Stenogramă plen

Stenogramă plen · · 1 aprilie 2004 · monitorul.ai

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

M„ refer Ón declara˛ia mea politic„ de ast„zi la problemele Ónv„˛„m‚ntului superior din Rom‚nia.

îRaportul privind starea Ónv„˛„m‚ntului superior Ón perioada 2001—2003“, document publicat la 17 februarie 2004, dore∫te s„ demonstreze progresul deosebit al Ónv„˛„m‚ntului superior sub guvernarea P.S.D. Se subliniaz„ Óntre altele conceptul Ministerului Œnv„˛„m‚ntului de retragere a statului din finan˛area Ónv„˛„m‚ntului superior.

Se subliniaz„ c„ Ón 2001 existau 140 de universit„˛i de stat ∫i particulare. Œn 2003 sunt 107 universit„˛i, dintre care 49 de stat plus 7 cu caracter militar ∫i 20 de universit„˛i particulare acreditate; restul sunt autorizate.

S-a ajuns, subliniaz„ raportul, de la 833 de studen˛i la suta de mii Ón 1990—1991 la 2.800 de studen˛i la suta de mii Ón 2002—2003.

De precizat: dintre cei 450.000 de studen˛i la universit„˛ile de stat, 190.000 pl„tesc taxe, dep„∫ind astfel cifra de la Ónv„˛„m‚ntul particular, de 146.815.

Œnv„˛„m‚ntul universitar rom‚nesc de stat a devenit astfel o mare afacere. Din 1990 Óncoace, Rom‚nia finan˛eaz„ aceea∫i cifr„ de ∫colarizare Ón Ónv„˛„m‚ntul superior: aproximativ 60.000 de locuri de studen˛i pe an, din cei 607.600 de studen˛i pe an la Ónv„˛„m‚ntul de stat ∫i particular care existau Ón 2002—2003.

Din punct de vedere al taxelor, Rom‚nia se aliniaz„ multor ˛„ri ale Uniunii Europene. Pentru Ónscrierea la admitere se cer 50—100 de euro, iar pentru ∫colarizare, Óntre 350 ∫i 800 de euro anual. Precizez, îunele“, pentru c„ Ón 7 din cele 15 ˛„ri Ónv„˛„m‚ntul superior at‚t pentru localnici, c‚t ∫i pentru str„ini este gratuit — nici taxe de Ónscriere, ∫i nici de ∫colarizare. Le men˛ionez: Austria, Germania, Danemarca, Grecia, Finlanda, Luxemburg, Suedia.

La noi, Ón medie, taxele variaz„ Óntre 350 ∫i 800 de dolari. Spre exemplu, Ón Fran˛a ∫i Portugalia taxele variaz„ Óntre maximum 240 euro p‚n„ la 294 de euro.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004 Œn Rom‚nia, toate facult„˛ile de stat solicit„ taxa de Ónscriere ∫i la toate specialit„˛ile. Conform Constitu˛iei din 2003, art. 32 alin. (4), Ónv„˛„m‚ntul de stat este gratuit, conform legii.

fi„rile Uniunii Europene care percep taxe recalculeaz„ Ón timpul anului, trimestrial, Ón func˛ie de situa˛ia material„ a studentului, taxa pe care acesta trebuie s„ o pl„teasc„. La noi, nu se pune o astfel de problem„.

Facult„˛ile din Uniunea European„ sunt libere s„ fixeze taxe sau nu la cei cu frecven˛„ redus„, pentru cei de la studiul postuniversitar ∫i/sau pentru cei care provin din ˛„rile Uniunii Europene. Œn majoritate, chiar unele ca Spania, Norvegia, Italia, care iau taxe la Ónv„˛„m‚ntul de zi, renun˛„ la taxele la Ónv„˛„m‚ntul postuniversitar.

Veniturile din ˛„rile Uniunii Europene sunt cu mult superioare celor din Rom‚nia, care garanteaz„: îŒnv„˛„m‚ntul Ón Rom‚nia este prioritar ∫i gratuit“, fapt confirmat ∫i de Legea Statutului personalului didactic, 1997, art. 72 alin. 3, ∫i sunt obligat s„ accentuez c„ o treime din tinerii p‚n„ la 24 de ani din Rom‚nia tr„iesc Ón s„r„cie ∫i uneori sub pragul de s„r„cie obi∫nuit„. S„r„cia este exprimat„ la noi sub suma de 1,75 milioane de lei lunar, adic„ mai pu˛in de 45 de euro lunar, at‚t c‚t se c‚∫tig„ Ón Spania Óntr-o singur„ zi de munc„.

V„ mul˛umesc.

Petre Posea

#16812

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia de ast„zi se intituleaz„ îOameni de nimic lovesc Ón mod josnic Ón realiz„rile guvern„rii Partidului Social Democrat“.

Opozi˛ia rom‚n„ a alunecat pe panta periculoas„ a reducerii programului s„u politic la un singur cuv‚nt — îantipesedismul“. Chiar dac„ despici firul Ón patru sau investighezi cu lupa, ferit-a Sf‚ntul s„ depistezi Ón discursurile ei identificarea problemelor cu care se confrunt„ societatea rom‚neasc„, natura acestora, analiza simptomelor, dar mai ales cauzele ce le genereaz„, enumerarea acestora Ón func˛ie de priorit„˛i, solu˛iile privind remedierea, dar mai ales resursele pentru avansarea celor mai optime terapii.

Œn bolnava concep˛ie a opozi˛iei noastre, totul este redus la ideea c„ dac„ rom‚nului nu Ói este bine vina apar˛ine exclusiv P.S.D. ∫i c„ simpla Ónl„turare a acestuia de la putere, brusc ∫i dintr-o dat„, va rezolva ca prin farmec orice problem„.

De asemenea, mai observ„m c„ Ón ultima perioad„ opozi˛ia a devenit extrem de agresiv„, lovind orbe∫te Ón dreapta ∫i Ón st‚nga, Ónfig‚ndu-∫i col˛ii nu numai Ón adversarul politic, ci au Ónceput s„ se sf‚∫ie chiar Óntre ei. ™i, atunci, ce dovad„ mai veridic„ a turb„rii ce i-a cuprins pe liderii acesteia, at‚t la centru, c‚t ∫i pe plan local, mai dorim, sindrom ivit Ón special din cauza

neputin˛ei ce-i caracterizeaz„ ∫i a ridicolului de care s-au umplut?

Acesta nu este numai convingerea noastr„, dar chiar ∫i anali∫tii str„ini au remarcat faptul c„ opozi˛ia este foarte slab„ Ón Rom‚nia. Este ∫i firesc s„ fie a∫a deoarece exponen˛ii principali ai acesteia — P.N.L. ∫i P.D. — ∫i-au demonstrat totala incompeten˛„ atunci c‚nd s-au aflat la guvernare. Œncercarea lor de a arunca Óntreaga responsabilitate pentru e∫ecul total al guvern„rii anterioare asupra P.N.fi.C.D. nu a fost conving„toare de vreme ce timp de patru ani au de˛inut ministerele cele mai importante Ón guvernele Ciorbea, Radu Vasile ∫i Mugur Is„rescu.

Dar ceea ce a produs o adev„rat„ panic„ Ón r‚ndul opozi˛iei au fost aprecierile pozitive venite din str„in„tate la adresa Guvernului P.S.D. Nici un guvern postdecembrist nu s-a bucurat de at‚tea aprecieri din partea cercurilor politice ∫i financiare interna˛ionale. De aceea aceast„ panic„ furibund„ a opozi˛iei se manifest„ frecvent Ómpotriva Guvernului N„stase ∫i Ómpotriva liderilor P.S.D. centrali ∫i locali, Ómbr„c‚nd diverse aspecte m‚r∫ave, suburbane. La fel de tare ei sufer„ ∫i pentru c„ bilan˛ul guvern„rii P.S.D. se Ónscrie cu cre∫teri substan˛iale ale p.i.b.-ului, cu deficite bugetare rezonabile, infla˛ie controlat„, cu sc„derea vizibil„ a ratei ∫omajului ∫i o cre∫tere substan˛ial„ a exporturilor.

Ar fi imposibil de ascuns problemele care Ónc„ exist„ — unele salarii ∫i pensii mai modeste, unele cre∫teri de pre˛uri Ón unele sectoare sau la categorii de produse. Pentru orice om logic, este absurd de crezut c„ toate nerealiz„rile societ„˛ii rom‚ne∫ti se pot eradica brusc, dup„ ce Ón perioada 1997—200 ˛ara a cunoscut un declin economic catastrofal.

Progresele f„cute de Guvernul Adrian N„stase este ∫i firesc s„ Óngrijoreze opozi˛ia. Dac„ lucrurile continu„ Ón acela∫i ritm sus˛inut, Ón 2004 va fi foarte greu, dac„ nu imposibil ca opozi˛ia s„ ob˛in„ o cre∫tere a num„rului de mandate Ón Parlament, iar despre revenirea la putere, nici vorb„. ™i, atunci, Ón criz„ de proiecte viabile care s„ stea Ón fa˛a ascensiunii guvern„rii P.S.D., apeleaz„ la tot felul de mizerii ∫i colec˛ii de dela˛iuni lipsite de suport, av‚nd ca principal scop subminarea Óncrederii ˛„rilor occidentale, dar ∫i a rom‚nilor Ón conducerea actual„ a Rom‚niei.

™i, ca o culme a fariseismului politic ce caracterizeaz„ opozi˛ia de pe la noi, Ón mod declarativ, la unison, aceasta sprijin„ orice demers ∫i ac˛iune ale puterii at‚t pe plan intern, c‚t ∫i interna˛ional, dar Ón realitate este disperat„ la g‚ndul c„ toate aceste evenimente benefice se pot Ónt‚mpla ∫i au loc numai Ón timpul guvern„rii P.S.D., provoc‚nd o mare jale Ón r‚ndul politicienilor opozi˛iei.

Ca parlamentar, martor la fel de fel de dispute politice, ortodoxe sau mai pu˛in ortodoxe, poate a∫ fi trecut cu vederea, catalog‚ndu-le nesemnificative — este vorba de ipocrizia, meschin„ria ∫i murd„ria emanate Ón special de reprezentan˛ii îstru˛o-c„milei“ P.N.L.-P.D. (hibrid Óntre liberalism ∫i social-democra˛ie mimat„), dar ∫i de al˛i îtrep„du∫i“ ai unor forma˛iuni politice de îbuzunar“, dac„ nu m-ar fi iritat la culme un atac josnic, sub centur„, lipsit de fundament, lansat la adresa unor oameni de excep˛ie din conducerea politicului ∫i executivului buzoian.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004 Instrumentate din umbr„ at‚t de reprezentan˛ii îcyborg-ului cu scr‚∫net canin“ ∫i ai îmatrozului ochios“, dar ∫i de al˛i îipochimeni“ ostili bunului mers al activit„˛ii Ón municipiul ∫i jude˛ul Buz„u, atacurile josnice la adresa prefectului jude˛ului, pre∫edintelui consiliului jude˛ean ∫i primarului municipiului Buz„u nu au fost at‚t de îsavurate“ de popula˛ia jude˛ului, pe m„sura a∫tept„rilor celor care le-au lansat. Nu a fost surprinz„tor nici m„car faptul c„ articolele denigratoare au ap„rut succesiv Ón dou„ cotidiene distincte, acuza˛iile fiind acelea∫i, Ón situa˛ia Ón care presa local„ nu a scris nimic.

Mi se pare inutil ∫i deplasat s„ fim suspicio∫i asupra unora sau altora, poten˛iali îtruditori“ la asemenea mizerii, dar un lucru cert, de necontestat este c„ autorii acestor îopere“ dau dovad„, pe l‚ng„ alte lipsuri, de o cras„ lips„ de profesionalism, at‚ta timp c‚t nu au verificat informa˛iile. Dar ce po˛i face? Precedentul a fost creat prin v‚nzarea M‚ntuitorului pe o m‚n„ de argin˛i.

Cu toate acestea, fiind reali∫ti ∫i îiert‚nd gre∫i˛ilor no∫tri“, Ói absolvim pe a∫a-zi∫ii ziari∫ti de prea marele zel, dar nu putem face acela∫i lucru cu îeminen˛ele cenu∫ii“ care sunt Ón spatele acestor îm‚nc„tori de... p‚ine“ ∫i care au impresia c„ pot denigra totul, pot arunca cu noroi pe realiz„ri notabile create Ón timp, numai pentru faptul c„ nu pot prezenta programe alternative ∫i, mai ales, nu pot contesta realit„˛ile dob‚ndite de poporul rom‚n, dar nu datorit„ lor.

Cu riscul c„ m„ repet, consider regretabil„ renun˛area la profesionalism a celor care recurg la afirma˛ii mincinoase ∫i scandaloase, ∫i nu Ón ultimul r‚nd taxez culpabilitatea directorului cotidianului îJurnalul Na˛ional“, care a acceptat publicarea unor astfel de materiale f„r„ o documentare prealabil„.

Dup„ asemenea îspecimene“, este mai u∫or s„ nu faci nimic, de teama de a nu fi identificat cu leg„turi conspirative. Este adev„rat c„, Ón politic„, fiecare Ó∫i face campanie cu mijloacele la Óndem‚n„, dar parc„ este prea de tot s„ apelezi la asemenea m‚r∫„vii.

Trebuie s„ ne a∫tept„m, deci, Ón continuare la ac˛iuni concertate de subminare a tot ceea ce a f„cut bun P.S.D. ∫i guvernul nostru, din Ónguste interese politice de grup.

Este bine s„ Ón˛elegem ∫i s„ anihil„m scopurile acestor diversiuni ∫i s„ nu ne l„s„m am„gi˛i de propaganda f„cut„ de ni∫te oameni putrezi din punct de vedere moral ∫i care au f„cut at‚ta r„u ˛„rii noastre.

Panica ∫i disperarea care i-a cuprins Ói Ómpinge s„ ac˛ioneze Ómpotriva propriei ˛„ri ∫i am convingerea c„ electoralul Ói va sanc˛iona a∫a cum merit„.

V„ mul˛umesc.

V„ rog s„ Ómi permite˛i s„ mai depun o declara˛ie politic„, îEuropa ∫i terorismul“.

™tefan Baban

#24384

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, îRom‚nia ∫i locul ei Ón Europa“.

Recentele atentate de la Madrid au demonstrat Ónc„ o dat„, dac„ mai era nevoie, c„ s„r„cia din Rom‚nia a alungat pe mul˛i dintre concet„˛enii no∫tri pe meleaguri str„ine pentru a Óncerca s„-∫i Óndulceasc„ traiul chinuit — ∫i pe al lor, ∫i pe al familiilor lor, pentru c„ banii c‚∫tiga˛i cu greu ∫i cu mult„ trud„ asigur„ ∫i traiul a zeci de persoane care au r„mas Ón ˛ar„ ∫i care nu reu∫esc s„-∫i g„seasc„ locuri de munc„ decente.

Dac„, Ón urm„ cu 3—4 ani, doar 25—50.000 de rom‚ni se aflau Ón Spania, Ón anul acesta num„rul lor a ajuns la peste 2.000.000, mul˛i dintre ei fiind stabili˛i acolo f„r„ forme legale. Am v„zut cu to˛ii, Ón aceste zile de calvar, cum se descurc„ pentru a reu∫i s„ trimit„ ceva bani celor de acas„, iar cei care au reu∫it s„ prind„ ceva cheag ∫i-au chemat ∫i familiile ∫i au hot„r‚t s„ r„m‚n„ definitiv acolo. Este trist, mai ales c„ nu to˛i cei care au luat aceast„ decizie sunt oameni tineri, mul˛i dintre ei Óncadr‚ndu-se Ón grupa de v‚rst„ 35—40 de ani.

Œn acest timp, Ón ˛ar„, actualul Guvern se laud„ cu faptul c„ nivelul ∫omajului a sc„zut vertiginos, ajung‚nd la o rat„ de 7—8% la nivelul ˛„rii.

Chiar ∫i Ón zonele cu probleme mai mari, respectiv Moldova, Valea Jiului, sudul ˛„rii, au reu∫it s„ Ónregistreze un prag al ∫omajului la nivelul a 10% din popula˛ia activ„ a acestor zone.

La prima vedere, succesul pare evident, dar, analiz‚nd ∫i disec‚nd cifrele men˛ionate, ajungem la trista concluzie: sc„derea ratei ∫omajului s-a f„cut prin exportul de s„r„cie Ón ˛„rile Europei — Spania, Italia, Austria, Fran˛a, Anglia etc., acolo unde muncile cele mai grele ∫i mai prost pl„tite sunt Óndeplinite de rom‚ni ∫i de alte na˛ii care au plecat din ˛„rile lor Ón speran˛a unui trai mai bun.

Rudele celor deceda˛i au fost Ónm„rmurite de durere la aflarea tristei ve∫ti, dar cred c„ ∫i la g‚ndul c„ cei pleca˛i pe meleaguri str„ine au avut un asemenea ghinion, Ón locul unui trai mai bun, s„-∫i piard„ via˛a. Sufletele celor apropia˛i au fost devastate c‚nd au v„zut Ón fa˛a ochilor destr„marea visurilor celor pleca˛i.

Cifrele prezentate prin statistici serbede nu reu∫esc Óntotdeauna s„ arate adev„rata stare a lucrurilor, cu care se confrunt„ rom‚nul de r‚nd zi de zi.

Banii trimi∫i din str„in„tate, ca ∫i pachetele ascund Ónjosirea, truda ∫i singur„tatea celor care au preferat îs„ aib„ parte“ de toate acestea pe alte meleaguri, ∫i nu Ón propria ˛ar„. Pentru cei r„ma∫i Ón ˛ar„, via˛a nu este u∫oar„ — trebuie s„ se descurce cu greut„˛ile zilnice, cu gospod„riile ∫i cu copiii l„sa˛i Ón grija lor, iar dac„ sunt ∫i tineri c„s„tori˛i, iar unul a plecat ∫i cel„lalt a r„mas Ón ˛ar„, v„ da˛i seama cu to˛ii c„ cea mai frumoas„ perioad„ a vie˛ii le va lipsi cu des„v‚r∫ire ∫i Ón pove∫tile pentru nepo˛i.

V-am mai informat c„ sunt localit„˛i din Moldova care s-au str„mutat cu cea mai mare parte a cet„˛enilor Ón Spania, aici r„m‚n‚nd doar b„tr‚nii, casele ∫i terenurile p„r„site ∫i p„r„ginite.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004 A trebuit s„ vin„ o zi fatidic„, ca cea din 11 martie 2004, ca s„ vedem cum cona˛ionalii no∫tri au preferat s„-∫i p„r„seasc„ locurile natale Ón c„utarea unei vie˛i mai bune ∫i mai decente.

A trebuit s„ vin„ aceast„ zi ca s„ afl„m c„, Ón loc s„ export„m bunuri ∫i produse industriale ∫i agricole, export„m cu brio for˛a de munc„ ∫i s„r„cia.

M„ Óntreb ce se va Ónt‚mpla cu cet„˛enii Rom‚niei peste 5—10 ani, c‚nd vor dori s„ munceasc„ ∫i s„ ob˛in„ ni∫te bani care s„ le asigure o via˛„ lini∫tit„ lor ∫i copiilor lor ∫i nu vor mai putea s„-∫i g„seasc„ de lucru Ón Europa.

Mii de rom‚ni au lucrat Ón Israel ∫i Ón unele din ˛„rile arabe, mii de rom‚ni lucreaz„ legal sau clandestin Ón ˛„rile Europei, iar Ón acest timp actualul Guvern se laud„ cu victoriile ob˛inute pe plan social.

Nu este nici legitim ∫i nici moral ca genera˛iile viitoare s„ p„r„seasc„ ˛ara pentru a reu∫i s„-∫i Óncropeasc„ o via˛„ decent„ sau, chiar mai trist, s„ hot„rasc„ c„ nu mai au de ce s„ revin„ Ón locurile Ón care s-au n„scut.

Indiferent de ce promisiuni vom face Ón campania electoral„, este important s„ ne g‚ndim cu responsabilitate la ce dorim s„ le oferim cet„˛enilor acestei ˛„ri, care sunt s„tui de mizerie, corup˛ie, lipsuri materiale ∫i financiare. Œn caz contrar, vom mai descoperi cu surprindere, la un eveniment nefericit ca acesta, c„ rom‚nii prefer„ s„-∫i ri∫te via˛a pentru a c‚∫tiga ceva mai mul˛i bani dec‚t Ón propria ˛ar„. Repetabilitatea acestor neajunsuri, precum ∫i a exportului de s„r„cie, vor face ca aceasta s„ fie imaginea Rom‚niei Ón Europa ∫i Ón lume.

Cu to˛ii ∫tim c„ nu acesta este adev„rul... V„ mul˛umesc.

Corneliu Ciontu

#29120

## V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚nt domnului deputat Napoleon Pop. Va urma domnul Becsek-Garda Dezideriu.

Œn cazul C.E.C.-ului, este vorba de marea majoritate a popula˛iei cu venituri mici care, sub protec˛ia depozitelor cu o garan˛ie de 100% din partea statului, Óncearc„ s„ adune economii pentru zile negre.

Ne-a deranjat pe to˛i atunci c‚nd C.E.C.-ul, tot sub presiune politic„, a garantat fondurile unui joc piramidal cu mistere neelucidate nici p‚n„ ast„zi.

Acum, F.N.I. se poate chema A.N.L. sau C.N.I., Óntruc‚t avantajele sunt de data aceasta ∫i mai mari — avem dou„ institu˛ii de stat sub obl„duirea unui minister; deponen˛ii sunt foarte mul˛i, care se mul˛umesc ca banii lor m„car s„ nu se erodeze din cauza infla˛iei; toate fondurile sunt garantate de stat indiferent ce face C.E.C.-ul cu ele; iar un A.N.L. sau un C.N.I. nu are grija ramburs„rilor de credite.

Se mai adaug„ dou„ elemente asupra c„rora parlamentarii, cu toate insisten˛ele, nu au fost informa˛i: credibilitatea A.N.L. ∫i C.N.I. Ón executarea de locuin˛e sociale pentru tineri, c‚nd presa abund„ Ón ∫tiri c„ A.N.L. se ocup„ cu locuin˛e de lux care revin clientelei politice locale, ∫i Óntrebarea: de ce C.E.C., dup„ cinci ani de zile de c‚nd a ap„rut legea transform„rii Óntr-o banc„, acest lucru nu s-a Ónt‚mplat?

Iar dac„ A.N.L. ∫i C.N.I. intr„ Ón faliment dup„ ce vor consuma fondurile C.E.C., este bine s„ reamintim cet„˛enilor c„ ei vor fi buni de plat„ din nou, ca ∫i Ón cazul îBancorex“, dup„ regula binecunoscut„ c„ unii iau credite de care uit„, iar to˛i ceilal˛i trebuie s„ pl„teasc„.

Iat„ c„ o bun„ inten˛ie de a face locuin˛e sociale ∫i pentru tineri, cu bani care ar trebui s„ respecte regulile generale de pia˛„ — de Ómprumut ∫i expunere a creditorului ∫i de risc al debitorului —, face apel la un abuz Óntr-un an electoral c‚nd este nevoie de voturile tuturor acelor s„raci angaja˛i de promisiuni ∫i ale celor a c„ror finalitate trebuie neap„rat cump„rat„ periodic.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Becsek-Garda Dezideriu Coloman

#32491

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn investiga˛iile realizate Ón mai multe comisii parlamentare, Ón calitate de membru al comisiilor am f„cut un num„r mare de controale la fondul forestier ca urmare a sesiz„rilor primite din partea cet„˛enilor.

Cele mai grave abateri Óntre anii 1997—2000 s-au s„v‚r∫it Ón leg„tur„ cu valorificarea celor circa 4.000.000 de m[3] dobor‚turi de v‚nt produse din noiembrie 1995.

Œn loc s„ raporteze date reale ∫i s„ solicite declararea p„durilor afectate ca zon„ calamitat„, fostul director a raportat mai pu˛in cu 50% din volumul real al dobor‚turilor de v‚nt. Inten˛ia lui a fost ca societ„˛ile de exploatare alese s„ beneficieze de parchete accesibile cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004 mas„ lemnoas„ de calitate mai bun„, iar ulterior s„ aib„ posibilitatea s„ contracteze parchete noi, neatacate.

Cu toate c„ aceste societ„˛i protejate au renun˛at la mai multe parchete, din care au scos tot ce le-a convenit, l„s‚nd materialul lemnos mai sub˛ire, de slab„ calitate ∫i greu accesibil pe loc, li s-a dat posibilitatea de a contracta alte parchete neatacate.

Datorit„ m„surilor preferen˛iale, societ„˛ile mici nu au putut participa la exploatarea ∫i introducerea Ón circuitul economic a dobor‚turilor de v‚nt expuse deprecierii. Paguba nu const„ numai Ón diferen˛„ de valoare a masei lemnoase, ci ∫i Ón diminuarea esen˛ial„ a posibilit„˛ilor de export ∫i Ón realizarea de produse de slab„ calitate pentru folosin˛„ intern„.

Cantit„˛i mari de mas„ lemnoas„ degradate au fost contractate numai pentru a se ob˛ine acte justificative la transportul arborilor s„n„to∫i t„ia˛i Ón delict Ón contul dobor‚turilor de v‚nt.

Situa˛ia dezastruoas„ din anii 1997—2000 s-a repetat ∫i Óntre anii 2001—2004, c‚nd, dup„ estim„rile G„rzii Financiare, fondul forestier numai la L„zare a fost p„gubit cu 67 de miliarde de lei.

Vinova˛ii pentru distrugerea fondului forestier din anii 1997—2000, chiar ∫i cei care au contribuit la dezastrul ecologic dintre anii 2001—2003 sunt cunoscu˛i.

Dac„ Ón legislatura trecut„, Departamentul de Control al Guvernului, Ón frunte cu Ovidiu Grecea, a identificat pe adev„ra˛ii vinova˛i, Ón prezent Autoritatea Na˛ional„ de Control, Ón frunte cu domnul ministru Ionel Bl„nculescu, ∫i-a f„cut datoria Ón acest sens, Óns„ organele abilitate ale statului Óncearc„ s„ mu∫amalizeze gravele infrac˛iuni Ón domeniul forestier.

Infractorii din legislatura trecut„ Ómpreun„ cu infractorii din actuala legislatur„ pot uni for˛ele Ón scopul continu„rii r„zboiului Ómpotriva p„durilor. Mafia ∫i organele abilitate ale statului le sus˛in, pentru c„ Ón Rom‚nia nu exist„ voin˛„ politic„ pentru stoparea corup˛iei.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Nicu Spiridon

#35490

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îObstruc˛ionarea libert„˛ii de exprimare a presei — o fals„ problem„“.

Œn ultima vreme, o tem„ ˛ine prima pagin„ a publica˛iilor din Rom‚nia, ea ap„r‚nd ∫i Ón rapoartele oficialilor Uniunii Europene. Este vorba de a∫a-zisa obstruc˛ionare a libert„˛ii de exprimare a presei. Spun îa∫a-zisa“, fiindc„, dup„ mine, discu˛ia pe marginea libert„˛ii presei este o fals„ problem„, umflat„ Ón schimb de cei interesa˛i s„ terfeleasc„ imaginea ˛„rii noastre Ón lume, s„ creeze ideea c„ la noi nu se respect„ valorile democratice, iar Ón fruntea acestor c‚r‚itori de profesie cine crede˛i c„ se afl„? BineÓn˛eles, reprezentan˛ii P.N.L. ∫i P.D., ca ∫i cum pe vremea Guvernului de trist„ amintire P.N.fi.C.D.-P.N.L.-P.D. asemenea lucruri nu s-ar

fi Ónt‚mplat. ™i atunci ziari∫tii au fost purta˛i prin tribunale ∫i condamna˛i, ori b„tu˛i de huligani. Este celebru procesul publicistului de excep˛ie care este domnul Ion Cristoiu, obligat s„ pl„teasc„ o amend„ foarte mare, precum ∫i al altora. Dar Ón acel timp, cum problema ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„ era un vis greu de Ónf„ptuit ∫i extrem de Óndep„rtat, nici chestia cu libertatea presei nu-∫i avea locul. Aceasta a ap„rut acum, c‚nd suntem foarte aproape de realizarea acestui important ∫i decisiv obiectiv pentru viitorul ˛„rii, transform‚ndu-se Ón paiul de care se aga˛„ cu disperare, fiindc„ simt c„ se scufund„ to˛i aceia care nu v„d cu ochi buni drumul ascendent parcurs de Rom‚nia Ón ace∫ti ani de c‚nd la conducerea ˛„rii se afl„ P.S.D. ∫i nu doresc aderarea ˛„rii la Uniunea European„.

Cum pute˛i s„ sus˛ine˛i, domnilor, c„ nu exist„ libertate de exprimare a presei at‚ta timp c‚t Ón fiecare zi, deschiz‚nd oricare ziar na˛ional, ve˛i g„si critici la adresa Guvernului ∫i partidului de guvern„m‚nt Ón num„r mai mare dec‚t relatarea unor fapte pozitive?

Ce zice electoratul care v-a acordat Óncrederea Ón 2000, atunci c‚nd ap„re˛i pe micul ecran ori cite∫te Ón pres„ declara˛iile mincinoase pe care le da˛i? Cum Ói privi˛i pe ace∫ti oameni Ón ochi, c‚nd le Ón∫ela˛i a∫tept„rile, Ói induce˛i Ón eroare cu at‚ta lips„ de decen˛„?

Œn raportul pe anul 2003 privind libertatea presei Ón Rom‚nia, dat publicit„˛ii zilele trecute de Agen˛ia de Monitorizare a Presei îAcademia Ca˛avencu“, se recunoa∫te c„ nu se poate vorbi despre un mecanism la nivel na˛ional Óndreptat Ómpotriva ziari∫tilor, atunci c‚nd se discut„ despre procesele intentate acestora. Este drept, anul trecut, dup„ cum se consemneaz„ Ón documentul la care am f„cut referire, 16 lucr„tori Ón pres„ au fost agresa˛i fizic. Œn unele cazuri, s-au descoperit autorii unor asemenea fapte abominabile, pe care le dezavuez, Ón altele, nu. Œnsu∫i premierul Rom‚niei, domnul Adrian N„stase, a cerut cu fermitate autorit„˛ilor s„ elucideze toate cazurile Ón care ziari∫tii au fost agresa˛i ∫i s„-i g„seasc„ pe vinova˛i pentru a fi deferi˛i justi˛iei.

Œn acela∫i raport se arat„ c„ fenomenul cu cea mai mare influen˛„ negativ„ asupra libert„˛ii de exprimare Ól reprezint„ distorsionarea informa˛iilor transmise de posturile de televiziune ∫i se preia o idee enun˛at„ de Societatea Academic„ Rom‚n„ referitoare la existen˛a unui puternic control economic ∫i politic asupra televiziunilor private, control ce induce autocenzura Ón r‚ndul editorilor de ∫tiri, amintindu-se ∫i despre faptul c„, Ón conformitate cu date publicate de Ministerul Finan˛elor, Ón octombrie anul trecut, cele mai importante televiziuni private din Rom‚nia aveau datorii cumulate la bugetul de stat de aproximativ 20 de milioane de dolari.

Agen˛ia de Monitorizare a Presei vorbe∫te ∫i despre intensificarea presiunii politice asupra mass-media la nivelul local. Nu ∫tiu ce se Ónt‚mpl„ Ón alte jude˛e, dar Ón V‚lcea, unde exist„ un num„r mare de publica˛ii, posturi de radio ∫i televiziune, Ón raport cu dimensiunea ∫i num„rul locuitorilor, aceast„ concluzie nu are sus˛inere Ón plan real, aici jurnali∫tii exprim‚ndu-se fiecare conform con∫tiin˛ei profesionale. Mai mult chiar, Ón V‚lcea, patron media este liderul jude˛ean P.N.L., iar acesta nu se

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004 poate pl‚nge, dac„ este corect, c„ asupra lui s-au f„cut presiuni politice.

Chiar dac„ ideea obstruc˛ion„rii libert„˛ii presei este o fals„ problem„, primul-ministru al Guvernului, domnul Adrian N„stase, a inclus, Ón agenda priorit„˛ilor Executivului p‚n„ Ón luna iunie, prezentat„ domnului Günther Verheugen, comisarul european pentru extindere, Ón 25 februarie 2004 la Bruxelles, un capitol dedicat libert„˛ii presei, Ón care sunt precizate ac˛iunile care se au Ón vedere, respectiv eliminarea din Codul penal a acelor prevederi care au fost identificate de c„tre reprezentan˛ii organiza˛iilor media ca factori de Óngr„dire a libert„˛ii presei, programe de preg„tire ∫i avertizare pentru func˛ionarii publici, Ón vederea asigur„rii aplic„rii prevederilor Legii privind liberul acces la informa˛iile de interes public, precum ∫i de investigare judiciar„ intens„, Ón cazurile de agresiune asupra jurnali∫tilor.

