Monitorul Oficial·Partea II·5 mai 2004
other · retras
Ion Bozg„
Discurs
îDezvoltarea f„r„ precedent a comunit„˛ii de afaceri din municipiul Slatina, re∫edin˛a jude˛ului Olt“
Potrivit statisticilor de la Registrul Comer˛ului de pe l‚ng„ Tribunalul Olt, comunitatea de afaceri din Slatina a cunoscut o dezvoltare ritmic„ f„r„ precedent Ón ultimii ani.
Œn prezent, Ón municipiul Slatina func˛ioneaz„ 5.182 firme, din care 1.785 sunt Ónfiin˛ate Ón ultimii ani ca rezultat al intensific„rii activit„˛ii de privatizare ∫i al sus˛inerii sectorului I.M.M. de c„tre Guvernul Adrian N„stase.
Œn Slatina, pe tipuri de comercian˛i, domenii de activitate ∫i sursa provenien˛ei capitalului social se prezint„ astfel: persoane fizice 1.527, din care 541 Ón ultimii patru ani; societ„˛i Ón nume colectiv 643, din care 3 Ón ultimii ani; societ„˛i cu r„spundere limitat„ 2.807, din care 121 Ónfiin˛ate Ón ultimii ani; societ„˛i pe ac˛iuni 188, din care 28 Ónfiin˛ate Ón ultimii ani; organiza˛ii cooperatiste 13, din care, dou„ Ónfiin˛ate Ón perioada 2000—2004. Comunitatea de afaceri sl„tinean„ a investit un capital social de peste 24.000 miliarde lei, din care marea majoritate sunt investi˛ii Ón ultimii patru ani, 96% reprezent‚nd capitalul societ„˛ilor cu r„spundere limitat„.
Ca surse de provenien˛„ a capitalului social s-au identificat 2.782 miliarde lei, proveni˛i de la investitorii str„ini, prezen˛i Ón 154 firme din Slatina, capitalul social str„in provenind din 23 de ˛„ri, Italia clas‚ndu-se pe primul loc, cu 58 de firme, urmat„ de Germania, cu 25 firme, ∫i de alte ˛„ri, cu 20 de firme.
Œn perioada 2001—2004 Ón Slatina s-au Ónfiin˛at 50% din firmele existente, dovad„ c„ re∫edin˛a jude˛ului Olt a devenit mult mai atractiv„ pentru investitorii str„ini. Cea mai mare valoare a capitalului social o de˛ine Germania, urmat„ de Italia.
Firmele cu profil de construc˛ii ∫i confec˛ii textile au cea mai mare cifr„ de faceri. La numai ∫ase firme din Slatina, statul mai de˛ine ac˛iuni, capitalul privat fiind cov‚r∫itor, dat„ ce atest„ amploarea activit„˛ii modului de afaceri sl„tinean, precum ∫i faptul c„ economia de pia˛„ este Ón plin„ efervescen˛„.
Toate acestea au loc ∫i se datoreaz„ unei politici propice dezvolt„rii mediului de afaceri, politic„ ce caracterizeaz„ Guvernul Adrian N„stase.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.