunci, ca s„ putem discuta.

Deci Ón˛eleg c„ propunerea dumneavoastr„ este ca membrii Consiliului Economic ∫i Social s„ r„m‚n„ ∫i, de asemenea, s„ r„m‚n„...

## **Domnul Florin Iordache**

**:**

El are probleme numai cu art. 29, cu cultele, ∫i pe acesta dore∫te s„ Ól punem la vot.

## **Domnul Pantelimon Manta**

**:**

Œn comisie nu a spus nimic, a fost de acord.

Bun, constat totu∫i c„ nu exist„ niciun amendament, drept care formula r„m‚ne a∫a.

Deci punctul 20 r„m‚ne a∫a cum l-a formulat comisia. Punctul 21.

Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu exist„. Adoptat.

Punctul 22.

V„ atrag aten˛ia c„ exist„ ∫i amendament respins. Dac„ se sus˛ine? Nu se sus˛ine, c„ nu este domnul Nicolicea.

Art. 16 punctul 22? Adoptat. Punctul 23 din raport, art. 17. Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Adoptat.

Punctul 24?

Aici suntem Ón aceea∫i situa˛ie, de la 24 p‚n„ la 37 inclusiv toate punctele sunt legate de decizia de trimitere de mai devreme.

Intervin domnul deputat Márton, domnul deputat Bolca∫.

## Domnule pre∫edinte,

Aproape a˛i identificat bine, numai c„ se termin„ acest capitol la 35, pentru c„ 36 ∫i 37 sunt propuneri de eliminare, pentru c„ se dore∫te a fi transferate la capitolul de sanc˛iuni cele dou„ articole.

Ave˛i dreptate. Deci vorbim de punctele 24 p‚n„ la

35. Domnul deputat Bolca∫.

S-ar p„rea c„ aici nu avem de f„cut absolut nimic ∫i Ómi pare r„u, dar trimiterea la comisie este ineficient„. Pentru c„ punctele 24 p‚n„ la 35 au fost eliminate, av‚nd Ón vedere modific„rile pe care le-a f„cut comisia la Legea nr. 115 ∫i care sunt cuprinse Ón acest proiect ca texte noi.

Deci controlul pe care l-a instituit comisia Ón raport de pretinsul control din proiectul Guvernului este mai eficient ∫i duce la confiscarea averilor, nu la sanc˛iuni disciplinare, a∫a cum a f„cut comisia.

Deci eliminarea aceasta trebuie s„ o privim Ón paralel cu modific„rile f„cute ulterior. Eliminarea este corect„ din acest punct de vedere, dac„ vrem s„ p„str„m unitatea unui act normativ.

V„ mul˛umesc.

Domnule deputat, v„ ridic doar o singur„ chestiune, aici sunt articolele referitoare la procedura de control,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 sanc˛iunile sigur c„ le vom discuta la capitolul de sanc˛iuni. Deci procedura de control poate exista sau poate s„ nu existe, sigur, Ón func˛ie de prevederile de la art. 1.

Ierta˛i-m„, s„ nu fie o gre∫eal„, nu m-am referit la capitolul de sanc˛iuni, ci m-am referit la capitolul prin care se modific„ dispozi˛ii ale Legii nr. 115, Ón sensul complet„rii acesteia. ™i sunt bine f„cute, adic„ numai a∫a se face un adev„rat control al averilor, numai a∫a se ajunge la sanc˛iunea confisc„rii acestor averi. Asta este problema.

A repune Ón vigoare acest capitol, de la 24 la 35, cum a˛i spus dumneavoastr„, Ónseamn„ ori a dubla, dac„ men˛inem acele prevederi, Ón mod ∫chiop ∫i imperfect, neajung‚ndu-se la sanc˛iunea confisc„rii, ori avem varianta de a men˛ine acele modific„ri ∫i, Ón aceste condi˛ii, eliminarea se justific„.

Da, v„ mul˛umesc, domnule deputat.

E evident c„, din punct de vedere tehnic, va trebui optat Óntre art. 24—35 sau cele de la modificarea lui 115.

Domnul deputat R„dulescu. V„ rog, pe aceast„ chestiune. Discut„m tot pachetul 24—35.

Da, domnule pre∫edinte ∫i este clar c„ aici este vorba de dou„ abord„ri Ón decursul legii, unde s„ se fac„ ∫i sub ce form„ controlul averii, dac„ prin aceast„ form„ specific„ prev„zut„ de lege sau prin forma prev„zut„ de 115, care are mai t‚rziu, Ón cuprinsul acestei legi, prevederi.

Sunt dou„ sugestii: ori s„ trimite˛i de acum la comisie, conex cu celelalte referitoare la controlul averilor, sau s„ a∫tept„m p‚n„ c‚nd ne referim la articolele ulterioare, la 115, ∫i vedem dac„ opt„m pentru ele sau nu. ™i Ón func˛ie de aceasta s„ ˛inem minte, s„ facem atunci sau nu retrimiterea.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

O precizare de la domnul Bolca∫ ∫i apoi domnul Timi∫ sau domnul Cr„ciunescu, se hot„r„sc Óntre d‚n∫ii cine vorbe∫te.

Vede˛i, diferen˛a nu este la proceduri. Aceasta a∫ vrea s„ se Ón˛eleag„ foarte bine, diferen˛a ∫i temeiul legal al acestei proceduri, diferen˛a este consecin˛a sanc˛iunii.

