™tefan Giuglea

îFor˛a dreptului sau dreptul for˛ei“

Specia uman„ a evoluat de la stadiul primitiv p‚n„ la nivelul civiliza˛iei contemporane, pentru c„ a Ón˛eles de timpuriu c„ at‚t indivizii, c‚t ∫i grupele de indivizi pot supravie˛ui ∫i se pot dezvolta numai dac„ se accept„ reciproc, respect‚ndu-∫i drepturile ∫i obliga˛iile.

Poporul rom‚n, de la constituirea statelor feudale — Moldova, fiara Rom‚neasc„ ∫i Transilvania — ∫i p‚n„ Ón prezent, ca stat na˛ional, unitar ∫i independent, nu a pornit niciodat„ un r„zboi de cucerire, fiind Ón numeroase Ómprejur„ri ale istoriei doar Ón situa˛ia de a-∫i ap„ra vatra str„mo∫easc„.

Conferin˛a de la Helsinki din 1975 a adoptat Declara˛ia, Ón care se consemneaz„, pentru prima dat„ Óntr-un document interna˛ional, îprioritatea for˛ei dreptului fa˛„ de dreptul for˛ei“, Ón sensul c„ orice eventuale litigii care apar Óntre state s„ se rezolve prin tratative, ∫i nu prin mijloace de for˛„ militar„. Din nefericire, numeroasele conflicte dintre statele planetei se disput„ tot pe calea for˛ei militare.

La finele mileniului II ∫i Ónceputul celui de al III-lea mileniu, rela˛iile interna˛ionale din toate domeniile de activitate s-au amplificat ∫i diversificat, Ónc‚t problemele

zonale ∫i regionale, inclusiv la nivel continental ∫i chiar intercontinental reprezint„ imperativul major ∫i ireversibil pentru civiliza˛ie, prosperitate ∫i pentru popoarele r„mase Ón urm„.

Rom‚nia, respect‚nd riguros principiile dreptului interna˛ional, a folosit cu abilitate marja de ac˛iune oferit„ de confruntarea dintre superputeri, de structurile rigide ale R„zboiului Rece. Retrospectiv, prin prisma rolului ∫i locului s„u Ón arena interna˛ional„, se poate spune c„, dincolo de tr„s„turile negative ale regimului politic intern, totalitar Ón natura ∫i manifest„rile lui, ac˛iunile de politic„ extern„ s-au ar„tat Ón majoritatea lor subordonate unei concep˛ii realiste asupra vie˛ii interna˛ionale, a raportului de for˛e ∫i jocuri de interese ∫i putere. Rom‚nia ∫i-a c‚∫tigat prestigiul unei ˛„ri care militeaz„ pentru respectarea, Ón rela˛iile interna˛ionale, a principiilor de drept, pentru legalitate, democratism, Ómpotriva politicii de for˛„ ∫i de Ómp„r˛ire a lumii Ón sfere de influen˛„, a discrimin„rilor, pentru tratament egal al statelor Ón via˛a interna˛ional„, dezarmarea general„, Ón primul r‚nd nuclear„, ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, combaterea terorismului.

Comploturile uciga∫e, loviturile de stat, reu∫ite sau nu, asupra suveranilor ∫i regilor, plutoanele de execu˛ie, despre toate acestea am Ónv„˛at la lec˛iile de istorie. Adesea, avem impresia c„ terorismul despre care vorbim ast„zi, definit ca un fenomen complex, nu este altceva dec‚t faptele lui Brutus, Rovaillac (uciga∫ul lui Henric al IV-lea) ∫i chiar ale lui Jelabov (uciga∫ul ˛arului Alexandru al II-lea).

Omul politic, militarul, judec„torul sau sociologul v„d acest fenomen altfel, fiecare din punctul lui de vedere, dar Ón final ajung s„ de˛in„ una sau mai multe piese care s„ contribuie la realizarea unei imagini complete a acestui joc. Ac˛iunea fiec„ruia, purtat„ cu mijloace specifice, de cele mai multe ori, complet diferite, se Ónscrie Óns„ sub un comandament unic — combaterea acestui adev„rat flagel al zilelor noastre.