A∫adar, putem s„ concluzion„m f„r„ s„ gre∫im c„, Ón Rom‚nia, presa este liber„, Ón ciuda celor care sus˛in contrar, ∫i Ón final s„ amintim cele declarate de ∫eful delega˛iei Comisiei Europene Ón Rom‚nia, Jonathan Scheele, referitor la acest subiect: îResponsabilitatea pentru o pres„ liber„, Ón conformitate cu standardele profesionale, revine jurnali∫tilor, prin autoreglementare. Jurnali∫tii vor fi mai greu de atacat cu c‚t responsabilitatea presei va fi mai clar„, fiind necesar ca ziari∫tii s„-∫i stabileasc„ un cod de reguli Ón acest sens“. V„ mul˛umesc.

Corneliu Ciontu

#41174

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Mircea Costache. Va urma doamna Liana Naum.

Deputa˛ii Dorin Laz„r Maior, Valeriu Zgonea ∫i Mitic„ Dragomir au depus la secretariat declara˛iile.

de negi jude˛ean ∫i central, Ón anul electoral 2004, vine, acum, domnul Johnathan Scheele ∫i ne spune c„, la noi, problema cea mai grav„ care pune Ón pericol aderarea la Uniunea European„ este corup˛ia.

Ce-i cu dumneata, domnule Scheele, care corup˛ie?! Cine pe cine corupe, Ón Rom‚nia ∫i cu ce? Nu, domnule, aici nu e vorba de corup˛ie, e prea elevat spus, e ho˛ia cea mai jegoas„ cu putin˛„, se fur„ ∫i ochiul mortului din spital. ™i dac„ pentru dumneavoastr„ ho˛ia asta maladiv„ a cleptocra˛ilor d‚mbovi˛eni s-o numi îcorup˛ie“, atunci de ce veni˛i doar periodic cu asemenea constat„ri, c‚nd, zi de zi, ceas de ceas, ma∫ina jafului uruie pe sub fereastra dumneavoastr„? Nu auzi˛i, de pild„, zgomotul infernal al utilajului de sp„lat datoriile c„tre bugetul de stat ale lumii petrolului rom‚nesc? Ca s„ dau numai un exemplu, a fost iertat„ RAFO de 3.500 miliarde, Ón 2002, ca, acum, s„ Ónregistreze o datorie de 7.000 de miliarde. A fost iertat„ de 1.750 de miliarde Rafin„ria LUKOIL, dar acum, spectaculos, e scutit„ PETROMIDIA-N„vodari de 20.000 de miliarde de lei, echivalentul a 603 milioane de dolari.

Vede˛i dumneavoastr„, domnule Scheele, pretutindeni Ón lume petrolul este o afacere rentabil„, este regele comer˛ului mondial, se duc r„zboaie Ón lume pentru petrol. Numai la noi, marile rafin„rii sunt falimentare, sunt sus˛inute de popula˛ie, prin preluarea la datoria public„ a nerealiz„rilor rafin„riilor. P‚n„ ∫i fosta C.R.P., Compania Rom‚n„ de Petrol, a fost iertat„ de 1.250 de miliarde, tot Ón 2002, iar acum, c„ se m„rit„ PETROM-ul, trebuie ∫i el, musai, sp„lat de datorii. Aceasta numi˛i dumneavoastr„ corup˛ie? S„ fie doar prost management politico-economic? Nu, domnilor, e vorba ∫i de ur„: cineva ur„∫te p‚n„ la demen˛„ acest popor! O band„ de tic„lo∫i ∫i perver∫i a instaurat la noi cea mai cumplit„ form„ de dictatur„: dictatura mafiei cleptocrate asupra celui mai bl‚nd popor din lume!

Liana Elena Naum

#44948

Titlul declara˛iei mele de ast„zi este îLiderii Alian˛ei D.A. ˛in topul corup˛ilor“.

Este u∫or s„ acuzi ∫i s„ pretinzi c„ doar cei care guverneaz„ sunt responsabili pentru tot ceea ce se Ónt‚mpl„ r„u Ón ˛ar„. Este ∫i mai u∫or s„ te ascunzi dup„ o imagine fals„ ∫i s„ pozezi Ón atot∫tiutorul, necoruptul ∫i protectorul popula˛iei. Ceea ce se dovede∫te a fi mai complicat este s„-˛i p„strezi o pozi˛ie ferm„, ne∫tirbit„ ∫i demn„.

Liderii Alian˛ei D.A. se pare c„ NU prea au o imagine ne∫ifonat„, NU au fost lipsi˛i Ón totalitate de acuza˛ii de corup˛ie, NU cunosc limitele dialogului politic, NU Ón˛eleg priorit„˛ile politicii na˛ionale, NU ∫tiu s„ respecte legile, NU Ón˛eleg ce Ónseamn„ aliat NATO etc., etc. Tocmai pentru acest motiv, pentru faptul c„ mint cu neru∫inare ∫i se ascund dup„ m„∫ti z‚mbitoare ∫i Ón˛eleg„toare, Partidul Social Democrat a considerat c„ este momentul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004 s„ le reaminteasc„ celor care fac parte din aceast„ Alian˛„ a corup˛ilor c„ nu mai pot continua pref„c‚ndu-se continuu. Baronii liberali ∫i democra˛i trebuie s„ recunoasc„ Ón mod public gravele prejudicii pe care le-au adus at‚t bugetului de stat, c‚t ∫i ilegalit„˛ile pe care le comit profit‚nd de unele responsabilit„˛i pe care le au Ón plan local, favoriz‚nd astfel clientela liberal„, Óncheind contracte f„r„ licita˛ie, ori organiz‚nd licita˛ii unde tot liberalii sunt cei care c‚∫tig„, Ónc„lc‚nd Legea concuren˛ei.

Aceste nume: C„lin Popescu-T„riceanu, Valeriu Stoica, Aristotel C„ncescu, Ioan Ghi∫e ∫i Nicolae-Vlad Popa, precum ∫i reprezentantul Partidului Democrat, Radu Berceanu, sunt de mult timp asociate de c„tre popula˛ie, mai ales cea p„gubit„ direct, cu persoane corupte. Prin urmare, ei sunt datori s„ dea explica˛ii Ón ceea ce prive∫te respectarea legii ∫i s„ se justifice Ón fa˛a celor pe care Ói mint. Astfel, baronul liberal C„lin PopescuT„riceanu, supranumit ∫i îbaronul de Citroën“, trebuie s„ dea explica˛ii privind modul Ón care, pe timpul c‚nd era ministru al industriilor ∫i comer˛ului, 570 de autoturisme Citroën au fost cump„rate de c„tre îRomtelecom“ ∫i îPetrom“. Cu toate c„ presa a semnalat Ón repetate r‚nduri aceast„ stranie coinciden˛„ ∫i chiar a formulat acuza˛ii precise de corup˛ie, domnul T„riceanu nu s-a obosit Ónc„ s„ r„spund„.

Liderul liberal Valeriu Stoica, supranumit de c„tre mass-media îbaronul adop˛iilor ilegale“, ar trebui s„ fac„ lumin„ asupra dispari˛iei din arhivele institu˛iilor abilitate, Ón perioada 1997 — 2000, a sute de acte de adop˛ie. Valeriu Stoica trebuie s„ declare Ón mod public destina˛ia copiilor Óncredin˛a˛i spre adop˛ie ∫i motivul pentru care nu mai figureaz„, din motive mai mult dec‚t suspecte, Ón nici o baz„ de date.

Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie trebuie s„ afle de la vicepre∫edintele P.D. Radu Berceanu un r„spuns la unul dintre cele mai mari scandaluri de corup˛ie din guvernarea C.D.R., respectiv afacerea îSun Oil“, c‚nd sute de miliarde de lei ∫i mai multe favoruri c„tre liderii C.D.R. au fost miza acestui act de corup˛ie, fiind afectat„ grav Rafin„ria îPetrobrazi“ — Ploie∫ti.

Partidul Social Democrat nu va mai tolera corup˛ia Ón ˛ar„, nu va mai permite ca afacerile oneroase ale unor lideri politici s„ nu fie scoase la iveal„ doar pentru c„ ace∫tia se prevaleaz„ de statutul lor de deputa˛i sau senatori. Liberalii ∫i democra˛ii nu mai conving pe nimeni de sinceritate, ei ∫i-au spus deja cuv‚ntul, c‚nd au s„r„cit poporul rom‚n, umpl‚ndu-∫i conturile ∫i p„gubind astfel statul cu sume imense. Perfizi, a∫a cum au fost Óntotdeauna, evit„ s„-∫i recunoasc„ propriile fapte, evit„ s„-∫i justifice averile ∫i s„ dea explica˛ii la toate scandalurile sesizate de pres„ Ón care sunt implica˛i.

Prim-ministrul Rom‚niei, domnul Adrian N„stase, a afirmat c„ lupta anticorup˛ie va continua, iar aceasta trebuie s„ Ónceap„ de la cei mai mari corup˛i, de la cei care timp de patru ani au destr„mat industria, agricultura, transporturile, adic„ Óntreaga economie a ˛„rii. Dac„ ace∫ti lideri liberali ∫i democra˛i nu s„v‚r∫eau aceste ilegalit„˛i sau mai bine zis infrac˛iuni deosebit de grave, Rom‚nia ar fi Óncheiat de mult toate capitolele de aderare la structurile europene.

V„ mul˛umesc.

Emil Rus

#49363

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Obiectul declara˛iei mele politice de ast„zi este îLupta actualei puteri politice cu ea Óns„∫i“.

Oric‚t de paradoxal ar p„rea acest lucru, faptele m-au convins c„ Guvernul Adrian N„stase se lupt„ cu Guvernul Adrian N„stase, la toate nivelurile, ∫i finalul nu este altul dec‚t victorie, victorie pe toate liniile. La Ónceput, Guvernul ∫i-a f„cut programe, pe care le mai face ∫i acum, Ón serie. Apoi ∫i-a f„cut probleme care puteau fi solu˛ionate, pentru c„ exista cadrul legislativ care, fire∫te, putea ∫i, uneori, a fost Ómbun„t„˛it.

Pentru a fi mai clar ∫i elocvent totodat„, apelez la urm„toarele probleme-caz, la nivel de ˛ar„ ∫i, fire∫te, la jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud. Exist„ Legea nr. 18/1991, exist„ Legea nr. 1/2000, exist„ ∫i alte reglement„ri legale pentru punerea Ón posesie a cet„˛enilor cu drepturi asupra terenurilor agricole ∫i a terenurilor cu vegeta˛ie. De ce nu s-a Ónf„ptuit acest act, pentru c„ promisiuni au fost cu duiumul Ón precedenta campanie electoral„? Fire∫te c„ interesele au Ómpiedicat Óncheierea acestui proces. Se ∫tie c„ opozi˛ia parlamentar„, care a sus˛inut ∫i sus˛ine toate drepturile cet„˛enilor, a ac˛ionat pe toate c„ile luptei politice, dar lucrurile nu s-au mi∫cat prea mult Ón acest sens.

La Bistri˛a-N„s„ud cazul este special, Óntruc‚t o mare parte din p„durile cet„˛enilor din 17 comune sunt pe teritoriul jude˛ului Suceava. Pe de alt„ parte, alte comune au suprafe˛e Óntinse de p„duri Ón administra˛ia Institutului de Cercet„ri Agricole ∫i Silvice Bucure∫ti, prin Ocolul Silvic Experimental Lechin˛a. Terenurile, acum, sunt Ón curs de retrocedare, Óns„, din 1991 ∫i p‚n„ Ón prezent, ele au fost exploatate cu s„lb„ticie de oameni ai puterii ∫i de baronetul local, care au g„sit c„ile de ac˛iune, de∫i nu aveau dreptul. Cet„˛enii au reclamat permanent acest fapt, au apelat la tot felul de tribunale, au apelat la Guvern, la Pre∫edin˛ie, au pichetat prefectura ∫i nu au reu∫it s„ ob˛in„ dreptul lor.

Zilele trecute Óns„, mai precis, 18 martie a.c., s-a opintit Guvernul Adrian N„stase, s-a dep„∫it pe el ∫i Ón aceast„ lupt„ ∫i, printr-o hot„r‚re proprie, îp„durile se Óntorc acas„“, vorba ziari∫tilor. A∫a victorie, mai rar! C‚t s-a zb„tut s„rmana prefectur„ Ón aceast„ lupt„, vai, dar c‚t s-a zb„tut prefectul ei ∫i consiliile locale! îSuccesul“, arat„ prefectul Pup„z„ Viorel, îse datoreaz„ guvernan˛ilor care au Ón˛eles dolean˛ele bistri˛enilor, apoi celor care au depus eforturi considerabile pe plan local, f„c‚nd ∫i numeroase demersuri la Bucure∫ti“. Œl completez eu pe prefect, Ón sensul c„ eforturi au f„cut ∫i consilierii ∫i primarii care au trecut la P.S.D., Ón frunte cu pre∫edintele Consiliului jude˛ean. Dar, p‚n„ acum, m„ Óntreb, Ón ˛ara aceasta, a fost alt prim-ministru, alt guvern, din 2000 Óncoace, ∫i acest act de dreptate nu s-a putut face a∫a cum s-a Ónf„ptuit Ón prezent? ™i opozi˛ia e de vin„ c„ oamenii nu ∫i-au primit propriet„˛ile? Prin alt„ Hot„r‚re

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004 de Guvern, respectiv nr. 27/2004, s-au aprobat condi˛iile de Ónchiriere de c„tre Compania de C„i Ferate a unor por˛iuni de drum de fier. Consecin˛a este c„ o mul˛ime de linii ferate vor fi Ónchise. Œn zona Bistri˛a-N„s„ud, se prevede aceast„ Ónchidere pentru traseele Ilva Mic„— Rodna Veche—Bistri˛a B‚rg„ului. Aceast„ m„sur„ va afecta peste 30.000 de cet„˛eni ∫i o mul˛ime de agen˛i economici.

Ei bine, aceast„ problem„ pe care ∫i-o face Guvernul e a lui. Opozi˛ia cea r„ut„cioas„ va protesta, dar situa˛ia nu se va rezolva dec‚t eventual printr-o revenire a Guvernului, dup„ o lupt„ cu el, a∫a cum ∫tie el s„ procedeze. ™i, dup„ mersul faptelor, vom asista la o alt„ mare victorie pesedist„, pentru c„ a∫a procedeaz„ Guvernul Adrian N„stase, p„∫ind din victorie Ón victorie, p‚n„ ce va p„r„si Palatul Victoria ∫i va l„sa pe al˛ii s„ conduc„ ˛ara a∫a cum trebuie, cu cinste ∫i cu dreptate. V„ mul˛umesc.

Borbély László

#53464

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

La sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute, am aniversat o dat„ trist„ Ón istoria ora∫ului T‚rgu-Mure∫. Au trecut 14 ani de la evenimentele s‚ngeroase din martie 1990. A fost primul conflict interetnic din zon„, Ónaintea r„zboiului din Iugoslavia, Ónainte de Kosovo. A fost o Óncercare de pogrom n„scocit de unii, care, dup„ evenimentele din decembrie 1989, ∫i-au sim˛it cl„tin‚ndu-se pozi˛ia lor, pozi˛ie care a fost c‚∫tigat„ de multe ori nu datorit„ competen˛ei. Exist„ un document din 1986, din Arhivele Partidului Comunist, care analizeaz„ structura etnic„ a popula˛iei din T‚rgu-Mure∫. Pe atunci, erau circa 62% maghiari. Asta Ói Óngrijora pe unii, ∫i apare, astfel, Ón acest material, propunerea c„, pentru a echilibra din punct de vedere etnic ora∫ul, ar fi nevoie s„ se mute Ón T‚rgu-Mure∫ circa 7.200 de familii de rom‚ni, ceea ce Ónseamn„ circa 21.000 de persoane.

Œn ianuarie ∫i februarie 1990, au fost valuri de diversiune, Ón care s-a vehiculat ideea c„ maghiarii ar dori ruperea Ardealului, c„ i-ar goni pe copiii rom‚ni din ∫coal„ ∫i alte asemenea scorneli. Comunitatea maghiar„ a r„spuns la aceste provoc„ri printr-o manifestare, cred eu, f„r„ precedent Ón istoria postdecembrist„, o manifestare pa∫nic„, o procesiune de circa 100.000 de oameni pe str„zile T‚rgu-Mure∫ului, un ∫ir neÓntrerupt de oameni care, f„r„ s„ scoat„ un cuv‚nt, au defilat cu o carte ∫i o lum‚nare Ón m‚n„ demonstr‚nd pentru ap„rarea culturii ∫i identit„˛ii na˛ionale a comunit„˛ii maghiare. Dar provoc„rile au continuat. Totul a culminat prin agresarea unora care au vrut — _horribile dictu_ — s„ afi∫eze, la o farmacie din ora∫, ∫i inscrip˛ionarea Ón limba maghiar„. A urmat ceea ce se ∫tie: oameni manipula˛i, min˛i˛i, dirija˛i. Bilan˛ul a fost tragic: 6 mor˛i, circa 300 de r„ni˛i. Œntreaga democra˛ie din Rom‚nia a fost Ón pericol. ™i nu a fost singura diversiune Ón acea perioad„. Au urmat mineriadele. Na˛ionalismul, cartea etnic„ au fost

c‚˛iva ani o arm„ eficient„ Ón campaniile electorale, Ón discursul electoral al mai multor partide politice.

E nevoie de iertare, dar ne este greu s„ iert„m. Din fericire, r„nile au Ónceput s„ se cicatrizeze. Am ajuns Ón situa˛ia Ón care unora, mai ales genera˛iei tinere, nu le vine s„ cread„ c„, din cauza unei inscrip˛ii bilingve, dou„ comunit„˛i pot s„ ajung„ la conflicte s‚ngeroase. Œncetul cu Óncetul, am ajuns Ón situa˛ia Ón care avem inscrip˛ii bilingve Ón mai mult de 1.000 de localit„˛i ∫i a intrat Ón cotidian aceast„ problem„. Comunitatea maghiar„ din Rom‚nia are unele institu˛ii proprii, problema retroced„rii propriet„˛ilor are asigurat cadrul legislativ, chiar dac„ s-a Ónt‚rziat foarte mult. Am devenit mai Ón˛elep˛i.

Trebuie s„ fim solidari Ón a nu Óng„dui niciodat„ s„ se repete martie 1990, nici la T‚rgu-Mure∫, nici Ón alt„ parte. Astfel, vom putea s„ p„str„m ∫i s„ dezvolt„m ceea ce am ob˛inut Ómpreun„ Ón ace∫ti ani ∫i atunci, poate, peste ani, ∫i uitarea se va a∫terne peste aceste evenimente at‚t de dureroase Ón istoria noastr„ comun„. A∫a s„ fie!

Mul˛umesc pentru aten˛ie.

Victor Berc„roiu

#56691

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor,

Interven˛ia de ast„zi am intitulat-o îDeschidere c„tre Europa“.

Œn perioada 14 — 20 martie anul curent, jude˛ul Prahova a fost gazda delega˛iei voievodatului Radom din Polonia, condus„ de voievodul (prefectul) Krzysztof Gorack. Din delega˛ie au mai f„cut parte Jad Vica Woytowiez, inspector general pentru Ónv„˛„m‚nt, Robert Muzor, director cu probleme de ap„rare ∫i ordine public„.

Obiectivul vizitei l-a constituit cunoa∫terea preocup„rilor din domeniul economic, al turismului, Ónv„˛„m‚ntului ∫i ordinii publice, activit„˛i prioritare ambelor jude˛e, pentru o viitoare colaborare.

Œntrevederea delega˛iei cu prefectul jude˛ului Prahova, domnul Georgic„ Diaconu, ∫i personalul de specialitate din cadrul Prefecturii au prilejuit oficialilor polonezi o punere Ón tem„ a preocup„rii Prefecturii Jude˛ului Prahova, pe domeniile de interes bilateral pentru o viitoare colaborare dintre voievodatul Radom ∫i jude˛ul Prahova.

Œn timpul petrecut Ón jude˛ s-au vizitat institu˛ii ∫colare din ora∫ele Breaza, Sinaia ∫i municipiul C‚mpina, oaspe˛ii fiind pl„cut impresiona˛i de nivelul de instruire a elevilor, precum ∫i de dotarea ∫colilor cu material didactic specific procesului de Ónv„˛„m‚nt.

S-au vizitat poten˛iale loca˛ii turistice, cum ar fi terenul de golf îLac de verde“ ∫i complexul îAlexandra“ (specializat Ón medicamente si medica˛ie naturist„) din ora∫ul Breaza, sta˛iunea Sinaia, muntele Ro∫u, complexul Cheia, M„n„stirea Suzana, ora∫ele V„lenii de Munte ∫i Sl„nic.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004 De asemenea, delega˛ia polon„ a avut discu˛ii cu conducerea Coopera˛iei de consum a jude˛ului Prahova, vizit‚ndu-se ∫i ferma legumicol„ de la Romane∫ti. Oaspe˛ii au fost ∫i Ón vizit„ la ™coala na˛ional„ de ofi˛eri de poli˛ie îVasile Lasc„r“ din municipiul C‚mpina, prilej cu care au apreciat baza material„ a ∫colii, precum ∫i nivelul de preg„tire a elevilor. Tot aici au fost invita˛i s„ participe la spectacolul organizat de elevii ™colii de agen˛i de poli˛ie, Ón colaborare cu elevii Colegiului îNicolae Grigorescu“ ∫i Liceului Energetic din C‚mpina, cu ocazia Zilei Poli˛iei Rom‚ne ∫i integr„rii Rom‚niei Ón NATO. Spectacolul de o ˛inut„ artistic„ Ónalt„ a fost apreciat Ón mod cu totul deosebit, ansamblul de dansuri populare îGhiocelul“ al Colegiului îNicolae Grigorescu“ fiind invitat de voievod s„ participe Ón Polonia la un festival folcloric.

Pe toata durata vizitei, delega˛ia voievodatului Radom a avut aprecieri pozitive cu privire la modul Ón care au evoluat discu˛iile cu oficialit„˛ile jude˛ului, activit„˛ile la care au participat ∫i cu care au luat contact, precum ∫i poten˛ialul economic ∫i turistic al jude˛ului Prahova pentru Ónfr„˛irea dintre voievodatul Radom ∫i jude˛ul Prahova. S-a convenit sprijin reciproc ∫i lobby pentru integrarea ambelor ˛„ri Ón Uniunea European„, p„r˛ile fiind convinse de importan˛a geostrategic„ a celor dou„ ˛„ri Ón viitoarea Europ„ a celor 27 de state independente.

Mul˛umesc.

Virgil Popescu

#59857

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Subiectul declara˛iei politice pe care o prezint ast„zi este: gestionarea agriculturii de c„tre Guvernul P.S.D., contribu˛ie sigur„ la Óndeplinirea standardelor de integrare european„.

Declara˛iile publice venind din zona opozi˛iei se str„duiesc s„ induc„ popula˛iei p„rerea c„ ˛ara noastr„ nu va reu∫i s„ finalizeze negocierea cu U.E. la capitolul de agricultur„, asociindu-∫i chiar interven˛ii din partea patronatului din domeniu privind dosarul agriculturii.

F„r„ a aduce argumente viabile, rezultate ale unor analize profesioniste, fundament„ri, este evident c„ se dore∫te propagarea unor zvonuri ∫i p„reri la care îaflatul Ón vorb„“ ∫i prezen˛a formal„ pe scena politic„ sunt scopurile principale.

Ar fi ∫i greu pentru cei care au avut responsabilitatea problemelor agriculturii Óntre 1996—2000, deoarece, succint, rezultatele guvern„rii lor se pot concretiza Ón:

- descre∫terea efectivelor de bovine la 82%;

- descre∫terea efectivelor de porcine la 58%;

- descre∫terea efectivelor de ovine la 79%;

- descre∫terea cantit„˛ilor de Óngr„∫„minte chimice

- folosite la 78%.

Œntr-adev„r, rezultatul guvern„rii P.D.-P.N.L.-P.N.fi.C.D., Ón anul 2000 fa˛„ de 1997, poate fi cel mai clar evaluat ca fiind o descre∫tere a capacit„˛ilor productive ale ˛„rii, ∫i aceasta nu numai Ón agricultur„.

Din punct de vedere politic, este explicabil„ reac˛ia de panic„ a opozi˛iei, av‚nd Ón vedere perspectiva imediat„ a alegerilor locale ∫i a celor generale.

Dar nelini∫tea principal„ a opozi˛iei este determinat„ de faptul c„ guvernarea cu competen˛„ a Partidului Social Democrat, grija fa˛„ de agricultori se concretizeaz„ deja Ón fapte greu de negat:

— cre∫terea produc˛iei agricole totale cu 20%;

— refacerea a 2.000 de sta˛ii de pompare, care acoper„ 1,5% milioane hectare Ón sistemul de iriga˛ii;

— recuperarea pierderilor ∫i cre∫terea produc˛iei Ón zootehnie cu 10%;

— cre∫terea suprafe˛ei cultivate cu legume de ser„ cu 1.000 hectare.

Este greu de suportat ∫i de evitat pentru opozi˛ie afirma˛ia din evaluarea Uniunii Europene referitoare la Guvernul N„stase: îProgramul guvernamental de relansare a zootehniei a inversat tendin˛a de descre∫tere a efectivelor la toate speciile importante“.

Preocuparea guvern„rii Partidului Social Democrat pentru sprijinul agricultorilor se concretizeaz„, numai Ón acest an, prin acordarea unui volum al subven˛iilor de 6 ori mai mare dec‚t Ón anul 2000:

— Ón zootehnie de 18 ori mai mari ca Ón 2000;

— Ón produc˛ia vegetal„ de peste dou„ ori mai mult; — pentru achizi˛ionarea de tractoare se aloc„ 600 de miliarde de lei Ón 2004;

— sprijinul pentru cele 4,6 milioane de gospod„rii ˛„r„ne∫ti Ón 2004 fiind de 2,25 milioane lei/hectar, fa˛„ de 1 milion de lei/hectar Ón anul 2001.

Œn˛elegerea pentru nevoile ˛„ranului rom‚n ∫i sprijinul pe care Partidul Social Democrat Ól acord„ Ón mod concret ∫i real sunt demonstrate ∫i de dublarea pensiilor pentru agricultori, de la 1 ianuarie 2004, de care beneficiaz„ peste 2,4 milioane de pensionari din agricultur„.

Eficien˛a politicii Partidului Social Democrat Ón domeniul agriculturii este demonstrat„ ∫i de cre∫terea produc˛iei destinate comercializ„rii: cre∫terea produc˛iei de lapte cu 20%, cre∫terea produc˛iei de carne de pas„re cu 30%, cre∫terea produc˛iei de cartofi de peste 3,3 ori fa˛„ de bilan˛ul ultimului an de guvernare P.D.-P.N.L.P.N.fi.C.D., Ón anul 2000.

Ca urmare a fermit„˛ii ∫i voin˛ei politice de a construi o economie de pia˛„ func˛ional„, Partidul Social Democrat a ad„ugat, la aceste realiz„ri, ∫i Óncheierea, Ón mod practic, a privatiz„rii Ón agricultur„, din cele 12 milioane de hectare fiind trecute Ón proprietate privat„ 10,5 milioane hectare.

Toate acestea, dar ∫i multe alte ac˛iuni ale Ministerului Agriculturii Ón guvernarea P.S.D. au pozi˛ionat agricultura rom‚neasc„ Óntre cea a ˛„rilor candidate pe un loc mai mult dec‚t meritoriu:

— Rom‚nia este cel mai mare produc„tor de cereale ∫i al doilea produc„tor de carne;

— ˛ara noastr„ produce, singur„, 28% din produc˛ia de cereale a tuturor candida˛ilor;

— Rom‚nia produce aproape jum„tate din produc˛ia de cartofi a acestor ˛„ri.

Acestea sunt, Óntr-adev„r, realiz„ri datorate unei politici social-democrate, grijii fa˛„ de situa˛ia ˛„ranului rom‚n, profesionalismului ∫i responsabilit„˛ii Ón guvernare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004 Ministrul agriculturii a declarat de cur‚nd c„: îŒn luna iunie vor fi finalizate negocierile pentru sectorul sanitarveterinar ∫i cel fitosanitar, urm‚nd s„ finaliz„m negocierea cotelor ∫i Óntreg capitolul 7 Ón octombrie 2004“.

™i acest lucru se va Óndeplini, conform Programului de Guvernare al Partidului Social Democrat.

V„ mul˛umesc.

Ion Bozg„

#64743

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îImportan˛a ∫i avantajele ader„rii la Uniunea European„“.

Importan˛a ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„ este dat„ de for˛a ∫i coeren˛a structurilor europene Ón sfera economic„, politic„ ∫i social„. Dintre principalele avantaje ale ader„rii pentru ˛ara noastr„ men˛ion„m: oportunit„˛ile legate de cre∫terea economic„, avantajul particip„rii la cea mai mare pia˛„ unic„ din lume, crearea de locuri de munc„ ∫i siguran˛a la locul de munc„, protec˛ia social„ ∫i accesul la fondurile structurale destinate regiunilor mai pu˛in prospere ale Uniunii Europene.

Œn ceea ce prive∫te agricultura, aderarea la Uniunea European„ ofer„ urm„toarele avantaje principale: stabilizarea veniturilor exploata˛iilor agricole, asigurarea compens„rii pierderilor de venituri de c„tre produc„tori prin pl„˛i compensatorii acordate la hectar sau per animal, a c„ror m„rime variaz„ Ón func˛ie de regiune, crearea unor posibilit„˛i alternative de venit ∫i avantaje pentru produc„torii agricoli ∫i familiile lor, pre˛uri rezonabile pentru consumatori, pre˛uri rezonabile pe filiera de produs, puterea de decizie apar˛ine celui care produce, adaptarea produc˛iei p‚n„ la nivelul cererii manifestate pe pia˛„, accesul nerestric˛ionat al produselor agroalimentare rom‚ne∫ti la pia˛a comunitar„, accesul preferen˛ial al produselor agroalimentare rom‚ne∫ti la pie˛ele ˛„rilor ter˛e cu care Uniunea European„ are sau va avea Óncheiate acorduri de tip preferen˛ial, acordarea unor subven˛ii ˛„rilor membre, datorit„ necesit„˛ii de a ˛ine cont de realit„˛ile agricole din ˛ara respectiv„, promovarea, ca membru al Uniunii Europene, a intereselor Rom‚niei Ón negocierile interna˛ionale privind sectorul agroalimentar. Acestea sunt numai o parte dintre avantajele ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„.

Solicit celor care sus˛in c„ nu exist„ avantaje privind aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ s„ se aplece cu mai mult„ aten˛ie asupra materialelor prezentate de c„tre Guvernul Rom‚niei ∫i unit„˛ile abilitate.

V„ mul˛umesc.

Ionel Marineci

#66966

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

V„ rog s„ Ómi permite˛i s„ adresez un mesaj zilei de 25 martie, mai precis Poli˛iei Rom‚ne, de la Ónalta tribun„ a Parlamentului. A∫a am ∫i intitulat-o, de altfel, îPoli˛iei rom‚ne, la zi de aniversare“.

La 25 martie 1822, de Buna-Vestire, domnul Grigorie Dimitrie Ghica a Ónm‚nat marelui ag„ Mih„i˛„ Filipescu steagul agiei, care a fost primul drapel al Poli˛iei Rom‚ne ∫i pe care era pictat chipul Maicii Domnului ∫i al Œngerului aduc„tor al Bunei-Vestiri. Practic, spun istoricii, acest act legalizeaz„ func˛ionarea institu˛iei Poli˛iei Rom‚ne.

îGuvernele sunt trec„toare, societ„˛ile se schimb„, poli˛ia r„m‚ne“, spunea Balzac. Istoria ne-o dovede∫te c„, numai Óntr-un stat de drept, poli˛ia se dovede∫te a fi o organiza˛ie flexibil„, capabil„ s„ se adapteze la cerin˛ele comunit„˛ii, care s„ ac˛ioneze mai degrab„ ca un serviciu public, ∫i nu ca for˛„ de intimidare, de unealt„ Ón m‚inile unui guvern sau regim. Anul 2003, considerat ca anul cre∫terii siguran˛ei cet„˛eanului, a preg„tit pentru 2004 construc˛ia institu˛ional„ continental„, astfel Ónc‚t viitorul european al Rom‚niei s„ devin„ o certitudine.

Programele na˛ionale aflate Ón proces de derulare sub coordonarea structurilor Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor vor contribui la cre∫terea gradului de siguran˛„ public„, la respectarea cu stricte˛e a competen˛elor ce-i revin Ón baza legii, men˛inerea echidistan˛ei politice, astfel Ónc‚t s„ dovedeasc„ c„ este cu adev„rat un serviciu public Ón interesul persoanei ∫i al comunit„˛ii.