Or, Ón proiectul de lege al Guvernului consecin˛a sanc˛iuni era r„spunderea disciplinar„, avertisment, mustrare, m‚ng‚iere pe cap.

Œn ceea ce prive∫te modific„rile f„cute de comisie, consecin˛a este confiscarea. Ce hot„r‚m noi aici este ca pentru averile ilicite s„ se dea o sanc˛iune disciplinar„, un avertisment, a∫a cum ne-a propus Guvernul, ∫i s„ facem aceast„ cl„buceal„ publicitar„ — uite cum lupt„m noi Ómpotriva corup˛iei! — sau s„ confisc„m ceea ce este ilicit, a∫a cum propune comisia. Aceasta este diferen˛a ∫i mi se pare esen˛ial„ ∫i politica de concep˛ie.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Pu∫c„, c„ domnii Cr„ciunescu ∫i Timi∫ nu s-au Ón˛eles Óntre d‚n∫ii.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Cu siguran˛„, consider c„ ar trebui s„ retrimite˛i la comisie, pentru rediscutarea lor ∫i renun˛area la eliminare, pe de o parte. Pe de alt„ parte, este foarte clar c„ Ónc„ poate nu este suficient accentuat spiritul acestei legi, care Ónfiin˛eaz„ Agen˛ia de Integritate nu ca o a doua component„ a sistemului justi˛iei, ci pentru a asigura verificarea averilor care nu pot fi justificate. Cu siguran˛„, pentru cele dob‚ndite ilicit, apelul la Parchet ∫i Justi˛ie este o consecin˛„ a constat„rii acestor fapte.

Cu alte cuvinte, domnule pre∫edinte, lua˛i act de solicitarea de a retrimite punctele 24 p‚n„ la 35 Ónapoi la comisie.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Alte interven˛ii pe aceast„ tem„? Nu sunt alte interven˛ii.

Dac„ Guvernul dore∫te s„ expun„ un punct de vedere, de sus˛inere a formul„rii sale, presupun?

O s„ solicit, atunci, comisiei s„ revizuiasc„ punctele de la 24 la 35 Ón func˛ie de decizia de la art. 1 ∫i, evident, conexat cu modific„rile la 115. Va trebui f„cut„ o op˛iune Óntre cele dou„.

La punctele 36 ∫i 37 Ón˛eleg c„ nu exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii s„ r„m‚n„ a∫a cum s-au formulat, respectiv elimin„ri, Óntruc‚t ele se reg„sesc la Capitolul îSanc˛iuni“. Nu sunt.

Adoptate.

Punctul 38? Adoptat. Punctul 39? Adoptat. Punctul 40? Adoptat. Punctul 41. Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Adoptat. Punctul 42. Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Adoptat. Punctul 43. Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Adoptat. Punctul 44. Eliminarea, cu transfer la îSanc˛iuni“, bineÓn˛eles. Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Adoptat. Punctul 45? Adoptat. Punctul 46? Adoptat. Punctul 47. Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Domnul deputat Pu∫c„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006

Domnule pre∫edinte, eu solicit ca ∫i pe acest punct s„-l retrimite˛i la comisie, corelat cu ceea ce anterior a˛i trimis la comisie ∫i care lua Ón discu˛ie posibilitatea cercet„rii prealabile.

Punctele 47 ∫i 48 se conexeaz„ cu decizia de la art. 1, dac„ introducem sau nu sesizarea incompatibilit„˛ilor.

Deci punctele 47 ∫i 48 vor fi discutate Ón func˛ie de decizia de la art. 1, se reiau Ón discu˛ie sau r„m‚n a∫a, fiind f„r„ obiect. Deci se retrimit la comisie.

Punctul 49?

Adoptat. Punctul 50? Adoptat. Punctul 51? Adoptat. Punctul 52? Adoptat. Punctul 53? Domnul deputat R„dulescu.

Articolul 53 se refer„ la Ónc„ una dintre chestiunile de divergen˛„ esen˛ial„ Óntre forma Guvernului ∫i forma ie∫it„ din comisie.

Este vorba dac„ acest organism va avea o autonomie, c‚t este posibil s„ aib„ un organism autonomie Ón momentul de fa˛„ Ón societatea rom‚neasc„ ∫i Ón condi˛iile politice actuale, sau dac„ va fi Ón subordinea Parlamentului, ceea ce introduce influen˛„ politic„ clar„, algoritm ∫i toate celelalte lucruri pe care le ∫tim prea bine de at‚ta timp.

Mergem pe formula Guvernului, Ón aceast„ privin˛„, nu c„ este formula Guvernului, dar ∫tim foarte bine c„ de c‚te ori putem s„ introducem un grad de autonomie Ón plus pentru o anumit„ institu˛ie, s„ o Óndep„rt„m de influen˛a politic„, vom reu∫i s„ facem un lucru bun.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat C„lian, domnul deputat Bolca∫.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Sunt autorul acestui amendament votat Ón Comisia juridic„.

Dumneavoastr„ sunte˛i pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor ∫i cred c„ va trebui s„-mi da˛i dreptate, pentru c„ nu putem s„ nu subordon„m o institu˛ie ca cea la care face referire amendamentul meu, respectiv Consiliul Na˛ional de Integritate, celui mai Ónalt for din stat. ™i aici m„ refer la Parlamentul Rom‚niei.

Vreau s„ nu se creeze o confuzie ∫i s„ se Ón˛eleag„ faptul c„ Ón varianta raportului comisiei Óntr-adev„r Agen˛ia Na˛ional„ de Integritate este autonom„.

