Stenogramă plen

Bun„ diminea˛a, stima˛i colegi!

Œncepem ∫edin˛a consacrat„ declara˛iilor politice.

Ast„zi este r‚ndul opozi˛iei s„ debuteze cu declara˛ia politic„. De aceea, o s„-l rog pe domnul deputat ™tefan

Baban, Grupul parlamentar al P.R.M., s„ vin„ la microfon ∫i s„-∫i prezinte declara˛ia politic„.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

S„rut m‚na, doamn„ pre∫edinte! Bun„ diminea˛a!

Doamn„ pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îGenera˛ia debusolat„“.

Œn ultima vreme, din ce Ón ce mai des, mass-media ∫i-a f„cut un obicei din a prezenta modul sinistru prin

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007 care o parte din semenii no∫tri aleg s„-∫i Óncheie socotelile cu via˛a, deziluziona˛i ∫i dezam„gi˛i de traiul dus, de lipsurile, nemul˛umirile ∫i ingratitudinea cotidian„.

Nu pot s„ nu remarc c„ din aceste tragice evenimente, mass-media, mai ales cea vizual„, ∫i-a f„cut un mod de cre∫tere a audien˛ei, de c‚∫tigare a telespectatorilor, de exploatare a suferin˛ei ∫i dezn„dejdii, totul Ón numele unui _rating_ mai mare pe pia˛„.

Involuntar, Óns„, mass-media atrage aten˛ia asupra dezvolt„rii unui fenomen caracteristic tranzi˛iei, dar care a c„p„tat o amploare mare Ón ultimii 2 ani: sinuciderile, ∫i mai ales cele ce se petrec Ón r‚ndurile tinerilor ∫i ale persoanelor cu preg„tire superioar„.

Cauzele au fost ∫i vor fi dezb„tute zile Óntregi de speciali∫ti Ón domeniu, care poate vor g„si ∫i explica˛ii pertinente pentru gesturile acestora, dar cred c„ pe noi, cei mul˛i, ar trebui s„ ne sperie îcurajul nebunesc“ pe care-l au aceste persoane care, f„r„ prea multe compromisuri, aleg un final tragic Ón lupta cu via˛a.

Ar trebui s„ ne Óngrijoreze ∫i faptul c„, pe l‚ng„ imigrarea masiv„ a tinerilor, cei ce r„m‚n hot„r„sc, ∫i poate este sau nu dreptul lor, s„ se reduc„ ca num„r. Ce se va Ónt‚mpla peste 5—10 ani, c‚nd popula˛ia acestei ˛„ri va fi deja Ómb„tr‚nit„, iar cei tineri vor fi destul de rari?

Institutul Na˛ional de Statistic„ a Rom‚niei a tras un semnal de alarm„ fa˛„ de fenomenul demografic din ˛ara noastr„ Ón urm„torii 20 de ani. Concluzia este trist„: vom fi integra˛i Ón Uniunea European„ doar din punctul de vedere al sc„derii natalit„˛ii ∫i al Ómb„tr‚nirii popula˛iei noastre.

Cum va ar„ta Rom‚nia peste 20 de ani? Œmb„tr‚nit„, plin„ de suferin˛e, boal„ ∫i dezn„dejde.

Este, poate, momentul s„ acord„m mai mult timp celor de l‚ng„ noi, Óncep‚nd cu propriii copii ∫i termin‚nd chiar cu vecinul de scaun din tramvai sau necunoscutul de l‚ng„ noi. Este, poate, momentul s„ Óncerc„m s„ redevenim umani, cre∫tini, a∫a cum ne este credin˛a noastr„ str„bun„, s„ ne facem timp m„car 5 minute pentru a-i asculta sau m„car sprijini pe cei care au nevoie de noi, indiferent dac„ ni se cere sau nu ajutorul.

Ca p„rinte, trebuie s„ recunosc c„ suf„r c‚nd v„d cum tinerii de azi, indiferent de preg„tirea ∫colar„, Ó∫i dau seama de putreziciunea ∫i de∫ert„ciunea valorilor morale pe care noi, maturii, le predic„m c„tre ei.

Fie schimb„m propaganda ∫i sistemul de valori morale pe care le propov„duim f„r„ fundamente reale, fie ne complacem Ón aceast„ situa˛ie ∫i st„m cu m‚inile Óncruci∫ate, a∫tept‚nd un deznod„m‚nt venit din cer sau de pe alte meleaguri.

Indiferent de c‚t de multe ∫tiri privind sinuciderile Ón r‚ndul tinerilor vor mai ap„rea Ón mass-media, indiferent de c‚t de senza˛ional vor fi prezentate, s„ nu uit„m un singur lucru: la un moment dat ∫i copiii no∫tri pot face acest gest necugetat.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L. dau cuv‚ntul domnului deputat Mih„i˛„ Calimente.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Stimat„ doamn„ pre∫edinte, Stima˛i colegi, Doamnelor ∫i domnilor,

Ca membru al Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, am avut s„pt„m‚na trecut„ o Ónt‚lnire cu doi parlamentari britanici, membri ai Partidului Conservator: Brian Binlez ∫i Mark Pritchard. Ambii parlamentari sunt ∫i membri ai Comisiei de ap„rare a Camerei Comunelor.

A fost o discu˛ie normal„, interesant„, Domniile Lor fiind interesa˛i de securizarea frontierelor Rom‚niei, de problemele pe care le avem cu vecinii, Ucraina ∫i Republica Moldova, de Insula ™erpilor ∫i problema platoului continental al M„rii Negre.

Le-am explicat, spun eu, lucruri care le-au limpezit anumite aspecte legate de aceast„ parte a Europei, care nu le erau foarte clare.

S-au interesat, de asemenea, de pozi˛ia Rom‚niei fa˛„ de situa˛ia din Kosovo ∫i cum vedem noi rezolvat„ situa˛ia de acolo.

La r‚ndul meu, am fost curios cu privire la ecourile din presa britanic„ referitoare la îafacerea fregatelor“. I-am Óntrebat ce p„rere au fa˛„ de ceea ce s-a scris acolo, ce ∫tiu despre a∫a-zisa mit„ dat„ unui cet„˛ean britanic c„s„torit cu o rom‚nc„. Spre surprinderea mea, s-au ar„tat mira˛i ∫i consterna˛i de aceast„ Óntrebare. Nu auziser„ nimic Ón presa britanic„, nu ∫tiau s„ se fi abordat o asemenea tem„. Unul dintre ei ∫i-a amintit, foarte vag, c„ parc„ ar fi citit ceva Óntr-o publica˛ie obscur„, ∫i m-a asigurat c„, odat„ Óntors Ón Marea Britanie, se va informa ∫i Ómi va trimite prin po∫ta electronic„ tot ce va g„si Ón presa britanic„ Ón leg„tur„ cu acest caz.

C‚t prive∫te calitatea fregatelor pe care noi le-am cump„rat ∫i care au fost catalogate ca fier vechi Ón presa noastr„, mi-a r„spuns ferm c„ Guvernul Maiest„˛ii Sale nu face afaceri care s„ defavorizeze ˛„ri prietene ∫i aliate. Despre mit„ nici nu poate fi vorba!

Au apreciat cu mare c„ldur„ contribu˛ia trupelor noastre Ón Afganistan ∫i Irak ∫i ne-au comunicat c„ acest lucru a ridicat mult Rom‚nia Ón ochii opiniei publice britanice.

Stima˛i colegi din P.D., ace∫ti parlamentari conservatori sunt Ón opozi˛ie Ón Marea Britanie. Ar fi trebuit, conform celor v„zute pe meleagurile mioritice, s„ Ónjure ∫i s„ fac„ cele mai dure declara˛ii la adresa primului-ministru, Tony Blair, ∫i a Guvernului laburist.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Invit la microfon pe domnul deputat Alecsandru ™tiuc„, Grupul parlamentar al P.S.D.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este intitulat„ îCinsti˛i veteranii de r„zboi!“.

Guvernarea P.D.S.R. din perioada 1992—1996 a considerat necesar„ adoptarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de r„zboi, precum ∫i unele drepturi ale invalizilor ∫i v„duvelor de r„zboi, dorind astfel ca statul rom‚n s„ creeze un statut juridic aparte oamenilor care au ap„rat teritoriul Rom‚niei Ón perioada celui de-Al Doilea R„zboi Mondial, cu pre˛ul unor sacrificii imense.

Œn conformitate cu prevederile acestui act normativ, veteranii, invalizii ∫i v„duvele de r„zboi beneficiaz„ de unele facilit„˛i, precum: scutirea de plata impozitelor ∫i taxelor locale; asisten˛„ medical„ gratuit„ Ón toate institu˛iile medicale civile de stat sau militare ∫i asigurarea de medicamente gratuite at‚t Ón tratamentele ambulatorii, c‚t ∫i Ón timpul spitaliz„rii; bilete de tratament gratuite Ón sta˛iunile balneoclimaterice ∫.a.

Dac„ ini˛ial, la momentul apari˛iei legii, num„rul beneficiarilor acestui act normativ se ridica la aproximativ 900.000 de oameni, Óntre timp num„rul veteranilor, invalizilor ∫i v„duvelor de r„zboi s-a redus semnificativ, ajung‚nd Ón prezent la circa 300.000, dintre care aproximativ 60% locuiesc Ón mediul rural.

Actuala guvernare de dreapta, departe de adev„r ∫i de propriul popor, a considerat necesar s„ restr‚ng„ c‚teva dintre cele mai importante facilit„˛i acordate veteranilor ∫i v„duvelor de r„zboi, ∫i anume cele referitoare la scutirea de plata impozitelor ∫i taxelor locale; reducerea num„rului biletelor gratuite de tratament Ón sta˛iunile balneoclimaterice; reducerea gamei de

medicamente compensate ∫i gratuite de care pot beneficia ace∫tia.

La aceasta se adaug„ demersurile tot mai intense, realizate de Casa de Asigur„ri de S„n„tate a Armatei, de stopare a acord„rii rentei lunare, Ón func˛ie de nivelul soldei de grad ∫i al soldei de func˛ie la minimum.

Prin modific„rile aduse Codului fiscal, veteranii ∫i v„duvele de r„zboi sunt acum scuti˛i de la plata impozitului pe teren doar pentru terenul aferent cl„dirii utilizate ca domiciliu, nu ∫i pentru terenul agricol de˛inut Ón proprietate Ón extravilanul localit„˛ilor. Aceast„ prevedere afecteaz„ grav bugetul ∫i a∫a s„rac al veteranilor, care sunt nevoi˛i s„ pl„teasc„ Óntre 30 ∫i 86 lei impozit pe hectarul de teren extravilan, Ón func˛ie de situarea acestuia Ón mediul rural sau urban.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Andrian Mihei.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ are urm„torul titlu: îAdopt„m legea sau cheltuim inutil pentru votul uninominal?!“

Stima˛i colegi,

At‚t opinia public„, c‚t ∫i partidele politice, de ceva vreme subliniaz„ ∫i clameaz„ Ón discursurile politice necesitatea introducerii votului uninominal. Chiar ∫i Partidul Democrat, ∫i chiar ∫i domnul pre∫edinte, ca ∫i c‚nd nimeni Ónaintea lor nu mai pomenise de acest lucru, au ie∫it acum la ramp„ sus˛in‚nd votul uninominal.

Sunt aruncate Ón discursuri demagogice vorbe mari precum îresponsabilizarea celui ales Ón fa˛a aleg„torilor“, îÓndeplinirea promisiunilor electorale“, îimplicare Ón rezolvarea problemelor grupurilor sociale dezavantajate“ etc. Solu˛ia rezolv„rii acestor probleme, g„sit„ de cur‚nd ∫i din considerente populiste ∫i revan∫arde, este organizarea unui referendum, de∫i de peste doi ani de zile exist„ ini˛iative ∫i propuneri legislative trenate, respinse deseori chiar ∫i de membrii Partidului Democrat, ∫i ici ∫i colo dezbateri publice sau analize efectuate de c„tre organiza˛ii ale societ„˛ii civile, prea pu˛ine totu∫i ∫i prea pu˛in mediatizate pentru importan˛a acestei legi.

Œn tot acest timp, a fost creat„ impresia c„ un Parlament ales prin aceast„ procedur„ va fi apolitic, c„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007 ale∫ii nu vor fi supu∫i niciunei presiuni politice, ci preocupa˛i doar de rezolvarea problemelor aleg„torilor, ignor‚ndu-se, Óntr-un mod pueril sau voit, rolul pe care partidele politice Ól vor juca.

Tot Ón acest r„stimp de recuzare a proiectului legislativ din partea Domniilor Lor, de∫i s-au f„cut unele eforturi pentru a fi popularizat„ aceast„ idee, ∫i de∫i de c„tre opinia public„ ideea de vot uninominal este Ómbr„˛i∫at„ cu entuziasm, aproape nimeni nu ∫i-a propus sau nu a dorit s„ expliciteze ce va Ónsemna acest lucru.

Astfel, prea pu˛ini au f„cut efortul de a explica electoratului ce Ónseamn„ sistem electoral majoritar cu scrutin uninominal, ce presupune scrutinul uninominal sau scrutinul plurinominal Óntr-o circumscrip˛ie sau care sunt efectele mai pu˛in dorite ale transform„rii voturilor Ón locuri ∫i de paradoxul invers„rii rezultatelor, partidul Ónving„tor Ón voturi put‚nd pierde victoria la locuri, un partid put‚nd ob˛ine majoritatea parlamentar„ c‚∫tig‚nd Ón mai multe circumscrip˛ii dec‚t adversarii s„i, dar ob˛in‚nd la nivel na˛ional un num„r de voturi mai mic dec‚t adversarii.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Dau cuv‚ntul, Ón continuare, domnului deputat Aledin Amet, Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Bun„ diminea˛a, stima˛i colegi!

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi am intitulat-o: îDomnul Cristian Ga˛u despre domnul Aihan Omer: «Nu putem s„-l desemn„m antrenor al echipei na˛ionale pentru c„ este turc»“.

Œn ziarul îGazeta Sporturilor“ de ieri, 18 iunie, este publicat ∫i un articol dedicat handbalului masculin. Comentariile au ca subiect numirea unui antrenor principal la echipa na˛ional„.

Domnul Cristian Ga˛u, pre∫edintele Federa˛iei Rom‚ne de Handbal, face o analiz„, afirm‚nd, Óntr-un anumit context, c„ domnul Aihan Omer, cet„˛ean rom‚n de etnie t„tar„, nu poate fi desemnat antrenor pe motiv c„ îeste turc“.

Œn urma apelurilor primite de la mai mul˛i cona˛ionali, consider„m c„ afirma˛iile domnului Cristian Ga˛u pot fi catalogate ca discriminatorii. Domnul Aihan Omer este de etnie t„tar„ ∫i sluje∫te, cu mult succes, sportul rom‚nesc. A ob˛inut, la nivelul echipelor de club, Ón calitate de antrenor, performan˛e notabile, c‚∫tig‚nd campionatul cu forma˛iile de handbal masculin din S„vine∫ti ∫i Constan˛a, dar ∫i o cup„ european„, Cupa Challange, cu forma˛ia din Re∫i˛a.

Œn niciun caz nu putem vorbi, Óns„, de un fenomen generalizat. Se poate afirma c„ exist„ o Ón˛elegere reciproc„ Ón ceea ce prive∫te particularit„˛ile tradi˛iilor.

Cazurile singulare, cu evidente aspecte discriminatorii de natur„ etnic„, nu sunt concludente.

Œn aceea∫i ordine de idei, nu poate fi neglijat„, totu∫i, p„rerea unei personalit„˛i, precum domnul Cristian Ga˛u, p„rere exprimat„ Óntr-o ∫edin˛„ oficial„ ∫i care a produs nedumerire Ón cadrul comunit„˛ii t„tare din Rom‚nia.

Nutrim speran˛a c„ a fost doar o exprimare nefericit„ ∫i c„ nu criteriile etnice stau la baza aprecierii valorii unui om.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Vasile Mocanu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi am intitulat-o îCine-i vinovat?!“

Primul an al carierei europene a Rom‚niei risc„ s„ fie unul complet ratat. Dincolo de toate scandalurile, mai

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007 mult sau mai pu˛in politice, este evident„ neputin˛a guvernan˛ilor actuali de a propune un plan coerent pentru absorb˛ia fondurilor europene. F„r„ ace∫ti bani, Rom‚nia risc„ s„ r„m‚n„ o ˛ar„ mediocr„, cu o economie mediocr„ ∫i cu un nivel de via˛„ mediocru.

Cu 2 ani Ón urm„ ne l„udam c„ vom fi cea mai frumoas„ surpriz„ a Europei ∫i c„ vom deveni rapid a ∫aptea ˛ar„ ca for˛„ economic„ ∫i prestigiu a Uniunii. Ne-am transformat, Óns„, doar Ón marea dezam„gire a Europei.

Din p„cate, recent, oficiali ai Comisiei Europene au declarat c„ exist„ riscul ca Uniunea European„ s„ reduc„ fondurile destinate Rom‚niei, dac„ auditul comandat pentru luna iulie va ar„ta c„ autorit„˛ile nu au Ónfiin˛at cele mai bune mecanisme de control financiar.

Exist„ temerea c„ pu˛inii bani europeni pe care vom reu∫i s„-i consum„m Ón urm„torii ani nu vor fi gestiona˛i a∫a cum trebuie. Culmea este c„ agricultura rom‚neasc„ are nevoie urgent„ de sume importante pentru a se redresa. ™i nu m„ refer numai la pagubele produse, mai ales Ón Moldova, de seceta cumplit„ din acest an. Exist„ jude˛e Ón care culturile agricole sunt compromise Ón propor˛ie de 90%.

Uniunea European„ ne d„ ace∫ti bani, dar nu ni-i bag„ ∫i Ón sac. Avem nevoie de cei mai buni speciali∫ti ∫i de cele mai bune proiecte pentru a accesa aceste fonduri.

Haide˛i s„ urm„m exemplul Irlandei ori al Spaniei, care Óntr-o singur„ decad„, folosind cum trebuie banii europeni, au ren„scut din punct de vedere economic. Pe c‚nd la noi, Ón ultimii doi ani, diferen˛ele dintre mediul rural ∫i cel urban au devenit uria∫e. La Bucure∫ti se tr„ie∫te ca Ón Italia, iar Ón H‚rtoapele, ca Ón Somalia.

Chiar nu sunt Ón stare actualii guvernan˛i s„ creeze o strategie eficient„ de accesare a fondurilor europene? Dac„ a∫a stau lucrurile, mai bine da˛i-v„ la o parte ∫i l„sa˛i-i pe cei mai buni ca dumneavoastr„ s„ conduc„. fi„ranii Óncep s„-∫i piard„ r„bdarea! Mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., Ól invit la microfon pe domnul deputat Emilian Fr‚ncu. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o îNu mai vrem mall-uri Ón centrul ora∫elor rom‚ne∫ti!“.

Publica˛iile de specialitate anun˛„ Ón aceast„ perioad„ o cre∫tere semnificativ„ a investi˛iilor Ón complexuri comerciale ∫i de servicii de tip mall Ón mai multe jude˛e ale ˛„rii.

Reprezentantul unui asemenea grup investi˛ional a dezv„luit, zilele trecute, c„ se are Ón vedere construirea c‚te unui asemenea complex Ón toate localit„˛ile care dep„∫esc 100.000 de locuitori, iar explica˛ia este aceea c„ aici, Ón Rom‚nia, condi˛iile sunt mult mai favorabile ∫i randamentele sunt mai mari dec‚t Ón ˛„rile cu economie matur„.

Toate bune ∫i frumoase, s-ar zice c„ intr„m ∫i noi Ón r‚ndul lumii globalizate, unde filozofia consumismului accelerat impulsioneaz„ motoarele societ„˛ii capitaliste.

Numai c„ trebuie s„ fim foarte aten˛i unde ∫i cu pre˛ul a ce anume se ridic„ asemenea gigan˛i comerciali.

Œn ˛ara lor de origine, Ón America, mall-urile au ap„rut ca o solu˛ie de emancipare socioeconomic„ ∫i cultural„ a cartierelor de periferie. At‚t popula˛ia de la marginea marilor ora∫e, c‚t ∫i sectorul tranzac˛iilor imobiliare din zonele respective au avut numai de c‚∫tigat de pe urma apari˛iei acestor complexuri comerciale ∫i de servicii.

La noi, Óns„, ca, de altfel, ∫i Ón Orientul Apropiat, construirea mall-urilor s-a f„cut, parc„, cu predilec˛ie Ón centrul localit„˛ilor. Nu discut acum motivele de involu˛ie cultural„ pe care le presupune o asemenea abordare arhitectonic„, Óns„ nu pot s„ nu remarc faptul c„, de obicei, solu˛ia cea mai la Óndem‚n„ pentru achizi˛ionarea de terenuri pentru construirea de mall-uri Ón centrul ora∫elor o constituie distrugerea spa˛iilor verzi.

Œn Rom‚nia, re˛eta e simpl„: fo∫tii proprietari revendic„ terenurile respective. Pe m‚n„ cu municipalitatea, viitorii investitori le cump„r„, dup„ ce, anterior retroced„rii efective, proprietarii au fost constr‚n∫i s„ Óncheie Ón˛elegeri sau precontracte exclusiviste. Parcurile sunt apoi îb„rbierite“, mall-urile se ridic„ impun„toare ∫i agresive, iar protec˛ia mediului se preface neputincioas„.

Mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D. dau cuv‚ntul domnului deputat Mihai Dumitriu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi am intitulat-o îEduca˛ia pre∫colarilor ∫i descentralizarea“.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn timp ce via˛a politic„ Ó∫i consum„ clipele Ón r„zboaiele dezolante dintre palate, dintre partenerii celebri ai Alian˛ei D.A. — îDezastru ∫i Anarhie“ —, P.D. ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007 P.N.L., impus„ la guvernare de pre∫edintele îAlesul lui Dumnezeu“ Traian B„sescu, Ón pofida intr„rii Ón Uniunea European„, Ón vreme ce fondurile europene sunt Ón stadiu de fata morgana, iar economia ar intra Ón colaps f„r„ cele dou„ milioane de muncitori rom‚ni din str„in„tate, ar fi tonifiant dac„ m„car Ón domeniul educa˛iei s-ar Ónregistra tendin˛e novatoare.

Œn primul r‚nd, trebuie accelerat„ descentralizarea Ón Ónv„˛„m‚nt, Ónceput„ de P.S.D. Ón anul ∫colar 2003— 2004, care este Ón faza de experiment de c‚˛iva ani ∫colari, astfel Ónc‚t resursele materiale, financiare ∫i umane s„ se realizeze la nivelul fiec„rei ∫coli, al fiec„rei comunit„˛i locale, ∫i care va permite consolidarea capacit„˛ilor institu˛ionale la nivel local pentru formularea de micropolitici ∫i programe de dezvoltare.

Œn al doilea r‚nd, de urgen˛„ trebuie depolitizat Ónv„˛„m‚ntul, punct din îProgramul portocaliu“ de guvernare al Alian˛ei D.A. P.N.L.-P.D., care din p„cate s-a transformat, cu inten˛ie v„dit„, Óntr-o politizare cu performan˛e maxime, de la cea mai Ónalt„ func˛ie p‚n„ la femeia de serviciu ∫i portar.

Demagogia Partidului Democrat este dezgust„toare c‚nd afirm„ c„ este Ón opozi˛ie, deoarece Ón teritoriu numai Ón Ónv„˛„m‚nt sunt peste 3.000 de persoane activi∫ti de frunte ai P.D.-ului ∫i ocup„ func˛ii de la rectori, decani, ∫efi de catedr„, inspectori ∫colari generali, inspectori ∫colari generali adjunc˛i, inspectori ∫colari, directori de Cas„ a Corpului Didactic, directori de ∫coli, mai nou, consilieri locali Ón Consiliul de administra˛ie, ∫i care folosesc ∫coala, institu˛ie public„ finan˛at„ din bani publici, prin manipularea pre∫colarilor, elevilor, studen˛ilor ∫i cadrelor didactice, ca tribun„ de presiune ∫i propagand„ politic„.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Tot din partea Grupului parlamentar al P.S.D., dau cuv‚ntul domnului deputat Viorel Pupez„. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Bun„ diminea˛a, doamn„ pre∫edint„!

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„: îReforma clasei politice — tem„ vag„, dar care prinde la electorat“

Reforma clasei politice, tem„ pe c‚t de vag„, pe at‚t de disputat„, este la mod„ Ón discursurile zilei, la fel cum era îclasa muncitoare“ Ón perioada dinainte de 1989.

Œn mod normal, clasa politic„ ar trebui s„-i reprezinte pe to˛i cei care au un rol important Ón activitatea politic„. Altfel spus, clasa politic„ cuprinde deopotriv„ ale∫ii locali, jude˛eni, primari, ∫efii de institu˛ii deconcentrate, profesori, medici, juri∫ti, oameni de afaceri, fermieri, pensionari etc. Clasa politic„ nu este un termen neutru, nelocalizat Ón timp ∫i spa˛iu, ci Ónseamn„ P.S.D., ∫i P.N.L., ∫i P.D., dar ∫i toate celelalte forma˛iuni politice din Rom‚nia. P‚n„ la urm„, clasa politic„ este produsul societ„˛ii, iar trimiterea ei Ón zona derizoriului nu face altceva dec‚t s„ discrediteze Óntregul ansamblu _made in Romania_ .

Pre∫edintele Traian B„sescu, îprimul la catalogul clasei“, sus˛ine c„ societatea a luat-o mult Ónaintea politicienilor. Totu∫i, dac„ electoratul este revizuit, de ce clasa politic„ este la faza de proiect? Societatea se reformeaz„ mai greu, iar clasa politic„, deodat„ cu ea, ar trebui s„ fie r„spunsul.

Reforma clasei politice este un subiect care d„ bine, un mesaj de permanent„ campanie, a∫a cum se Ónt‚mpl„ Ón Rom‚nia. Doar c„ nimeni nu prea ∫tie ce Ónseamn„ asta ∫i cum ar putea fi ea pus„ Ón oper„. Ce vrea s„ fie reforma clasei politice? Un nou sistem electoral, uninominal, sau variantele acestuia, o alt„ genera˛ie de politicieni, alte partide sau noi reguli de reprezentare Ón interiorul lor, mesaje noi, Ón acord cu agenda cet„˛enilor care voteaz„. Probabil c„ toate la un loc. Cine ar trebui

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007 s„ fac„ aceast„ reform„ a clasei politice, care a r„mas Ón urma societ„˛ii rom‚ne∫ti?

Reformarea clasei politice, prioritate Ón agenda partidelor, nu este Óns„ determinat„ de adoptarea vreunei legi. Ar fi mult prea u∫or. Este vorba despre responsabilitatea de care trebuie s„ dea dovad„ omul politic. El trebuie s„ pun„ punct devierii clasei politice ∫i transform„rii acesteia Óntr-o clas„ de privilegia˛i f„r„ control, care au uitat c„ Ó∫i datoreaz„ pozi˛iile aleg„torilor ∫i c„ prima lor Óndatorire este fa˛„ de interesele acestora.

Sub p„l„ria politicii, unii au reu∫it, prin trafic de influen˛„ ∫i sfor„rii, s„ acumuleze averi inimaginabile, mai mari dec‚t tot ce au agonisit predecesorii din arborele lor genealogic. ™i, astfel, clasa politic„ echivaleaz„ cu oligarhii politici. Cu toate acestea, calitatea clasei politice nu se poate Ómbun„t„˛i doar prin schimbarea persoanelor, pentru c„ îmodelele“ nou-veni˛ilor sunt tocmai cei rutina˛i Ón demagogie ∫i politicianism.

At‚ta timp c‚t doctrinele r„m‚n doar simple vorbe Ón v‚nt, pe care nimeni nu pune niciun pre˛, nu putem vorbi despre partide serioase ∫i s„n„toase, ci de clanuri apuc„toare de sinecuri, care s„ le aduc„ c‚∫tiguri. A∫adar, nu vom avea nici oameni responsabili, pentru c„, p‚n„ la urm„, reforma clasei politice Ónseamn„ asumarea unor principii solide, obligatorii pentru to˛i aceia care ader„ la o structur„ politic„.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

V„ anun˛ c„ o serie dintre colegii no∫tri au depus Ón scris declara˛iile politice, ∫i anume: din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnii ∫i doamnele deputa˛i Mihai Apostolache, Ioan Stan, Manuela Mitrea, Mihaela Rusu ∫i Florin Iordache; din partea Grupului parlamentar al P.C., Daniela Popa.

Œn sal„ mai sunt colegi care doresc s„-∫i sus˛in„ declara˛iile politice?

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Costache Mircea. V„ invit la microfon. Domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc. S„rut m‚na!

O Óntrebare Ómi pun adesea: p‚n„ c‚nd? ™i pornesc de la un motto vechi ∫i arhicunoscut din Alexandru Vlahu˛„: îMinciuna st„ cu regele la mas„, dar asta-i cam de multi∫or poveste/ De c‚nd sunt regi, de c‚nd minciun„ este/ Duc laolalt„ cea mai bun„ cas„“.

O fi ea, minciuna, veche ∫i o fi st‚nd ea cu regii ∫i cu pre∫edin˛ii la mas„ demult, dar contemporaneitatea rom‚neasc„ risc„ s„ se sufoce de at‚ta minciun„ neru∫inat„! Minciuna gogonat„ a ajuns pentru unii, mai creduli, drogul zilnic care le umple via˛a!

Li se spune rom‚nilor, de vreo 17-18 ani Óncoace, c„ nu se poate altfel dec‚t economia s„ fie supus„ privatiz„rii cu orice pre˛, fiindc„ statul e un prost administrator. Œn fapt, foarte mul˛i ∫tiu c„ el este doar prost administrat. Asta de∫i prin alte ˛„ri, prin Marea Britanie, prin Fran˛a, exist„ ∫i fabrici ale statului, ∫i Ónv„˛„m‚nt exclusiv de stat, ca Ón Grecia, ∫i sistem de s„n„tate 85% de stat, ca Ón Fran˛a ∫.a.m.d., ca s„ nu

mai vorbim c„ rezervele de petrol ∫i gaze, de aur ∫i uraniu, de sare ∫i ape minerale sunt mai peste tot Ón lume monopoluri de stat.

S-a ajuns cu minciuna sfruntat„ a privatiz„rii cu orice chip ∫i pe mai nimic p‚n„ acolo Ónc‚t unele obiective nu au mai fost trecute de la stat Ón proprietate privat„, ci direct Ón proprietatea altor state.

Au fost min˛i˛i rom‚nii c„ a fost grip„ aviar„. Li s-au ars p„s„rile din curte, li s-au stropit ma∫inile cu ap„ chioar„, pe zeci de milioane de euro, toca˛i de fostul ministru Flutur, ca s„ vin„ acum actualul ministru, Reme∫, s„ ne spun„ c„ nu exist„ nicio dovad„ la Ministerul Agriculturii c„ la noi ar fi fost grip„ aviar„!

Sunt jefui˛i comercian˛ii s„ dea bani pentru partide, c„ li se vor asigura lucr„ri, facilit„˛i, c„ vor fi ap„ra˛i de controale, de Curtea de Conturi, de Garda Financiar„, de Garda de Mediu, c„ li se vor da func˛ii Ón administra˛ie. Cei mai mul˛i nu primesc nimic dup„ dona˛iile de sute de milioane date la P.D., la P.N.L. sau la P.S.D. Unii afaceri∫ti dau ∫i unora, ∫i altora, ∫i celor de la putere ∫i celor din opozi˛ie, iar apoi se mir„ c„ liderii unor partide au ajuns baroni, oligarhi, magna˛i, chipurile numai din salariile de bugetari.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnule deputat Mihai Apostolache, v„ sus˛ine˛i declara˛ia? Da. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Profit de aceast„ ocazie, pentru a aduce Ón aten˛ia Guvernului o solicitare mai veche, dar care nu ∫i-a g„sit rezolvarea. Este vorba despre necesitatea implic„rii Guvernului, prin Ministerul Economiei, Ón vederea g„sirii unei solu˛ii pentru introducerea re˛elei de gaze naturale Ón zona de sud a jude˛ului Prahova. Din discu˛iile cu autorit„˛ile locale din zon„, precum ∫i cu mai mul˛i locuitori a reie∫it dorin˛a clar„ de a se realiza o astfel de investi˛ie, care va dinamiza zona din punct de vedere economic, cunosc‚ndu-se faptul c„ aceast„ zon„ reprezint„ un bazin legumicol important al jude˛ului Prahova.

Precizez faptul c„ exist„ ∫i proiectul pentru aceast„ investi˛ie, nefiind nevoie dec‚t de voin˛„ politic„ pentru a se realiza.

Chiar dac„ nu sunt oameni care au case de odihn„, ca pe Valea Prahovei, sunt prahoveni care merit„ ∫i ei un nivel de trai mai ridicat, a∫a cum, de altfel, to˛i rom‚nii merit„ acest lucru.

De aceea, domnule prim-ministru, v„ rog s„ ave˛i Ón vedere ∫i aceast„ zon„ din Prahova, astfel Ónc‚t dorin˛a locuitorilor s„i s„ devin„ realitate.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Tot din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Iuliu Nosa.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Titlul interven˛iei mele de ast„zi este: îOpozi˛ie ∫i onoare“.

Am abordat acest subiect pentru c„ s„pt„m‚na trecut„, dup„ ce Ón Parlament a fost respins„ mo˛iunea de cenzur„ ini˛iat„ de Partidul Democrat la ordinul lui Traian B„sescu, s-a dezb„tut foarte mult pe tema opozi˛iei, consum‚ndu-se energie ∫i timp inutil. Care dintre partidele politice se afl„ Ón opozi˛ie ∫i care se afl„ la putere? Acestea au fost dilemele at‚t pentru politicieni, c‚t ∫i pentru cet„˛enii Rom‚niei.

Iat„ o nou„ momeal„ democrato-b„sescian„ de abatere a energiilor polemice politice de la problemele reale ale ˛„rii, pentru a capta capital electoral. Dac„ aceste energii ar fi dirijate spre problemele reale, ar reie∫i incapacitatea democra˛ilor de a propune solu˛ii viabile. De aici ∫i p‚n„ la a pierde electorat ar fi numai un pas. Deci, dec‚t s„ ri∫te acest lucru, ei se ocup„ cu ceea ce i-a Ónv„˛at mai bine ∫eful lor (dar nu Boc): cu diversiunea.

A∫adar, cine este la putere ∫i cine Ón opozi˛ie? Poate c„ unii dintre politicieni s-au l„murit de care parte a

baricadei se afl„. Œn schimb, sunt convins c„ aleg„torii no∫tri sunt, Ón continuare, total debusola˛i.

Am s„ v„ spun ∫i cine Ói induce Ón eroare. A˛i ghicit: cine altcineva dec‚t politicienii Partidului Democrat, Ón frunte cu Emil Boc, omul de curte al pre∫edintelui B„sescu!

Dup„ respingerea mo˛iunii de cenzur„, democra˛ii au Ónceput s„-∫i ˛ipe oful, sus˛in‚nd sus ∫i tare c„ ei se afl„ Ón opozi˛ie ∫i vor r„m‚ne Ón opozi˛ie. Foarte bine, s„ stea Ón opozi˛ie, dar dac„ vor opozi˛ie, trebuie s„ o fac„ cu adev„rat, nu doar la nivel declarativ. Ei se afl„ Ón opozi˛ie doar atunci c‚nd, m‚na˛i de obsesia lui Traian B„sescu de a sc„pa de premierul T„riceanu, trebuie s„ critice, necondi˛ionat, orice ac˛iune a Guvernului.

Acest lucru se poate realiza doar la nivel central, deoarece Ón teritoriu lucrurile stau cu totul altfel. Cum pot reprezentan˛ii Partidului Democrat s„ sus˛in„, plini de tupeu, c„ se afl„ Ón opozi˛ie, at‚ta timp c‚t toate structurile serviciilor publice deconcentrate de la nivelul jude˛elor sunt conduse de democra˛i sau de clientela lor politic„ plin„ de obedien˛„? Ce fel de opozi˛ie poate s„ fac„ un reprezentant al Partidului Democrat aflat la c‚rma unei institu˛ii deconcentrate, Ón situa˛ia Ón care el are obliga˛ia s„ se subordoneze ierarhic unui ministru liberal?

Mul˛umesc, domnule deputat.

Invit la microfon pe domnul chestor Ioan Oltean, Grupul parlamentar al P.D.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„: îU.D.M.R. merge cu p‚ra la Budapesta!“.

Stima˛i colegi deputa˛i,

Se confirm„, Ónc„ o dat„, faptul c„ lupta Ómpotriva corup˛iei deranjeaz„, iar tulburarea somnului lini∫tit al unor politicieni cerceta˛i Ón diverse dosare treze∫te Ón cei viza˛i instinctul animalic de conservare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007 Œn aceast„ situa˛ie se num„r„ ∫i c‚˛iva dintre membrii unuia dintre partidele aflate la guvernare, care, Ón loc s„-∫i exercite dreptul constitu˛ional de a-∫i demonstra nevinov„˛ia Ón fa˛a legii, a∫a cum se procedeaz„ Ón orice stat de drept, au decis s„ dea fugu˛a la vecini, ca s„-i p‚rasc„ pe procurorii cei r„i ∫i fioro∫i.

U.D.M.R. promoveaz„, Ón mod repetat, o politic„ periculoas„ de denigrare a institu˛iilor statului rom‚n, prin care se aduc atingeri grave imaginii ˛„rii la guvernarea c„reia se afl„ de 17 ani.

Ac˛iunile U.D.M.R. de a se pl‚nge Guvernului de la Budapesta de a∫a-zisele Ónscen„ri de dosare ∫i presiuni politice la care sunt supu∫i anumi˛i politicieni ai Uniunii sunt ∫ocante ∫i de neÓn˛eles, at‚t timp c‚t ∫i al˛i politicieni, care nu sunt de etnie maghiar„, sunt cerceta˛i Ón dosare privind acte de corup˛ie.

Nu Ón˛elegem arogan˛a cu care politicienii U.D.M.R. se consider„ mai cu mo˛ dec‚t to˛i ceilal˛i, afirm‚nd c„ sunt persecuta˛i pe motive de etnie. Poate Domniile Lor au uitat c„ tr„iesc Ón Rom‚nia, ∫i nu Ón Ungaria, iar forma˛iunea din care fac parte guverneaz„, al„turi de Partidul Na˛ional Liberal, Rom‚nia, ∫i nu Ungaria.

Œn consecin˛„, at‚t timp c‚t lucrurile stau a∫a, ∫i nu altfel, Ói rug„m pe stima˛ii colegi de la U.D.M.R. s„ renun˛e la dorin˛a arz„toare de a ob˛ine drepturi Ón plus fa˛„ de restul cet„˛enilor rom‚ni, cum ar fi, de exemplu, imunitatea juridic„ special„ pe ra˛iuni de origine etnic„, ∫i s„ accepte faptul c„ Ón Rom‚nia cet„˛enii sunt egali Ón fa˛a legii ∫i a autorit„˛ilor publice, f„r„ privilegii ∫i f„r„ discrimin„ri.

Dac„ aceste prevederi legale nu le sunt pe plac, nu putem face altceva dec‚t s„ suger„m U.D.M.R. s„ cear„ azil politic Ón Ungaria.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., dau cuv‚ntul doamnei deputat Anca M„rcule˛-Petrescu.

V„ rog, doamn„ deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se refer„ la: îJaful p„durilor, aurul verde“.

Manifest„rile dedicate Zilei Mondiale a Mediului, 5 iunie, au readus Ón aten˛ie o dat„ Ón plus problemele stringente ale protej„rii mediului ∫i de combatere a Ónc„lzirii globale. Factorii care determin„ cre∫terea temperaturii pe Terra, cu consecin˛e catastrofale ∫i pierderi ireversibile, sunt tot mai greu de˛inut sub control. Exploatarea ira˛ional„ a resurselor de energie, consumul industrial excesiv, poluarea atmosferei amenin˛„ s„n„tatea

plantei ∫i a tuturor locuitorilor s„i, indiferent de meridianul pe care se afl„.

Ac˛iunile concentrate ale organismelor interna˛ionale, apelurile pentru strategii comune de protec˛ie a naturii sunt contracarate de ritmul diabolic de agresare a naturii, de ofensiva intereselor mercantile, de abuzuri ∫i ilegalit„˛i care lovesc Ón plin fragilul echilibru ecologic.

Una dintre cauzele primordiale privind distrugerea mediului natural este defri∫area masiv„ a zonelor Ómp„durite, care provoac„ degradarea brusc„ a solului, alunec„ri de teren ∫i reac˛ia Ón lan˛ a furtunilor violente, a tornadelor ∫i inunda˛iilor. Natura, v„duvit„ de coroana benefic„ a p„durilor, reac˛ioneaz„ violent, cer‚ndu-∫i Ónapoi scutul ei protector: aurul verde al p„durilor.

Rom‚nia a Ónregistrat Ón ultimii 17 ani o performan˛„ incredibil„ de sacrificare a p„durilor care acopereau generos toate formele de relief ale ˛„rii, aduc‚nd perspectiva sumbr„ a solurilor aride ∫i a de∫ertific„rii. Suprafe˛e imense Ómp„durite au fost retrocedate unor proprietari care le-au exploatat ilegal, t„ind f„r„ mil„ p„duri Óntregi, a c„ror refacere ar dura un secol. Mii de copaci din jude˛ele Suceava, Prahova, Mehedin˛i au fost culca˛i la p„m‚nt, consecin˛ele asupra mediului fiind dezastruoase.

Œn jude˛ul Bac„u, unde legea punerii Ón posesie a fost gre∫it interpretat„, mul˛i neaveni˛i au devenit proprietari a mii de hectare de p„dure f„r„ a avea vreun drept. Dup„ ce au intrat ilegal Ón posesie, le-au jefuit f„r„ a cunoa∫te vreo opreli∫te.

Dup„ cum comenteaz„ presta cotidian„, pentru aproape 10.000 de hectare care au c„zut prad„ celor care nu au avut niciun fel de interes, exist„ dosare la D.N.A. aflate Ón cercetare. Dar c‚nd vor fi totu∫i finalizate?

Mul˛umesc, doamn„ deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator o invit la microfon pe doamna deputat Lia Ardelean.

Ave˛i cuv‚ntul, doamn„ deputat.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ se nume∫te: îS„ stop„m umilirea pensionarilor Rom‚niei europene!“

Pensionarii Rom‚niei ies ast„zi Ón strad„, organiz‚nd manifest„ri de protest care nu fac cinste unei societ„˛i europene. P„rin˛ii ∫i bunicii no∫tri vin Ón fa˛a Guvernului s„-∫i cear„ drepturile de care ar trebui s„ beneficieze Ón mod firesc, precum v‚rstnicii din ˛„rile care se respect„.

Una dintre priorit„˛ile partidelor politice ar trebui s„ fie rezolvarea problemelor pensionarilor, f„r„ Óndoial„, categoria cea mai defavorizat„ a Rom‚niei postrevolu˛ionare. Toate guvernele perindate p‚n„ acum la conducerea ˛„rii ∫i-au f„cut un titlu de glorie din promisiunile c„ vor Ómbun„t„˛i nivelul de trai al celor ∫ase milioane de v‚rstnici, dar majoritatea ac˛iunilor au r„mas la stadiul de vorbe goale de campanie electoral„. Din p„cate, cu mici excep˛ii, clasa politic„ nu a demonstrat c„ este decis„ s„ contribuie la Ómbun„t„˛irea vie˛ii pensionarilor, Ón primul r‚nd prin elaborarea unor legi care s„ asigure cel pu˛in o minim„ decen˛„ Ón procurarea co∫ului zilnic.

Rezolvarea problemelor pensionarilor reprezint„ examenul cel mai dificil pe care Ól are de absolvit actuala guvernare. Dac„ guvernele anterioare au picat cu brio aceste teste de moralitate, nici actualul Guvern nu are ∫anse mai mari de a lua not„ de trecere Ón rezolvarea dramei v‚rstnicilor. Nu este posibil ca, dup„ o via˛„ de munc„ cu mari sacrificii, pensionarii Rom‚niei s„ Óndure acelea∫i umilin˛e ∫i acum, dup„ aderarea la Uniunea European„. Nu este corect ∫i moral ca v‚rstnicii nici

m„car s„ nu Óndr„zneasc„ s„ viseze la un trai decent ∫i s„ ajung„ s„-∫i blesteme ultimele zile din via˛„.

Clasa politic„ ∫i Guvernul au cea mai mare parte din vin„, pentru c„ Ón ultimii 17 ani s-au Óncercat tot felul de artificii ∫i experimente care, Ón loc s„ rezolve problemele, au ad‚ncit ∫i mai mult criza profund„ a sistemului de pensii.

Nu Ón ultimul r‚nd, o problem„ important„ pe care politicienii o au de rezolvat este aceea a pensionarilor evacua˛i din casele na˛ionalizate.

Consider inexplicabil faptul c„ nimeni nu discut„ despre pensia minim„ din care Óncearc„ s„ supravie˛uiasc„ aproape 3 milioane de pensionari.

V„ mul˛umesc, doamna deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.D. dau cuv‚ntul domnului deputat Gheorghe S‚rb.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Declara˛ie politic„: îApel pentru elaborarea unei strategii na˛ionale de popula˛ie ∫i dezvoltare pentru sus˛inerea natalit„˛ii din Rom‚nia“.

Stima˛i colegi,

Œn condi˛iile Ón care Ón Rom‚nia se vorbe∫te despre un declin demografic determinat de natalitatea sc„zut„, mortalitatea general„ ridicat„ ∫i migra˛ia Ón cre∫tere, trebuie s„ recunoa∫tem faptul c„ se impun de urgen˛„ m„suri pentru redresarea natalit„˛ii.

Cele mai evidente consecin˛e ale schimb„rilor demografice din Rom‚nia sunt sc„derea ∫i Ómb„tr‚nirea popula˛iei.

Potrivit cercet„torilor, diferen˛a dintre situa˛ia demografic„ ∫i sistemul social se va acutiza, av‚nd efecte directe ∫i Ón alte domenii.