Cu sentimente de respect fa˛„ de cei care au slujit cu devotament poli˛ia, cu sentimente de apreciere ∫i Óncredere fa˛„ de cei care sunt poli˛i∫ti, transmit un mesaj de felicitare Poli˛iei Rom‚ne ∫i Ónchei parafraz‚ndu-l pe Balzac îCine apreciaz„ poli˛ia este un sus˛in„tor al civiliza˛iei“.

V„ mul˛umesc.

Daniela Barto∫

#69155

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

Ast„zi am s„ Óncerc s„ aduc Ón fa˛a dumneavoastr„ un mesaj care ne preocup„ pe noi to˛i, acela legat de siguran˛a na˛ional„ ∫i interna˛ional„ care reprezint„, Ón opinia mea, cea mai profund„ problem„ a secolului Ón care ne afl„m.

Atentatele teroriste care au zguduit opinia public„ Ón ultimii doi ani, atentate din ce Ón ce mai numeroase, demonstreaz„ c„ cea mai profund„ problem„ a secolului XXI o reprezint„ terorismul interna˛ional. 11 septembrie al Americii, 11 martie al Spaniei, situa˛ia critic„ din

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004 Afganistan, Irak, Kosovo ne aduc Ón prim-plan faptul c„ sigura˛a interna˛ional„ este serios amenin˛at„.

Nimeni nu mai este Ón siguran˛„ Ón nici o parte a lumii at‚ta timp c‚t aceste re˛ele teroriste pun la cale ∫i Ónf„ptuiesc atentate s‚ngeroase care pun Ón pericol via˛a cet„˛enilor nevinova˛i. Œn acest sens, prioritar„ pentru toate statele lumii ∫i pentru to˛i oamenii politici trebuie s„ fie siguran˛a cet„˛enilor at‚t la nivel na˛ional, c‚t ∫i la nivel interna˛ional.

Oameni din toate ˛„rile se opun folosirii violen˛ei ∫i lipsei de siguran˛„ pe care o resimt Ón fiecare moment. Manifesta˛iile Ómpotriva folosirii for˛ei, Ómpotriva r„zboaielor din Irak si Afganistan trag un semnal de alarm„ asupra faptului c„ oamenii simpli se simt amenin˛a˛i, lipsi˛i de siguran˛„, de ap„rare.

Se impune, Ón acest sens, instaurarea unei p„ci permanente ∫i dezvoltarea unei strategii de colaborare Óntre ˛„rile din Europa ∫i Statele Unite Ón vederea combaterii atacurilor teroriste, a criminalit„˛ii; trebuie s„ fie eradicat„ leg„tura letal„ care exist„ Óntre terorism, s„r„cie, dictatur„ si extremism. Este salutar„ colaborarea Ón aceast„ privin˛„ a premierului Adrian Nastase cu omologul sau slovac, Mikulas Dzurinda, care Ó∫i propun s„ g„seasc„ cea mai bun„ strategie pentru a instaura o pace permanent„ Ón Balcanii de Vest, prin colaborarea cu ˛„rile vecine, cu Ucraina, Belarus, Turcia, pentru ca pacea s„ existe Ón aceast„ parte a Europei.

At‚ta timp c‚t grup„rile teroriste sunt din ce Ón ce mai multe ∫i mai puternice, cred c„ este necesar ca to˛i s„ ne unim for˛ele, s„ g„sim solu˛ii pentru a asigura cet„˛enilor din statele noastre siguran˛a de care au nevoie. Rom‚nia a fost profund afectat„ de atentatul de la Madrid din 11 martie, cu toate c„ nu a avut loc Ón spa˛iul rom‚nesc. Pierderea acestor rom‚ni nevinova˛i trebuie s„ ne determine s„ ne g‚ndim serios la solu˛iile pe care le putem g„si pentru ca astfel de evenimente s„ nu mai existe, s„ nu ne mai afecteze pe viitor.

Sistemul de prevenire si combatere a terorismului, aprobat zilele acestea de Consiliul Suprem de Ap„rare a fi„rii, reprezint„ un prim pas Ónspre combaterea atacurilor teroriste Ón spa˛iul rom‚nesc.

Consider c„ este absolut necesar s„ lu„m m„suri pentru prevenirea ∫i combaterea ac˛iunilor acestor grup„ri extremiste care ucid oameni nevinova˛i pentru a-∫i realiza propriile obiective, pentru a lovi Ón state ∫i guverne ale lumii. Dac„ pentru ei vie˛ile oamenilor nevinova˛i nu reprezint„ dec‚t un mijloc prin care Ó∫i pot face auzit„ vocea, pentru noi, ceilal˛i, ace∫ti oameni trebuie s„ constituie prioritatea num„rul unu.

Sper ca Rom‚nia s„ fac„ toate eforturile pentru a sus˛ine campaniile Ómpotriva agresiunilor de orice fel, de orice natur„ ∫i pentru combaterea atacurilor criminale ale acestor grup„ri teroriste care Ó∫i fac sim˛it„ prezen˛a din ce Ón ce mai mult ∫i ne afecteaz„ pe to˛i, Ón egal„ m„sur„.

V„ mul˛umesc.

Mihaela Ionescu

#72796

## **Doamna Mihaela Ionescu:**

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este adresat„ conducerii Parlamentului, pentru c„ acum aproape o lun„, de la aceea∫i tribun„, am f„cut o declara˛ie politic„ Ón care ceream conducerii Parlamentului Rom‚niei s„-∫i respecte propria hot„r‚re, ∫i anume, Ónfiin˛area Comisiei pentru egalitate de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i, publicat„ Ón Monitorul Oficial nr. 823 din 20 mai 2003, ∫i care urma s„ fie aplicat„ Ón actuala sesiune.

M„ Óntrebam atunci dac„ s-a hot„r‚t care femeie este mai b„rbat„ sau care b„rbat este mai femeie Ón partidul care are pre∫edin˛ia acestei comisii pentru ca aceast„ comisie ∫i aceast„ func˛ie, care se pare c„ este foarte disputat„, s„ fie atribuit„ cuiva.

Se ∫tie c„, Ón raportul de ˛ar„ pe 2002, faptul c„ principiul egalit„˛ii de ∫anse nu a fost promovat Ón Rom‚nia a constituit un motiv de critic„. Œn ceea ce spuneam eu acum aproape o lun„, ziceam c„ probabil c„ lucrurile se vor rezolva p‚n„ la Ónceputul lunii martie. A trecut 1 Martie, a trecut 8 Martie, a trecut vizita unor personalit„˛i feminine din S.U.A., care s-au Ónt‚lnit cu o comisie ce-∫i zice îde egalitate a ∫anselor“, dar care nu func˛ioneaz„ Ónc„.

Mai mult, un grup pe spr‚ncean„ ales pleac„ ast„zi sau zilele acestea la Bruxelles Ón numele aceleia∫i comisii, care nu-∫i g„se∫te un sau o pre∫edint„, deci va fi o delega˛ie arbitrar„, f„r„ ∫ef ales.

Suntem Ón cea mai mare inegalitate, ∫i nu la prim„ria unui sector m„rgina∫ ori a unui c„tun, ci sub cupola Parlamentului Rom‚niei, unde propriile hot„r‚ri sunt Ónc„lcate.

De cine Ói este fric„ conducerii Parlamentului Rom‚niei de nu hot„r„∫te reintrarea Ón legalitate? De mine nu, pentru c„ eu cer acest lucru, Ón zadar, de o lun„.

Dac„ nu de o deputat„ a opozi˛iei, dac„ nu de t„cerea Ón spatele c„reia stau multe Óntreb„ri pe buzele altor deputate care nu Óndr„znesc s„-∫i exteriorizeze p„rerile, atunci poate c„ de o baroneas„. ™i ce s„ ne spun„ ea, aceast„ baroneas„, ca s„ pricepem, altceva dec‚t: îRespecta˛i Hot„r‚rea 823, respecta˛i Hot„r‚rea 823, respecta˛i Hot„r‚rea 823!“

Raj-Alexandru Tunaru

#74984

Domnule pre∫edinte,

Suntem o ˛ar„ care ne preg„tim s„ intr„m Ón Uniunea European„.

Suntem o ˛ar„ care este membr„ a N.A.T.O.

Suntem un stat democratic cu o poli˛ie ∫i alte 7 structuri neputincioase Ón fa˛a unui îschizofrenic“, unui îmutant genetic“ at‚t la propriu, c‚t ∫i la figurat.

Este vorba de Gregorian Bivolaru, acest psihopat care a f„cut tot ce a vrut pe teritoriul ˛„rii noastre, timp de mai bine de 14 ani, iar institu˛iile mai sus amintite au reu∫it acum 3 zile s„-l prind„ pe acest nenorocit.

Cum este posibil a∫a ceva, domnilor colegi, cum este posibil ca acest nenorocit, care prin faptele grave pe care le-a comis, 39 de tineri ajung‚nd la psihiatrie, alte c‚teva sute se drogheaz„ ∫i se dezumanizeaz„, b‚nd urin„ uman„ ∫i f„c‚nd sex Ón grup.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004 Acest îSatana cu chip de Satana“ este considerat de mine la fel de periculos ca R‚maru, dr. Hanibal ∫.a.m.d.

Este posibil ca sute de mii de angaja˛i ai institu˛iilor mai sus amintite ∫i miile de procurori ∫i judec„tori s„-l lase pe acest golan s„ fac„ tot ceea ce vrea Ón ˛ara aceasta ∫i s„ distrug„ via˛a a sute de mii de tineri, scuz‚ndu-se aberant c„ autointitulata îGregorian Bivolaru“ ∫i secta sa M.I.S.A. nu au fost reclama˛i?!

Domniile sale nu au auzit de autosesizare. Se zvone∫te c„ printre adep˛ii îmonstrului“ sunt copii de procurori, judec„tori de la Curtea de Apel Bucure∫ti, iar ieri am fost sunat de 2 redactori ∫i am fost Óntrebat dac„ am auzit Ón acest mandat precum c„ Ón spatele acestei secte s-ar afla ∫i vreun parlamentar sau ministru. Am r„spuns sec c„ nu ∫tiu, dar c„ m„ pot a∫tepta la orice dac„ acest nenorocit, pe care putem s„-l asimil„m cu un îterorist“ dup„ victimele pe care le face pe unde trece, a fost l„sat 14 ani Ón pace ∫i libertate.

Rog insistent organele de cercetare, Ón special pe procurorul general al Rom‚niei, s„ emit„ urgent un mandat de arestare — conform legisla˛iei Ón vigoare, ∫i acesta s„ fie prelungit de judec„tori, conform legii, p‚n„ c‚nd se vor str‚nge probele pentru arestarea tic„losului.

Numai a∫a vom salva ∫i alte sute de tineri de acest tic„los ∫i, Doamne fere∫te, chiar pe copiii no∫tri, deoarece banditul are o sl„biciune pentru copii ai c„ror p„rin˛i pot fi ∫antaja˛i, pentru a sc„pa de pedeapsa legii.

De asemenea, el trebuie urgent re˛inut, pentru a avea semnele clare c„ foarte mul˛i p„rin˛i care au aflat din pres„ despre ce le-a f„cut acest îSatana“ copiilor lor vor s„-∫i fac„ dreptate singuri, merg‚nd p‚n„ la a-l lin∫a pe tic„los.

Emil Boc

#77562

## Domnilor colegi,

Potrivit concluziilor trase de speciali∫tii B„ncii Mondiale, peste 1,85 milioane de rom‚ni, adic„ aproape 9% din totalul popula˛iei, se afl„ sub pragul de s„r„cie sever„, stabilit de speciali∫ti la un venit lunar net de 1,2 milioane de lei. Ce Ónseamn„ acest lucru? A fi sub pragul de s„r„cie sever„ Ónseamn„ s„ nu Ó˛i po˛i asigura m„car necesarul minim de calorii. S„r„cia sever„ este ceea ce rom‚nii au numit de secole îs„r„cie lucie“.

Tot speciali∫tii B„ncii Mondiale afirm„ c„ un sfert dintre rom‚ni, adic„ aproape cinci milioane ∫i jum„tate de cet„˛eni, sunt nevoi˛i s„ se descurce cu mai pu˛in de 1,75 milioane de lei pe lun„.

Œn aceste condi˛ii, ce Ói preocup„ pe parlamentarii partidului de guvern„m‚nt? Situa˛ia copiilor ∫i tinerilor, care constituie grupele de v‚rst„ cele mai vulnerabile ∫i dintre care mai bine de o treime tr„iesc Ón s„r„cie?

Faptul c„ jum„tate dintre familiile cu 3 sau mai mul˛i copii tr„iesc Ón s„r„cie? fi„ranii sau ∫omerii? Pensionarii, ale c„ror venituri sunt mai mici dec‚t factura la Óntre˛inere?

Cet„˛enii obi∫nui˛i care se alimenteaz„ ca Ón vremuri de r„zboi?

Soarta sutelor de mii de cet„˛eni care sufer„ din cauza reducerilor drastice din sistemul de Óngrijire a s„n„t„˛ii, care au f„cut ca Ón fa˛a farmaciilor cozile din

primele zile ale lunii s„ semene cu cozile la alimente de pe vremea lui Nicolae Ceau∫escu?

Nu, Ói preocup„ soarta care Ói a∫teapt„ dup„ ce se vor trezi la sf‚r∫it de mandat, sanc˛iona˛i de lectorat prin vot ∫i exclu∫i din Parlament, motiv pentru care s-au g‚ndit s„ Ó∫i propun„ ni∫te pensii astronomice ∫i chiar salarii compensatorii.

Sub semn„tura liderului deputa˛ilor din partidul de guvern„m‚nt, Viorel Hrebenciuc, Parlamentul a primit spre dezbatere o propunere legislativ„ care prevede nici mai mult, nici mai pu˛in dec‚t pensii consistente pentru parlamentari, calculate Ón func˛ie de timpul pe care ∫i l-au petrecut pe la buget sau ocup‚ndu-se de afacerile personale.

Cea mai mic„ dintre aceste pensii ar urma s„ fie de 15 milioane de lei, adic„ de aproape 6 ori c‚t salariul minim pe economie. Asta Ónseamn„, Ón viziunea colegilor de la P.S.D., o guvernare mai bun„ pentru o via˛„ mai bun„?

C‚t de bun„ a fost guvernarea am v„zut, iar cet„˛enii obi∫nui˛i au sim˛it-o pe propria piele. C‚t de bun„ va fi via˛a actualilor guvernan˛i se pare c„ aceasta este acum preocuparea la ordinea zilei.

Propunerea parlamentarilor P.S.D. prevede, de asemenea, c„ deputa˛ii ∫i senatorii care nu sunt reale∫i vor primi, timp de 18 luni, o indemniza˛ie tranzitorie lunar„ Ón cuantum egal cu indemniza˛ia de la sf‚r∫itul mandatului. Prin aceast„ prevedere, cet„˛enii care Ói sanc˛ioneaz„ prin vot pe parlamentarii incompeten˛i sunt sanc˛iona˛i la r‚ndul lor, fiind obliga˛i s„ Ói sus˛in„ pe ace∫tia material, cu bani proveni˛i din taxe ∫i impozite. Propunerea demonstreaz„ o lips„ de Ón˛elegere a democra˛iei ∫i a principiului respectului fa˛„ de cet„˛ean ∫i fa˛„ de banul public.

Spre Ónceputul mandatului actualului Cabinet, primulministru Adrian N„stase spunea Óntr-un discurs: îNu ne afl„m la guvernare pentru o ma∫in„ mai nou„ sau un cont mai gras Ón banc„“. Proiectul ini˛iat de parlamentarii P.S.D. confirm„ Óns„ faptul c„ interesul personal a constituit, Ón realitate, principala preocupare a demnitarilor din partidul de guvern„m‚nt.

Acela∫i proiect mai prevede ∫i absolvirea de r„spundere penal„ a parlamentarilor condamna˛i Ón timpul mandatului, care vor avea dreptul ca executarea pedepsei s„ le fie suspendat„ pe perioada de˛inerii func˛iei, ceea ce i-ar situa, Ón mod nepermis, deasupra legii.

Œn privin˛a acestei prevederi, oare se preg„tesc liderii P.S.D. s„ fac„ noi ziduri umane Ón jurul unor noi Bivolari cita˛i la Parchet? Aprobarea acestei propuneri Ónseamn„ solidarizare cu infractorul, Ónseamn„ c„ zidul uman din jurul lui Bivolaru va fi Ónlocuit cu un zid legal impenetrabil, care Ól va izola pe parlamentar de orice r„spundere.

Solicit„m P.S.D.-ului s„ retrag„ imediat acest proiect, care este o dovad„ de dispre˛ pentru cet„˛eni ∫i pentru banul public. Dac„ Ó∫i doresc prosperitate pentru perioada c‚t electoratul Ói va trimite Ón opozi˛ie, noi le suger„m s„ se mul˛umeasc„ cu c‚t au furat ∫i cu rezultatele corup˛iei pe care, de aproape 4 ani, o patroneaz„.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004

Ioan Timi∫

#81946

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ — tema este mult prea important„ pentru a fi ocolit„ — este subiectul la ordinea zilei. Totul se reduce la Europa, la lumea civilizat„, tot ce se Óntreprinde se raporteaz„ la integrare. Toat„ lumea vrea aderare, dar foarte pu˛ini sunt cei care ∫tiu cu adev„rat ce Ónseamn„ acest lucru.

Nu avem nici un fel de Óndoieli asupra obiectivului: dorin˛a de a ne al„tura Vestului. Ne-am exprimat speran˛a ∫i am construit un consens na˛ional, ceea ce nu este de neglijat, av‚nd ca obiectiv integrarea Ón institu˛iile euroatlantice.

Eliberat„ de comunism, Rom‚nia a urmat drumul unei dificile transform„ri c„tre democra˛ie, economia de pia˛„ ∫i domnia legii. Consensul spectrului politic ne-a permis s„ ne structur„m reformele, s„ ne fix„m priorit„˛ile ∫i s„ administr„m implementarea lor. Procesul de reform„ este Ón desf„∫urare ∫i nu poate exista nici o Óndoial„ asupra destina˛iei la care dorim s„ ajungem.

Œn acest context, Ómi vine foarte greu s„ Ón˛eleg de ce europarlamentarul Arie Oostandler, cel care a propus s„ se suspende negocierile de aderare a Rom‚niei, nu Ón˛elege Ón ruptul capului cum un partid de opozi˛ie — este vorba de P.N.fi.C.D. — poate face lobby pentru Guvern.

Domnia sa poate n-a auzit nici Ón Olanda, nici la Bruxelles de sentimentul na˛ional, Domnia sa poate nu Ón˛elege ce Ónseamn„ cu adev„rat pentru Rom‚nia integrarea Ón Europa. Vreau s„ cred c„ viitoarea vizit„ a domnului Oostandler Ón ˛ara noastr„ Ól va ajuta s„ Ón˛eleag„ c‚teva din particularit„˛ile acestei ˛„ri.

Œmi permit s„-i atrag aten˛ia distinsului meu coleg din Parlamentul European c„, pentru Rom‚nia, integrarea Ón familia european„ Ónseamn„, Ón primul r‚nd, un lucru foarte simplu: revenirea la sistemul de valori occidental, de care am fost rup˛i cu brutalitate Ón urm„ cu mai bine de jum„tate de veac, prin comunizarea for˛at„ a ˛„rii. Trauma suferit„ atunci, de propor˛ii inimaginabile, n-a fost niciodat„ dep„∫it„.

Chiar ∫i acum, dup„ 14 ani de la Revolu˛ie, boala numit„ îcomunism“ nu a disp„rut cu totul, reflexe ale ei se mai pot vedea. Comunismul, cu toate nenorocirile sale, a p„truns Ón structurile intime ale fiin˛ei na˛ionale. Vrem s„ sc„p„m de acest cancer, domnule Oostandler, ∫i de aceea exist„ un consens politic Ón Rom‚nia Ón privin˛a integr„rii.

Practic, ne afl„m ast„zi la cap„tul unui proces care a permis Rom‚niei s„ se desprind„ definitiv ∫i irevocabil de acea perioad„ care a Ónsemnat ruperea de evolu˛ia sa fireasc„ al„turi de familia na˛iunilor membre ale comunit„˛ii euroatlantice. Acest proces a Ónsemnat, Ón primul r‚nd, recuperarea valorilor democra˛iei, construirea statului de drept ∫i a structurilor economiei de pia˛„, elaborarea unui set de garan˛ii constitu˛ionale ∫i a unui cadru legislativ puse Ón slujba cet„˛enilor Rom‚niei.

Ne afl„m acum Óntr-un moment critic al procesului de negociere, c‚nd trebuie s„ ne concentr„m aten˛ia asupra progreselor pe care trebuie s„ le facem Ón Ónsu∫irea ∫i aplicarea acquis-ului comunitar.

Sunt convins c„ procesul electoral nu va prevala asupra procesului de negociere. Dup„ p„rerea mea, este mai pu˛in important cine va conduce aceast„ ˛ar„, at‚ta vreme c‚t nu se pune Ón discu˛ie marele proiect de viitor al Rom‚niei: integrarea european„ ∫i euroatlantic„.

Romeo Marius Raicu

#90427

Declara˛ie politic„ privind consumul de droguri Ón Rom‚nia.

Deschiderea total„ a frontierelor, pozi˛ia geografic„ ∫i conflictele militare din fosta Iugoslavie, Afganistan ∫i Irak au f„cut ca Rom‚nia s„ fie afectat„ puternic de flagelul crimei organizate. Cele mai active re˛ele ale crimei

organizate sunt cele ale trafican˛ilor de droguri, ˛ara noastr„ fiind considerat„ de c„tre ace∫tia, pe l‚ng„ o pia˛„ profitabil„ de desfacere a stupefiantelor, o plac„ turnant„, un spa˛iu de tranzit, datorit„ pozi˛iei geografice care leag„ Orientul de Occident.

Societatea rom‚neasc„, aflat„ Ón plin proces de tranzi˛ie, a fost luat„ prin surprindere, neput‚nd reac˛iona prompt ∫i corespunz„tor Ón nici unul dintre segmentele sale (justi˛ie, ordine public„, s„n„tate, educa˛ie, atitudini ∫i mentalit„˛i etc.), astfel c„, Ón numai c‚˛iva ani, Rom‚nia a devenit dintr-un punct de tranzit o important„ pia˛„ de desfacere a drogurilor. Fenomenul este Ón cre∫tere, din cantit„˛ile mari de droguri care ajung Ón ˛ara noastr„ o parte din ce Ón ce mai mare r„m‚ne Óns„ pentru consumul intern, situa˛ie alarmant„ ∫i foarte periculoas„.

Œn prezent se poate vorbi de existen˛a unei pie˛e interne a drogurilor, cu filiere de distribu˛ie bine organizate ∫i o ofert„ considerabil„ ∫i de un grup de îclien˛i“ ai acesteia, consumatori de droguri, din ce Ón ce mai numero∫i ∫i din ce Ón ce mai tineri.

Principala caracteristic„ a consumatorilor de droguri este tinere˛ea. Marea majoritate a toxicomanilor rom‚ni se afl„ la v‚rstele tinere˛ii ∫i adolescen˛ei, media de v‚rst„ Ónregistr‚nd o continu„ sc„dere: de la 18—22 de ani la 15—18. Num„rul liceenilor bucure∫teni care consum„ droguri s-a dublat Ón ultimii 5 ani. Dac„ sunt lua˛i Ón calcul ∫i poten˛ialii consumatori, ponderea tinerilor narcomani cuprin∫i Ón sistemul de Ónv„˛„m‚nt liceal a crescut de 4 ori. Œn anul 2003, Ón Rom‚nia s-au Ónregistrat 1.462 de acte infrac˛ionale legate de traficul, posesia sau consumul de droguri, aproximativ dou„ treimi dintre cele 1.487 persoane cercetate fiind tineri sub 30 de ani.

Cea mai dramatic„ situa˛ie se Ónregistreaz„ Ón Bucure∫ti, unde se estimeaz„ c„ exist„ peste 30.000 de persoane care Ó∫i injecteaz„ droguri, adic„ peste 1% din popula˛ia ora∫ului. Tot aici, v‚rsta de debut Ón consumul injectabil tinde s„ scad„, exist‚nd cazuri Ónregistrate de consum de la v‚rsta de nou„, zece ani. Totodat„, Ón Bucure∫ti exist„ o pia˛„ bine structurat„ a v‚nz„rii drogurilor. Num„rul dozelor v‚ndute anual Ón Bucure∫ti este estimat la 42,9 milioane, iar valoarea lor ar ajunge la 8.580 de miliarde lei (256 de milioane de dolari). Cantitatea de heroin„ v‚ndut„ anual Ón Bucure∫ti, lu‚nd Ón calcul necesarul estimat de 42,9 milioane doze ∫i o greutate de 1/6 grame doza, se ridic„ la 7,15 tone de heroin„ pur„, fiind de peste 1.500 de ori mai mare dec‚t totalul capturilor de droguri f„cute Ón Bucure∫ti Ón anul precedent.

Fa˛„ de amploarea fenomenului, consider c„ exist„ o preocupare redus„ a institu˛iilor statului pentru stoparea consumului ∫i a traficului de droguri. Doresc s„ cunosc cum motiveaz„ institu˛iile statului pasivitatea, indiferen˛a sau slaba implicare Ón combaterea acestui flagel.

Lupta Ómpotriva drogurilor reprezint„ o prioritate na˛ional„, ∫i nu este o ac˛iune de campanie sau de imagine. Traficul de droguri face parte din criminalitatea transfrontalier„. Trebuie s„ se intensifice cooperarea at‚t cu for˛ele de ordine din ˛„rile de origine a drogurilor, c‚t ∫i cu cele care sunt rute de transport. Œn acela∫i timp, se

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004 impun m„suri radicale ∫i m„suri urgente de control la grani˛ele ˛„rii, inclusiv al cre∫terii eficien˛ei vame∫ilor.

Consider c„ Guvernul nu s-a preocupat suficient de Ómbun„t„˛irea legisla˛iei Ón domeniul combaterii drogurilor. Toate aceste probleme ridicate ∫i Ónc„ multe altele ar trebui s„ dea de g‚ndit at‚t guvernan˛ilor, c‚t ∫i Óntregii societ„˛i. A sosit momentul zero, c‚nd to˛i factorii de decizie trebuie s„ se implice cu toat„ seriozitatea pentru combaterea acestui flagel, acum, ∫i nu m‚ine, c‚nd va fi sigur prea t‚rziu.

Dan Bruda∫cu

#94580

Declara˛ie politic„: îUri∫or — un nou Scornice∫ti“

Opinia public„ din Rom‚nia a fost, Ón ultima vreme, frecvent informat„ Ón leg„tur„ cu abuzurile s„v‚r∫ite de actualul ministru de interne, Ioan Rus. Amintim, Óntre altele, modul Ón care, cu concursul consilierilor locali ai P.S.D., acesta a primit Ón dar o suprafa˛„ de peste 150 m[2] , f„r„ s„ achite Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca nici un fel de chirie.

De asemenea, este de notorietate modul Ón care, prin interven˛ia sa, care, Ón mod normal, miroase a trafic de influen˛„, S.C. îRMB Inter Auto“ — S.R.L din ClujNapoca, Ón care ministrul Rus este unul dintre ac˛ionarii importan˛i, a disp„rut subit de pe lista datornicilor ap„rut„ pe site-ul Ministerului Finan˛elor Publice.

De asemenea, reamintim c„ atunci c‚nd, Ón anul 2003, era comemorat„ Pelaghia Ro∫u ∫i martirii Revolu˛iei Rom‚ne de la 1848, ministrul Rus ∫i al˛i Ónal˛i demnitari P.S.D. au pus de o v‚n„toare, nep„s‚ndu-le de manifest„rile omagiale. Œn nr. 10/9—15 martie 2004, revista îAcademia Ca˛avencu“ public„ articolul îUn program al Cabinetului N„stase: trenul oligarhiilor“, Ón care se arat„ c„ Ioan Rus are la dispozi˛ie un tren personal special cu care, at‚t el, c‚t ∫i membrii familiei sale, circul„ frecvent pe ruta Cluj-Napoca — Bucure∫ti ∫i retur.

Dar faptele abuzive ale demnitarului P.S.D. mai cuprind ∫i altele. Astfel, Ioan Rus, dar ∫i colegul s„u de partid, senatorul Grigore Zanc, a reu∫it, lucru unic Ón jude˛ul Cluj, s„-∫i transfere o suprafa˛„ de teren din satul natal Uri∫or Ón intravilanul municipiului Cluj-Napoca, aduc‚nd un prejudiciu de sute de milioane de lei municipalit„˛ii clujene. Ministrul Rus se remarc„ Óns„ ∫i prin alte fapte. Astfel, potrivit cotidianului îEvenimentul Zilei“ de mar˛i, 9 martie 2004, afl„m c„ satul natal al mai-marelui din P.S.D. este pe punctul de a deveni noul Scornice∫ti al Rom‚niei. Obiectiv, autorul articolului precizeaz„: îP‚n„ Ón anul 2000, satul era am„r‚t, la fel ca toate celelalte din jur“. Dup„ promovarea lui Ioan Rus, acesta canalizeaz„ o foarte mare parte din bugetul jude˛ului Cluj pentru dot„ri edilitare, fapt care Ól determin„ pe acela∫i autor s„ declare: îUri∫or e singurul sat din Rom‚nia care are toate utilit„˛ile trase la poart„: ap„, gaz, canalizare“, la care se mai adaug„ centrala telefonic„ ultraperformant„, instalat„ tot la interven˛ia lui Ioan Rus, Ón timp ce Ón multe alte centre de comun„ din jude˛ p‚n„ ∫i prim„riile sau posturile de poli˛ie mai au telefoane cu manivel„ ca prin anii ’40 ai secolului trecut.

Din dispozi˛ia pre∫edintelui P.S.D. Cluj, Consiliul Jude˛ean Cluj a alocat Ón anul 2003 suma de circa 13 miliarde lei direct satului Uri∫or. De cur‚nd, primarul

comunei C„∫eiu se pl‚ngea c„ are at‚˛ia bani la dispozi˛ie, Ónc‚t nu mai ∫tie ce s„ fac„ cu ei, asta Ón timp ce alte localit„˛i clujene, inclusiv municipii ∫i ora∫e, cu greu g„sesc resursele pentru achitarea unor minime lucr„ri de dot„ri edilitare. îCornul abunden˛ei“ va continua ∫i anul acesta s„ se reverse asupra noului Scornice∫ti de pe meleagurile dejene. La o recent„ consf„tuire de la Sibiu, ini˛iat„ de Guvern, reprezentan˛ii Consiliului Jude˛ean Cluj raportau cu îm‚ndrie revolu˛ionar„“ c„ Ón acest an vor aloca importante resurse pentru modernizarea iluminatului public din Uri∫or, finalizarea lucr„rilor de canalizare, modernizarea drumurilor de acces, construirea unui nou c„min cultural ∫i amenajarea unui teren de fotbal, de∫i Ón sat nu exist„, p‚n„ Ón prezent, o echip„ de fotbal.

Preciz„m c„ nu avem nimic Ómpotriva satului Uri∫or ∫i a locuitorilor s„i. Mai mult, ne bucur„ c„ cel pu˛in ei beneficiaz„ de condi˛ii de care ar trebui s„ se bucure to˛i locuitorii jude˛ului Cluj. Avem Ón vedere exclusiv modul abuziv ∫i ilegal Ón care, prin interven˛ia ministrului Ioan Rus, au fost deturnate importante fonduri de la bugetul jude˛ului Cluj Ón scopuri de partid.

Tot abuziv consider c„ este faptul c„ ministrul Ioan Rus a repartizat pentru îDistrigaz“ Dej, unitate condus„ de fratele s„u, Gavril„ Rus, suma de 3 milioane de euro Ón vederea Ónlocuirii conductelor de alimentare cu gaz pe raza acestui municipiu. Probabil c„ ministrului Rus nu i-a p„sat c„ peste 80% din conductele de gaz din ˛ar„ au dep„∫it termenul legal de utilizare, exist‚nd riscuri de accidente sau explozii care ar putea produce importante pagube materiale ∫i pierderi de vie˛i omene∫ti. Dar ministrul Rus vede doar interesul familiei sale, consider‚nd c„ numai Ón felul acesta Ó∫i poate pune Ón eviden˛„ fratele director al îDistrigaz“ Dej.

Cazurile prezentate, confirmate de pres„, relev„, f„r„ putin˛„ de t„gad„, c„ autorit„˛ile P.S.D. folosesc ∫i repartizeaz„ fondurile de la bugetul de stat nu Ón conformitate cu legea, ci exclusiv potrivit intereselor de partid ∫i ale baronilor P.S.D.

Adrian Ionel

#99388

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Cei care arat„ acum cu degetul c„tre rezultatele unei guvern„ri care, iat„, sunt apreciate at‚t c‚t merit„ de majoritatea popula˛iei ∫i de ˛„rile din Uniunea European„ sunt nimeni al˛ii dec‚t cei care, Ón urm„ cu patru ani, terminau un mandat care distrusese efectiv ˛ara.