Œn varianta amendamentului meu, doar Consiliul Na˛ional de integritate se subordoneaz„ Parlamentului — ∫i ve˛i vedea mai jos c„ Óntocme∫te ∫i prezint„ rapoarte sau inform„ri anuale Ón fa˛a Parlamentului.

A∫adar, consider„m c„ este constitu˛ional„ aceast„ prevedere ∫i cred c„ nu este bine ca pre∫edintele Rom‚niei s„ fie cel care s„ decid„, s„-l numeasc„ pe cel care va conduce agen˛ia. Pentru c„ atunci, Óntr-adev„r, nu mai putem discuta de autonomie. Or, Ón varianta ini˛iatorului este prev„zut Ón mod expres acest lucru.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Bolca∫ ∫i domnul deputat Timi∫.

Œl rog pe domnul deputat C„lian s„ nu s„rim peste etape. Aici este o problem„, cine nume∫te pre∫edintele este alt„ problem„. ™i problema este fundamental„ ∫i domnul deputat R„dulescu a sesizat-o.

Pe de o parte, avem o concep˛ie: constituim un organ autonom al administra˛iei de stat, b„ga˛i de seam„ c„ este al administra˛iei de stat, sau constituim un organ Ón subordinea Parlamentului?

Domnul deputat R„dulescu s-a temut de coloratura politic„ a Parlamentului ∫i s-a temut de coloratura politic„ a Parlamentului pentru c„ aici sunt mai multe partide politice, pentru c„ aici sunt mai multe concep˛ii. Dar, dac„ ar fi autonom, ca organ al administra˛iei, nu ar mai fi aceast„ coloratur„ politic„, pentru c„ ar fi o singur„ politic„: a Guvernului!

Ei, aici intr„m Ón domeniul neconstitu˛ionalit„˛ii, pentru c„ politica Guvernului nu poate s„ fie una de control asupra unor organisme alese, cum este Parlamentul. Haide˛i s„ ne men˛inem m„car propria noastr„ demnitate institu˛ional„, prev„zut„ de Constitu˛ie!

îŒn subordinea Parlamentului“ Ónseamn„, Óntr-adev„r, algoritm, dar Ónseamn„ un algoritm care este decis de un vot majoritar; Ónseamn„, Óntr-adev„r, o voin˛„ politic„, dar este voin˛a politic„ a democra˛iei pluraliste, nu a partidului unic care guverneaz„. Asta este toat„ problema.

De aceea, eu, domnule pre∫edinte, nu sunt de acord cu retrimiterea, pentru c„ retrimiterea presupune o op˛iune f„cut„ numai de comisie Óntre dou„ probleme de politic„ legislativ„ fundamental„.

V„ rog s„ supune˛i la vot. Votul va decide ∫i noi ne vom supune votului.

Eu sus˛in amendamentul comisiei.

## V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Mai erau domnul deputat Timi∫, domnul deputat Marcu Tudor, domnul deputat Constantin Tudor, domnul deputat Márton.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Solicit retrimiterea la comisie, pentru c„ nu mi se pare corect ca Parlamentul Rom‚niei s„ subordoneze un organism cu activitate nepermanent„ ∫i neretribuit„. Noi, p‚n„ la urm„, ca s„ ˛inem sub control tot ce... ∫tiu eu, ne-ar putea deranja, Ól punem sub controlul Parlamentului.

Dorind s„ fie o institu˛ie autonom„, atunci o l„s„m autonom„ ∫i procedura de numire o s„ vedem cine o

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 face — poate s-o fac„ Parlamentul sau pre∫edintele; Ón mod normal, pre∫edintele, dar nu cred c„ intr„ Ón atribu˛iile Parlamentului s„ subordoneze un consiliu cu activitate nepermanent„. Acest consiliu se Ónt‚lne∫te o dat„ la 3 luni sau legea spune îori de c‚te ori este nevoie“, dar Parlamentul trebuie s„ fie cu ochii pe el. Cred c„ nu este corect ∫i, de aceea, v-a∫ ruga s„ fi˛i de acord cu retrimiterea la comisie, poate g„sim o formul„ acceptabil„.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Ierta˛i-m„, domnule Márton, dar este o list„ lung„. Deci am spus: domnul Marcu Tudor, domnul Constantin Tudor, domnul Márton. V-am notat, dar sunt multe interven˛ii.

## **Domnul Marcu Tudor:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Vreau s„ atrag aten˛ia — ∫i Óncep cu frazele acestea care, Ón general, Ón armat„ nu sunt primite corect —, Ón sensul bun, pozitiv, asupra unei capcane extrem de mari pe care acest cuv‚nt, îorganismul autonom“, o prezint„ Ón proiectul de lege ini˛iat de Guvern. Hai s„ zic de Guvern, cu toate c„ este f„cut de doi directori sau secretari, ce sunt, de la Ministerul Justi˛iei, Ónsu∫it de doamna Macovei ∫i, pe urm„, Ónsu∫it, cu tot t„mb„l„ul de rigoare, mai bine zis, semiÓnsu∫it de Guvern, dar hai s„-i spunem c„ este de Guvern.

Aceast„ autonomie m„ face s„ spun o fraz„ care, probabil, va r„m‚ne memorabil„: nimic nu este autonom Ón ˛ara asta! Exist„ o pagin„ de ziar autonom„, cu autonomie? Exist„ un minut, la radio, cu autonomie? La televizor? Chiar la cele particulare? La televiziunea de stat, cu at‚t mai mult, autonome? Nu exist„ nimic.