Astfel, este afectat„ direct pia˛a muncii, deoarece for˛a de munc„ scade dramatic din cauza emigra˛iei ∫i a num„rului sc„zut de persoane tinere capabile s„ intervin„. Chiar ∫i Ón sistemul de s„n„tate, num„rul tot mai crescut de v‚rstnici necesit„ servicii medicale specifice, dar pe care sistemul de s„n„tate rom‚nesc nu le poate pune la dispozi˛ie.

Trebuie s„ con∫tientiz„m c„ Rom‚nia are nevoie de o strategie na˛ional„ de popula˛ie ∫i dezvoltare care s„ ofere solu˛ii pentru a putea face fa˛„ acestor schimb„ri.

Prognozele anali∫tilor sociali arat„ c„ popula˛ia Rom‚niei va sc„dea dramatic ∫i va fi din ce Ón ce mai v‚rstnic„. Pentru anul 2050, anali∫tii Uniunii Na˛ionale F.P.A. estimeaz„ c„ popula˛ia va num„ra Óntre 14 ∫i 16 milioane de locuitori, din care doar 10% vor fi activi pe pia˛a muncii. De aici, rezult„ c„ un contribuabil va pl„ti pentru pensiile, educa˛ia ∫i serviciile de s„n„tate ale altor 9 persoane. ™i cum ne preg„tim noi pentru aceast„ situa˛ie?

Analiz‚nd actualele m„suri guvernamentale pentru redresarea natalit„˛ii, reiese c„ acestea au determinat cre∫terea num„rului de na∫teri timp de 3 ani, dar sunt ineficiente pe termen lung.

La 4 ani de la crearea indemniza˛iei pentru cre∫terea copilului este clar c„ este nevoie de politici economice ∫i sociale care s„ sus˛in„ natalitatea.

Œn condi˛iile declinului demografic din Rom‚nia, determinat de natalitatea sc„zut„, mortalitatea general„ ridicat„ ∫i migra˛ia Ón cre∫tere, statul rom‚n trebuie s„ creeze o serie de facilit„˛i economice pentru redresarea situa˛iei.

## **Doamna Daniela Popa:**

## V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Vasile Filip Soporan. O depune˛i Ón scris, da? Mai sunt Ón sal„ colegi care vor s„ sus˛in„ declara˛ia politic„?

V„ mai dau citire listei cu colegii care au depus Ón scris declara˛iile politice.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnii deputa˛i: Ioan Stan, Manuela Mitrea, Mihaela Rusu, Gheorghe Chiper, Vasile Filip Soporan ∫i Florin Iordache; din partea Grupului parlamentar al P.C., Daniela Popa. V„ mul˛umesc.

îMe∫te∫ugarii tradi˛ionali — valori pe cale de dispari˛ie“ Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de azi se refer„ la micii me∫te∫ugari tradi˛ionali. Din p„cate, pentru unii dintre noi ei sunt ceva ce apar˛ine trecutului, ni∫te relicve, de obicei persoane Ón v‚rst„, pierdute prin ni∫te sate uitate de lume, care practic„ me∫te∫uguri vechi, considerate dep„∫ite. Este o eroare acest mod de g‚ndire. Œn actualele condi˛ii economico-sociale, Ómbinarea pragmatismului economiei de pia˛„ cu tradi˛ia pare s„ fie solu˛ia pentru supravie˛uire. O ∫ans„ pentru reÓnvierea tradi˛iilor populare este Ómpletirea lor cu dezvoltarea turismului, precum ∫i identificarea de pie˛e noi de desfacere pentru produsele me∫te∫ug„re∫ti.

Conform datelor pe care le de˛inem, f„r„ un sprijin din partea autorit„˛ilor, me∫te∫ugurile tradi˛ionale rom‚ne∫ti ar putea disp„rea Ón urm„torii ani din cauz„ c„ cei care le practic„ nu sunt organiza˛i Ón asocia˛ii profesionale, iar locurile Ón care Ó∫i au atelierele nu sunt incluse Ón traseele turistice.

Pu˛ini mai sunt me∫terii populari, iar ∫i mai pu˛ini dintre ace∫tia mai pot tr„i doar din v‚nzarea obiectelor tradi˛ionale pe care le produc. Speciali∫tii etnologi apreciaz„ c„ autorit„˛ile ar trebui s„ Óncerce sprijinirea me∫terilor populari prin comenzi sau materiale, dar ∫i prin demersuri legate de protejarea m„rcii produselor realizate de me∫te∫ugari. Este nevoie ca produsele tradi˛ionale din toate zonele ˛„rii s„ fie promovate dup„ standarde europene, omologate ∫i cu drept de proprietate intelectual„, Ón condi˛iile Ón care activitatea me∫te∫ugarilor nu este subven˛ionat„ Ón nici un fel.

Œnc„ mai exist„ for˛e Ón mediul rural care au creativitate, dar nu sunt promovate ∫i nu sunt asociate. Me∫te∫ugurile se mai men˛in Ón momentul de fa˛„ datorit„ rug„min˛ilor unor autorit„˛i ∫i faptului c„ me∫te∫ugarii sunt chema˛i la t‚rguri. Pentru a-i ajuta pe me∫te∫ugari s„-∫i comercializeze produsele, centrele jude˛ene pentru conservarea tradi˛iei populare organizeaz„ anual t‚rguri ale me∫terilor populari ∫i Óncearc„ s„ le faciliteze participarea la astfel de manifest„ri organizate Ón alte jude˛e. Dar, u∫or, aceste lucruri se vor Óngropa, din p„cate.

Informare asupra particip„rii Delega˛iei Parlamentului Rom‚niei la cea de-a 29-a Adunare General„ a Adun„rii Parlamentare a Cooper„rii Economice la Marea Neagr„

Dragi colegi,

Œn perioada 12—14 iunie delega˛ia Parlamentului Rom‚niei a participat la Varna, Ón Bulgaria, la cea de-a 29-a Adunare General„ a Adun„rii Parlamentare a Cooper„rii Economice la Marea Neagr„.

Principala tem„ a acestei reuniuni a fost rela˛ia dintre A.P.C.E.M.N., O.C.E.M.N. ∫i Uniunea European„, sub titlul generic îOrganiza˛ia pentru Cooperarea Economic„ la Marea Neagr„ ∫i Uniunea European„: Noul Parteneriat Europa — Marea Neagr„“.

Œn calitate de pre∫edinte al Delega˛iei Rom‚niei la Adunarea Parlamentar„ a Cooper„rii Economice la Marea Neagr„, am sus˛inut un discurs pe aceast„ tem„, Ómp„rt„∫ind ∫i celorlalte delega˛ii, Ón mare parte ale unor ˛„ri nemembre ale Uniunii Europene, experien˛a ˛„rii noastre.

Œn acest sens, am exprimat convingerea c„ acordurile de parteneriat ∫i cooperare dintre Uniunea European„ ∫i statele membre B.S.E.C. constituie cadrul optim pentru integrarea gradual„ a acestor ˛„ri Óntr-o zon„ l„rgit„ a cooper„rii europene, ca mijloc de a asigura ∫i proteja democra˛ia, statul de drept ∫i respectarea drepturilor omului.

Am f„cut cunoscut ∫i faptul c„ pentru statele candidate la Uniunea European„ programele de asisten˛„ ale Uniunii au redus discrepan˛ele economice ∫i au sus˛inut adaptarea actelor normative de baz„ la legisla˛ia european„. Reformele ambi˛ioase, realizate sub Óndrumarea Uniunii, pentru alinierea legisla˛iei na˛ionale la acquis-ul comunitar au fost, inevitabil, men˛ionate.

Dup„ ultimul val de extindere al Uniunii Europene, prin aderarea Bulgariei ∫i Rom‚niei, precum ∫i dup„ demararea negocierilor de aderare cu Republica Turc„, grani˛a viitoare a Uniunii s-a mutat acum l‚ng„ Marea Neagr„, ocup‚nd o parte considerabil„ a coastei M„rii Negre.

Œn aceast„ perspectiv„, cooperarea dintre U.E. ∫i B.S.E.C. in diverse domenii de activitate devine inevitabil„. Cu privire la acest aspect v„ reamintesc m„surile pe care A.P.C.E.M.N. le-a adoptat Ón acest scop, anume: Recomandarea 86/2005 cu privire la îAspectele culturale, educa˛ionale ∫i sociale ale l„rgirii U.E.: consecin˛e pentru Marea Neagr„“, Recomandarea 76/2004 cu privire la îCadrul de cooperare dintre A.P.C.E.M.N. ∫i Parlamentul European“, ∫i Recomandarea 73/2003 legat„ de problema îMarea Neagr„ Ón contextul l„rgirii Uniunii Europene“.

îŒnv„˛„m‚ntul rom‚nesc — Óntre performan˛„ ∫i declin!“ Mul˛i dintre noi Ómp„rt„∫im ideea c„ Ónv„˛„m‚ntul din Rom‚nia are un nivel deosebit, care poate fi constatat at‚t prin rezultatele remarcabile ob˛inute de elevii ∫i studen˛ii rom‚ni ce iau parte la competi˛iile ∫tiin˛ifice interna˛ionale, precum ∫i prin faptul c„ numero∫i speciali∫ti rom‚ni cu studii Ón ˛ar„ ∫i care lucreaz„ Ón str„in„tate sunt foarte bine aprecia˛i Ón munca lor.

Cred c„ Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc se afl„ Óntr-un proces de modernizare ∫i adaptare la nevoile impuse de pia˛a for˛ei de munc„, pe fondul unei cereri de noi profesii care trebuie introduse Ón aria curricular„ a institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt rom‚ne∫ti.

Dar ceea ce m„ Óngrijoreaz„ cel mai mult Ón ultima perioad„ este o degradare a climatului din ∫colile rom‚ne∫ti, prin cre∫terea num„rului de agresiuni Óntre elevi, Óntre elevi ∫i profesori, ∫i indiferen˛a cu care factorii de decizie, implica˛i Ón rezolvarea problemelor, privesc aceste situa˛ii.

Cel mai des Ónt‚lnite agresiuni Ón ∫coal„ sunt injuriile ∫i vulgarit„˛ile, amenin˛„rile, intimid„rile ∫i gesturile agresive moderate, cum ar fi Ómbr‚ncelile sau lovirile u∫oare. B„t„ile Óntre elevi au un caracter ocazional, cele mai multe dintre conflicte pornind Ón timpul pauzelor ∫i se sf‚r∫esc dup„ ore, de regul„ Ón afara ∫colii. Majoritatea conflictelor pornesc de la simple copil„rii ∫i au o justificare minor„, iar dac„ fetele aleg agresivitatea verbal„ ∫i sunt mai u∫or de provocat, b„ie˛ii intr„ mai greu Ón conflict, dar genereaz„ incidente mai grave, culmin‚nd cu agresiuni fizice.

O problem„ sunt ∫i îtaxele de protec˛ie“, frecvente mai ales la ∫colile generale ∫i mai pu˛in Ón licee, elevii mici fiind mai u∫or de intimidat ∫i controlat, deoarece le este fric„ s„ vorbeasc„ despre acest lucru. Cei care cer aceste taxe de protec˛ie sunt persoane de regul„ din afara ∫colii. La nivel profesoral se recunoa∫te c„ gestionarea conflictelor las„ de dorit, deoarece multe dintre incidentele moderate care se Ónt‚mpl„ Ón ∫coal„ nu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007 sunt cunoscute sau, chiar dac„ sunt cunoscute, sunt trecute cu vederea. Elevii nu discut„ cu profesorii ∫i prefer„ s„-∫i rezolve singuri conflictele care apar Óntre ei, f„r„ implicarea cadrelor didactice, dar simt nevoia unor ore Ón care s„ se discute despre problema conflictului, metode ∫i tehnici de negociere a conflictelor sau despre consecin˛ele comportamentului violent.

îLungul drum de la negociere la ∫antaj“ Stima˛i colegi,

Semn c„ vremea frumoas„ de afar„, p„s„rile ciripind ∫i briza m„rii eman„ o euforie ∫i Ón lumea politic„, colegii democra˛i au Ónceput s„ scrie mo˛iuni pe band„. Nu a fost de ajuns c„ mo˛iunea de cenzur„ de s„pt„m‚na trecut„ a ˛inut proiecte legislative importante Ón loc. Nu este important faptul c„ Parlamentul, prin neadoptarea acelei mo˛iuni, a acordat un vot de Óncredere Guvernului. Merit„ amintite ∫antajele la care au fost supu∫i unii colegi pentru a semna textul respectiv, dovad„ c„ mo˛iunea nu a fost votat„ nici m„car de c„tre cei care ap„reau pe lista aderen˛ilor. Œn concluzie, Partidul Democrat se afl„ Óntr-o stare de crea˛ie, iar unele st„ri trebuie Ón˛elese, ∫i nu comentate.

Stima˛i colegi,

C‚rcota∫ii ve∫nici ai acestei guvern„ri spun despre Cabinetul T„riceanu c„ nu este sus˛inut Ón Parlament. Cu toate acestea, cifrele arat„ c„, Ón luna mai, din 125 de proiecte de lege ale Guvernului, P.S.D. a votat 100 ∫i P.D. a votat 101. _No comment!_

Pentru cei care s-au obi∫nuit s„ vad„ lumea Ón alb ∫i negru, mai mult negru, deoarece numai ei sunt îalbi“, a∫ avea un aspect de subliniat: pentru prima dat„ Ón Parlamentul Rom‚niei se dialogheaz„. Discut„m despre proiecte, despre cet„˛eni, despre interesul jude˛ului pe care Ól reprezent„m.

S-au obi∫nuit unii s„ foloseasc„ forul legislativ ca pe o institu˛ie de decor. Acestora le este convenabil s„ se vad„ la televizor deputa˛i care dorm sau senatori care se scobesc Ón nas, drept pentru care devine foarte u∫or s„ mearg„ Ón pie˛e ∫i s„ arunce cu noroi Ón Parlament.

S-au Ónv„˛at unele guverne monocolore s„ foloseasc„ Parlamentul pentru a trece proiecte guvernamentale pe band„, f„r„ discu˛ii, f„r„ modific„ri, dup„ care s„ arate spre parlamentari c„ sunt ineficien˛i ∫i corup˛i.

Dup„ mult timp, Ón Parlamentul Rom‚niei, mini∫trii vin s„ Ó∫i explice reformele Ón fa˛a grupurilor parlamentare. Este exemplul ministrului s„n„t„˛ii, care ieri a f„cut prezentarea stadiului reformei Ón s„n„tate, subliniind necesitatea girului Parlamentului Ón chestiuni de acest gen ∫i d‚nd explica˛ii parlamentarilor. Din crearea acestui gen de dialog, singurul lucru care primeaz„, dup„ mult timp, este interesul cet„˛eanului. De ce ne este ru∫ine s„ recunoa∫tem acest aspect?!

îVa vota P.D. Ómpotriva lui Flutur ∫i Cintez„?“

Partidul Democrat vine cu dou„ mo˛iuni simple Ón care sunt ataca˛i mini∫trii s„n„t„˛ii ∫i agriculturii. Activitatea celor dou„ ministere mai este atacat„ Óns„ ∫i de dou„ mo˛iuni ale P.S.D. Se pare Óns„ c„ Partidul Democrat nu a Ónv„˛at nimic din lec˛ia mo˛iunii de cenzur„, c‚nd s-a f„cut de r‚s, ob˛in‚nd chiar mai pu˛ine voturi dec‚t semn„turile necesare promov„rii mo˛iuni. Ieri, prin vocea pre∫edintelui s„u, domnul Emil Boc, Partidul Democrat a anun˛at deja c„ va sus˛ine ∫i mo˛iunile P.S.D. Liderii Partidului Democrat uit„ Óns„ un am„nunt: P.S.D. va ataca ∫i perioada de aproape doi ani a ministeriatului domnului Flutur la agricultur„ ∫i cea ceva mai scurt„ a domnului Cintez„ la s„n„tate, inten˛ii f„cute publice de c„tre pre∫edintele P.S.D., domnul Mircea Geoan„.

Stau ∫i m„ Óntreb cum vor sus˛ine cele dou„ mo˛iuni ∫i cum vor vota parlamentarii Partidului Democrat, pentru c„ Ómi este greu s„ cred c„ vor fi de acord cu atacarea amicilor lor politici Gheorghe Flutur ∫i Mircea Cintez„.

S-ar putea s„ asist„m la acest Ónceput de var„ fierbinte la scene distractive Ón Parlament: parlamentarii Partidului Democrat s„ voteze diferit dou„ atacuri Ómpotriva acelora∫i ministere. Nimic nu este imposibil atunci c‚nd este vorba de politica practicat„ de Partidul Democrat, un partid care cere prin mo˛iunile sale simple demiterea a doi mini∫tri, dar atunci c‚nd o mo˛iune Ómpotriva unui propriu ministru — cazul Monica Macovei — a fost adoptat„, a clamat, ∫i pe bun„ dreptate, c„ demiterea este ilegal„, fapt confirmat ∫i de Curtea Constitu˛ional„. Dar ce mai conteaz„ acum o decizie a Cur˛ii Constitu˛ionale pentru cel mai inconsecvent partid din Rom‚nia, un partid care are la origine tr„darea, s-a n„scut din tr„dare ∫i ∫i-a f„cut o profesie din a tr„da?!

S„ ne amintim apari˛ia ca partid politic la Ónceputul anului 1990 a F.S.N., dup„ ce liderii acestuia — printre care se aflau ∫i mul˛i dintre cei care sunt ast„zi Ón fruntea Partidului Democrat — au dat asigur„ri rom‚nilor c„ nu va deveni partid politic. S„ ne amintim de schisma din F.S.N. din 1992, c‚nd de fapt s-a n„scut Partidul Democrat, s„ ne amintim cum au fost tr„da˛i ˛„r„ni∫tii Ón prima guvernare alternativ„ a Rom‚niei ∫i s„ ne amintim

îIntegrarea agricol„ ∫i dezvoltarea rural„“

Se ∫tie c„ p‚n„ Ón prezent gradul de absorb˛ie a fondurilor destinate agriculturii ∫i dezvolt„rii rurale de la Uniunea European„ reprezint„ 6% din ce s-a prev„zut pe aceast„ perioad„. Se mai ∫tie c„ dac„ nu vom utiliza cel pu˛in 40% din totalul fondurilor alocate p‚n„ la sf‚r∫itul anului vom deveni un contribuitor net la bugetul comunitar, vom da Uniunii mai mult dec‚t vom primi, ceea ce este Ón egal„ m„sur„ mai ales Ómpov„r„tor, compromi˛‚ndu-se Óns„∫i ideea integr„rii.

Cauzele acestei st„ri de lucruri sunt multe ∫i complexe, dar toate, se pare, au un numitor comun: ignoran˛a ∫i del„sarea pentru preg„tirea condi˛iilor cerute Ón perioada de preaderare ∫i men˛inerea acestei atitudini de pasivitate ∫i iner˛ie ∫i Ón prezent. Locuitorii din mediul rural Óntreab„ cu insisten˛„ unde sunt subven˛iile promise; au ferme de cre∫tere a porcilor, a bovinelor, a ovinelor ∫i nu mai primesc subven˛ii pentru carnea livrat„. De ce? P„i pentru c„ statul ba nu are timp, ba nu poate, ba nu vrea s„-i ajute...

Œn Uniunea European„, dezvoltarea rural„ a c„p„tat o aten˛ie sporit„ Ón cadrul Politicii Agricole Comune, devenind, astfel, al doilea pilon al P.A.C. Prin noua reform„ a Politicii Agricole Comune, aprobat„ Ón cadrul Consiliului Mini∫trilor Agriculturii de la Luxemburg din data de 26 iunie 2003, componenta de dezvoltare rural„ a c„p„tat noi valen˛e, importan˛a acestui sector contur‚nd viitorul Europei extinse.

Œn contextul spa˛iului rural european obiectivul primordial este coeziunea economic„ ∫i social„ a Uniunii Europene, fiind necesar„ acordarea unei aten˛ii deosebite dezvolt„rii armonioase a zonelor rurale Ón ansamblul spa˛iului european. Obiectivul major al noii Politici Agricole Comune este implementarea unei dezvolt„ri rurale durabile, prin asigurarea pe termen lung a dezvolt„rii ∫i stabilit„˛ii sociale, economice ∫i culturale a spa˛iului rural, Ón intercondi˛ionalitate cu protec˛ia ∫i conservarea mediului ∫i a peisajelor, a men˛inerii fertilit„˛ii solului, a asigur„rii habitatelor ∫i biodiversit„˛ii, a p„str„rii tradi˛iilor ∫i patrimoniului cultural. Acest obiectiv st„ la

baza Planului Na˛ional de Dezvoltare 2007—2013 ∫i a Documentului Unic de Programare, prin care vor fi aplicate m„surile de dezvoltare rural„ finan˛ate din fondurile na˛ionale ∫i cele europene.

îO ˛ar„ greu Óncercat„“

Oportuni∫tii de serviciu — unii politicieni ∫i a∫a-zi∫ii anali∫ti — sus˛in c„ 2007 va deschide orizonturi luminoase pentru rom‚ni. Din p„cate, cel de-al 18-lea an de la Óndep„rtarea de la putere a lui Nicolae Ceau∫escu se dovede∫te mai degrab„ o piaz„ rea pe capul nostru. Seceta devastatoare care a p‚rjolit marile regiuni cerealiere din sudul ˛„rii s-a asociat nefericit cu inunda˛iile ∫i furtunile din zonele nordice, cu dificult„˛ile provocate de lipsa resurselor energetice.

Deficitul de cont curent, de 3 ori mai mare ast„zi dec‚t Ón perioada similar„ din 2006, externalizarea unor uria∫e capitaluri de c„tre noii st„p‚ni ai economiei rom‚ne∫ti, starea tot mai precar„ a Ónv„˛„m‚ntului ∫i s„n„t„˛ii, veniturile inconsistente ale popula˛iei, incapabile s„ ˛in„ pasul cu pre˛urile Ón continu„ ascensiune, nu sunt deloc semne ale _boom_ -ului mult invocat. Dimpotriv„, rom‚nii o duc tot mai r„u!

Un fapt cu mult mai alarmant, care dep„∫e∫te prin amploare ∫i consecin˛ele sale toate aceste realit„˛i economice ∫i sociale at‚t de amare, Ól constituie neÓndoielnic scandalurile ira˛ionale, iresponsabile ∫i ireconciliabile intervenite Ón ultimii 2 ani ∫i jum„tate pe scena vie˛ii politice, ca ni∫te veritabile catastrofe, de parc„ nu erau de-ajuns cele naturale. P.D. ∫i P.N.L., cele dou„ forma˛iuni Ónfr„˛ite Ón cadrul unei alian˛e ce p„rea numai pentru naivi de granit, dornice s„ accead„ la guvernare pe orice c„i posibile ∫i imposibile, s-au Ónc„ierat mult mai repede dec‚t ne a∫teptam, asemenea celor mai mari du∫mani, Óntr-o lupt„ oarb„ pentru putere.

La por˛ile Orientului totul este posibil! De∫i se bizuie pe o sus˛inere parlamentar„ proprie de 15% (ultimele sondaje corecte Ól coboar„ sub 12%), fiind sprijinit de minuscula forma˛iune a U.D.M.R. (5%), P.N.L. se afl„ la guvernare ∫i, culmea, rezist„ Ón fa˛a tuturor presiunilor politice exercitate Ón mod diabolic asupra sa de c„tre fostul aliat, ba chiar ∫i Ón fa˛a unei mo˛iuni de cenzur„. Dar nu numai liberalii se afl„, paradoxal, cu un picior la guvernare ∫i cu altul pe pragul opozi˛iei. Dup„ ce a fost alungat dintr-un Executiv Ón care se considera vioara a doua, P.D. Óncearc„ s„ preia h„˛urile Óntr-o guvernare f„r„ liberali, dar mai ales f„r„ T„riceanu. Democra˛ii ac˛ioneaz„, a∫adar, nu doar Ón opozi˛ie, dar ∫i la putere, unde sunt reprezenta˛i prin Traian B„sescu, prin 15 prefec˛i, prin procurori ∫i prin cei 1.500 de oameni pe care i-a trimis Ón administra˛ia local„. Democra˛ii se manifest„ zgomotos, obseda˛i de ideea unei noi schimb„ri c‚∫tig„toare.

îRom‚nia reprezint„ o Europ„ Ón miniatur„ pe plan turistic“

## Dragi colegi,

Se apropie perioada concediilor, a vacan˛elor, a timpului liber, Ón general. Ne confrunt„m, Ón continuare, cu o puternic„ deficien˛„ Ón promovarea turismului rom‚nesc, ∫i asta se datoreaz„, Ón principal, celor din interior. Am asistat pasivi la scandalul celor 3 clipuri de promovare a turismului, clipuri care au costat statul rom‚n bani mul˛i ∫i care au fost aruncate Óntr-un sertar. Cu to˛ii prindem posturile de televiziune CNN ∫i îEuronews“. Vedem cum se promoveaz„ turismul din alte ˛„ri ∫i c‚t de atr„g„toare sunt reclamele din Turcia, Azerbaidjan, Muntenegru, Bulgaria ∫.a.

De asemenea, mai ∫tim c„ Rom‚nia trebuie s„ primeasc„ aproximativ 3 miliarde euro din partea U.E., iar ace∫ti bani ar putea duce la o relansare a turismului, dar numai Ón condi˛iile Ón care ar exista o mai bun„ armonizare Óntre ac˛iunile Óntreprinse de oficialit„˛i ∫i cele ale investitorilor priva˛i. Pentru infrastructur„, promovarea ∫i facilit„˛ile fiscale inteligente, activit„˛ile de promovare a Rom‚niei au un buget propus de circa 150 milioane euro, iar dezvoltarea turismului durabil va beneficia de 570 milioane euro, ∫i dezvoltarea rural„ de 2,2 milioane euro. Pentru dezvoltarea turismului rom‚nesc, este necesar„ aplicarea unei noi politici de impozitare a hotelurilor ∫i agen˛iilor de turism care aduc str„ini Ón ˛ar„, iar pentru a supravie˛ui, acesta trebuie reinvestit Ón fiecare an (Óntreprinz„torii au posibilitatea timp de 3 ani s„ nu mai pl„teasc„ taxe). Pentru aceasta exist„ deja o solu˛ie: scutirea hotelurilor de la plata taxelor locale ∫i stabilirea unui pre˛ mai mic la utilit„˛i.

™i agen˛iile rom‚ne∫ti de turism care aduc turi∫ti str„ini Ón ˛ar„ ar trebui scutite de taxe, Ón acest caz fiind necesar„ adoptarea sistemului a∫a-numitelor taxe inteligente, personalizate pe domenii de dezvoltare, sistem care nu intr„ Ón contradic˛ie cu legisla˛ia fiscal„ european„, dar ajut„ turismul. Exist„ un proiect guvernamental numit masterplan, care cuprinde ideea de conectare a turismului cu economia rom‚neasc„, astfel Ónc‚t m„surile politice, administrative, financiare de promovare a imaginii Rom‚niei s„ poat„ fi continuate indiferent de cine va guverna ˛ara noastr„. Proiectul va analiza situa˛ia curent„ privind furnizarea serviciilor ∫i a produselor turistice ∫i va indica m„surile de Ómbun„t„˛ire necesare pentru progresul turismului Ón Rom‚nia. Planul va defini ∫i strategia de marketing necesar„ pentru a dezvolta o imagine favorabil„ a Rom‚niei ca destina˛ie turistic„ pe pia˛a interna˛ional„ de profil.

îPartidul Democrat — campionul ipocriziei Ón politic„“ Dup„ ce s„pt„m‚na trecut„ a luat cu brio examenul de penibilitate, prin sus˛inerea celei mai penibile mo˛iuni de cenzur„ din istoria parlamentarismului rom‚nesc, Partidul Democrat recidiveaz„, promov‚nd dou„ mo˛iuni simple.

De aceast„ dat„, liderii Partidului Democrat — m„ refer numai la ace∫tia, nu ∫i la simplii membri sau simpatizan˛i, care nu au nicio vin„ pentru c„derea Ón ridicol a celor care Ói conduc — demonstreaz„ f„r„ drept de apel c„ sunt campionii ipocriziei. Œn cele dou„ mo˛iuni se solicit„ ferm demiterea mini∫trilor s„n„t„˛ii ∫i agriculturii. Liderii Partidului Democrat uit„ cu des„v‚r∫ire c„ numai cu foarte pu˛ine luni Ón urm„, Óncercau s„ conving„, pe toate canalele media, c„ Ón situa˛ia Ón care o mo˛iune simpl„ prin care se cere demiterea unui ministru este adoptat„, acesta nu trebuie s„-∫i p„r„seasc„ postul. A fost cazul ex-ministrului justi˛iei, Monica Macovei.

Domnii deputa˛i din Partidul Democrat au uitat ∫i de gestul elegant al premierului T„riceanu, care la vremea respectiv„ a solicitat un punct de vedere al Cur˛ii Constitu˛ionale, pentru a demonstra Ón fa˛a unei majorit„˛i clare parlamentare c„ ministrul nu trebuie demis Ón urma adopt„rii unei mo˛iuni simple.

f n‚nd cont de acest aspect, pot afirma f„r„ echivoc c„ prin solicitarea demiterii celor doi mini∫tri Partidul Democrat intr„ Ón coliziune ∫i cu autoritatea de lucru judecat a Cur˛ii Constitu˛ionale, ceea ce spune totul despre modul Ón care Ón˛elege s„ fac„ politic„ acest partid, adic„, îce este valabil pentru mine nu este valabil ∫i pentru al˛ii“. Modul Ón care ac˛ioneaz„ parlamentarii Partidului Democrat contribuie, Ón ultim„ instan˛„, ∫i la cre∫terea deficitului de imagine a Legislativului. Din p„cate, nu am remarcat vreo reac˛ie a observatorilor politici privind dispre˛ul ∫i ignorarea de c„tre Partidul Democrat a celor decise de Curtea Constitu˛ional„.

Nu am acum nicio inten˛ie de a comenta pe fond cele dou„ mo˛iuni, dar m„ voi pronun˛a asupra unui singur aspect. Se repro∫eaz„, printre altele, ministrului s„n„t„˛ii, la capitolul îabuzuri“, demiterea directorilor de spitale. Œmi pun Óntrebarea ∫i Ói Óntreb ∫i pe autorii mo˛iunii: atunci c‚nd au fost Ónlocui˛i pe baza unor prevederi noi din legisla˛ie directorii de spitale, de ce nu au reac˛ionat? Atunci Ónlocuirea directorilor de spitale nu reprezenta un abuz? De ce abia acum consider„ Partidul Democrat c„ este vorba de un abuz? R„spunsul este simplu: la vremea respectiv„, Partidul Democrat se afla la Palatul Victoria ∫i Óncuraja orice abuz. Tot ce era atunci alb acum este negru pentru Partidul Democrat! O nou„ dovad„ c„ topul ipocriziei politice este dominat categoric de Partidul Democrat.

îP.S.D. — P.N.L. au Ónceput t‚rguiala politic„. Pe bani frumo∫i!“

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Partidul Democrat a Óncercat Ón ultima perioad„ s„ avertizeze opinia public„ ∫i lumea politic„ asupra ∫antajului pe care Ól desf„∫oar„ Partidul Social Democrat Ón spatele u∫ilor Ónchise de la Palatul Victoria. Am spus ∫i am repetat c„ politica actualului Guvern este dirijat„ din umbr„ de P.S.D. ∫i are drept scop numai satisfacerea dolean˛elor clien˛ilor s„i politici, iar dovada a venit mai repede dec‚t ne a∫teptam chiar din gura liderului pesedist Mircea Geoan„: P.S.D.-ul vrea bani! ™i nu pu˛ini! Mai pe rom‚ne∫te spus: îVre˛i sprijinul nostru, ne da˛i bani! Dac„ nu... mo˛iunea este preg„tit„.“ T‚rguial„ la s‚nge, mai ceva ca la pia˛„, toamna, c‚nd gospodinele cump„r„ gogonele pentru mur„turi!

Atot∫tiutorul pre∫edinte P.S.D.-ist Mircea Geoan„ a aflat îcu mirare“ de la liderii P.S.D.-i∫ti din ˛ar„ c„ Ón anumite domenii lipsesc banii. Mare trebuie s„ fi fost mirarea domnului Geoan„ la auzul acestei ve∫ti, ∫tiut fiind faptul c„ niciodat„ jude˛ele Rom‚niei nu au dus lips„ de fonduri de dezvoltare, c„ ∫antierele patriei zumz„ie ca stupul de albine, iar re˛elele de drumuri ∫i autostr„zi nici nu mai Óncap pe hart„! Iar Ón vreme ce unele jude˛e se dezvolt„ Óntr-o zi c‚t altele Ón zece, bietele regiuni p„storite de baronii P.S.D.-i∫ti sufer„, fiind persecutate de la centru.

S„ fim serio∫i, domnule Geoan„: toate jude˛ele acestei ˛„ri sufer„ de aceea∫i lips„ de fonduri! ™i nu de ieri, de azi... de ani de zile! Nu spun c„ ar fi bine, ba din contr„, dar de aici ∫i p‚n„ la a ∫antaja acest Guvern slab ∫i incapabil este cale lung„.

Dac„ sunte˛i con∫tien˛i de incapacitatea Guvernului, de ce nu a˛i votat mo˛iunea Partidului Democrat? Sau dac„ dori˛i laurii victoriei necondi˛ionate de ce nu v„ depune˛i propria mo˛iune pe care o tr‚mbi˛a˛i at‚t de mult? Probabil pentru c„ doctrina P.S.D.-ului ridic„ acum ∫antajul politic la rang de cutum„.

Socoteala dumneavoastr„ este simpl„, dar ∫i ieftin„ ∫i imoral„: acest Guvern va c„dea oricum, dar p‚n„ atunci de ce s„ nu profit„m ∫i noi, c„ doar o facem pentru baronii no∫tri locali, nu pentru al˛ii!

îPatrusprezece cuvinte — mesajul Rom‚niei c„tre America“

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Patrusprezece cuvinte, at‚t a considerat necesar s„ rosteasc„ actualul ministru de externe al Rom‚niei Ón cadrul Ónt‚lnirii sale cu secretarul de stat american, doamna Condoleezza Rice. ™i ca penibilul s„ fie ∫i mai mare, onomatopeele de genul _Yes_ , _Of course_ sau _Thank you_ au fost pres„rate pe Óntreg parcursul dialogului, Óntrerup‚nd cursivitatea ideilor discutate. O gaf„ diplomatic„ de neuitat pentru Condoleezza Rice, femeia de fier a Guvernului american ∫i recunoscut„ ca diplomatul cu cea mai mare influen˛„ interna˛ional„ a momentului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007 Probabil c„ premoni˛ia doamnei Rice de a evita, diplomatic, cu o lun„ Ón urm„ o Ónt‚lnire cu proasp„tul ministru de externe rom‚n Ón Norvegia ∫i-a avut r„d„cinile tocmai aici. Probabil c„ domnul Cioroianu a fost prost sf„tuit sau nu a fost sf„tuit deloc, referitor la uzan˛ele diplomatice interna˛ionale, dar asta nu schimb„ cu nimic fondul problemei. Domnul Adrian Cioroianu a fost Ón Statele Unite ale Americii Ón calitatea sa de ministru de externe al Rom‚niei, nu Ón calitate de persoan„ particular„, ∫i Ón calitate de ministru de externe trebuie s„ te compor˛i la nivelul func˛iei ∫i cu demnitatea conferit„, de reprezentant al unei na˛iuni. Prost sf„tuit sau nu, faptul Ón sine r„m‚ne acela∫i, ∫i probabil c„ va intra Ón antologia umoristic„ a mediului diploma˛iei interna˛ionale.

Adev„rul Óns„ este altul, mult mai crud ∫i mai pragmatic: a fi Ón diploma˛ie este o carier„, a fi ministru de externe este o meserie, o meserie care nu se poate Ónv„˛a f„r„ o carier„ Ón diploma˛ie sau, Ón niciun caz, nu se poate Ónv„˛a Ón dou„ luni de zile. Ministru de externe nu este o func˛ie politic„ cu care un prim-ministru Ó∫i Ónnobileaz„ acoli˛ii fideli, ci este vocea unei na˛iuni care se adreseaz„ lumii interna˛ionale.

Rom‚nia postdecembrist„ a avut mini∫tri de externe care, indiferent din ce partid politic proveneau, au avut demnitatea, prestan˛a ∫i uzan˛a interna˛ional„ a diploma˛iei. Domnul Cioroianu a fost impus cu for˛a pentru a satisface orgoliile unui prim-ministru la fel de vanitos. Numirea d‚nsului ca ministru de externe a reprezentat, la vremea respectiv„, un adev„rat r„zboi care mai avea pu˛in ∫i ducea la o blocare a rela˛iilor interna˛ionale ale Rom‚niei. ™i rezultatele se v„d.

## Domule ministru,

La sf‚r∫itul lunii aprilie 2007 anun˛a˛i cu pomp„ participarea Rom‚niei la S„pt„m‚na European„ a Vaccin„rii, ini˛iativ„ european„ coordonat„ de O.M.S. ∫i la care Rom‚nia particip„ pentru prima oar„. Spunea˛i atunci — ∫i v„ citez din comunicatul de pres„ al M.S.P. dat cu aceast„ ocazie — c„ îscopul principal al campaniei «S„pt„m‚na european„ de vaccinare» este acela de a con∫tientiza importan˛a vaccin„rii copiilor ∫i a dreptului fiec„rui copil la vaccinare. Campania se adreseaz„ copiilor cu v‚rste cuprinse Óntre 0—14 ani, Ón special celor din grupurile sociale defavorizate“.

Nu vi se pare demagogie ieftin„ ∫i o cras„ lips„ de deontologie, de etic„ ∫i de moral„ s„ face˛i campanie de con∫tientizare, s„ vorbi˛i despre drepturi ∫i importan˛a vaccin„rii, iar realitatea s„ arate c„ vaccinuri esen˛iale, cum este DTP-ul, lipsesc de mai bine de dou„ luni din cabinetele medicale? C„ Ón toat„ ˛ara, p„rin˛i cu copii Ón bra˛e bat drumul degeaba p‚n„ la cabinetele medicale Ón speran˛a de a-∫i putea vaccina copilul, con∫tien˛i ∫i con∫tientiza˛i — chiar prin intermediul M.S.P. — c„

acestea sunt vitale pentru s„n„tatea copiilor lor. Asta ca s„ punct„m doar un aspect al acestei probleme, cel„lalt fiind legat de obligativitatea ministerului pe care Ól conduce˛i de a desf„∫ura la timp ∫i eficient licita˛iile pentru achizi˛ia de vaccinuri incluse Ón calendarul obligatoriu ∫i gratuit de vaccin„ri. Ne l„ud„m cu protec˛ia familiei ∫i copilului, cu gratuitatea asisten˛ei medicale pentru copii, dar, Ónc„ o dat„, sunt doar vorbe goale!

V„ aduce˛i aminte de epidemia de rujeol„ din 2005, c‚nd peste 2.500 de sugari au f„cut rujeol„ ∫i 8 au murit? Tot din cauza Ónt‚rzierii licita˛iilor! Pe atunci, scuza dumneavoastr„ a fost c„ a˛i preluat doar de 4 luni ministerul ∫i deci nu a˛i avut timp s„ organiza˛i licita˛ia ∫i c„ acest lucru ar fi trebuit f„cut de anteriorul ministru. Scuz„ pueril„ ∫i lipsit„ de substan˛„ ∫i atunci. Acum ce scuz„ mai inventa˛i?

Oare c‚˛i copii trebuie s„ mai moar„ pentru ca ceva s„ se schimbe Ón Ministerul S„n„t„˛ii... chipurile, Publice?!

Am fi dorit s„ vedem o informare a opiniei publice cu privire la acest aspect din partea institu˛iei pe care o conduce˛i, s„ existe m„car un comunicat de pres„ care s„ adreseze aceast„ problem„ ∫i care s„ se reg„seasc„ pe site-ul M.S.P.-ului. S„ ∫tie p„rin˛ii ce s„ fac„ atunci c‚nd li se spune senin c„ Ónc„ vreo dou„ luni nu vor exista aceste vaccinuri, dar c„ s-au semnat contractele de achizi˛ie. S„ ∫tim c„ cei vinova˛i au fost sanc˛iona˛i ∫i c„ astfel de situa˛ii nu se mai repet„.

## Doamnelor ∫i domnilor,

La sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute, Autoritatea Na˛ional„ pentru Tineret a lansat o nou„ etap„ Ón cadrul proiectului privind taberele tematice destinate elevilor ∫i studen˛ilor.

Peste 1.500 de elevi ∫i studen˛i sunt a∫tepta˛i Ón centrele de agrement ale Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Tineret, aflate Ón diferite loca˛ii din ˛ar„, pe tot parcursul lunilor iunie ∫i iulie.

Acest proiect propune elevilor ∫i studen˛ilor un nou format de tabere ∫colare, un format care se refer„ nu numai la aspectul de relaxare, ci ∫i la cel de educare ∫i dezvoltare a unor aptitudini ale tinerilor.

Tinerilor participan˛i li se ofer„ o gam„ larg„ de activit„˛i tematice ce se vor desf„∫ura Ón cadrul taberelor de arte plastice, de limba englez„, dezvoltare personal„, motrice ∫i creativ„, educa˛ie ecologic„, educa˛ie fizic„ ∫i sport.

Salut aceast„ modalitate nou„ de a organiza vacan˛ele tinerilor din Rom‚nia, tineri care au nevoie s„ li se ofere oportunit„˛i de relaxare, dar ∫i oportunit„˛i de socializare ∫i de a Ónv„˛a lucruri noi Óntr-un cadru organizat, fiind cunoscut„ nevoia de socializare a genera˛iei actuale de tineri.

Consider aceast„ ini˛iativ„ ca fiind una foarte potrivit„ elevilor ∫i studen˛ilor rom‚ni, Ón condi˛iile Ón care acest tip de tabere tematice reprezint„ o practic„ obi∫nuit„ Ón ˛„rile Uniunii Europene ∫i cred c„ este important ca Ón sistemul de Ónv„˛„m‚nt rom‚nesc s„ fie preluate anumite modele care au fost experimentate cu succes Ón statele occidentale.

Felicit pe aceast„ cale conducerea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Tineret pentru aceast„ ini˛iativ„ deosebit„ ∫i a∫tept„m alte asemenea ac˛iuni.

V„ mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

Œn s„pt„m‚na care a trecut a avut loc o Ónt‚lnire Óntre premierul C„lin Popescu-T„riceanu ∫i pre∫edintele Comisiei Europene, José Manuel Dura˝o Barroso. Este de remarcat faptul c„ aceasta este prima vizit„ de lucru a ∫efului Guvernului rom‚n la Comisia European„, de c‚nd Rom‚nia a devenit stat membru al Uniunii Europene.

Discu˛iile s-au referit la o serie de subiecte de interes direct at‚t pentru Rom‚nia, c‚t ∫i pentru Óntreaga Uniune European„.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ Ónt‚lnirea a avut loc Ón plin proces de evaluare a progreselor Ónregistrate de Rom‚nia Ón domeniul justi˛iei ∫i al combaterii corup˛iei, Ónaintea finaliz„rii raportului Comisiei Europene privind ˛ara noastr„, premierul T„riceanu a exprimat disponibilitatea Rom‚niei de a continua procesul de reforme ∫i a garantat utilizarea eficient„ a fondurilor europene ∫i o gestionare corect„ a acestora.

Din discu˛iile cu pre∫edintele Comisiei Europene, José Manuel Dura˝o Barroso, precum ∫i cu al˛i oficiali europeni, dar ∫i din comentariile speciali∫tilor, se poate Ón˛elege faptul c„ clauza de salvgardare Ón cazul Rom‚niei nu va fi activat„.

Œn raportul de monitorizare asupra evolu˛iei Rom‚niei se apreciaz„ Ón mod pozitiv eforturile Rom‚niei de

realizare a reformelor ∫i este eviden˛iat„ stabilitatea economic„ ∫i politic„ din ˛ar„. Œn condi˛iile Ón care premierul T„riceanu este permanent atacat de Pre∫edintele ˛„rii, Ón condi˛iile Ón care acesta din urm„ face totul pentru a crea instabilitate politic„, Guvernul Rom‚niei a reu∫it s„ men˛in„ ritmul reformelor, iar raportul ce va ap„rea la sf‚r∫itul acestei luni va fi, practic, o recunoa∫tere a performan˛elor actualului Guvern.

V„ mul˛umesc.

îLitoralul rom‚nesc, prioritate a Guvernului T„riceanu“ Avem privilegiul de a de˛ine Óntinderi imense de nisip auriu pe o distan˛„ de 245 kilometri, din Delta Dun„rii ∫i p‚n„ la Vama Veche, ce constituie o materie prim„ turistic„ unic„ Ón Europa, care, Ón continuare, nu este folosit„ la Óntregul s„u poten˛ial.

Ora∫ul Constan˛a, sta˛iunea Mamaia, dar ∫i celelalte sta˛iuni litorale constituie premisele unui turism de calitate european„, ce trebuie ajutat prin programe ∫i strategii bine Ónchegate.

Autoritatea Na˛ional„ pentru Turism a emis mai multe asemenea strategii de dezvoltare a turismului, referitoare la managementul calit„˛ii, precum ∫i la proiectarea ∫i implementarea sistemelor de management al calit„˛ii pe un grup-pilot de unit„˛i turistice.

De asemenea, A.N.T. lucreaz„ la evaluarea implement„rii asupra Ómbun„t„˛irii calit„˛ii serviciilor din Rom‚nia, alinierea acestora la cerin˛ele europene de dezvoltare, dar ∫i la exigen˛ele dezvolt„rii durabile.

Un punct important Ól constituie implementarea pe baz„ voluntar„ a unor sisteme standardizate de management pentru calitate, siguran˛a alimentelor, protec˛ia mediului ∫i siguran˛a informa˛iilor.

