Mircia Giurgiu

îDrumurile rom‚ne∫ti, o mare groap„?!“

Extinderea ∫i modernizarea infrastructurii rutiere a devenit o prioritate major„ pentru Rom‚nia. Cre∫terea economic„ impune tranzitarea ˛„rii Óntr-un mod mai rapid ∫i mai u∫or. Œn plus, Ón calitate de nou membru U.E.,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007 Rom‚nia are nevoie de conexiuni mai bune cu autostr„zile europene ultramoderne.

Cel mai Óndr„zne˛ dintre proiectele ini˛iate de Guvern p‚n„ acum este Autostrada îTransilvania“ — o autostrad„ de patru benzi, de 415 kilometri, care leag„ ora∫ul Bra∫ov din centrul Rom‚niei de Oradea, la grani˛a cu Ungaria. Acesta este Ón prezent cel mai mare proiect de autostrad„ din Europa.

La finalizarea sa, autostrada va forma o parte important„ a sistemului na˛ional de autostr„zi, oferind o leg„tur„ vital„ cu restul continentului ∫i leg‚nd centre majore ale pie˛ei europene de cele din Asia Central„.

Un alt proiect, care prevede construc˛ia unei autostr„zi Óntre Bucure∫ti ∫i ora∫ul-port Constan˛a de la Marea Neagr„, continu„.

Tot Ón faza de construc˛ie este ∫i autostrada Bucure∫ti—Bra∫ov, un proiect de 1,6 miliarde euro Ónceput anul trecut. Aceasta este o autostrad„ de 73,3 kilometri, de dou„ benzi, care va lega Capitala de grani˛a de vest prin unirea acesteia cu Autostrada îTransilvania“. Proiectul Bucure∫ti—Bra∫ov va oferi o mult a∫teptat„ alternativ„ la Drumul Na˛ional 1, cea mai congestionat„ ∫osea din ˛ar„.

Printre alte proiecte luate Ón considerare se num„r„ o autostrad„ care va lega punctul de grani˛„ N„dlac, din vestul ˛„rii, de Bucure∫ti, prin ora∫ul Timi∫oara. Exist„, de asemenea, planuri de construc˛ie a unei rute care va lega ora∫ul Suceava, din nordul ˛„rii, de ora∫ul ucrainean Cern„u˛i, leg‚nd autostr„zile paneuropene 4 ∫i 5.

Din p„cate, Óns„, Ón ∫apte ani, Rom‚nia nu a reu∫it s„ cheltuiasc„ pentru infrastructura rutier„ dec‚t 200 milioane euro din fonduri europene, de∫i Programul ISPA aloc„ acestui sector pentru perioada 2000—2010 aproape 673 milioane euro.

Proiectele propuse spre finan˛are pe fonduri ISPA au atras p‚n„ Ón prezent 364,5 milioane euro, din care numai 200 de milioane au fost propriu-zis cheltuite. Din aceast„ cauz„, dar nu numai, infrastructura rutier„ rom‚neasc„ arat„, Ón cele mai multe regiuni, mai r„u ca dup„ un bombardament. De aceea, at‚t autorit„˛ile guvernamentale, c‚t ∫i autorit„˛ile locale trebuie s„ depun„ eforturi conjugate pentru ca drumurile, Ón special cele de intrare Ón ˛ar„, s„ devin„ practicabile, Ón sensul cel mai bun cu putin˛„.

Un exemplu care, din nefericire, este gr„itor pentru situa˛ia de mai sus este drumul care leag„ dou„ localit„˛i din jude˛ul Cluj: Flore∫ti ∫i Apahida, dou„ comune, unele dintre cele mai mari din punct de vedere al popula˛iei ∫i teritoriului, cu o mare pondere economic„ la bugetul de stat. Din p„cate, drumul dintre ClujNapoca—Flore∫ti ∫i Cluj-Napoca—Apahida se face, uneori, Ón mai bine de 3 ore, ∫i asta Óntr-o zi f„r„ incidente rutiere pe traseu. Aceast„ situa˛ie se datoreaz„ lucr„rilor care se efectueaz„ la carosabil, f„r„ a oferi participan˛ilor la trafic variante alternative, care, Ón mod ironic, de altfel, se construiesc Ón acela∫i timp cu drumul principal. Motivele Ónt‚rzierii lucr„rilor sunt diverse ∫i, poate, uneori, chiar justificate.