Singurul organ care poate fi cumulativ al unui sens acceptat de autonomie este Parlamentul. Nici Guvernul nu este autonom. Nici pre∫edintele nu-i autonom; este subordonat P.D.-ului ∫i P.D.-ul este subordonat pre∫edintelui.

## Hai, l„sa˛i-o balt„!

De aceea, de aceea eu v„ spun c„, atunci c‚nd zicem îautonom“ ∫i d„m posibilitatea pre∫edintelui s„ intervin„ cum vrea prin numirea ∫efilor, de aceea c‚nd spunem îautonom“ ∫i d„m posibilitatea unui partid, care este subordonat pre∫edintelui, s„ sus˛in„ aici, numai ei — ∫i exclusiv ei — aceast„ problem„ de autonomie, se nasc mari semne de Óntrebare: de ce oare P.D.-ul — care o agreeaz„ pe doamna Monica Macovei —, care este agreat de pre∫edinte, sus˛ine, neap„rat, aceast„ autonomie? C‚nd ∫tim foarte bine — ∫i Domniile Lor, la fel — c„ nu exist„ autonomie Ón forma prezentat„ de doamna Macovei, care dore∫te aceast„ subordonare, Óntr-un fel sau altul, mai pe fa˛„ sau mai Ón ascuns.

Tot astfel Óndr„znesc s„ spun c„ autonomia o ofer„ chiar Parlamentul, din toate punctele de vedere. Ce poate s„ spun„ Parlamentul? S„ dea dispozi˛ii consiliului ∫i s„ spun„: îNu-l cerceta pe cutare!“, printr-un vot, aici, Ón Parlament?! A∫a ceva este o abera˛ie. Dar asupra activit„˛ii acestui organism trebuie s„ existe un control. Controlul nu este de aceast„ lips„ de autonomie, ci de activitate, dac„ intr„ Ón baza legii sau nu. Aceast„

activitate nu o poate controla nimeni Ón afara Parlamentului ∫i, Ón plus, nu se poate s„ nu existe o asemenea activitate de control.

De aceea, domnule R„dulescu, da˛i-mi voie s„ cred c„ dumneavoastr„ nu ave˛i o p„rere personal„ proprie, ca ∫i colegul meu antevorbitor, asupra justific„rii acestui articol, ci v„ face˛i exponentul unei dispute care exist„. Pe de o parte, doamna Macovei — pre∫edintele B„sescu — care a numit-o, direct, ce s-o mai sucim, nu pe doamna Macovei, problema! — ∫i P.D.-ul, care este reprezentativ la guvernare. Nu face˛i bine dac„ nu sunte˛i aten˛i la propunerile corecte, pertinente, lipsite de pasiune politic„ pe care le-a f„cut comisia Ón plen ∫i le face ∫i Parlamentul, acum, aproape prin toate partidele, cu excep˛ia P.D.-ului, care dore∫te autonomie, dar nu pentru to˛i. Dore∫te autonomie c‚nd ∫tie precis c„ este sub pav„za domnului pre∫edinte ∫i c„ agreeaz„ foarte mult pe doamna Monica Macovei, pe care, Óntre noi fie vorba, ieri s-a dovedit c„ n-o agreeaz„ nimeni, ca ministru.

Domnule pre∫edinte, v„ rog, ca atare, s„ pune˛i la vot acest amendament al domnului C„lian. Abia atunci putem spune de autonomia Ón fapt, Ón drept ∫i Ón spirit a acestui consiliu.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Œmi pare r„u c„ domnul pre∫edinte B„sescu se afl„ Ón India, ar fi aflat foarte multe lucruri interesante — c„ va fi controlat la conturi de agen˛ie, c„ se afl„ Ón subordinea Partidului Democrat —, dar promitem s„-i comunic„m toate aceste lucruri. O s„-i transmitem stenograma, o s„ rog secretariatul ca domnul pre∫edinte s„ fie informat. Domnul Constantin Tudor.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Faptul c„ acest proiect de lege a fost f„cut Ón prip„, ca s„ r„spund„ unei comenzi a Uniunii Europene sau unei cerin˛e, mai bine zis, se vede tocmai Ón acest capitol privind Consiliul Na˛ional de Integritate.

V„ rog s„ constata˛i c„ art. 43 prevede c„ acest Consiliu Na˛ional de Integritate, cum o fi el autonom, Ón sensul autonomiei de ast„zi, are, Ón principal, atribu˛ii privind aplicarea acestei legi, iar Ón articolele care urmeaz„, privind componen˛a consiliului, v„ rog s„ constata˛i c„ aceast„ lege introduce noi conflicte de interese, de∫i ea vrea s„ le evite. Pentru c„ to˛i cei care urmeaz„ s„ fie desemna˛i Ón componen˛a acestui consiliu — ∫i care consiliu, repet, are obliga˛ia s„ urm„reasc„ aplicarea legii — sunt persoane care ele Ónsele pot fi supuse controlului averilor, pentru c„ sunt reprezentan˛i ai Parlamentului, parlamentari, deci senatori ∫i deputa˛i, sunt reprezentan˛i ai consiliilor jude˛ene, consilieri, ∫i ei supu∫i aceleia∫i legi, sunt ale∫i ai primarilor — ∫i ei obiectul acestor legi — ∫i a∫a mai departe.