Œn plan concret, totu∫i, se Ónregistreaz„ Ónt‚rzieri Ón implementarea acestor strategii, iar tarifele ridicate din turism ∫i dezordinea din construc˛ii, Ón special Ón Delta Dun„rii, determin„ Ón continuare turistul rom‚n s„ opteze ∫i pentru alte destina˛ii turistice din Europa, mai ieftine ∫i Ón condi˛ii mai bune de cazare.

Principalele atrac˛ii turistice ale Rom‚niei — Delta Dun„rii, litoralul, zona m‚n„stirilor din Moldova ∫i Bucovina — nu sunt Ónc„ valorificate la Óntreaga lor capacitate.

Dar la Constan˛a se Ónregistreaz„ un prim succes: cinci sta˛iuni din Rom‚nia au primit calificativul de _Blue Flag_ (este vorba despre Mamaia, Eforie-Nord, Neptun, Venus, Saturn, dar ∫i un port turistic din Eforie-Nord). Acordarea acestor calificative demonstreaz„ faptul c„ apa m„rii Óntrune∫te condi˛iile de calitate ale apei de Ómb„iere.

Pe termen lung, acest program are rolul de a asigura utilizarea durabil„ a resurselor costiere ∫i de con∫tientizare a tuturor nevoilor de management integrat al zonei costiere.

îProiectul «Luna ™es — Bor∫a», Ón impas“ La sf‚r∫itul anului 2005 m„ adresam Guvernului cu o declara˛ie privitoare la Proiectul îLuna ™es — Bor∫a“, care putea s„ fie o alternativ„ la minerit, Ón zona Bor∫a. Aceast„ zon„ beneficiaz„ de o natur„ extraordinar„, lucru care atrage dup„ sine dezvoltarea turismului, cu deosebire a celui de iarn„. Aici urma s„ se construiasc„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007 o p‚rtie olimpic„ de schi Ón lungime de 2,73 kilometri, prev„zut„ cu dou„ trambuline naturale.

Execu˛ia lucr„rilor a fost c‚∫tigat„ de o firm„ greceasc„, care a Ónt‚rziat lucr„rile nepermis de mult. Mai Ónt‚i au ap„rut probleme cu terenurile afectate de proiect, multe aflate Ón proprietate privat„ ∫i necesit‚nd desp„gubirea celor care le de˛in. Apoi reprezentan˛ii firmei grece∫ti au solicitat ob˛inerea unei finan˛„ri suplimentare, de aproximativ un milion de euro, pentru realizarea unei sta˛ii intermediare pentru Óncep„tori. S-au fixat termene de dare Ón func˛iune, s-au am‚nat, astfel c„ acum proiectul de dezvoltare turistic„ îLuna ™es — Bor∫a“ pare tot mai greu de realizat, pentru c„ sarcina finan˛„rii lui ar putea c„dea pe umerii autorit„˛ilor locale, ale c„ror bugete pe 10 ani nu ating valoarea necesar„ continu„rii lucr„rilor.

Recent, ministrul László Borbély a fost Ón Maramure∫ ∫i a aflat despre ce se Ónt‚mpl„ cu acest proiect. Domnia Sa spunea c„ e posibil s„ fie reziliat contractul de execu˛ie a proiectului îLuna ™es — Bor∫a“, Óncheiat Óntre stat ∫i firma greceasc„ îEfklidis“.

Acestea sunt argumentele pentru care m„ adresez Guvernului pentru a g„si solu˛ii, Ómpreun„ cu autorit„˛ile locale, pentru salvarea proiectului. Investi˛ia a dep„∫it demult termenul de predare stabilit pentru anul 2003, c‚nd a fost avizat pentru finan˛are de Delega˛ia Comisiei Europene. A∫a cum spunea ∫i ministrul László Borbély, ar fi dou„ variante: rezilierea contractului din vina celor dou„ p„r˛i sau a uneia dintre p„r˛i ∫i atunci se trece la arbitraj, iar proiectul Óncremene∫te, ∫i cealalt„ ar fi renun˛area la contract pe cale amiabil„.

Trebuie g„site solu˛ii pentru continuarea proiectului, mai mult dec‚t necesar pentru zona Bor∫a. ™i mai este un aspect. Dac„ Guvernul Rom‚niei nu va g„si Ón˛elegere la oficialii Comisiei Europene, toate fondurile europene cheltuite p‚n„ acum vor trebui returnate autorit„˛ilor de la Bruxelles.

îReforma justi˛iei, Óntre noile lichele ∫i vechile canalii!“ Timp de doi ani, fostul ministru Monica Macovei ne-a promis Óntr-una c„ se face reformarea justi˛iei din Rom‚nia ∫i c„, Ón mod simultan cu adoptarea de noi legi ∫i reglement„ri, ar fi fost Ón curs de desf„∫urare Ónnoirea corpului magistra˛ilor, procurorilor ∫i judec„torilor cu persoane care nu pot fi influen˛ate Ón luarea m„surilor legale ce ˛in de competen˛ele magistra˛ilor.

Timp de doi ani, arhiva Serviciului secret al Ministerului Justi˛iei a stat la dispozi˛ia doamnei Monica Macovei. Arhiva con˛ine mii de dosare ale unor magistra˛i implica˛i Ón abuzurile comise Ónainte de 22 decembrie 1989, cu numele de cod ale procurorilor ∫i judec„torilor care au ac˛ionat la comand„ politic„ ∫i/sau la ordinul Securit„˛ii.

Timp de doi ani, pre∫edintele Traian B„sescu a numit, pe band„ rulant„, mii ∫i mii de magistra˛i Ón toate Parchetele ∫i la toate judec„toriile, tribunalele ∫i cur˛ile de apel din ˛ar„. Teoretic, aceste numiri ar reprezenta Ónnoirea de personal de care vorbea fostul ministru Monica Macovei.

Practic, Óns„, exist„ destule semnale care vorbesc despre numiri de magistra˛i obedien˛i administra˛iei preziden˛iale, ca ∫i despre men˛ineri Ón func˛ie ale unor magistra˛i îdalma˛ieni“, ale c„ror dosare au putut fi

conspectate ∫i copiate spre a deveni instrumente de ∫antaj ∫i docilizare.

Sunt curios s„ ∫tiu cum stau lucrurile Ón realitate: c‚t adev„r ∫i c‚t„ minciun„ se afl„ Ón a∫a-zisa restructurare de personal a justi˛iei rom‚ne∫ti ∫i cum ar putea, la o adic„, s„ fie justificat„ men˛inerea Ón sistem a unor persoane vulnerabile prin prisma dosarului lor de dinainte de 22 decembrie 1989.

A∫a ceva nu vom ∫ti dec‚t dup„ o riguroas„ confruntare a dosarelor de la Cernica cu decretele de numire Ón func˛ia de magistrat, semnate timp de doi ani de pre∫edintele Traian B„sescu, la propunerea Monic„i Macovei.

îTrebuie s„ ne rec„p„t„m dreptul legitim de a fi st„p‚ni Ón ˛ara noastr„“

Constat„m cu regret c„ Rom‚nia a ajuns Ón prezent la situa˛ia dintre cele dou„ r„zboaie mondiale, atunci c‚nd marile concerne externe controlau practic economia rom‚neasc„, ∫i anume: americanii, industria extractiv„; germanii, industria grea, construc˛iile de ma∫ini ∫i metalurgia; evreii, finan˛ele, agricultura ∫i serviciile etc. Ce dovad„ mai bun„ se dore∫te pentru a se demonstra acest fapt dec‚t avalan∫a de companii str„ine cu capital de stat care vin Ón Rom‚nia ∫i preiau, cu complicitatea unor guvernan˛i corup˛i, societ„˛i strategice rom‚ne∫ti, din care storc profituri imense Ón detrimentul statului rom‚n.

Practic, asist„m neputincio∫i la preluarea din patrimoniul statului rom‚n a capitalului profitabil ∫i transferarea lui Ón patrimoniul altor ˛„ri, f„r„ nicio responsabilitate, sub lozinca privatiz„rii.

Dac„ te opui acestui proces de Ónalt„ tr„dare de ˛ar„ e∫ti catalogat imediat ca antieuropean, antireformist, comunist sau alte apelative la mod„ aflate Ón repertoriul a∫a-numitei elite, v‚ndute Ón fapt str„in„t„˛ii, dup„ cum se constat„ la fiecare apari˛ie Ón public a acestora. Exemplele Ón acest sens sunt la Óndem‚na oricui (îLafarge“ — îRomcim“, îRenault“ — îAutoturisme“ Pite∫ti, OMV — îPetrom“, Erste Bank — B.C.R., îGaz de France“ — îDistrigaz-Sud“ ∫i, recent, ENEL — îElectricaSud“ — Muntenia) ∫i reprezint„ numai o parte din jaful inimaginabil care s-a petrecut ∫i se petrece sub ochii no∫tri. Acum putem afirma f„r„ teama de a gre∫i c„ am ajuns o colonie Ómp„r˛it„ Óntre marile puteri, dac„ avem Ón vedere ∫i privatiz„rile frauduloase petrecute la îSidex“ — Gala˛i ∫i ALRO — Slatina, companii care participau cu 10% la formarea produsului intern brut al Rom‚niei.

Pentru a avea o imagine c‚t mai complet„ a coloniz„rii Rom‚niei, vom aborda cel mai semnificativ exemplu, ∫i anume acela Ón care o societate cu capital 100% de stat vine ∫i cump„r„ o societate strategic„ de stat rom‚neasc„, Ón spe˛„ îGaz de France“ — Fran˛a cump„r„ îDistrigaz-Sud“ — Rom‚nia. ™i atunci se pune Óntrebarea: ce fel de privatizare este aceast„ form„ de transfer al capitalului rom‚nesc Ón m‚na statului francez? Nu cumva este o alt„ form„ de etatizare, ∫i nu de privatizare? Sau ce fel de beneficii are ˛ara rom‚neasc„ Ón urma acestui transfer de capital, c‚nd este foarte bine cunoscut faptul c„ orice ˛ar„ Ó∫i urm„re∫te propriile interese, iar Fran˛a, Ón spe˛„, nu poate s„ fac„ excep˛ie de la aceast„ regul„, ˛inta fiind asigurarea cre∫terii prosperit„˛ii ∫i ridicarea nivelului de trai pentru propriii cet„˛eni.

îEchipa de zgomote a Ónv„˛at perfect mecanismul manipul„rii“

Manipularea opiniei publice este o arm„ de care uzeaz„ din plin o anumit„ parte a actualei clase politice din Rom‚nia, Ón frunte cu pre∫edintele Traian B„sescu ∫i speciali∫tii s„i Ón campaniile mediatice.

Iat„, banaliz‚nd la maximum, cum func˛ioneaz„, gradual, un asemenea proces, de care uneori nici m„car nu suntem pe deplin con∫tien˛i. S„ presupunem c„ personajul X i-a furat portofelul personajului Y, sub ochii martorului Z, iar fapta este relatat„, sub aceast„ form„, Ón ziarul A sau pe postul de televiziune B. Imediat, intr„ Ón priz„ alte canale mediatice, pe care le putem numi cu aproape toate celelalte litere ale alfabetului.

Versiunea 1: îNu este adev„rat c„ X i-a furat portofelul lui Y, iar Z nici m„car nu a fost de fa˛„.“

Contraversiunea 2: îNu X i-a furat portofelul lui Y, ci Y i-a furat portofelul lui X. ™tie Z.“

Explica˛ia 3: îE adev„rat c„ X i-a luat banii lui Y, Óns„ Y Ói datora acei bani lui X ∫i nu d„dea semne c„ avea

de g‚nd s„-i Ónapoieze. Z a fost martor la perfectarea Ómprumutului.“

Justificarea 4: îPortofelul lui Y se afl„ la X pentru c„ acesta din urm„ Ól g„sise pe jos ∫i tocmai se preg„tea s„ i-l Ónapoieze p„guba∫ului.“

Estomparea 5: îPrea mult„ g„l„gie pentru un biet portofel. Al˛ii, cum ar fi Z, fur„ miliarde ∫i nu p„˛esc nimic.“

Generalizarea 6: îToat„ lumea fur„ Ón Rom‚nia. Cu ce este mai vinovat bietul X?“

Pledoaria 7: îŒntr-adev„r, X a furat portofelul, iar fapta sa este reprobabil„. Incidentul este, Óns„, nesemnificativ. Probabil c„ a fost vorba despre un moment de r„t„cire, cauzat de condi˛ia medical„ a bietului X. S„ nu uit„m c„ acesta este un cet„˛ean-model, care Ó∫i pl„te∫te cu regularitate impozitele, care merge duminica la biseric„, voteaz„ la referendum ∫i p‚n„ acum nu a comis nici m„car o contraven˛ie la Legea circula˛iei.“

Prin urmare, s„ ne a∫tept„m, Ón continuare, la tot ce poate fi mai nostim ∫i mai îcreativ“ din partea echipei de zgomote a pre∫edintelui!

Œn fond, ce mare scofal„ c„ dumnealui vrea s„ r„stoarne un guvern doar pentru simplul motiv c„ premierul nu ia pozi˛ia de drep˛i, nu bate pas de defilare ∫i nu fredoneaz„ îonorul la pre∫edinte“?!

îProblemele fundamentale ale omenirii, date la spate de Traian B„sescu“

Œn loc s„ se preocupe de principalele probleme cu care se confrunt„ nu numai ˛ara noastr„, dar ∫i Óntreaga omenire, Ón general, ∫i anume supraÓnc„lzirea global„ excesiv„, Traian B„sescu Ó∫i piapt„n„ ∫uvi˛a... pardon, calvi˛ia!

Zilele acestea, din cauza temperaturilor foarte ridicate, au murit oameni, iar al˛ii sunt interna˛i Ón spital fie pentru c„ au f„cut c„dere de tensiune, fie pentru c„ au f„cut infarct. O situa˛ie extrem de Óngrijor„toare!

Informa˛iile paleoclimaterice anun˛„ o sporire a temperaturii cu circa 3 grade Celsius p‚n„ Ón 2100, cre∫tere ce poate fi corelat„ cu modific„rile masive ale vremii din perioada glacia˛iunilor. Cercet„rile efectuate Ón domeniu arat„ c„ nivelul m„rilor ∫i oceanelor a crescut considerabil Ón ultimii 13 ani, iar, Ón acela∫i timp, suprafa˛a de ghea˛„ ∫i de z„pad„ care acoper„ cele dou„ emisfere ale Terrei s-au restr‚ns vizibil.

Aceste informa˛ii par desprinse dintr-un basm terifiant, Ón care r„ul Ónvinge binele. Din p„cate, acesta nu este un basm, ci este cruda realitate.

Comisia European„ a elaborat un plan de ac˛iune care s„ pun„ Ón practic„ decizia adoptat„ Ón martie de cele 27 de state membre, de a cre∫te utilizarea energiilor regenerabile la 20% p‚n„ Ón 2020 ∫i de a reduce emisiile de gaze cu efect de ser„ cu 20% Ón aceea∫i perioad„.

P‚n„ nu demult, oamenii de ∫tiin˛„ au Ómbr„˛i∫at ideea c„ fenomenul Ónc„lzirii globale va cauza schimb„ri majore ∫i probleme acute Ón lume, dar Ón modul lor de g‚ndire scenariul prevedea c„ acestea se vor Ónt‚mpla Óntr-o perioad„ cuprins„ undeva Óntre 50 ∫i 100 de ani ∫i c„ abia atunci se vor face resim˛ite efectele.

Pe acest fundal, parc„ de co∫mar, Traian B„sescu este preocupat de a∫a-zisa reform„ Ón justi˛ie, nu degeaba a semnat Ón primele 28 de luni de mandat nu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007 mai pu˛in de 1.211 decrete privind schimb„ri ∫i numiri Ón func˛ia de magistrat.

Œn mandatul lui Ion Iliescu, num„rul unor astfel de acte a fost de aproape 20 de ori mai mic, respectiv 62, Ón timp ce Emil Constantinescu a semnat 92 de decrete. Mai mult dec‚t at‚t, peste 200 de magistra˛i au renun˛at la func˛ii Ón momentul Ón care fostul ministru al justi˛iei, Monica Macovei, inten˛iona s„ elimine din lege pensia de serviciu. La finele anului trecut se Ónregistra un deficit de 428 de judec„tori ∫i 604 procurori. Asta este preocuparea lui Traian B„sescu, ∫i nu ceea ce ne doare cu adev„rat!

îNu suntem prizonierii r„m‚nerii la putere cu orice pre˛!“

Nici nu ∫tiu dac„ trebuie s„ ne bucur„m sau s„ ne Óntrist„m.

S„ ne bucur„m, pentru c„ respingerea Ón Senat a legii de abilitare a Guvernului de a emite ordonan˛e pe timpul vacan˛ei parlamentare demonstreaz„, iat„, c„ nu exist„ niciun fel de protocol secret de colaborare Óntre P.N.L. ∫i P.S.D., a∫a cum clameaz„ Óntr-una P.D. ∫i P.L.D., sau mai degrab„ s„ ne Óntrist„m pentru c„, iat„, dup„ ce a declarat sus ∫i tare c„ vrea stabilitate Ón Rom‚nia, c„ ˛ara trebuie condus„ ∫i c„ Guvernul trebuie l„sat s„ Ó∫i fac„ treaba, P.S.D. recurge la acest joc de for˛„, demonstr‚nd c„, de fapt, are o problem„ de pozi˛ionare Ón actuala conjunctur„ postreferendum ∫i postmo˛iune?!

P.N.L. a mai spus-o ∫i cu alte ocazii: vrem s„ ne ducem p‚n„ la cap„t misiunea Óncredin˛at„ ∫i vrem s„ ne Óndeplinim toate obiectivele asumate prin Programul de guvernare. O bun„ parte a acestor obiective a fost deja Óndeplinit„, iar acest lucru se vede Ón cre∫terea economic„ ∫i Ón ridicarea constant„ a nivelului de trai al rom‚nilor.

Œn acela∫i timp, Óns„, nu suntem prizonierii vreunei dorin˛e de a r„m‚ne la putere cu orice pre˛. Dac„ vom constata c„ ni se pun piedici ∫i din partea celor care p‚n„ acum au dovedit o just„ apreciere a contextului politic actual, probabil c„ vom face Ón a∫a fel Ónc‚t s„ ne depunem mandatul.

Iar cei care Óncep acum s„ semene ∫i ei v‚nt, vor culege ceea ce cu siguran˛„ nu-∫i doresc!

De∫i are cinci ani de experien˛„, Rom‚nia nu reu∫e∫te s„ absoarb„ fondurile oferite de Uniunea European„. Œn fiecare an p‚n„ la aderare, ˛ara noastr„ a fost Ón pericol de a pierde banii de la SAPARD pentru c„ nu existau proiecte care s„-i absoarb„.

Atunci, Kaj Mortensen, ∫eful unit„˛ii SAPARD a Comisiei Europene, se Óntreba cu Óngrijorare cum va putea Rom‚nia s„ cheltuiasc„ dup„ aderare cei 30 de

miliarde de euro aloca˛i ei, dac„ nu a putut absorbi nici m„car fondurile preaderare.

Iat„ c„ temerile domnului Mortensen s-au adeverit ∫i c„ Ón acest moment Rom‚nia are cea mai mic„ rat„ de absorb˛ie din Europa, aproximativ 4%.

Situa˛ia este cu at‚t mai grav„ cu c‚t Rom‚nia trebuie s„ pl„teasc„ anual bani c„tre Uniunea European„. De exemplu, pentru 2007 Rom‚nia ar trebui s„ trimit„ aproximativ un miliard de euro c„tre U.E. ∫i s„ primeasc„ aproximativ 1,5 miliarde sub form„ de finan˛„ri. Œn condi˛iile unui grad at‚t de mic de absorb˛ie a fondurilor, pierdem bani.

Situa˛ia actual„ se datoreaz„ Ón special incapacit„˛ii Guvernului de a informa ∫i de a promova eficient folosirea fondurilor europene.

Mai mult, din cauza crizei politice provocate de C„lin Popescu-T„riceanu ∫i de P.N.L., activitatea ministerelor este blocat„ ∫i, drept urmare, programele opera˛ionale ajung cu Ónt‚rziere la Bruxelles spre avizare, iar Rom‚nia pierde zilnic milioane de euro nerambursabili.

Agen˛iile interna˛ionale de evaluare financiar„ se g‚ndesc serios s„ ne reduc„ ratingul de ˛ar„, fapt ce va avea consecin˛e extrem de negative asupra mediului de afaceri ∫i asupra nivelului investi˛iilor str„ine Ón Rom‚nia ∫i, Ón consecin˛„, asupra economiei, Ón general.

îRusia se manifest„ agresiv Ómpotriva propriului ei interes“

Escalad‚nd men˛inerea trupelor sale Ón Transnistria, pe motiv c„ o Óngrijoreaz„ amplasarea bazelor americane Ón Rom‚nia ∫i Bulgaria, Rusia gre∫e∫te profund Ón actuala conjunctur„ interna˛ional„.

Semnarea Tratatului For˛elor Conven˛ionale Ón Europa este mult prea important„ at‚t pentru Rusia, c‚t ∫i pentru N.A.T.O., pentru a fi periclitat„ de g„selni˛a men˛inerii a 1.200 de militari ru∫i Ón a∫a-numita republic„ transnistrean„.

Num„rul militarilor americani Ón Rom‚nia ∫i Bulgaria este infim, iar aceste trupe ∫i echipamente nu vizeaz„ Ón niciun fel spa˛iul rusesc sau interesele politico-militare ruse, ci reprezint„ un element de suport tactic pentru opera˛iunile desf„∫urate pe frontul luptei antiteroriste din Orientul Mijlociu.

Nu exist„ niciun motiv ca Rusia s„ doreasc„ men˛inerea solda˛ilor s„i Ón Transnistria, mai ales c„ prezen˛a lor Ón regiune a fost, este ∫i va fi Óntotdeauna asociat„ cu ideea de protejare a focarului de criminalitate interna˛ional„ pe care Ól reprezint„ autoproclamata republic„ de la Tiraspol.

Chiar dac„ Rusia se preg„te∫te de noi alegeri preziden˛iale, ceea ce r„scole∫te Ón mod explicabil mu∫uroiul tr„irilor ∫i manifest„rilor de sorginte criptosovietic„, nu cred c„ interesele pe termen mediu ∫i lung ale Moscovei sunt cel mai bine servite de o asemenea atitudine Ón chestiunea Tratatului, ba chiar, a∫ zice eu, dimpotriv„.

îDrumurile rom‚ne∫ti, o mare groap„?!“

Extinderea ∫i modernizarea infrastructurii rutiere a devenit o prioritate major„ pentru Rom‚nia. Cre∫terea economic„ impune tranzitarea ˛„rii Óntr-un mod mai rapid ∫i mai u∫or. Œn plus, Ón calitate de nou membru U.E.,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007 Rom‚nia are nevoie de conexiuni mai bune cu autostr„zile europene ultramoderne.

Cel mai Óndr„zne˛ dintre proiectele ini˛iate de Guvern p‚n„ acum este Autostrada îTransilvania“ — o autostrad„ de patru benzi, de 415 kilometri, care leag„ ora∫ul Bra∫ov din centrul Rom‚niei de Oradea, la grani˛a cu Ungaria. Acesta este Ón prezent cel mai mare proiect de autostrad„ din Europa.

La finalizarea sa, autostrada va forma o parte important„ a sistemului na˛ional de autostr„zi, oferind o leg„tur„ vital„ cu restul continentului ∫i leg‚nd centre majore ale pie˛ei europene de cele din Asia Central„.

Un alt proiect, care prevede construc˛ia unei autostr„zi Óntre Bucure∫ti ∫i ora∫ul-port Constan˛a de la Marea Neagr„, continu„.

Tot Ón faza de construc˛ie este ∫i autostrada Bucure∫ti—Bra∫ov, un proiect de 1,6 miliarde euro Ónceput anul trecut. Aceasta este o autostrad„ de 73,3 kilometri, de dou„ benzi, care va lega Capitala de grani˛a de vest prin unirea acesteia cu Autostrada îTransilvania“. Proiectul Bucure∫ti—Bra∫ov va oferi o mult a∫teptat„ alternativ„ la Drumul Na˛ional 1, cea mai congestionat„ ∫osea din ˛ar„.

Printre alte proiecte luate Ón considerare se num„r„ o autostrad„ care va lega punctul de grani˛„ N„dlac, din vestul ˛„rii, de Bucure∫ti, prin ora∫ul Timi∫oara. Exist„, de asemenea, planuri de construc˛ie a unei rute care va lega ora∫ul Suceava, din nordul ˛„rii, de ora∫ul ucrainean Cern„u˛i, leg‚nd autostr„zile paneuropene 4 ∫i 5.

Din p„cate, Óns„, Ón ∫apte ani, Rom‚nia nu a reu∫it s„ cheltuiasc„ pentru infrastructura rutier„ dec‚t 200 milioane euro din fonduri europene, de∫i Programul ISPA aloc„ acestui sector pentru perioada 2000—2010 aproape 673 milioane euro.

Proiectele propuse spre finan˛are pe fonduri ISPA au atras p‚n„ Ón prezent 364,5 milioane euro, din care numai 200 de milioane au fost propriu-zis cheltuite. Din aceast„ cauz„, dar nu numai, infrastructura rutier„ rom‚neasc„ arat„, Ón cele mai multe regiuni, mai r„u ca dup„ un bombardament. De aceea, at‚t autorit„˛ile guvernamentale, c‚t ∫i autorit„˛ile locale trebuie s„ depun„ eforturi conjugate pentru ca drumurile, Ón special cele de intrare Ón ˛ar„, s„ devin„ practicabile, Ón sensul cel mai bun cu putin˛„.

îAvem nevoie de o ajustare a strategiilor pe pia˛a muncii“

Angajatorii din Rom‚nia ∫tiu ce vor. Ei caut„ personal calificat pentru anumite meserii ∫i profesori, cum ar fi programatori IT, secretare, contabili, farmaci∫ti, agen˛i de v‚nz„ri, zidari, t‚mplari, dulgheri, faian˛ari, v‚nz„tori, ingineri de produc˛ie, manageri de logistic„, responsabili cu preg„tirea profesional„, controlori financiari, a∫a spun studiile Óntocmite de companiile de specialitate Ón recrutarea for˛ei de munc„. La fel stau lucrurile ∫i pe listele s„pt„m‚nale de ofertare a job-urilor disponibile la Agen˛iile Jude˛ene pentru Ocuparea For˛ei de Munc„.

Cu toate acestea, rom‚nii ar vrea s„ lucreze mai degrab„ ca bodyguarzi ∫i agen˛i de paz„, casieri, inspectori de personal sau inspectori de calitate a serviciilor din magazine, ori pentru c„ nu au preg„tirea necesar„ pentru celelalte meserii, ori prefer„ slujbe mai prost remunerate, dar cu o Ónc„rcare de stres ∫i de responsabilitate profesional„ c‚t mai redus„.

Exist„, o spune aproape toat„ lumea, o criz„ a for˛ei de munc„. Aceasta se manifest„ at‚t Ón domeniile de Ónalt„ specializare, de unde speciali∫tii fie au emigrat, fie ∫i-au f„cut firme proprii ∫i nu mai apeleaz„ la postura de angaja˛i, c‚t ∫i Ón zonele de calificare Ón anumite meserii de natur„ practic„. Culmea este c„ p‚n„ ∫i for˛a de munc„ necalificat„ a Ónceput s„ fie deficitar„, din cauza angaj„rii ei Ón agricultura de peste hotare.

Cred c„ este absolut necesar ca cele dou„ ministere de baz„, Ministerul Muncii ∫i Ministerul Œnv„˛„m‚ntului, s„ Ó∫i conjuge eforturile ∫i, at‚t pe baza constat„rilor actuale din pia˛a muncii din Rom‚nia, c‚t ∫i pe baza unei strategii coerente, s„ Óncerce c‚t mai rapid s„ propun„ solu˛iile cele mai adecvate pentru remedierea situa˛iei.

îDe ce am votat Ómpotriva trupelor militare americane“ Stimate colege, stima˛i colegi,

Œn anul 2005 s-a Óncheiat acordul conform c„ruia Statele Unite vor deschide Ón Rom‚nia mai multe baze militare. S„ nu uit„m c„ intrarea ˛„rii noastre Ón N.A.T.O. s-a hot„r‚t la nivel de Cabinet, f„r„ un referendum na˛ional la baza acestei decizii.

Œn˛elegerea a fost Óncheiat„ pe parcursul a 10 ani, f„r„ o clauz„, astfel Ónc‚t Statele Unite pot lansa un atac pe teritoriul Rom‚niei f„r„ s„ informeze sau s„ ob˛in„ acceptul autorit„˛ilor rom‚ne, conform acordului de amplasare a facilit„˛ilor militare americane Ón Rom‚nia, ∫i ar exista posibilitatea s„ se realizeze o armat„, care s„ fie armata U.E., av‚nd bazele Ón U.E., ∫i nu o armat„ american„.

Parlamentul a aprobat sta˛ionarea trupelor americane Ón ∫edin˛a care a avut loc pe data de 2 mai 2007, Óns„ nu am fost de acord cu acest lucru.

Localitatea Mihail Kog„lniceanu va ad„posti Ón acest an prima baz„ militar„ american„ din aceast„ parte a Europei. Œn aceast„ localitate se va ridica din temelii un Óntreg or„∫el, care va deveni principala pia˛„ de recrutare a for˛ei de munc„ ∫i loc de distrac˛ie pentru solda˛ii americani, rom‚nii urm‚nd s„ devin„ cet„˛enii unei adev„rate colonii americane.

Œn ceea ce prive∫te venirea armatei, americanii au fost foarte secreto∫i, singura informa˛ie pe care le-au cerut-o

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007 localnicilor din Mihail Kog„lniceanu a fost legat„ de vecin„tatea terenului pe care urmeaz„ s„ se construiasc„ baza militar„, Ón cazul Ón care vor considera c„ ar trebui extins„.

O dat„ cu formarea bazelor N.A.T.O., consider c„ nu ar trebui s„ participe doar cei 3.000 de solda˛i americani, ci ar fi corect s„ se fac„ un procentaj, astfel Ónc‚t s„ participe ∫i solda˛i rom‚ni, al„turi de colegii lor din ˛„rile europene.

Cea mai mare baz„ militar„ american„ va fi cea de la Mihail Kog„lniceanu, la care se al„tur„ bazele de la Sm‚rdan, Babadag ∫i Cincu. Œn plus, poligonul de la Babadag se afl„ la dep„rtare de 5 kilometri de localitatea Jurilovca ∫i 7 kilometri de localitatea Sarichioi, ceea ce reprezint„ un dezavantaj, deoarece Ón timpul tragerilor se zguduie pere˛ii ∫i geamurile caselor. Localnicii mi-au solicitat s„ ridic aceast„ problem„, deoarece exist„ posibilitatea ca Ón c‚˛iva ani s„ cedeze unele case ∫i ace∫tia s„ r„m‚n„ f„r„ acoperi∫. Acest lucru constituie un pericol pentru localnicii din zon„ ∫i va implica desp„gubirea lor Ón cazul pagubelor provocate de exerci˛iile militare ale armatei N.A.T.O.

## îVinul rom‚nesc trebuie promovat la export“

Cu numai 138.000 de hectolitri, exporturile de vinuri rom‚ne∫ti au sc„zut dramatic anul trecut, ajung‚nd la numai 50% din v‚nz„rile realizate Ón 2005 pe pia˛a extern„. Pe plan mondial, Óns„, consumul de vinuri a crescut cu 14%, iar prognozele pentru 2007 indic„ un poten˛ial al cererii de vinuri de 233 milioane de hectolitri.

Culmea este c„, Ón acela∫i timp, datele statistice indic„ un import de vinuri Ón Rom‚nia, din str„in„tate, de trei ori mai mare, adic„ de aproape 584 de mii de hectolitri, ∫i asta chiar Ón condi˛iile Ón care vinul a fost, Ón ultimii ani, devansat de bere Ón preferin˛ele de consum ale rom‚nilor.

Œn acest moment, Rom‚nia dispune de o suprafa˛„ cultivat„ cu vi˛„-de-vie de circa 177.000 de hectare, cu aproape 63.000 de hectare mai mic„ dec‚t cea negociat„ cu Uniunea European„, iar produc˛ia anual„ este de aproximativ 5 milioane de hectolitri de vin, realizat„ Ón 8 regiuni viticole, 37 de podgorii ∫i 171 de centre viticole.

Am stat de vorb„ cu speciali∫ti Ón domeniu, care mi-au spus c„, din p„cate, produc„torii rom‚ni nu au puterea comercial„ pentru a putea p„trunde Ón mod corespunz„tor pe pie˛ele externe. Vinurile noastre nu sunt cunoscute pe plan interna˛ional ∫i nu exist„ un _brand_

na˛ional Ón aceast„ privin˛„, iar publicitatea lipse∫te aproape cu des„v‚r∫ire.

Fa˛„ de aceast„ situa˛ie, se impune, cred, elaborarea unei strategii coerente de promovare a vinurilor rom‚ne∫ti la export, prin participarea la t‚rgurile interna˛ionale de vinuri ∫i prin stimularea investi˛iilor Ón viticultur„ ∫i Ón turismul vitivinicol.

Avem exemplul celebru al unor ˛„ri ca Fran˛a, Italia, Spania, Australia ∫i chiar Statele Unite care au ac˛ionat ∫i ac˛ioneaz„ cu succes Ón aceast„ privin˛„ ∫i avem c‚teva pie˛e foarte interesante la export, cum sunt Anglia, Rusia, Germania ∫i fi„rile Scandinave, unde putem p„trunde ∫i ne putem extinde Ón viitor.

Ar fi p„cat ca vinurile noastre nobile, cunoscute de sute de ani, s„ r„m‚n„ ni∫te cenu∫„rese. Trebuie ac˛ionat c‚t mai repede ∫i c‚t mai profesionist cu putin˛„.

îServiciile de ambulan˛„, Ón moarte clinic„!“

Ultimul raport de activitate al Serviciului de Ambulan˛„ al Municipiului Bucure∫ti (S.A.M.B.) arat„ o realitate cutremur„toare: ∫apte bucure∫teni au murit Ón fiecare zi a anului trecut deoarece ambulan˛ele nu au reu∫it s„ ajung„ la timp la locul solicit„rilor. Œn cre∫tere fa˛„ de anul anterior, aceste cifre sunt absolut Óngrijor„toare, comparabile doar cu rata mortalit„˛ii cauzat„ de accidentele de circula˛ie.

La aceast„ situa˛ie s-a ajuns din cauza degrad„rii continue a situa˛iei serviciilor de ambulan˛„, nu numai Ón Bucure∫ti, ci ∫i Ón jude˛ele ˛„rii activitatea lor fiind grav afectat„ din cauza subfinan˛„rii cronice. Este inadmisibil ca Ón anul 2007 speciali∫tii serviciilor de ambulan˛„, c„rora Ón mod normal ar trebui s„ li se creeze toate condi˛iile necesare pentru salvarea vie˛ilor semenilor no∫tri, s„ foloseasc„ ma∫ini vechi de 20—30 de ani. Astfel de îc„ru˛e pe ro˛i“ nu au cum s„ efectueze deplas„ri urgente spre destina˛iile solicitate de oamenii afla˛i Ón pericol de moarte, iar traficul infernal din Capital„ ∫i marile ora∫e contribuie la fel de mult la ac˛iunile de salvare sortite aproape din start e∫ecului.

Pe l‚ng„ vechimea considerabil„ a parcului auto, alte cauze care contribuie la iminenta stare de faliment a ambulan˛elor Rom‚niei sunt lipsa personalului, dar ∫i deficitul de dot„ri. Decesul celor 2.313 locuitori din Bucure∫ti la care ambulan˛a a ajuns prea t‚rziu trebuie privit ca un semnal de alarm„ de grad maxim. Ministerul S„n„t„˛ii este obligat s„ Óntreprind„ m„suri urgente, prin aloca˛ii bugetare satisf„c„toare c„tre acest domeniu, pentru a salva ceea ce se mai poate salva ∫i pentru a preveni moartea altor mii de rom‚ni nevinova˛i. Œn caz contrar, autorit„˛ile abilitate risc„ s„ devin„ complici ai provoc„rii acestor mor˛i neanun˛ate, iar indispensabilul serviciu al salv„rii oamenilor suferinzi va intra, la r‚ndul s„u, Óntr-o nedorit„ moarte clinic„.

îP.N.L. nu a tr„dat idealurile Alian˛ei D.A. ∫i nici Programul de guvernare“

Œnvin∫i la mo˛iunea de cenzur„ ∫i constat‚nd c„ nu pot determina c„derea Guvernului, democra˛ii, Ón frunte cu Emil Boc, s-au hot„r‚t s„ mearg„, s„pt„m‚na aceasta, la tribunal, ca s„ cear„ desfiin˛area din punct de vedere juridic a Alian˛ei D.A.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007 Gestul Domniilor Lor seam„n„ cu acela al morarului care s-a sup„rat pe sat sau cu sup„rarea copiilor care Ó∫i iau juc„riile ∫i pleac„ acas„ fiindc„ nu li s-au satisf„cut anumite preten˛ii absurde sau fiindc„ nu le-a ie∫it îpasen˛a“ cu colegii de joac„.

Nou„, celor din P.N.L., ne pare r„u c„ s-a ajuns Ón acest moment îistoric“.

Dorim s„ asigur„m electoratul nostru, ca ∫i electoratul Alian˛ei D.A., c„ nu noi am tr„dat aceast„ structur„, ci colegii no∫tri ne-au tr„dat pe noi, atunci c‚nd, Ón repetate r‚nduri, pe parcursul anilor 2005 ∫i 2006, le-am solicitat sprijinul Ón vederea consolid„rii actului de guvernare.

Noi nu am tr„dat P.D.-ul ∫i nici pe pre∫edintele Traian B„sescu. Domnul B„sescu ∫i P.D.-ul ne-au Óntors spatele ∫i chiar au Óncercat s„ ne saboteze, a∫a dup„ cum opinia public„ a remarcat de mai multe ori Ón intervalul de timp amintit.

De fapt, nici nu se poate pune problema Ón termenii tr„d„rii unui partid sau a unei persoane, ci dac„ idealurile cu care am pornit la drum au fost tr„date, dac„ Programul de guvernare a fost sau nu tr„dat.

Nici idealurile ∫i nici programul nu au fost tr„date de P.N.L., iar acest lucru nu mai are nevoie de a fi demonstrat, fiindc„ se observ„ cu ochiul liber ∫i se simte pe pielea proprie, zi de zi, Ón sens pozitiv, de c„tre majoritatea cet„˛enilor Rom‚niei.

îSeceta, incompeten˛a autorit„˛ilor locale ∫i manipularea presei“

Seceta face ravagii Ón jude˛ul Vaslui. Cel pu˛in a∫a reflect„ jurnalele de ∫tiri, Ón special cele de la un anume post TV. Reporterii nu mai contenesc s„ prezinte Ón culori c‚t mai sumbre situa˛ia satului Valea lui Darie din comuna Ro∫ie∫ti. Este al doilea caz dup„ comuna Perieni, c‚nd s-a f„cut mare tam-tam mediatic din cauza secetei care a epuizat apa din f‚nt‚nile individuale. Ceea ce nu spun jurnalele TV este c„ autorit„˛ile jude˛ene, Ón special Prefectura ∫i Inspectoratul Jude˛ean pentru Situa˛ii de Urgen˛„ Vaslui s-au mobilizat ∫i au trimis cisterne cu ap„ cu mult timp Ónainte ca tiruri cu ap„ mineral„ s„ porneasc„ tocmai de la Bucure∫ti. Este l„udabil gestul bucure∫tenilor inimo∫i ∫i, totodat„, regretabil„ manipularea unor coresponden˛i locali ai unui post central de televiziune.

Modul Ón care presa central„ a relatat despre seceta din comuna Perieni ∫i satul Valea lui Darie din comuna Ro∫ie∫ti, jude˛ul Vaslui, contrasteaz„ evident cu felul Ón care presa local„ a reflectat situa˛ia acestor zone afectate de secet„. Iat„ c‚teva titluri din cotidienele vasluiene: îMult zgomot pentru nimic“ sau îDoi mini∫tri la Valea lui Darie“. C„ s-a f„cut mult zgomot pentru nimic, ne-am dat seama to˛i cei prezen˛i, inclusiv domnul Cristian David, ministrul de interne, ∫i domnul Traian Reme∫, ministrul agriculturii, prezen˛i duminic„ Ón satul Valea lui Darie.

Ceea ce nu s-a spus pe posturile TV este faptul c„ Ón localitatea vasluian„ Valea lui Darie sunt 35 de f‚nt‚ni, din care o f‚nt‚n„ era secat„ de c‚˛iva ani buni, iar una, care deservea o comunitate de cet„˛eni ceva mai izolat„ de centrul satului, secase recent. Ministrul de interne, domnul Cristian David, a venit Ómpreun„ cu o autospecial„ din dotarea Inspectoratului Jude˛ean pentru Situa˛ii de Urgen˛„ ∫i a promis cet„˛enilor c„ vor primi Ón

fiecare zi c‚te 5.000 de litri de ap„ potabil„ ∫i 9.000 litri de ap„ pentru consumul animalelor din gospod„rii p‚n„ c‚nd se va finaliza aduc˛iunea de ap„ finan˛at„ prin Ordonan˛a Guvernului nr. 7/2007. Œn tot acest timp, primarul comunei Ro∫ie∫ti, domnul Constantin Postolache, Ónt‚mpl„tor de la P.S.D., era plecat la un concurs de fanfare Ón ora∫ul Negre∫ti.

îCriza gr„dini˛elor nu apar˛ine M.E.C.T.“

Criza locurilor Ón gr„dini˛e nu poate fi imputat„ Ministerului Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului, ci administra˛iilor locale care nu s-au preocupat din timp s„ cunoasc„ dinamica demografic„ Ón localit„˛ile respective ∫i s„ ia m„suri concrete de asigurare a spa˛iilor necesare.

Din punct de vedere administrativ, unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt sunt Ón subordinea prim„riilor, care dispun de fondurile necesare bunei desf„∫ur„ri a actului instructiv-educativ. Prin lege, prim„riile trebuie s„ se preocupe de buna gospod„rire a spa˛iilor de Ónv„˛„m‚nt, inclusiv a gr„dini˛elor, de repara˛ii, igieniz„ri, extinderi ∫i investi˛ii Ón acest domeniu.

Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului este responsabil de domeniul curricular, de Óntocmirea programelor de predare—instruire ∫colare ∫i pre∫colare, de urm„rirea aplic„rii acestora ∫i de administrarea politicii de resurse umane.

Este, Óns„, mult mai spectaculos s„ pichetezi un minister, Ón loc s„ te adresezi prim„riei locale, prim„riei de sector sau Prim„riei Generale a Capitalei. A∫a au g‚ndit, s„pt„m‚na trecut„, sindicali∫tii, unii dintre ei tributari Ónc„ mentalit„˛ilor de acum un deceniu, un deceniu ∫i jum„tate, c‚nd ministerul de resort era un fel de factotum.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007 Rezolvarea problemei gr„dini˛elor nu se face de azi pe m‚ine, iar dac„ cei nedrept„˛i˛i nu se adreseaz„ acolo unde trebuie exist„ riscul s„ nu ob˛in„ ceea ce au tot dreptul s„ cear„.

Stima˛i p„rin˛i ∫i stima˛i sindicali∫ti din Ónv„˛„m‚ntul pre∫colar, cere˛i ∫i spera˛i c„ vi se va da. Dar cere˛i acolo unde trebuie, nu la minister sau Ón alt„ parte.

îInstitu˛iile statului trebuie s„ r„spund„ nevoilor cet„˛enilor“

De ani de zile popula˛ia Rom‚niei a∫teapt„ Ón zadar normalizarea rela˛iilor dintre institu˛iile statului ∫i cet„˛enii pl„titori de taxe ∫i impozite. Oamenii se pl‚ng pe bun„ dreptate de birocra˛ia excesiv„ din societatea rom‚neasc„, precum ∫i de faptul c„ sunt trata˛i cu dispre˛ de c„tre func˛ionarii pl„ti˛i tocmai pentru a veghea la rezolvarea problemelor cu care se confrunt„. Este evident c„ nu putem g„si cele mai oportune c„i spre dezvoltarea societ„˛ii, din moment ce contribuabilii trebuie s„ a∫tepte ani de zile pentru a primi un banal r„spuns la o adres„ trimis„ autorit„˛ilor.

Un exemplu concludent Ól reprezint„ cazul doamnei Ziman Delia Liana Hortensia, domiciliat„ Ón municipiul Arad, str. C„pitan Ignat nr. 8 B. Aceasta ne-a sesizat cu privire la faptul c„ Ón anul 2004 a depus la Prefectura Municipiului Bucure∫ti un dosar cuprinz‚nd toat„ documenta˛ia necesar„, conform Legii nr. 290/2003, Ón vederea ob˛inerii de desp„gubiri b„ne∫ti pentru un imobil pe care l-a de˛inut bunicul d‚nsei Ón ora∫ul Cern„u˛i din Ucraina. La trei ani de atunci, femeia a∫teapt„ Ónc„ r„spunsul din partea Prefecturii Bucure∫ti ∫i mi-a solicitat ajutorul Ón acest caz, Ón Óncercarea de a determina institu˛ia respectiv„ s„-i acorde dreptul minim de a fi informat„ Ón cuno∫tin˛„ de cauz„.

Situa˛ia prezentat„ este doar una dintre sutele de astfel de cazuri cu care se confrunt„ rom‚nii. Numai la biroul meu parlamentar s-au prezentat zeci de cet„˛eni afla˛i Ón cazuri similare, stupefia˛i ∫i dispera˛i de indolen˛a autorit„˛ilor Ón a le rezolva peti˛iile. Unii dintre oameni sunt Ón ipostaze chiar dramatice, s„tui de lunile ∫i anii de a∫teptare a unui simplu r„spuns, dar ∫i de drumurile, banii ∫i timpul pierdut Ón c„utarea drept„˛ii. Œn opinia mea, este momentul s„ responsabiliz„m Óntr-un fel munca func˛ionarilor publici ∫i activitatea institu˛iilor statului, indiferent de domeniul de competen˛„. De asemenea, ar fi de dorit normalizarea urgent„ a rela˛iilor dintre cet„˛eni ∫i autorit„˛i, astfel Ónc‚t omul care nu are bani de îcadouri“ s„ fie tratat cu aceea∫i considera˛ie ∫i celeritate ca ∫i cei Ón costume de firm„ ∫i cu limuzine la scar„.