Membrii din conducerea Partidului Na˛ional Liberal de la acea vreme nu au f„cut dec‚t s„ se ocupe de propriile buzunare, ∫i asta se vede acum Ón anchetele penale Ón care sunt implica˛i. Liberalii care ˛ip„ ca din gur„ de ∫arpe c„ nu se face nimic pentru stoparea corup˛iei nu sunt al˛ii dec‚t cei care au fraudat legile ˛„rii pe care o conduceau dup„ interesele proprii sau ale grupurilor din care f„ceau parte. Nu cred c„ poate fi uitat„ afacerea Megapower instrumentat„ ∫i condus„ de Theodor Stolojan ∫i care a fost una din fraudele de propor˛ii produse de un liberal.

De asemenea, nu Ól putem uita pe fostul ∫ef al v„milor, Nini S„punaru, artizanul principal al afacerilor vamale ∫i al dezastrului duty-free. Un alt personaj care

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004 s-a implicat activ Ón diferite modele de fraud„ ∫i corup˛ie este liberalul Traian Reme∫, cel care oferea efectiv e∫alon„ri ∫i ree∫alon„ri de plat„ pentru firmele pe care le agrea pe criterii financiare personale. Nu uita˛i c„, Ón multe cazuri, ministrul liberal a preferat s„ ∫tearg„ cu buretele datorii imense ale unor firme, ∫i asta, dup„ ureche. Crede˛i c„ acestea s-au f„cut cu o baz„ real„? Aceast„ list„ ar putea continua cu alte zeci sau sute de nume, to˛i liberalii cunoscu˛i sau mai pu˛in cunoscu˛i. Lista delapid„rilor liberale nu ne poate ar„ta dec‚t calitatea uman„ a unor lideri care au Ón˛eles s„ accead„ la func˛iile de parlamentar sau la alte func˛ii oficiale pentru a putea beneficia financiar. Monografia nescris„ a corup˛iei liberalilor este baza de la care cet„˛enii trebuie s„ porneasc„ Ón momentul Ón care se ata∫eaz„ de un partid. Sunt convins c„ rom‚nii ∫tiu s„ decid„ Ón favoarea lor ∫i de aceea nu cred c„ vor exista dubii Ón privin˛a marginaliz„rii corup˛ilor care acum fac tot posibilul s„ reintre acolo unde pot face ce vor.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ia acordat„.

Petre Posea

#104415

## îEuropa ∫i terorismul“

Dup„ c„derea Zidului Berlinului ∫i schimb„rile din U.R.S.S., Europa a abandonat at‚t rolul de scut Ón fa˛a unui pericol real din partea acestor puteri, cu toat„ protec˛ia umbrelei americane ∫i a armelor intercontinentale, c‚t ∫i pe acela de for˛„ de atrac˛ie asupra ˛„rilor limitrofe care tr„iau sub cizma ruseasc„. Aceste roluri nu mai aveau sens, c„ci amenin˛area militar„ disp„ruse Ómpreun„ cu opresiunea imperialist„ sovietic„, practicat„ Ómpotriva statelor din estul european. Dar r„zboaiele locale au izbucnit mai peste tot, Óncep‚nd cu fosta Iugoslavie, f„r„ ca Europa s„ fie capabil„ s„ ac˛ioneze, dimpotriv„, l„s‚nd Statelor Unite grija de îpoli˛ist interna˛ional“, iar Statele Unite, singura superputere a planetei, au intervenit direct, mai ales acolo unde le dictau interesele, f„r„ a mai cere p„rerea alia˛ilor europeni.

Uneori, ace∫tia s-au manifestat cu Ónt‚rziere, mai mult ca îputere de pace“. C‚nd au participat la conflict, n-au f„cut-o dec‚t implic‚ndu-se Ón mai mic„ m„sur„, juc‚nd un rol secundar, Ón raport cu îmarii fra˛i americani“, exemple fiind R„zboiul din Golf, din Liban ∫i Serbia, precum ∫i cel din Afganistan.

Am avut dovada absen˛ei de coeziune a Europei, pe plan politic ∫i militar, chiar la nivel opera˛ional, atunci c‚nd a fost vorba s„ dovedim un front unic Ón lupta contra terorismului. Nu m„ refer Ón mod special la r„zboi, ci la decizia de a interveni printr-o ac˛iune de poli˛ie interna˛ional„, care s„ impun„ condi˛ii ∫i limite, aplic‚nd cu precizie propriile strategii.

Œn ce prive∫te r„zboiul, o Europ„ mai puternic„ ∫i mai unit„ ar fi putut face presiuni asupra Statelor Unite pentru a evita unele bombardamente americane masive, cam prea dezinvolte Ón ce prive∫te îefectele colaterale“, adic„ masacrele civile.

Terorismul a lovit crunt Statele Unite Ón 11 septembrie 2001 ∫i, ca o ironie a sor˛ii, tot Óntr-un 11, dar martie 2004, capitala Spaniei, Madrid. Dar nu numai americanii ∫i spaniolii sunt cei viza˛i. Este amenin˛at Óntregul ansamblu al lumii occidentale. îR„zboaiele islamice“ au Ónceput Ón anii ’90 ∫i nu sunt rezultatul principal al s„r„ciei, ci al problemelor geopolitice complexe, precum demografia galopant„ a popoarelor musulmane, dorin˛a lor de a fi recunoscute ca puteri ∫i de a juca un rol pe e∫ichierul interna˛ional, revolta lor Ómpotriva claselor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004 dominante corupte, a regimului politic sus˛inut de Occident, care, Ón loc s„ le redistribuie enorma bog„˛ie a petrolului, o deturneaz„ tot Ón profitul lor Ón conturi str„ine, Ón b„nci occidentale.

Suntem cu to˛ii implica˛i Ón acest pericol, care are vizibil puncte de referin˛„ (dup„ pierderea Afganistanului) Ón Palestina, Ón Irak, Somalia ∫i Sudan, dar care c‚∫tig„ teren c‚te pu˛in aproape peste tot Ón statele arabe ∫i musulmane din lumea Óntreag„, sub acoperirea de mi∫c„ri integraliste. Islamul este exploatat ca amalgam, fanatismul se Ónr„d„cineaz„ Óntr-o confuzie de fond Óntre religie, politic„ ∫i r„zboi.

Unele dintre aceste ˛„ri sunt pe cale de a-∫i preg„ti arme atomice ∫i bacteriologice care ar putea s„ ne distrug„. Ieri la New York, azi la Madrid, dar m‚ine ar putea fi r‚ndul Londrei, Parisului, Berlinului, Moscovei sau Bucure∫tiului, situa˛ie de care opinia public„ nu pare s„-∫i dea seama. Orice interven˛ie masiv„ a trupelor europene devine extrem de problematic„, motiv pentru care americanii au preferat s„ stabileasc„ un parteneriat excep˛ional cu Rusia ∫i China — eveniment absolut f„r„ precedent —, pentru a constitui o alian˛„ mondial„ mai larg„ contra terorismului.

Europa se afl„ la o cotitur„ fundamental„ Ón istoria sa, Ón fa˛a unor op˛iuni cruciale care se impun ∫i care vor decide viitorul s„u. Vom asista oare la un declin sau la o Ónt„rire a prezen˛ei sale pe scena mondial„? Va alege oare un parteneriat stabil cu Statele Unite sau se va mul˛umi cu un rol de auxiliar?

Dac„ se va pronun˛a Ón favoarea parteneriatului, va trebui s„-∫i amelioreze coeziunea intern„ ∫i s„-∫i Ónt„reasc„ mecanismele decizionale care s„-i permit„ interven˛ia rapid„ Ón cazuri de criz„ la nivel interna˛ional.

Va mai trebui s„-∫i Ónt„reasc„ sistemul de ap„rare comun, s„-∫i perfec˛ioneze ∫i s„-∫i profesionalizeze for˛ele armate din fiecare stat, plas‚ndu-le sub un comandament unic, poate printr-un sistem de rota˛ie, dar oricum stabil ∫i puternic.

Dar mai ales va trebui s„ capete o viziune comun„ a destinului s„u ∫i o idee clar„ a proiectelor, la nivel european ∫i interna˛ional.

Ar fi un mare pericol la scar„ mondial„ dac„ toate acestea vor fi considerate doar ni∫te visuri, fiindc„ astfel vastul proiect al Uniunii Europene Ó∫i va pierde consisten˛a ∫i nu va r„m‚ne dec‚t o constela˛ie de state, mai mult sau mai pu˛in de acord Óntre ele, f„r„ convingere prea mare, cu o moned„ unic„, fire∫te, poate cu o constitu˛ie politic„ comun„, dar care vor continua s„ se implice reciproc Ón certuri f„r„ importan˛„, ceea ce Ón final nu Ónseamn„ dec‚t sl„biciune cronic„. Doar noi suntem cei care ne vom decide viitorul!

Gheorghe Pribeanu

#109497

îŒntreprinderile mici ∫i mijlocii, o problem„ vital„“

Œn structura complet„ a unei economii s„n„toase ∫i viabile, rolul I.M.M.-urilor Ón realizarea clasei de mijloc este de neÓnlocuit ∫i asigur„ echilibrul economico-social al societ„˛ii.

Œn viziunea P.R.M., I.M.M.-urile constituie un obiectiv strategic pentru realizarea dezideratului numit îclas„ mijlocie“, component„ necesar„ ∫i indispensabil„ a structurii societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Œn timpul guvern„rii N„stase, sprijinirea I.M.M.-urilor a fost numai declarativ„, fiindu-i suprimate toate facilit„˛ile de care s-a bucurat p‚n„ Ón anul 2000.

C„ut‚ndu-i un rol P.U.R.-ului Ón coali˛ia P.D.S.R.P.U.R.-U.D.M.R., Guvernul N„stase i-a atribuit rolul de ministru reprezentantei P.U.R. Silvia Ciornei, care at‚t de mult a luptat pentru sprijinirea Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, p‚n„ a eliminat toate facilit„˛ile acordate dup„ 1990. Acest lucru a determinat diminuarea num„rului de Óntreprinz„tori, duc‚nd la falimentarea multor Óntreprinderi mici ∫i mijlocii.

Efectul primei remanieri a f„cut posibil„ dispari˛ia preocup„rii ministeriale pentru acest sector, acest minister fiind transformat Ón agen˛ie.

De∫i peste 50% din activitatea economic„ s-a desf„∫urat Ón cadrul I.M.M.-urilor, ponderea influen˛ei acestora p‚n„ Ón anul 2000 a fost progresiv cresc‚nd„ ca aport la P.I.B.

Œn anul Ón curs nu se mai Óntrev„d mari speran˛e Ón acest domeniu vital.

Voin˛a politic„ a actualului Guvern, ocupat cu men˛inerea puterii cu orice pre˛ ∫i orice mod, nu mai observ„ necesit„˛ile dezvolt„rii acestui sector deosebit de important Ón economia rom‚neasc„.

Referitor la aceasta, trebuie s„ aten˛ion„m cu urm„toarele:

1. Stimulentele prev„zute Ón Legea nr. 132/1999, referitor la investi˛ii, importuri de tehnologie ∫i tehnic„, precum ∫i la crearea de noi locuri de munc„, au f„cut posibil„ o revigorare economic„. Aceste stimulente acum nu mai sunt ∫i consecin˛ele se resimt la nivelul economiei na˛ionale. Dac„ aceste facilit„˛i au influen˛at benefic P.I.B.-ul, oare acum de ce nu se mai pot acorda?

Trebuie reg‚ndit„ strategia acumul„rilor bugetare dependente de dezvoltarea sectorului I.M.M.-urilor.

2. Se impune stimularea cre„rii de noi locuri de munc„, retehnologizarea sectoarelor din aceste Óntreprinderi la nivel european, pentru competitivitate calitativ„ Ón vederea Óncadr„rii parametrilor de export ceru˛i de Uniunea European„. Aceste componente, plus perfec˛ionarea managementului ∫i execu˛iilor, trebuie stabilite Ón cadrul unei noi legi, favorabile acestui sector.

3. Dac„ voin˛a politic„ actual„ a sugrumat activitatea Óntreprinz„torilor prin anularea facilit„˛ilor, trebuie revenit asupra unei noi viziuni de sprijinire a acestui sector c‚t mai urgent, acord‚ndu-i-se cadrul legislativ necesar.

Sus˛inerea efectiv„ a aspectelor sociale, a drepturilor salariatului, pe baza statutului, Ón mod exagerat, duc la consecin˛e negative Ón planul angaj„rii ∫i utiliz„rii for˛ei de munc„ ∫i mai ales a performan˛ei firmelor.

Acest lucru Ól putem vedea Ón aplicarea noului Cod al muncii din 2003, care a generat multe dificult„˛i. Argumentele aduse de reprezentan˛ii I.M.M.-urilor la aprobarea Codului fiscal nu au fost luate Ón seam„, fapt ce va duce la o influen˛„ negativ„ Ón dezvoltarea I.M.M.-urilor.

4. Conform uzan˛elor, Ón anii electorali, din dorin˛a de a ob˛ine c‚t mai multe voturi, oblig„ partidele de la putere s„ acorde facilit„˛i ∫i avantaje sociale for˛ate, necorelate cu activitatea de sus˛inere din punct de vedere economico-financiar.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004 Astfel, I.M.M.-urile sunt supuse unor dificult„˛i economice. Consecin˛e sociale ∫i economice ce urmeaz„ anul electoral, prin influen˛a negativ„ asupra activit„˛ii I.M.M.-urilor, pericliteaz„ grav situa˛ia economicofinanciar„ asupra integr„rii Ón Uniunea European„ pentru anul 2007.

5. Œn fructificarea oportunit„˛ilor economice de c„tre I.M.M.-urile rom‚ne∫ti este de re˛inut faptul c„ anul 2004 este declarat Anul relans„rii economice mondiale, an Ón care ∫i economia rom‚neasc„ trebuie s„ puncteze, prin dezvoltarea acestui sector.

Trebuie s„ ˛inem cont de influen˛ele produc˛iei industriale a S.U.A., care a avut o dezvoltare nemaiÓnt‚lnit„ Ón ultimii 20 de ani, cu influen˛e ∫i asupra pie˛elor din Uniunea European„ ∫i, deci, ∫i asupra pie˛ei rom‚ne∫ti, care este aspirant„ la aderarea din 2007.

6. Situa˛ia ader„rii a Ónc„ 10 noi state la Uniunea European„ face ca Rom‚nia ∫i Bulgaria s„ constituie o situa˛ie complex„ chiar ∫i pentru uniune. Cerin˛ele fa˛„ de economia noastr„ vor fi mai mari, iar Óntreprinz„torii trebuie s„ se Ónscrie Ón limitele parametrilor ceru˛i.

7. Consolidarea I.M.M.-urilor ∫i Óntreprinz„torilor particulari, precum ∫i influen˛a lor asupra economiei rom‚ne∫ti este necesar„ pentru aderarea la Uniunea European„.

Consultarea permanent„ a organiza˛iilor reprezentative ale acestora constituie un factor de integralitate Ón economia european„.

Parametrii de calitate ecologici trebuie Óndeplini˛i, altfel pierdem oportunit„˛ile asociate integr„rii europene ca membru cu drepturi depline.

Œn viziunea P.R.M.-ului, necesitatea dezvolt„rii clasei de mijloc face posibil„ Ónscrierea pe coordonatele standardului european de via˛„. Totul se poate dac„ este ∫i voin˛„ politic„.

Avem valori umane neutilizate, preg„tite la nivel mondial.

Avem relief ∫i zone unice neutilizate.

Avem amplasarea strategic„ care ne avantajeaz„.

Ce ne Ómpiedic„ Ón elaborarea unor strategii locale ∫i chiar la nivel european a sectorului I.M.M.-urilor? S.O.S. I.M.M.-urile!

Dumitru Dragomir

#115102

îO valoare pierdut„: spiritul comunitar“

Experien˛ele istorice Óndep„rtate sau recente, precum epoca fanariot„ sau cea comunist„, au marcat puternic coeziunea social„ a poporului rom‚n. Altfel spus, ne lipse∫te Óntr-un grad semnificativ spiritul comunitar.

Am Ónv„˛at s„ tr„im pentru noi ∫i Ómpotriva celuilalt. Experien˛a tranzi˛iei ne-a Ónt„rit senza˛ia c„ omul de l‚ng„ noi este mai degrab„ un poten˛ial adversar. P„rem s„ nu ∫tim cum se poate tr„i al„turi de cel„lalt, Ón colaborare cu el.

Œn parte, pierderea sim˛ului comunitar este, din punct de vedere sociologic, un fenomen explicabil. Nu ne mai putem cunoa∫te vecinii, a∫a cum se Ónt‚mpla Ón urm„ cu dou„ sute de ani, atunci c‚nd comunit„˛ile or„∫ene∫ti sau s„te∫ti erau restr‚nse ∫i stabile. Ast„zi, explozia urbanit„˛ii, a marilor aglomer„ri sociale, ne transform„ Óntr-o mas„ anonim„. Nu ∫tim cine sunt cei care locuiesc deasupra noastr„, nu-l cunoa∫tem pe brutar sau pe

administratorul de bloc. Œn mijlocul propriului ora∫, putem fi mai singuri dec‚t pe v‚rful unui munte.

Nu este mai pu˛in adev„rat c„ destructurarea rela˛iilor sociale din ˛ara noastr„ dup„ 1989 pare mai radical„ dec‚t fenomenele similare din Occident. Œn ˛„ri precum Fran˛a, Elve˛ia, Italia sau Marea Britanie exist„ Ónc„ institu˛ii comunitare puternice, care apropie oamenii ∫i fac posibil„ cooperarea civic„ ∫i chiar politic„.

O astfel de institu˛ie cu rol major Ón str‚ngerea raporturilor sociale este biserica. Ac˛iunea coroziv„ a comunismului a distrus Ón Rom‚nia conceptul de îparohie“, de comunitate spiritual„, dar ∫i spa˛ial„. C‚˛i dintre noi mai ∫tiu c„rei parohii apar˛in, care sunt preo˛ii care se roag„ pentru ei, cine sunt enoria∫ii al„turi de care ar putea s„ participe la liturghie?

Œn perioada premodern„, biserica reprezenta principalul factor de coeziune social„. Oamenii se cuno∫teau acolo, se Ónt‚lneau acolo s„pt„m‚nal, Ó∫i f„ceau prieteni din cercul parohial.

Personal, cred c„ avem nevoie de o astfel de solidaritate. Cred c„ obstacolele cotidiene dintre cet„˛eni pot fi dep„∫ite Ón spa˛iul familiar ∫i spiritualizat al bisericii. Din acest motiv, cred c„ edilii marilor ora∫e trebuie s„ sprijine restructurarea rela˛iilor parohiale.

Dup„ ce comunismul a afectat cultura noastr„ religioas„ elementar„, trebuie s„ ajut„m Ón mod activ cet„˛enii s„ redescopere aceast„ cultur„. Putem face acest lucru Ón primul r‚nd Ón colaborare cu Biserica Ortodox„, prin programe de informare privind organizarea parohiilor. Din momentul Ón care slujba se termin„, putem organiza activit„˛i de divertisment, at‚t de uitate ∫i at‚t de necesare Ón Rom‚nia contemporan„.

De ce s„ nu permitem b„tr‚nilor sau familiilor din marile ora∫e s„-∫i plimbe copiii prin parcurile centrale, a∫a cum se Ónt‚mpla odat„, Ón ritmul unor concerte Ón aer liber sau chiar al unor clasice fanfare?

Nu mai avem nevoie de plimb„ri, de relaxare, de divertisment? De ce nu am organiza, sub egida municipalit„˛ilor, competi˛ii sportive ale cartierelor sau sectoarelor, d‚nd ocazia cet„˛enilor s„ se cunoasc„ ∫i s„ se apropie?

Astfel de idei, pe care le voi dezvolta l„muritor Ón campania electoral„, trebuie s„ se reg„seasc„ Ón lista de priorit„˛i a oric„rei prim„rii. Numai Ón interiorul unei comunit„˛i solide, guvernate de dialog ∫i comunicare, putem cultiva un spirit gospod„resc eficient ∫i o real„ disponibilitate pentru colaborare.

Pavel T‚rpescu

#118500

îŒndemn la solidaritate“

Declara˛ia politic„ pe care o prezint Ón plenul Camerei a∫ dori s„ fie perceput„ ca un gest de solidaritate cu poporul spaniol, ˛int„ a atentatelor din 11 martie 2004, ∫i cu rom‚nii care au c„zut victime ale acestui crud act de terorism.

Ziua de 11 martie r„m‚ne o zi neagr„ Ón istoria umanit„˛ii. Asemenea acte barbare provocate de lumea tenebrelor, care lovesc Ón orice punct al globului, se reg„sesc Ón chiar miezul civiliza˛iei contemporane, Ón care orice cucerire tehnologic„ neÓnso˛it„ de progresul rela˛iilor interumane se poate Óntoarce oric‚nd Ómpotriva omenirii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004 Asemenea tragedii, care sunt de neÓn˛eles pentru semenii no∫tri ∫i care se Ónscriu Ón afara oric„ror reguli de conduit„ uman„, reprezint„ Ón acela∫i timp atentate la demnitate, liberate ∫i democra˛ie.

Este inadmisibil pentru timpul Ón care tr„im ca o grupare sau alta, diabolic„ prin extremismul ∫i unilateralismul s„u, s„ influen˛eze con∫tiin˛a statelor democratice.

Masacrul de la Madrid reprezint„ un prim atentat Ón mas„ care a afectat oamenii de r‚nd, cu efecte asupra structurilor sociale.

Experien˛a trist„ de p‚n„ acum a acestor evenimente demonstreaz„ c„ se poate lupta Ómpotriva terorismului numai printr-o irepro∫abil„ organizare intern„ ∫i printr-un spirit comunitar dezvoltat. La acestea se mai adaug„ reconstruc˛ia solidarit„˛ii euroatlantice, f„r„ de care lupta Ómpotriva terorismului este de neconceput.

Comunitatea interna˛ional„ nu trebuie s„ permit„ ca terorismul s„ devin„ o parte a vie˛ii noastre zilnice. Oamenii nu trebuie s„ mai tresar„ involuntar c‚nd aud no˛iunea de îterorism“ rostit„ Ón orice context, devenind deodat„ receptivi ∫i alarma˛i la ceea ce se vorbe∫te.

St„ Ón puterea comunit„˛ii interna˛ionale s„ juguleze acest flagel, Ón numele libert„˛ii, al democra˛iei ∫i libert„˛ii umane.

Solidaritatea interna˛ional„ Ónseamn„ Ónvingerea mor˛ii, ca distrugere f„r„ rost ∫i definitiv„ a fiin˛ei umane de c„tre un adversar f„r„ chip ∫i f„r„ scrupule. Altfel, vom ajunge Ón cur‚nd s„ tr„im cu to˛ii cu moartea al„turi, oferindu-ne unii altora poze Ón co∫ciug, cu m‚inile pe piept, spre aducere aminte despre cei disp„ru˛i dintre noi.

Fie ca genera˛iile viitoare s„ afle de terorism doar din documentarele referitoare la secolul al XXI-lea!

Bereczki Endre

#120875

îU.D.M.R.-ul, un partener serios ∫i responsabil al P.S.D.“

Colaborarea dintre P.S.D. ∫i U.D.M.R. a fost criticat„ de unii pescuitori Ón ape tulburi Óntr-o manier„ primitiv„, consider‚ndu-se c„ s-ar leza Óntr-un fel interesele fundamentale ale etnicilor rom‚ni ∫i c„ s-ar oferi maghiarilor din Rom‚nia o serie de avantaje extreme. Œn realitate, Óns„, Executivul condus de c„tre domnul primministru Adrian N„stase a transpus Ón planul realit„˛ilor principiile moderne, europene ale bunei convie˛uiri interetnice, g‚ndind pe termen lung la priorit„˛ile Rom‚niei.

Colaborarea dintre P.S.D. ∫i U.D.M.R. se realizeaz„ de pe pozi˛ii de respect reciproc ∫i direct„ informare a cet„˛enilor ˛„rii, care au astfel prilejul de a constata c„ acest parteneriat este util Ón primul r‚nd tuturor celor ce vie˛uiesc pe aceste meleaguri.

U.D.M.R., singurul reprezentant legitim al etnicilor maghiari din Rom‚nia, ∫i-a probat Ón repetate r‚nduri seriozitatea ∫i ata∫amentul la valorile perene ale patriei comune.

Respect‚ndu-l pe cel„lalt, te respec˛i Ón primul r‚nd pe tine, iar acest lucru nu Ónseamn„ nici lips„ a patriotismului, nici vreo eventual„ îcapitulare“ politic„, dup„ cum s-ar gr„bi unii s„-l catalogheze.

Liderii U.D.M.R. au sanc˛ionat prompt acele excese individuale ale unor membri proprii, excese care ar fi

impietat asupra dialogului firesc cu P.S.D. ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, asupra rela˛iei majoritate-minoritate.

Suntem cu to˛ii cet„˛eni rom‚ni, iar pre˛uirea pentru limba ∫i cultura matern„ sunt atribute esen˛iale ale spiritului nou, european spre care tindem sau ar trebui s„ tindem cu to˛ii.

Colaborarea P.S.D.—U.D.M.R. a fost apreciat„ pozitiv ∫i de c„tre cele mai reprezentative foruri europene, aceasta fiind identificat„ Ón mod firesc ∫i cu un model de toleran˛„ ∫i democra˛ie.

Este esen˛ial ca Ómpreun„, rom‚ni ∫i maghiari, s„ identific„m ceea ce ne une∫te, ∫i nu ceea ce ne dezbin„. Aceasta reprezint„, Ón cele din urm„, cea mai important„ Ónv„˛„tur„ a istoriei.

A urÓ este cel mai simplu, Óns„ a Ón˛elege, a Óndr„gi ∫i a construi Ómpreun„ semnific„ de fapt ceea ce te define∫te cu adev„rat ca om.

™tefan L„p„dat

#123025

Declara˛ie politic„: îLa studii egale, ∫anse egale“ Œn Statutul personalului didactic — Legea nr. 128/1997 — conform art. 10 alin. 1 privind ordinea ocup„rii posturilor didactice din Ónv„˛„m‚ntul de stat, la lit. b) se stipuleaz„ c„ îTransferarea personalului didactic disponibilizat prin restr‚ngere de activitate sau prin desfiin˛area unor unit„˛i ∫colare se efectueaz„ Ón unit„˛i ∫colare echivalente sau Óntr-o treapt„ inferioar„ de Ónv„˛„m‚nt, Ón specialitate, Ón limitele aceluia∫i regim, din mediul rural Ón urban ∫i din mediul urban Ón mediul rural“.

Consider c„ prevederea stipulat„ exclude dreptul unui cadru didactic absolvent de Ónv„˛„m‚nt superior de a se transfera de la Ónv„˛„m‚ntul gimnazial la Ónv„˛„m‚ntul liceal, pe de o parte, iar pe de alt„ parte, nu are posibilitatea de a se transfera din mediul rural Ón mediul urban, ceea ce contravine Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 137/2000 pentru prevenirea ∫i sanc˛ionarea tuturor formelor de discriminare — art. 1 alin. 2 lit. i).

Se ignor„ posibilitatea transfer„rii pe un post vacant din Ónv„˛„m‚ntul liceal a unui profesor av‚nd gradul I, titular Ón Ónv„˛„m‚ntul gimnazial, contrar principiului îla studii egale, ∫anse egale“.

Sunt numeroase cazurile c‚nd posturile sunt ocupate de personal didactic necalificat, prin suplinire, tocmai datorit„ acestei bariere legislative. Este normal ca Ón cazurile solicit„rii postului de mai mul˛i candida˛i s„ se organizeze concurs, f„r„ a ˛ine seama c„ ace∫tia provin din gimnaziu sau din mediul rural, Ón condi˛iile acelora∫i studii.

Dup„ anul 1990, statistica ∫colar„ arat„ c„ num„rul elevilor este Ón continu„ sc„dere ∫i implicit al claselor, cu urm„ri nedorite pentru cadrele didactice, care Ó∫i vor pierde posturile. Œn scop reparatoriu, solicit M.E.C.-ului elaborarea unui act normativ care s„ reglementeze egalitatea de ∫anse pentru cadrele didactice disponibilizate, cu acela∫i nivel de preg„tire.

Gheorghe-Eugen Nicol„escu

#124990

Cet„˛enii Rom‚niei asist„ de c‚teva zile la cea mai ur‚t„ agresiune a P.S.D. Ómpotriva opozi˛iei din 2001 Óncoace, agresiune pe care P.S.D. o practic„, evident

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004 datorit„ disper„rii ∫i presiunii pe care reprezentan˛ii s„i, baroni centrali ∫i locali, le exercit„.

Reprezentan˛ii autoriza˛i ai Uniunii Europene, ambasadorii S.U.A. ∫i Angliei, reprezentan˛ii societ„˛ii civile din Rom‚nia, sondajele de opinie dovedesc f„r„ t„gad„ c„ fenomenul corup˛iei a crescut Ón Rom‚nia Ón ultimii ani, dar mai ales Ón ultimul an, de c‚nd, paradoxal, s-au adoptat pretinse m„suri de diminuare a corup˛iei.

O prim„ constatare este c„ a∫a-zisa lege anticorup˛ie este numai pe h‚rtie ∫i eventual pentru pe∫ti∫ori care ar trebui s„ fie acarii P„uni ai m„re˛ei lupte cu corup˛ia.

De asemenea, toat„ lumea ∫tie c„ acest flagel Ói atinge pe cei care sunt la putere, ∫i nu Ón opozi˛ie, iar P.S.D. conduce de trei ani ∫i jum„tate ∫i are la activ contraperforman˛a de a transforma corup˛ia, mita, traficul de influen˛„ ∫i nerespectarea legii Ón politic„ de partid ∫i de stat, Ón unica politic„ a administra˛iei publice.

Ce se poate spune Óntr-o asemenea situa˛ie?

Opozi˛ia are datoria s„ aten˛ioneze puterea asupra oric„rui derapaj al acesteia at‚t privind nerespectarea programului de guvernare, c‚t ∫i nerespectarea prevederilor legale.

Presa, oamenii obi∫nui˛i, la audien˛ele acordate de parlamentarii P.N.L., au semnalat nenum„rate cazuri de corup˛ie, de abuzuri, de presiuni exercitate de autorit„˛i, de politicieni ai P.S.D.

Am adus toate aceste informa˛ii la lumin„, Ón aten˛ia opiniei publice ∫i a organelor de anchet„ ∫i ne-am pomenit c„ P.S.D. atac„ cu dosare care au fost Ónchise de justi˛ie, pentru care exist„ deja solu˛ii legale.

Asta Ónseamn„ c„ P.S.D. este disperat de pierderea de imagine ∫i caut„ s„ arunce cu noroi Ón reprezentan˛ii P.N.L. pentru a-∫i diminua pierderile.

Este de neimaginat cum se poate tolera de c„tre conduc„torii P.S.D. o asemenea atitudine, ∫i din partea organelor abilitate ale statului, care nu se autosesizeaz„ pentru cazuri flagrante de calomnie, insult„, minciun„, fals ∫i uz de fals, infrac˛iuni sanc˛ionate de Codul penal.

™tiam de mai mult„ vreme c„ justi˛ia este controlat„ de P.S.D., dar este evident c„ t„cerea acesteia este exemplificarea a ceea ce trebuia demonstrat.

Cu toate acestea, solicit public ca Parchetul s„ se autosesizeze pentru infrac˛iunea de calomnie Ón cazurile pentru care exist„ deja solu˛ii legale, dosarele sunt Ónchise, iar P.S.D. le aduce pe pia˛„, ignor‚nd deciziile justi˛iei.

Aceasta este o alt„ mostr„ a modului prin care P.S.D. nu recunoa∫te o decizie definitiv„ a unei instan˛e de judecat„.

Cred c„ orice comentariu este de prisos ∫i, ca atare, cet„˛enii nu se vor l„sa am„gi˛i ∫i manipula˛i de aceast„ agresiune a îdosariadei“, de acest r„zboi stupid ∫i periculos pentru democra˛ie.

Cristian Sandache

#127952

îPrima dat„, ordine! — sau Partidul Democrat aflat definitiv Ón zona buim„celii politice...“

Partidul Democrat ∫i-a lansat candida˛ii pentru alegerile locale din 6 iunie 2004 sub sloganul amenin˛„tor intitulat îPrima ordine!“ — semn sigur c„ domnul Traian B„sescu dore∫te s„-∫i extind„ calit„˛ile de exterminator al c‚inilor

∫i chio∫curilor, inclusiv asupra clonelor sale politice, aruncate Ón lupta pentru cucerirea prim„riilor Rom‚niei. Aflat Óntr-o grav„ criz„ intern„, zguduit sistematic de scandaluri fratricide ∫i decimat de dezert„ri, partidul lui Traian B„sescu seam„n„ acum cu o corabie al c„rui echipaj se arunc„ om cu om Ón mare, l„s‚ndu-∫i tot mai izolat c„pitanul, care nu poate cu nici un chip s„ ias„ din prizonieratul propriului stil de a face politic„ — un stil primitiv, aparent popular, dar care, Ón realitate, Ól define∫te drept un lider mediocru, total lipsit de tact, imprevizibil ∫i peste m„sur„ de certat cu regulile bunului-sim˛ elementar. Ordinea strigat„ Ón cor de c„tre liderii Partidului Democrat este un simplu artificiu propagandistic, un foc bengal care n-are nici un fel de substan˛„. Ca primar general al Capitalei, B„sescu s-a remarcat prin crearea unor situa˛ii conflictuale aproape continue. Altfel spus, liderul Partidului Democrat poart„ cu sine scandalul cum poart„ norii ploaia.

