Monitorul Oficial·Partea II·20 octombrie 2006
other · respins
Dumitru Avram
Discurs
îDosariada — o zarv„ inutil„!“
Francofonie cu ploaie din bel∫ug ∫i cu nervii Óntin∫i la maximum ai rom‚nilor! O reuniune pe bani mul˛i, Óntr-un stat care ∫i-a eviden˛iat Ónc„ o dat„ resursele poli˛iene∫ti. Chiar dac„, Ón scr‚∫net de francez„, Traian B„sescu s-a iluzionat c„ el a fost personajul principal al Ónt‚lnirii de la Bucure∫ti, nu s-a Ónt‚mplat deloc a∫a. Œn centrul aten˛iei s-a aflat impozantul Jacques Chirac, care a comandat, se pare, ∫i conflictul cu pre∫edintele libanez. Nici confirmarea ader„rii la 1 ianuarie 2007 la Uniunea European„ n-a excelat prin str„lucire, dimpotriv„, s-a spus chiar c„ termenul de fars„ i s-ar potrivi cel mai bine.
Pe plan intern, propunerile pentru ∫efia celor dou„ servicii secrete reprezint„ o culme a naturii conflictuale a lui Traian B„sescu. Cei de la P.S.D., mul˛i dintre ei, continu„ s„ se arate ului˛i de a∫a-zisa mi∫care reconciliatoare f„cut„ de Cotroceni. Œntre timp, puterea Ó∫i vede lini∫tit„ de treab„, arunc‚nd pe pia˛„ dosare stranii, demi˛‚nd pre∫edin˛i de consilii jude˛ene ∫i alte autorit„˛i locale apar˛in‚nd opozi˛iei, trimi˛‚nd spre D.N.A. noi deta∫amente apar˛in‚nd trecutului.
Ignor‚nd reac˛iile clasei politice ∫i pe cele ale societ„˛ii civile, democratul Traian B„sescu se afl„ Ón conflict nu numai cu opozi˛ia, dar ∫i cu partidele actualei puteri, precum ∫i cu Parlamentul, Guvernul, serviciile secrete ∫i magistratura, iar de cur‚nd ∫i cu Biserica.
Domnia Sa se afl„ Óntr-o continu„ ofensiv„, cel mai recent atac constituindu-l cel care vizeaz„ demascarea politicienilor, a ziari∫tilor, a cadrelor didactice, a preo˛ilor, a sportivilor ∫i a altor cet„˛eni care au colaborat cu
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 Securitatea, afirm‚nd c„ prin acest gest face ceea ce trebuie, fiindc„ a∫a ne cere Uniunea European„. Afirma˛ia este mai mult dec‚t Óndoielnic„. A dezgropa mor˛ii de acum 20—30—50 de ani, Ón ideea c„ o analiz„ a r„m„∫i˛elor p„m‚nte∫ti va permite politicienilor de ast„zi s„ conduc„ ˛ara pe calea redres„rii ei economice, politice ∫i sociale este o abera˛ie, fiindc„, oric‚t de grea ar fi amintirea trecutului, sminteala prezentului este infinit mai ap„s„toare.
Era greu de crezut c„ ∫eful statului ar putea s„ ini˛ieze o asemenea ac˛iune care s„ Ónfierb‚nte spiritele Ón Óntreaga ˛ar„, cu at‚t mai mult cu c‚t unii dintre cei incrimina˛i Ól acuz„, la r‚ndul lor, de acelea∫i p„cate. Este mai mult dec‚t ridicol s„ afirm c„ Uniunea European„ ne cere s„ ne r„fuim cu trecutul. Dac„ st„m s„ ne g‚ndim mai atent, nici n-ar avea acest drept. Cum s„ ne pretind„ a∫a ceva Germania, c‚nd autorit„˛ile sale ∫tiu bine c„ Ón urma celui de-Al Doilea R„zboi Mondial, declan∫at de Hitler, Rom‚nia a c„zut sub robia diabolic„ a bol∫evismului pentru mai bine de patru decenii, timp Ón care i s-au modificat grani˛ele, Óntreaga via˛„ material„ ∫i spiritual„? Poate oare s„ ne pretind„ Marea Britanie a∫a ceva, c‚nd Winston Churchill, fostul ei premier, ne-a aruncat, cu o dezinvoltur„ criminal„, Ón bra˛ele lui Stalin?