îDreptate, ochii pl‚n∫i vor s„ te vad„!“

Au trecut 17 ani ∫i jum„tate de la evenimentele din decembrie 1989, iar Óntreg adev„rul despre cele petrecute atunci Ónc„ nu s-a spus.

Au trecut 17 ani de la evenimentele din iunie 1990, iar adev„rul despre cele Ónt‚mplate Ónc‚t nu se cunoa∫te cu totul.

Ambele adev„ruri r„m‚n incomplete Ón absen˛a solu˛ion„rii dosarelor penale privitoare la fapte cu consecin˛e grave, Óndreptate Ómpotriva persoanelor ∫i a institu˛iilor, Ómpotriva lini∫tii publice ∫i a siguran˛ei na˛ionale.

Fapte de omor, distrugere, incitare la violen˛„ ∫i tentativ„ de lovitur„ de stat continu„ s„ r„m‚n„ nepedepsite, iar autorii lor se bucur„ Ón continuare de bun„voin˛a unei justi˛ii incapabile s„ finalizeze cauzele care i-au fost, de at‚ta amar de vreme, Óncredin˛ate.

Nu putem continua Ón minciun„ ∫i ignorare voit„ a realit„˛ilor de atunci. Tergiversarea dosarelor revolu˛iei ∫i ale evenimentelor din 13—15 iunie 2007 nu aduce nimic bun nim„nui, cu excep˛ia vinova˛ilor.

Cred c„ a sosit vremea ca procurorul care a instrumentat aceste dosare s„ le trimit„ instan˛elor.

Sper ca acest procuror s„-∫i fi f„cut treaba a∫a cum se cuvine, Óntocmind rechizitorii solide, spre a nu da prilej instan˛elor de judecat„ s„ Ói fac„ sc„pa˛i, cu acte Ón regul„, pe f„ptuitori.

A∫a s„ ne ajute Dumnezeu!

îDezastrul din agricultura rom‚neasc„“ Doamn„ pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Asumarea principiilor de guvernare a Alian˛ei D.A. de c„tre C„lin Popescu-T„riceanu se dovede∫te ast„zi a fi pur„ demagogie politic„, Domnia Sa fiind departe de condi˛iile esen˛iale ale acestora.

Aceea∫i linie de abordare a Programului de guvernare se constat„ ∫i Ón cazul agriculturii, considerat„ de Partidul Democrat ca fiind un domeniu esen˛ial, Ón care Rom‚nia Ó∫i poate crea un avantaj real, concuren˛ial, Ón raport cu pia˛a Uniunii Europene.

Dezinteresul total fa˛„ de agricultur„ s-a manifestat Ón primul r‚nd prin numirea ultimilor doi mini∫tri liberali, Dan Motreanu ∫i Decebal Traian Reme∫, persoane f„r„ minim„ experien˛„ pentru gestionarea unui domeniu at‚t de complex precum agricultura, care prin ac˛iunile lor de gestionare ∫i control au demonstrat c„ sunt departe de principiile fundamentale ale Programului Alian˛ei D.A. Ón ceea ce prive∫te agricultura.

Este suficient s„ amintim doar c‚teva considerente deosebit de importante, ∫i anume:

— Óncetinirea nepermis„ de stabilire a resurselor financiare pentru derularea Programului SAPARD ∫i îFermierul“, acestea afl‚ndu-se Ón acest moment Ón blocaj;

— Óncetinirea deliberat„ ∫i iresponsabil„ a aplic„rii prevederilor Legii fondului funciar, aceasta afl‚ndu-se ast„zi Óntr-o zon„ dominat„ de abuzuri ∫i corup˛ie;

— sabotarea implement„rii Programului rentei viagere, cu generarea unei st„ri de nemul˛umire Ón r‚ndul popula˛iei;

— lipsa de preocupare Ón ceea ce prive∫te sporirea poten˛ialului agricol al Rom‚niei Ón condi˛iile Ón care importul de produse agroalimentare a crescut, cu toate c„ Rom‚nia are o suprafa˛„ de teren agricol neexploatat„;

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007 — neglijarea sistemului na˛ional Ón ceea ce prive∫te cercetarea agricol„; nu se ˛ine cont de faptul c„ Ón Rom‚nia ultimilor ani condi˛iile climaterice au condus la modificarea semnificativ„ a condi˛iilor de cultivare a principalelor culturi, necesit‚nd introducerea ∫i studierea de soiuri rezistente Ón special la secet„;

Declara˛ie politic„ referitoare la desp„gubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la C.E.C. pentru achizi˛ionarea unui autoturism Dacia.

Legea nr. 146/2007 reglementeaz„ desp„gubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii ∫i Consemna˛iuni C.E.C. — S.A. Ón vederea achizi˛ion„rii de autoturisme Dacia. Din p„cate, aceste prevederi au omis persoanele care, av‚nd posibilit„˛i materiale mai limitate, au depus sume mai mici la C.E.C., sume pe care le-au transferat la Banca Rom‚n„ pentru Dezvoltare, Ón vederea achizi˛ion„rii unui autoturism din produc˛ia intern„. Acest transfer nu a afectat ordinea Ónscrierii la Óntreprinderea de distribu˛ie.

Mutarea banilor de la C.E.C. la B.R.D. s-a f„cut av‚nd Ón vedere faptul c„, la data respectiv„, B.R.D. era singura unitate din ˛ar„ care acorda credit pentru achizi˛ionarea unui autoturism.

Este necesar„ eliminarea discrimin„rii pentru persoanele care ∫i-au transferat sumele de bani la B.R.D., consider‚nd c„ este de datoria statului rom‚n s„ acorde drepturile tuturor persoanelor prejudiciate Ón acest caz, cu at‚t mai mult cu c‚t aceste persoane figureaz„ ∫i Ón Statutul Asocia˛iei P„gubi˛ilor de Autoturisme din Rom‚nia.

Aceast„ repara˛ie s-ar putea face prin modificarea Legii nr. 146/2007 privind desp„gubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii ∫i Consemna˛iuni C.E.C. — S.A. Ón vederea achizi˛ion„rii de autoturisme Dacia.

îRecuno∫tin˛a pentru 5,6 milioane de rom‚ni depinde de votul dumneavoastr„ solidar“

DEX-ul ne spune c„: solidaritate = faptul de a fi solidar (cu cineva); sentiment care Ói determin„ pe oameni s„-∫i acorde ajutor reciproc. Din fr. _solidarité._ Dragi colegi parlamentari,

Soarta a 5,6 milioane de pensionari, care au o pensie medie de 364 lei, depinde de votul dumneavoastr„. Un milion de pensionari care au o pensie de 150 lei, Ón timp ce prima de vacan˛„ pentru un func˛ionar de la

Administra˛ia Preziden˛ial„ este de 1.569 RON, depind de votul dumneavoastr„.

1,4 milioane de pensionari care au o pensie cuprins„ Óntre 140 ∫i 250 lei, Ón timp ce o singur„ deplasare a ∫efului statului pe o distan˛„ de 20 de kilometri ajunge s„ ne coste peste o mie de euro, depind de votul dumneavoastr„.

2,8 milioane de pensionari care au o pensie de 294 lei, Ón timp ce o singur„ deplasare a coloanei oficiale pe o distan˛„ care nu dep„∫e∫te 18 kilometri cost„ zeci de salarii medii ale unui rom‚n, depind de votul dumneavoastr„.

Depinde de votul dumneavoastr„ ca aceast„ trist„ statistic„ s„ nu mai existe.

Depinde de votul dumneavoastr„ s„ ∫tergem ru∫inea clasei politice posdecembriste care i-a adus Ón aceast„ stare de s„r„cie pe pensionari. Depinde de votul dumneavoastr„ s„ ne demonstr„m recuno∫tin˛a ∫i solidaritatea pentru 5,6 milioane de rom‚ni, c„rora firmele care au profit s„ le acorde 1% din profitul lor.

Depinde de votul dumneavoastr„ s„ demont„m ipocrizia demagogilor care i-au min˛it pe cei 5,6 milioane de pensionari c„ vor tr„i mai bine, a∫a c„ v„ invit, dragi colegi, s„ vota˛i solidar ini˛iativa legislativ„ a P.C. privind Programul de solidaritate social„ Ón favoarea pensionarilor cu venituri reduse.

V„ mul˛umesc.

îAcordarea de medicamente gratuite pentru pensionari“ Reducerea s„r„ciei ∫i a marginaliz„rii sociale ∫i Ómbun„t„˛irea standardului de via˛„ pentru persoanele v‚rstnice reprezint„ obiective strategice Ón demersul Guvernului privind Ómbun„t„˛irea actualului sistem de protec˛ie social„ din Rom‚nia.

Cre∫terea constant„ a pre˛urilor la alimente, cre∫terea costurilor la utilit„˛i (energie electric„, gaze, energie termic„ etc.) sunt probleme la care pensionarii cu greu mai fac fa˛„, un procent important al acestora tr„ind la limita s„r„ciei. Drama lor este cu at‚t mai mare cu c‚t la aceast„ v‚rst„ o bun„ parte din banii de pensie se duce pe medicamente. Este evident c„ pentru traiul de zi cu zi nu le mai r„m‚n suficien˛i bani.

A∫a cum se precizeaz„ ∫i Ón articolul din Constitu˛ie men˛ionat mai jos, statul rom‚n are obliga˛ia s„ intervin„ cu m„suri de protec˛ie social„. Este nevoie s„ se modifice art. 48 din Legea nr. 95/2006 privind reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii, Ón sensul implement„rii unui program prin care s„ se asigure gratuitatea medicamentelor pentru pensionari. Aceast„ m„sur„ este necesar„ pentru Ómbun„t„˛irea st„rii de s„n„tate ∫i cre∫terea speran˛ei de via˛„, av‚nd Ón vedere cre∫terea vertiginoas„, Ón ultimul deceniu, a mortalit„˛ii, precum ∫i asigurarea continuit„˛ii ∫i a calit„˛ii serviciilor medicale acordate pensionarilor. Pentru implementarea unui astfel de program se pot utiliza sume de la Trezoreria Statului, din sumele acumulate din procesul de privatizare.

Œn Constitu˛ia Rom‚niei la art. 47 se men˛ioneaz„ c„ î(1) Statul este obligat s„ ia m„suri de dezvoltare economic„ ∫i de protec˛ie social„ de natur„ s„ asigure cet„˛enilor un nivel de trai decent. (2) Cet„˛enii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate pl„tit, la asisten˛„ medical„ Ón unit„˛ile sanitare de stat, la ajutor de ∫omaj ∫i la alte forme de asigur„ri sociale publice sau

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007 private, prev„zute de lege. Cet„˛enii au dreptul ∫i la m„suri de asisten˛„ social„, potrivit legii.“

Œn virtutea acestor prevederi din legea fundamental„ a statului rom‚n, autorit„˛ile sunt obligate s„ asigure condi˛iile unui trai decent pentru toate categoriile de popula˛ie, Ón special pentru cele defavorizate, categorie Ón care se Óncadreaz„ ∫i pensionarii.

îLegea votului uninominal poate fi adoptat„ p‚n„ Ón toamn„“

Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

Dup„ cum bine ∫ti˛i, grupul de lucru format din reprezentan˛i ai partidelor parlamentare ∫i ai Asocia˛iei îPro-Democra˛ia“ au definitivat textul legii privind alegerile parlamentare Ón baza votului uninominal mixt. Œn linii mari, proiectul prevede alegerea a 290 de deputa˛i ∫i 124 de senatori, Ón 42 de circumscrip˛ii electorale. Œn aceste circumscrip˛ii, Ón func˛ie de num„rul de aleg„tori, se vor forma 145 de colegii uninominale pentru Camera Deputa˛ilor ∫i 62 pentru Senat.

Dac„ partidele sau alian˛ele din care fac parte vor atinge pragul electoral, c‚∫tig„torii din aceste colegii electorale vor deveni automat parlamentari. Cealalt„ jum„tate de locuri va fi ocupata dup„ centralizarea voturilor la nivel na˛ional ∫i stabilirea num„rului de parlamentari ce revine fiec„rui partid. Din acesta se scade num„rul de mandate ob˛inute Ón colegiile uninominale, dup„ care se face distribuirea Ón func˛ie de procentele ob˛inute. Demisia sau decesul unui parlamentar vor duce la declan∫area alegerilor anticipate Ón colegiul nominal de care acesta a apar˛inut.

Proiectul mai creeaz„ posibilitatea ca diaspora s„ aib„ dreptul de a alege direct 4 deputa˛i ∫i 2 senatori, iar minorit„˛ile, altele dec‚t cea maghiar„, s„ aib„ c‚te un deputat.

## Doamnelor ∫i domnilor,

Cred c„ acest proiect de lege este unul viabil, echilibrat ∫i corespunde dorin˛elor electoratului, societ„˛ii civile, pre∫edintelui ˛„rii ∫i celor dintre noi care doresc reformarea clasei politice. El d„ posibilitatea aleg„torilor s„ aib„ o ofert„ mai clar„ ∫i mai responsabil„ din partea partidelor politice, iar procesul de votare nu va mai fi supus at‚tor suspiciuni ca Ón anii anteriori, pentru c„ fiecare elector va trebui s„ voteze doar Ón colegiul uninominal de care apar˛ine, astfel Ónc‚t turismul electoral va fi eliminat.

Œmbucur„tor este faptul c„ principalele partide din Parlament sunt de acord cu acest proiect de lege, ba, mai mult, au conlucrat cu succes la elaborarea lui. De aceea, cred cu convingere c„, p‚n„ Ón toamn„, putem da dovad„ de voin˛„ politic„ astfel Ónc‚t acesta s„ treac„ de Parlament. Trebuie s„ facem acest lucru, pentru c„ toamna ce vine va avea o agend„ politic„ foarte Ónc„rcat„: proiectele legislative Ónt‚rziate la Guvern ∫i, cel mai important lucru, campania ∫i scrutinul pentru alegerile europarlamentare.

îAcordarea de tichete de mas„ personalului contractual care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón Palatul Parlamentului“

Legea nr. 7/2006 privind Statutul func˛ionarului public parlamentar, care reglementeaz„ acordarea unor drepturi func˛ionarilor publici care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón Parlamentul Rom‚niei, prevede acordarea tichetelor de mas„ pentru categoria men˛ionat„. Din p„cate, s-a exclus de la acordarea tichetelor o categorie important„ a personalului din Palatul Parlamentului, important„ at‚t prin func˛ionalitatea pe care o deserve∫te, c‚t ∫i prin num„rul de persoane care o compune, ambele aspecte fiind esen˛iale Ón desf„∫urarea activit„˛ii Parlamentului.

Din p„cate, nici recenta modificare a Legii nr. 7/2006 nu repar„ nedreptatea f„cut„. Este regretabil ∫i trebuie Óndreptat„ imediat aceast„ m„sur„ discriminatorie, printr-un proiect de lege care s„ prevad„ acordarea tichetelor de mas„ ∫i pentru personalul care desf„∫oar„ activit„˛i administrative, de gospod„rire, investi˛ii, Óntre˛inere-repara˛ii ∫i de deservire, pentru care Óncadrarea Ón munc„ se face prin contract individual de munc„, potrivit Codului muncii. Nu putem accepta discriminarea evident„ comis„ de Legea nr. 7/2006, precum ∫i de modific„rile survenite ulterior.

îDespre institu˛ionalizarea nepotismului Ón varianta executiv„ a lui C„lin Popescu-T„riceanu“

Doamn„ pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Abia a trecut un semestru de la aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ ∫i poate c„ e normal ca unele n„ravuri levantine ∫i metehne de comportament cu Óndelungat„ tradi˛ie s„ se fac„ Ónc„ sim˛ite. S„ fim totu∫i reali∫ti. Dac„ tragem o linie pe harta Europei, Óntre Odesa ∫i Triest, observ„m c„ suntem Ón continuare acolo unde am fost, adic„ Ón Peninsula Balcanic„.

Euroscepticii pot spune c„, iat„, nu e u∫or s„ te aliniezi la standardele U.E., dup„ o practic„ de cinci secole Ón Imperiul Otoman ∫i cinci decenii Ón Imperiul Sovietic.

E bine, e chiar foarte bine c„ rom‚nii au un dezvoltat cult al familiei, care a fost este ∫i va r„m‚ne celula de baz„ a societ„˛ii, dar la unii acest cult continu„ s„ Ómbrace forma hilar„ a nepotismului!

Premierul T„riceanu este membru P.N.L., deci vine dintr-un partid cu veche tradi˛ie, dar care, cel pu˛in la modul declarativ, Ó∫i propune modernizarea societ„˛ii rom‚ne∫ti. Cet„˛eanul T„riceanu are un arbore genealogic, Ón timp ce numele lui Gigel Sorinel ™tirbu nu spune aproape nimic. ™i totu∫i, acest Sorinel Gigel este numit de T„riceanu secretar de stat Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor.

Orice contribuabil are dreptul s„ se Óntrebe ce leg„tur„ are Sorinel Gigel cu cultele ∫i cultura. Are o leg„tur„... simpatic„ Ón felul ei! A fost c‚ndva preot, dar a renun˛at la sutan„, s-a f„cut liberal ∫i s-a apucat de afaceri. Nu e primul pop„ care ajunge la concluzia c„ e mai profitabil s„ vinzi lum‚n„rile dec‚t s„ te plimbi cu ele aprinse prin fa˛a altarului!

Dar leg„tura teribil„ care propulseaz„ un r„spopit Ón fotoliul de secretar de stat la Ministerul Cultelor este de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007 alt„ natur„: Gigel Sorinel este cum„trul lui T„riceanu. E neam de neam, ∫i liberal pe deasupra, ∫i neamurile se ˛in cu cheltuial„ public„!

Mai grav, pentru a-i face loc lui Gigel Sorinel, a trebuit sacrificat fostul secretar de stat Adrian Lemeni, cadru didactic ∫i autor titrat, omul care Ón trei ani de mandat a reu∫it s„ duc„ la bun sf‚r∫it o nou„ Lege a cultelor, apreciat„ pe plan interna˛ional, lege care a beneficiat de acordul tuturor cultelor religioase din Rom‚nia. Un singur cusur i se poate repro∫a lui Adrian Lemeni, Óns„ unul impardonabil: nu are neamuri Ón structurile de v‚rf ale P.N.L.

î22 Iunie, Ziua Comemor„rii Victimelor Fascismului“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn aceste zile, ca Ón fiecare an, doamnelor ∫i domnilor, se cuvine s„ comemor„m, m„car aduc‚ndu-ne aminte ∫i aprinz‚nd o lum‚nare Ón memoria celor care au c„zut victime ale fascismului. Nu putem trece peste aceast„ zi de 22 iunie, deoarece prea multe sunt persoanele care au avut de suferit din cauza acestui flagel, prea grave sunt faptele pe care le-au f„cut cei ce l-au slujit ∫i prea mul˛i sunt urma∫ii celor care au avut de suferit, urma∫i care-i mai pl‚ng ∫i ast„zi. Fascismul este un flagel de care nu trebuie s„ uit„m nicio clip„. ™tim foarte bine c„ acesta a reprezentat o ideologie ap„rut„ Ón Europa dup„ Primul R„zboi Mondial ∫i a stat la baza unor partide de extrem„ dreapt„.

F„c‚nd o analiz„ a acestui flagel putem s„ ne d„m seama din tot ceea ce l-a caracterizat de unde a rezultat toat„ realitatea urm„toare Primului R„zboi Mondial: na˛ionalism extremist, demagogie social„, misticism ∫i violen˛„, eliminarea oric„rei forme de democra˛ie sau libertate de exprimare a opiniilor, intoleran˛„ total„ fa˛„ de alte na˛iuni, rase sau ideologii.

22 iunie, ca zi de comemorare a victimelor fascismului, r„m‚ne Ón istoria lumii ca ziua Ón care peste 56 de mii de oameni au c„zut Ón timpul r„scoalei din ghetoul din Var∫ovia, Ón anul 1945, victime ale armatei germane.

Nimeni nu mai cunoa∫te Óns„ exact num„rul evreilor care au fost extermina˛i din cauza simplului fapt c„ erau evrei. Cea mai pustiitoare conflagra˛ie mondial„ pe care a cunoscut-o omenirea r„m‚ne cel de Al Doilea R„zboi Mondial. Cei trecu˛i prin calvarul ghetourilor ∫i al lag„relor de concentrare, dar ∫i urma∫ii acestora ∫i noi to˛i vom p„stra ve∫nic Ón inimi memoria celor peste 6 milioane de

evrei extermina˛i de regimul nazist din anii celui de Al Doilea R„zboi Mondial.

E greu s„ vorbe∫ti despre toate aceste victime. E greu s„ g„se∫ti o fapt„ pentru care ei se f„ceau vinova˛i. E greu s„ m„sori cumva imensitatea suferin˛ei prin care au trecut ace∫ti oameni care au ajuns s„ fie trata˛i ca ni∫te animale. Chinurile prin care ei au trecut pot fi greu explicate Ón cuvinte.

îC‚t de important„ este transfuzia de s‚nge Ón Rom‚nia?!“

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Una dintre multele probleme cu care se confrunt„ spitalele din Óntreaga ˛ar„ este legat„ de sc„derea din ce Ón ce mai ridicat„ a rezervelor de s‚nge, acele rezerve de s‚nge care salveaz„ vie˛ile celor care depind, de cele mai multe ori, de o cantitate de s‚nge.

De∫i p‚n„ mai anul trecut ziua de 14 iunie trecea de fiecare dat„ Óntr-un mare anonimat, nu acela∫i lucru pot s„-l afirm ∫i despre data de 14 iunie a acestui an. Œn centrele mai multor ora∫e s-a mediatizat aceast„ zi ∫i m„ bucur s„ pot spune c„ s-a Óncercat sensibilizarea celor care ar trebui s„ fac„ acest gest nu doar atunci c‚nd sunt pu∫i Ón fa˛a unei situa˛ii dificile a unui apropiat, ci mai degrab„ ca un gest civic. ™i, cu toate acestea, rezervele de s‚nge din spitalele ˛„rii sunt Ón sc„dere. Num„rul persoanelor care fac acest gest este din ce Ón ce mai redus, lucru care ar trebui s„ ne Óngrijoreze.

Œn Rom‚nia, donatorul de s‚nge, Ón afara faptului c„ beneficiaz„ de efectuarea unei serii de analize gratuite, prime∫te un bon valoric de peste 50 RON ∫i are dreptul la o zi liber„, precum ∫i la reducerea transportului Ón comun, pentru o lun„ de zile, cu 50%. La fel de adev„rat este ∫i faptul c„ multitudinea problemelor de zi cu zi, care ne Ónconjoar„, ne face s„ ne g‚ndim Ón primul r‚nd la binele nostru ∫i mai pu˛in la al semenilor no∫tri. Cei care trec Óns„ de aceast„ nep„sare ∫i fac un

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007 gest de donare de s‚nge sunt cei care merit„ toat„ stima noastr„.

De multe ori m-am Óntrebat Óns„ ce-i determin„ pe semenii mei s„ fac„ acest gest nobil, de a dona s‚nge. Mi-ar fi pl„cut ca primul lucru la care s„ m„ g‚ndesc s„ fie datorat unei responsabilit„˛i civice, unei griji pentru aproapele nostru. Nu este Óns„ tocmai a∫a. Mare parte dintre cei care doneaz„ s‚nge fac acest lucru pentru bonurile de mas„ pe care le primesc. Din p„cate, societatea noastr„ este una Ón care sim˛ul civic sau grija fa˛„ de aproapele nostru sunt dou„ dintre lucrurile care au cam disp„rut din vocabularul nostru. Se constat„, din ce Ón ce mai des, c„ cei care fac acest gest de noble˛e apar˛in de cele mai multe ori unei categorii sociale mai defavorizate. Iar„∫i trebuie s„ spun c„, din p„cate, cei care doneaz„ s‚nge sunt oameni nevoia∫i. Omul s„rac vine s„ doneze s‚nge Ómpins de nevoile de acas„. Din p„cate, aceasta este realitatea, doamnelor ∫i domnilor. Nu aceasta e cea care ar trebui s„ existe, dar, din p„cate, aceasta e. Din p„cate, tinerele genera˛ii care vin din urm„, cele care ies de pe b„ncile ∫colii, habar n-au ce Ónseamn„ s„ donezi s‚nge ∫i c‚t de important este acest gest. ™i m„ g‚ndesc la rolul pe care trebuie s„-l aib„ ∫coala Ón acest sens, ∫i nu numai ea. Un rol important Ól are ∫i Biserica, educa˛ia religioas„, dar ∫i cea a p„rin˛ilor. La ce ne putem Óns„ a∫tepta din partea unor p„rin˛i care au idei preconcepute despre donare, din partea unor p„rin˛i care n-au donat s‚nge nici m„car o dat„ Ón via˛„ sau din partea unora care mai degrab„ Óndeamn„ copiii s„ nu fac„ acest gest.

## îViolen˛a Ón ∫coli“

Œn Rom‚nia, Ón prezent, fenomenul violen˛ei Ón ∫coli a c„p„tat propor˛ii cotidiene Ón condi˛iile Ón care opt ∫coli din zece se confrunt„ cu o anumit„ form„ de violen˛„: violen˛a Óntre elevi, violen˛a elevilor Óndreptat„ Ómpotriva profesorilor, violen˛a profesorilor Ómpotriva elevilor, violen˛a unor tineri din afara ∫colii fa˛„ de elevi sau chiar fa˛„ de profesori. Aceast„ violen˛„, deseori manifestat„ doar la nivel verbal, se transform„ deseori Ón violen˛„ fizic„.

Œntr-un studiu al Institutului de ™tiin˛e ale Educa˛iei se arat„ c„ liceele ∫i ∫colile de arte ∫i meserii sunt mai

violente dec‚t ∫colile generale, ∫colile situate la periferie, dec‚t cele din centru, precum ∫i faptul c„ elevii din mediul urban sunt mai predispu∫i la violen˛„ dec‚t cei din mediul rural. Stabilind o clasificare conform studiului realizat de c„tre I.S.E., se poate observa c„ pe primul loc se afla violen˛a Óntre elevi, urmat„ de violen˛a elevilor fa˛„ de profesori, pe ultimul loc afl‚ndu-se violen˛a profesorilor Óndreptat„ Ómpotriva elevilor. Astfel, fenomenul violen˛ei Ól Ónt‚lnim Ón 73,3% din ∫colile generale ∫i 80,6% din ∫colile postgimnaziale.

Pentru rezolvarea acestei probleme se impune Ónfiin˛area Ón fiecare ∫coal„, Ón func˛ie de necesit„˛ile unit„˛ii respective, a unui post de jandarmi care s„ previn„ ∫i s„ intervin„ pentru aplanarea eventualelor conflicte, iar Ón acest sens am ini˛iat o propunere legislativ„ ce urm„re∫te reglementarea situa˛iei existente la nivelul unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt din Rom‚nia.

Necesitatea instituirii unor asemenea m„suri reiese din lipsa de autoritate ∫i gestiunea precar„ a cazurilor de violen˛„ a persoanelor Óns„rcinate cu p„strarea ordinii ∫i siguran˛ei Ón ∫coli. Œnfiin˛area unor posturi ale jandarmeriei Ón unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt, Ón func˛ie de nevoile unit„˛ii respective, va elimina fenomenul violen˛ei ∫colare ∫i va aduce un plus de siguran˛„ p„rin˛ilor.

## îŒnv„˛„m‚ntul rom‚nesc“

Acum, Ón pragul vacan˛ei de var„, c‚nd elevii ∫i, deopotriv„, dasc„lii a∫teapt„ ultimul clinchet de clopo˛el, problemele cu care se confrunt„ Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc nu sunt deloc de neglijat. Un bine cunoscut proverb spunea: îDac„ ai carte, ai parte“. Astfel, educa˛ia, factor decisiv Ón formarea oric„ruia dintre noi, trebuie ∫i este necesar s„ reprezinte una dintre priorit„˛ile actualei guvern„ri. Datoria Guvernului, prin ministerul de resort, este aceea de a crea ∫i aplica condi˛iile propice de dezvoltare pentru Ónv„˛„m‚nt, astfel Ónc‚t s„ se asigure un progres sigur ∫i adaptat realit„˛ii sociale prezente.

Cu toate acestea, constat cu triste˛e c„ educa˛ia nu mai este o problem„ de c„p„t‚i ∫i sunt profund dezam„git de atitudinea manifestat„ fa˛„ de actuala situa˛ie. Ne lipse∫te un plan, o strategie ale c„ror rezultate s„ fie vizibile Ónc„ de la nivel pre∫colar p‚n„ la cel universitar. Modernizarea sau calitatea procesului educa˛ional nu este posibil„ f„r„ o alocare eficient„ a resurselor Ón sistem. De∫i vrem un Ónv„˛„m‚nt democratic ∫i european, trebuie s„ ne g‚ndim ∫i la miza acestui joc, la soarta genera˛iilor viitoare. Rom‚nia s-a remarcat constant printre ˛„rile cu mari valori, cu olimpici consacra˛i pe plan interna˛ional care duc prestigiul ˛„rii noastre peste hotare. Toate acestea demonstreaz„ importan˛a na˛ional„ a Ónv„˛„m‚ntului care a fost, pentru diferi˛i oameni, rampa de lansare c„tre recunoa∫terea lor. Nu dorim rezultate mediocre care s„ genereze persoane inadaptate realit„˛ii sociale moderne.

Œntr-o ˛ar„ dominat„ de contraste, unde unii elevi parcurg kilometri pe jos pentru a ajunge la ∫coal„, iar al˛ii Ó∫i tureaz„ motoarele, trebuie s„ le fie transmis sim˛ul responsabilit„˛ii, ∫i de la cine, dac„ nu de la noi?!

Am Óncredere Ón capacitatea dasc„lilor de a ne duce copiii spre o ∫colarizare ∫i o educa˛ie calificat„, iar Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc s„-∫i recapete locul ∫i importan˛a Ón formarea fiec„ruia.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

A vorbi despre nevoia de asisten˛„ sanitar„ a popula˛iei din F„lticeni ∫i zona arondat„ a∫a-zisului Spital Municipal f„lticinean s-ar putea resim˛i, de c„tre cei care a∫teapt„ deja de ani de zile rezolvarea acestei probleme, ca o cinic„ b„taie de joc. Ce s„ mai argument„m? Avem acelea∫i motive ca Ón anul 1990, c‚nd s-a hot„r‚t edificarea unui spital nou, cu spa˛ii ∫i dot„ri Ón m„sur„ s„ asigure Óngrijiri calificate celor afla˛i Ón suferin˛„. Acelea∫i motive, numai c„ agravate, p‚n„ la limita suportabilului, de timpul trecut Ón vorbe goale, promisiuni electorale neonorate, flutur„ri de stindarde fals victorioase, declara˛ii ofilite iremediabil de realitatea neputinciosului a∫ez„m‚nt, c„ruia Ói spunem Ón continuare îspital municipal“. Ar trebui, altfel, s„ scriem, sub sigla Ministerului S„n„t„˛ii, îruin„, focar de infec˛ie, ru∫ine, nep„sare“.

Ceea ce s-a aprobat ∫i edificat par˛ial sub guvernarea P.S.D. p‚n„ Ón anul 1997, s-a degradat an dup„ an ∫i n-a reu∫it p‚n„ Ón prezent s„ ad„posteasc„ dec‚t disperarea celor priva˛i de dreptul la s„n„tate. S-au perindat prin fa˛a noastr„ tot felul de personaje politice, care au promis fiecare un superspital, aliment‚nd suferin˛ele cu angajamente ulterior nerespectate, cu deta∫area pe care numai ceva de la sine Ón˛eles ˛i-o poate oferi.

Sigur c„ promitem, d„ foarte bine la electorat, mai ales c„ nu uit„m s„ Óndrept„m degete acuzatoare c„tre adversarii politici. Sigur c„ nu mai pierdem timpul ∫i cu respectarea promisiunilor, doar mai avem de oferit ∫i alte vorbe goale, dar at‚t de utile c‚∫tig„rii de capital electoral. Sun„ splendid s„ vorbe∫ti despre miliardele pe care le asiguri verbal, ca ∫i cum le-ai avea Ón buzunar. Pentru c„ acesta este ordinul de m„rime asumat de un anume deputat local: miliarde, mai precis, 2 miliarde de lei vechi pentru noul spital.

Œn realitate, sumele, cu chiu, cu vai aprobate (umbre palide ale celor promise), au fost cheltuite repetat pentru un nou studiu de fezabilitate, pentru Ónc„ o variant„ de proiect, pentru un edificiu mereu mai amputat, ca s„ folosim un concept specific domeniului. ™i a∫a, iluzoriul Spital Municipal din F„lticeni este doar moned„ forte Ón propaganda electoral„.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Dup„ intrarea noastr„ Ón N.A.T.O. ∫i aderarea la Uniunea European„, noi, rom‚nii, nu mai suntem singuri Ón fa˛a vicisitudinilor care ne-au marcat dramatic destinul, vreme de multe secole. Sim˛im tot mai aproape um„rul comunit„˛ii interna˛ionale. Nu mai suntem singuri Ón fa˛a furtunilor, dar, din p„cate, suntem tot mai pu˛ini. Potrivit datelor Institutului Na˛ional de Statistic„, tendin˛a de sc„dere a popula˛iei Ón ˛ara noastr„ s-a accentuat alarmant Ón ultimii ani, devans‚nd cu mult declinul demografic ce se Ónregistreaz„ la acest Ónceput de mileniu pe plan european.

Practic, Rom‚nia se afl„ azi Ón r‚ndul celor dou„ ˛„ri europene cu gradul cel mai Ónalt al depopul„rii. Factorii esen˛iali care au determinat sc„derea alarmant„ a popula˛iei sunt reculul masiv al natalit„˛ii ∫i cre∫terea excesiv„ a mortalit„˛ii, la care se adaug„ migra˛ia extern„ exploziv„ din perioada tranzi˛iei, at‚t de grea sub raport economic ∫i social. Date statistice recente arat„ c„, Ón prima lun„ a acestui an, rata natalit„˛ii a fost de 10,3 la mia de locuitori, reprezent‚nd o u∫oar„ cre∫tere fa˛„ de perioada corespunz„toare din 2006, dar mult sub cota celei din 1966, c‚nd s-au Ónregistrat 27,4 n„scu˛i vii la mia de locuitori, a ajuns ast„zi la 14,4, dep„∫ind nivelul din 2006 care a fost de 13,3 la mia de locuitori. Dat„ fiind cre∫terea num„rului de decese fa˛„ de cel al na∫terilor, ∫i Ón acest an sporul natural al popula˛iei din ˛ara noastr„ va fi unul negativ. ™i ast„zi, ca ∫i Ón trecut, principala cauz„ a mortalit„˛ii ridicate o constituie bolile cardiovasculare, cancerul ∫i bolile infectoparazitare. De∫i Ón multe ˛„ri s-au Ónregistrat progrese uimitoare Ón tratamentul acestor maladii, la noi lucrurile r„m‚n mai departe sub semnul unei indiferen˛e inexplicabile, dac„ nu de-a dreptul condamnabile. Dac„ acum 30 de ani Ón Rom‚nia nu se mai vorbea despre tuberculoz„, ast„zi aceast„ boal„ a reap„rut, prezent‚nd manifest„ri Óngrijor„toare Ón unele zone ale ˛„rii.

Prin anii 1980 durata medie de via˛„ era, la noi, de 68,5 ani, acest indicator demografic semnificativ este ast„zi mai redus, av‚nd o tendin˛„ descendent„. De altfel, din acest punct de vedere, Rom‚nia se afl„ pe ultimul loc Ón Europa. Œn primele luni ale acestui an a crescut num„rul c„s„toriilor ∫i a sc„zut cel al divor˛urilor, dar aceste fenomene legate de stabilitatea familiei continu„ s„ exercite Ónc„ o influen˛„ negativ„ asupra cre∫terii demografice. Mai grav„ este Óns„ lipsa de speran˛„ pe care ne-o ofer„ prognoza Ón aceast„ privin˛„. A∫a cum apreciaz„ speciali∫tii Centrului de Cercetare Demografic„ al Academiei Rom‚ne, Ón intimitatea demograficului acumul„rile negative se consolideaz„, iar

îLustra˛ia, arhivele ∫i nomenclatura (III)“

Deschiderea arhivelor fostului partid comunist asigur„ Ón principal informa˛ii privind pe cei care sunt cuprin∫i Ón rezerva de cadre pentru o mare gam„ de func˛ii de conducere din economie, administra˛ie, cultur„, Ónv„˛„m‚nt, s„n„tate, armat„, mili˛ie ∫i justi˛ie.

Practic, toate posturile importante din sectoarele activit„˛ii economico-sociale erau ocupate pe baza dosarelor de cadre, dar nu f„r„ a se face o selec˛ie destul de riguroas„ privind capacitatea profesional„ ∫i experien˛a celui promovat.

Este important de ∫tiut c‚teva categorii de func˛ii ∫i posturi care erau ocupate folosind ca surs„ de cadre nomenclatorul existent Ón arhivele partidului unic, persoanele care de˛ineau astfel de func˛ii reg„sindu-se acum practic Ón toate partidele politice, unele ocup‚nd chiar demnit„˛i importante.

Iat„ c‚teva dintre ele: ∫efii de birouri, servicii, departamente ∫i inspec˛ii din ministere (printre ele ∫i inspec˛ia naval„ de la fostul M.T.Tc.); directori ∫i adjunc˛ii acestora, precum ∫i ∫efii de servicii din centrale industriale, Óntreprinderi, unit„˛i de comer˛ exterior ∫i b„nci (inclusiv responsabili cu opera˛iunile valutare din Ministerul Finan˛elor); ∫efi de direc˛ii de specialitate, inspectorate ∫i alte servicii administrative de la nivelul jude˛elor, func˛ii care au asigurat ∫i asigur„ îrezerva de cadre“ pentru mul˛i actuali frunta∫i politici Ón teritoriu, reprezent‚nd Ón administra˛ia local„ partidul pretins cel mai justi˛iar ∫i mai îhot„r‚t“ s„ aplice Legea lustra˛iei (dar

pentru al˛ii, nu pentru propriii lustrabili!); ofi˛eri din activul politic ∫i de comand„ al armatei ∫i mili˛iei; procurori ∫i pre∫edin˛i de tribunale ∫i judec„torii (pentru cadrele din Securitate exist„ — se spune — o lege special„ care le interzice accesul Ón func˛ii de stat, dar nu ∫i pentru cei care au fost numi˛i de Partidul Democrat); reprezentan˛i ai presei, care de∫i nu au fost redactori-∫efi sau adjunc˛i, au scris laudativ la adresa pre∫edintelui de atunci al ˛„rii, contribuind Ón mod hot„r‚tor la cultul personalit„˛ii acestuia (ca o ironie, o parte dintre ei fac acela∫i lucru pentru actualul pre∫edinte, contribuind la escaladarea crizei politice din ˛ar„).

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

îVara asta se poart„ mo˛iunile“

Am asistat s„pt„m‚na trecut„ la Ónceputul unui lung ∫ir de mo˛iuni prin care P.D.-ul Óncearc„ s„ demonstreze c„ este un partid de opozi˛ie.

Ceea ce nu ∫tia˛i este faptul c„ avem ∫i un pre∫edinte Ón opozi˛ie, asta chiar dac„ din punct de vedere constitu˛ional nu se prea poate.

Oricum, este de apreciat perseveren˛a. Azi o mo˛iune de cenzur„, m‚ine una simpl„... ∫i a∫a unii devin exper˛i Ón elaborarea acestora Óntr-un mod c‚t mai artistic.

Cine ∫tie, poate peste ani vor intra Ón analele istoriei ca poe˛i ai mo˛iunilor de cenzur„, iar genera˛ia t‚n„r„ va studia exprim„rile metaforice cu excese lirice desprinse din acestea, devenite peste timp adev„rate capodopere de art„.

Asist„m la un gen de oper„ al c„rei motto este: îDac„ nu a picat Guvernul... m„ scuza˛i, T„riceanu!... poate pic„ totu∫i un ministru“. Seam„n„ a fi un gest de disperare, disperare poetic„!

Spuneam c„ vara asta se poart„ mo˛iunile.

Poate va fi chiar un concurs... cine a depus mai multe, mo˛iunea cea mai aberant„, mo˛iunea cea mai mic„, mo˛iunea cu cel mai mic num„r de semnatari, mo˛iunea cea mai penibil„.

A∫ fi vrut s„ spun mo˛iunea ira˛ional„..., Óns„ acesta nu ar fi nici pe departe un criteriu de departajare.

Cu o motiva˛ie de genul: îM„car una s„ treac„, dac„ nu, mai Óncerc„m!“, vom fi spectatorii unor noi runde de mo˛iuni.

Tocmai s-au anun˛at dou„ mo˛iuni simple, una pe agricultur„, ∫i una pe s„n„tate.

Vom asculta aceea∫i poveste... c„ este var„, c„ e secet„, iar Agen˛ia de Pl„˛i ∫i Interven˛ii Ón Agricultur„ nu func˛ioneaz„. Œn primul r‚nd, a∫ vrea s„ v„ anun˛, ca s„ folosesc o veche zicere de tipul îVara nu e ca iarna!“, c„ atunci îc‚nd e secet„ nu plou„!“.

De ce e agricultura Ón aceast„ situa˛ie?

De ce nu Ól Óntreba˛i pe domnul Flutur, el ∫tie mai bine! Ar putea s„ v„ spun„ multe lucruri interesante.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007 Oricum, la A.P.I.A. pute˛i Óntreba pe cineva de la P.D. ce s-a Ónt‚mplat ∫i de ce func˛ioneaz„ a∫a...

Declara˛ie politic„: îDeficitul bugetar, un pericol pentru Rom‚nia“.

Ca ∫i cum nu ar fi fost de ajuns amatorismul ∫i impostura celor responsabili de absorb˛ia fondurilor europene, care face ca Rom‚nia s„ fie finan˛atorul prosperit„˛ii Uniunii Europene, acum deficitul bugetar estimat la 3,2% din P.I.B. va atrage sanc˛iuni din partea acestei organiza˛ii.

Procedura de deficit excesiv este declan∫at„, prin decizie a Consiliului European, Ón cazul Ón care un stat membru al Uniunii Europene ob˛ine un deficit bugetar mai mare de 3% din P.I.B., limita admis„ prin criteriile economice din Tratatul de la Maastricht.

Aceast„ m„sur„ poate fi sub forma unei amenzi sau sub cea a reducerii ajutorului regional, dac„ situa˛ia nu se remediaz„ rapid, dar cel mai grav lucru r„m‚ne imaginea proast„ de amatorism ∫i incompeten˛„ creat„ chiar Ón primul an de parteneriat.

Declinul Óncas„rilor cauzate de modific„rile aduse regimului vamal ∫i taxei pe valoarea ad„ugat„, dup„ aderare, putea fi previzionat dac„ Ón fruntea Direc˛iilor de venituri din Ministerul Economiei ∫i Finan˛elor ar fi fost speciali∫ti, ∫i nu indivizi pu∫i pe criterii clientelare, al c„ror unic scop este realizarea intereselor de grup din care fac parte.

Supraestimarea veniturilor ∫i subestimarea cheltuielilor nu poate s„ fac„ dec‚t mult r„u stabilit„˛ii situa˛iei fiscalbugetare, dar ∫i economiei Ón ansamblu.

Urmare notific„rii fiscale transmise îEurostat“-ului la sf‚r∫itul lunii martie pentru anul 2007, deficitul raportat de Rom‚nia, calculat potrivit metodologiei Sistemului European de Conturi (ESA 95), este estimat la 3,2% din P.I.B., av‚nd Ón vedere:

— ˛inta de deficit a bugetului general consolidat, potrivit metodologiei interne, de 2,8% din P.I.B.;

— un nivel al valorii titlurilor de desp„gubire ce urmeaz„ s„ fie emise de Autoritatea Na˛ional„ pentru Restituirea Propriet„˛ilor egal cu cel al anului 2006 (0,4% din P.I.B.);

— un volum preconizat al Ómprumuturilor externe ∫i interne ale autorit„˛ilor administra˛iei publice locale la

nivelul datelor disponibile pentru anul 2006 la momentul transmiterii notific„rii.

Declara˛ie politic„: îAgricultura... dezastrului!“ Agricultura rom‚neasc„ este Ón declin. Responsabilitatea dezastrului a fost pasat„, din p„cate, de la Gheorghe Flutur la Decebal Traian Reme∫, f„r„ s„-l mai punem la socoteal„ pe Dan Motreanu, care nu avea nici el vreo leg„tur„ cu acest domeniu.

Au fost aproape trei ani de experimente nefaste, de inconsecven˛„ pe t„r‚mul dezvolt„rii acestui sector, care ar fi putut salva economia ˛„rii, dar nu s-a vrut.

Nu a existat pricepere. ™efii peste agricultur„ au scos Ón fa˛„ politici incoerente, populism dus _in extremis_ , publicitate exacerbat„. Guvernele de dup„ 2004 nu au fost capabile s„ absoarb„ fondurile comunitare destinate agriculturii. S-au cheltuit milioane de euro pe caravane, lozinci ∫i pliante.

Birocra˛ia excesiv„, apari˛ia unor institu˛ii noi, deservite de recunosc„tori, de persoane numite Ón func˛ii pe criterii politice, l-a Óndep„rtat ∫i mai mult pe fermierul rom‚n de fondurile europene, de ideea unei agriculturi competitive.

™i mai veni peste noi ∫i seceta! Recoltele se pr„p„desc Ón c‚mp, topite de soare, fiindc„ onor guvernan˛ii, prin∫i mai mult Ón jocuri politicianiste ∫i scandaluri interminabile, nu au catadicsit s„ pun„ pe picioare sistemele de iriga˛ii.