Obligarea unor parlamentari ai P.D. de a îie∫i la b„taie“ Ón confrunt„rile pentru prim„rii este un semn clar de disperare colectiv„ intern„, mascat„ fals de invocarea ordinii. Mai cur‚nd s-ar fi folosit sintagma îCu anarhia Ónainte!“...

Ca principii doctrinare, Partidul Democrat e Ón momentul de fa˛„ un ghiveci, risc‚nd fatalmente s„ fie digerat de c„tre Partidul Na˛ional Liberal. Cu privirea sa o˛elit„ de lup de mare reciclat la Anvers, domnul Traian B„sescu a transformat Partidul Democrat Óntr-un fel de accesoriu personal, un breloc at‚rnat de curea, pe care-l agit„ c‚nd ∫i c‚nd, vorbind despre o social-democra˛ie Ón care de fapt nu mai crede de mult ∫i despre a∫a-zisa ordine pe care ar dori s-o impun„, identificabil„ probabil cu t„cerea spa˛iilor funerare.

Tiberiu Sergius Sb‚rcea

#130081

îAgricultura Rom‚niei este sus˛inut„ prin programele Guvernului N„stase“

O preocupare major„ pentru Guvernul Rom‚niei este Óndreptat„ Ónspre realizarea unei agriculturi c‚t mai competitive prin ridicarea nivelului de calitate ∫i cantitate, ca deziderat politic ∫i economic major.

Ca obiective prioritare urm„rite prin programul Guvernului sunt cre∫terea productivit„˛ii ∫i a calit„˛ii, cre∫terea veniturilor produc„torilor agricoli ∫i dezvoltarea durabil„ a zonei rurale, Ón concordan˛„ cu cerin˛ele protec˛iei mediului Ónconjur„tor, Ón scopul cre„rii unui sector competitiv, care s„ r„spund„ cerin˛elor pie˛ei comunitare.

Sus˛inerea produc˛iei agricole se Óndreapt„ Ónspre trei activit„˛i de baz„, ∫i anume: produc˛ia vegetal„, zootehnia ∫i sprijinirea exporturilor.

Œn produc˛ia vegetal„, sus˛inerea financiar„ se Óndreapt„ Ónspre semin˛ele certificate din produc˛ia intern„; sprijinul direct acordat produc„torilor agricoli pentru produc˛ia marf„; pl„˛i directe pentru terenul arabil cultivat de p‚n„ la 5 hectare; sus˛inerea tratamentelor fitosanitare; plata energiei electrice ∫i a cheltuielilor de Óntre˛inere pentru asocia˛iile utilizatorilor de ap„ pentru irigat; corectarea acidit„˛ii ∫i alcalinit„˛ii solurilor; asigurarea culturilor la desp„gubiri, calamit„˛i naturale ∫i prime de asigurare; aloca˛ii bugetare pentru sus˛inerea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004 produc˛iei prin credite de produc˛ie; achizi˛ionarea de tractoare ∫i ma∫ini agricole, instala˛ii de irigat.

Œn produc˛ia zootehnic„, sus˛inerea financiar„ se Óndreapt„ Ónspre primele pentru produc˛ia de lapte de vac„, bivoli˛„, oaie ∫i capr„; subven˛ia pentru produc˛ia de carne ecologic„ de vit„, porc ∫i pas„re; subven˛ia pentru produc˛ia de ou„ ∫i g„in„, ecologic„; subven˛ia pentru produc˛ia de miere; subven˛ia pentru gogo∫i crude de viermi de m„tase; subven˛ia pentru materialul biologic de reproduc˛ie — vit„, juninci, scrofi˛e ∫i ovine; subven˛ia pentru Óntre˛inerea, conservarea ∫i perpetuarea patrimoniului genetic al animalelor; aloca˛ia pentru sus˛inerea patrimoniului la cabaline; ac˛iuni strategice sanitar-veterinare pentru cresc„torii de animale pentru toate ac˛iunile care sunt obligatorii, precum ∫i pentru construirea de ad„posturi ∫i achizi˛ie de animale ∫i instala˛ii zootehnice.

Œn ceea ce prive∫te sprijinirea exporturilor, sprijinirea const„ Ón acordarea de subven˛ii la export pentru 13 categorii de produse vegetale, animale ∫i alimentare eligibile, conform angajamentelor Ón cadrul Organiza˛iei Mondiale a Comer˛ului.

De asemenea, se finan˛eaz„ proiectele pentru certificarea sistemelor de calitate, acreditarea ∫i dotarea laboratoarelor de testare ∫i etalonare, Ónregistrarea ∫i protejarea pe pia˛a extern„ a m„rcilor rom‚ne∫ti.

Consider c„ din ceea ce a fost enumerat Ón cele de mai sus, reiese clar, f„r„ nici un fel de dubiu, c„ agricultura Rom‚niei este sus˛inut„ activ ∫i permanent pentru a accede Ón programele Uniunii Europene, pentru a contribui hot„r‚tor la Ónchiderea negocierii Capitolului 7 — îAgricultura“.

V„ mul˛umesc.

Dorin Laz„r Maior

#133201

De miercuri, 17 martie, provincia Kosovo a redevenit îbutoiul cu pulbere“ al Europei. Aceast„ zon„ greu Óncercat„ de-a lungul istoriei de conflicte interetnice a revenit Ón aten˛ia presei ∫i a organismelor interna˛ionale de men˛inere a p„cii.

Conflictul izbucnit Óntre albanezi ∫i s‚rbi a fost ˛inut cu greu sub control de trupele KFOR, num„rul victimelor fiind destul de ridicat. Deta∫amentul de jandarmi rom‚ni aflat Ón Kosovo Ón cadrul KFOR s-a aflat Ón zona de conflict cea mai fierbinte. Reac˛ia autorit„˛ilor rom‚ne a fost de asemenea foarte prompt„, a doua zi, reprezentantul Rom‚niei la O.N.U. cer‚nd reuniunea Consiliului de Securitate. Œn spiritul stabilit„˛ii Ón zon„, condamn„m aceste violen˛e ∫i ne al„tur„m celor care fac eforturi pentru a men˛ine pacea ∫i lini∫tea Ón lume.

Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale a reac˛ionat prompt, anun˛‚nd c„ va trimite 100 de solda˛i pentru a suplimenta efectivele rom‚ne aflate Ón provincie. Fiind singura rezerv„ strategic„ a Alian˛ei Ón Balcani, trupele rom‚ne sunt implicate direct. Ca factor de stabilitate Ón zon„, Rom‚nia trebuie s„ sprijine Ón continuare aceste eforturi de men˛inere a p„cii, integr‚ndu-se astfel Óntr-un Óntreg angrenaj multina˛ional, de controlare a zonelor fierbin˛i din lume.

Violen˛ele extremi∫tilor albanezi, alimentate de atentatele teroriste din ultima vreme, au determinat Alian˛a Nord-Atlantic„ s„ cear„ Rom‚niei suplimentarea

trupelor Ón zon„. Astfel, ne vom accentua rolul Ón aceast„ parte a Europei ∫i ne vom al„tura efortului de men˛inere a echilibrului Óntre etniile din provincia Kosovo. Ac˛iunile Ministerului de Externe din ultimele zile au fost canalizate Ón aceast„ direc˛ie, oficialii rom‚ni condamn‚nd ac˛iunile violente ∫i cer‚nd reac˛ia prompt„ a forurilor interna˛ionale.

Œn plin proces de integrare european„, nu putem accepta aceste acte de violen˛„ care nasc destabilizare ∫i insecuritate Ón zon„. De aceea, trebuie s„ facem toate eforturile necesare pentru a evita alte v„rs„ri de s‚nge ∫i pentru ca rezolu˛iile O.N.U. s„ fie respectate Ón Kosovo. Procesul de rezolvare a crizei din Kosovo trebuie s„ continue la masa tratativelor, ∫i nu Ón strad„. Nu putem asista pasivi la acte de epurare etnic„, la atacuri directe asupra for˛elor de men˛inere a p„cii, iar prezen˛a trupelor rom‚ne Ón Kosovo este o dovad„ c„ suntem hot„r‚˛i s„ nu toler„m astfel de ac˛iuni Ómpotriva umanit„˛ii.

Eforturile noastre s-au Óndreptat ∫i c„tre statele din regiune, Ón inten˛ia de a le angrena Ón aceast„ ac˛iune de men˛inere a stabilit„˛ii ∫i p„cii Ón zon„. Trebuie s„ d„m dovad„ de responsabilitate Ón ac˛iunea comun„ de rezolvare a acestui conflict care tensioneaz„ ∫i mai mult situa˛ia interna˛ional„. Violen˛ele izbucnite miercuri, soldate cu 28 de mor˛i ∫i 600 de r„ni˛i, sunt cele mai grave de dup„ r„zboiul din Kosovo din 1999 ∫i, Ón acest context, eforturile noastre diplomatice ∫i militare trebuie s„ fie canalizate spre o rezolvare pa∫nic„ ∫i spre evitarea Ón viitor a acestor acte violente.

Ion Mocioalc„

#136223

Declara˛ie politic„: îDespre schimbare“

Pe m„sur„ ce timpul trece, punctele de sprijin ale coali˛iei penelisto-pediste se d„r‚m„ unul dup„ altul. Acest lucru nu convine celor care contest„ actuala guvernare. Oportunit„˛ile pentru criticism ar putea s„ dispar„. Dup„ votul din Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European, politicienii opozi˛iei au Ómpins la extrem dezinformarea, au refuzat orice apel la echilibru ∫i orice cooperare pentru dep„∫irea momentului critic, Ón interesul Rom‚niei.

Dorin˛a de destabilizare a P.S.D., compromiterea lui Ón fa˛a electoratului ∫i Ón fa˛a oficialilor europeni au dus la Óncercarea de a crea o alian˛„ conjunctural„ Óntre ceea ce ei numesc îopozi˛ia democratic„“ ∫i îopozi˛ia nedemocratic„“, pentru a trece prin Parlament o mo˛iune de cenzur„. Dar interesele de partid, dorin˛a de imagine, orgoliile liderilor au fost mai puternice dec‚t scopul propus — def„imarea P.S.D. ∫i punerea la zid a Guvernului N„stase. Astfel, s-a ajuns la o mo˛iune simpl„, sortit„ e∫ecului din start.

Angajamentele prev„zute Ón documentul îPriorit„˛ile integr„rii“, prezentat Comisiei Europene, ∫i noua formul„ de guvernare, tenta fiind accelerarea reformelor din domeniile economic, politic ∫i social, au fost apreciate ∫i bine receptate de forurile europene. ™i, drept dovad„, votul din Parlamentul European nu numai c„ nu a deviat drumul integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„, ci, dimpotriv„, a consfin˛it respectarea calendarului aprobat pentru ˛ara noastr„, Ón decembrie 2003. Desigur c„ acest lucru este realizabil dac„ noi ne Óndeplinim obliga˛iile ce

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004 ne revin, dac„ Ómbun„t„˛im comunicarea cu Uniunea European„, dac„ se renun˛„ din partea unor cercuri politice la diversionism ∫i se trece la transmiterea unor imagini reale privind realiz„rile din domeniile consolid„rii democra˛iei, al reformelor din justi˛ie ∫i economie, din via˛a social„.

Revenind la opozi˛ia politic„, Ón special la Alian˛a P.N.L.—P.D., ce surprinde este faptul c„ nu realizeaz„ c„ se impune renun˛area, Ón aceast„ perioad„ important„ pentru integrarea Ón Uniunea European„, la discursul populist, din dorin˛a de a fura voturi de la actuala putere, la distorsionarea adev„rului, la criticism ∫i negativism, din dorin˛a de Ómbun„t„˛ire a imaginii, ∫i nu r„spunde unei cerin˛e civice de sprijin parlamentar ∫i politic pentru realizarea reformelor care sunt necesare pentru integrarea de drept ∫i de fapt Ón Uniunea European„.

Se pare c„ electoratul a Ón˛eles corect p‚n„ unde merge interesul na˛ional ∫i unde intervine interesul politicianist, dorin˛a de putere ∫i de a ajunge la guvernare ∫i Ó∫i spune cuv‚ntul Ón sondajele de opinie organizate de diferite institu˛ii de specialitate. Sondajele spun clar: P.S.D. conduce ∫i nu se erodeaz„, Alian˛a P.N.L.—P.D. Ón˛epene∫te.

Pentru a ie∫i din anonimat, îopozi˛ia democratic„“, prin vocea S.A.R., a lansat ideea c„ dorin˛a electoratului este de schimbare. Nimic mai fals! Despre ce schimbare este vorba, dac„ op˛iunea de vot a celor mai mul˛i este tot pentru P.S.D.?

Rom‚nii au Ónv„˛at un lucru. Au votat o dat„ pentru schimbare, Ón 1996, ∫i s-au p„c„lit cu binefacerile C.D.R. ∫i, drept dovad„, Ón 2000 au votat schimbarea schimb„rii. P‚n„ Ón prezent, nici P.N.L. ∫i nici P.D. nu au Óndr„znit s„-∫i recunoasc„ e∫ecurile guvern„rii 1996—2000. Apare neputin˛a coali˛iei de realizare a unui program politic de guvernare. Nu reu∫esc s„-∫i ascund„ disputele politice ∫i de suprema˛ie. Neag„, f„r„ s„ conving„, c„ se renegociaz„ termenii alian˛ei.

™tefan Giuglea

#139830

îFor˛a dreptului sau dreptul for˛ei“

Specia uman„ a evoluat de la stadiul primitiv p‚n„ la nivelul civiliza˛iei contemporane, pentru c„ a Ón˛eles de timpuriu c„ at‚t indivizii, c‚t ∫i grupele de indivizi pot supravie˛ui ∫i se pot dezvolta numai dac„ se accept„ reciproc, respect‚ndu-∫i drepturile ∫i obliga˛iile.

Poporul rom‚n, de la constituirea statelor feudale — Moldova, fiara Rom‚neasc„ ∫i Transilvania — ∫i p‚n„ Ón prezent, ca stat na˛ional, unitar ∫i independent, nu a pornit niciodat„ un r„zboi de cucerire, fiind Ón numeroase Ómprejur„ri ale istoriei doar Ón situa˛ia de a-∫i ap„ra vatra str„mo∫easc„.

Conferin˛a de la Helsinki din 1975 a adoptat Declara˛ia, Ón care se consemneaz„, pentru prima dat„ Óntr-un document interna˛ional, îprioritatea for˛ei dreptului fa˛„ de dreptul for˛ei“, Ón sensul c„ orice eventuale litigii care apar Óntre state s„ se rezolve prin tratative, ∫i nu prin mijloace de for˛„ militar„. Din nefericire, numeroasele conflicte dintre statele planetei se disput„ tot pe calea for˛ei militare.

La finele mileniului II ∫i Ónceputul celui de al III-lea mileniu, rela˛iile interna˛ionale din toate domeniile de activitate s-au amplificat ∫i diversificat, Ónc‚t problemele

zonale ∫i regionale, inclusiv la nivel continental ∫i chiar intercontinental reprezint„ imperativul major ∫i ireversibil pentru civiliza˛ie, prosperitate ∫i pentru popoarele r„mase Ón urm„.

Rom‚nia, respect‚nd riguros principiile dreptului interna˛ional, a folosit cu abilitate marja de ac˛iune oferit„ de confruntarea dintre superputeri, de structurile rigide ale R„zboiului Rece. Retrospectiv, prin prisma rolului ∫i locului s„u Ón arena interna˛ional„, se poate spune c„, dincolo de tr„s„turile negative ale regimului politic intern, totalitar Ón natura ∫i manifest„rile lui, ac˛iunile de politic„ extern„ s-au ar„tat Ón majoritatea lor subordonate unei concep˛ii realiste asupra vie˛ii interna˛ionale, a raportului de for˛e ∫i jocuri de interese ∫i putere. Rom‚nia ∫i-a c‚∫tigat prestigiul unei ˛„ri care militeaz„ pentru respectarea, Ón rela˛iile interna˛ionale, a principiilor de drept, pentru legalitate, democratism, Ómpotriva politicii de for˛„ ∫i de Ómp„r˛ire a lumii Ón sfere de influen˛„, a discrimin„rilor, pentru tratament egal al statelor Ón via˛a interna˛ional„, dezarmarea general„, Ón primul r‚nd nuclear„, ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, combaterea terorismului.

Comploturile uciga∫e, loviturile de stat, reu∫ite sau nu, asupra suveranilor ∫i regilor, plutoanele de execu˛ie, despre toate acestea am Ónv„˛at la lec˛iile de istorie. Adesea, avem impresia c„ terorismul despre care vorbim ast„zi, definit ca un fenomen complex, nu este altceva dec‚t faptele lui Brutus, Rovaillac (uciga∫ul lui Henric al IV-lea) ∫i chiar ale lui Jelabov (uciga∫ul ˛arului Alexandru al II-lea).

Omul politic, militarul, judec„torul sau sociologul v„d acest fenomen altfel, fiecare din punctul lui de vedere, dar Ón final ajung s„ de˛in„ una sau mai multe piese care s„ contribuie la realizarea unei imagini complete a acestui joc. Ac˛iunea fiec„ruia, purtat„ cu mijloace specifice, de cele mai multe ori, complet diferite, se Ónscrie Óns„ sub un comandament unic — combaterea acestui adev„rat flagel al zilelor noastre.

Fa˛„ Ón fa˛„ cu acte de violen˛„ Óndreptate direct ∫i cu bun„ ∫tiin˛„ Ómpotriva oamenilor nevinova˛i, trebuie s„ privim dincolo de contextul politic, social, etnic sau religios care Ónlesne∫te comiterea lor, s„ nu c„ut„m scuze pentru actele de violen˛„ Ónf„ptuite de terori∫ti, Ón ideologia sau biografia acestora.

11 septembrie, 11 martie sunt zile negre pentru S.U.A., pentru Spania, sunt zile negre pentru Europa ∫i pentru umanitate. A∫a cum evenimentele au demonstrat, cuvintele au fost neputincioase pentru cei disp„ru˛i, pentru durerea familiilor, dar dincolo de sentimentele de compasiune ∫i de triste˛e Ón fa˛a unor absurde pierderi st„ hot„r‚rea oamenilor din lumea civilizat„ de a se opune fenomenului care a generat aceast„ tragedie, de a demonstra natura inuman„ ∫i imoral„ a terorismului. Se impune o reflec˛ie colectiv„ asupra terorismului contemporan, la o Ón˛elegere a naturii acestui flagel. Actele de terorism au Ónso˛it dezvoltarea omenirii, dar, dup„ cei doi 11, responsabilii politici ∫i militari au convingerea c„ ne afl„m Ón fa˛a unei mari amenin˛„ri globale, c„reia trebuie s„-i r„spundem printr-o puternic„ solidaritate uman„.

Un imperativ Ón aceast„ direc˛ie Ól constituie realizarea consensului na˛ional ∫i interna˛ional al tuturor for˛elor politice Ón jurul ∫i pentru promovarea intereselor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004 fundamentale ale ˛„rilor, prin dep„∫irea pozi˛iilor Ónguste de partid. Linia independent„ a politicii externe este favorizat„ de intensificarea particip„rii Rom‚niei la activitatea Na˛iunilor Unite ∫i Ón sistemul organiza˛iilor O.N.U., de angajare a ˛„rii Ón ac˛iuni umanitare ∫i de men˛inere a p„cii.

Orientarea Rom‚niei spre integrarea Ón structurile europene, euroatlantice presupune realism ∫i discern„m‚nt Ón raport cu noile realit„˛i geopolitice, corespunz„tor intereselor na˛ionale. Pornind de la o astfel de Ón˛elegere, participarea la Organiza˛ia pentru Securitate ∫i Cooperare Ón Europa (O.S.C.E.), unde Rom‚niei i s-a conferit o func˛ie important„, Parteneriatul pentru Pace ∫i alte forme de conlucrare cu NATO ∫i Uniunea European„ devin modalit„˛i posibile de satisfacere a cerin˛elor securit„˛ii na˛ionale, Ón actualele condi˛ii.

Pe fondul bombardamentului informa˛ional, care poate eroda sensibilitatea oamenilor, Ómping‚nd-o p‚n„ la blazare, este necesar s„ imortaliz„m pentru totdeauna imaginile de co∫mar ce au urmat atacurilor teroriste, pentru a da lumii r„gazul s„ priveasc„ teroarea ∫i victimele ei.

Dincolo de imaginile terorii, dincolo de chipurile celor care ne privesc din nefiin˛„ — ceea ce ne r„m‚ne sunt durerea ∫i solidaritatea. Nu durerea vecin„ cu dezn„dejdea. Nu solidaritatea, ca simpl„ apartenen˛„ la specie. Ci lini∫tea care urmeaz„ durerii ∫i hot„r‚rea de a rezista. ™i mai r„m‚ne ceva: bucuria ∫i ∫ansa de a tr„i, con∫tient de pericol, dar f„r„ fric„.

Pacea, reconcilierea ∫i fraternitatea sunt trei pa∫i care ar putea Óndep„rta pentru totdeauna teroarea de libertate, Ón prezent, aspecte de nedesp„r˛it ale realit„˛ii Ón care convie˛uim.

Cristian Nechifor

#146155

Ultimele semnale din partea Uniunii Europene arat„ clar c„ Rom‚nia este una din candidatele cu drepturi depline, care poate adera. Evident, asta cu eforturile sus˛inute ce se impun. Cred c„ acum se Ón˛elege clar faptul c„ cei care au criticat eforturile partidului de guvern„m‚nt pentru integrarea european„ a na˛iunii au gre∫it. Cred c„ se vede la fel de clar c„ guvernul acesta este singurul guvern de p‚n„ acum care ∫i face ceea ce promite, ∫i nu se las„ dus de val. Mai cred, de asemenea, c„ se va Ón˛elege de toat„ lumea c„ interesele na˛iunii sunt primordiale ∫i c„ deasupra acuzelor ∫i denigr„rilor, voite sau gre∫ite, se ridic„ lumina unei ader„ri reale. Asta Ón contextul Ón care Rom‚nia a reu∫it s„ treac„, etapizat, de toate criteriile de eligibilitate la care a fost supus„ de Uniunea European„.

Sunt convins de faptul c„ unii nu realizeaz„ acum c‚t de important„ este aderarea la Uniunea European„ ∫i c‚t de greu este drumul pe care trebuie s„ Ól parcurgi pentru a vedea cu ochii o asemenea realizare.

Condi˛iile dure impuse de Uniunea European„ nu au fost de natur„ s„ demoralizeze. Ele au ambi˛ionat Ón asemenea m„sur„ Ónc‚t s-a ajuns la un punct important Ón negocierile de aderare ∫i integrare. Cred c„, de acum Óncolo, cei care au aruncat tot felul de false acuze Guvernului N„stase se vor g‚ndi de dou„ ori, Ónainte de a acuza pe cineva pentru o gre∫eal„ sau alta. Ei ar trebui s„ se g‚ndeasc„, de asemenea, foarte atent, la

diferen˛ele dintre o gre∫eal„ ∫i eforturile sus˛inute pentru a dep„∫i o situa˛ie de criz„.

Œn concluzie, ˛in s„ men˛ionez c„ toate dezbaterile care au loc pe aceast„ tem„ ar trebui s„ se bazeze ∫i s„ plece de la importan˛a ader„rii ∫i evidentul interes pe care l-a ar„tat Guvernul N„stase, Ón ultimii ani, pentru aceast„ tem„.

M„ simt nevoit s„ mai precizez o dat„ faptul c„ to˛i cei care au crezut Ón balivernele aruncate opiniei publice, referitoare la stoparea negocierilor pentru aderare sau la pierderea de teren Ón aceast„ problem„, sunt nevoi˛i acum s„ recunoasc„ c„ au gre∫it. Sunt obliga˛i s„ recunoasc„ acest lucru prin prisma evenimentelor reale care s-au produs ∫i care se produc Ón continuare.

A∫adar, stima˛i colegi, cred c„ este destul de clar c„ nimeni nu mai poate acuza Guvernul N„stase c„ nu s-a ˛inut sau nu se ˛ine de promisiuni ∫i nu Ó∫i asum„ responsabilitatea pentru ceea ce face.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Dumitru Bentu

#148575

Declara˛ie politic„ intitulat„: îAlexandru Ioan Cuza“. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

De peste dou„ decenii, b‚rl„denii au o s„rb„toare a lor, unic„ la nivel na˛ional prin subiect ∫i modalit„˛i de desf„∫urare. Œntre 18—20 martie au loc zilele îAlexandru Ioan Cuza“, dedicate celui mai ilustru fiu al ora∫ului, Domnul Unirii de la 1859.

Nu vom Óncerca ast„zi s„ relu„m marile Ómpliniri ale domniei acestuia, contribu˛ia sa la modernizarea vie˛ii economice, sociale, spirituale a Rom‚niei acelor timpuri. Dorim doar a aduce, Ónc„ o dat„, Ón aten˛ie ∫i a clarifica Ón acest sens un adev„r istoric incontestabil.

B‚rladul este locul na∫terii domnitorului A. I. Cuza, Óntruc‚t Ón aceast„ disput„ au mai intrat ora∫ele Gala˛i ∫i Hu∫i. Astfel, istoricul Constantin C. Giurescu, pe baza cercet„rilor minu˛ioase ale _Arhivei Cuza_ , a pus la dispozi˛ia speciali∫tilor dou„ documente de valoare excep˛ional„.

Primul este îDiploma de bacalaureat“, emis„ la 18 decembrie 1836 de Universitatea din Paris, a c„rei traducere sun„ astfel: îAv‚nd Ón vedere Certificatul de aptitudine cu titlul de bacalaureat Ón litere, acordat la 21.11.1836 de c„tre decanul ∫i profesorii Facult„˛ii de Litere, domnului Cuza (Alexandru Ioan), n„scut la B‚rlad, Moldova., d„m prin aceste prezen˛e... diploma de bacalaureat spre a se bucura de drepturile ∫i prerogativele care-i sunt consacrate prin lege“.

Al doilea document, indiscutabil, de asemenea, este actul de deces, aflat Ón Arhiva Municipalit„˛ii din Heidelberg, unde apare o adnotare oficial„, la interven˛ia doamnei Elena Cuza, ce a insistat s„ fie corectat„ informa˛ia furnizat„ de doctorul Gustav Dobelman, cel care anun˛ase decesul la 15 mai 1873.

îCu aprobarea judec„toriei ducale din Heidelberg din 23 mai, una mie opt sute ∫apte zeci ∫i trei, anexa 32, se Ón∫tiin˛eaz„ necesitatea Ónscrierii c„ Ón loc de «Bucure∫ti», se va citi «B‚rlad»“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004 F„r„ a avea valoarea acestor documente, poate fi inserat„ ∫i telegrama doamnei Elena Cuza la mesajul de condolean˛e transmis de o delega˛ie Ón numele municipalit„˛ii b‚rl„dene, telegram„ publicat„ Ón ziarul îSem„n„torul“ din 24 iunie 1873.

îOric‚t de uimit„ sunt de manifestarea de unanim„ iubire ∫i recuno∫tin˛„, care onoreaz„ memoria Prin˛ului Cuza, vreau a ∫ti c„ sunt mai deosebit sim˛itoare pentru suvenirurile ora∫ului B‚rlad, patria neuitat„ a mult-iubitului meu so˛“.

Iat„ de ce B‚rladul, patria neuitat„ a lui Alexandru Ioan Cuza, a instituit zilele ce-i poart„ numele ∫i Ól omagiaz„ ca fiu al s„u, ca domn al Principatelor Unite, ca personalitate str„lucit„ a istoriei na˛ionale.

Marin Anton

#151252

De peste 3 ani, Guvernul P.S.D. a tot am‚nat reformele din sistemul utilit„˛ilor publice, a recurs la paliative care s„ semene a restructurare, iar m„surile din sectorul minier au fost dintre cele mai timide.

Pe l‚ng„ aceste probleme de fond Ón ceea ce prive∫te eliminarea deficitelor structurale din economie, pentru a se putea construi o alt„ economie, racordat„ la cerin˛ele exclusive ale pie˛ei, au continuat ac˛iunile de sprijinire a societ„˛ilor de stat cu pierderi sau f„r„ pia˛„.

De cur‚nd, numai ∫i numai din motive electorale, pre∫edintele P.S.D. anun˛a o nou„ strategie privind reindustrializarea Rom‚niei.

Este surprinz„tor faptul c„ Ón anul 2004, dup„ ce se cunosc experien˛ele economice ale tuturor ˛„rilor care sunt Ónaintea Rom‚niei, se vorbe∫te de reindustrializare, c‚nd tocmai aceasta este problema economic„ important„: industria mare, grea, îpivotul“ economiei rom‚ne∫ti dinainte de 1989, este cea care blocheaz„ acum orice Óncercare de modernizare ∫i de rea∫ezare pe principiile pie˛ei.

Rom‚nia are nevoie de industrie, dar are nevoie de societ„˛i industriale moderne, capabile s„ reziste Ón condi˛ii de competi˛ie ∫i concuren˛„ intern„ ∫i extern„, s„ se poat„ mi∫ca u∫or pe pia˛„ ∫i s„ se poat„ adapta condi˛iilor economice aflate Ón schimbare.

Dac„ acest Guvern ar Ón˛elege ce Ónseamn„ pia˛a, atunci ar ac˛iona nu pentru reindustrializare, ci pentru Óncurajarea Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, pentru sus˛inerea consolid„rii acestora.

Numai Óntreprinderile mici ∫i mijlocii pot asigura locuri de munc„ mai bine pl„tite, mai sigure, pentru sutele de mii de muncitori r„ma∫i pe drumuri ca urmare a politicii nechibzuite a Guvernului.

Œn loc de reindustrializare, este nevoie s„ se vorbeasc„ de modernizarea economiei, de cre∫terea rolului serviciilor, a micilor Óntreprinderi de produc˛ie, a transform„rii agriculturii, din agricultur„ de subzisten˛„ Óntr-o agricultur„ performant„, care s„ produc„ ∫i s„ lucreze Ón sistem industrial.

Sunt singurele c„i prin care Rom‚nia poate s„ accead„ Ón Uniunea European„ Ón condi˛ii de competitivitate ∫i s„ poat„ beneficia de avantajele integr„rii europene.

Mihai St„ni∫oar„

#155053

Declara˛ie politic„ privind derularea Programului SAPARD.

Indignare, nelini∫te, frustrare, puhoi de articole Ón mass-media, pentru un singur subiect. E adev„rat, vorbim de un subiect de care sunt legate c‚teva sute de milioane de euro ∫i de felul cum sunt cheltuite.

Prin Programul SAPARD, Uniunea European„ a alocat Rom‚niei bani, ∫i nu pu˛ini, Ón vederea dezvolt„rii agriculturii ∫i infrastructurii rurale. Ca ∫i alte programe europene, SAPARD s-a Ónt‚lnit Ón Rom‚nia cu apeten˛a de nest„vilit a mah„rilor P.S.D. pentru bani europeni. Dac„ nu e∫ti pesedist, n-ai nici leg„turi de partid ∫i nici nu vrei s„ dai ∫pag„ pentru a accesa fondurile europene, te izbe∫ti de un adev„rat zid de birocra˛ie, rea-voin˛„, del„sare ∫i nesim˛ire. Banii veni˛i de la Uniunea European„ au o destina˛ie precis„, iar atragerea ∫i utilizarea lor se fac pe baza unor reguli foarte stricte, dar unii demnitari ∫i politicieni v„d Ón aceast„ surs„ o vac„ bun„ de muls. V„d mai ales o prad„ care ar putea aduce bani mul˛i, nu at‚t pentru executarea unor investi˛ii agricole certe, c‚t pentru umplerea unor buzunare care ∫i a∫a sunt neÓnc„p„toare. Œn acela∫i timp, Rom‚nia este incapabil„ s„ cheltuiasc„ fondurile europene SAPARD destinate agriculturii, ∫i datorit„ neimplic„rii autorit„˛ilor locale ∫i a lipsei resurselor locale pentru a asigura cofinan˛area acestor proiecte.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004 Un alt aspect care trebuie s„ dea de g‚ndit autorit„˛ilor sunt zecile de firme dubioase care Ó∫i ofer„ serviciile de consultan˛„ amatorilor de proiecte SAPARD ∫i care pretind circa 5.000 de euro pentru un proiect, indiferent dac„ acesta va fi sau nu acceptat, la care se adaug„ procente bune din valoarea proiectului aprobat. Zeci de persoane fizice, asocia˛ii familiale, comerciale sau chiar primari au achitat fiecare zeci de milioane de lei pentru proiecte care nu au intrat niciodat„ Ón finan˛area Programului SAPARD.