Cred c„ este bine ca tot acest capitol s„ fie rev„zut la comisie, iar persoanele din componen˛a acestui consiliu s„ nu fie obiect de control al consiliului sau de supraveghere, sau de responsabilitate a consiliului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Márton Árpád. Dup„ aceea, domnul Manta.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor,

S-au spus multe de la acest microfon, inclusiv faptul c„ Ón Uniunea European„ nu exist„ o astfel de lege, respectiv c„, totu∫i, ar exista, este legea sloven„. Ambele afirma˛ii sunt corecte.

Deci Ón 24 de state din cele 25 actualmente membre nu exist„, iar Ón Slovenia exist„ o astfel de prevedere, care se spune c„ ar fi Ón curs de desfiin˛are, dar nu m„ leg de asta.

Aceast„ lege, doar Ón forma Guvernului, Óntr-adev„r, va deveni unicat Ón Uniunea European„, pentru c„ am Ón m‚n„ — cine dore∫te, pot s„ dau ∫i onor ministerului, evident este Ón limba englez„ — varianta legii din Slovenia. Œn Capitolul îMetodele ∫i modalit„˛ile de lucru ale comisiei“, art. 10 ne spune c„ hot„r‚rile acestei comisii se iau colegial — deci nu o persoan„, ci hot„r‚rile sunt colegiale —, iar controlul activit„˛ii acestei comisii, Ón art. 13, respectiv art. 14, este prev„zut Ón felul urm„tor: aceast„ comisie trebuie s„ depun„ Parlamentului anual sau ori de c‚te ori este nevoie, este solicitat„, un raport; iar membrii comisiei sunt propu∫i Ón felul urm„tor: pre∫edintele ∫i 6 persoane din comisie sunt la propunerea Parlamentului. ™i asta este explicitat. Pre∫edintele ∫i 3 dintre membri sunt la propunerea opozi˛iei ∫i restul, la propunerea puterii. Tocmai de ce? Ca acest instrument s„ nu devin„ un instrument politic Ón m‚na puterii de oric‚nd. Deci aceasta este legea sloven„.

Dac„ noi facem altfel, atunci chiar va fi o lege-unicat Ón Uniunea European„, sigur, Ón mod sigur. Se invoc„ aici — ∫i ni s-a ∫optit — legea eston„. Legea eston„ este cu totul altfel construit„, inclusiv cu depunerea declara˛iilor de avere, dar nu vreau s„ intru Ón substan˛„.

Ca atare, ∫i noi suntem pentru retrimitere, dac„ dori˛i s„ g„sim o alt„ formul„, dar aceast„ institu˛ie nu poate s„ fie Óntre autorit„˛ile — deci undeva Óntre ∫i f„r„ niciun st„p‚n, s„ zic a∫a —, Óntre autorit„˛ile prev„zute Ón Constitu˛ie.

O form„ de control parlamentar exist„ pentru toate autorit„˛ile independente, de la C.N.A. p‚n„ la celelalte din domeniul economic, unde nu m„ pricep.

Dac„ nu se dore∫te aceast„ formulare, g„sim o alt„ formulare, o retrimitem, dar nu poate s„ existe o autoritate independent„, f„r„ ca s„ fie undeva, Ón structura prev„zut„ de Constitu˛ie, a autorit„˛ilor publice de stat.

## V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Pantelimon Manta, Ón Óncheierea, cred, a acestei lungi liste. Nu, ∫i domnul deputat Valer Dorneanu.

Argumentele sunt zdrobitoare, at‚t cele prezentate de domnul Bolca∫, c‚t ∫i de domnul Márton.

Œntr-adev„r, separa˛ia puterilor presupune existen˛a celor trei puteri, legislativ„, executiv„, judec„toreasc„. Œn afara acestui cadru constitu˛ional, evident, nu putem vorbi de organisme total independente. Sigur, ar fi un ideal s„ avem organisme profund independente, care s„ fie deasupra celorlalte puteri ∫i deasupra noastr„. A∫a Ónc‚t, vizavi de argumentele prezentate, este Ón afar„ de orice Óndoial„ c„ textul propus de comisie este ideal, Ón sensul ca el s„ fie subordonat Parlamentului.

Stima˛i colegi,

## Doamn„ ministru,

Cu at‚t mai mult se asigur„ independen˛a acestui organism, pentru c„ nu este vorba de o subordonare strict„ a organismului de c„tre Parlament, Ón sensul ca noi, acolo, s„ punem oamenii no∫tri care eventual s„ aib„ o atitudine subiectiv„, pentru c„ mai jos este detaliat„, Ón textul de lege, componen˛a acestuia, ceea ce exclude, evident, un comportament subiectiv al eventualilor componen˛i care sunt membri ai Parlamentului. ™i cu asta Ónchei, vizavi de ce spunea domnul Tudor, sigur c„ sunt ∫i membri care pot, s„ zicem, deveni incompatibili ca stare de facto, Ón sensul c„ pot fi supu∫i controlului, dar pot face parte ∫i din organismul decizional.

Evident, se pot ab˛ine de la vot, domnule Tudor, aceasta este solu˛ia legal„. A∫adar, textul propus de comisie este singurul care poate da satisfac˛ie vizavi de principiile constitu˛ionale.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Mai este Ónscris la cuv‚nt domnul deputat Dorneanu. V-a∫ propune, dac„ ve˛i fi de acord, s„ finaliz„m dezbaterile la acest punct ∫i, dup„ aceea, s„ Óncheiem dezbaterile de ast„zi.