Cre∫terea permanent„ a pre˛ului energiei ∫i combustibilului i-a decapitalizat pe fermierii rom‚ni. Acum, la noi se practic„ o agricultur„ de subzisten˛„. ™i totul din cauza costului mare de produc˛ie ∫i a lipsei pie˛ei de desfacere. Cei care ar trebui s„ pl„teasc„ pentru tot acest dezastru s-au dat la fund. Au zburat spre alte partide, unde pozeaz„ Ón imacula˛i!

îN„ravul din fire...“

Aflu c„ domnul senator Dan Voiculescu, îcu ale lui Antene puse una peste alta“, a dat dispozi˛ie angaja˛ilor din cadrul Trustului îIntact“ s„ m„ lin∫eze mediatic, ∫i asta pentru c„ am avut curajul s„ m„ ab˛in la votul dat Ón Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a Camerei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007 Deputa˛ilor atunci c‚nd s-a pus Ón discu˛ie ini˛iativa sa privind îProgramul de solidaritate social„ Ón favoarea pensionarilor cu pensii reduse“, ba, mai mult, am declarat c„ demersul s„u, a∫a cum a fost promovat, este populist ∫i 100% ipocrit.

Pre˛ de o s„pt„m‚n„, pe cele trei îAntene“ ale familiei, fotografia mea ∫i a celorlal˛i 11 deputa˛i care ne-am ab˛inut a îrulat“ Ónso˛it„ de comentarii care ne prezentau, ca Ón anii ’50, drept ni∫te îparlamentari Ómbuiba˛i“, adev„ra˛ii du∫mani ai pensionarilor!

Se pare c„ n-a fost de ajuns. Acum, onestul senator a ordonat postului teritorial din Alexandria s„ m„ termine, d‚nd îindica˛ii pre˛ioase“ s„-mi filmeze casa, s„ scormoneasc„ Ón C.V.-ul meu, c„ trebuie s„ g„seasc„ ceva compromi˛„tor, s„ îaranjeze“ ni∫te interviuri pe strad„ cu teleorm„neni care s„ m„ critice ∫i alte lucruri de acest gen.

O mai spun Ónc„ o dat„: a∫a cum a fost propus proiectul de lege, chiar dac„ aparent este generos, el nu a putut convinge, pentru c„, printre altele:

— nu face distinc˛ie Óntre profitul brut ∫i profitul net (al societ„˛ilor comerciale) asupra c„ruia ar trebui aplicat impozitul suplimentar de 1%;

— aplicarea impozitului suplimentar de 1% numai la unele societ„˛i comerciale introduce o discriminare, practic o m„sur„ neconstitu˛ional„, ce nu poate fi acceptat„;

— Ón viziunea autorului, proiectul de lege nu introduce o norm„ obligatorie pentru societ„˛ile comerciale, nu are for˛„ coercitiv„, societ„˛ile pot opta s„ nu participe la sistem, ori s„ se retrag„ oric‚nd ∫i din acest motiv se poate produce o adev„rat„ babilonie Ón sistem;

— aplicarea acestei m„suri numai pentru o perioad„ de 3 ani va conduce la sf‚r∫itul perioadei la mic∫orarea cuantumului pensiilor, Ónc„lc‚ndu-se principiul îun drept c‚∫tigat nu poate fi retras“.

## **Doamna Daniela Popa:**

Œn sal„ dac„ nu mai sunt colegi care-∫i sus˛in declara˛iile, Ónchidem ∫edin˛a consacrat„ declara˛iilor politice, urm‚nd ca la ora 10,00 s„ Ónceap„ plenul Camerei Deputa˛ilor, cu toate problemele Ónscrise pe ordinea de zi.

V„ mul˛umesc.

## PAUZ√

* *

## DUP√ PAUZ√

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, V„ rog s„ lua˛i loc Ón b„nci. Invit liderii de grupuri Ón sal„. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Continu„m lucr„rile ∫edin˛ei de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor ∫i v„ anun˛ c„ din totalul celor 327 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri un num„r de 182. Sunt absen˛i 145, din care 31 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

Continu„m cu ini˛iativele legislative Ónscrise pe ordinea de zi.

Procedur„?

Domnule deputat Nati Meir, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Nati Meir:**

Domnule pre∫edinte,

Vreau s„ v„ anun˛ c„ am îb„gat“ ast„zi o cerere la Biroul permanent ∫i am anun˛at acolo c„ de ast„zi nu mai sunt membru al Grupului parlamentar al P.D. ∫i sunt Ónc„ chestiuni, acolo, foarte interesante, care sunt sigur c„ o s„ fac„ foarte mult valuri Ón Rom‚nia.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Domnule deputat, nu pot dec‚t s„ v„ felicit la fel de

- mult ca atunci c‚nd v-a˛i Ónscris Ón grup!

Continu„m lucr„rile.

Dac„ nu mai sunt anun˛uri, trecem la ini˛iativele legislative Ónscrise pe ordinea de zi.

- Stima˛i colegi,

Œn urma dezbaterilor de ieri pe proiectele legislative, am ajuns la punctul 20, Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 562/2004 privind autorizarea institu˛iilor publice din sistemul de ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„ de a vinde personalului propriu unele locuin˛e de serviciu pe care acestea le au Ón administrare.

Legea are caracter ordinar.

Proiectul este adoptat de Senat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007 Avem, din partea Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, un raport de adoptare.

- Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„. Ini˛iatorii doresc s„ sus˛in„ proiectul? Doamna senator Vedina∫, ave˛i cuv‚ntul, v„ rog. Invit comisia Ón banc„.

## **Doamna Verginia Vedina∫** _— senator_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ am elaborat-o Ómpreun„ cu colega Norica Nicolai ∫i cu domnul senator Mihail Popescu ∫i, prin intermediul ei, ne-am str„duit s„ elimin„m unele necorel„ri ∫i neajunsuri ale Legii nr. 562, astfel cum a fost ea conceput„ ini˛ial, s„ elimin„m anumite situa˛ii de nedreptate ∫i de discriminare care s-au putut crea de-a lungul aplic„rii legii, dat fiind faptul c„ legiuitorul nu a avut Ón vedere urm„toarea situa˛ie: este posibil ca, Ón cadrul aceluia∫i sistem de ap„rare na˛ional„, anumite categorii de personal, anumite persoane s„ se transfere de la o institu˛ie la alta, p„str‚ndu-se, Óns„, Ón cadrul aceluia∫i sistem.

Se pune problema: ce se Ónt‚mpl„, spre pild„, atunci c‚nd un ofi˛er din cadrul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor... sau Ministerul Internelor ∫i Reformei Administrative, cum se nume∫te acum, se transfer„ la S.P.P. sau la Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, p„str‚ndu-se, Ónc„, Ón sistem.

Pentru a elimina interpretarea Ón care aceste categorii de persoane s„-∫i piard„ locuin˛ele, pentru a elimina interpretarea c„ ele nu mai beneficiaz„ de acelea∫i drepturi pe care le-au avut Ón momentul Ón care au Óncheiat Ón mod legal un contract de ocupare a spa˛iului respectiv, noi am modificat Legea nr. 562, prev„z‚nd c„ de prevederile ei beneficiaz„ ∫i persoanele care sunt transferate de la o institu˛ie public„ la alta, dar care se men˛in, cum spuneam, Ón sistemul de ap„rare.

V„ mul˛umesc foarte mult, doamna senator. Al˛i ini˛iatori doresc s„ sus˛in„ proiectul? Nu. Comisia?

Domnul deputat Amarie, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

La lucr„ri au fost prezen˛i 17 deputa˛i, din totalul de 23 de membri ai comisiei.

Propunerea legislativ„ a fost adoptat„ de Senat Ón ∫edin˛a din 3 mai 2007.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din

Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„.

Œn urma dezbaterii Ón ∫edin˛a din 12 iunie 2007, comisia propune plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea acestui proiect de lege Ón forma adoptat„ de Senat. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt interven˛ii la dezbateri generale.

Neexist‚nd amendamente admise sau respinse, proiectul r„m‚ne la vot final, ast„zi, la ora 12,30.

V„ mul˛umesc.

Punctul 21, Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 61/1991 privind sanc˛ionarea faptelor de Ónc„lcare a unor norme de convie˛uire social„, a ordinii ∫i lini∫tii publice.

Legea are caracter organic.

Proiectul este respins de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a Camerei Deputa˛ilor, care este ∫i Camer„ decizional„.

Ini˛iator, domnul senator Marius Marinescu. Ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Marius Marinescu** — _senator_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi, v„ mul˛umesc.

Propunerea legislativ„ se refer„ la majorarea amenzilor pentru unele contraven˛ii prev„zute de lege, printre care: huliganismul de pe stadioane, care se sanc˛ioneaz„ cu o amend„ de 1.000 lei noi. Legea se mai refer„ ∫i la c‚∫tigurile provenite din jocurile de noroc, actele de vagabondaj, cer∫etorie sau prostitu˛ie, actele sau gesturile obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenin˛„ri cu acte de violen˛„ Ómpotriva persoanelor sau a bunurilor acestora, de natur„ s„ tulbure ordinea ∫i lini∫tea public„ sau s„ provoace indignarea cet„˛enilor ori s„ lezeze demnitatea ∫i onoarea acestora sau a institu˛iilor publice.

O alt„ modificare a avut Ón vedere stabilirea unor intervale orare Ón care trebuie p„strat„ lini∫tea ∫i respectarea orelor de odihn„: de la 21,00 la 9,00 diminea˛a ∫i de la 13,00 la 17,00, Ón localit„˛i, at‚t pentru persoanele care lucreaz„ Ón timpul nop˛ii, ture de noapte, g„rzi Ón spitale etc., c‚t ∫i pentru cele care lucreaz„ Ón timpul zilei, dar ∫i pentru copii, persoanele v‚rstnice cu afec˛iuni medicale.

Respectarea lini∫tii publice Ónseamn„ grija fa˛„ de s„n„tatea public„, iar s„n„tatea cost„ mult.

M-am inspirat Ón aceast„ propunere de modelul din statele Uniunii Europene. Dup„ modificarea adus„ acum Ón lege, contravenientul poate achita pe loc sau Ón termen de cel mult 48 de ore de la Óncheierea procesului-verbal ori, dup„ caz, de la data comunic„rii acesteia, jum„tate din minimul amenzii prev„zute Ón actul normativ, cu consecin˛e favorabile pentru bugetele locale, determin‚nd cre∫terea gradului de Óncasare a acestora.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Comisia? Domnul deputat Gabor.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

De∫i la celelalte comisii care au examinat acest proiect legislativ s-a dat un aviz negativ, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, cu unanimitate de voturi, a dat un aviz pozitiv, cu recomandarea plenului de a adopta aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

Aceast„ solu˛ie a fost adoptat„ de Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, deoarece proiectul legislativ este bine-venit pentru p„strarea ordinii ∫i lini∫tii Ón societatea noastr„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Punctul de vedere al Guvernului, dac„ dori˛i? Domnule secretar de stat P„tuleanu, v„ rog.

## **Domnul Marin P„tuleanu —** _secretar de stat_

_Ón Ministerul Internelor ∫i Reformei Administrative_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i parlamentari,

Guvernul nu a sus˛inut ini˛ial propunerea legislativ„, formul‚nd, pe aceast„ baz„, o serie Óntreag„ de propuneri ∫i observa˛ii.

Ulterior, comisiile au avut Ón vedere aceste propuneri ale Guvernului ∫i, prin amendamentele pe care le-a propus ∫i le-a inclus, consider„m c„ au fost Óndeplinite toate cerin˛ele pe care noi le-am solicitat ini˛ial.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Interven˛ii la dezbateri generale? Domnul deputat Ghi∫e.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Am venit Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a v„ solicita ∫i ruga s„ aproba˛i proiectul de lege.

Experien˛a demonstreaz„ c„ lipsa de respect a unora pentru lini∫tea celorlal˛i trebuie sanc˛ionat„ mai sever. C‚nd spun aceasta, m„ g‚ndesc la dou„ aspecte: un aspect este cel legat de ceea ce se petrece pe arenele de sport, mai precis Ón tribune, ∫i Ón mod particular pe stadioane. Dar ∫i mai interesant ∫i cu mai mult„ aten˛ie merit„ s„ ne aplec„m asupra problematicii care se ridic„ la blocurile de locuin˛e, acolo unde multe apartamente

sunt v‚ndute unor firme ∫i care firme desf„∫oar„ tot felul de activit„˛i care aduc mari prejudicii Ón ceea ce prive∫te lini∫tea Ón cadrul imobilului.

Este cunoscut c„ la blocurile de locuin˛e, Ón cartierele mai vechi, locuiesc Ón mod preponderent persoane cu v‚rst„ Ónaintat„. Aceste persoane, Ón cea mai mare parte a lor, au probleme serioase de s„n„tate, iar Ón condi˛iile Ón care la apartamente vecine se produc zgomote la indiferent ce ore, din diferite motive, merit„ ca administra˛ia s„ aib„ instrumentul legal prin care s„ tempereze aceste activit„˛i cu caracter nociv.

A∫adar, noi credem — ∫i dezbaterile Ón cadrul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i au fost ample pe acest subiect — c„ acest proiect de lege merit„ promovat, pentru c„ el vine s„ aduc„ un plus de ordine ∫i lini∫te public„ Ón climatul general din ˛ar„.

V„ rug„m, a∫adar, s„ vota˛i proiectul de lege.

- V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat C„lian.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Este evident faptul c„ Legea nr. 61/1991 necesita anumite modific„ri. Suntem Óntru totul de acord Ón privin˛a ideii combaterii violen˛elor pe stadioane, combaterii violen˛elor Ón orice gen de manifestare public„, Óns„ apare un punct de vedere negativ Ón privin˛a elimin„rii din text a condi˛iei de eliminare a intervalului orar Ón care trebuie p„strat„ lini∫tea public„. ™i m„ refer aici, evident, la ceea ce era prev„zut sau ceea ce mai este Ónc„ prev„zut Ón Legea nr. 61/1991. Inclusiv Ón regimul ceau∫ist se avea Ón vedere un interval orar Ón care era necesar„ p„strarea lini∫tii publice. Œns„, prin aceast„ eliminare a prevederii din Legea nr. 61/1991 nu facem altceva dec‚t s„ bulvers„m tot ceea ce s-a desf„∫urat, totu∫i, Ón condi˛ii normale p‚n„ acum, ∫i m„ refer aici la perioada Ón care trebuie p„strat„ lini∫tea.

G‚ndi˛i-v„ — ∫i v„ dau un exemplu Ón acest sens — c„ poate s„ fie reclamat„ orice ac˛iune public„ Ón care s-ar desf„∫ura un joc de artificii, o activitate public„ Ón care pe un platou dintr-un municipiu ar avea loc un spectacol. Acest lucru nu se va mai putea Ónt‚mpla niciodat„, pentru c„, la orice mic„ reclama˛ie care ar urma s„ apar„ din partea unui locatar, indiferent de la ce distan˛„, organizatorii ar primi amenzi destul de ustur„toare. Or, acest lucru nu este posibil Ón situa˛ia Ón care nu mai avem nici m„car o secund„ din zi Ón care s„ nu purcedem la amenzi, Ón situa˛ia Ón care s-ar organiza, cu avizele necesare, orice gen de ac˛iune.

A∫adar, cu aceast„ excep˛ie, proiectul de lege este bun, Óns„ v-a∫ ruga mult s„ v„ g‚ndi˛i la prevederea referitoare la eliminarea acelei p„r˛i din Legea nr. 61 ∫i s„ o p„str„m, totu∫i, pentru c„ este de bun augur. Nu cred c„ este cazul s„ fim mai restrictivi dec‚t Ón regimul comunist. Haide˛i atunci s„ lu„m ∫i alte m„suri ∫i s„ facem pa∫i Ónapoi. Nu este posibil! Noi trebuie s„ mergem Ónainte, Ónspre democra˛ie.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat.

Alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt alte interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem atunci la dezbateri.

Œnainte de dezbaterile pe articole, ini˛iatorul, domnul senator Marinescu.

V„ rog.

Domnule pre∫edinte, a∫ vrea s„-i transmit colegului nostru... ∫i-i mul˛umesc pentru observa˛ie, deja comisia a ˛inut cont de recomand„rile d‚nsului ∫i a fixat ca lini∫tea public„ s„ fie de la 9 seara p‚n„ la 9 diminea˛a ∫i de la ora 13,00 la ora 15,00. Deci domnul C„lian avea dreptate, dar comisia a reglat acest punct de vedere.

V„ mul˛umesc pentru observa˛ie. S-a rezolvat ∫i aceast„ problem„ ridicat„ de domnul C„lian.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi.

V„ mul˛umesc, domnule senator. Mai sunt interven˛ii? Nu mai sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Lucr„m pe anexa cu amendamente admise. Nu exist„ amendamente respinse.

Dac„ la punctul 1 — titlul legii — exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptat.

Punctul 2.

Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 3.

Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Aici sunt ∫i modific„rile Ón ce prive∫te orele de lini∫te.

Adoptat.

Punctul 4, cuantumul amenzilor.

Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptat.

Punctul 5.

Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

La punctul 22, Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 236 din 9 iunie 2006 pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 110/2005 privind v‚nzarea spa˛iilor proprietate privat„ a statului sau a unit„˛ilor administrativ-teritoriale, cu destina˛ia de cabinete medicale, precum ∫i a spa˛iilor Ón care se desf„∫oar„ activit„˛i conexe actului medical.

Legea are caracter organic.

Proiectul a fost respins de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru s„n„tate ∫i familie.

Suntem Camer„ decizional„.

Dac„ din partea ini˛iatorilor dore∫te s„ intervin„ cineva?

Domnii ini˛iatori? Nu. Comisia, raportul.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Cu adresa PL-x 341 din 2 mai 2007 Comisia pentru s„n„tate ∫i familie a fost sesizat„ cu dezbaterea Ón fond a Propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 236 din 9 iunie 2006 pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 110/2005 privind v‚nzarea spa˛iilor proprietate privat„ a statului sau a unit„˛ilor administrativ-teritoriale, cu destina˛ie de cabinete medicale, precum ∫i a spa˛iilor Ón care se desf„∫oar„ activit„˛i conexe actului medical.

La Óntocmirea raportului comisia a avut Ón vedere avizul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, avizul Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, avizul Consiliul Legislativ, precum ∫i punctul de vedere al Guvernului.

Prezenta propunere legislativ„ are ca obiect de reglementare modificarea unor dispozi˛ii din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 110/2005 privind v‚nzarea spa˛iilor proprietate privat„ a statului sau a unit„˛ilor administrativ-teritoriale, cu destina˛ia de cabinete medicale, precum ∫i a spa˛iilor Ón care se desf„∫oar„ activit„˛i conexe actului medical, aprobat„ cu complet„ri ∫i modific„ri prin Legea nr. 236/2006, din aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„.

Av‚nd Ón vedere cele men˛ionate mai sus, comisia propune plenului Camerei Deputa˛ilor spre dezbatere ∫i adoptare propunerea legislativ„ care face obiectul raportului.

Propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 73 alin. (3) din Constitu˛ia Rom‚niei.

La lucr„rile Comisiei pentru s„n„tate ∫i familie din data de 5 iunie 2007 au participat 14 deputa˛i, doi deputa˛i fiind absen˛i motivat. Raportul comisiei a fost adoptat Ón unanimitate.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Interven˛ii la dezbateri generale? Domnul deputat Nechita, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Acest proiect de lege care amendeaz„ de fapt legea v‚nz„rii cabinetelor medicale are, a∫a cum am spus ∫i Ón momentul vot„rii ei, o serie Óntreag„ de imperfec˛iuni care au f„cut ca pe parcursul celor c‚teva luni de la aplicare s„ apar„ o serie Óntreag„ de disfunc˛ionalit„˛i.

V„ dau c‚teva exemple. Practic, acest proiect pune Ón vedere o prorogare a termenului de Ónc„ 45 de zile, pentru ca medicii care n-au apucat s„-∫i depun„ cereri s„ poat„ beneficia ∫i ei de acelea∫i prevederi.

A doua problem„ este c„ am introdus un amendament pentru a nu se schimba destina˛ia cabinetelor medicale. ™i v„ dau c‚teva exemple concrete din ˛ar„: cabinete medicale, dispensare rurale transformate Ón prim„rii; cabinete medicale din mediul rural transformate Ón sedii de poli˛ie; posibilitatea transform„rii cabinetelor Ón cr‚∫me ∫i alte institu˛ii de... cultur„.

40 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007

De aceea, la ora actual„, sunt o serie Óntreag„ de probleme, inclusiv Ón contencios, Ón justi˛ie. Foarte mul˛i primari nu predau aceste cabinete. Exist„ ∫i o posibilitate de v‚nzare op˛ional„ a acestor cabinete, Ón func˛ie ∫i de zon„, ∫i de localitatea respectiv„. ™i, pentru acest motiv, pe l‚ng„ amendamentele pe care le-am adus acestui proiect de lege, v„ rog, Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, s„ retrimite˛i, domnule pre∫edinte, la comisie, acest proiect de lege, pentru a-l completa ∫i cu celelalte amendamente care s„ fac„ viabil„ aceast„ lege ∫i s„ poat„ fi pus„ Ón aplicare.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Pe aceast„ chestiune, a retrimiterii la comisie? Comisia? De acord.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Prezentul proiect de lege propune modificarea cadrului legal cu privire la sistemul na˛ional de decora˛ii, ∫i anume la eliminarea discrimin„rilor cu privire la decora˛iile care se acord„ pentru femei.

Eu consider c„ este un subiect f„r„ Ónc„rc„tur„ politic„ ∫i, ca atare, solicit votul dumneavoastr„. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea comisiei, domnul deputat Str„chinaru, v„ rog, raportul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Ini˛iativa legislativ„ are ca obiect de reglementare modificarea ∫i abrogarea unor norme din regulamentele privind descrierea ∫i acordarea unor ordine ∫i medalii, anexe la unele acte normative din domeniul sistemului na˛ional de decora˛ii, Ón sensul elimin„rii, Ón principal, a monedelor cu fund„ — papion — pentru doamne ∫i al uniformiz„rii unor Ónsemne.

Potrivit prevederilor art. 73 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. A fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 26 aprilie 2007, Ón calitate de prim„ Camer„ sesizat„. Proiectul de lege a fost dezb„tut Ón ∫edin˛ele comisiei din zilele de 2 ∫i 29 mai, respectiv Ón 14 iunie, la lucr„rile comisiei fiind prezen˛i 15 deputa˛i din totalul de 19 membri ai acesteia.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezen˛i Ón sal„ Ón momentul vot„rii.

Œn urma dezbaterii, Comisia pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„ propune adoptarea proiectului de lege pentru modificarea anexelor la unele acte normative din domeniul sistemului na˛ional de decora˛ii, Ón forma prezentat„ de ini˛iator. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat.

Exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu exist„ interven˛ii la dezbateri generale.

Nu exist„ amendamente admise sau respinse.

Ca atare, proiectul va r„m‚ne la vot final.

La punctul 24, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 6/2007 privind unele m„suri de reglementare a drepturilor salariale ∫i a altor drepturi ale func˛ionarilor publici p‚n„ la intrarea Ón vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare ∫i alte drepturi ale func˛ionarilor publici, precum ∫i cre∫terile salariale care se acord„ func˛ionarilor publici Ón anul 2007.

- Legea are caracter ordinar.

- Proiectul a fost adoptat de Senat.

Raport comun de adoptare din partea Comisiei pentru

- munc„ ∫i a Comisiei pentru administra˛ie public„. Suntem Camer„ decizional„.

Rog ini˛iatorul s„ prezinte proiectul. Domnul secretar de stat P„tuleanu, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Prin Ordonan˛a nr. 6/2007 se urm„re∫te s„ se asigure cadrul legal pentru stabilirea ∫i acordarea drepturilor salariale ale func˛ionarilor publici p‚n„ la intrarea Ón vigoare a Legii privind sistemul unitar de salarizare ∫i alte drepturi ale func˛ionarilor publici.

La Senat s-au formulat mai multe amendamente asupra c„rora noi nu avem obiec˛iuni.

Œn consecin˛„, v-a∫ ruga s„ adopta˛i varianta adoptat„ ∫i de Senat.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule secretar de stat. Din partea comisiei, domnul pre∫edinte Barbu.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 6/2007 privind unele m„suri de reglementare a drepturilor salariale ∫i a altor drepturi ale func˛ionarilor publici p‚n„ la intrarea Ón vigoare a Legii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007 privind sistemul unitar de salarizare ∫i alte drepturi ale func˛ionarilor publici, precum ∫i cre∫terile salariale care se acord„ func˛ionarilor publici Ón anul 2007 este un proiect de lege din categoria legilor ordinare.

A fost adoptat de Senat.

Comisia noastr„ vi-l propune spre aprobare cu modific„ri, a∫a cum au fost ele aduse Ón raport, la amendamentele aprobate.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte. Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

De la punctul 1 la punctul 10 exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

De la 11 la 20? Adoptate. De la 21 la 30? Adoptate. De la 31 la 40? Adoptate. De la 41 la 50? Adoptate. De la 51 la 62?

Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii, inclusiv pe anexe? Nu sunt.

Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

La punctul 25, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 10/2007 privind cre∫terile salariale ce se vor acorda Ón anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baz„ pentru personalul contractual din sectorul bugetar ∫i personalului salarizat potrivit anexelor nr. II ∫i III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baz„ Ón sectorul bugetar ∫i a indemniza˛iilor pentru persoane care ocup„ func˛ii de demnitate public„.

Legea are caracter ordinar.

Proiectul a fost adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru munc„. Suntem Camer„ decizional„.

Invit ini˛iatorul s„ sus˛in„ proiectul.

## **Domnul Kovacs Carol Emil** — _secretar de stat_

## _la Departamentul pentru Rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare cre∫terile salariale ale personalului contractual din sectorul bugetar ∫i ale func˛iilor de demnitate public„ pentru perioadele ianuarie—martie 2007, aprilie—septembrie 2007 ∫i octombrie—decembrie 2007.

Œn anul 2007 personalul contractual ∫i func˛iile de demnitate public„ din sectorul bugetar beneficiaz„ de o cre∫tere salarial„ de 18,88%, Ón decembrie 2007 fa˛„ de decembrie 2006.

Salariile de baz„ ale personalului contractual ∫i indemniza˛iile lunare ale func˛iilor de demnitate public„ avute Ón luna decembrie 2006 se majoreaz„ Ón anul 2007 Ón trei etape, dup„ cum urmeaz„: cu 5% Óncep‚nd cu data de 1 ianuarie 2007, fa˛„ de nivelul din luna decembrie 2006; cu 2% Óncep‚nd cu data de 1 aprilie 2007, fa˛„ de nivelul din luna martie 2007; cu 11% Óncep‚nd cu data de 1 octombrie 2007, fa˛„ de nivelul din luna septembrie 2007.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule secretar de stat. Comisia?

Domnul pre∫edinte Barbu, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Raportul se refer„ la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 10/2007 privind cre∫terile salariale ce se vor acorda Ón anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baz„ pentru personalul contractual din sectorul bugetar ∫i personalului salarizat potrivit anexelor nr. II ∫i III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baz„ Ón sectorul bugetar ∫i a indemniza˛iilor pentru persoane care ocup„ func˛ii de demnitate public„.

Proiectul de lege are caracter ordinar.

A fost adoptat de Senat ∫i vi-l supunem spre aprobare cu modific„ri, a∫a cum sunt ele prev„zute Ón amendamentele admise Ón comisie Ón prezentul raport. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Lucr„m pe anexa cu amendamente admise. Nu exist„ amendamente respinse.

De la punctul 1 la punctul 10 pe lista de amendamente admise exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate. De la 11 la 20? Adoptate. De la 21 la 30? Adoptate. De la 31 la 40? Adoptate. De la 41 la 50?

Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007 ## Proiectul r„m‚ne la vot final.

- Punctul 26, Propunerea legislativ„ privind completarea

- ∫i modificarea alineatului 1 al articolului 269 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte. Interven˛ii la dezbateri generale? Domnul deputat Calimente, ave˛i cuv‚ntul.

- Legea are caracter organic.

- Proiect respins de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru munc„. Suntem Camer„ decizional„.

Invit ini˛iatorul dac„ dore∫te s„-∫i sus˛in„ proiectul. Domnule deputat Marian Paveliu, v„ rog.

## Stima˛i colegi,

Œn esen˛„, aceast„ propunere legislativ„ vizeaz„ introducerea unei prevederi care s„ certifice faptul c„ instan˛ele judec„tore∫ti care judec„ conflictele de munc„ pot acorda ∫i sanc˛iuni sau desp„gubiri materiale Ón ceea ce prive∫te daunele morale.

Œn momentul de fa˛„, mai ales datorit„ experien˛ei anterioare anului 1989, aceast„ prevedere, de∫i este posibil„ aceast„ posibilitate, de∫i se poate pune Ón practic„, nu se pune, pentru c„, repet, Ónainte de 1989 nu exista aceast„ uzan˛„, ∫i majoritatea instan˛elor prefer„ s„ nu se pronun˛e pe asemenea cereri.

De asemenea, o alt„ parte a instan˛elor prefer„ s„ trimit„ peten˛ii c„tre instan˛e de drept civil, ∫i nu la cele abilitate s„ judece conflictele de munc„.

De aceea, de∫i aceast„ prevedere ar putea fi privit„ ca redundant„, ea nu face dec‚t s„ stabileasc„ Ón mod concret c„ aceast„ desp„gubire pentru daunele morale este admisibil„ Ón procesele de munc„. Œn caz contrar, se Ónt‚mpl„ ceea ce vedem foarte adesea: un angajator care vrea s„ scape de un angajat mai mult sau mai pu˛in incomod Ói desface contractul de munc„ ∫i Ó∫i asum„ doar riscul de a-i pl„ti salariul pe perioada respectiv„, pe o lun„, pe dou„, pe trei, p‚n„ c‚nd respectivul renun˛„ sau se judec„ cu institu˛ia.

Introducerea daunelor morale, pentru c„ numai stresul Ón sine de a te prezenta la un asemenea proces este un stres, va face ca angajatorii s„ se g‚ndeasc„ de zece ori Ónainte de a desface, Ón mod abuziv, un contract de munc„.

De aceea, v„ solicit s„ sus˛ine˛i acest proiect de lege. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Raportul comisiei, domnule pre∫edinte Barbu, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Proiectul de lege privind modificarea alin. (1) al art. 269 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii face parte din categoria legilor organice.

A fost respins de Senat ∫i a fost adoptat de Comisia pentru munc„ din Camera Deputa˛ilor, cu modific„ri, a∫a cum sunt ele prev„zute Ón amendamentele admise la prezentul raport.

V„ mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Problema raporturilor de munc„ dintre angajat ∫i angajator este o problem„ veche, dar cred c„ Ón societatea pe care vrem noi s-o construim, ∫i anume Ón capitalism, a pune astfel problemele mie mi se pare pu˛in deplasat. Orice angajator are nevoie de oameni buni ∫i de oameni califica˛i. Eu nu cred c„ exist„ angajator Ón lumea asta care are un om de valoare ∫i s„ vrea s„-l dea afar„.

Prin reglement„ri de tipul celor pe care le recomanda colegul nostru dinainte nu-i ap„r„m dec‚t pe cei care se fac c„ muncesc, a∫a cum era Ónainte de ’89, c‚nd noi ne f„ceam c„ muncim ∫i ei se f„ceau c„ ne pl„tesc!

Cred c„ aceste lucruri trebuie rezolvate Ón sensul Ón care trebuie protejat ∫i interesul angajatului, ∫i interesul angajatorului, dar nu Ón detrimentul angajatorului ∫i a-l obliga s„ ˛in„ la locul de munc„ un om care nu corespunde. Pentru c„ v„ spun, Ón condi˛iile de ast„zi, c‚nd exist„ chiar pe pia˛„ o lips„ de for˛„ de munc„ calificat„, c‚nd exist„ o b„t„lie ∫i pentru manageri foarte buni pentru firmele multina˛ionale care func˛ioneaz„ Ón Rom‚nia, nimeni nu este nebun s„-∫i dea afar„ un angajat foarte bine preg„tit, un om care-∫i execut„ toate sarcinile pe care le are. Sunt, sigur, da˛i afar„ cei care nu corespund sau cei care sunt prin∫i cu alte activit„˛i Ón cadrul firmelor respective.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Alte interven˛ii la dezbateri generale? Domnul deputat Paveliu.

Sunt nevoit s„ intervin pentru a explica colegului meu c„ merge pe o ipotez„ fals„.

Deci nu este vorba de acele persoane care sunt concediate Ón mod legal ∫i Ón cazul c„rora angajatorul a demonstrat c„ a respectat procedurile ∫i c„ avea motive s„ le desfac„ contractul de munc„. Nu. Este vorba despre persoanele care sunt concediate Ón mod ilegal ∫i nejustificat, iar Ón aceast„ a doua variant„ a demonstra˛iei este vorba numai de posibilitatea, nu ∫i de obligativitatea instan˛elor de a acorda desp„gubiri pentru daunele morale.

Deci, Ónc„ o dat„ subliniez, este vorba despre o prevedere care permite instan˛elor, Ón mod expres, s„ permit„ — subliniez, este o chestiune de op˛iune, Ón func˛ie de situa˛ie, Ón func˛ie de fiecare situa˛ie —, deci permite instan˛elor, celor c„rora li se desface Ón mod abuziv contractul de munc„ s„ li se acorde ∫i daune morale dac„, Óntr-adev„r, au fost prejudicia˛i moral.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Sanda, v„ rog.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Am dat angajatorului — eu nu ∫tiu, legea este bun„, amendamentul este bun, este r„u, r„m‚ne de v„zut —, am dat angajatorilor 34 de organe coercitive care-i pot controla, care-i pot trimite Ón Procuratur„ ∫i s„ declan∫eze o anchet„.

Acum venim ∫i cu daune morale. S-ar putea s„-i ajut„m s„ intre Ón faliment c‚t mai repede!

Eu nu spun c„ acest amendament nu-∫i are rolul lui, la prima vedere, dar se pare c„ Rom‚nia de la col˛ul str„zii nu este asta pe care o g‚ndim noi aici. Noi g‚ndim totul teoretic. Vreau s„ v„ spun c„ Ón Rom‚nia, Ón momentul acesta, este o criz„ de for˛„ de munc„ cum rar s-a Ónt‚lnit.

Am obligat angajatorul, societ„˛ile comerciale, s„ pl„teasc„ primele zece zile de spitalizare sau de concediu medical sau de scutiri medicale. Haide˛i s„ ne uit„m s„ vedem c‚˛i se Ómboln„vesc nou„ zile. Noi aducem amendamente plec‚nd de la nivelul teoretic al problemei. P„rerea mea este s„ mergem ∫i cu ochii deschi∫i, s„ vedem ce se Ónt‚mpl„, pentru c„ angajatorii, Ón momentul acesta, au mari probleme ∫i trebuie s„ ˛inem cont de acest lucru.

Dac„ totdeauna le d„m de lucru cu instan˛e, cu tot felul de controale, cu tot felul de suspiciuni, Ói ap„s„m, nu este bine. Noi nu putem s„ ne dezvolt„m. Unde este concuren˛a? Eu nu spun c„ muncitorii ∫i angaja˛ii nu trebuie proteja˛i, dar haide˛i s„ vedem p‚n„ la ce limit„ putem s„ protej„m spre bunul mers al lucrurilor, nu Ón detrimentul unuia sau altuia.

Eu v„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Domnul deputat Pantelimon Manta.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Aparent proiectul de lege este util, necesar ∫i vine s„ acorde o protec˛ie Ón plus salaria˛ilor.

Domnul Paveliu spunea aici c„ prevederea pare redundant„. A∫a este, domnule deputat. Dup„ p„rerea mea ea este inutil„. Este inutil„ pentru c„ nimic nu opre∫te instan˛ele de judecat„ s„ acorde aceste desp„gubiri morale. Este adev„rat c„, Ónainte de 1990, nici m„car Ón civil doctrina de specialitate n-a acceptat acest punct de vedere, dar, dup„ 1990, doctrina de specialitate, dar ∫i practica judec„toreasc„ au spart ghea˛a ∫i se impune, din ce Ón ce mai mult, ca o practic„ curent„ acordarea desp„gubirilor morale.

A∫adar, nu trebuie s„ venim cu o reglementare Ón plus, repet, inutil„, at‚ta timp c‚t instan˛ele pot face acest lucru ∫i pe mine m-a surprins ∫i pozi˛ia... hai s„ zicem, dubitativ„ a Ministerului Muncii, vizavi de acest proiect de lege.

Ar mai fi un considerent ∫i cu asta Ónchei, domnule pre∫edinte, cred c„ dup„ 1990, toat„ lumea recunoa∫te, construim o societate capitalist„, dar cu o mentalitate aproape socialist„. Cred c„ prea mult Óncorset„m angajatorii. Hai s„ respect„m acest principiu care este

universal valabil Ón lumea capitalist„ a mobilit„˛ii for˛ei de munc„. Hai s„ d„m aceast„ posibilitate, dincolo, sigur, de anumite aspecte, care ˛in de protec˛ie, a celor dou„ p„r˛i ale contractului individual de munc„ ∫i s„ nu le mai Óncorset„m Ón reglement„ri extrem de str‚mte, care, p‚n„ la urm„, d„uneaz„ raporturilor juridice de munc„ ∫i dezvolt„rii societ„˛ii, Ón general.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

## V„ mul˛umesc.

Domnule deputat, dac„ sunte˛i de acord v„ dau cuv‚ntul la sf‚r∫it, c„ mai exist„ o luare de cuv‚nt. V„ dau la final, dac„ sunte˛i de acord.

Domnul deputat Buda.

## Domnule pre∫edinte,

La prima vedere, Óntr-adev„r, domnul Manta ar avea dreptate, pentru c„ Óntr-adev„r, instan˛ele, Ón mod normal, au aceast„ posibilitate s„ dea ∫i ele daune morale. Œns„ at‚ta vreme c‚t Ón vechea formulare exist„ aceast„ expresie c„ se pot acorda desp„gubiri materiale, f„r„ s„ fie precizate Ón mod expres ∫i morale, unele instan˛e pot s„ interpreteze Ón sensul c„ nu se pot da ∫i aceste desp„gubiri. Œn acest sens, apreciez c„ aceast„ prevedere, aceast„ modificare sau aceast„ completare este bine-venit„ ∫i chiar cred c„ trebuie s„ fie adoptat„. Mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ mai exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu mai sunt.

Œl invit pe domnul ini˛iator, Marian Paveliu.

## C‚teva preciz„ri.

Œn primul r‚nd c„ Ón lege este men˛ionat„ posibilitatea desp„gubirilor materiale, dar numai pentru prejudiciile materiale f„cute, deci nu ∫i pentru prejudiciile morale.

Doi la m‚n„. Œn Codul civil este trecut„ la art. 998, dac„-mi aduc aminte, ∫i posibilitatea recuper„rii integrale a prejudiciului, dar practica instan˛elor este ca, Ón clipa Ón care s-a terminat sau, Ón sf‚r∫it, s-a ajuns cu un conflict de munc„ la final, se resping daunele morale, invoc‚ndu-se faptul c„ pentru aceasta respectiva persoan„, care se demonstreaz„ c„ a fost concediat„ abuziv, ar putea s„ se adreseze instan˛elor care merg pe Codul civil, instan˛elor care nu se ocup„ strict de problematica de munc„. Deci dup„ un an, doi ani, de regul„, cam c‚t dureaz„ un asemenea conflict de munc„, este Óndrumat„ persoana c„reia i s-a demonstrat sau c„reia instan˛a i-a dat dreptate, Ói spune: îAcum, dac„ vrei, mai f„ Ónc„ doi ani de proces, ca s„ ob˛ii daunele morale.“ S„ ∫ti˛i c„, oricum, dup„ experien˛a Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului nu dep„∫esc mai mult de 5.000 de euro, Ón cel mai r„u caz.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007 Deci Ón mod categoric este vorba doar de o r„splat„ moral„ a faptului c„ omul a fost concediat abuziv ∫i c„ a fost t‚r‚t prin tribunale doi ani de zile ∫i c„ i s-a pus la Óndoial„ competen˛a sau juste˛ea.

Asta este tot.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Interven˛ii? Nu mai sunt interven˛ii. Am finalizat dezbaterile generale.

Trecem la dezbateri pe articole.

La punctul 1, titlul legii, exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptat.

Punctul 2. Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 3. Adoptat. Punctul 4. Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Adoptat. Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul r„m‚ne la vot final.

La punctul 27, Propunerea legislativ„ privind pensia minim„ garantat„.

Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de adoptare, Comisia pentru munc„. Suntem Camer„ decizional„.

Rog ini˛iatorul s„ Ó∫i sus˛in„ proiectul. Procedur„, domnul Gheorghiof, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Este adev„rat, de trei legislaturi am Ónt‚lnit o serie de surprize Ón modul nostru de activitate. Dar ast„zi am avut o surpriz„ pe care, de zece ani cel pu˛in, n-am v„zut-o.

Domnule pre∫edinte Barbu, ∫ti˛i, v„ respect domnule ministru, ∫tiu competen˛a dumneavoastr„, ca ∫i a secretarului de comisie Kerekes, dar mi se pare o anomalie care, ∫tiu eu, sfideaz„ orice lucru ∫i este o Ónc„lcare cras„ a regulamentului.

Œn regulamentul nostru, Ón art. 51, se prevede c„ activitatea unei comisii se desf„∫oar„ ∫i poate s„ se desf„∫oare cu prezen˛a majorit„˛ii deputa˛ilor ∫i votul se d„ prin prezen˛a acelei majorit„˛i care trebuie s„ fie asigurat„, ∫i num„rul de voturi. Mie-mi spune˛i aici, Ón raport, adic„ ne transmite˛i nou„ Ón raport c„ a˛i fost 17 deputa˛i, ∫i raportul a fost adoptat cu ∫ase voturi pentru. Orice matematic„, orice adunare vom face nu ajunge s„ fie nou„.

Ca atare, fie vom transmite, ∫i cred c„ este cea mai bun„ solu˛ie, s„ se refac„ acest raport, nu Ón Óntregime, ci partea introductiv„, unde ne comunica˛i ce s-a Ónt‚mplat Ón comisie, cum s-a dat votul, c‚˛i deputa˛i au fost prezen˛i, c„ altfel apare un lucru care nu e conform cu realitatea: ∫ase pentru, cinci ab˛ineri Ónseamn„ 11. 17 au fost prezen˛i. P„i, ca s„ se adopte, trebuia s„ fie 9!

Eu v-a∫ ruga, s„pt„m‚na viitoare vom relua atunci Ón plen, dar acest raport trebuie s„ se Óntoarc„ la comisie pe probleme de Ónc„lcare a procedurilor, a Regulamentului Camerei Deputa˛ilor.

Da. V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Pe aceast„ chestiune de procedur„, domnule pre∫edinte Barbu, v„ rog.

Deputa˛ii, Ón principiu, au fost prezen˛i la comisie, Ón momentul votului Óns„ Ón sal„ erau 11, care Ónseamn„ o majoritate din cei 19, ∫i care au votat. Rezultatul votului este acolo.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Da. V„ mul˛umesc, domnule deputat. Din p„cate, nu rezult„ din raport ∫i ∫tim bine c„ acest raport folose∫te ∫i la Óncasarea diurnelor pentru ziua respectiv„.

Ca atare, eu v-a∫ propune, ca s„ nu fie o situa˛ie extrem de delicat„ pentru colegii no∫tri din comisie, s„ fi˛i de acord s„ se refac„ raportul ∫i votul final pe acest proiect, cel pu˛in, astfel Ónc‚t s„ avem totu∫i o majoritate din parlamentarii prezen˛i.

Eu v-a∫ propune atunci, dac„ nu exist„ obiec˛ii, ca s„ nu avem o situa˛ie delicat„, s„ retrimitem raportul la comisie pentru refacerea cel pu˛in a votului final Ón condi˛ii de cvorum.

Procedural,

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn numele grupului de parlamentari ini˛iatori ai acestui proiect legislativ, dar ∫i al Grupului parlamentar al P.S.D., v„ rog s„-mi permite˛i s„ prezint succint c‚teva din abord„rile de fond pe care le urm„rim Ón acest demers legislativ Ón forul decizional al Parlamentului Rom‚niei, care, a∫a cum cunoa∫tem, este Camera Deputa˛ilor, al„turi, desigur, de alte elemente mai tehnice care vizeaz„ aplicarea mai bun„, Ón condi˛ii mai riguroase, a acestei legi.

De la Ónceput a∫ vrea s„ remarc faptul c„ proiectul legislativ vizeaz„ o modificare semnificativ„, de esen˛„, a Legii nr. 19/2000 la 7 ani de la adoptare, aceast„ modificare, dup„ opinia noastr„, impun‚ndu-se cu necesitate.

Proiectul legislativ vizeaz„ sau are, dac„ dori˛i, dou„ coordonate esen˛iale:

1. Zona contribu˛iilor, prin care s„ Ónl„tur„m plafonarea veniturilor pentru care se poate realiza asigurare Ón sistemul public de pensii. Cu alte cuvinte, baza de calcul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007 pentru plata asigur„rilor sociale de stat s„ se fac„ la nivelul salariului brut realizat lunar, adic„ implicit mai mul˛i bani la bugetul asigur„rilor sociale.

2. Zona cea mai sensibil„, cea mai vulnerabil„, cre∫terea semnificativ„ a valorii punctului de pensie de la 30 la 50%, a∫a cum este Ón prezent stipulat Ón lege, la minimum 45% cu maximum 55%, raportat la salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigur„rilor sociale de stat.