Œn cele mai multe dintre cazuri, Programul SAPARD se dovede∫te a fi prea scump pentru produc„torul agricol autohton, indiferent dac„ face parte din sectorul privat sau public. Majoritatea proiectelor acceptate la finan˛are vin, Óns„, din partea unor firme deja dezvoltate. Lipsa de informa˛ii concrete legate de modul de Óntocmire a proiectelor, la nivelul comunelor, Ónchide practic calea micilor fermieri c„tre un ajutor nerambursabil. Acest lucru poate fi u∫or constatat ∫i din informa˛iile periodice ale ministerului de resort.

Agricultura este o problem„ delicat„ nu numai pentru Rom‚nia, ci ∫i pentru Uniunea European„. Cea mai mare parte a bugetului Comisiei Europene este destinat agriculturii ∫i celebrei politici agricole comune. Av‚nd Ón vedere importan˛a problemei agricole pentru Uniunea European„, este explicabil de ce agricultura rom‚neasc„ este unul din capitolele de negociere cu cele mai mici progrese. De asemenea, importan˛a domeniului Ón economia rom‚neasc„ ne face s„ deducem de ce noi suntem penultima ˛ar„ c„reia i s-a acreditat Agen˛ia SAPARD. Din acest punct de vedere, acreditarea nu reprezint„ o performan˛„, ci mai degrab„ o victorie Óndoielnic„, ob˛inut„ Ón virtutea faptului c„ procesul de integrare este ireversibil. Dincolo de importan˛a finan˛„rii oferit„ Óntr-un domeniu care are nevoie vital„ de infuzie de capital, SAPARD reprezint„ cu adev„rat un test de maturitate pe care Rom‚nia nu prea reu∫e∫te s„-l treac„.

R„m‚ne, a∫adar, o Óntrebare pe care autorit„˛ile competente ar trebui s„ ∫i-o pun„ ca urmare a experien˛ei concrete legat„ de slaba capacitate de atragere a fondurilor prin proiecte eligibile ∫i de lipsa de promptitudine a demersurilor birocratice Ón Rom‚nia: va fi Programul SAPARD gura de oxigen mult a∫teptat„ de agricultura rom‚neasc„?

Grigore Emil R„dulescu

#158828

Ziua de 1 aprilie, Ziua p„c„lelilor, aduce cu ea, din p„cate, o situa˛ie real„ ce va genera un nou val de scumpiri, primul de anvergur„ dup„ cel de la Ónceputul anului.

Este vorba de cre∫terea tarifelor la gazele naturale cu 4%, m„sur„ prev„zut„ Ón negocierile dintre Guvern ∫i Fondul Monetar Interna˛ional (F.M.I.). Astfel, consumatorii conecta˛i direct la sistemul na˛ional de transport gaze naturale vor pl„ti pentru 1.000 mc/3.584.674 lei, fa˛„ de 3.413.975 lei/1.000 mc, Ón prezent.

Majorarea pre˛urilor este justificat„ de necesitatea elimin„rii treptate a pre˛urilor de valorificare a gazelor din produc˛ia intern„ la nivelurile existente pe pia˛a interna˛ional„ (de cca 160 euro/1.000 mc), de liberalizarea pie˛ei interne ∫i de integrare Ón pia˛a unic„ european„ a gazelor, Ón contextul realiz„rii obiectivului de

aderare a Rom‚niei la Uniunea European„ Ón 2007. Astfel, pre˛ul gazelor naturale va fi, de la 1 aprilie, de cca 138 dolari, cu 5% mai mare dec‚t Ón prezent. Tarifele vor mai suferi Ónc„ dou„ modific„ri p‚n„ la sf‚r∫itul anului, astfel Ónc‚t la 31 decembrie pre˛ul gazelor s„ fie de 143 dolari.

Directorul Autorit„˛ii Na˛ionale de Reglementare a Gazelor Naturale, Dan Pintilie, a declarat recent c„, Óncep‚nd din 2005, pre˛urile la produc„tori vor cre∫te cu circa 25 dolari pe an, astfel Ónc‚t Ón 2007 pre˛ul gazelor naturale s„ fie de 180 dolari/1.000 mc.

Lista scumpirilor nu se opre∫te Óns„ aici, fiind deja anun˛ate scumpirea p‚inii ∫i a produselor de panifica˛ie, a c„rnii de porc ∫i a produselor din carne. Astfel, p‚inea s-ar putea scumpi, spre mijlocul lunii aprilie, cu c‚teva sute de lei pe bucat„, din cauza cre∫terii pre˛ului gr‚ului pe pie˛ele interna˛ionale.

Œn acest moment, necesarul de p‚ine este asigurat at‚t din gr‚u de la rezerva de stat, c‚t mai ales din importuri. Œn aceast„ lun„, pre˛ul gr‚ului din import variaz„ Óntre 215 ∫i 230 dolari/ton„ (la pre˛uri CIF Constan˛a), fa˛„ de 95—110 dolari per ton„ Ón perioada similar„ a anului trecut.

™i pre˛ul c„rnii de porc se va majora Ón perioada imediat urm„toare, ca urmare a introducerii taxelor de salvgardare, de 45%, la importurile din Ungaria ∫i Cehia. Aceast„ m„sur„ a fost propus„ de Ministerul Agriculturii, deoarece autorit„˛ile din ˛„rile vecine subven˛ioneaz„ masiv exporturile de carne de porc.

Vicepre∫edintele Asocia˛iei Rom‚ne a C„rnii apreciaz„ o cre∫tere a produselor procesate cu 5—6%.

Uleiul este un alt produs al c„rui pre˛ va suferi modific„ri. Potrivit surselor din industria de producere a uleiului alimentar, dac„ pre˛urile la utilit„˛i (gaze, energie) se vor majora, implicit ∫i uleiul se va scumpi, procentul nefiind Óns„ stabilit.

Œn schimb, Ón domeniul energiei electrice, tarifele vor r„m‚ne neschimbate p‚n„ la 1 iulie a.c., dar modificarea pre˛urilor la energia electric„ se va face trimestrial.

Iosif Arma∫

#161696

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Se Ómplinesc ast„zi 81 de ani de la adoptarea Constitu˛iei de la 1923, actul legislativ care a conferit statului rom‚n ∫i regimului politic de atunci un caracter democratic ∫i o organizare na˛ional-statal„ unitar„, reprezent‚nd fundamentul juridic al Óntregii vie˛i politice ∫i social-economice a ˛„rii, p‚n„ Ón februarie 1938.

La 26 martie 1923, Adunarea Deputa˛ilor, cu 262 voturi pentru, 9 ab˛ineri ∫i 8 contra, ∫i Senatul, cu 137 voturi pentru, 3 ab˛ineri ∫i dou„ contra, au adoptat noua Constitu˛ie, promulgat„, dou„ zile mai t‚rziu, printr-un decret.

Noua lege fundamental„ a ˛„rii, adaptat„ la realit„˛ile postbelice, Ón spiritul adun„rilor plebiscitare de la Chi∫in„u, Cern„u˛i ∫i Alba Iulia, stabile∫te c„ îRegatul Rom‚niei este un stat na˛ional _,_ unitar ∫i indivizibil“. Ca form„ de guvern„m‚nt, Rom‚nia este proclamat„ monarhie constitu˛ional„, îputerile constitu˛ionale ale regelui sunt ereditare Ón linie cobor‚toare direct„ ∫i legitim„ a Maiest„˛ii Sale Regelui Carol I de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004 Hohenzollern-Sigmaringen, din b„rbat Ón b„rbat, prin ordinul de progenitur„ ∫i cu esclusiunea perpetu„ a femeilor ∫i cobor‚torilor lor“.

Œn problema drepturilor ∫i libert„˛ilor omului, Constitu˛ia din 1923 prevede c„ îrom‚nii, f„r„ deosebire de originea etnic„, de limb„ sau religie, se bucur„ de libertatea con∫tiin˛ei, de libertatea Ónv„˛„m‚ntului, de libertatea presei, de libertatea Óntrunirilor, de libertatea de asocia˛ie ∫i de toate libert„˛ile ∫i drepturile stabilite prin legi“.

Œn privin˛a minorit„˛ilor na˛ionale, Constitu˛ia din 1923 stipuleaz„ c„ îdeosebirea de credin˛e religioase ∫i confesiuni, de origine etnic„ ∫i de limb„ nu constituie Ón Rom‚nia o piedic„ spre a dob‚ndi drepturi civile ∫i politice ∫i a le exercita“.

Legea fundamental„ din 1923 garanteaz„ proprietatea de orice natur„, precum ∫i crean˛ele asupra statului. Constitu˛ia are la baz„ principiul democratic al separ„rii puterilor Ón stat. Puterea legislativ„ este exercitat„ colectiv de Rege ∫i Parlament, format din Senat ∫i Adunarea Deputa˛ilor. Puterea executiv„ este Óncredin˛at„ Regelui, prin intermediul Guvernului, cu precizarea c„ nici un act al Regelui nu poate avea t„rie dac„ nu va fi contrasemnat de un ministru.

Conform Constitu˛iei din 1923, puterea judec„toreasc„ se exercit„ de organele ei, iar hot„r‚rile lor se pronun˛„ Ón virtutea legii ∫i se execut„ Ón numele Regelui.

Constitu˛ia din 1923, conferind statului rom‚n ∫i regimului politic un caracter democratic ∫i o organizare na˛ional-statal„ unitar„, a reprezentat fundamentul juridic al Óntregii vie˛i politice ∫i social-economice a ˛„rii p‚n„ Ón februarie 1938.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Se vor Ómplini, peste patru zile, 86 de ani de la unirea Basarabiei cu Rom‚nia.

La 27 martie 1918, Sfatul fi„rii, Óntrunit Ón ∫edin˛„ solemn„ la Chi∫in„u, voteaz„, dup„ 106 ani de domina˛ie ruseasc„, unirea Basarabiei cu Rom‚nia (86 de voturi pentru, 3 Ómpotriv„, 36 de ab˛ineri ∫i 13 absen˛i). Dup„ anun˛area rezultatului votului de c„tre Ion Incule˛, pre∫edintele Sfatului fi„rii, primul-ministru, Alexandru Marghiloman, aflat la Chi∫in„u, este invitat, Ómpreun„ cu membri ai Guvernului de la Bucure∫ti, Ón sala Sfatului fi„rii, unde, de la tribuna acesteia, Ón numele poporului rom‚n ∫i al regelui Ferdinand I, declar„ c„ ia act de votul cvasiunanim al Sfatului ∫i proclam„ Basarabia unit„ cu Rom‚nia.

Regele Ferdinand I, care se afla la B‚rlad, fiind Óncuno∫tin˛at telegrafic de primul-ministru, adreseaz„ pre∫edintelui Sfatului fi„rii, Ion Incule˛, ∫i primului-ministru basarabean, Daniel Ciugureanu, la Chi∫in„u, urm„toarea telegram„: îCu ad‚nc„ emo˛iune ∫i cu inima plin„ de bucurie, am primit ∫tirea despre importantul act ce s-a s„v‚r∫it la Chi∫in„u. Sentimentul na˛ional ce se de∫teptase at‚t de puternic Ón timpul din urm„ Ón inimile moldovenilor de dincolo de Prut a primit, prin votul Ón„l˛„tor al Sfatului fi„rii, o solemn„ afirmare. Un vis frumos s-a Ónf„ptuit. Din suflet mul˛umesc bunului Dumnezeu c„ mi-a dat, Ón zile de restri∫te, ca o dulce m‚ng‚iere, s„ v„d dup„ o sut„ de ani pe fra˛ii basarabeni revenind iar„∫i la Patria Mum„. Aduc prinosul meu de c„lduroase mul˛umiri Domniilor voastre ∫i Sfatului

fi„rii, ale c„rui patriotice sfor˛„ri au fost Óncoronate de succes. Œn aceste momente solemne ∫i Ón„l˛„toare pentru patrie, de aici Ónainte comun„, v„ trimit la to˛i cet„˛enii din noua Rom‚nie de peste Prut regescul meu salut, Ónconjur‚ndu-v„ cu aceea∫i inimoas„ ∫i cald„ iubire p„rinteasc„“.

Œn declara˛ia adoptat„ cu acest prilej, se precizeaz„ c„ îRepublica Democratic„ Moldoveneasc„ — Basarabia —, Ón hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dun„re, Marea Neagr„ ∫i vechile ei grani˛e cu Austria, rupt„ de Rusia acum o sut„ ∫i mai bine de ani din trupul vechii Moldove, Ón puterea dreptului istoric ∫i dreptului de neam, pe baza principiului c„ noroadele singure s„-∫i hot„rasc„ soarta lor de acum Ónainte ∫i pentru totdeauna, se une∫te cu mama sa Rom‚nia“.

Unirea se face pe urm„toarele baze: Sfatul fi„rii r„m‚ne mai departe pentru rezolvarea ∫i realizarea reformei agrare; Basarabia Ó∫i p„streaz„ autonomia provincial„, av‚nd un sfat ales prin vot universal, egal, direct ∫i secret; Ón competen˛a Sfatului fi„rii r„m‚n votarea bugetelor locale, controlul asupra ora∫elor, numirea func˛ionarilor administra˛iei locale; recrutarea armatei se face pe baze teritoriale; legile Ón vigoare ∫i administra˛ia local„ r„m‚n Ón putere ∫i vor fi schimbate de Parlamentul de la Bucure∫ti numai Ón prezen˛a ∫i cu acordul reprezentan˛ilor Basarabiei; respectarea drepturilor minorit„˛ilor din Basarabia; doi reprezentan˛i ai Basarabiei vor intra Ón Consiliul de Mini∫tri al Rom‚niei; Basarabia va trimite Ón Parlamentul Rom‚niei un num„r de reprezentan˛i propor˛ional cu popula˛ia; alegerile se vor face prin vot universal, egal, secret ∫i direct; libertatea personal„, a tiparului, a cuv‚ntului, a credin˛ei; adun„rile vor fi garantate prin Constitu˛ie; delictele politice sunt amnistiate.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Gelil Eserghep

#167816

Revine Ón discu˛ie problema minorit„˛ilor na˛ionale? Respectarea drepturilor minorit„˛ilor na˛ionale este pentru mul˛i dintre noi o no˛iune abstract„, uneori considerat„ ca inutil„. Drepturile minorit„˛ilor na˛ionale sunt parte a drepturilor omului, de aceea sunt adesea confundate sau contopite.

Œn Rom‚nia putem spune c„ nu ne confrunt„m cu probleme ale minorit„˛ilor na˛ionale (asta ar mai lipsi!), Óns„ trebuie s„ fim con∫tien˛i c„ trebuie s„ facem mai mult Ón aceast„ privin˛„. E suficient s„ privim pu˛in spre vecinii no∫tri din Kosovo.

Am urm„rit cu stupoare ∫i oarecare team„ evenimentele din regiune din ultimele zile. Regiunea balcanic„ este un butoi cu pulbere, gata oric‚nd s„ explodeze din nou, ∫i s-ar p„rea c„ nu e nevoie de prea mult„ îmuni˛ie“. Œnecarea a doi copii albanezi urm„ri˛i de o ceat„ de s‚rbi Ón Kosovska Mitrovica a provocat un nou conflict Óntre cele dou„ etnii din regiune, care par s„ nu g„seasc„ solu˛ia de compromis privind convie˛uirea pa∫nic„. Privind din exterior, nu putem ∫ti cu certitudine cine e de vin„. S‚rbii continu„ s„ fie de vin„ pentru toate necazurile albanezilor, de∫i regiunea este condus„ acum de for˛e politice albaneze. ™i totu∫i, Ón acest moment, s‚rbii sunt cei cu adev„rat persecuta˛i Ón Kosovo.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004 Dac„ pacea ∫i convie˛uirea pa∫nic„ din regiunea balcanic„ au fost asigurate (se pare, f„r„ prea mare succes) de for˛ele militare ∫i poli˛iene∫ti europene, Ón Rom‚nia nu am avut nevoie de a∫a ceva. Statul rom‚n, prin lege organic„, recunoa∫te ∫i garanteaz„ persoanelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale îdreptul la p„strarea, la dezvoltarea ∫i la exprimarea identit„˛ii lor etnice, culturale, lingvistice ∫i religioase. Statul a luat m„suri pentru îp„strarea, dezvoltarea ∫i exprimarea identit„˛ii persoanelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale“ care îtrebuie s„ fie conforme cu principiile de egalitate ∫i de nediscriminare Ón raport cu ceilal˛i cet„˛eni rom‚ni“. A fost Ónfiin˛at Consiliul Minorit„˛ilor Na˛ionale, care îcoordoneaz„ ∫i sprijin„ activitatea organiza˛iilor cet„˛enilor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale“. Œn cadrul Ministerului Informa˛iilor Publice func˛ioneaz„ Departamentul pentru Rela˛ii Interetnice, care se ocup„, de asemenea, de ini˛iativele ∫i activitatea organiza˛iilor minorit„˛ilor na˛ionale.

Toate acestea sunt menite s„ garanteze drepturile minorit„˛ilor na˛ionale ∫i s„ asigure convie˛uirea pa∫nic„ Óntre etnii. Œn plus, s-au creat condi˛ii pentru p„strarea ∫i dezvoltarea culturii, a limbii ∫i a tradi˛iilor diferitelor minorit„˛i. Œn ∫coli, copiii apar˛in‚nd diferitelor etnii pot studia limba matern„.

Consider c„ se poate face mai mult. Exist„ Ón Rom‚nia o discriminare neoficial„, nev„zut„, iar aceasta Ói caracterizeaz„ pe mul˛i dintre îmajoritari“. Catalogarea sau etichetarea unor minorit„˛i de c„tre ceilal˛i este un fel de discriminare. Iar cea mai mare discriminare este cea social„. Majoritatea localit„˛ilor unde locuiesc compact persoane apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale sunt izolate, gradul de dezvoltare economic„ este sc„zut. Guvernul trebuie s„ promoveze ∫i s„ sus˛in„ proiecte de dezvoltare regional„ adresate cu prec„dere localit„˛ilor cu preponderen˛„ etnic„.

Œn caz contrar, nu vom putea vorbi de egalitate efectiv„ Óntre cet„˛eni, ∫i m„ refer aici la egalitatea Óntre cet„˛enii apar˛in‚nd prin origine etnic„ unei anumite etnii ∫i cet„˛enii îmajoritari“. Nu vom putea vorbi de unitate Ón diversitate. Iar pe termen lung nu vom putea vorbi de consolidarea p„cii ∫i a stabilit„˛ii pe continent.

Nu vreau nici a∫a-zisa îdiscriminare pozitiv„“. Paradoxal, pentru multe minorit„˛i din ˛ara noastr„ aceasta ar fi un mare dezavantaj.

Nu vreau nici ca minoritarii s„ fie percepu˛i ca oameni care cer drepturi speciale.

Sunt de acord doar cu discriminarea pozitiv„ temporar„, Ón cazul unor minorit„˛i etnice ce au nevoie de mai mult sprijin financiar de la guvern sau alte organiza˛ii interna˛ionale, p‚n„ la Óncadrarea lor pe calea promov„rii independente ∫i libere a tradi˛iilor ∫i obiceiurilor specifice.

Iriza Scarlat

#171934

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Interven˛ia pe care o supun aten˛iei dumneavoastr„ abordeaz„ tema: îSus˛inerea politicii P.S.D. ∫i a Guvernului Rom‚niei Ón domeniul agriculturii — o necesitate obiectiv„“.

Rom‚nia este Ón prezent un importator net de produse agricole ∫i alimentare. Este o inversare a tradi˛iei, Óntruc‚t

exportul de produse agricole rom‚ne∫ti dep„∫ea, de regul„, importurile.

Acest regres se datoreaz„ gestion„rii catastrofale a îreformei“ Ón agricultur„ Ón perioada guvern„rii C.D.R.— P.D. Rezultatele s-au caracterizat prin reducerea Ón perioada 1997—2000 a efectivelor de bovine cu 18%, a celor de porci cu 42%, a celor de oi cu 21% ∫i prin reducerea cantit„˛ilor de Óngr„∫„minte chimice (substan˛„ activ„) cu 22%.

M„surile luate de Guvernul Rom‚niei au condus la cre∫terea produc˛iei agricole totale, Ón 2003, cu 20% fa˛„ de 2000, Ón ciuda condi˛iilor climaterice nefavorabile; au fost preg„tite 2.000 sta˛ii de pompare care vor iriga 1,5 milioane ha; Ón 2002, produc˛ia zootehnic„ a crescut cu 10%, iar Ón primul semestru al anului 2003 a crescut cu Ónc„ 20%; suprafa˛a cultivat„ cu legume de ser„ a crescut cu 1.000 ha fa˛a de 1990; bugetul pe anul 2004 prevede 37.000 de miliarde lei sprijin pentru agricultori (din care 17.000 de miliarde sunt fonduri externe nerambursabile), de 6 ori mai mult dec‚t Ón anul 2000 ∫i aproape de 3 ori mai mult dec‚t Ón 2003; sprijinul statului pentru gospod„riile ˛„r„ne∫ti este 2,25 milioane lei/ha Ón 2004 fa˛„ de 1 milion lei Ón 2001; dublarea pensiilor pentru agricultori, de la 1 ianuarie 2004; sc„derea ponderii for˛ei de munc„ ocupate Ón agricultur„, de la 40%, Ón anul 2000, la 33,5%, Ón 2003; privatizarea Ón agricultur„ a fost, practic, Óncheiat„ (88% din totalul terenurilor aflate Ón proprietatea statului); cre∫terea produc˛iei pentru pia˛„, respectiv a celei destinate v‚nz„rii, a cunoscut cre∫teri semnificative de 20%, Ón 2002, fa˛„ de 2000, la produc˛ia de lapte; cu 30% la produc˛ia de carne de pas„re, Ón aceea∫i perioad„ ∫i de 3,3 ori la produc˛ia de cartofi pentru pia˛„.

Cre∫terea produc˛iei destinate v‚nz„rii integreaz„ economia rural„ Ón pia˛a na˛ional„. Ea este mai important„ chiar dec‚t cre∫terea produc˛iei Ón ansamblu.

Cu toate acestea, gospod„riile ˛„r„ne∫ti au Ónc„ o leg„tur„ slab„ cu pia˛a. Œn anul 2000, veniturile din v‚nz„ri nu au reprezentat dec‚t 18% din veniturile gospod„riei ˛„r„ne∫ti, Ón timp ce consumul din resurse proprii reprezint„ 60% din totalul acestor venituri.

Œn fa˛a agriculturii rom‚ne∫ti se ridic„ probleme deosebite legate de integrarea Ón U.E. Aceasta cere standarde de calitate pe care gospod„riile ˛„r„ne∫ti Ónc„ nu le pot realiza. Este necesar s„ fie comb„tute, Ón acest context, zvonurile r„uvoitoare cu privire la: distrugerea viilor (Ón fond, este vorba de numai 30.000 ha cu hibrizi, care nu vor putea comercializa strugurii ∫i vinul rezultat); interzicerea t„ierii porcilor Ón gospod„rie, care se reflect„ numai la comercializare; Ómbun„t„˛irea calit„˛ii laptelui de vac„, care, Ón prezent, Óndepline∫te standardele de calitate ale U.E. Ón propor˛ie de numai 22%; combaterea vocilor care sus˛in c„ dosarul agriculturii Ón negocierile cu U.E. nu se va putea Óncheia, ˛in‚nd cont c„ ministrul de resort asigur„ c„ negocierile pentru sectoarele sanitarveterinar ∫i cel fitosanitar se vor finaliza Ón iulie a.c., iar cele privind cotele ∫i Óntreg capitolul 7 Ón octombrie a.c.

Este necesar s„ fie depuse eforturi sporite pentru absorb˛ia fondurilor U.E. ∫i combaterea cazurilor de corup˛ie de la nivel local legate de alocarea fondurilor SAPARD; combaterea intensific„rii comer˛ului cu terenuri agricole Ón detrimentul ˛„ranilor; g„sirea de solu˛ii pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004 circa 1 milion de tineri care au nevoie de locuri de munc„ Ón ocupa˛ii nonagricole; dezvoltarea infrastructurii ∫i serviciilor Ón rural; combaterea polariz„rii rapide ∫i dramatice a ruralului, cu diferen˛ieri sociale ∫i economice mai mari dec‚t Ón urban.

O problem„ deosebit„ pentru relansarea agriculturii const„ Ón informarea larg„ a popula˛iei ocupate Ón aceast„ ramur„, Ón leg„tur„ cu uria∫ele facilit„˛i pe care le asigur„ Guvernul Rom‚niei prin: 19.750 miliarde lei alocate gratuit pentru sus˛inerea agriculturii; 5 milioane lei pentru scrofi˛a ob˛inut„ prin Óns„m‚n˛area artificial„ ∫i care Ón˛arc„ 8 purcei; 150.000 lei pentru mioare ob˛inute prin Óns„m‚n˛„ri artificiale; 2 milioane lei pentru juninci ob˛inute prin Óns„m‚n˛„ri artificiale; 1.400—2.000 lei/litru lapte pentru gospod„riile care livreaz„ lapte la unit„˛i de procesare.

Este important ca produc„torii agricoli s„ ∫tie c„ Ón momentul Ón care v‚nd animalele ∫i p„s„rile sau cereale la diferite unit„˛i, statul acord„ gratuit: 8.000 lei/kg carne de porc; 10.000 lei/kg carne ecologic„ de porc; 5.000 lei/kg carne de bovin„; 7.000 lei/kg carne ecologic„ pas„re; 500.000 lei/ton„ gr‚u; 3 milioane lei/ton„ de legume de ser„ etc.

Numai pe baza unei inform„ri corecte produc„torii vor putea fi preveni˛i ∫i ap„ra˛i de escrocii care vin s„ cumpere produsele direct din gospod„rii, la pre˛uri mizere, ∫i care Óncaseaz„ ulterior sumele acordate gratuit de stat, Ón detrimentul produc„torilor agricoli adev„ra˛i.

Sprijinirea dezvolt„rii agriculturii ∫i a ridic„rii standardului de via˛„ a popula˛iei rurale este de importan˛„ na˛ional„.

Œn acest sens, este necesar„ unirea tuturor for˛elor con∫tiente din ˛ara noastr„ pentru sprijinirea realiz„rii obiectivelor prev„zute Ón Programul de guvernare al Partidului Social Democrat ∫i al Guvernului Rom‚niei.

Ca deputat de Gorj, voi milita cu toat„ energia pentru Ónf„ptuirea acestor obiective ∫i pentru o agricultur„ prosper„.

Rodica Nassar

#177691

îLegea pentru ratificarea Tratatului dintre Rom‚nia ∫i Ucraina privind regimul frontierei de stat rom‚noucrainene, colaborarea ∫i asisten˛„ mutual„ Ón probleme de frontier„“

Existen˛a unor rela˛ii normale la frontierele de stat reprezint„ una din condi˛iile principale pe care o ˛ar„ trebuie s„ le Óndeplineasc„ Ónaintea ader„rii la structurile nordatlantice sau ale Uniunii Europene.

Œn demersurile f„cute pentru Óndeplinirea acestor obiective, la data de 17 iunie 2003, la Cern„u˛i, Pre∫edintele Rom‚niei, domnul Ion Iliescu, ∫i Pre∫edintele Ucrainei, domnul Leonid Kucima, au semnat Tratatul Óntre Rom‚nia ∫i Ucraina privind regimul frontierei de stat rom‚no-ucrainene, colaborarea ∫i asisten˛a mutual„ Ón problemele de frontier„.

Negocierile au presupus Óncheierea Tratatului cu privire la rela˛iile de bun„ vecin„tate ∫i cooperare, a∫a-zisul tratat politic de baz„ semnat la Constan˛a la 2 iunie 1997, ∫i a acordului conex acestuia, Óncheiat sub form„ de schimb de scrisori ale mini∫trilor de externe ale celor dou„ ˛„ri. Aceste documente prevedeau, Ón principal, dispozi˛ii ce cuprindeau angajamentul p„r˛ilor de a Óncheia

un tratat privind regimul frontierei de stat ∫i un acord pentru delimitarea platoului continental ∫i a zonelor economice exclusive din Marea Neagr„.

O dat„ semnate aceste documente, Ón anul 1998 au Ónceput negocierile pentru Óncheierea Tratatului privind regimul frontierei de stat rom‚no-ucrainene. Acest nou tratat e necesar pentru respectarea principiului succesiunii statelor, astfel Ónc‚t cele dou„ state recunosc c„ proclamarea independen˛ei Ucrainei nu afecteaz„ frontiera existent„ Óntre Rom‚nia ∫i Ucraina, a∫a cum s-a recunoscut Ón tratatele semnate anterior Óntre guvernele R.S.R. ∫i U.R.S.S.

Din anul 1998 ∫i p‚n„ Ón prezent au avut loc 19 runde de negocieri simultane, at‚t pe tema Tratatului privind regimul frontierei, c‚t ∫i pe tema Acordului de delimitare, astfel Ónc‚t, Ón ultima rund„ de negocieri desf„∫urat„ la Kiev la 13 iunie 2003 s-a procedat la parafarea textului Tratatului privind regimul frontierei de stat.

Men˛ionez c‚teva dintre principalele obiective cuprinse Ón tratat:

— reglementarea unui regim al frontierei modern, Ón conformitate cu standardele Uniunii Europene, av‚nd Ón vedere ∫i faptul c„ frontiera rom‚no-ucrainean„ va deveni Ón cur‚nd frontier„ extern„ estic„ a Uniunii Europene ∫i este deja frontier„ r„s„ritean„ a NATO;

— tratatul ofer„ celor dou„ p„r˛i garan˛ii referitoare la eventualele corect„ri ale traseului frontierei, Ón func˛ie de evolu˛iile obiective din zonele de frontier„, fluvial„ ∫i maritim„;

— prin tratat se Ónfiin˛eaz„ o Comisie mixt„ de frontier„ cu atribu˛ii specifice: verificarea periodic„ a traseului frontierei de stat ∫i Óntocmirea, pe baza rezultatelor acestor verific„ri, a unor noi documente de demarcare a traseului frontierei, Ón conformitate cu prevederile art. 1—4 din Tratatul privind regimul frontierei de stat rom‚no-sovietice din 1961. Referirea la dispozi˛iile respective din tratatul din 1961, care reglementeaz„ modul de corectare a frontierei fluviale Ón func˛ie de modific„rile naturale care ar putea ap„rea, pe baza regulii men˛inerii frontierei pe mijlocul ∫enalului navigabil principal — pe apele navigabile — ∫i, respectiv, pe mijlocul p‚nzei de ap„ — pe apele nenavigabile, care Ón principal, asigur„ respectarea intereselor p„r˛ii rom‚ne cu privire la regimul juridic al corect„rii frontierei Ón cazul unor evolu˛ii morfologice naturale;

— din ra˛iuni economice evidente, interesul principal al p„r˛ii rom‚ne este reprezentat de finalizarea c‚t mai rapid„ a procesului de delimitare a platoului continental ∫i a zonelor economice exclusive din Marea Neagr„.

Sigur, unele prevederi ale tratatului pot nemul˛umi o parte sau alta, semnatar„, a lui, dar negocierile, Ón special cele privind regimul frontierelor, presupun efectuarea unor concesii, ceea ce s-a Ónt‚mplat ∫i Ón acest caz.

Dar de aici ∫i p‚n„ a nu vedea necesitatea semn„rii tratatului este o cale lung„. De aceea, personal, nu Ón˛eleg reac˛ia unor partide din opozi˛ie care au votat contra.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004

Ioan Sonea

#183633

## îR„zboiul rozelor“

Comisia de Politic„ Extern„ a Parlamentului European a supus acestuia un raport asupra stadiului Ónregistrat de Rom‚nia Ón privin˛a ader„rii la Uniunea European„, raport care a fost adoptat. Acest document acuz„ deteriorarea situa˛iei politice din Rom‚nia, este extrem de critic fa˛„ de Rom‚nia ∫i cere Guvernului de la Bucure∫ti s„ Óntreprind„ m„suri urgente de combatere a corup˛iei, reformare a justi˛iei, Ónt„rire a libert„˛ii presei. Oare a c‚ta oar„ se cer astfel de lucruri? Raportorul Parlamentului European pentru Rom‚nia, Emma Nicholson, consider„ c„ problemele de fond ale Rom‚niei sunt corup˛ia ∫i caren˛ele statului de drept. Œn acela∫i timp, comisarul european pentru extindere, Günther Verheugen, a promis s„ reorienteze negocierile de aderare din perspectiva recomand„rilor con˛inute Ón raport. îMesajul sever, puternic ∫i foarte dur“ transmis Guvernului este: îRom‚nia trebuie s„ atace problemele esen˛iale care o afecteaz„ Ón procesul de aderare: corup˛ie, corup˛ie, corup˛ie“.