Sunte˛i de acord?

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi din Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i stima˛i colegi care a˛i participat foarte aplicat, motivat ∫i foarte responsabil la dezbaterile acestui proiect de lege, n-am vrut s„ intervin, pentru c„ mie nu-mi prea plac interven˛iile f„r„ rost. ™i am s„ v„ spun de ce sunt interven˛ii f„r„ rost: pentru c„ am senza˛ia c„ dezbaterile la aceast„ lege se Óndreapt„ spre o solu˛ie de restituire a celor mai multe texte la comisie, de a sta la comisie p‚n„ Ón momentul Ón care vom fi pu∫i Ón situa˛ia adopt„rii tacite a acestui proiect de lege, Ón forma adus„ de Guvern.

™i a∫ vrea s„ spun, Ón special celor care sus˛in proiectul Ón forma ini˛ial„, c„ realiz„m un lucru extraordinar de periculos. Proiectul acesta de lege putea s„ fie o lege excep˛ional„ dac„ nu era conceput ca un instrument politic de r„fuial„, ca un instrument aflat sub controlul cuiva, pentru a urm„ri pe cineva.

Am intervenit la acest text pentru aceast„ problem„ de principiu, pentru c„ este vorba tocmai de plasarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 unei posibile institu˛ii cu asemenea atribu˛ii sub controlul Parlamentului sau l„sarea acestei institu˛ii sub controlul altcuiva.

## Stima˛i colegi,

Ne-au trebuit 16 ani s„ sc„p„m de cercet„ri f„cute la Securitate, de cercet„ri f„cute la mili˛ie, de cercet„ri f„cute f„r„ transparen˛„, f„r„ principiile transparen˛ei din activitatea jurisdic˛ional„.

Se pare c„ dorim acela∫i lucru: s„ Ónfiin˛„m un instrument, o institu˛ie din ni∫te inspectori care nu r„spund Ón fa˛a Parlamentului, nu r„spund Ón fa˛a nicicui, ci doar Ón fa˛a celui ∫i a celor care-i numesc, care-i pl„tesc ∫i care-i controleaz„ efectiv.

De aceea, domnule pre∫edinte Olteanu, ∫tiu c„ v-a˛i aplecat cu seriozitate asupra acestui proiect. ™tiu c„ prevede˛i ce se poate Ónt‚mpla cu acest proiect ∫i dup„ ce va urma o alternan˛„ la putere.

V-a∫ ruga s„ g‚ndi˛i foarte mult dac„ avem nevoie de aceast„ lege s„ Ónfiin˛„m o institu˛ie care s„ fie sub control parlamentar ∫i s„ lucreze transparent, pe principiile statului de drept, pe principiile acelui stat care reglementeaz„ problema r„spunderii juridice Óntr-un sens specific democra˛iei, ∫i nu Óntr-un sens care s„ fie controlat de cineva.

Pentru acest motiv, eu m„ opun retrimiterii acestui text ∫i a celorlalte care nu convin autorilor proiectului de lege, pentru c„ vom ajunge, repet, la ipoteza adopt„rii tacite, exact Ón formula cu care a venit doamna Macovei aici.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc, domnule deputat.

O s„ v„ fac o m„rturisire Ón nume personal. Eu m„ preocup mai mult de cum va func˛iona aceast„ agen˛ie Ónainte de alternan˛a la putere, ∫i nu dup„.

Œn ce prive∫te acest articol, eu doresc s„-l retrimit la comisie ∫i doresc, de asemenea, s„ fac o men˛iune: preocuparea mea referitoare la retrimiterea la comisie se refer„ la nepotrivita formulare: nu cred c„ pot exista structuri Ón subordinea Parlamentului, dec‚t, eventual, Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“.

De aceea, voi solicita comisiei s„ g„seasc„ o formul„ corect„ din punct de vedere juridic ∫i institu˛ional pentru aceast„ prevedere.

V„ dau imediat cuv‚ntul pe procedur„ tuturor celor care dori˛i.

Este ora 12,00, drept care consider„m c„ am finalizat dezbaterea. Nu am finalizat dezbaterea pe articole? Da, da, da! Am finalizat dezbaterea pe articole.

Avem c‚teva interven˛ii pe procedur„. Sunt patru interven˛ii pe procedur„, p‚n„ acum.

Domnule Tudor, sunte˛i al treilea, domnule!

Trei secunde! Am ∫i zis, trei secunde!

I-am spus ∫i domnului C„lianu: haide˛i s„ Ónlocuim cuvintele îÓn subordinea Parlamentului“ cu îcontrolul Parlamentului“ ∫i am Ómp„cat toat„ treaba.

V„ mul˛umesc.

## Da. V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Nicolae Popa, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, a depus la pre∫edintele de ∫edin˛„ o mo˛iune ∫i informez, Ón acest moment, plenul Camerei despre depunerea acestei mo˛iuni — este o mo˛iune simpl„, semnat„ de 57 de deputa˛i —, cu tema: îAutonomia teritorial„ solicitat„ de vicepremierul Markó Béla, liderul U.D.M.R., sfideaz„ Constitu˛ia Rom‚niei“.

Potrivit art. 159, dac„ nu gre∫esc, din regulament, alin. 2, am adus la cuno∫tin˛a Camerei aceast„ mo˛iune. O voi comunica parlamentarilor dup„ verificare ∫i o voi comunica Guvernului. Voi fixa, de asemenea, Ón termen de 6 zile, sigur, dezbaterea acestei mo˛iuni.