A∫a cum se cunoa∫te, stima˛i colegi, Ón prezent valoarea punctului de pensie este de circa 32%, ceea ce ar Ónsemna o cre∫tere pe punct de pensie de circa 13%. Œn cazul fo∫tilor membri cooperatori, propunem ca punctajul anual pentru fiecare an utilizat, realizat Ón C.A.P., deci an util, punctajul s„ creasc„ de la 0,25 la 0,50 de puncte. Cunoa∫te˛i c„ a fost, dup„ opinia mea, o situa˛ie absolut anormal„ ∫i incredibil de dificil„ pentru aceast„ categorie de lucr„tori ai ogoarelor, care au Ónfruntat ar∫i˛a verii ∫i viscolul iernilor ∫i au fost gratula˛i prin lege cu 0,25 de puncte. Propunem, deci, dublarea acestui punctaj pentru cei care au lucrat Ón fostele cooperative agricole de produc˛ie.

Nu, domnule deputat, continua˛i, v„ rog frumos.

## **Domnul Filona∫ Chi∫:**

Crearea unui mecanism de atragere a agricultorilor ∫i a femeilor casnice, un rezervor uria∫ pe care, dup„ p„rerea mea, trebuie s„-i atragem Ón sistemul public de pensii. Renun˛area la tot felul de ajutoare care de care mai populiste, pe de o parte, dar ∫i necesare, pe de alt„ parte, care greveaz„ nemilos banii publici ∫i bugetul statului. M„ g‚ndesc la ajutoare de Ónc„lzire, la tot felul de ajutoare sociale. Cred cu sinceritate c„ aceast„ form„ de sprijin nu s-ar mai justifica Ón situa˛ia, Ón ipoteza dac„ ∫i numai dac„ pensiile Ón Rom‚nia ar deveni pensii decente sau ar fi pensii decente, cu alte cuvinte oamenii ar avea suficiente resurse financiare ca din pensie, repet, din pensie s„-∫i asigure condi˛ii civilizate de via˛„.

Œn final, a∫ dori s„ spun doar c„ propunerea legislativ„ este rezonabil„ ∫i sustenabil„ din punct de vedere financiar.

Guvernul, poate Ómpreun„ cu Parlamentul, trebuie s„ identifice toate p‚rghiile economico-financiare care s„ conduc„ la o perspectiv„ clar„ de sus˛inere a sistemului public de pensii, inclusiv, a∫a cum spuneam mai Ónainte, printr-o ampl„ modificare de strategie social„, dac„ dori˛i.

Cred c„ este nevoie acum de un front na˛ional de solidaritate ∫i de voin˛„ politic„ pentru rezolvarea Ón bune condi˛iuni a acestei mari probleme pe care Rom‚nia ∫i rom‚nii o au la ora actual„.

Sper c„ aceast„ voin˛„ politic„ se va manifesta plenar azi Ón Camera Deputa˛ilor de c„tre parlamentarii din toate partidele politice ∫i ve˛i vota acest proiect legislativ, aduc‚nd Ón inimile a milioane de rom‚ni o raz„ de bucurie ∫i speran˛„.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. A˛i vorbit Ón calitate de ini˛iator, urmeaz„ raportul comisiei. V„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Raportul prive∫te ini˛iativa legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.

Proiectul de lege a fost respins de Senat.

Face parte din categoria legilor organice.

Comisia a propus admiterea cu modific„ri a acestui proiect de lege.

Drept urmare, v„ supunem la vot acest raport, nu Ónainte de a v„ preciza c„ acest proiect de lege are o importan˛„ capital„ pentru sistemul de pensii nu numai pentru un an sau doi, ci pentru viitor, c„ presupune efort financiar considerabil at‚t Ón zona bugetului asigur„rilor sociale, c‚t ∫i Ón zona bugetului de stat, pentru c„ se refer„ ∫i la agricultori, ∫i cred c„ este nevoie de o decizie serioas„ a Parlamentului Rom‚niei la adoptarea unei astfel de decizii.

Œn acela∫i timp, cred c„ e nevoie ca Ón Rom‚nia pensiile s„ creasc„ Ón ritm accelerat. Trebuie Óns„ s„ existe o corelare Óntre posibilit„˛ile economice ∫i aceast„ nevoie deosebit„ de cre∫tere a pensiilor Óntr-un ritm accelerat, pentru ca nivelul de trai al pensionarilor s„ creasc„.

Drept urmare, am prezentat raportul ∫i c‚teva considera˛ii la dezbaterile generale Ón numele grupului parlamentar pe care Ól reprezint.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Œn˛eleg c„ s-au prezentat ∫i puncte de vedere legate de dezbateri generale din partea domnului Barbu.

Invit acum pe to˛i cei care doresc s„ intervin„ la dezbateri generale. Nu e procedur„ de urgen˛„, deci pot vorbi oric‚te persoane din partea fiec„rui grup parlamentar.

Œl invit, Ón primul r‚nd, pe domnul deputat Furo care se Ónscrisese de mai mult„ vreme la cuv‚nt. Urmeaz„ domnul deputat Marian S‚rbu.

## **Domnul Iuliu Ioan Furo:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Iat„ c„ la 17 ani asist„m din nou la dezbaterea unei probleme de interes general, problema pensionarilor, nivelul pensiilor, nivelul de trai ∫i asisten˛a social„ de care se bucur„ p„rin˛ii ∫i bunicii no∫tri.

Din p„cate, fac ∫i eu parte din aceast„ categorie de v‚rsta a treia. Din fericire, Óns„, de c‚nd am intrat Ón Parlamentul Rom‚niei mi-am Ómbun„t„˛it oarecum nivelul de trai. Am tr„it Óns„ din pensie, din acea pensie din care n-am putut s„-mi procur medicamentele necesare, suferind de o boal„ cronic„, din acea pensie din care nici atunci ∫i nici acum nu am putut s„ suport costurile care se pretind la anumite policlinici, chiar de stat, pentru efectuarea unor analize medicale, pentru plata re˛etelor

compensate sau gratuite care, din p„cate, de multe ori nu se acord„.

Valoarea punctului de pensie la ora actual„ este de 32%. Œn ceea ce prive∫te aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ de cre∫tere a valorii punctului de pensie la 45% din salariul brut este o necesitate.

Œn ceea ce prive∫te partidul meu, Partidul Rom‚nia Mare, subscriem Ón totalitate la aceast„ ini˛iativ„ legislativ„. Sunt de acord cu cele spuse de domnul pre∫edinte Barbu, p‚n„ nu demult ministrul muncii ∫i protec˛iei sociale, care ∫tiu c„ de-a lungul carierei sale Ón fruntea acestui minister a militat ∫i a luptat, ∫i a Óncercat s„ creasc„ acest punct de pensie la 35%, dar n-a reu∫it.

S„ recunoa∫tem, doamnelor ∫i domnilor, c„ suntem Ón Parlamentul Rom‚niei, suntem Óntr-un Parlament Ón care de ani de zile ne zbatem Ón jurul acestei probleme. S„ recunoa∫tem, domnilor, c„, la ora actual„, 70%, peste 70% din pensionari, m„ refer la cei 4 milioane ∫i jum„tate de pensionari cu vechime integral„ ∫i v‚rst„ de pensionare, au o pensie pu˛in peste 300 de lei. S„ recunoa∫tem, doamnelor ∫i domnilor, c„, cu toat„ str„dania guvernelor precedente ∫i actuale, Ón cei 17 ani m„surile Ón sprijinul pensionarilor au fost paliative.

Iat„, de pild„, recalcularea mult l„udat„ a pensiilor a vizat analizarea a 3,5 milioane de dosare, din care au beneficiat de o cre∫tere a pensiilor 1 milion ∫i 600 de mii de pensionari.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Are cuv‚ntul domnul Marian S‚rbu ∫i se preg„te∫te doamna deputat Lia Ardelean.

## **Domnul Marian S‚rbu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Mai Ónt‚i a∫ vrea s„ fac un apel la cei care urmeaz„ s„ vorbeasc„, ∫i eu voi ˛ine cont de acest apel, eu Ónsumi voi face acest lucru, ∫i anume la o limitare pe c‚t posibil„ a discursurilor, pentru a putea s„ vot„m ast„zi aceast„ lege, pentru c„ toat„ lumea v„d, ∫i pe bun„ dreptate, vorbe∫te despre urgen˛a, vorbe∫te despre nevoia ca aceast„ lege s„ intre c‚t mai repede Ón vigoare.

S-au adus argumente de natur„ tehnic„, s-au adus argumente de natur„ social„, s-au adus argumente de natur„ politic„ ∫i vreau, Ón acest context, s„ mul˛umesc mult tuturor reprezentan˛ilor partidelor care au vorbit deja sau care urmeaz„ s„ vorbeasc„ ∫i care ∫i-au manifestat sprijinul pentru ini˛iativa Partidului Social Democrat.

Acest proiect al P.S.D.-ului care urm„re∫te, practic, Ón esen˛„ un lucru fundamental, ∫i anume cre∫terea pensiilor cu aproape 50%, pentru c„ asta Ónseamn„, p‚n„ la urm„, cre∫terea punctului de pensie de la 31%, c‚t este acum, la 45% minim, a∫a cum prevede proiectul de lege. Or, este at‚t de mare nevoie de acest lucru, pentru c„ e nevoie de o recuplare a pensionarilor la ceea ce Ónseamn„ valoarea salariului mediu pe economie.

Toate categoriile sociale care muncesc Ón aceast„ ˛ar„ au Ónceput s„ beneficieze de progresul acestei ˛„ri, au Ónceput s„ beneficieze de cre∫terea economic„. Singurii care au r„mas pe loc, din acest punct de vedere, care au r„mas decupla˛i de la aceast„ cre∫tere sunt pensionarii.

De aceea, am s„ Ónchei, stima˛i colegi, rug‚ndu-v„ ca ast„zi s„ l„s„m de o parte orice tip de demagogie ∫i s„ vot„m, pur ∫i simplu, o lege care aduce Ón plus ceva Ón veniturile acestor oameni care a∫teapt„, a∫a cum s-a spus, de aproape 17 ani o Ómbun„t„˛ire a nivelului lor de trai.

V„ mul˛umesc ∫i v„ urez mult succes! Toate cele bune!

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Stima˛i colegi,

Pentru c„ s-a ridicat o chestiune legat„ de programul de lucru, eu v-a∫ propune, pentru ca lucrurile s„ fie c‚t se poate de clare, s„ fim de acord s„ lucr„m p‚n„ la finalizarea proiectelor cu raport de adoptare, adic„ p‚n„ la punctul 32, ∫i s„ d„m dup„ aceea votul final.

Dac„ sunte˛i de acord ∫i nu sunt obiec˛ii?

Inclusiv punctul 32, domnule pre∫edinte.

Inclusiv, domnule Stanciu, nicio grij„, inclusiv. Deci toate proiectele cu raport de adoptare.

Doamna deputat Ardelean. Se preg„te∫te domnul deputat Cindrea.

Domnule pre∫edinte,

Œnt‚i, stima˛i colegi, Ónt‚i a∫ vrea s„ amintesc ceva pe procedur„. Deci primul proiect, care este c„zut, are Ón vedere tot situa˛ia persoanelor v‚rstnice ∫i propun s„ intre Ón dezbatere ∫i Proiectul privind fondul de solidaritate pentru persoanele v‚rstnice. Deci a∫ propune s„ nu ne oprim, s„ mergem p‚n„ la cap„t cu propunerile privind persoanele v‚rstnice.

Œn continuare, a∫ vrea s„ spun, legat de aceast„ propunere legislativ„ pe care o discut„m, Partidul Conservator o va sus˛ine, pentru c„ avem Ón dezbatere la Senat o propunere legislativ„ care are Ón vedere acela∫i lucru: majorarea punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut pe economie. A∫a cum spunea domnul deputat, nu putem s„ fim demagogi, nu putem s„ avem Ón vedere o propunere legislativ„ ∫i, dac„ este semnat„ de al˛i colegi parlamentari, s„ nu o sus˛inem. Partidul Conservator va sus˛ine ∫i va vota aceast„ propunere legislativ„ ∫i este p„cat c„ s-a ajuns Ón etapa Ón care pensionarii au ajuns la demonstra˛ii. Faptul acesta ar trebui s„ ne dea, Óntr-adev„r, de g‚ndit, pentru c„ dumnealor au fost r„bd„tori ∫i au a∫teptat, au a∫teptat din partea noastr„ sprijin ∫i acum Óncearc„ totu∫i s„ ne atrag„ mai mult aten˛ia dec‚t au f„cut-o.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, doamna deputat.

Am luat act de propunerea pe care a˛i f„cut-o.

Da, domnule Mircovici v-am notat, dar este la r‚nd domnul deputat Cindrea. Urmeaz„ domnul deputat Mitic„ Dragomir.

## **Domnul Ioan Cindrea:**

Mul˛umesc mult, domnule pre∫edinte, ∫i vreau s„ le mul˛umesc tuturor celor care Ón comisie ∫i Ón plen, inclusiv reprezentantului Partidului Conservator, sprijin„ proiectul de ini˛iativ„ al Partidului Social Democrat.

Eu cred c„ este un act de echitate ∫i este momentul acestei echit„˛i sociale. Tranzi˛ia a avut o categorie care a fost sacrificat„. Acea categorie a fost categoria pensionarilor pe care-i vedem ast„zi aici, dar i-am v„zut la televizor ∫i Ón fa˛a Guvernului, Ón fa˛a Ministerului Muncii ∫i Ón fa˛a tuturor prefecturilor din ˛ar„.

Este momentul ca punctul de pensie s„ fie minimum 45%, fiindc„ el a sc„zut de la 38 la 31, Ón loc s„ creasc„ cu 7 puncte. Este momentul, ∫i vreau s„ v„ amintesc c„ urm„torul proiect de lege prevede pensia minim„ garantat„ la 30% din punctul de pensie, este momentul s„ se dubleze pensiile pentru agricultori, cum este prev„zut, ∫i vreau s„ v„ spun c„ acest proiect de lege prevede ∫i surse financiare. Œn ce sens? Noi contribu˛ii la bugetul asigur„rilor sociale de stat. De

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007 unde? De la acele ramuri care au o profitabilitate extrem de mare: produc„torii ∫i comercian˛ii de petrol, alcool, tutun, jocuri de noroc, pariuri sportive ∫i jum„tate din banii Fondului îSolidaritatea“, care devine, astfel, îProprietatea“, ∫i un fond ∫i de solidaritate social„.

Spun c„ este momentul acestei echit„˛i sociale ∫i al stabilirii punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut, fiindc„ trebuie ca ace∫ti pensionari, p„rin˛ii ∫i bunicii no∫tri, s„ simt„ ∫i ei, s„ beneficieze de aceast„ tranzi˛ie de la o economie centralizat„ la o economie de pia˛„.

Un sfat, stima˛i colegi ∫i stimate colege, vota˛i acest proiect de lege ca ∫i cum a˛i vota pensiile parlamentarilor, ca ∫i atunci c‚nd a˛i votat salariile demnitarilor! Atunci va fi totul Ón regul„ ∫i vom servi interesul poporului.

Mul˛umesc.

## Procedur„?

Sta˛i a∫a, domnule Mitic„, c„ pe procedur„ este domnul C„lian!

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn calitate de vicelider al Grupului parlamentar al P.C., solicit, Ón numele grupului, s„ lu„m Ón dezbatere ∫i pozi˛ia 33 de pe ordinea de zi care vizeaz„ constituirea Fondului de solidaritate social„ Ón vederea cre∫terii pensiilor.

Este bine ca ast„zi s„ marc„m printr-o zi istoric„ tot ceea ce se Ónt‚mpl„.

V„ mul˛umesc ∫i v„ rog s„ lua˛i act de solicitarea Grupului P.C.

Mul˛umesc.

Da, domnule deputat, am zis c„ am luat act de aceast„ propunere ∫i dac„ nu sunt obiec˛ii o s-o introducem. Pofti˛i? Oficial. Nu exist„ Ón mod oficial obiec˛ii.

Revenim.

Domnule Dumitru Dragomir, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Dumitru Dragomir:**

## Domnule pre∫edinte, Domnilor mini∫tri,

## Dragii mei colegi,

Œn sf‚r∫it, cred c„ se face dreptate. Cei care au f„cut averea acestei ˛„ri au fost 17 ani pu∫i deoparte f„r„ s„ li se m„reasc„ un picu˛ din ceea ce ar fi meritat, iar toate guvernele care s-au perindat pe la putere au v‚ndut ∫i au construit cu ace∫ti pensionari. Stau ∫i m„ g‚ndesc, nu e foarte t‚rziu ce facem noi acum? Iar dac„ ar exista vreun parlamentar al vreunui partid din acest Parlament... s„ le fie ru∫ine dac„ nu voteaz„ aceast„ lege, ∫i cu asta v-am pupat!

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Adrian Miu˛escu.

Dac„ mai sunt Ónscrieri la cuv‚nt o s„ v„ rog s„-mi semnala˛i.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor parlamentari, Stima˛i invita˛i,

V„d c„ ast„zi, cu mare entuziasm, toate partidele spun c„ a venit vremea pensionarilor. Suntem convin∫i c„ a∫a este. Numai c„ au avut ocazia Ón 17 ani s-o fac„ ∫i n-au f„cut-o. Ast„zi, evident, cu to˛ii, dup„ ce Partidul Na˛ional Liberal este la guvernare ∫i este partidul de guvern„m‚nt, spunem c„ a venit momentul s-o facem. O vom face.

Ceea vreau s„ v„ spun este urm„torul lucru: c„ toate aceste proiecte care sunt generoase ∫i este un pachet legislativ ast„zi care este supus discu˛iei, pentru a putea fi nu numai o propagand„ politic„ ∫i pentru a fi nu numai un proiect care r„m‚ne undeva Óntr-un sertar, el trebuie s„ aib„ un suport financiar economic real, ∫i nivelurile respective trebuie s„ fie Óntr-adev„r suportabile ∫i reale pentru a putea ca proiectul respectiv s„ fie Óntr-adev„r Ón folosul dumneavoastr„, ∫i m„ uit Ón primul r‚nd la pensionarii care au fost ast„zi invita˛i aici.

De aceea, Ón discu˛iile pe care le vom avea, Partidul Na˛ional Liberal este de acord ∫i sus˛ine aceast„ situa˛ie grea a pensionarilor de a o Ómbun„t„˛i, numai c„ rug„mintea noastr„ pentru dumneavoastr„, colegii deputa˛i, este s„ facem Óntr-adev„r o lege care s„ fie suportabil„ ∫i capabil„ de a fi pus„ Ón aplicare.

Sunt multe dintre proiectele care sunt Ón discu˛ie ast„zi, m„ refer la cele trei, care nu au o fi∫„ financiar„ foarte clar„ ∫i nu au un suport financiar real. De aceea, nivelurile care sunt luate Ón discu˛ie azi, ca ∫i punctul de pensie, ∫i toate celelalte, trebuie s„ ne g‚ndim foarte bine ∫i s„ nu le d„m doar o speran˛„ de∫art„ pensionarilor, ci s„ d„m o ∫ans„ real„ pentru a putea s-o punem Ón aplicare.

Eu v„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Are cuv‚ntul domnul deputat Nicolae Mircovici.

## **Domnul Niculae Mircovici:**

## Domnule pre∫edinte, Domnilor mini∫tri, Domnilor ∫i doamnelor colegi,

Am constatat cu p„rere de r„u c„ Ón 26 aprilie 2007 Senatul Rom‚niei a respins acest proiect de lege ∫i acest lucru m-a m‚hnit. M-am bucurat Óns„ de faptul c„ noi, Camera Deputa˛ilor, suntem Camer„ decizional„ ∫i hot„r‚rea pe care o vom lua ast„zi va fi aceea Ón sprijinul celor care Ónainte de Revolu˛ie au str‚ns cureaua p‚n„ au ajuns Ón pragul nebuniei ∫i poate c„ tocmai acea politic„ Ómpotriva celor care lucrau la momentul respectiv ∫i care acum sunt pensionari a fost una din sc‚nteile care au aprins Revolu˛ia din Decembrie 1989.

Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale va sprijini Ón totalitate adoptarea acestui proiect de lege...

...pentru c„ ∫i noi avem pensionarii no∫tri!

Iar pentru c„ s-a ridicat o problem„ aici vizavi de modalitatea prin care se vor g„si fonduri pentru aceast„ problem„, achies„m la punctul de vedere al Partidului Conservator de a se discuta ∫i punctul 33, unde e vorba despre programul de solidaritate social„ Ón favoarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007 pensionarilor cu venituri reduse, unde, paradoxal, Senatul a adoptat acest proiect de lege, iar comisia noastr„ de buget propune respingerea ei. Probabil c„ dup„ votul de la aceast„ lege ∫i Comisia de buget, finan˛e Ó∫i va revedea punctul de vedere ∫i vom adopta ∫i punctul 33, astfel Ónc‚t s„ avem ∫i modalitatea de a rezolva aceast„ problem„ important„ pe care o reprezint„ cre∫terea pensiilor Ón momentul de fa˛„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Dac„ mai exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu mai sunt interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucr„m pe anexa cu amendamente admise. V„ atrag aten˛ia c„ exist„ un amendament respins. Am s„ consult dac„ se sus˛ine, dar e la final.

Dac„ la punctul 1, titlul legii, exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptat.

Punctul 2, articolul unic.

Adoptat.

Punctul 3, art. 5, pct. IV. Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu. Adoptat. Punctul 4, art. 5 alin. (2). Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Adoptat. Punctul 5. Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Adoptat. Punctul 6. Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 7. Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 8 din raport, art. 52. Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 9? Adoptat. Punctul 10, art. 67. Domnule deputat Miu˛escu, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Gheorghe Adrian Miu˛escu:**

## Domnule pre∫edinte,

Am o rug„minte, a∫ vrea s„ revenim, pentru c„ am trecut prea repede. Este vorba de punctul 5, art. 23.

Este vorba despre art. 23 alin. (3). Respectivul amendament nu a avut ∫i nu are o fi∫„ fiscal„, nu a avut ∫i nu are o baz„ de calcul real„, s„ spun a∫a, pentru a g„si sursa financiar„.

De aceea, rug„mintea mea este, sigur, Ón dorin˛a de a putea pune Ón aplicare ∫i a rezolva aceast„ problem„, s„ d„m posibilitatea Ministerului Finan˛elor s„ vin„ Óntr-adev„r cu o fi∫„ de calcul pentru a putea justifica aceast„ solicitare, acest amendament, pentru c„ altfel ea nu va fi pus„ Ón aplicare.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

## Domnule deputat,

Œmi pare r„u, dar nu pot s„ revin de unde am trecut. Eu v„ propun ca la alt articol care se coreleaz„ cu acela s„ interveni˛i ∫i, prin corelare, s„ le putem discuta pe am‚ndou„ odat„, dar Ónapoi nu ne putem Óntoarce. Doamna Aura Vasile, ave˛i cuv‚ntul.

## **Doamna Aurelia Vasile**

**:**

A˛i intervenit dumneavoastr„, a˛i spus dumneavoastr„ ce voiam eu s„ spun.

S„ continu„m, domnule pre∫edinte.

Suntem la punctul 10 din raport.

La punctul 10, domnule Miu˛escu, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

™i la punctul 10 se ridic„ aceea∫i problem„. Deci nu sunt aduse Ón discu˛ie fi∫ele financiare pentru a justifica acest amendament. ™i atunci, rug„mintea noastr„ este de a retrimite la comisie acest articol pentru a putea s„ venim ∫i Ministerul Finan˛elor s„ vin„ Óntr-adev„r cu o fi∫„ fiscal„ ca s„ justifice acest lucru. Altfel, o trecem de form„ ∫i ea nu este aplicabil„, nu sunt sursele de finan˛are.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Da. V„ mul˛umesc, domnule deputat. Guvernul? N-are punct de vedere.

Comisia? Comisia... P„i dac„ comisia n-are punct de vedere, dat fiind c„ situa˛ia este extrem de complex„, potrivit art. 109, trimit punctul 10 din raport la comisie cu rug„mintea ca Óntr-o s„pt„m‚n„ s„ fac„ raport...

Da. Ave˛i cuv‚ntul, domnule Stanciu, pe procedur„. Domnul pre∫edinte Ónt‚i.

## Stima˛i colegi,

Nu pot s„ vorbesc aici Ón numele comisiei Ón deplin„tatea ei dac„ este sau nu de acord cu propunerea domnului deputat. Drept urmare, cred c„ plenul este cel Óndrept„˛it s„ hot„rasc„ prin vot.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Anghel Stanciu.

## **Domnul Anghel Stanciu:**

Domnule pre∫edinte, Onorat prezidiu,

Domnilor mini∫tri,

Stimate doamne ∫i stima˛i domni deputa˛i, Domnule Nicol„escu,

Ne g„sim acum, domnule pre∫edinte, la un punct... la un punct care se poate transforma, nu prin bun„voin˛a dumneavoastr„, ci prin hot„r‚rea plenului, Óntr-o virgul„. ™tiu ce vre˛i s„ spune˛i, b„nuiesc ce vre˛i s„ face˛i, dar nu sunt de acord, pentru c„ totdeauna c‚nd e vorba de Ónv„˛„m‚nt nu se g„sesc bani, totdeauna c‚nd e vorba de pensionari nu se g„sesc bani.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007 C‚nd e vorba de domnii judec„tori, de domnii procurori, de doamna Macovei, se g„sesc bani! Eu am prins din ’92 m„rirea salariilor cred c„ de 50 de ori la justi˛ie ca s„ nu fie corup˛i ∫i discut„m de corup˛ie. Singurii care nu sunt corup˛i sunt domnii pensionari.

™i atunci, de ce s„ nu investim ∫i Ón d‚n∫ii?

Eu v„ spun c„ sunt bani, problema este distribuirea lor, modul Ón care ace∫ti bani se dau ∫i cui se dau.

De aceea, domnule pre∫edinte, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat nu va fi de acord cu retrimiterea la comisie. ™i sunt de acord cu ceea ce a spus distinsul ministru Barbu, ca plenul s„ hot„rasc„. ™i plenul s„ hot„rasc„ odat„ pentru totdeauna pentru cei care ne-au fost p„rin˛i, ne-au fost bunici ∫i chiar dac„ din c‚nd Ón c‚nd ne trag de urechi trebuie s„ ne Ónclin„m Ón fa˛a lor. Le d„m nu bani, le d„m stima ∫i respectul nostru prin votarea acestei legi!

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule coleg.

Sunt convins c„ Ón ciuda dezacordului pe care dumneavoastr„ l-a˛i manifestat, respecta˛i Ón continuare regulamentul ∫i pentru c„ noi nu dorim ca acest proiect s„ nu poat„ fi aplicat, el trebuie s„ fie complicat pentru a deveni aplicabil. De aceea, fac aplicarea art. 109, care Ómi permite mie, ca pre∫edinte de ∫edin˛„, s„ trimit articolul, ∫i nu plenului.

Dac„ mai exist„ interven˛ii pe aceast„ chestiune ∫i pe acest articol?

V„ rog. Era domnul Pu∫ca∫ mai Ónt‚i. Era domnul Rus, dac„ nu m„ Ón∫el.

## **Domnul Vasile Pu∫ca∫:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Eu Ón˛eleg Óngrijorarea colegilor care reprezint„ aici partidul aflat la guvern„m‚nt, c„ trebuie sco∫i ni∫te bani ca s„ acopere aceste pensii care sunt absolut vitale pentru un trai decent al oamenilor.

## Domnule pre∫edinte,

V„ dau o solu˛ie, ∫i colegilor mei, ca s„ se lini∫teasc„, exist„ o Óntrebare ∫i la institu˛iile interna˛ionale financiare, ∫i peste tot, cum a fost posibil ca Guvernul, Ón dou„ s„pt„m‚ni, la sf‚r∫itul anului trecut, s„ cheltuiasc„ 4% din P.I.B., miliarde ∫i miliarde de euro, f„r„ s„ vin„ Ón Parlament, f„r„ ca la ordonan˛a de Guvern pe care au adus-o pl„tind ni∫te firme pe care nu le ∫tim, cum e posibil ca banii aceia s„ fi fost g„si˛i, s„ fi fost adu∫i, s„ fi fost deja cheltui˛i, ∫i nu se g„sesc bani ca acum s„ se ajung„ la o via˛„ decent„ pentru oameni.

## Domnule pre∫edinte,

## Distin∫i colegi,

Eu n-am vrut s„ intervin dac„ nu ap„rea aceast„ discu˛ie. V„ rog s„ citi˛i c„ un distins ambasador, Ón urm„ cu trei s„pt„m‚ni, f„cea urm„toarea remarc„ s„-∫i ia r„mas bun s„ plece din ˛ar„. Spun ce zicea acel distins diplomat: îAm stat de vorb„ cu un oficial al Guvernului ∫i mi-a spus c„ nu se Óngrijoreaz„ de b„tr‚nii de la sate, de pensionarii de acolo, pentru c„ ei oricum mor.“

A fost acel om absolut ∫ocat de ceea ce a auzit din partea unui oficial al Rom‚niei. Este inadmisibil ∫i vreau s„ v„ mai spun aici c„ o lege se aplic„, ∫i legea se

decide aici, Ón Parlament, ∫i nu se decide Óntr-un cabinet de ministru. Iar dac„ cineva spune c„ o lege nu se aplic„, nu mai vorbim de stat de drept, vorbim de jungla celor care fur„ banii, at‚ta tot.

Mul˛umesc.

™i v„ rog s„ mergem Ón continuare s„ vot„m aceast„ lege.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Sunt convins c„ ve˛i avea probele s„ le pune˛i pe mas„ atunci c‚nd ve˛i fi acuzat de minciun„ de persoana pe care a˛i invocat-o.

Domnul deputat Rus.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Se invoc„ aici motivul financiar, dar eu vreau s„ v„ spun c„ bani exist„. Aduce˛i flota acas„! Œncerca˛i s„ recupera˛i datoriile de la marii datornici, ∫i ace∫tia sunt chiar ∫i Ón trusturile de pres„. Œncerca˛i motivat, Óncerca˛i s„ aplica˛i legea, justi˛ia are p‚rghiile, Ministerul Administra˛iei ∫i Reformei are p‚rghiile necesare, scoate˛i toate datoriile la iveal„ ∫i vede˛i c„ bani sunt de r„m‚n, r„m‚n Ónc„, nu-i pot folosi pensionarii pentru un an! Vom merge mai departe, nu trebuie s„ d„m la nimeni, c„ avem noi nevoie!

Verifica˛i privatiz„rile frauduloase ∫i ve˛i vedea c„ sunt bani! Verifica˛i pu˛in dosarul îRo∫ia Montan„“ ∫i ve˛i vedea ce afaceri mari se fac acolo! Œncerca˛i s„ aduce˛i la lumin„ ace∫ti bani ascun∫i ∫i pensionarii nu vor trebui s„ vin„ s„ ne aplaude aici, Ón Parlament, ci vor sta acas„ ∫i vor primi ce au nevoie! Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Cindrea. V-am notat ∫i pe dumneavoastr„, domnule Mircovici, ∫i pe dumneavoastr„, domnule Calimente.

Suntem Ón afara procedurii, dar pentru o cauz„ bun„.

## **Domnul Ioan Cindrea:**

## Domnule pre∫edinte,

Ca membru al comisiei ∫i unul dintre autorii celor dou„ proiecte de lege, am spus Ón interven˛ia mea c„ ele sunt Ómpreun„, cele dou„ proiecte, se prev„d ∫i sursele financiare. ™i am spus, acea contribu˛ie suplimentar„ de minimum 5% la cei care produc ∫i comercializeaz„ produse petroliere, tutun, alcool, jocuri de noroc, pariuri sportive, Loteria Rom‚n„, Imprimeria Na˛ional„ ∫i jum„tate din veniturile realizate de Fondul îProprietatea“. Dac„ dori˛i, eu v„ dau ∫i cifre. Altfel discut„m, cum s„ spun, f„r„ argumente.

Ast„zi, Ón Rom‚nia, sau anul acesta sunt prev„zute 20 de miliarde de lei cheltuielile cu pensiile. Toate modific„rile aduse Ón aceste dou„ proiecte de acte normative, punctul de pensie 45%, dublarea punctului pentru agricultori, pensia minim„ mai cost„ 7 miliarde de lei, un total de 27 de miliarde de lei, bani pe care-i aduce, ∫i este g‚ndit ca surs„ suplimentar„, pe l‚ng„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007 contribu˛iile salaria˛ilor ∫i angajatorilor la bugetul asigur„rilor sociale de stat.

Deci, cu tot respectul pe care vi-l port, am rug„mintea s„ ave˛i Óncredere Ón noi, cei care am fost Ón comisie ∫i care am ini˛iat aceste proiecte, c„ am fundamentat ∫i costurile financiare ale acestor modific„ri.

Vreau s„ v„ spun inclusiv obiec˛ia colegului Miu˛escu care a fost Ón comisie ∫i ∫tie. La punctul 10 nu vorbim despre fondul problemei, vorbim despre acordarea pensiei de urma∫ so˛ului supravie˛uitor dup„ 15 ani de c„s„torie. Este o cheltuial„ infim„ la ceea ce discut„m, la 7 miliarde de lei actuali.

Dar sus˛inerea financiar„ este asigurat„ ∫i nu cred c„ se justific„ trimiterea la comisie. Ca atare, am rug„mintea deosebit„ fa˛„ de dumneavoastr„ s„ vot„m Ón plen acest proiect ∫i urm„torul, ∫i cred c„ ne facem datoria fa˛„ de cei care se uit„ la noi ∫i a∫teapt„ mult de la noi.

Mul˛umesc frumos.

V„ mul˛umesc, domnule coleg.

V„ invit s„ continua˛i interven˛iile pe fond Ón afara procedurii.

Urmeaz„ domnul deputat Calimente.

## **Domnul Mih„i˛„ Calimente:**

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Tot respectul pentru pensionarii care sunt prezen˛i aici Ón sal„ ∫i pentru to˛i pensionarii din Rom‚nia. Vreau s„ v„ spun c„ ∫i mama mea este pensionar„ ∫i are o pensie de un milion jum„tate, deci am tot respectul ∫i toat„ Ón˛elegerea pentru aceast„ categorie social„.

Ce nu pot eu s„ Ón˛eleg? Nu pot s„ Ón˛eleg demagogia. Nu pot s„ Ón˛eleg populismul ∫i u∫urin˛a cu care se vorbe∫te din b„ncile opozi˛iei, pentru c„ atunci c‚nd nu ai bugetul Ón m‚n„, atunci c‚nd nu trebuie s„ Ómpar˛i banii, atunci c‚nd nu ai niciun fel de responsabilitate dec‚t de a critica ∫i a arunca cu noroi Ón guvernan˛i, este u∫or s„ Ómpar˛i cu d„rnicie bani ∫i s„ faci promisiuni f„r„ niciun fel de suport, pentru c„ nu ai niciun fel de responsabilitate.

Eu cred c„ ∫i opozi˛ia trebuie s„ manifeste responsabilitate atunci c‚nd face propuneri demagogice ∫i populiste, pentru c„, la r‚ndul ei, probabil, la un moment dat, va veni din nou la guvernare ∫i nu le va conveni s„ facem noi acela∫i lucru, iar pensiile pe care le au ast„zi oamenii le au Ón urma guvern„rii dumneavoastr„. Œn mare parte, aceste pensii au fost gestionate de guvern„rile care au fost Ónaintea noastr„ ∫i oamenii sunt Ón aceast„ situa˛ie din cauza acestor guvern„ri.

Eu vreau s„ v„ asigur c„ Guvernul va face tot ce este posibil pentru a cre∫te pensiile, pentru a Ómbun„t„˛i soarta acestei categorii sociale, dar aceste lucruri nu se pot face prin haiducie, lu„m de la boga˛i ∫i d„m la s„raci. Pentru c„ atunci v„ propun eu o solu˛ie care poate va fi pe gustul dumneavoastr„: haide˛i s„ Óncepem na˛ionaliz„rile! ™i dac„ facem na˛ionaliz„ri, s„ vede˛i ce de bani facem la buget.

Va trebui s„ cre∫tem economia acestei ˛„ri. Atunci putem s„ facem o cre∫tere s„n„toas„ ∫i real„ a tuturor veniturilor, inclusiv a pensiilor.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Mircovici.

## **Domnul Niculae Mircovici:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

Dar Ón primul r‚nd, domnule pre∫edinte, pentru c„ de∫i suntem Ón afara procedurii, cum a˛i spus dumneavoastr„, e important s„ avem to˛i ∫i s„ ne Ómp„r˛im responsabilitatea. Prezent„rile care au fost f„cute p‚n„ Ón momentul de fa˛„ la dezbaterile generale, punctul de vedere al tuturor partidelor politice, inclusiv al Partidului Na˛ional Liberal care guverneaz„ Ón momentul de fa˛„ Rom‚nia, a fost acela c„ e normal s„ rezolv„m problema uneia dintre cele mai urgisite categorii sociale pe care o are Ón momentul de fa˛„ Rom‚nia, ∫i anume pensionarii.

Vreau s„ v„ spun, domnule pre∫edinte, cu toat„ responsabilitatea ∫i Ón momentul de fa˛„ vorbesc Ón numele minorit„˛ii bulgare pe care o reprezint Ón Parlament, c„ v„ asuma˛i o mare responsabilitate dac„ face˛i apel la art. 109 din regulament. Art. 109 din regulament se refer„ Ón mod deosebit la acele elemente sau amendamente care rezult„ pe parcursul discu˛iei ∫i care au o implica˛ie esen˛ial„, important„, asupra proiectului de lege respectiv. Or, punctul 10, invocat de colegul nostru, nu se Ónscrie Ón aceast„ problem„ tocmai datorit„ c‚timii mici a ceea ce reprezint„ suma respectiv„.

Eu v„ propun, datorit„ respectului pe care vi-l port, ca un om mai Ón v‚rst„, s„ nu v„ asuma˛i dumneavoastr„, ca pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, responsabilitatea guvern„rii. Ave˛i o func˛ie important„ Ón Partidul Na˛ional Liberal, dar dumneavoastr„ sunte˛i pre∫edintele Camerei, sunte˛i pre∫edintele nostru, al tuturor deputa˛ilor care compun aceast„ Camer„.

S-ar putea ca efectele pozi˛iei pe care dumneavoastr„ o ve˛i avea Ón momentul de fa˛„ s„ devin„ istorice. ™i noi, Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, am sprijinit Alian˛a, am respectat protocolul pe care l-am avut. Œncerc„m s„ p„str„m echilibrul ∫i nevoia continuit„˛ii ∫i stabilit„˛ii acestei ˛„ri Óntr-o guvernare minoritar„. Nu cred c„ e bine ca, Ón momentul de fa˛„, pe un considerent care se poate rezolva managerial de c„tre un Guvern capabil, s„ lua˛i o astfel de hot„r‚re, Ón pofida dorin˛ei marii majorit„˛i a grupurilor parlamentare din Camera Deputa˛ilor.

52 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007

- V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat.

- V„ notez domnule Paveliu.

- V„ asigur c„ sunt dispus s„-mi asum r„spunderea ∫i

- pentru dumneavoastr„.

Doamna deputat Aura Vasile.

Se preg„te∫te domnul Zgonea, se preg„te∫te domnul Nica ∫i Óncet, Óncet se preg„te∫te ∫i domnul Marcu Tudor.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Domnule pre∫edinte, cred c„ v„ pripi˛i Ón dorin˛a dumneavoastr„ de a retrimite la comisie un articol, Ón condi˛iile Ón care toat„ lumea Ó∫i d„ seama c„ face˛i acest lucru pentru a se Ómpiedica votul final al acestui proiect de lege Ón aceast„ zi.

Cred c„ v„ lua˛i o responsabilitate mult prea mare. De aceea, solicit ca propunerea dumneavoastr„ s„ fie supus„ votului plenului.

Œn func˛ie de acest lucru o s„ hot„r‚m noi, Grupul parlamentar al P.S.D., ini˛iatorii acestui proiect de lege, dac„ retragem sau nu retragem, domnule pre∫edinte.

Am spus c„ Ón func˛ie de hot„r‚rea dumneavoastr„ noi hot„r‚m dac„ amendamentul pe care l-am f„cut la acest articol Ól p„str„m sau nu-l p„str„m.

Doamna deputat, dac„ considera˛i oportun„ o pauz„ de consult„ri Óntre lideri, ca s„ stabilim procedura, eu sunt dispus la ea.

Œl invit pe domnul Zgonea.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

## Distin∫i liberali,

Din p„cate pentru dumneavoastr„, acest art. 109, pe care l-a˛i invocat ast„zi, n-are fond, ∫i, dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, ca pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor nu de ieri, de ast„zi, ar trebui s„ ∫ti˛i acest lucru.

Œn primul r‚nd, distinsul dumneavoastr„ coleg liberal a venit Ón fa˛a dumneavoastr„ cu un amendament, spun‚nd c„ nu exist„ o fi∫„. N-are nicio leg„tur„ articolul acesta cu vreo fi∫„ a ministerului, pentru c„ Ón fond amendamentul comisiei este identic cu cel care era Ón textul legii. Putea s„ spun„ ∫i îbau“ la microfon, c„ dumneavoastr„ era˛i de acord ∫i invoca˛i art. 109. Dar Ónainte de art. 109 apare art. 70.

™i acum haide˛i s„-l citim pe art. 109, s„ v„ spun, domnule pre∫edinte, c„ dumneavoastr„ nu ave˛i dreptate ∫i nici nu ave˛i dreptul s„ opri˛i dezbaterile ∫i votul. Nu exist„ dou„ amendamente care sunt Ón dezbatere, pentru c„ nu exist„ un alt amendament la acest articol dec‚t cel al comisiei, votat Ón unanimitate.

Conform cutumei, colegii care discut„ Ón comisie ∫i spun cum se reformuleaz„, ei sunt pu∫i ca ini˛iatori. Atunci nu ave˛i un alt amendament Ón afar„ de textul propus de comisie pe care dumneavoastr„ s„-l dezbate˛i ast„zi, Ón care s„ spune˛i c„ exist„ vreun motiv Óntemeiat s„ v„ oblige pe dumneavoastr„ s„-l utiliza˛i pe 109. Pentru c„ autorii amendamentelor sunt comisia, ∫i atunci ne ducem la textul care spune c„ Ón acest caz autorii

amendamentului au dreptul s„ fie asculta˛i Ón cadrul comisiei. Adic„ colegii no∫tri din comisie s„ fie asculta˛i, „sta este rolul lor.

Guvernul, distinsul dumneavoastr„ coleg, care v„d c„ a plecat, a spus c„ nu are nicio obiec˛ie la acest articol. Chiar domnul Barbu r‚dea la acesta ∫i spunea: îDomnule, dac„ Guvernul nu are nicio obiec˛ie...?!“

Deci dumneavoastr„ nu ave˛i pe ce s„ v„ fundamenta˛i dezbaterea amendamentului, care relev„ consecin˛e importante. ™i atunci ne Óntoarcem la art. 70. Art. 70, pe care dumneavoastr„ Ól ∫ti˛i foarte bine, spune c„ proiectul se trimite spre reexaminare comisiei Ón fond dac„ Ón urma dezbaterilor Ón plen se solicit„ motivat, nu s„ venim la microfon ∫i s„ spunem c„ eu vreau s„ se fac„ o fi∫„ asupra unor modific„ri importante pentru con˛inutul s„u. Asupra acestei m„suri, Camera Deputa˛ilor se pronun˛„ prin vot.

Domnule Zgonea, dac„ vre˛i s„ zice˛i ce facem...

L„sa˛i-m„ s„ termin, domnule pre∫edinte!

## Vorbi˛i peste dou„ minute.

Dac„ vre˛i s„ zice˛i o aiureal„, c„ ∫ti˛i c„ discut„m p‚n„ la finalizarea ordinii de zi, atunci nu mai invoca˛i chestia asta, c„ m‚nca˛i timpul colegilor!

Bine, l„sa˛i-l s„-l m„n‚nc eu, v„ rog frumos!

Poft„ bun„ v„ doresc!

## Domnule pre∫edinte,

1. Art. 109 invocat de dumneavoastr„ nu ave˛i dreptul s„-l invoca˛i, pentru c„ nu ave˛i de ce.

2. Guvernul ∫i colegul dumneavoastr„ nu a cerut nicio motiva˛ie ∫i nu exist„ un alt amendament la cel de comisie. Dac„ vre˛i s„ face˛i acest lucru ∫i ave˛i dumneavoastr„, ca pre∫edinte, ca deputat, motive Óntemeiate, veni˛i aici, Grupul liberal propune pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007 motive Óntemeiate, pe art. 70, ∫i prin vot stabilim dac„ mergem mai departe.

Alte posibilit„˛i dumneavoastr„ nu ave˛i. Deci haide˛i s„ nu invent„m ast„zi regulamentul! Este p„cat, pentru c„ to˛i Ól ∫tim. Este clar pentru dumneavoastr„ c„ v„ deranjeaz„. Este normal s„ v„ ap„ra˛i Guvernul, dar haide˛i s„ respect„m regulamentul, pentru c„ to˛i colegii au vorbit pe o chestiune pe care... dumneavoastr„ a˛i aruncat o piatr„ Ón balt„.

Mergem mai departe. Art. 10 se supune la vot Ón acest moment. Dac„ un coleg de la P.N.L. propune acest lucru, lider de grup sau alt coleg, Ól supunem la vot pe art. 70. Art. 109 nu ave˛i de ce s„-l invoca˛i aici! Mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

ce? Pe ce? Un subterfugiu procedural care nu ˛ine nici m„car Ón ochii celor care mai sunt pe aici ∫i vor s„ mai fac„ una sau alta!

Sau ce s„ le spunem pensionarilor, c„ atunci c‚nd au ie∫it Ón strad„ ∫i au luat bastoane de la jandarmi era Ón regul„, iar acum, c‚nd trebuie adoptat„ aceast„ lege, nu putem s-o adopt„m dintr-un motiv care se cheam„ îprocedural“? Nu vom fi parte.

™i ceea ce v„ spun..., domnule pre∫edinte, v„ rog s„ fi˛i atent: Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat fie nu va mai face parte din acest Parlament dac„ dumneavoastr„ ve˛i decide s„ da˛i o turnur„ nedorit„ acestor dezbateri, fie dac„ va r„m‚ne Ón Parlament va r„m‚ne doar pentru a da jos acest Guvern. V„ garantez acest lucru!