Ca ∫i cum nu ar mai vrea s„ se lase p„c„lit„, cunosc‚nd modul Ón care puterea de la Bucure∫ti poate folosi raportul, baroneasa a pus la dispozi˛ia presei documentul, cer‚nd s„ nu se lase p„c„lit„ de tactici ∫i manevre politicianiste. Este recunoa∫terea a ceea ce

P.R.M. spunea de mult„ vreme, c„ la Parlamentul European reprezentan˛ii puterii sunt miei, iar Ón ˛ar„ sunt lei. Referitor la adop˛iile interna˛ionale, se confirm„ din nou acuza˛iile P.R.M.: îEu. am dovezile, dar nu am dorit s„... r„stignesc Guvernul rom‚n. Raportul meu, surprinz„tor, e menit s„ ajute, nu s„ distrug„. Dac„ publicam dovezile, provocam o furtun„ masiv„“, îScandalul nu a ie∫it Ónc„ la suprafa˛„“, privind copiii afla˛i la pubertate ∫i exporta˛i de Guvernul rom‚n. Totu∫i, nu se teme doamna baroneas„ c„ ar putea fi acuzat„ de t„inuire ∫i neprezentarea probelor, mai Ón glum„, mai Ón serios?

Comisarul Verheugen a confirmat un adev„r evident: îGuvernul ∫i justi˛ia trebuie s„ vizeze pe marii infractori. Nu e suficient s„ prinzi plevu∫ca, s„ aduci pe∫ti∫ori Ón boxa acuza˛ilor, trebuie s„ umbli dup„ pe∫tii cei mari... rechinii. P‚n„ acum, Guvernul nu a avut suficient curaj s„ fac„ asta. Sper c„-l are acum“. Este clar c„ guvernan˛ii no∫tri pescuiesc Ón ape tulburi, ∫i sunt ∫anse maxime ca rechinii s„ ias„ prin plasa special preg„tit„ pentru acest soi de pescuit. C„ este a∫a, o spune Pre∫edintele Rom‚niei, c‚nd consider„ c„ baroneasa exagereaz„ duritatea raportului, ∫i c‚nd primul-ministru al Rom‚niei minimalizeaz„, ca de obicei, gravitatea celor puse Ón discu˛ie.

Nici problemele Ónv„˛„m‚ntului ∫i ale justi˛iei din Rom‚nia nu sunt str„ine oficialilor europeni. Situa˛ia din Ónv„˛„m‚ntul superior rom‚nesc este deja pe masa de disec˛ie a Comisiei Europene. Se cerceteaz„ nepotismul din universit„˛i, amestecul politicului Ón activitatea academic„, blocarea accesului tinerilor la func˛iile de conducere, corup˛ia Ón ceea ce prive∫te distribu˛ia fondurilor europene, lipsa de perspectiv„ a absolven˛ilor. Au fost deja depista˛i viru∫ii, se a∫teapt„ leacul.

Noul ministru al justi˛iei s-a deplasat la Strasbourg pentru probleme privind reforma justi˛iei ∫i cooperarea cu institu˛iile rom‚ne∫ti de profil. Unul dintre noii mini∫tri de stat propunea extinderea declara˛iilor de avere pentru to˛i membrii de familie ai demnitarilor sau so˛iilor, respectiv copiii sau p„rin˛ii acestora. Omul nu ∫i-a consultat partidul ∫i a fost pus la punct de purt„torul de mesaje: îEste nerealist„“. R„zboiul Guvernului Rom‚niei cu corup˛ia este prev„zut pentru perioada 2004—2007. Deci va fi un r„zboi lung ∫i greu.

Œnsu∫i faptul c„ se prev„d Ónc„ at‚˛ia ani de lupt„ arat„ c‚t de important„ este corup˛ia la noi ∫i c‚t„ importan˛„ i se d„ ∫i mai departe, adic„ ce ∫anse mari de supravie˛uire are corup˛ia Ón Rom‚nia. Dac„ ar muri corup˛ia, ce ar mai face anticorup˛ia ∫i ce realiz„ri s-ar mai raporta? Rom‚nii ∫i rom‚ncele trebuie s„ se preg„teasc„ de campanie.

Valeriu ™tefan Zgonea

#187617

îStabilitatea Ón Balcani — o obliga˛ie european„ ∫i euroatlantic„“

îBalcanii au fost prea mult timp c‚mpuri de lupt„ stropite cu s‚ngele unei lumi nebune; revine acum conduc„torilor responsabili s„ se Óntrebe ce poate fi f„cut pentru ca istoria viitoare s„ nu mai fie o nesf‚r∫it„ repetare a unui trecut instabil“ – spunea Nicolae Titulescu. Din nefericire, ast„zi suntem Ón continuare Ón c„utarea solu˛iei la aceast„ problem„. Evenimentele care

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004 tocmai au loc Ón regiune avertizeaz„ c„ îbutoiul cu pulbere“, cum a fost denumit„ aceast„ regiune de-a lungul timpului, ar putea exploda din nou.

Cred c„ Óntrebarea îDe ce, iar„∫i, nu este pace Ón Balcani?“ este, acum, fierbinte nu numai la Bucure∫ti, ci Ón toate marile capitale ale lumii. R„spunsul la Óntrebarea îCe putem face pentru a edifica ∫i stabiliza pacea ∫i lini∫tea Ón Balcani?“ fr„m‚nt„ to˛i oamenii politici Ón˛elep˛i ∫i lucizi.

Ast„zi, la fel de important ca a vorbi despre perspectivele p„cii Ón Balcani este a vorbi despre curajul ∫i despre priceperea de a face pace.

La Ónceputul anilor ’90, liderii statelor din fosta Iugoslavie atr„geau aten˛ia asupra riscului îlibaniz„rii“ Iugoslaviei. Istoria a schimbat numele paradigmei: Balcanii au intrat Ón limbajul politicii interna˛ionale cu conota˛ia negativ„ a conflictului f„r„ sf‚r∫it. Am Óns„ convingerea c„ Ón˛elepciunea ∫i voin˛a politic„ ferm„ pot duce la dep„∫irea momentelor conflictuale, transform‚nd Balcanii Óntr-o zon„ a p„cii ∫i cooper„rii.

Exist„ o serie de factori care men˛in un poten˛ial exploziv ridicat Ón zona Balcanilor. Trecutul istoric fr„m‚ntat a generat o conjunctur„ specific„, a cumulat Óntr-o arie relativ restr‚ns„ popoare foarte diferite din punct de vedere cultural ∫i cu nivele de dezvoltare economic„ inegale. Sistemele totalitare comuniste au mascat, prin mijloace propagandistice ∫i prin represiune, tensiunile existente, f„r„ a le Óndep„rta cauzele. Detenta intereselor regionale ∫i de grup, Ón condi˛iile afirm„rii regimurilor democratice, a dus, uneori, la manifest„ri violente. Tensiunilor deja existente li s-au suprapus influen˛e exterioare zonei.

Caracteristicile geopolitice ale Balcanilor fac imposibil„ abordarea unui conflict, Ón aceast„ arie, Ón termenii restrictivi ai conflictelor locale: zona Balcanilor a fost ∫i este o zon„ de confruntare a marilor interese, un punct nodal al Europei, at‚t sub aspect economic, c‚t ∫i sub aspect strategic ∫i militar. Crizele Ón Balcani se manifest„ pe trei nivele: local, Óntre p„r˛ile direct implicate Ón conflict, regional ∫i global. Istoria a demonstrat c„ orice conflict balcanic are tendin˛a de extindere, dac„ nu cumva de globalizare.

Implicarea O.N.U. ∫i NATO Ón solu˛ionarea situa˛iei din Balcani demonstreaz„ c„ problema p„cii Ón zon„ este de interes mondial. Exist„, iat„, riscul resuscit„rii confrunt„rilor Ón spa˛iul ex-iugoslav. Conflictul iugoslav, pe care l-am fi dorit sf‚r∫it, a supus deja la un test sever organismele cu voca˛ie universal„ sau interna˛ional„. Acestea au avut merite Ón men˛inerea sub control a st„rii conflictuale, dar ultimele zile au demonstrat c„ exist„ semnale ale limitelor strategiilor abordate Ón solu˛ionarea situa˛iei zonale.

Eforturile politico-diplomatice, ∫i nu numai, ale NATO ∫i ale Uniunii Europene au antrenat rezultate notabile, dar, din p„cate, p‚n„ acum, dup„ cum demonstreaz„ realitatea ultimelor zile, nu au reu∫it s„ instaureze o pace durabil„. O pace fierbinte Ónc„lze∫te anormal zona balcanic„. Rezult„ de aici necesitatea continu„rii implic„rii ample a comunit„˛ii interna˛ionale ∫i, Ón primul r‚nd, a relans„rii rolului important al Uniunii Europene Ón procesul de pace. Œn procesul de instaurare ∫i men˛inere a unei p„ci viabile ∫i stabile este necesar s„ fie atrase ˛„rile

vecine fostei Iugoslavii. Rom‚nia — cu triplul s„u statut, de membru NATO, viitor membru al U.E., Ón 2007, ∫i prieten al ˛„rilor din componen˛a ex-Iugoslaviei — dispune de un imens poten˛ial Ón sensul asigur„rii stabilit„˛ii Ón Balcani. Noi nu avem interese teritoriale Ón zon„. Avem, Ón schimb, rela˛ii tradi˛ionale foarte bune cu toate ˛„rile balcanice. Avem un poten˛ial economic ∫i militar considerabil, de˛inem o pozi˛ie geostrategic„ de excep˛ie, ∫i — deosebit de important — avem dorin˛a ferm„ de a participa la stabilitatea zonal„. Prin rela˛iile pe care le Óntre˛inem cu toate statele balcanice am putea coagula — ca Ón perioada interbelic„ — eforturile celorlalte state pentru asigurarea stabilit„˛ii ∫i p„cii Ón Balcani. Europa Ó∫i va g„si nu numai lini∫tea ∫i se va putea concentra asupra eforturilor de a lupta Ómpotriva terorismului interna˛ional, ci va ∫i dob‚ndi un nou impuls spre prosperitate, dac„ Europa de Est ∫i Balcanii se vor consolida economic ∫i vor participa activ pe marea pia˛„ mondial„. Zona balcanic„ ∫i peribalcanic„ are nevoie nu numai de sprijin financiar, ci ∫i de deschidere din partea statelor dezvoltate, pentru a se integra Ón comunitatea lor. Balcanii nu trebuie transforma˛i Óntr-o poart„ de intrare Ón Europa pentru noi totalitarisme, fie ele euroasiatice, fie ele fundamentalist-islamice. Zona balcanic„ a secolului al XXI-lea este locul Ón care Europa se confrunt„ cu un incendiu ce poate afecta rela˛iile tradi˛ionale dintre etniile altor ˛„ri comunitare.

Pacea nu trebuie confundat„ cu simpla Óncetare a unor ciocniri violente. Œn realitate, acesta este doar primul pas c„tre pace ∫i stabilitate. Pacea trebuie s„ instituie o nou„ realitate, care s„ fie mai atr„g„toare pentru toat„ lumea dec‚t starea conflictual„. Procesul de pace trebuie s„ se concretizeze Ón proiecte de dezvoltare ∫i cooperare. Nu trebuie s„ ne l„s„m tra∫i Ónapoi de ezit„rile ∫i contradic˛iile trecutului, ci s„ privim realitatea a∫a cum este ∫i s„ pornim cu for˛e reunite la edificarea unor noi raporturi Óntre statele balcanice, pe de o parte, ∫i Óntre aceste state ∫i restul Europei.

V„ mul˛umesc.

Corneliu Ciontu

#193590

Invit„m Ón sal„, s„ putem Óncepe dezbaterile la primul proiect de lege.

V„ informez c„ ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 282 de deputa˛i, sunt absen˛i 63, din care 31 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

Ast„zi o s„ dezbatem proiectul Legii Codului penal. Invit Comisia juridic„ la locul respectiv.

Am s„ rog pe doamna ministru Tarcea Leti˛ia s„ prezinte ini˛iativa.

## **Doamna Cristina Tarcea** _**—** secretar de stat_

## _Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

™tiu c„ suntem Ón postul Pa∫telui, dar m„ cheam„, totu∫i, Cristina!

Domnilor deputa˛i,

Am pl„cerea ca, al„turi de dumneavoastr„, s„ parcurgem ast„zi, s„ analiz„m ast„zi proiectul noului Cod penal, proiect de lege care reprezint„ un pas important, a∫ putea spune chiar un pas de referin˛„ pentru reforma Ón justi˛ie, el fiind unul dintre modalit„˛ile prin care se

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004 urm„re∫te sistematizarea ∫i codificarea legislativ„ Ón aceast„ materie. ™i nu pot s„ Óncep prezentarea acestui proiect de lege Ónaintate de a mul˛umi sincer Comisiei juridice, care, efectiv, a lucrat pe texte ∫i ∫i-a adus o contribu˛ie deosebit„ la definitivarea proiectului pe care ast„zi Ól ave˛i Ón fa˛„.

La elaborarea proiectului Codului penal comisia, alc„tuit„ din reprezentan˛i de marc„ ai dreptului penal rom‚nesc, reprezentan˛i ai Facult„˛ii de Drept, ai Consiliului Legislativ, reprezentan˛i ai Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie ∫i ai Cur˛ii Supreme de Justi˛ie la acea dat„, a urm„rit aplicarea ∫i punerea Ón text a tuturor progreselor g‚ndirii juridico-penale din ultimele 3 decenii; de asemenea, experien˛a acumulat„ Óntr-o perioad„ Óndelungat„ de aplicare a Codului penal ∫i, de asemenea, preluarea tuturor dispozi˛iilor din documentele interna˛ionale pe care Rom‚nia le-a ratificat sau la care Rom‚nia a aderat.

Proiectul este structurat Ón forma clasic„, cuprinde o parte general„ ∫i cuprinde o parte special„, una dintre cele mai importante modific„ri cuprinse Ón partea general„ viz‚nd o nou„ abordare a no˛iunii de infrac˛iune ∫i o nou„ clasificare a acestora Ón crime ∫i delicte.

Aceast„ clasificare permite juri∫tilor rom‚ni, Ón perspectiva integr„rii Ón Uniunea European„, s„ aib„ acela∫i limbaj tehnic juridic cu juri∫tii celorlalte state membre ale Uniunii Europene, aceast„ clasificare fiind consacrat„ pe plan european ∫i, desigur, aceast„ Ómp„r˛ire a infrac˛iunilor Ón îcrime“ ∫i îdelicte“ a atras dup„ sine o nou„ modificare important„, de substan˛„, a dispozi˛iilor Codului penal, ∫i anume revizuirea ∫i reg‚ndirea sistemului sanc˛ionator.

Œn ceea ce prive∫te infrac˛iunea, Ón afar„ de defini˛ia clasic„ a infrac˛iunii, codul cuprinde dispozi˛ii referitoare la cauzele justificative ∫i la cauze care Ónl„tur„ caracterul penal al faptei ∫i, de asemenea, au fost reg‚ndite corespunz„tor dispozi˛iile consacrate pedepsei, a∫a cum am ar„tat, dar ∫i individualiz„rii acesteia, introduc‚ndu-se dou„ pedepse care nu existau ca atare Ón vechile dispozi˛ii ale Codului penal, ∫i anume munca Ón folosul comunit„˛ii ∫i sistemul pedepselor sub forma zileloramend„.

De asemenea, au fost introduse ∫i institu˛ii noi, cum ar fi scutirea de pedeaps„ ∫i am‚narea aplic„rii pedepsei, ceea ce d„ o palet„, o gam„ de individualizare mult mai larg„ magistratului.

De asemenea, pentru prima oar„ a fost reglementat„ institu˛ia r„spunderii penale a persoanei juridice, ∫i spun pentru prima oar„ pentru c„ aceast„ chestiune este abordat„ de foarte mult timp Ón doctrina rom‚neasc„, Ónc„ din anul 1929, dar ea s-a impus cu necesitate mai ales Ón realitatea prezent„, Ón leg„tur„ cu criminalitatea economic„, cu criminalitatea organizat„, cu traficul de persoane, de droguri sau de arme.

Œn ceea ce prive∫te aceast„ nou„ institu˛ie a r„spunderii penale a persoanei juridice, ea cuprinde ca sanc˛iune principal„ pedeapsa amenzii ∫i, de asemenea, o multitudine de sanc˛iuni, de pedepse complementare, cum ar fi: dizolvarea persoanei juridice, suspendarea acesteia, interzicerea de a participa la proceduri de achizi˛ii publice, afi∫area hot„r‚rii de condamnare.

Trebuie remarcat faptul c„, Ón acord cu dispozi˛iile constitu˛ionale, este interzis a se aplica o pedeaps„ complementar„ persoanei juridice ce reprezint„ un partid politic, sindicat, cult religios sau organiza˛ii ale cet„˛enilor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale, ∫i asta pentru a nu Ónc„lca dispozi˛iile constitu˛ionale privind dreptul la libertatea de asociere.

De asemenea, modific„ri de substan˛„ cuprind dispozi˛iile referitoare la minoritate ∫i la regimul sanc˛ionator al minorilor. Cu aceast„ extrem de scurt„ ∫i de general„ prezentare a p„r˛ii generale, Ómi voi permite s„ adaug c‚teva cuvinte ∫i cu privire la noile reglement„ri privind partea special„, o abordare nou„ remarc‚ndu-se Ón sistematizarea p„r˛ii speciale, oferindu-se ponderea ∫i greutatea pe care o merit„ infrac˛iunile, respectiv crimele ∫i delictele contra persoanei.

A∫a cum am ar„tat, partea special„ a proiectului tinde s„ realizeze o unificare a normelor de incriminare prev„zute Ón legi speciale, ea este structurat„ Ón 12 titluri, iar Ón cadrul titlului referitor la crimele ∫i delictele contra persoanei au fost prev„zute, al„turi de crimele de genocid ∫i tratamentele neomenoase, ∫i alte crime contra umanit„˛ii, s„v‚r∫ite Ón cadrul atacurilor generalizate sau sistematice lansate Ómpotriva popula˛iei civile, a∫a cum aceste fapte sunt descrise Ón statutul Cur˛ii Penale Interna˛ionale.

De asemenea, titlul cuprinde ∫i reglement„ri privind delictele contra manipul„rii genetice, ˛in‚nd seama de dispozi˛iile unei alte conven˛ii europene, Conven˛ia pentru Protec˛ia Drepturilor Omului ∫i a Demnit„˛ii Umane, fa˛„ de aplica˛iile biologiei ∫i a medicinei.

De asemenea, exist„ titlul consacrat crimelor ∫i delictelor de terorism, care unific„ reglement„rile Ón materia actelor de terorism ∫i Ón materia finan˛„rii acestor acte; de asemenea, delicte contra exercit„rii drepturilor politice ∫i cet„˛ene∫ti, contra Ónf„ptuirii justi˛iei, infrac˛iuni care aduc atingere lini∫tii publice, siguran˛ei circula˛iei pe c„ile ferate ∫i pe drumurile publice; de asemenea, delicte contra patrimoniului cultural ∫i arhivistic na˛ional.

Pentru toate aceste considerente, v„ rug„m s„ ave˛i amabilitatea ∫i s„ aproba˛i proiectul de lege Ón forma Ón care a fost adoptat ∫i de c„tre Comisia juridic„ a Camerei Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc.

Ion Neagu

#200175

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a fost sesizat„ spre dezbatere Ón fond cu proiectul Legii Codului penal. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Ini˛iativa a fost supus„ dezbaterii ∫i propune solu˛ii noi, acceptate pe plan european, cu privire la institu˛ii precum infrac˛iunea, sistemul cauzelor justificative, al cauzelor care Ónl„tur„ caracterul penal al faptei, participa˛ia, sistemul sanc˛ionator, Ón contextul general al unific„rii legisla˛iei penale europene ∫i, Ón special, al integr„rii europene ∫i euroatlantice a Rom‚niei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004 Proiectul preia unele dispozi˛ii din Codul penal Ón vigoare, care au fost confirmate ∫i a c„ror viabilitate a fost dovedit„ de practica judiciar„ a instan˛elor rom‚ne.

De asemenea, at‚t Ón partea general„ a proiectului Codului penal, c‚t ∫i Ón partea special„ sunt introduse dispozi˛ii care reflect„ cerin˛ele Constitu˛iei, cum sunt cele referitoare la extr„dare, exigen˛ele ∫i standardele prev„zute Ón conven˛iile interna˛ionale la care Rom‚nia este parte. Prin structura sa, prin terminologia utilizat„ ∫i formularea clar„ a dispozi˛iilor legale, proiectul Codului penal Óndepline∫te ∫i una dintre cerin˛ele Conven˛iei pentru Ap„rarea Drepturilor Omului ∫i a Libert„˛ilor Fundamentale, precum ∫i a Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului, ∫i anume accesibilitatea legii.

La comisie au fost depuse amendamente din partea tuturor grupurilor parlamentare. Comisia a examinat proiectul de lege Ón ∫edin˛ele din: 17—24 septembrie 2003, 2—8—22 octombrie 2003, 5—12—13—19—26 noiembrie 2003, 3—10—17—18 decembrie 2003, 10— 11—12—16—17—18—19—23—24 ∫i 25 februarie 2004. Dezbaterile au fost finalizate Ón ∫edin˛a din 25 februarie 2004.

La lucr„rile comisiei au participat, Ón calitate de invita˛i, reprezentan˛i din conducerea Ministerului Justi˛iei. De asemenea, la dezbateri au fost prezen˛i reprezentan˛i din partea Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, iar din partea Comisiei pentru elaborarea proiectului de Cod penal au participat domnul profesor George Antoniu ∫i domnul profesor Avram Filipa∫.

Dup„ dezbaterile cu caracter general s-a trecut la examinarea pe articole a legii, concomitent cu examinarea amendamentelor depuse Ón scris Ón termen sau formulate verbal, Ón cursul dezbaterilor, de c„tre membrii comisiei.

Œn urma supunerii la vot, unele amendamente au fost admise, iar altele au fost respinse, unele au fost retrase de c„tre ini˛iatorii acestora.

Œn concluzie, membrii comisiei au hot„r‚t cu unanimitate de voturi s„ propun„ plenului Camerei Deputa˛ilor spre dezbatere ∫i adoptare proiectul Legii Codului penal, cu amendamente admise, prev„zute la anexa nr. 1, ∫i cele respinse, Ón anexa nr. 2.

La dezbaterile finale, din num„rul total al membrilor comisiei, de 24 de membri, au fost prezen˛i 22. Œn raportul cu obiectul ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. V„ mul˛umesc.

Augustin Lucian Bolca∫

#203430

Domnule pre∫edinte, Doamn„ ministru,

## Stima˛i colegi,

Regret lipsa de entuziasm la aceste dezbateri, pentru c„ acum putem spune, Ón sf‚r∫it, Ón sf‚r∫it ni s-a Ónf„˛i∫at un act spre aprobare care Óntrune∫te dezideratele de mult

expuse ale partidului nostru, Ón materie legislativ„. Este nevoie de elaborarea unui sistem nou legislativ, este nevoie de o anume structurare, este nevoie de ceea ce, Ón limbaj tehnic, spunem, o nou„ codificare. Este foarte bine c„ s-a renun˛at la metoda c‚rpelilor Ón materie legislativ„, c‚rpeli care s-au dovedit totdeauna neproductive, ∫i ni se Ónf„˛i∫eaz„ un act esen˛ialmente nou. Este esen˛ialmente nou prin concep˛ia pe care ne-o Ónf„˛i∫eaz„ cu privire la problemele generale ale penalului, cu privire la problemele speciale ale incrimin„rii infrac˛iunilor ∫i ale pedepselor aferente.

Vreau s„ dau un cuv‚nt de apreciere colectivului Ministerului Justi˛iei, care a elaborat acest proiect de Cod penal, este rezultatul unei munci deosebite, este rezultatul unei concep˛ii unitare ce ni se Ónf„˛i∫eaz„. Este adev„rat c„ putem face discu˛ii cu privire la concep˛ia ce ni s-a Ónf„˛i∫at, ∫i Ón cadrul Comisiei juridice aceste discu˛ii au fost purtate ∫i sper c„ vor fi purtate benefic ∫i Ón plen, dar nu este mai pu˛in adev„rat c„ aveam nevoie de o asemenea concep˛ie unitar„.

Œn al doilea r‚nd, vreau s„ dau o deosebit„ apreciere lucr„rilor desf„∫urate de colegii mei din Comisia juridic„, care au avut o contribu˛ie deosebit„, ∫i vede˛i anexat raportului comisiei acea c„rticic„ a amendamentelor dezb„tute, poate cea mai bogat„ din actuala legislatur„, care vi se propun a fi dezb„tute aici, Ón fa˛a Domniilor voastre. Este rolul de a aprecia Ón mod deosebit contribu˛ia parlamentarilor din grupul nostru parlamentar, a colegului nostru V„s„lie Moi∫, ale c„rui amendamente pertinente au fost Ón mare majoritate admise.

V„ supunem Domniilor voastre, Ón aceste condi˛ii, spre dezbatere, un act de o concep˛ie integral„ ∫i de o deosebit de atent„ selectare a textelor. Aceasta nu Ónsemneaz„ c„ putem s„ fim mul˛umi˛i de rezultatul care a fost ob˛inut. Este rolul dezbaterilor s„ le clarifice. V-am vorbit despre o anume distan˛are conceptual„, v-am vorbit ∫i v„ vorbesc acum de o problem„ de principiu. Œn legisla˛ia noastr„, pe care am construit-o Ómpreun„ p‚n„ acuma, exist„ o multitudine de fapte considerate penale, considerate infrac˛iuni, acele infrac˛iuni ce se numesc îprev„zute Ón legi speciale“.

Dac„ dori˛i s„ realiz„m o real„ codificare, asemenea parazi˛i penali trebuie s„ dispar„, ∫i toate faptele ce trebuie sanc˛ionate s„ fie cuprinse Ón aceast„ carte de baz„, dac„ vre˛i, îconstitu˛ie a penalului“. Nu s-a f„cut prea mult Ón aceast„ situa˛ie, ∫i ne vom trezi c„ va trebui s„ facem profunde modific„ri Ón toat„ legisla˛ia noastr„, Ón toate acele legi speciale care prev„d infrac˛iuni, pentru a realiza o corelare. Dac„ se pornea de la ideea unei unit„˛i de reglementare, se putea ajunge mult mai u∫or la solu˛ia acestei reglement„ri, f„r„ parazi˛ii care nu intereseaz„ ∫i complic„ via˛a instan˛elor penale.

Œn ceea ce prive∫te nout„˛ile aduse — r„spunderea penal„ a persoanelor juridice, articularea cu legisla˛ia european„ Ón domeniu —, a∫ vrea s„ atrag aten˛ia asupra unei Ómprejur„ri: nici o lege, oric‚t de european„ ar fi ea, nu devine viabil„, nu devine aplicabil„, nu-∫i g„se∫te eficien˛a dac„ nu este ancorat„ Ón realit„˛ile socioeconomice ale acestei ˛„ri, dac„ nu este ancorat„ Ón realit„˛ile care genereaz„ fapte infrac˛ionale. ™i, din acest punct de vedere, mai avem de lucru. Mai avem de lucru Ón a cur„˛a structura infrac˛ional„ prev„zut„ Ón Codul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004 penal, Ón raport de un anume imobilism, o anume iner˛ie care, totu∫i, Ón acest cod — ce se dore∫te modern —, ne-a ancorat. Este vorba de persisten˛a unor infrac˛iuni pe care le consider„m obi∫nuite, dar care, Ón devolu˛iunea economiei de pia˛„ — ∫i privim Ón viitor — n-o s„-∫i mai g„seasc„ locul, cel pu˛in Ón forma Ón care au fost prev„zute. M„ refer la infrac˛iunea de specul„, cu toate aspectele ei, astfel cum este prev„zut„ Ón actualul Cod penal.

Exist„ o problem„ sensibil„, f„r„ nici un fel de discu˛ie, o problem„ care prive∫te esen˛a democra˛iei, ∫i anume libertatea de exprimare. Aici s-a Óncercat s„ se fac„ ceva.

Meritul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, care a reu∫it eliminarea infrac˛iunii de îinsult„“, este incontestabil, dar nu-mi plac jum„t„˛ile de m„sur„.

Eliminarea a∫a-zisei infrac˛iuni de îcalomnie“, mai ales Ón forma Ón care este ea prev„zut„ acum Ón Codul penal, demonstreaz„ c„ nu este o fapt„ de gravitate infrac˛ional„,∫i-∫i poate g„si repara˛ia normal„ Ón procedurile civile, unde-i este locul, ∫i c„ se impune Ón continuare, ∫i este punctul nostru de vedere.

Œn ceea ce prive∫te aceast„ libertate de exprimare, s-au formulat foarte multe temeri Ón dezbaterile publice care au avut loc. S-a considerat c„ anumite infrac˛iuni, anumite modalit„˛i de prevedere a acestor infrac˛iuni pot s„ fie folosite Ómpotriva acelora care trebuie s„-∫i exprime liber g‚ndul Ón mass-media, Ón plenurile adun„rilor de orice fel ∫i de orice natur„.

Desigur c„ orice lucru, c‚t de bun, poate s„ fie folosit Ómpotriva celor care l-au creat. V„ dau exemplul fuziunii nucleare, care a dus la un progres uluitor Ón istoria omenirii, dar care a dus ∫i la Hiroshima ∫i Nagasaki.

P„str‚nd propor˛iile, aceast„ bomb„ — a folosirii incorecte a unor dispozi˛ii din Codul penal — persist„; este o problem„ a aplic„rii ∫i a bunei-credin˛e. Dar, p‚n„ s„ ajungem la problema aplic„rii, pe noi ne intereseaz„ Ón primul r‚nd prevederea ∫i eliminarea a tot ceea ce reprezint„ un pericol poten˛ial.

Suntem pentru asigurarea unei libert„˛i de exprimare, suntem pentru asigurarea unei libert„˛i de exprimare Ón cadrele prev„zute de art. 30 al Constitu˛iei, Ón limitele unei decen˛e normale a unei societ„˛i civilizate, care-∫i g„se∫te ∫i instrumentele normale, ∫i nu neap„rat penale, de reprimare a tot ceea ce excede acest cadru al normalit„˛ii.

Exist„ o Óntreag„ structur„ a unor infrac˛iuni economice. Eu Ómi doresc un singur lucru: ca toate aceste prevederi s„ fie aplicate, atunci c‚nd trebuie, cu toat„ fermitatea. Pentru c„, s„ nu uit„m, Codul penal reprezint„ un instrument puternic pentru asanarea unei vie˛i sociale. ™i noi dorim ca acest instrument s„ fie unul bun.

Œn aceste condi˛ii vom participa la dezbateri, sub aceste auspicii ne vom spune punctul de vedere ∫i, evident, sub aceste auspicii dorim ca Rom‚nia s„ aib„ o legisla˛ie penal„ ferm„, modern„ ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, uman„.

V„ mul˛umesc.

Emil Boc

#210208

Doamn„ ministru, Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Cred c„ este indiscutabil faptul c„ este nevoie de un nou Cod penal. Actualul Cod penal Ón vigoare este vechi, de peste 30—35 de ani. A fost modificat de multiple ori ∫i era necesar„ o nou„ abordare sistemic„, abordare ce s„ v„ ofere, pe de o parte, un cadru coerent tuturor acestor modific„ri, iar, pe de alt„ parte, s„ ofere o perspectiv„ nou„ cu privire la evolu˛iile Ón domeniul dreptului penal.

Din acest punct de vedere, noul Cod penal prezint„ elemente de noutate, prezint„ elemente care se Ónscriu Ón linia dreptului penal modern. ™i a∫ face c‚teva exemplific„ri:

— r„spunderea penal„ a persoanei juridice, pentru prima dat„ consacrat„ Ón legisla˛ia rom‚neasc„ — un lucru impus, firesc, de evolu˛ia societ„˛ii rom‚ne∫ti ∫i de evolu˛ia juridic„ intern„;

— o nou„ sistematizare a infrac˛iunilor, Ón crime ∫i delicte, sistematizare ce corespunde exigen˛elor contemporane ∫i dezbaterilor existente Ón doctrina dreptului penal;

— de asemenea, o nou„ sistematizare a sistemului pedepselor ∫i, ca element de o noutate absolut„, introducerea categoriei zilelor-amend„; apreciem ca fiind un fapt pozitiv ∫i care rezolv„ multe dintre problemele sistemului anterior;

— de asemenea, sistemul cauzelor justificative ∫i al cauzelor care Ónl„tur„ caracterul penal al faptei, sisteme care pot fi apreciate ca fiind un progres fa˛„ de sistemul existent.