Pe procedur„, domnul deputat Nicolicea; pe procedur„, domnul deputat Márton.

Domnule pre∫edinte,

Ieri s-au Óncheiat dezbaterile generale, tot a∫a, din lips„ de timp, iar rolul dezbaterilor generale este ca toat„ lumea s„ voteze Ón cuno∫tin˛„ de cauz„.

Am sperat c„ ast„zi se vor continua, m„car s„ primim r„spunsurile la Óntreb„rile pe care le-am pus, dar, iat„, ca ∫i la comisie, doamna Macovei, ministrul, a venit doar la prima ∫edin˛„, ∫i-a f„cut num„rul Ón apari˛ii media, dup„ care a disp„rut. Repet Óntreb„rile, pentru c„ noi vom mai avea o discu˛ie ∫i cu reprezentan˛ii O.N.G.-urilor, s-au trimis ∫i ni∫te articole la comisie ∫i trebuie s„ vot„m Ón cuno∫tin˛„ de cauz„.

Prima Óntrebare, poate r„spunde ∫i doamna Kibedi, c„ doar reprezint„ ministerul ∫i Guvernul: dac„ sanc˛iunile pe care le-a propus Guvernul sunt sanc˛iuni descurajante? Suntem gata s„ le vot„m, dar vreau s-o aud foarte clar, c„ b„tutul pe um„r ∫i avertismentul, fie el ∫i scris, este o sanc˛iune descurajant„.

A doua Óntrebare: c‚te sesiz„ri s-au f„cut Ón baza Legii nr. 115 de c„tre ministrul justi˛iei? M„ refer la sesiz„ri din acelea f„cute pe fond, la autosesizare, ∫i nu la sesiz„rile pe form„, atunci c‚nd cineva a uitat s„ completeze declara˛iile de avere Ón termenul prev„zut de lege. Pentru c„, Ón func˛ie de acest r„spuns, vom vedea dac„ trebuie s„ schimb„m legea sau s„ schimb„m ministrul.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Márton, pe procedur„.

V„ reamintesc, stima˛i colegi, c„ dup„ ce finaliz„m dezbaterile pe procedur„ vom avea vot final. ™i domnul deputat Popa o s„ vrea pe procedur„. Deocamdat„ este domnul Márton.

Problema mea de procedur„ const„ Ón felul urm„tor: a∫ dori ca cei care sunt foarte bine preg„ti˛i, care mai sunt acele 10, 20, 30 de articole pe care vor s„ le retrimit„ la comisie, s„ fac„ o Ón∫iruire, iar dumneavoastr„ s„ le trimite˛i la comisie, pentru c„ n-a∫

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 dori ca luni, la dezbaterea de luni, s„ vin„ iar cu retrimiterea la comisie, pentru c„, Ón mod evident, va fi aprobat„ tacit legea Ón forma ini˛ial„.

De altfel, se pare c„ aceast„ aprobare tacit„ este sus˛inut„ de mai multe grupuri parlamentare, inclusiv Partidul Conservator, care, prin aceast„ mo˛iune depus„, a f„cut un pas important pentru aprobarea tacit„ a legii. V„ mul˛umesc.

™tim cu to˛ii c„ proiectul se bucur„ de o larg„ sus˛inere. Eu o s„ v„ asigur, Óns„, domnule deputat, c„ nu se va ajunge la adoptarea tacit„ ∫i c„ luni ∫i mar˛i, Ón cel mai r„u caz, dac„ va fi nevoie de o formulare la comisie, ea se va face pe loc, Ón termen de 5 minute, a∫a cum s-a mai procedat ∫i cu alte ocazii. Dup„ cum cred c„ v-a˛i convins Ón ce m„ prive∫te, am un singur cuv‚nt, ∫i nu mai multe.

Domnul deputat Nicolae Popa.

Domnule Dumitriu, ∫i dumneavoastr„, tot pe procedur„? Bine, v„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Eu a∫ vrea s„ sus˛in propunerea f„cut„ de domnul deputat Marcu c„, Óntr-adev„r, am avut ∫i eu o interven˛ie mai zilele trecute, c‚nd mi s-a repro∫at s„ nu mai folosesc cuv‚ntul îÓn subordinea Parlamentului“, ci îsub controlul Parlamentului“, ∫i aceasta este exprimarea fericit„: îsub control parlamentar“. ™i a∫ ruga, domnule pre∫edinte, dac„ retrimite˛i la comisie, s„ se Ónlocuiasc„ sintagma îÓn subordinea“ cu cea de îsub control parlamentar“.

Œn ceea ce prive∫te mo˛iunea depus„ de Partidul Conservator, vreau s„-l lini∫tesc pe domnul deputat Márton Árpád: Óntr-adev„r, am f„cut un pas mare spre Europa.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat Popa. Sunt convins c„ emo˛ia depunerii mo˛iunii v-a f„cut s„ nu observa˛i c„ am Óncheiat dezbaterile pe articole la acel proiect, iar articolul despre care vorbi˛i a fost deja retrimis.

Domnul deputat Drago∫ Dumitriu, pe procedur„. Urmeaz„ domnul deputat Sergiu Andon, pe procedur„.