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

C‚nd Grupul parlamentar al P.S.D. va avea dorin˛a de a v„ propune vicepre∫edinte al Camerei, v„ promit c„ o s„ v„ las s„ conduce˛i ∫edin˛ele. Deocamdat„, le conduc eu.

Domnul deputat Nica.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ast„zi, domnule pre∫edinte, sunte˛i Óntr-o situa˛ie cel pu˛in dificil„. Faptul c„ un coleg din Grupul parlamentar al P.N.L. nu s-a prins la timp c„ trebuia s„ fac„ o interven˛ie ∫i i-a trecut, ca s„ spun a∫a, r‚ndul, nu este problema noastr„.

Toate articolele au fost votate, toate amendamentele au fost votate de Camera Deputa˛ilor ∫i ar fi ru∫inos ca noi, Parlamentul, Camera Deputa˛ilor, s„ accept„m c„ un amendament, care nu are nicio relevan˛„ financiar„, ar putea s„ blocheze adoptarea acestei legi. ™i ar fi ru∫inos pentru noi, pentru c„, domnule pre∫edinte, spre deosebire de dumneavoastr„, noi nu ∫tim s„ mai r„spundem la Óntrebarea de ce ne-am opus, c„ sursele financiare exist„.

Exist„ sursele financiare, a∫a cum am cerut, de la cei care se ocup„ de comercializarea tutunului. Ce, avem vreunul de aici interes cu industria tutunului?!

Cu alcoolul, avem vreunul dintre noi interese Ón industria alcoolului?!

De la jocurile de noroc, este cineva Ón Camera Deputa˛ilor care s„ aib„ interese Ón industria jocurilor de noroc?!

Sau poate Ón petrol?! C„ acestea sunt cele patru surse de finan˛are.

Deci Ón momentul Ón care comisia de specialitate a stabilit sursele de finan˛are, a stabilit crearea unui fond care s„ asigure aducerea la ceea ce Ónsemna nivelul legal al punctului de pensie, ne pune˛i Ón situa˛ia Ón care noi, Camera Deputa˛ilor, trebuie s„ ne asum„m o vin„ pe care nu o avem, ∫i anume aceea de a avea alte interese dec‚t acelea care ˛in de bun-sim˛, de normalitate ∫i de aplicare a legii.

Vreau s„ v„ spun, domnule pre∫edinte, c„ noi, parlamentarii Grupului social-democrat, care am ini˛iat aceast„ lege, nu vom fi parte a niciunei decizii care s„ ne pun„ Óntr-o situa˛ie pe care noi nu o dorim. Nu vom fi parte la aceast„ decizie.

™i, v„ rog, domnule pre∫edinte, s„ nu ne pune˛i Ón situa˛ia s„ nu putem s„ d„m r„spuns pensionarilor. De

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Tot pe aceast„ chestiune, domnul deputat Marcu Tudor.

## **Domnul Marcu Tudor:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ca Óntotdeauna, trebuie s„ ne aplec„m cu aten˛ie asupra a tot ce s-a vorbit p‚n„ acum. To˛i cei care au vorbit au dreptate din punctul lor de vedere. Numai c„ este un pic de demagogie Ón aceast„ accep˛ie, c„reia acum Ói cade me∫a, Ói cade P.N.L.-ul, cu tot respectul spun.

De ce? A ap„rut domnul Calimente ∫i a spus c„ nu vrem, nu din motive personale, nu pentru c„ suntem Ómpotriv„, am vrea ∫i noi, dar n-avem bani. Nu ∫tim ce se Ónt‚mpl„ cu exerci˛iul financiar urm„tor, cu bugetul.

Dac„ ar fi spus c„ nu ∫tim ce se Ónt‚mpl„ ∫i s„ analiz„m, era foarte bine. Dar c‚nd a spus c„ sigur nu avem, deci nu putem accepta, e foarte r„u! Pentru c„ aici apare populismul, populism care a fost p‚n„ acum ∫i Ón P.D.S.R. din plin, c‚t a fost la guvernare, ∫i care-l proteja pe ministrul de finan˛e Ón permanen˛„, la orice ac˛iune pe care o f„ceam noi, ceilal˛i, din opozi˛ie (P.N.L., P.D., P.R.M. ∫i at‚t, c„ U.D.M.R.-ul a fost la guvernare 17 ani), nu se recepta pozitiv nu din cauz„ c„ nu erau bani, ci pentru c„ a∫a era linia partidului de guvern„m‚nt, s„ re˛in„ cheltuielile pe care nu le pot controla cu o jum„tate de an Ónainte, s„ nu pun„ Ón situa˛ii dificile execu˛ia financiar-bugetar„ ulterioar„.

Ar fi de Ón˛eles treaba asta dac„ a∫ avea elemente s„ constat c„ Óntr-adev„r nu se pot ob˛ine bani.

Dar se pot ob˛ine bani: v-a dat domnul Rus c‚teva exemple. V„ mai dau ∫i eu. Trece domnul Gu∫„ pe aici, pe l‚ng„ mine, ∫i mai mult ca sigur v„ mai d„ 20.

Unele dintre ele sunt a∫a: ac˛iona˛i astfel Ónc‚t prim„riile pe care Ón cea mai mare parte le conduce˛i dumneavoastr„, P.N.L.—P.D., ∫i Ón bun„ m„sur„ ∫i P.S.D., dar cu p‚rghii mai reduse acum, s„ nu mai fac„ jaful pe care Ól fac Ón exerci˛iul financiar al comunit„˛ii, s„ nu mai coste at‚t de mult asfaltul, marmura, bordurile, repara˛iile s„ nu se fac„ de trei ori pe an cu banii aceia pe care noi acum ne pl‚ngem c„ nu-i avem. S„ se execute astfel cei care sunt datornici din P.D., din P.N.L., marii afaceri∫ti, c„ aici sunt, c„ parc„ au mai Óncetat „∫tia din P.S.D.!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007 Executa˛i-i! S„ nu mai pune˛i mereu... s„-i ierta˛i de datorii, c„ nu-l ierta˛i pe am„r‚tul „la de un milion de lei la pensie, Ól ierta˛i pe cel„lalt de un milion de dolari. De ce? Ca s„ fi˛i al„turi, cu orice pre˛, de cel care zice a∫a, c„ are interes, din guvernare, s„ fac„ astfel Ónc‚t s„-∫i p„streze la disperare afacerile?! Executa˛i-i pe ei, pe colegii dumneavoastr„, primari, consilieri ∫i alte astfel de structuri din teritoriu, ∫i prefec˛i chiar, ∫i ve˛i avea bani de zece ori mai mul˛i!

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Marian Paveliu, ave˛i cuv‚ntul.

V„ dau ∫i dumneavoastr„ dup„ aceea dreptul la replic„, domnule Calimente.

Guvernul ∫i-a asumat r„spunderea de a conduce aceast„ ˛ar„ cu sprijinul Partidului Social Democrat ∫i a avut nevoie de voturile acestui partid.

Totodat„, tot folosindu-se de aceste voturi, Ón Parlamentul Rom‚niei au fost adoptate Ón ultima vreme o

serie de decizii, inclusiv de risipe incomensurabile, ∫i aici n-o s„ m„ mai repet la problema din s„n„tate, c„ o discut„m s„pt„m‚na viitoare.

Vreau s„ v„ spun c„ Ón urm„toarele dou„ mo˛iuni depuse de P.S.D., care vor deveni obligatorii pentru Guvernul Rom‚niei, sunt impuse, de asemenea, cheltuieli enorme, a c„ror surs„ de finan˛are este dubitabil„. Guvernul dac„ nu se Ómpac„ cu aceast„ idee trebuie s„ plece.

Deci ori pune Ón practic„ ceea ce Ói dicteaz„ îaliatul“ de guvernare Ón momentul de fa˛„ sau, dac„ este nemul˛umit ∫i crede c„ nu se poate, trebuie s„ plece.

De aceea, noi consider„m c„ pensionarii, Óntr-adev„r, merit„ o via˛„ mai bun„. Vom sprijini acest proiect de lege. A∫tept„m cu interes s„ vedem care va fi sursa de finan˛are.

™i, domnule pre∫edinte, v„ rog s„ supune˛i la vot plenului Camerei, mai avem un minut, este timp pentru a∫a ceva, s„ supunem la vot trimiterea.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnule Calimente, drept la replic„, ∫i Ónchidem aceste dezbateri _sui generis_ .

Probabil c„ domnul Marcu nu a fost atent. Eu nu am spus c„ acest Guvern nu are bani. Eu am spus c„ acest Guvern va face tot posibilul s„ g„seasc„ bani pentru a rezolva aceast„ problem„.

Unde avea dreptate domnul Marcu, Ói dau dreptate, Óntr-adev„r, nu sunt un om bogat, nu m„ intereseaz„ Óns„ cine este bogat ∫i cine nu este bogat din acest Parlament. Iar din punct de vedere al pensiei, pe domnul Marcu nu cred c„ pot s„-l pl‚ng, pentru c„ are ∫i pensie de general ∫i salariu de parlamentar.

V„ mul˛umesc.

Da, dar eu sunt general ∫i de aceea am pensie de general!

Punctul 10 este retrimis la comisie o s„pt„m‚n„. Punctul 11, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 12, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Doamna deputat, pe procedur„, v„ rog.

Vreau s„ v„ anun˛ c„ Grupul parlamentar al P.S.D. nu va participa la vot final Ón aceast„ zi, pentru m„sura pe care dumneavoastr„ a˛i propus-o, legat„ de punctul 10 din raportul P.S.D.-ului privind majorarea punctului de pensie.

Doamna deputat, vom finaliza dezbaterile pe articole

- ∫i vom vedea dup„ aceea dac„ avem cvorum. V„ mul˛umesc.

Deci la punctul 12 dac„ exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007 Adoptat.

Punctul 13, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 14. Domnul deputat Miu˛escu, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

Dac„ p‚n„ acum s-a invocat c„ ar fi insuficient justificate cererile privind o fi∫„ fiscal„ Ón spatele acestor solicit„ri, la punctul 14 cred c„ nimeni nu poate contesta faptul c„, Ón primul r‚nd, este vorba de o sum„ foarte mare, de peste 110.000 de miliarde, care efort este, s„ spun a∫a, Ón grija bugetului asigur„rilor sociale, iar Ón spate nu exist„ fundamentat„ aceast„ sum„ printr-o fi∫„ fiscal„, prin suport financiar ∫i prin sumele de unde pot ele s„ fie luate. De aceea, v„ propun, ∫i cred c„ nu exist„ din acest punct de vedere ∫i nu poate fi un comentariu, s„ retrimitem la comisie acest punct, pentru a se reveni cu o fi∫„ fiscal„, pentru c„ la un moment dat ini˛iatorul propunea Fondul îProprietatea“.

Fondul îProprietatea“ este cu un alt proiect legislativ, o alt„ lege. Nu putem s„ le lu„m casele oamenilor ∫i s„ le d„m aici, pentru a face rost de bani pentru acest punct.

De aceea, rug„mintea mea este s„ retrimitem la comisie acest punct, pentru c„ Óntr-adev„r este nevoie s„ analiz„m serios acest punct.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Valentin Iliescu, domnul deputat Stanciu, domnul deputat Cindrea ∫i... mai notez.

## Domnule pre∫edinte,

Personal vreau s„ protestez fa˛„ de modul cum conduce˛i aceast„ ∫edin˛„. Ne Ónv‚rtim de mai bine de o or„ Ón jurul unei probleme legate de suportul..., pentru c„ „sta este motivul pentru care domnul Miu˛escu a cerut retrimiterea la comisie a acestei legi.

M„ surprinde, ∫i ar trebui s„ surprind„ pe foarte mult„ lume din aceast„ sal„, c„ la o lege crucial„, care pune Ón discu˛ie soarta a aproape 6 milioane de oameni, primul-ministru, ministrul muncii ∫i ministrul de finan˛e nu sunt prezen˛i, a∫a cum nu au fost nici la dezbaterea Ón comisie. ™i, iat„, m„ uit Ón sal„ ∫i v„d c„ sunt mai mul˛i mini∫tri ai Cabinetului, dar trei persoane importante, care ar avea un cuv‚nt important de spus, nu sunt aici.

Nu este corect s„ retrimite˛i la comisie. Ar fi trebuit s„ discut„m Ón continuare, ∫i cred c„ este Ónc„ timp ca aceste trei persoane importante din Guvern s„ vin„ aici, ca s„ discut„m lucrurile acum, ∫i nu alt„dat„.

Eu pot s„ suspend ∫edin˛a, s„ ∫ti˛i, ∫i s„-i invit. Domnul deputat Anghel Stanciu.

Dac„ solicita˛i, s„ ∫ti˛i c„ ave˛i acest drept, ∫i Ón cazul acesta Ói convoc„m la plen ∫i suspend„m ∫edin˛a p‚n„ vin.

## **Domnul Anghel Stanciu:**

Domnule pre∫edinte, Onorat prezidiu, Domnilor mini∫tri, Stimate doamne ∫i stima˛i domni deputa˛i, Domnule Nicol„escu,

Tr„iesc ast„zi un moment de stupefac˛ie privind pe un distins politician t‚n„r, de perspectiv„, singur Ómpotriva tuturor.

Dac„ aceasta este genera˛ia care vine dup„ noi ∫i care for˛eaz„ la limit„ regulamentul, Ónseamn„ c„ cei care suntem profesori, ∫i la catedr„, dar, cumva, ∫i aici, nu ne-am f„cut datoria.

™i spun asta cu regret, domnule pre∫edinte, pentru c„ dumneavoastr„, conform regulamentului, sunte˛i garantul respect„rii regulamentului. Or, acum, cu toat„ deferen˛a v„ spun c„ sunte˛i cel care Óncalc„ regulamentul ∫i v„ rog s„ n-o mai face˛i.

Eu sunt de acord c„ distinsul nostru coleg de la P.N.L. cere articol dup„ articol s„-l trimitem la comisie. N-am mai v„zut asta niciodat„. Dar nu au fost colegii no∫tri de la P.N.L. Ón comisie? Cum au votat acolo? Nu a fost liderul grupului, care i-a dirijat pe ace∫ti colegi s„ voteze? Unde a fost?

™i acum, c‚nd ajungem Ón plen, dumneavoastr„ risca˛i toate voturile finale de ast„zi pentru a trimite articol dup„ articol la comisie?! A˛i trimis unul, suficient pentru scopul pe care vi l-a˛i propus, de a nu se vota ast„zi!

Dar nu ve˛i vota nicio lege ast„zi. ™i cred c„ este bine ca distin∫ii no∫tri colegi de la P.S.D. s„ ia aminte, ∫i poate ar fi bine ca ∫i pre∫edintele nostru, ∫i Biroul permanent al P.S.D.-ului s„ se hot„rasc„. Dac„ nu vota˛i aceast„ lege, cred c„ trebuie s„ mergem la anticipate, ∫i mo˛iunea este singura solu˛ie.

V„ mul˛umim.

V„ mul˛umesc. Are cuv‚ntul domnul deputat Cindrea. Se preg„te∫te domnul deputat Cristian R„dulescu.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Am impresia c„ unii sunt de rea-credin˛„, mai ales c„ sunt membri ai Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ ∫i au participat la votul de acolo, ∫i cunosc foarte bine c„ sursele financiare sunt prev„zute. Sursele financiare sunt prev„zute pentru ambele proiecte de lege, prin aceste contribu˛ii noi care aduc venituri la bugetul asigur„rilor sociale, inclusiv contribu˛ia prev„zut„ de colegii de la Partidul Conservator.

Exist„ fi∫e, ∫i dac„ v„ uita˛i la Proiectul de lege nr. 345, urm„torul, exist„ fi∫e de calcul fiscal sau financiar pentru ambele proiecte de lege.

Cred c„ este nedrept ∫i nedemocratic ce se Ónt‚mpl„ ast„zi aici. Este nedemocratic, fiindc„ eu ∫tiu c„ Óntr-o democra˛ie un om sau doi oameni nu-∫i pot impune voin˛a unui Parlament. Cred c„ corect ar fi s„ vot„m dac„ aprob„m sau nu acest amendament care exist„ la proiectul de lege.

Este esen˛ial, ∫i m„ uit la oamenii care ne privesc aici sau poate din ˛ar„, care stau la por˛ile Guvernului, la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007 por˛ile prefecturilor, care a∫teapt„ ast„zi o cre∫tere real„ a pensiilor Ón Rom‚nia. Dac„ nu se Ónt‚mpl„ acest lucru, cred ce spunea colegul Stanciu, o singur„ soart„ Ól a∫teapt„ pe actualul Guvern, pe primul-ministru ∫i actualul Guvern: c„derea Guvernului ∫i alegeri anticipate. Nu se poate a∫a ceva la o lege at‚t de important„ de care depind 6 milioane de oameni.

Cineva a acuzat 322 de parlamentari. Nu cei 322 au votat Ómpotriva poporului. Au votat pentru Constitu˛ie. Cei care ast„zi se opun acestei legi voteaz„ Ómpotriva poporului! ™i, v„ rog, respecta˛i principiile democratice. Articolul anterior l-a˛i trimis f„r„ motiva˛ie, care nu prevedea surse financiare, v-a˛i permis s„ Ól trimite˛i, ca s„ nu intre la votul final. Nu este corect ce se Ónt‚mpl„.

## V„ mul˛umesc.

Domnule deputat, v„ atrag aten˛ia c„, cu toate eforturile pe care le-am f„cut, n-am g„sit Ón acest proiect de lege nicio surs„ de finan˛are. Nu cred c„ ne pute˛i cere s„ vot„m un proiect de lege Ón ideea c„ un alt proiect de lege, care poate fi votat sau nu, are surse financiare.

Dar, dac„ vre˛i, le trimitem pe am‚ndou„ la comisie, facem unul singur din ele, care are ∫i surse de finan˛are, ∫i propuneri, ∫i le putem dup„ aceea supune votului.

Domnul deputat Cristian R„dulescu, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

## Stima˛i invita˛i,

Acest proiect de lege a fost dezb„tut la comisie ∫i Ón prezen˛a reprezentan˛ilor P.D., ∫i a ajuns aici la dumneavoastr„ cu un raport favorabil.

Œn acest moment exist„ determinarea, am Ón˛eles, a majorit„˛ii dintre noi, s„ mergem p‚n„ la cap„t cu acest proiect de lege, ∫i el s„ fie dezb„tut ∫i votat ast„zi.

Nu suntem de acord cu retrimiterea la comisie. ™eful acestei comisii este din partea Partidului Democrat, ∫i el ∫i-a exprimat punctul de vedere, pe care to˛i l-a˛i auzit.

Este cazul s„ continu„m p‚n„ la epuizare cu acest punct. Dar acest act normativ este unul dintre acelea care antameaz„ ∫i, Óntr-un fel, amaneteaz„ viitorul ˛„rii ∫i al genera˛iilor pe o lung„ durat„. Este un proiect extrem de important ∫i pentru cei care sunt, ∫i pentru cei care vor veni. Este unul dintre acele proiecte care trebuie s„ arate dac„ exist„ sau nu o sus˛inere majoritar„ pentru ele, iar Ón acest moment noi avem onora˛ii reprezentan˛i ai Guvernului aici, Óns„ nu consider„m c„ opinia prezentat„ de c„tre ei este suficient„. Un asemenea act normativ ar fi implicat prezen˛a aici a ministrului finan˛elor, ∫i, de asemenea, a ministrului muncii, care nu sunt aici, s„ ne spun„ care este punctul lor de vedere, cum vor face ei fa˛„ Ón anii urm„tori sau c‚t va fi mandatul lor, Óns„, aici nu este vorba doar de un simplu mandat al lor, cum vor face fa˛„ acestor probleme pe care noi, Ón momentul de fa˛„, vrem s„ le l„murim.

Este o lips„ de considera˛ie nu numai pentru subiec˛ii acestui act normativ, ci ∫i Ón general pentru ˛ar„, ca o asemenea lege a∫a de important„ s„ nu beneficieze de

prezen˛a aici a celor doi mini∫tri implica˛i: cel al finan˛elor ∫i cel al muncii.

Eu cer s„ mergem p‚n„ la cap„t cu dezbaterea acestui act normativ, Ón prezen˛a celor doi mini∫tri, care s„ vin„ ∫i s„ expun„ care este, clar, punctul lor de vedere ∫i s„ nu se derobeze, dup„ aceea, ∫i s„ spun„: îA fost un secretar de stat care nu m-a reprezentat!“

Acesta este punctul de vedere al Partidului Democrat.

™i, Ónc„ o dat„, iat„ c„ asemenea lucruri foarte importante ne aduc Ón fa˛a situa˛iei de a vedea dac„ exist„ sau nu sus˛inere pentru Guvern ∫i care este aceea. Acum s„ v„ vedem, stima˛i colegi, pe un asemenea act foarte important, cum v„ prezenta˛i. ™i, Ónc„ o dat„, la anticipate, fiindc„ astfel de hot„r‚ri majore pentru ˛ar„ nu pot fi luate de un Guvern care este sus˛inut de 20% din Parlament ∫i de 15% dintre cet„˛eni. V„ mul˛umesc. ( _Aplauze._ )

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Sta˛i numai s„ am o clarificare, Ón˛eleg c„ cere˛i din partea grupului invitarea celor doi mini∫tri, conform art. 140 alin. (2)?

Pe aceast„ tem„, domnule C„lian? Nu.

Domnul C„lian ∫i domnul Bolca∫, pe procedur„. Nu? Domnule Bolca∫, v„ rog.

## Stima˛i colegi,

Este cazul s„ punem Ón discu˛ie drepturile pre∫edintelui de ∫edin˛„, care sunt de dou„ feluri: drepturile care vizeaz„ buna ordine a desf„∫ur„rii plenului, prin m„surile pe care le ia, inclusiv de sanc˛ionare, ∫i care nu sunt discutabile, ∫i drepturile Domniei Sale de a interveni Ón procesul legislativ care este Ón dezbatere. Aceste drepturi nu sunt ∫i nu pot s„ fie discre˛ionare. Filozofia Óntregii institu˛ii parlamentare const„ Ón aceea c„ discre˛ionar este numai votul plenului.

Œn aceste condi˛ii, s-au exprimat p„reri pro ∫i contra, s-a contestat hot„r‚rea, s-au contestat hot„r‚rile de retrimitere la comisie Ón temeiul art. 109 de c„tre pre∫edintele de ∫edin˛„, dar cred c„ nu s-a pus punctul pe i.

Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare solicit„ s„ pune˛i la vot Ón plenul Camerei Deputa˛ilor contestarea noastr„ cu privire la caracterul regulamentar al dispozi˛iilor prev„zute de art. 109 pe care le-a˛i invocat. Consider„m c„ aceste dispozi˛ii nu sunt aplicabile Ón cauz„. Prin aceasta, dumneavoastr„ v„ supune˛i cenzurii plenului. Este o hot„r‚re a pre∫edintelui care nu poate s„ r„m‚n„ discre˛ionar„ ∫i necenzurat„ de absolut nimeni. Dumneavoastr„, plenul, sunte˛i cei care trebuie s„ hot„r‚˛i.

Deci, domnule pre∫edinte, v„ rog s„ supune˛i votului plenului aceast„ contestare privind aplicabilitatea art. 109 Ón cazurile pe care le-a˛i enun˛at dumneavoastr„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Era domnul C„lian ∫i domnul Márton.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Conservator consider„ c„ nu exist„, Ón acest moment, niciun motiv prin care s„ Óntrerupem dezbaterile pe acest proiect de lege, care are din partea Comisiei de munc„ un raport de adoptare.

Ba, mai mult de at‚t, este o zi memorabil„, prin prisma faptului c„ Parlamentul Rom‚niei, respectiv Camera Deputa˛ilor, nu este o anex„ a Guvernului. Camera Deputa˛ilor, Ón calitate de for legislativ, decide ∫i promoveaz„ legi, pe care reprezentan˛ii Guvernului au obliga˛ia constitu˛ional„ s„ le pun„ Ón aplicare.

A∫adar, Ón situa˛ia Ón care acest proiect de lege va fi promovat, ∫i eu cred c„ va fi promovat, Guvernul nu are dec‚t s„ prevad„ c„ aceast„ lege necesit„ un buget, ˛in‚nd cont chiar de sursele propuse de ini˛iator ∫i, Ón viitorul buget, cu prioritate, s„ fie inclus acest proiect de lege, astfel Ónc‚t pensionarii s„ beneficieze Ón cel mai scurt timp de pensii corespunz„toare muncii, activit„˛ii prestate de ei.

De aceea, domnule pre∫edinte, v„ rog s„ da˛i curs dezbaterii acestui proiect de lege, astfel Ónc‚t s„ Ól avem la vot final ∫i s„-l vot„m cu to˛ii.

V„ mul˛umesc. ( _Aplauze._ )

V„ mul˛umesc, domnule deputat, pentru interven˛ie. Regret c„ este o interven˛ie de fond, ∫i nu una de procedur„.

Domnul deputat Márton.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Am intervenit la microfon pentru c„ sunt de acord cu liderul Grupului parlamentar democrat, c„ astfel de decizii, pe o perioad„ Óndelungat„, trebuie s„ fie luate de o majoritate clar„ parlamentar„, de un Guvern care are o sus˛inere majoritar„.

De exemplu, m-am g‚ndit mai departe, dup„ ce a˛i avut aceast„ interven˛ie, dac„ acest proiect de lege ar fi fost propus Ón septembrie 2006 de ministrul din perioada respectiv„, cu toate aceste prevederi, atunci a existat un Guvern care avea o sus˛inere majoritar„: P.N.L.—P.D.— U.D.M.R.—P.C. Cu aceea∫i larg„ majoritate, probabil, de sus˛inere, s-ar fi putut vota acea lege p‚n„ Ón noiembrie ∫i s-ar fi putut trece Ón proiectul bugetului de stat, inclusiv cu acoperirea acelor sume.

Am o singur„ problem„. Actualul pre∫edinte al comisiei, fost ministru, de ce nu a venit cu acest proiect de lege, ca s„ ne scape de aceast„ dezbatere cu o sus˛inere parlamentar„ mic„, atunci c‚nd a avut toat„ majoritatea parlamentar„ de sus˛inere a unui astfel de proiect? Deci aceasta este Óntrebarea mea retoric„, de ce nu a venit domnul ministru, pe vremea respectiv„, din septembrie, c„ situa˛ia era aceea∫i: previziunile, situa˛ia economic„, banii care sunt ascun∫i erau aceia∫i. De ce n-a venit? Nu ∫tiu. Poate o s„ da˛i odat„ r„spuns.

Œns„ este clar c„ dac„ sunt foarte mul˛i Ón aceast„ Camer„ care solicit„, mi se pare, justificat, prezen˛a primului-ministru ∫i a mini∫trilor despre care s-a vorbit, dumneavoastr„, pre∫edintele de ∫edin˛„, ave˛i, Óntr-adev„r,

acea solu˛ie pe care a˛i ∫i enun˛at-o, e singura solu˛ie. Problema este, iar„∫i, dac„ Óntr-adev„r vor aceste grupuri s„ fie persoanele respective aici ∫i s„ suspend„m ∫edin˛a p‚n„ la momentul Ón care persoanele respective vor veni aici sau, dac„ dumneavoastr„ suspenda˛i ∫edin˛a, se va considera a fi o t„r„g„nare a lu„rii deciziilor.

Deci eu solicit liderilor grupurilor parlamentare s„ se exprime: doresc s„ fie prezen˛i ∫i s„ suspend„m ∫edin˛a p‚n„ atunci sau nu doresc s„ fie prezen˛i ∫i s„ continu„m dezbaterea? C„ cele dou„ lucruri Ómpreun„ nu merg.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Barbu.

Domnul pre∫edinte...!

Œn˛eleg c„ colegul meu de la U.D.M.R. este Óngrijorat de ce n-am propus eu majorarea punctului de pensie. Vreau s„ Ói reamintesc c„ Ón calitatea mea a trebuit s„ parcurg alte procese, care nu fuseser„ f„cute: acelea de recalculare a pensiilor ∫i de majorare, cu acei bani pe care i-am avut la dispozi˛ie Ón bugetul asigur„rilor sociale, externaliz‚nd concediile medicale, cre∫terea copilului ∫i aplic‚nd, Ón acel prim an, externalizarea pensiilor agricultorilor, care se pl„tesc din bugetul de stat.

Sigur c„ pentru pensionari este nevoie, a∫a cum am spus Ón cuv‚ntul meu, de o cre∫tere accelerat„ ∫i am f„cut un apel la o clarificare a ceea ce Ónseamn„ cre∫terea la 45%. Ast„zi, putem sus˛ine un astfel de proiect, spun‚ndu-v„ Óns„ c„ sursele nu se reg„sesc dec‚t Ón mic„ m„sur„ Ón bugetul asigur„rilor sociale, e vorba despre o decizie politic„ important„ ∫i majoritatea surselor trebuie s„ fie Ón bugetul de stat, ceea ce mie, Ón calitate de ministru, nu mi s-a permis.

Mul˛umesc. ( _Aplauze ale deputa˛ilor P.D._ )

V„ mul˛umesc, domnule deputat... domnule pre∫edinte. Doamna deputat Aura Vasile.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Grupul P.S.D. v„ solicit„ s„ supune˛i votului propunerea pe care a f„cut-o domnul deputat Bolca∫. Dup„ ce vom da acest vot, o s„ vedem dac„ mergem mai departe ∫i care va fi atitudinea noastr„.

Legat de propunerea liderilor de grup de la P.D. ∫i U.D.M.R., vreau s„ le spun c„ ne putem desf„∫ura ast„zi activitatea ∫i putem s„ facem dezbaterea proiectului de lege, deoarece avem un secretar de stat care a asistat pe parcurs ∫i Ón cadrul comisiei. ™i, de altfel, acest Guvern ne-a Ónv„˛at c„ mini∫trii sunt foarte ocupa˛i ∫i c„ la nivelul comisiilor cel mai mare rang cu care trebuie s„ ne mul˛umim este secretarul de stat. O s„ cerem cu alt„ ocazie ∫i poze, pentru a ni le pune Ón comisii sau, ∫tiu eu, la pupitrul ministerial.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007 Deci, Grupul P.S.D. solicit„ continuarea dezbaterilor Ón prezen˛a secretarului de stat, care am Ón˛eles c„ este cel mai mare Ón ministerul respectiv pe problema respectiv„, ∫i s„ supune˛i votului propunerea domnului deputat Bolca∫.

Fiind o interven˛ie de procedur„, v„ rog, domnule deputat, s„ invoca˛i ∫i articolul pe care baza˛i dreptul plenului de a cenzura modul Ón care conduc ∫edin˛a.

## V„ mul˛umesc.

Dac„ nu mai exist„ alte interven˛ii pe procedur„, am dou„ propuneri Ónaintate de lideri de grup: prima este invitarea mini∫trilor de finan˛e ∫i al muncii, f„cut„ de domnul deputat lider de grup R„dulescu; cea de a doua este contestarea aplic„rii art. 109 prin decizia pre∫edintelui.

O s„ v„ spun, Ón ce prive∫te cea de a doua, c„ nu o voi supune la vot ∫i nu voi supune niciodat„ la vot regulamentul, cei care nu sunt de acord cu regulamentul sunt liberi s„ fac„ o propunere de modificare a regulamentului. Dac„ nu sunte˛i de acord cu modul Ón care eu aplic regulamentul, sigur c„ ave˛i posibilitatea de a sesiza Comisia de disciplin„ ∫i comisia se va pronun˛a Ón ce prive∫te modul Ón care eu conduc eu ∫edin˛a, dar nu voi face rabat de la competen˛ele mele procedurale.

Dori˛i s„ interveni˛i pe procedur„?

V„ rog, domnule Buda. ™i domnul Bolca∫, desigur.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Domnule pre∫edinte,

Av‚nd Ón vedere faptul c„ nu dori˛i s„ supune˛i la vot ceea ce domnul Bolca∫ a solicitat ∫i av‚nd Ón vedere cutuma parlamentar„, Ón sensul c„ ori de c‚te ori se impunea s„ se retrimit„ la comisie un anumit proiect de lege... exist„ ∫i posibilitatea ca aceast„ comisie s„ se Óntruneasc„ acum, s„ dezbat„ acest proiect de lege, cu acel amendament, ∫i s„ vin„ Ón plen, Ónapoi. Cei de la Comisia juridic„ au f„cut acest lucru nu o dat„, astfel Ónc‚t, Ón 5 minute, comisia se poate pronun˛a asupra acestei chestiuni ∫i vom veni Ónapoi, Ón plen, s„ continu„m dezbaterea la acest proiect de lege.

Prin urmare, domnule pre∫edinte, eu cred c„ se poate stabili un termen de 10 minute, Ón care comisia s„ dezbat„ acest amendament.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc. Domnul Bolca∫.

Sunt dator o precizare, pentru a Ónl„tura o interpretare gre∫it„ a celor sus˛inute de mine: nu se supune la vot regulamentul, ci modul de aplicare a regulamentului de c„tre pre∫edintele de ∫edin˛„. Or, modul de aplicare a regulamentului nu este cenzurabil Ón materia procedurilor legislative de Comisia de disciplin„, ci este numai aptitudinea plenului de a se pronun˛a cu privire la acest lucru.

De aceea, st„rui Ón cererea mea, domnule pre∫edinte, care nu vizeaz„ regulamentul, ci aplicarea sa.

Putem s„ schimb„m ∫i pre∫edintele!

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Sigur c„ pute˛i, dar nu o s„ prea reu∫i˛i, c„ v-a˛i chinuit de zor, Ón 2005, s„ nu mai permite˛i schimbarea pre∫edintelui!

Alte interven˛ii pe procedur„? Nu mai sunt.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Nu avem nevoie de ei! Ce s„ spun„, c„ sunt incompeten˛i? Unii dintre ei sunt incompeten˛i!

Cu 113 voturi din 221, propunerea a fost adoptat„. Consult plenul dac„ suspend„m lucr„rile p‚n„ la venirea mini∫trilor sau continu„m cu alte proiecte ∫i vom lua acest proiect atunci c‚nd mini∫trii vor putea s„ se afle Ón plen. Consult liderii de grupuri pe aceast„ tem„.

Da, domnule pre∫edinte Barbu, v„ rog, pe tema aceasta.

## Domnule pre∫edinte,

Eu cred c„ trebuie s„ continu„m cu alte proiecte de lege. V„ propun, Ón aceste condi˛ii, Óntruc‚t cele dou„ proiecte, unul dup„ altul, care sunt Ón ordine, cred c„ pozi˛ia 29 este cea despre care domnul Cindrea a ∫i vorbit aici ∫i face obiectul, de fapt, tot al modific„rii Legii nr. 19, s„ trecem la punctul 30 ∫i s„ relu„m punctele 29 ∫i 30 Ón prezen˛a mini∫trilor.

V„ mul˛umesc.

Da, cred c„ este o propunere pertinent„. Doamna deputat Vasile ∫i domnul deputat Uioreanu.

Pentru a fi de acord cu propunerea domnului deputat Barbu, a∫ vrea s„ ne face˛i precizarea dac„ s-a luat leg„tura cu cei doi mini∫tri ∫i aproximativ Ón c‚t timp vor sosi. Ne r„spunde˛i ∫i noi spunem cum vom proceda mai departe.

Mi-e greu s„ v„ fac precizarea asta, Óntruc‚t plenul abia a votat. De Óndat„ ce suspend„m ∫edin˛a, dac„ o suspend„m, vom lua leg„tura cu domnii mini∫tri ∫i v„ vom anun˛a c‚t de repede.

Domnule pre∫edinte,

M„ nemul˛ume∫te r„spunsul dumneavoastr„. Nu putem, suntem at‚˛i deputa˛i Ón sal„, iar dumneavoastr„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007 ne spune˛i c„ ve˛i lua leg„tura ∫i c„ nu ∫ti˛i! Se discut„ de mai mult de o or„ de acest lucru, la un moment dat ∫i dumneavoastr„ a˛i spus c„ ar fi bine s„ fie, deci v„ Óntreb„m Ónc„ o dat„, s-a luat leg„tura cu cei doi mini∫tri ∫i Ón c‚t timp crede˛i dumneavoastr„ c„ ne vor onora cu prezen˛a?

Œn momentul Ón care voi avea r„spunsul pot s„ v„ asigur c„ vi-l voi da.

Domnul deputat Uioreanu, domnul deputat Márton. Œn˛eleg c„ domnul Uioreanu sus˛inea propunerea domnului Barbu.

Domnul R„dulescu ∫i domnul Márton, Ómi cer scuze.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œn˛elesul clar al propunerii pe care am f„cut-o este s„ se prezinte aici cei doi mini∫tri, iar noi s„ continu„m s„ lucr„m. Mai sunt o mul˛ime de acte normative, chiar din domeniul social, care urmeaz„ la r‚nd, ∫i, de asemenea, cred c„ nu ne stric„ o repriz„ u∫or prelungit„ de munc„, acum, c„tre finalul sesiunii, av‚nd Ón vedere c„ sunt peste 80 de acte normative pe ordinea de zi pentru aceast„ s„pt„m‚n„, pe care nu apuc„m s„ le epuiz„m, le vom reporta pe s„pt„m‚na urm„toare, s„pt„m‚na urm„toare vom lucra o mic„ parte dintre ele, ∫i eu cred c„ aproximativ 50 de acte normative, care sunt deja ie∫ite de la comisii ∫i venite Ón plen, vor r„m‚ne pentru peste dou„ luni, pentru sesiunea septembrie—decembrie.

Deci o s„ v„ rug„m, m„ asociez celor spuse de doamna lider a Grupului P.S.D., s„ vedem pe unde sunt mini∫trii ∫i Óntre timp s„ continu„m cu celelalte acte normative.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Œn˛eleg c„ este o propunere care Ó∫i Ónsu∫e∫te ∫i punctul de vedere al pre∫edintelui de comisie.

Domnul deputat Márton.

## Domnule pre∫edinte,

Eu sunt o fire mai practic„. De altfel, nu am avut o propunere de am‚nare ∫i de a∫teptare a mini∫trilor, ci am pus o Óntrebare liderilor de grup, dar prin vot s-a tran∫at, deci se ∫tie cine a hot„r‚t a∫a.

Revenind la idee, deocamdat„ Ón mod evident nu ∫tim c‚nd ∫i cum vor veni mini∫trii.

Œn al doilea r‚nd, dac„ discut„m, Ón continuare, orice lege, oricare dintre legile care vizeaz„ acela∫i segment, f„r„ mini∫tri, nu ar fi bine. ™i atunci, am o propunere intermediar„, care ne rezolv„ aceast„ problem„: s„ ne Óntrunim, liderii de grupuri parlamentare, chiar Biroul permanent, Ón 15 minute, s„ modific„m programul pentru s„pt„m‚na aceasta, dup„-mas„ s„ avem Ón continuare plen, c„ oricum vom avea, s„ nu mai avem comisii ∫i Ón acest interval de un sfert de or„ de consultare, pe care am dreptul s„-l solicit, Ón calitatea mea de lider de grup, ∫i putem s„ fim de acord cu aceast„ modificare de program, vom afla c‚nd vor fi aici mini∫trii. ™i atunci, peste 15 minute ne vedem cu to˛ii aici ∫i ne va fi

anun˛at„ ora la care vom continua dezbaterea pe legile respective.

Aceasta este o propunere procedural„, dac„ sunte˛i de acord, evident.

Domnule deputat, eu voiam doar s„ fac observa˛ia c„ propunerea care s-a f„cut de la comisie era pentru cele patru proiecte pe care am decis c„ le discut„m ast„zi, p‚n„ la Ónchiderea ∫edin˛ei, e vorba de punctele 30, 31, 32 ∫i 33. Dac„ ve˛i fi de acord cu aceste puncte, nu cred c„ ocup„ foarte mult timp.

Urmeaz„, sigur, toate celelalte propuneri de care vorbea domnul R„dulescu, sunt propuneri de respingere, putem s„ facem o ∫edin˛„ special„ dedicat„ respingerilor, a∫a cum am mai f„cut, ∫i s„ le putem discuta ∫i pe acestea p‚n„ la finalul sesiunii.

Deci, dac„ a˛i fi de acord, propunerea pe care eu a∫ face-o ∫i s„ continu„m discu˛ia procedural„ pe ea ar fi s„ finaliz„m cu cele patru proiecte pe care am hot„r‚t deja c„ le discut„m ast„zi ∫i apoi s„ se Ónt‚lneasc„ liderii ∫i s„ stabileasc„ cum proced„m mai departe.

Doamna Aura Vasile, domnul Marcu Tudor.

## Domnule pre∫edinte,

Œn enumerarea dumneavoastr„ a˛i uitat ∫i pozi˛ia 29, deci, 29, 30, 31 ∫i 33 a aprobat plenul c„ vom continua ∫i vom finaliza dezbaterile generale, p‚n„ la pozi˛ia 33. Socotim c„ ∫i Ón ce prive∫te pozi˛iile 30 ∫i 31 ∫i 32 ∫i 33 se pot invoca, de asemenea, probleme Ón leg„tur„ cu...

Poftim? Imediat.

Nu face˛i dialog cu sala.

Deci noi suntem de acord s„ continu„m dezbaterile generale pe 29, 30, 31, 32 ∫i 33 ∫i Ói a∫tept„m pe domnii mini∫tri, dup„ care vom vedea dac„ r„m‚nem sau nu la votul final.

## V„ mul˛umesc, doamn„ deputat.

Propunerea comisiei era ca ∫i 29 s„ intre la pachet cu 28, atunci c‚nd particip„ mini∫trii la discu˛ie, Óntruc‚t vizeaz„ exact acela∫i obiect ∫i, mai mult dec‚t at‚t, propune acele resurse despre care s-a vorbit aici. Eventual, atunci poate le discut„m invers, c„ nu putem Ónt‚i s„ discut„m o lege ∫i dup„ aceea s„ discut„m dac„ suntem de acord ∫i cu sursele sau nu.

Domnule deputat Marcu Tudor, ave˛i cuv‚ntul.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Recunosc c„ timp de o or„ ∫i ceva m-am tot g‚ndit ∫i eu, printre pic„turi, ce le mai poate da prin g‚nd unora dintre cei care se opun votului unei probleme importante pentru 6 milioane de oameni din ˛ara aceasta ∫i familiile lor, ca s„ nu se treac„ la vot. Recunosc c„ at‚ta chichi˛„raie, at‚tea minuni c‚te s-au invocat pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007 ca s„ nu se voteze ast„zi ceea ce a∫teapt„ at‚t de mul˛i oameni Ón ˛ara asta, Ónc‚t r„m‚n aproape perplex!

De aceea, eu v„ fac urm„toarea propunere celor de bun„-credin˛„, cum vom face ∫i noi, cei de la Partidul Rom‚nia Mare: vom solicita listele de vot de ultima dat„, acum, adic„, atunci c‚nd a˛i votat to˛i cei care au vorbit Óntr-un fel aici ∫i au votat chichi˛a care am‚n„ sau anuleaz„ votul. Atunci c‚nd a˛i invocat s„ vin„ aici îmarele ministru de finan˛e“ ∫i îmarele“ nu ∫tiu cine, de care, niciodat„, nu s-a legat nimeni, exact acum se leag„... N-au fost prezen˛i niciodat„, nici nu ∫tiu cum arat„, dec‚t de la televizor, ∫i atunci, ce caut„ aici? Pur ∫i simplu, ca s„ Ónt‚rziem, s„ anul„m aceast„ dorin˛„ de vot!

™i, ca atare, to˛i cei care a˛i votat aprobarea acestei chichi˛e, noi vom face listele publice pe sediile partidului nostru din toate jude˛ele: îIat„, domnilor, cine vorbe∫te ∫i nu face! Cine pl‚nge pe umerii pensionarilor, dar, de fapt, sunt Ómpotriva lor, din moment ce au votat o chichi˛„raie at‚t de ru∫inoas„!“

V„ mul˛umesc. ( _Aplauze._ )

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Stima˛i colegi,

V„ consult atunci dac„ vom continua acum lucr„rile, dezbaterile pe articole, cu proiectele de la 30 p‚n„ la 33, sau suspend„m acum ∫edin˛a.

De acord s„ continu„m atunci de la punctul 30 la 33, urm‚nd ca 28 ∫i 29, vedem Ón ce ordine, s„ se discute cu invitarea reprezentan˛ilor Guvernului.

V„ reamintesc c„ la 14 este ∫i Birou permanent reunit.

La punctul 30, Propunere legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 495/2004 privind salarizarea ∫i alte drepturi b„ne∫ti ale personalului din administra˛ia central„ a Ministerului Afacerilor Externe ∫i de la misiunile diplomatice, oficiile consulare ∫i institutele culturale rom‚ne∫ti din str„in„tate, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de adoptare, Comisia pentru munc„.

Suntem Camer„ decizional„.

Rog ini˛iatorul...

Domnule ministru Cioroianu, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Adrian Mihai Cioroianu** — _ministrul afacerilor_

_externe_ **:**

Stima˛i colegi, bun„ ziua!

Nu sunte˛i ini˛iator, domnule ministru?

Eu vreau s„ o sus˛in, sunt colegi care sunt ini˛iatorii acestei legi, o s„-l rog pe domnul Barbu... dac„...

V„ rog s„ prezenta˛i atunci punctul de vedere ca ministru.

## **Domnul Adrian Mihai Cioroianu:**

Stima˛i colegi, numai o clip„, pentru c„, Ón esen˛„, lucrurile sunt mai simple dec‚t par.

Dincolo de bucuria de a v„ revedea ∫i de a pune Ón discu˛ie, chiar ∫i Ón fa˛a celor care sunt ast„zi oaspe˛ii no∫tri, distin∫ii pensionari de la balcon, stima˛i colegi, este o problem„ care nu ˛ine de un partid anume, nu ˛ine de P.N.L., de P.D., nici m„car de P.S.D., nici de P.R.M...

Domnule Tudor! Domnule Tudor!

Nu face˛i dialog cu sala!

Vreau s„ v„ spun, stima˛i colegi, c„ este o problem„ care ˛ine de noi to˛i, ˛ine de reprezentarea noastr„ Ón lume ∫i de importan˛a pe care o d„m ∫i de onoarea pe care o d„m acestei reprezent„ri.

Foarte pe scurt, v„ voi spune c„ nivelul de salarizare, Ón acest moment, al personalului diplomatic ∫i consular rom‚n se afl„, raportat la nivelul diploma˛iilor statelor din Uniunea European„, state cu care, evident, Óncepem din ce Ón ce mai mult s„ ne compar„m, pe unul dintre ultimele locuri. Astfel, salariul unui ambasador rom‚n este de 15% din cel al unui ambasador german, 29% fa˛„ de salariul unui ambasador grec, 30% fa˛„ de cel al unui ambasador ceh sau 37% fa˛„ de cel al unui ambasador maghiar. A∫ continua compara˛ia spun‚ndu-v„ c„ salarizarea ambasadorilor sau diploma˛ilor, Ón genere, rom‚ni este inferioar„ chiar ∫i fa˛„ de diploma˛ii din Republica Moldova. Dac„ Ómi permite˛i un detaliu, dac„ un diplomat din Republica Moldova are 2.800 de euro, salariul unui ambasador rom‚n este Ón jurul a 2.700 de euro.

Nu voi insista foarte mult, v„ voi spune doar c„ ajustarea valorii coeficien˛ilor de multiplicare utiliza˛i la calculul salarial ne permite s„ atingem un procent de 40 sau 50% din nivelul de salarizare al corpului diplomatic ∫i consular din statele membre ale Uniunii Europene. Deci, practic, dac„ ve˛i fi de acord cu aceast„ lege, ce vom reu∫i va fi ca nivelul de salarizare al diploma˛ilor no∫tri s„ ajung„ la 40, repet, 40—50% din nivelul de salarizare al statelor Uniunii Europene.

Evident c„ sunt deschis la orice Óntreb„ri.

Domnule Barbu, dac„ dori˛i s„ prezenta˛i expunerea.

f n s„ spun c„ am avut o bun„ colaborare cu comisia reprezentat„ de domnul Barbu ∫i de colegii Domniei Sale, Comisia de munc„, ∫i sper, evident, s„ v„ putem convinge ∫i pe dumneavoastr„. Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, raportul comisiei, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Proiectul legislativ propune modificarea ∫i completarea Legii nr. 495/2004 privind salarizarea ∫i alte drepturi b„ne∫ti ale personalului din administra˛ia central„ a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007 Ministerului Afacerilor Externe ∫i de la misiunile diplomatice, oficiile consulare ∫i institutele culturale rom‚ne∫ti din str„in„tate, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Proiectul de lege intr„ Ón categoria legilor organice. Ini˛iativa legislativ„ a fost respins„ de Senat. A avut aviz negativ din partea Guvernului.

A fost admis„, cu modific„ri, Ón Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ a Camerei Deputa˛ilor, a∫a cum v„ este prezentat„ Ón raportul cu amendamente admise ∫i respinse.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte. Exist„ interven˛ii la dezbateri generale?

Domnul deputat Titus Corl„˛ean, domnul deputat ™tefan Gl„van, domnul deputat Marcu Tudor.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege pentru o ra˛iune extrem de simpl„: necesitatea asigur„rii unui minimum de motiva˛ie ∫i a unui minimum de calitate a serviciului diplomatic rom‚nesc Ón ˛ar„ ∫i Ón str„in„tate.

Spuneam acest lucru Ón condi˛iile Ón care, din p„cate, Ón ultimii doi ani ∫i jum„tate, Ministerul Afacerilor Externe al Rom‚niei a plutit, nu o dat„, Óntre ridicol, Óntre lips„ de viziune ∫i ini˛iativ„ ∫i chiar, adesea, incompeten˛„.

Sper„m c„ acest proiect de lege va ajuta la stimularea corpului diplomatic rom‚nesc. Nu este un cec Ón alb fa˛„ de o stare de lucruri care continu„ ∫i Ón prezent, la nivelul M.A.E. ™i, ca fost diplomat, vreau s„ spun c„ o astfel de perioad„, cea constatat„ Ón ultimii doi ani ∫i jum„tate, am mai Ónt‚lnit-o, chiar dac„ nu la aceste cote, Ón perioada de trist„ amintire a guvern„rii C.D.R., c‚nd, de asemenea, corpul diplomatic rom‚nesc, Ón special cel din str„in„tate, a trecut prin momente extrem, extrem de dificile.

Œnc„ o dat„, vom vota acest proiect de lege, Óns„ vom fi extrem de aten˛i la modul Ón care M.A.E., dup„ ce a primit ∫i va primi acest sprijin, va ∫ti s„ sus˛in„ interesele na˛ionale rom‚ne∫ti Ón str„in„tate, dar ∫i aici, la centru, la Bucure∫ti, maniera Ón care va ∫ti s„ promoveze interesele rom‚ne∫ti.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

O precizare din partea domnului pre∫edinte Barbu ∫i-l invit dup„ aceea pe domnul Gl„van.

A∫ vrea s„ se corecteze Ón stenogram„. Œn mod gre∫it, am spus din categoria legilor organice. Face parte din categoria legilor ordinare.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte. Domnul deputat Gl„van ∫i domnul deputat Marcu Tudor.

Domnul deputat Gl„van, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œn primul r‚nd, a∫ dori s„ v„ informez c„, Ón cadrul unei ∫edin˛e speciale, Comisia pentru politic„ extern„ a Camerei Deputa˛ilor a avizat favorabil acest proiect de lege.

Pentru a sus˛ine necesitatea acestei propuneri legislative ini˛iate de colegi deputa˛i ∫i senatori, vreau s„ subliniez importan˛a activit„˛ii diploma˛ilor, extrem de scurt, ca o categorie socioprofesional„ de elit„ — ∫i sper s„ accepta˛i aceast„ sintagm„ — Ón promovarea intereselor ˛„rii, ∫i Ón special importan˛a diploma˛iei rom‚ne∫ti care, la ora actual„, trebuie s„ se alinieze calit„˛ii profesionale a diploma˛iei europene.

Rom‚nia trebuie s„ Óncheie procesul de aderare Schengen ∫i, Ón aceste condi˛ii, trebuie Óndeplinite o serie de m„suri, o serie de criterii tehnice, dar ∫i ridicarea gradului de profesionalism, de motivare ∫i prin cre∫terea salariz„rii acestui personal diplomatic.

Nu se poate recruta, la ora actual„, ∫i selec˛iona personal valoros dintre absolven˛ii cu studii superioare, nu se poate forma ∫i perfec˛iona Ón vederea transform„rii acestuia, a acestui personal diplomatic, Óntr-un personal de carier„. ™i, repet, revin cu aceast„ idee, un personal de elit„, de reprezentare elegant„, dac„ accepta˛i, Ón exteriorul ˛„rii.

Œn prezent, cum spunea ∫i domnul ministru, diploma˛ii rom‚ni sunt remunera˛i la un nivel extrem de sc„zut ∫i, dincolo de pragmatismul acestei expresii, accepta˛i ideea c„ ne situ„m printre ultimele ˛„ri Ón acest domeniu.

De altfel, propunerea legislativ„ vizeaz„ un num„r extrem de str‚ns de diploma˛i — mai pu˛in de 650. ™i, ca o consecin˛„ a acestei idei, efortul financiar pe care-l presupune realizarea, transpunerea Ón practic„ a acestei propuneri legislative, poate fi acoperit din taxele consulare, pe care consulatele noastre le percep de la peten˛i.

Doresc s„ men˛ionez c„ Ón Senat comisiile de specialitate sesizate Ón fond au votat favorabil ∫i, de asemenea, Consiliul Legislativ a avut exact aceea∫i conduit„.

Consider c„ recalibrarea sistemului de salarizare a Ministerului de Externe rom‚n ∫i alinierea la standardele europene impuse de parteneriatul european este imperios necesar„.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Marcu Tudor.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Demult se discut„ aceast„ propunere. Noi, cei din Partidul Rom‚nia Mare, chiar am luat Ón discu˛ie anterior ∫i am g„sit c„ este perfect justificat„ ∫i trebuia aplicat„ mai demult, deoarece, Ón permanen˛„ solicit„m ca mediul diplomatic aflat Ón str„in„tate s„ fie activ, incisiv, s„ participe la toate activit„˛ile unde trebuie s„ participe ∫i unde particip„ al˛ii ∫i Domniile Lor, ai no∫tri, nu prea pot s„ participe din mai multe motive ∫i unul dintre ele vi-l spun ulterior. Dar aceast„ incisivitate o spunem numai

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007 a∫a, din vorb„, pentru c„ atunci c‚nd este vorba s„ ajut„m ca ace∫ti diploma˛i s„-∫i duc„ misiunea la bun sf‚r∫it sau s„-∫i duc„ misiunea Ón bune condi˛iuni, noi avem rezerve c„ nu ∫tiu de ce „la ∫i nu acela... sau alte minuni...

Este perfect justificat„ aceast„ cerere. Ea se aplic„ numai unei p„r˛i a lor. Eu a∫ zice c„ la toat„ lumea trebuie aplicat„, pentru c„ nu fac diferen˛ieri Óntre ˛„ri, ci, poate, eventual, Óntre nivelul costurilor vie˛ii din ˛„ri diferite. A∫ zice chiar c„ este un nivel extrem de sc„zut de salarizare ∫i la func˛ionarii din interiorul ministerului, pentru c„ noi ne raport„m nu la func˛ionarul „la care cunoa∫te 5 limbi str„ine, care a fost ∫ef de promo˛ie, care... nu ∫tiu ce alt„ minune, ∫i are 10 milioane, ∫i zicem: îP„i de ce „l„laltul, din fundul satului, nu ∫tiu de unde, s„ aib„ numai 7 milioane?!“ P„i s„ Ónve˛e ∫i el at‚t! Trebuie s„ facem odat„ diferen˛ierea asta Óntre cei care muncesc ∫i se trezesc pe urm„ c„ le e g‚ndul la plecat Ón str„in„tate, pentru c„ au performan˛e ∫i nu le sunt recunoscute Ón ˛ar„.

Œn acest sens, vreau s„-l aten˛ionez pe domnul ministru Cioroianu despre ceea ce Domnia Sa ∫tie la fel de bine ca mine, c„ selec˛ia la Ministerul Afacerilor Externe se face extrem, extrem de deficitar, cu interese particulare, cu for˛„ri evidente, Ón afara legii, aproape la nivelul corup˛iei ∫i trec‚nd peste nivelul la care se poate acuza de abuz Ón serviciu al unora dintre fo∫tii activi∫ti ai Securit„˛ii statului trecut, care se afl„ acum, Ón prezent, Ón acest minister ∫i nu sunt, poate... Or fi ∫i unii ambasadori. Dar ei decid ce ∫i cum cu ambasadorii Ón interes personal sau Ón interesul unor structuri. ™i domnul ministru a promis c„ va lua m„suri Ón sensul „sta, dar eu Ól aten˛ionez pe Domnia Sa c„ m„suri a promis ∫i R„zvan Ungureanu, care nu a luat m„surile astea. Ba, chiar le-a Óncurajat ∫i am ajuns Ón situa˛ia Ón care oameni deosebit de capabili, a∫a cum zicea domnul Gl„van, nu pot accede, nu pot intra Ón structurile astea, cei care parc„ sunt f„cu˛i pentru ele, pentru c„ sunt ni∫te interese particulare ale unor nonvalori aflate ast„zi ∫i la post ∫i aflate ∫i Ón structura intern„ a Ministerului Afacerilor Externe.

Doamna Lavinia ™andru, domnul Ni˛„.

## **Doamna Marcela Lavinia V‚lcov-™andru:**

V„ mul˛umesc frumos.

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Eu sunt de acord c„ trebuie s„ ne aliniem la foarte multe standarde pe care, cu siguran˛„, ni le-am dori fiecare dintre noi.

Cred c„ Ón primul r‚nd ar trebui s„ ne aliniem la standarde Ón ceea ce prive∫te nivelul de trai. ™i dac„ Ón urm„ cu c‚teva minute am considerat c„ nu exist„ bani Ón Rom‚nia pentru a cre∫te pensiile, nu ∫tiu cum mai putem s„ ne uit„m Ón ochii pensionarilor de acum Ónainte, dac„ noi venim Ón fa˛a lor acum ∫i cre∫tem salariile personalului diplomatic. Sunt de acord, crede˛i-m„, s„ cre∫tem salarii, dar numai acolo unde putem vorbi despre performan˛„. ™i nu ∫tiu dac„, stima˛i colegi, diploma˛ia rom‚neasc„, la ora actual„, este una performant„. Cred c„ nu!

A∫a c„ eu v-a∫ ruga, stima˛i colegi, s„ nu vota˛i acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Populism de televizor!

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, doamn„ deputat. Domnul deputat Ni˛„.

V„ rog, stimate coleg, s„ nu Óntrerupe˛i oratoarea.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Nu o Óntrerup, pentru c„ a terminat!

E greu s„ Óntrerupi o femeie!

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Sigur c„ eu sunt de acord cu votarea acestui proiect de lege, numai c„... s„ nu d„m bani clientelei politice pe care o tot trimitem Ón str„in„tate. S„-i p„str„m pe acei diploma˛i pe care Ónc„ Ói mai avem Ón structurile Ministerului de Externe, s„ promov„m mai mult tineret, care s„ Ónve˛e de la cei care Ónc„ mai sunt pe acolo. Din p„cate, pe unii i-a uitat Dumnezeu pe la unele ambasade, iar al˛ii au acces foarte greu.

Apoi, mai este o chestiune pe care a∫ vrea s„ o aib„ Ón vedere domnul ministru. Poate vine ∫i cu un proiect de lege prin care propune ca unele ambasade s„ fie renovate, pentru c„ sunt unele care au scaune de 20 de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007 ani, unele care sunt nev„ruite, unele care au cheltuieli minimale Ón ceea ce prive∫te func˛ionarea corect„ ∫i reprezentativ„ — repet, reprezentativ„ — a ambasadelor rom‚ne∫ti. ™i, prin urmare, cred c„ este timpul s„ v„ ocupa˛i, domnule ministru, ∫i de aceast„ chestiune, pentru c„ fie c„ este o lips„ de interes cras„ a unor ambasadori cu privire la modul cum arat„ ambasadele rom‚ne∫ti Ón str„in„tate, fie c„ dumneavoastr„ nu v„ preocupa˛i de asigurarea fondurilor necesare pentru asigurarea unei reprezentativit„˛i sau a unui minim protocol necesar, s„ spun, Ón prezentarea ambasadelor rom‚ne∫ti Ón fa˛a lumii.

V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Pu∫ca∫.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Faptul c„ exist„ destule interven˛ii ∫i la subiectul acesta, al salariz„rii diploma˛ilor, Ónseamn„ c„ recunoa∫tem ∫i utilitatea, ∫i necesitatea ∫i, mai ales, Ón momentul de fa˛„, importan˛a lor, a∫a cum distin∫ii mei colegi subliniau mai Ónainte.

Sunt de acord ∫i cu colegii care-∫i exprimau Óngrijorarea Ón ceea ce prive∫te profesionalismul, eficien˛a ∫i, mai ales, rezultatele pe care le aduc diploma˛ii, ∫i aici sunt convins c„ domnul ministru a notat ∫i noi vom continua, Ón Comisia pentru politic„ extern„, s„ monitoriz„m acest lucru.

Dar vreau s„ v„ spun, distin∫i colegi, c„ mul˛i diploma˛i de foarte bun„ calitate au p„r„sit serviciul diplomatic. Au p„r„sit serviciul diplomatic pentru c„, deja, pia˛a muncii le d„ posibilitatea s„ mearg„ Ón Uniunea European„, s„ mearg„ Ón Statele Unite, s„ mearg„ Ón zona privat„ care pl„te∫te mai bine dec‚t noi, publicul, care avem tot timpul preten˛ii ∫i care solicit„m, Ón fiecare zi, ca ei s„ se prezinte Óntr-o anumit„ ˛inut„, s„ aib„ un anumit tip de discurs ∫i, mai ales, s„ se dedice 24 din 24 de ore interesului na˛ional.

Mai exist„ Ónc„ ceva. Am auzit ni∫te discu˛ii, chiar ∫i la comisie, spun‚ndu-se: îBun, d„m tot judec„torilor, diploma˛ilor...“ ∫i a∫a ceva... Eu sunt de acord cu ceea ce se spunea aici. Nu cred — ∫i nu cred c„ p„r„sim speran˛a de a trece acel proiect legislativ despre care am discutat Ón urm„ cu c‚teva minute —, dar nu cred c„ trebuie tot timpul ca pentru o categorie s„ mergem, s-o ˛inem Ón stare defavorizat„ p‚n„ c‚nd vom avea posibilitatea s„ le ducem pe toate. Cred c„ ar trebui s„ ne punem Ón minte ∫i voin˛a politic„ s„ ducem Óncet-Óncet toate categoriile Ón sus, c„, de fapt, acesta este scopul pe care noi Ól avem ∫i pe care-l urm„rim.

Œn Óncheiere, domnule pre∫edinte ∫i distin∫i colegi, eu sus˛in acest proiect legislativ ∫i v„ Óncurajez s„ o facem, pentru c„, de fapt, este vorba nu despre o categorie neap„rat elitist„, dar este vorba despre o categorie de care avem nevoie, cum avem nevoie de toate categoriile ∫i pentru to˛i trebuie s„ ne Óngrijim.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Doamna deputat Cliveti, domnul deputat Mircovici. Mai exist„ ∫i alte interven˛ii? Nu mai sunt. Œn Óncheiere, domnul ministru, dac„ va dori.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Numai dou„ remarci vreau s„ fac. Œn primul r‚nd, Ministerul Afacerilor Externe este unul dintre ministerele care func˛ioneaz„ Ón Rom‚nia. Dintotdeauna a avut o presta˛ie bun„ ∫i a∫ vrea s„ remarc un al doilea lucru, mai ales, pentru care am venit aici, la acest microfon, c„ are un personal format Ón majoritate din femei. Femeile din Ministerul Afacerilor Externe muncesc foarte mult, a∫a cum muncesc toate femeile, ∫i mi se pare corect c„, de data aceasta, se g‚nde∫te cineva ∫i la veniturile lor, Ón acest domeniu, Ón care, iat„, vor avea ∫ansa s„ c‚∫tige mai bine.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamn„ deputat. Domnul deputat Mircovici.

Domnule pre∫edinte, Domnule ministru, Doamnelor ∫i domnilor,

A∫ vrea s„ fac o singur„ remarc„. Nu pot fi de acord cu compara˛ia care s-a f„cut Óntre ceea ce s-a discutat mai Ónainte, c‚nd era vorba de 6 milioane, ∫i ceea ce se discut„ Ón momentul de fa˛„, c‚nd este vorba de 600 de profesioni∫ti care ne reprezint„ Ón afar„.

Exist„ Ón tradi˛ia poporului rom‚n obiceiul ca atunci c‚nd are musafiri s„ m„n‚nce o friptur„, chiar dac„ toat„ s„pt„m‚na m„n‚nc„ fasole.

Eu cred c„ elementul de reprezentare, Ón afar„ de elementul de nevoie de a re˛ine oameni care s„ ne reprezinte cu adev„rat ∫i s„ fie profesional oameni competen˛i este ceva normal. M„ g‚ndeam, la un moment dat, la momentul Ón care Ól aveam pe distinsul nostru coleg ambasador la Belgrad ∫i care avea un salariu de 8 milioane, echivalentul a 300 de euro. Este anormal s„ punem diploma˛ii no∫tri Ón astfel de situa˛ii atunci c‚nd sunt Ón str„in„tate.

Sigur c„ vom sus˛ine aceste cre∫teri salariale, cu at‚t mai mult cu c‚t ni s-a ∫i oferit sursa de finan˛are, din taxele consulare.

V„ mul˛umesc.

Restul, cred c„-i populism!

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Dac„ nu mai exist„ interven˛ii la dezbateri generale, Ón˛eleg c„ nu se cere drept la replic„ de la domnul deputat Gl„van.

Atunci, Ól invit pe domnul ministru la final. Dac„ dori˛i s„ interveni˛i...

Eu ar urma s„ v„ mul˛umesc, v„ da˛i seama, dar profit de prezen˛a aici, pentru a v„ spune c„ decizia dumneavoastr„ de ast„zi, practic, nu onoreaz„ numai

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007 Corpul diplomatic, ci onoreaz„ Parlamentul ∫i Camera Deputa˛ilor, ca atare.

Da, doamn„ Cliveti, trebuie s„ v„ dau dreptate. Œntr-adev„r, femeile, Ón aceast„ institu˛ie numit„ Ministerul de Externe, fac o treab„ excelent„. Nu numai femeile, dar profit de interven˛ia dumneavoastr„ pentru a v„ spune c„ Ón cele dou„ capitale despre care vorbim at‚t de mult — Washington ∫i Londra —, Ón care nu avem ambasadori, avem dou„ doamne, Óns„rcina˛i de afaceri, care se descurc„ admirabil.

Domnule Gl„van, Óntr-adev„r, vorbea˛i de elit„. Nu ∫tiu dac„ sunt 600 sau sunt mai mul˛i. Am aici un director care poate da... Nu num„rul conteaz„. ™i eu cred c„ nu se poate compara c‚t de dureroas„ ar fi situa˛ia pensionarilor din Rom‚nia... ∫i este dureroas„. Fiecare are Ón familie sau, m„ rog, a avut Ón familie sau va avea Ón familie... Dar, Ón acela∫i timp, aceast„ ˛ar„ a avut, are ∫i va avea nevoie de diploma˛i.

Domnul Pu∫ca∫ a pus degetul pe ran„. Sunt oameni buni care pleac„ Ón privat. Nu m„ ascund s„ v„ spun c„ sunt oameni buni care pleac„ Ón mediul privat.

Œn Occident, acolo unde noi trimitem ambasadori, o secretar„ foarte bun„ o g„se∫ti la 2.500. Cam a∫a are ∫i ambasadorul Rom‚niei, sau diplomatul Rom‚niei.

Deci v„ mul˛umesc foarte mult c„ nu am transformat aceast„ dezbatere Óntr-una care s„ duc„, eu ∫tiu, Ón direc˛ii pu˛in populiste. Realmente v„ mul˛umesc ∫i crede˛i-m„ c„ a˛i luat decizia bun„. Am re˛inut ∫i ceea ce se spunea... b„nuiesc c„ este cazul Tokio unul dintre ele. ™i ˛in s„ v„ spun la modul cel mai deschis, dar, Ón acela∫i timp, oficial, cu putin˛„: opinia mea este — ∫i o voi Óncuraja Ón m„sura Ón care voi avea, evident, ∫i sus˛inerea dumneavoastr„, Rom‚nia trebuie nu numai s„ Ónchirieze localuri acolo unde avem ambasade sau reprezentan˛e, noi trebuie s„ cump„r„m. Este o investi˛ie foarte bun„. Pre˛ul Ón ceea ce se cheam„ _real estate_ este Ón cre∫tere peste tot, Ón Europa ∫i Ón lume. Este o investi˛ie pe care statul rom‚n o face. Nu sunt pentru Ónchirieri. Sunt pentru cump„rarea unor locuin˛e ∫i terenuri, pentru c„ ele sunt ale acestui stat pentru care scuza de lips„ de bani devine din ce Ón ce mai fragil„ ∫i mai de nesus˛inut.

V„ mul˛umesc, domnule ministru.

Dac„ nu mai exist„ interven˛ii la dezbateri generale, trecem la dezbaterile pe articole.

Lucr„m pe anexa cu amendamente admise. Nu exist„ amendamente respinse.

De la punctul 1 la punctul 5 exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

De la punctul 6 la punctul 10?

Adoptate.

De la punctul 11 la punctul 15? Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul r„m‚ne la vot final.

Pe procedur„, domnul deputat Ioan Munteanu.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Deputa˛ii P.S.D. men˛iona˛i Ón anexele la prezenta mo˛iune, membri ai Camerei Deputa˛ilor Ón aceast„ legislatur„, Ón temeiul art. 112 din Constitu˛ia Rom‚niei, modificat„ ∫i completat„ prin Legea de revizuire a Constitu˛iei Rom‚niei nr. 429 din 2003, ∫i Ón temeiul art. 158 ∫i 168 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, Ónaint„m ast„zi prezenta mo˛iune simpl„ cu tema î4 milioane de lei, subven˛ie pentru fiecare hectar de teren arabil“.

V„ rug„m s„ dispune˛i m„surile necesare Ón vederea declan∫„rii procedurilor legale pentru dezbaterea acesteia. V„ mul˛umesc foarte mult.

Da, v„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. O s„ v„ rog s„ o depune˛i. O s-o verific ∫i o s„-i fixez un termen.

Dat fiind c„ ziua de luni este deja destul de Ónc„rcat„ cu mo˛iuni, presupun c„ vom putea num„ra ∫ase zile f„r„ ziua de duminic„ ∫i s„ avem mar˛i, probabil, aceast„ mo˛iune, dar v„ voi anun˛a Ón timp util.

La punctul 31, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 27/2007 privind cre∫terile salariale ce se vor acorda Ón anul 2007 controlorilor financiari din cadrul Cur˛ii de Conturi, salariza˛i potrivit Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 160/2000.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„.

Suntem Camer„ decizional„.

Rog ini˛iatorul... Nu este ini˛iatorul.

Scot de pe ordinea de zi, potrivit art. 140 alin. (3). Discut„m la Biroul permanent.

Nu, nu, ini˛iatorul. Cine-i ini˛iatorul, Ministerul de Finan˛e? P„i vorbi˛i atunci, dac„ sunte˛i ini˛iatorul. Ierta˛i-m„!

## **Domnul Anghel Iordan** — _consilier_

_la Curtea de Conturi_ **:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Curtea de Conturi sus˛ine acest proiect de lege, deoarece, prin acest proiect de lege se realizeaz„ o repara˛ie moral„ unei categorii socioprofesionale.

Timp de doi ani de zile, de la 1 ianuarie 2007, controlorii financiari nu au beneficiat de nicio cre∫tere salarial„. A fost singura categorie socioprofesional„ din cadrul bugetarilor...

Trebuie s„ fac urm„toarea precizare. Controlorii financiari ai Cur˛ii de Conturi, ca ∫i consilierii de conturi, au, prin Legea de organizare ∫i func˛ionare, anumite incompatibilit„˛i. Nu avem dreptul la nicio surs„ de venit, Ón afar„ de salariul de Óncadrare, care-i prev„zut prin lege.

S-a ajuns Óntr-o situa˛ie foarte bizar„ la ora actual„: noi, care verific„m banul public, verific„m toate institu˛iile publice, inclusiv Parlamentul, ∫i societ„˛ile na˛ionale, ∫i regiile na˛ionale, s„ ajungem cu ni∫te salarii derizorii! Cineva o s„ spun„ c„, totu∫i, salariile la Curtea de

V„ mul˛umesc foarte mult. Comisia? Domnul deputat Barbu. V„ rog.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Proiectul de lege se refer„ la aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 27/2007 privind cre∫terile salariale ce se vor acorda Ón anul 2007 controlorilor financiari din cadrul Cur˛ii de Conturi, salariza˛i potrivit Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 160/2000.

Proiectul a fost adoptat de Senat, cu modific„ri, ∫i are caracter de lege ordinar„.

A fost, de asemenea, adoptat de c„tre Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ a Camerei Deputa˛ilor, cu modific„ri pe care vi le supunem dezbaterii, a∫a cum se reg„sesc ele Ón amendamentele admise ∫i respinse la prezentul raport.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu exist„ interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

V„ atrag aten˛ia c„ exist„ un amendament respins. Se sus˛ine? Nu se sus˛ine.

Pe anexa cu amendamente admise, de la punctul 1 p‚n„ la punctul 5, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

De la punctul 6 la punctul 10, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

De la punctul 11 la punctul 14, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Acest proiect r„m‚ne la vot final.

Am s„ fac men˛iunea, nu ∫tiu dac„ nu cumva mi-a sc„pat, c„ ∫i proiectul de la punctul 30 va trece la vot final.

Punctul 32, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 11/2007 privind cre∫terile salariale ce se vor acorda Ón anul 2007 personalului didactic din Ónv„˛„m‚nt, salarizat potrivit Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Legea are caracter ordinar.

Proiectul este adoptat de Senat.

Raport comun de adoptare din partea Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport ∫i a Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„.

Suntem Camer„ decizional„.

Rog ini˛iatorul s„ prezinte proiectul. Lipse∫te?

Scot de pe ordinea de zi, potrivit art. 140 alin. (3). M‚ine, la Biroul permanent, rog secretariatul general

s„ preg„teasc„ o scrisoare pentru Guvern, s„ atrag„ aten˛ia c„ prezen˛a este obligatorie.

- V„ dau cuv‚ntul pe procedur„.

Domnule Stanciu, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte, Onorat prezidiu, Domnilor mini∫tri, Stimate doamne ∫i stima˛i deputa˛i, Domnul Nicol„escu... a plecat!

Domnule pre∫edinte, se Ónt‚mpl„ ceva straniu.

Poate... av‚nd Ón vedere c„ noi avem un grup de rug„ciune, poate face o sfe∫tanie aici, pentru c„ este inadmisibil ce se Ónt‚mpl„!

Domnul secretar de la munc„, Ministerul Muncii, fiind ini˛iator, a fost aici, pe banc„. Cineva probabil c„ i-a f„cut semn ∫i a plecat. C‚nd a venit domnul ministru Barbu Óncoace, probabil c„ d‚nsul a ∫ters-o! Dumneavoastr„ spune˛i, scurt, c„ nu este ini˛iatorul ∫i o scoatem de pe ordinea de zi.

V„ rog ∫i eu, pentru respect pentru domnii colegi de la P.S.D., de la P.R.M., de la P.D., de la P.N.L., de la U.D.M.R., chiar poate s„ ne sfideze ini˛iatorul, secretar de stat, Ón felul acesta? Sau, pur ∫i simplu, nu, secretarul de stat a primit dispozi˛ie s„ plece ca s„ putem invoca acel articol de regulament! V„ rog s„ Ól suna˛i sau da˛i dispozi˛ie s„-l sune ∫i s„ vin„.

Œn caz contrar, domnule pre∫edinte, noi nu putem achiesa la acest mod de a conduce ∫edin˛a. O dat„ trimite˛i dumneavoastr„ proiectul de lege la comisie, Ón baza lui 109, o dat„ pleac„ ini˛iatorul, c„ i se face semn, ∫i cade pe de ordinea de zi.

Œn condi˛iile Ón care, domnule pre∫edinte, nu apare... b„nuiesc c„ a avut alt„ necesitate, de a ie∫it secretarul de stat, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, a∫a cum a promis la Ónceput, suntem pe 32, ultimul proiect de lege din list„, noi plec„m din sal„ ∫i nu particip„m la vot final, ca semn de protest fa˛„ de o manier„ total neelegant„ de a conduce ∫edin˛a de ast„zi. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat.

N-a∫ vrea s-o sup„ra˛i pe doamna Cliveti, la Ministerul Muncii sunt doar doamne secretar de stat, nu este niciun domn secretar de stat, poate l-a˛i confundat cu cineva.

Dac„ p‚n„ la sf‚r∫itul lucr„rilor apare cineva, discut„m, dar, deocamdat„, eu nu v„d niciuna dintre persoanele de la ini˛iatori.

Punctul 33, Proiectul de lege privind programul de solidaritate social„ Ón favoarea....

Da, doamna deputat, ave˛i cuv‚ntul. Am zis c„ facem ∫i 33.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007

BineÓn˛eles c„ facem ∫i 33!

V„ rog, l‚ng„ pozi˛ia 28, 29, s„ ad„uga˛i ∫i 32, pentru c„ tot vin domnii mini∫tri, fiind o problem„ foarte important„ pentru mul˛i angaja˛i din sistemul Ónv„˛„m‚ntului, deci v„ rog l‚ng„ 28, 29 s„ ad„ug„m ∫i pozi˛ia 32.

O discut„m la Biroul permanent ∫i o repunem pe ordinea de zi cu cea mai mare pl„cere.

Punctul 33, Proiectul de lege privind Programul de solidaritate social„ Ón favoarea pensionarilor cu venituri reduse.

Legea are caracter organic, proiectul a fost adoptat de Senat Ón condi˛iile art. 75 alin. (2) teza III din Constitu˛ia Rom‚niei.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru buget.

Suntem Camer„ decizional„.

Rog ini˛iatorul s„ intervin„.

Domnul deputat fiundrea, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Domnilor mini∫tri,

Am onoarea s„ prezint acest proiect de lege. Este un grup de parlamentari ai Partidului Conservator care l-a ini˛iat.

Vreau s„ men˛ionez c„ ∫i Partidul Conservator a avut un proiect de lege depus la Senat vizavi de punctul de pensie ∫i-i felicit pe ini˛iatori. Sper c„ acest proiect de lege, vizavi de cre∫terea punctului de pensie, s„ treac„, Ón final.

Œn leg„tur„ cu acest proiect de lege al nostru, Proiectul de lege privind Programul de solidaritate social„ Ón favoarea pensionarilor cu venituri reduse, cred c„ lucrurile stau mai simplu. Proiectul de lege a fost adoptat la Senat. Am avut avizele favorabile de la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare. S-a Ónt‚mplat ceva ciudat la Comisia pentru buget, finan˛e, unde am avut 7 voturi pentru ∫i 12 ab˛ineri. Trag concluzia, legat de aceste ab˛ineri din timpul ∫edin˛ei de la Comisia pentru buget, finan˛e, p‚n„ ast„zi probabil c„ lucrurile s-au l„murit ∫i sper ca acest proiect de lege s„ fie adoptat favorabil.

Dac„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte, a∫ vrea s„ adaug c‚teva argumente Ón favoarea acestui proiect de lege. De exemplu, un milion de pensionari care au o pensie de 150 lei, Ón timp ce prima de vacan˛„ pentru un func˛ionar de la administra˛ie — ∫i nu mai dau nume — este de 1.569 de RON. Deci acest proiect de lege depinde de votul dumneavoastr„.

1,4 milioane de pensionari care au o pensie cuprins„ Óntre 140 ∫i 250 de lei, Ón timp ce o singur„ deplasare a ∫efului statului pe o distan˛„ de 20 de kilometri ajunge s„ ne coste peste 1.000 de euro, depinde, deci, acest proiect de lege de votul dumneavoastr„. 2,8 milioane de pensionari care au o pensie de 294 de lei, Ón timp ce o

singur„ deplasare a coloanei oficiale pe o distan˛„ de 18 kilometri cost„ zeci de salarii.

Cred c„ sunt c‚teva argumente care ar putea s„ ne ajute s„ fim convin∫i Ón totalitate, Ón Ón˛elepciunea plenului, ca acest proiect de lege s„ fie adoptat ast„zi.

Concluzionez c„ se face o dreptate social„ ∫i pensionarii nu ∫tiu dac„ au nevoie at‚t de mult de ace∫ti bani, dar, cel pu˛in, facem o repara˛ie moral„ vizavi de demnitatea acestor oameni.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Raportul comisiei, v„ rog.

## **Domnul Petru C„lian:**

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Sunt nevoit s„ prezint un raport de respingere a acestui proiect de lege, raport de respingere cu care eu, categoric, nu pot s„ fiu de acord din mai multe motive.

Proiectul de lege a fost discutat Ón cadrul Comisiei de buget, finan˛e Ón data de 5 iunie 2007. Din totalul de 19 voturi, 7 voturi au fost pentru sus˛inerea acestui proiect de lege, iar 12 voturi au mers Ón zona ab˛inerii. Deci 12 deputa˛i s-au ab˛inut. Fac precizarea c„, Ón cadrul Comisiei pentru buget, finan˛e, grupurile parlamentare nu au dorit s„ motiveze votul pe care l-au dat.

A∫adar, consider c„ neaduc‚ndu-se argumente pentru...

Ceea ce v„ spun scrie ∫i Ón raport, nu pot s„ v„ spun altceva. Voturile nu au fost justificate. Cam aceasta a fost procedura, acestea au fost dezbaterile.

Sigur c„ Ón raport mai sunt invocate anumite puncte de vedere extrase din punctul de vedere al Guvernului, Óns„, repet Ónc„ o dat„, grupurile parlamentare nu au adus niciun argument care s„ justifice ab˛inerea de la vot. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Interven˛ii la dezbateri generale?

Da, domnule deputat S„punaru, pe procedur„? ™i domnul Dan Ioan Popescu a solicitat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007

Hai s„ socotim c„ s-a gre∫it. Deci nu este foarte bine spus c„ nu s-au explicat. Ne-am ab˛inut de la vot ∫i a fost o discu˛ie pentru c„ Ministerul de Finan˛e, prin secretarul de stat, domnul Vl„descu, a solicitat un termen p‚n„ unde s„-∫i fac„ o socoteal„ s„ vin„ s„ vad„ care este influen˛a acestei m„suri.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Domnul Dan Ioan Popescu, doamna Aura Vasile.

## Domnule pre∫edinte, Onora˛i colegi,

Iat„ c„ ast„zi discut„m o serie de legi cu implica˛ii deosebite pentru categoria cea mai defavorizat„ din ˛ar„, categoria pensionarilor. Doar cine nu are p„rin˛i nu poate s„ Ón˛eleag„ importan˛a acestor legi.

Am luat cuv‚ntul, domnule pre∫edinte, la acest proiect de lege, datorit„ faptului c„ proiectul de lege a fost aprobat Ón Senat. Practic, Ón comisia de specialitate nu au fost voturi Ómpotriv„, ci au fost o serie Óntreag„ de ab˛ineri din partea unor colegi care, probabil, nu au intrat Ón am„nunt legat de sursa de finan˛are a acestui proiect legislativ care nu afecteaz„ cu nimic bugetul ˛„rii.

De aceea, am s„ v„ rog, domnule pre∫edinte, s„ fi˛i de acord ca, Ón procedur„ de urgen˛„, s„ retrimitem acest proiect de lege la comisie, ca s„ se rediscute Ón cadrul comisiei, av‚nd, Ónc„ o dat„ repet, Ón vedere faptul c„ nu se afecteaz„ cu nimic bugetul de stat, Ón plus exist„ ∫i un vot favorabil ob˛inut Ón plenul Senatului Rom‚niei.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Doamna deputat Aura Vasile, v„ rog.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Grupul P.S.D. sus˛ine proiectul de lege al Partidului Conservator. Este un proiect care nu afecteaz„ Ón niciun fel bugetul Guvernului. Suntem de acord cu propunerea domnului deputat Dan Ioan Popescu de a fi trimis la comisia de specialitate pentru a fi rediscutat ∫i a∫tept„m Ónc„ o dat„ raportul.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

## V„ mul˛umesc.

Dac„ nu mai sunt interven˛ii pe procedur„,

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Noi am votat prelungirea programului de lucru p‚n„ vom parcurge ∫i acele acte din domeniul social, dar ∫i parcurgerea altor ini˛iative legislative, care sunt cu raport de respingere, p‚n„ c‚nd cei doi mini∫tri, care erau clama˛i aici, a c„ror prezen˛„ o sim˛eam to˛i foarte necesar„ — cel al finan˛elor ∫i cel al muncii — vor fi fost prezen˛i aici, Ón b„nci, ca s„ ne explice dac„-∫i pot asuma... Guvernul actual, deci prin ei, Guvernul actual, acea ini˛iativ„ legislativ„ referitoare la pensionari. De asta am mai continuat s„ lucr„m, ∫i nu dintr-un exces stahanovist.

Dac„ dori˛i s„ Óncheiem acum, mai supune˛i o dat„ la vot, fiindc„ a mai fost un vot contrar ∫i, pe de alt„ parte, da˛i-ne ∫i nou„ de ∫tire unde sunt stima˛ii mini∫tri ∫i dac„ vor s„ vin„ s„ sus˛in„ acel proiect de lege.

Domnule deputat, v„ reamintesc c„ decizia pe care am luat-o, plenul, a fost aceea de a lucra p‚n„ la punctul 33 inclusiv.

Dac„ dori˛i s„ face˛i o alt„ modificare a programului de lucru...

Nu!

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Nu, p‚n„ la 33 inclusiv. Am terminat.

Dac„ dori˛i s„ facem o alt„ modificare a programului de lucru, eu n-am o problem„, dar v„ reamintesc c„ avem ∫i activitatea Camerelor reunite, respectiv Biroul reunit, la ora 14,00, deci este destul de dificil.

Œn ce-i prive∫te pe mini∫tri, de Óndat„ ce Ónchidem aici ∫edin˛a o s„ pot s„-i contactez.

Doamna deputat Aura Vasile, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Vreau s„ Ón˛eleg: Ónc„ nu i-a˛i contactat pe cei doi mini∫tri? Deci am stat timp de o or„! Niciun consilier de-al dumneavoastr„ nu a putut s„ dea telefon la ministerele respective ∫i s„ spun„ c„ plenul Camerei Deputa˛ilor Ói a∫teapt„ pe domnii mini∫tri ca s„ Ó∫i spun„ un punct de vedere, al Guvernului, Ón condi˛iile Ón care noi hot„r‚m una, ei vor alta? Consider c„, efectiv, este b„taie de joc la adresa Camerei Deputa˛ilor.

Domnule pre∫edinte, noi am votat ceea ce liderul de grup al Partidului Democrat a sus˛inut, ∫i nu am votat altceva.

Faptul c„ aveam dat un vot Ónc„ de la Ónceputul sesiunii de ast„zi c„ vom merge p‚n„ la punctul 33 a fost un vot anterior. Deci noi am votat propunerea liderului Grupului democrat.

Deci continu„m dezbaterile. Dumneavoastr„ a˛i hot„r‚t acest lucru. Am‚n„m restul programului. Avem, nu avem ∫edin˛„ comun„, vom vedea. Deocamdat„, noi desf„∫ur„m mai departe programul.

V„ rog s„ continua˛i ordinea de zi.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/29.VI.2007

Imediat! Dar, doamn„ deputat, v„ atrag aten˛ia c„, Ón concluzie, ceea ce am decis a fost c„, dup„ ce termin„m aceste puncte, suspend„m lucr„rile p‚n„ vin mini∫trii. Œn momentul Ón care vin mini∫trii, cu cea mai mare pl„cere, le relu„m.

Domnule pre∫edinte,

Nu a∫a a˛i supus la vot, pentru c„ atunci noi n-am fi votat.

V„ invit s„ consulta˛i stenograma. Domnul deputat Oltean.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Eu r„m‚n stupefiat, domnule pre∫edinte, de modul cum dumneavoastr„ a˛i Ón˛eles propunerea pe care noi am f„cut-o.

Œn˛elegerea a fost de genul urm„tor: noi continu„m s„ lucr„m p‚n„ la pozi˛ia 33, ca s„ oferim mini∫trilor timpul necesar ca ace∫tia s„ ajung„ aici. Eu personal n-am crezut c„ cei doi mini∫tri trebuie s„ fie contacta˛i personal de c„tre dumneavoastr„ pentru a putea ajunge aici. M„ g‚ndeam c„ un consilier al Domniei Voastre poate s„-i contacteze, s„ le spun„ care este p„sul, oful Camerei Deputa˛ilor, ∫i Domniile Lor s„ se deplaseze aici. Dac„ exist„ Ón cutuma mini∫trilor liberali obi∫nuin˛a ca doar dumneavoastr„ personal s„-i invita˛i, cred c„ putea fi invitat un vicepre∫edinte care s„ continue s„ conduc„ ∫edin˛a de lucru ∫i dumneavoastr„ s„-i contacta˛i personal pe cei doi mini∫tri. Pentru c„ aici s-a desprins o concluzie c„ vom continua dezbaterea pe acel proiect Ón prezen˛a mini∫trilor, p‚n„ la epuizarea acestui act normativ fie printr-un vot final, fie prin retrimiterea acestuia la comisia de specialitate.

De aceea, domnule pre∫edinte, ∫edin˛a Birourilor permanente poate fi am‚nat„. ™edin˛a de m‚ine, dac„ va fi problem„, vom vedea dac„ se va ˛ine Ón formula Ón care este preconizat. Dar eu cred c„ ce este mai

important ast„zi este ca cei doi mini∫tri s„ fie prezen˛i aici, s„ l„murim, Óntr-un fel sau altul, o dat„, ce se Ónt‚mpl„ cu acest proiect de lege: Ól adopt„m sau Ól retrimitem la comisie ∫i Ól l„s„m pentru alt„ ∫edin˛„ de vot final.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Eu ∫tiu suficient de bine ce am supus la vot. Dac„ cineva are un dubiu fa˛„ de ceea ce s-a decis, este invitat s„ consulte stenograma.

Domnule Uioreanu, dorea˛i s„ interveni˛i?

Da, domnule pre∫edinte, ave˛i dreptate. Ar fi bine s„ convoca˛i chestorii s„ fac„ aceast„ opera˛iune de telefonie c„tre mini∫tri ∫i dup„ aceea s„ ne dea un r„spuns c‚t de repede Ón plen.

Mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

## Stima˛i colegi,

V„ reamintesc care a fost discu˛ia ∫i ce s-a decis. S-a decis c„, dup„ ce finaliz„m cu aceste proiecte, se Óntrune∫te Comitetul liderilor, dac„ v„ aminti˛i, care face o discu˛ie pe aceast„ tem„. Eu am s„ v„ propun s„ ar„t„m, totu∫i, respectul cuvenit fa˛„ de colegii de la Senat ∫i deciziile luate ∫i s„ Óntrunim Comitetul liderilor imediat dup„ Biroul permanent reunit, ∫i nu Ónainte, dat fiind c„ este ora dou„ f„r„ un minut.

™edin˛a se suspend„, urm‚nd ca ea s„ fie reluat„ Ón momentul Ón care mini∫trii vor veni, Comitetul liderilor va fi informat. De asta am hot„r‚t c„ vom convoca Comitetul liderilor, pentru a stabili exact ora la care se reia ∫edin˛a.

V„ mul˛umesc.

Ne revedem Ón momentul Ón care ve˛i fi invita˛i de lideri.

îMonitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, Bucure∫ti; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: îMonitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|202085]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 95/29.VI.2007 con˛ine 68 de pagini.**

Pre˛ul: 17,00 lei