Domnule pre∫edinte, putem verifica stenograma. ™i dumneavoastr„ singur v-a˛i exprimat c„ nu sunte˛i de acord, practic, cu formularea. Deci, Ón contextul Ón care s-a formulat aici un amendament de form„, nu de fond, eu cred c„ se putea rezolva chestiunea chiar acum.

Deci sunt spusele dumneavoastr„. Nu a˛i sesizat niciun fel de problem„ de fond cu privire la acest articol, ci numai o problem„ de form„, pe care domnul Marcu a Óncercat s-o rezolve, formul‚nd acest amendament de form„, aici.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

™i dumneavoastr„ v„ aduc aceea∫i informa˛ie pe care am adus-o ∫i colegului: dezbaterile pe articole s-au Óncheiat.

Domnul deputat Sergiu Andon, pe procedur„. V„ rog frumos, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Aspectul de procedur„ pe care m„ axez este cel ridicat de domnul deputat Márton Árpád, ∫i anume temerea ∫i ru∫inea care ar exista pentru Camer„ dac„ s-ar ajunge la adoptare tacit„.

Vreau s„ v„ informez c„, Ón calitate de membru al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, am primit cu destul„ crispare, Ón primul r‚nd, vestea — pe care a˛i anun˛at-o de foarte timpuriu, prin pres„, nici nu ajunsese proiectul la Biroul permanent, nici nu se terminase dezbaterea Ón Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i —, vestea c„ ve˛i adopta aceast„ m„sur„.

Eu sunt un om r„bd„tor ∫i care creditez cu bun„credin˛„ pe oricine ∫i, Ón orice caz, o personalitate ca pre∫edintele Camerei.

De aceea, am primit povara aceasta, de a rediscuta Óntr-un termen scurt articole care au fost mult dezb„tute, pe ideea c„ exist„ oric‚nd o ∫ans„ de Ómbun„t„˛ire.

Pe de alt„ parte, nu Óncetez s„ suspectez, asemenea domnului deputat Márton Árpád, c„ se creeaz„ ∫i riscul acestei adopt„ri tacite, care m„ afecteaz„ nu c„ s-ar adopta o lege pentru care am alt punct de vedere, ci m„ afecteaz„ c„ ar fi, cum spuneam, o pat„ pe prestigiul Camerei Deputa˛ilor, de a se ajunge la o rezolvare printr-o stratagem„ u∫or ∫mechereasc„.

De aceea, Ónchei. V„ rog s„ considera˛i c„ lu„m act oficial de f„g„duiala dumneavoastr„ de mare personalitate politic„, omul num„rul 3 din stat, pre∫edintele Camerei, c„ ve˛i conduce Ón a∫a fel ∫edin˛ele care urmeaz„ Ónc‚t s„ termin„m proiectul Ón timp util, ∫i, doi, legat de aceasta, ca s„ v„ pute˛i Óndeplini aceast„ f„g„duial„, pe care sunt convins c„ a˛i f„cut-o cu seriozitate, atunci c‚nd face˛i planificarea conducerii ∫edin˛elor Ón Biroul permanent s„ proceda˛i astfel Ónc‚t s„ v„ revin„ conducerea ∫edin˛elor Ón care se discut„ Legea A.N.I. Ón termenul constitu˛ional.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Pot s„ v„ asigur c„ nici nu cred c„ ar fi fost o mare concuren˛„ pentru conducerea acestei ∫edin˛e. M„ Óndoiesc c„ este o pl„cere pentru vreunul dintre colegi, dar asigur„rile ∫i deciziile pe care le-am dat pute˛i s„ fi˛i sigur c„ vor r„m‚ne, ca Óntotdeauna, valabile.

Am Óncheiat diversele interven˛ii pe procedur„. Stima˛i colegi,

- V„ reamintesc c„ avem un num„r de importante legi

- la vot final.

Este vorba de patru proiecte.

- V„ rog s„ lua˛i loc Ón sal„ ∫i s„ v„ preg„ti˛i cartelele,

- bineÓn˛eles.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006 Primul proiect este propunerea legislativ„ privind Codul

de conduit„ ∫i integritate politic„ a ale∫ilor locali.

- Legea are caracter organic.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

- Termen pentru dezbatere ∫i vot final, 25 octombrie.

- Comisia propune respingerea.

Proiectul de Lege privind aprobarea Contractului de finan˛are dintre Rom‚nia, Banca European„ de Investi˛ii ∫i municipiul Bucure∫ti pentru Proiectul privind sta˛ia pentru tratarea apelor uzate Bucure∫ti — Glina, faza A, semnat la Bucure∫ti la 29 mai 2006.

Legea are caracter ordinar.

Procedur„ de urgen˛„.

Prioritate legislativ„.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Legea a fost votat„. Bucure∫tiul va fi un ora∫ mai curat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale ∫i a altor drepturi ale func˛ionarilor publici pentru anul 2006.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

- V„ mul˛umesc.

Legea a fost adoptat„.

Proiectul de Lege privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 526/2003 pentru aprobarea Programului na˛ional de dezvoltare a turismului montan îSuperschi Ón Carpa˛i“.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Legea a fost adoptat„.

Am finalizat dezbaterile de ast„zi.

Reamintesc colegilor din Biroul permanent c„ la ora 17,00 avem birouri permanente reunite, la sala de ∫edin˛e a Biroului permanent al Camerei Deputa˛ilor.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**

> îMonitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: îMonitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|134454]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 157/3.XI.2006 con˛ine 68 de pagini.**

Pre˛ul: 14,28 lei