De asemenea, Ón îPartea special„“ a Codului penal sunt reglement„ri noi, care corespund evolu˛iilor din dreptul penal, consacr‚nd ∫i infrac˛iuni care ˛in, de exemplu, de mita electoral„, care nu erau p‚n„ acum Ón legisla˛ia penal„, Ón Codul penal, infrac˛iuni care ˛in de protec˛ia vie˛ii private; alte elemente care ˛in de h„r˛uirea sexual„, fapte care, p‚n„ recent, Ón Codul penal erau pu˛in articulate.

Totu∫i, acest Cod penal r„m‚ne cu unele limite. A∫ fi vrut s„ spun, cu toat„ convingerea, c„ este un nou Cod penal. Nu este Ón totalitate un nou Cod penal. Foarte multe dintre articolele vechiului Cod penal sunt preluate. ™i, pe bun„ dreptate, la un moment dat se va spune c„ acest lucru este firesc — institu˛ii consacrate, institu˛ii care ∫i-au dovedit viabilitatea trebuiau s„ fie men˛inute — ∫i este adev„rat. Dar eu spun c„ prea multe dintre vechile institu˛ii ∫i dintre vechile concepte au fost men˛inute. ™i se putea face un pas Ónainte.

Sunt convins c„, aici, Ón dezbaterea din plen, urm‚nd dezbaterea din Senat, precum ∫i prin procedura medierii, se vor mai realiza ∫i al˛i pa∫i spre modernizarea acestui Cod penal. M-a∫ referi aici la defini˛ia infrac˛iunii. Aici este o chestiune care ˛ine de optic„, de dezbatere teoretic„. Men˛inerea, Ón continuare, Ón defini˛ia infrac˛iunii,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004 a pericolului social — ca tr„s„tur„ a infrac˛iunii —, Ón concep˛ia mea, reprezint„ un regres fa˛„ de concep˛ia european„ Ón materie. Men˛inerea art. 18[1 ] reprezint„ un regres fa˛„ de evolu˛ia european„ Ón materie. Sunt chestiuni de dezbatere a acestor aspecte ∫i evident c„ va fi locul, aici, s„ le analiz„m.

Deci, din acest punct de vedere, cred c„ se poate face mai mult Ón vederea moderniz„rii acestuia. Ca s„ nu vorbim de capitolul consacrat libert„˛ii de exprimare.

S„ ne reamintim c„, de la varianta ini˛ial„ a Ministerului Justi˛iei, cu c‚teva prevederi absolut discutabile, dar care au fost eliminate, s-a ajuns la o formul„ mai echilibrat„, prin eliminarea insultei ∫i prin consacrarea, totu∫i, penal„ a calomniei.

Exigen˛ele, credem noi, europene Ón materie ar cere ca Ón materia libert„˛ii de exprimare aceste limite penale s„ dispar„. Œn materia libert„˛ii de exprimare orice sanc˛iune penal„ are un efect prohibitiv, de cenzur„ a acelora care ar avea dreptul, Óntr-o societate democratic„, s„ expun„ liber punctele ∫i opiniile, pentru a asigura o guvernare mai bun„.

Libertatea de exprimare este consacrat„ Ón sistemele democratice pentru a cenzura guvernan˛ii, pentru ca cei guverna˛i s„ aib„ dreptul s„-i supun„ controlului pe cei care-i conduc. Din acest punct de vedere, incriminarea penal„ reprezint„, repet, un factor de inhibare a acelora care ar putea critica, Óntr-o form„ sau alta, actele acelora care conduc.

Solu˛ia pe care am propus-o — ∫i exist„ ∫i un amendament Ón acest sens — este ca, Ón materie de calomnie, incriminarea s„ r„m‚n„ la nivelul dreptului civil, al sanc˛iunilor care pot fi administrate pe cale civil„, ∫i nu pe cale penal„.

Œn materie de calomnie, sanc˛iunea nu trebuie s„ fie trimiterea sub inciden˛a penalului, ci trimiterea sub inciden˛a civilului, a daunelor care pot fi solicitate Ón instan˛„.

Dac„ se va men˛ine, totu∫i, forma actual„ din cod, propus„ ∫i trecut„ prin comisie, Ón cazul calomniei, pedeapsa este a zilelor-amend„. ™i, tot potrivit codului, coroborat cu un alt text, num„rul minim de zile-amend„ este Óntre 20 ∫i 120. ™i, av‚nd Ón vedere c„ judec„torul poate aplica pentru fiecare zi-amend„ un cuantum Óntre 100 de mii ∫i un milion, iat„ c„ pentru orice infrac˛iune de calomnie se ajunge la o pedeaps„ Óntre 20 de milioane ∫i 120 de milioane.

Credem c„ la actualul nivel al salariilor, dac„ vre˛i, din Rom‚nia, sau la actuala prosperitate material„ un asemenea cuantum este prea ridicat, ∫i el poate avea, iar„∫i, un efect de cenzur„, un efect prohibitiv Ón calea acelora care ar trebui s„ beneficieze de libertatea de exprimare.

Deci aici cred c„ se poate g„si o solu˛ie: fie renun˛area, a∫a, ca ∫i Ón cazul calomniei, ∫i trimiterea calomniei Ón dreptul civil, fie cobor‚rea cuantumului zilelor-amend„ pentru a le men˛ine Ón limitele rezonabilului. Deci aici cred c„ se pot face aceste lucruri.

Am dat doar c‚teva exemple ∫i evident c„ ∫irul exemplelor poate continua, dar evident c„ este rolul ∫i locul plenului s„ fac„ aceste dezbateri pe marginea articolului, Ónc‚t nu voi mai insista aici.

Iat„ coordonatele generale sub care Partidul Democrat va aborda responsabil dezbaterile la Codul penal, men˛ion‚nd c„ a fost o dezbatere de luni de zile, profesional„ ∫i profesionist„ Ón comisie.

Vreau s„ mul˛umesc tuturor acelora care s-au implicat, de la reprezentan˛ii comisiei ∫i ai Ministerului Justi˛iei la distin∫ii colegi membri din comisia noastr„, care au stat ∫i au analizat fiecare text pe toate fa˛etele, pentru a v„ propune dumneavoastr„ o solu˛ie viabil„.

Este firesc s„ nu fim de acord Ón toate punctele de vedere. Exist„ concep˛ii diferite, dar, per ansamblu, munca este l„udabil„ ∫i efortul trebuie s„ fie concretizat Óntr-un proiect de Cod penal capabil s„ r„spund„ existen˛elor europene.

V„ mul˛umesc.

Székely Ervin-Zoltán

#216962

## **Domnul Székely Ervin-Zoltán:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Atunci c‚nd examin„m un proiect de lege at‚t de important cum este Codul penal trebuie s„ punem c‚teva Óntreb„ri: de ce un nou Cod penal ∫i de ce nu modificarea Codului penal existent?

Cred c„ practica a demonstrat c„ rela˛iile sociale s-au schimbat Ón a∫a m„sur„ Ónc‚t este nevoie de o nou„ abordare a politicii penale, este nevoie de formularea a noi priorit„˛i Ón ceea ce prive∫te politica penal„ ∫i, de aceea, se justific„ adoptarea unui nou Cod penal.

Dup„ cum vede˛i, Ón proiectul noului Cod penal sunt schimbate anumite capitole Ón îPartea special„“, care reflect„ ∫i schimbarea de prioritate Óntre diferite valori sociale pe care legiuitorul dore∫te s„ le apere, inclusiv prin mijloace specifice ale Codului penal, ale legisla˛iei penale.

Deci, din acest punct de vedere, credem c„ a fost nevoie de elaborarea acestui proiect de lege, a fost nevoie ca legea penal„ s„ reflecte acele schimb„ri majore care au avut loc Ón societatea rom‚neasc„, Ón ultimii 14 ani.

O a doua problem„ este legat„ tot de îPartea special„“, ∫i anume reducerea pedepselor. Doctrina juridic„ a demonstrat faptul c„ for˛a de re˛inere fa˛„ de comiterea infrac˛iunilor constituie inevitabilitatea r„spunderii penale, ∫i nu cuantumul pedepselor. Pot fi oric‚t de mari pedepsele, p‚n„ c‚nd organele de urm„rire ∫i organele de cercetare penal„ nu sunt eficiente, o mare parte a infractorilor nu sunt adu∫i Ón fa˛a justi˛iei. Majorarea cuantumului pedepsei nu are nici un efect de a re˛ine pe infractori de la comiterea faptelor antisociale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004 Teoria juridic„ a demonstrat cu prisosin˛„ acest lucru ∫i a fost nevoie ca ∫i practica judiciar„ s„ Ól ia Ón considerare. De altfel, Ón ultima perioad„, anumite pedepse au fost exagerat de mari ∫i nu cred c„ au reflectat pericolul social pe care anumite fapte l-au reprezentat.

Desigur, cu toate acestea, consider„m c„ Ón anumite probleme punctuale este nevoie de modificarea actualelor texte, modificarea chiar ∫i a textelor de lege prev„zute Ón noul Cod penal.

Uniunea Democrat„ Maghiar„ Ó∫i rezerv„ dreptul de a sus˛ine acele amendamente care au fost respinse Ón cadrul dezbaterilor din comisie.

Œn ansamblu, av‚nd Ón vedere c„ acest proiect de lege reprezint„ un pas Ónainte Ón ceea ce prive∫te modernizarea legisla˛iei penale, c„ reprezint„ un pas Ónainte Ón ceea ce prive∫te politica penal„ Ón Rom‚nia, vom vota favorabil adopt„rii noului Cod penal.

V„ mul˛umesc.

Cornel ™tirbe˛

#219702

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Adoptarea Codului penal reprezint„, f„r„ Óndoial„, una dintre etapele extrem de importante Ón alinierea la normele europene a legisla˛iei rom‚ne∫ti.

Sigur c„, Ón forma actual„, reglement„rile cuprinse Ón proiectul de cod sunt mai aproape dec‚t vechile reglement„ri ∫i sunt mai aproape de Uniunea European„, de nevoile sociale ∫i de exigen˛ele alinierii la normele europene.

Vreau doar s„ fac o precizare aici legat„ de faptul c„ Grupul parlamentar liberal din Camera Deputa˛ilor a depus, Ónc„ din anul 2001, o propunere legislativ„ de modificare a Codului penal, propunere legislativ„ care, dup„ opinia noastr„, se armoniza foarte bine cu toate exigen˛ele impuse de Uniunea European„.

Din p„cate, Ministerul Justi˛iei, Ón special doamna ministru, fost ministru al justi˛iei, a ˛inut neap„rat s„ nu adopte sau s„ nu dezbat„ proiectul ini˛iat de Grupul parlamentar al P.N.L., cu motiva˛ia c„ trebuie s„ existe ∫i o anumit„ coloratur„ politic„ sau amprent„ personal„ asupra prevederilor Codului penal.

Din p„cate, cred c„ nu a fost o atitudine corect„. Mai mult, la aceast„ opinie s-a raliat, s„ spun, ∫i grupul parlamentar majoritar din Camera Deputa˛ilor ∫i, ca urmare, proiectul de lege propus de noi se respinge Ón ∫edin˛a urm„toare, probabil, ∫i se adopt„ acest proiect propus de minister.

Sigur c„ este o situa˛ie care a trecut, este o situa˛ie pe care am dorit doar s-o semnal„m. L„s‚nd la o parte aceste lucruri, cred c„ putem spune c„ forma prezentat„ de modificare a Codului penal, sau noua form„ a Codului penal, reprezint„ un progres, reprezint„ o situa˛ie pe care putem s-o sus˛inem ∫i, ca urmare, Grupul parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal va sus˛ine ∫i va vota proiectul de Cod penal Ón forma prezentat„ aici ∫i cu

amendamentele pe care le-am sus˛inut ∫i care vor fi sus˛inute Ón continuare Ón plenul Camerei.

V„ mul˛umesc.

Ioan Timi∫

#221728

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor,

Partidul Social Democrat apreciaz„ aceast„ lucrare juridic„, denumit„ Codul penal, care ast„zi este adus„ Ón fa˛a dezbaterii Domniilor voastre ca o lucrare deosebit„, av‚nd la baz„ o nou„ filozofie Ón materie penal„ ∫i respect‚nd exigen˛ele Uniunii Europene, a integr„rii Rom‚niei Ón structurile euroatlantice.

Dincolo de aceste considerente, era absolut necesar s„ intervenim ∫i s„ sintetiz„m Óntr-un Cod penal nou toate dispozi˛iile referitoare la infrac˛iuni, pentru c„, a∫a cum ∫ti˛i, cum ∫tie toat„ lumea, au fost multe Óncerc„ri de c‚rpire a Codului penal prin diverse interven˛ii normative ∫i era absolut necesar s„ ajungem Ón aceast„ faz„.

Dintre nout„˛ile — poate unele chiar Ón premier„ — pe care le aduce Codul penal, a∫ vrea s„ amintesc c‚teva.

Œn primul r‚nd, acest nou proiect de lege Ómparte infrac˛iunile Ón crime ∫i delicte, ceea ce este foarte important pentru o individualizare mai clar„ ∫i mai precis„ a pedepsei ∫i pentru luarea Ón considerare a tuturor circumstan˛elor Ón ceea ce prive∫te f„ptuitorul.

De asemenea, am dezincriminat insulta, am dezincriminat insulta, ea ie∫ind din perimetrul Codului penal.

Sigur, exist„ unele p„reri privind ∫i dezincriminarea calomniei. Noi credem c„ am g„sit o solu˛ie rezonabil„, cu sanc˛ionarea cu zile-amend„ pentru calomnie ∫i, deocamdat„, consider„m c„ este bine s„ r„m‚n„ a∫a.

De asemenea, am reu∫it s„ dezincrimin„m Ón Codul penal o infrac˛iune pe care majoritatea jurnali∫tilor au contestat-o, ∫i anume aceea de a dezincrimina simpla fotografiere a unei cl„diri, locuin˛e sau case de vacan˛„. Noi am considerat c„ unele dintre aceste obiective au o valoare istoric„, au o valoare documentar„, o valoare arhitectonic„ ∫i, Ón consecin˛„, simpla fotografiere nu trebuie s„ intre Ón perimetrul penal.

Pe aceste considerente ∫i multe altele, apreciem c„ proiectul Codului penal care vi se aduce ast„zi Ón aten˛ie trebuie dezb„tut cu toat„ dispozi˛ia dumneavoastr„, cu toat„ aten˛ia, pentru c„ este o lucrare foarte bine realizat„, at‚t de c„tre ini˛iatori, comisia de ini˛iere a acestui cod, c‚t ∫i de c„tre Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a Camerei Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Emil Boc

#239521

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

La pagina 352 din raport, punctul 5, amendamente respinse, amendamentul formulat vizeaz„ alin. 1 ∫i 2 de la art. 11. Forma actual„ propus„ sun„ Ón felul urm„tor: îLegea penal„ se aplic„ ∫i altor infrac˛iuni dec‚t cele prev„zute la art. 10 alin. 1 s„v‚r∫ite Ón afara teritoriului ˛„rii, de un cet„˛ean str„in, dac„: a) fapta este prev„zut„ ca infrac˛iune de legea penal„ a ˛„rii unde a fost s„v‚r∫it„; b) f„ptuitorul se afl„ Ón ˛ar„“. ™i alin. 2: îPentru infrac˛iuni Óndreptate Ómpotriva intereselor statului rom‚n sau contra unui cet„˛ean rom‚n, f„ptuitorul poate fi judecat ∫i Ón cazul c‚nd s-a ob˛inut extr„darea lui.“

Formularea noastr„ pe care o propunem ˛ine cont de evolu˛ia dreptului penal ∫i de prevederi similare din legisla˛ia altor ˛„ri europene ∫i, Ón consecin˛„, men˛inerea formei propuse Ón proiect nu Ónseamn„ altceva dec‚t a men˛ine actuala reglementare, cuprins„ Ón art. 6 din Codul penal, ∫i care este o idee discutabil„ din cel pu˛in urm„toarele considerente: 1) Ón forma actual„, textul s-a dovedit inutil ∫i nu a fost aplicat aproape deloc Ón cei 30 de ani de existen˛„ ai codului; 2) nici una dintre legisla˛iile principalelor ˛„ri europene nu con˛ine o reglementare similar„, ∫i Ón locul principiului universalit„˛ii, a∫a cum este el Ón˛eles de legiuitorul nostru, majoritatea legisla˛iilor consacr„, de fapt, dou„ dispozi˛ii distincte aici.

a) E vorba de competen˛a universal„, recunoscut„ de cele mai multe dintre legisla˛iile europene, presupune o competen˛„ limitat„ la infrac˛iunile pe care statul Ón cauz„ s-a obligat s„ le reprime, ca efect al unor conven˛ii interna˛ionale.

Œn dreptul spaniol sunt expres ∫i limitativ prev„zute infrac˛iunile pentru care opereaz„ aceast„ competen˛„ universal„: genocid, terorism, piraterie, capturare ilicit„ de aeronave, falsificare de moned„ str„in„, trafic ilegal de substan˛e stupefiante, infrac˛iuni referitoare la prostitu˛ie ∫i alte fapte care, potrivit tratatelor sau conven˛iilor interna˛ionale, trebuie urm„rite Ón Spania. Potrivit opiniei spaniole, Ón acest caz nu este necesar„ condi˛ia dublei Óncrimin„ri.

™i Ón dreptul francez se consider„ c„ universalitatea legii penale decurge, Ón principal, din prevederile unor conven˛ii interna˛ionale ∫i se aplic„ Ón cazurile prev„zute de acestea. Doctrina apreciaz„ c„ universalitatea este condi˛ionat„ de aflarea infractorului pe teritoriul Fran˛ei, dar nu intereseaz„ dubla incriminare.

Œn dreptul belgian, competen˛a universal„ prive∫te doar anumite infrac˛iuni, prev„zute expres de Codul penal sau de conven˛iile interna˛ionale, f„r„ a exista o dispozi˛ie cu

caracter general Ón materie. Œn cazul dreptului elve˛ian, exist„ o dispozi˛ie aparent asem„n„toare cu cea din dreptul nostru, dar Ón realitate ∫i aici competen˛a universal„ este limitat„ la infrac˛iunile prev„zute de conven˛iile interna˛ionale. La fel se Ónt‚mpl„ ∫i Ón dreptul german, unde, Ón capitolul VI din Codul penal, este prev„zut„ o list„ de infrac˛iuni comise Ón str„in„tate pentru care legea german„ este competent„, ca efect al unor conven˛ii interna˛ionale; ∫i

b) competen˛a substitutiv„ intervine, Ón schimb, atunci c‚nd, din orice motive, nu are loc extr„darea unui infractor Ón statul c„ruia Ói revine competen˛a principal„, caz Ón care statul pe al c„rui teritoriu s-a refugiat infractorul poate proceda la judecarea acestuia.

Modul de reglementare ∫i Óntinderea acestei competen˛e difer„ de la o legisla˛ie la alta. Majoritatea legisla˛iilor prev„d aceast„ competen˛„ doar Ón cazurile Ón care extr„darea a fost cerut„, dar cererea nu poate fi admis„, conform principiului _ad dedere ad iudiciare_ .

Alte legisla˛ii, legisla˛ia german„ sau elve˛ian„, prev„d o competen˛„ substitutiv„ extins„, oper‚nd ∫i atunci c‚nd, de∫i extr„darea ar fi posibil„, ea nu a fost cerut„ de statul pe al c„rui teritoriu s-a comis fapta.

Av‚nd Ón vedere aceste exigen˛e din codurile penale europene, formula pe care v-o propunem la art. 11, pentru alin. 1 ∫i 2, este urm„toarea: îLegea penal„ se aplic„ ∫i altor infrac˛iuni, dec‚t celor prev„zute la art. 10 alin. 1, s„v‚r∫ite de un cet„˛ean str„in Ón afara teritoriului ˛„rii, dac„:

îa) fapta este o infrac˛iune pe care statul rom‚n ∫i-a asumat obliga˛ia s„ o reprime Ón temeiul unei conven˛ii interna˛ionale, indiferent dac„ este incriminat„ Ón statul pe al c„rui teritoriu a fost comis„.“

Altfel spus, dac„ ea este prev„zut„ Óntr-o conven˛ie interna˛ional„, nu ne mai intereseaz„ dac„ ea este incriminat„ sau nu Ón statul pe teritoriul c„ruia a fost comis„ acea fapt„, este o form„ modern„ de protec˛ie Ómpotriva unor infrac˛iuni care ar putea r„m‚ne nesanc˛ionate datorit„ faptului c„ un stat nu le-ar incrimina, de∫i ele sunt incriminate Óntr-o conven˛ie interna˛ional„; ∫i

îb) nu s-a cerut extr„darea infractorului sau aceasta a fost refuzat„“.

™i alin. 2: îDispozi˛iile alin. 1 se aplic„ doar dac„ infractorul se afl„ pe teritoriul ˛„rii.“

V„ mul˛umesc.

V„s„lie Moi∫

#247187

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Art. 18 a comportat discu˛ii foarte aprinse ∫i foarte Óndelungate Ón fa˛a comisiei. Discu˛ia viza aspectul dac„ introducem la legitim„ ap„rare ∫i atacul psihic, nu numai

atacul material, direct ∫i injust. Pentru prima dat„ Ón legisla˛ia penal„ rom‚neasc„ introducem conceptul de îatac psihic“.

Vreau s„ v„ aduc aminte unul dintre cazurile celebre din Fran˛a, c‚nd un jurnal a publicat un atac la adresa unui ministru, ∫i a doua zi so˛ia ministrului a intrat Ón biroul redactorului-∫ef ∫i l-a Ómpu∫cat Ón cap.

Sigur c„ aceast„ chestiune a atacului psihic comport„ foarte multe discu˛ii pro ∫i contra. Din punctul nostru de vedere, consider„m c„ societatea rom‚neasc„ nu este preg„tit„ s„ facem saltul de la incriminarea ∫i de la acceptarea legitimei ap„r„ri numai pe baza unui atac material care induce un pericol grav, direct, injust, s„ s„rim direct la atacul psihic.

Œn practic„, se vor produce numeroase cazuri Ón care r„spunsul la un atac psihic va fi foarte violent ∫i Ón care se vor da tot felul de solu˛ii. Deschidem, practic, o Cutie a Pandorei. Œi invit pe colegii mei de la P.S.D. s„ se g‚ndeasc„ c„ nu pot ap„rea numai Ón postura de eventuali autori ai unei infrac˛iuni de care... ∫i s„ beneficieze de institu˛ia legitimei ap„r„ri, ci pot fi ∫i victime, cei pe care Ói vexeaz„ Ón cadrul discursurilor electorale, de exemplu. Pot fi considera˛i c„ au fost ataca˛i ∫i pot s„ riposteze foarte violent ∫i s„ invoce legitima ap„rare.

De aceea, din punctul nostru de vedere, al ini˛iatorilor amendamentului pe care-l ave˛i la punctul 7, la amendamente respinse, noi consider„m c„, deocamdat„, Ón legisla˛ia rom‚neasc„, la institu˛ia legitimei ap„r„ri trebuie s„ accept„m ca legitim„ ap„rare numai riposta Ón cazul atacului material, direct, injust, toate celelalte caractere ale atacului, ∫i nu atacul psihic.

Dac„ accept„m ∫i atacul psihic, Ónc„ o dat„ v„ spun, deschidem o Cutie a Pandorei pe care n-o mai poate controla nimeni. ™i a∫a Ón societatea rom‚neasc„ se Ónregistreaz„ la aceast„ or„ o tensiune deosebit„ ∫i au crescut infrac˛iunile violente. G‚ndi˛i-v„ c„ noi, prin aceast„ dispozi˛ie legal„, valid‚nd riposta la atacul psihic, de fapt, mai deschidem Ónc„ o cale de sc„pare a celor care se comport„ violent Ón societate.

Nu este acum momentul. Poate va veni momentul s„ prevedem legitima ap„rare ∫i Ón cazul atacului psihic, dar nu acum. Societatea rom‚neasc„ nu este preg„tit„ Ón acest moment.

V„ atrag aten˛ia, colegial, tuturor, c„ ne asum„m o mare r„spundere, dac„ prevedem ca o situa˛ie de legitim„ ap„rare ∫i atacul psihic.

Cornel B„doiu

#249884

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Acest text a comportat numeroase discu˛ii pro ∫i contra, care au fost reluate, reluate, ∫i, Óntr-un final, cu majoritate de voturi, s-a cedat, Ón sensul c„ s-a acceptat punctul de vedere al Ministerului de Justi˛ie, al ini˛iatorului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004 Am fost unul dintre cei care am sus˛inut p‚n„ la un punct amendamentul domnului Moi∫ ∫i v„ m„rturisesc c„ am cedat cu str‚ngere de inim„. Asta nu m„ Ómpiedic„ ca ast„zi s„ nu sus˛in acest amendament, ad„ug‚nd ca argument la acela adus de domnul Moi∫, ∫i vi-l amintesc, acela c„ societatea rom‚neasc„ nu este preg„tit„ s„ accepte o astfel de reglementare, deci, cu alte cuvinte, putem aluneca foarte u∫or ∫i repede Ón arbitrar, Ón necontrolabil, dac„ nu circumscriem acest atac ∫i-l l„s„m Ón ideea de a accepta chiar ∫i un atac psihologic, psihic, o amenin˛are.

De aceea, Ón opinia mea, Ón mod obligatoriu trebuie s„ ad„ug„m un alt element la atacul direct, imediat ∫i injust, ∫i anume acela ca respectivul atac s„ se materializeze Ón ceva, s„ devin„ palpabil, pentru a putea s„-i d„m posibilitatea celui care vine s„ judece ∫i s„ stabileasc„ dac„ Óntr-adev„r era vorba de un astfel de atac, s„ fie Ón m„sur„ s„ aprecieze dac„ era direct, imediat ∫i injust.

Deci, cu alte cuvinte, acest atac direct, imediat ∫i injust trebuie s„ devin„ obiectiv. Repet, s„ devin„ palpabil.

Vreau s„ v„ spun c„ ∫i Ón actuala reglementare, pentru care pledeaz„ domnul Moi∫ ∫i eu ∫i foarte mul˛i al˛i membri ai comisiei, dac„-mi amintesc bine, chiar ∫i pre∫edintele comisiei poate s„ confirme sau poate s„ infirme acum, am adus ca argumente Ómprejurarea c„, deseori, Ón practica judiciar„ este foarte greu s„ faci distinc˛ia Óntre legitima ap„rare ∫i circumstan˛a atenuant„ legal„ prev„zut„ de actualul art. 83 lit. a), care spune a∫a: îUrm„toarele Ómprejur„ri constituie circumstan˛e atenuante, Ón situa˛ia Ón care dep„∫e∫te limita legitimei ap„r„ri.“

E, aici intervine durerea cea mare: cum facem distinc˛ie Óntre o legitim„ ap„rare ∫i Óntre o circumstan˛„ atenuant„ a dep„∫irii legitimei ap„r„ri, dac„ nu ad„ug„m la atacul acela direct ∫i injust, iminent, imediat ∫i injust, ∫i cuv‚ntul îmaterial“?

De aceea, v„ rog s„ fi˛i de acord cu amendamentul propus, tocmai Ón ideea de a nu da na∫tere arbitrarului, imposibilit„˛ii de a c‚nt„ri c‚t se poate de exact situa˛ia, a∫a cum s-a petrecut ea la momentul respectiv.

V„ mul˛umesc.

Cristina Tarcea

#255981

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Este adev„rat, acest articol a suscitat discu˛ii extraordinar de frumoase ∫i multe discu˛ii Ón Comisia juridic„, privind natura atacului. Din Ónscrierile la cuv‚nt a˛i observat c„ nimeni nu contest„ Ón sine faptul c„ atacul poate fi ∫i material, dar se argumenteaz„ c„ fie societatea rom‚n„ nu este preg„tit„ pentru asemenea solu˛ie, fie c„ sistemul juridic nu este preg„tit pentru asemenea solu˛ie.

A∫a cum am ar„tat, exist„ un nou cod penal, un nou proiect de cod penal, pe care dumneavoastr„ Ól ave˛i Ón fa˛„, pentru c„ exist„ alte principii, alte filozofii ∫i alte valori pe care el le consacr„. ™i una dintre aceste valori este persoana fizic„, persoan„ fizic„ privit„ nu numai ca entitate biologic„, ci ∫i ca om care g‚nde∫te, simte ∫i tr„ie∫te. Nu trebuie s„ aduc aminte nim„nui c„, p‚n„ nu demult, Codul penal, sistemul penal rom‚nesc nu accepta dec‚t cu titlu, cu totul ∫i cu totul, de excep˛ie suferin˛a ca subiect — ca s„ spun Ón ghilimele — de drept. ™i m„ refer la daunele morale.

Atacul, Óntr-adev„r, atacul este material, atacul este moral, dar acelea∫i discu˛ii ∫i acelea∫i probleme ∫i aceea∫i jurispruden˛„ bogat„ a consacrat-o ∫i no˛iunea de atac material, nu numai no˛iunea de atac moral. ™i apoi se uit„ faptul c„, a∫a ca ∫i atacul material, ∫i atacul moral trebuie s„ aib„ o asemenea intensitate, trebuie s„-˛i pun„ at‚t de intens Ón pericol via˛a sau integritatea, trebuie s„ fie at‚t de dispropor˛ionat ∫i at‚t de aproape de momentul atacului, Ónc‚t s„ poat„ justifica fapta sub aspectul legitimei ap„r„ri.

Tot pentru c„ s-a ridicat aici problema distinc˛iei dintre circumstan˛e atenuante, dintre dep„∫irea legitimei ap„r„ri, trebuie s„ subliniez c„ practica judiciar„, doctrina a stabilit c„ tot ceea ce nu Óndepline∫te condi˛ia pentru a fi legitim„ ap„rare este Ón func˛ie de circumstan˛e, fie dep„∫irea acesteia, fie circumstan˛„ atenuant„.

Prin urmare, Guvernul insist„ pentru solu˛ia din proiect.

Augustin Lucian Bolca∫

#264112

Art. 30 este unul dintre cele mai bizare, din Óntregul proiect al codului, care ni se Ónf„˛i∫eaz„: îNecunoa∫terea sau cunoa∫terea gre∫it„ a legii penale din cauza unei Ómprejur„ri care nu poate fi evitat„ Ón nici un mod Ónl„tur„ caracterul penal al faptei.“

Eu fac un apel la dumneavoastr„ ∫i nu vreau s„ v„ conving Ón primul r‚nd. Fac un apel, ∫i fac un apel de suflet, l„sa˛i principiile fundamentale ale dreptului penal Ón pace, a∫a cum au existat ∫i vor exista de acum Óncolo. _Nemo censetur ignorare legem_ este principiul de drept roman care a traversat secolele p‚n„ acum, ∫i ne-am g„sit noi, de∫tep˛i, s„-l cenzur„m.

C‚teodat„, vechi norme juridice trebuiesc adaptate, asta facem ∫i noi cu acest Cod penal, dar principiile fundamentale ale echit„˛ii r„m‚n ∫i trebuie s„ le p„str„m a∫a cum sunt.

Dup„ patetismul acestui apel, da˛i-mi voie s„ intervin cu ra˛ionalul juridic al lucrurilor: cea mai simpl„ ap„rare, cea mai facil„ pledoarie a unui avocat care dore∫te s„-∫i salveze clientul s„u este aceea c„ nu a cunoscut faptul c„ ceea ce s„v‚r∫e∫te este interzis Ón legea penal„, ∫i dac„ se accept„ aceast„ idee, Ónseamn„ c„ nu este obligatorie cunoa∫terea nici unei forme de infrac˛iune care este prev„zut„ Ón legea penal„.

Se va ajunge la imposibilitate exemplificativ„: un om care nu ∫tie carte, pentru c„ nu a citit legea penal„, ∫i atunci Ó∫i omoar„ p„rin˛ii, vom ajunge la ceea ce vor spune marii escroci care fac tot soiul de inginerii bancare, specialitatea lor fiind de portar de hotel sau de ∫tiu ∫i eu ce bodyguard la origine, c„ n-au cunoscut legisla˛ia economic„. Este un absurd care este l„sat la lumina judec„torilor, lumin„ ce se poate Óntuneca oric‚nd.

Am vrut s„ v„ demonstrez c„ atentatul la principiu este contraproductiv. Toat„ lumea trebuie s„ cunoasc„ legea, ∫i, Ón condi˛iile Ón care intervine acel îdar“, îdar dac„ totu∫i“ — este un caz evident, este un caz absolut strig„tor la cer c‚nd un om nu putea s„-∫i imagineze c„ exist„ o asemenea dispozi˛ie penal„, ∫i cu cuno∫tin˛ele lui n-avea de unde s„ ∫tie —, Ón primul r‚nd ne facem noi vinova˛i c„ facem asemenea dispozi˛ii penale obscure ∫i prolixe.

Dar, pentru ap„rarea lui real„, Ón condi˛iile Ón care consecin˛ele nu sunt deosebit de grave, ∫i asta este o consecin˛„, pot s„ existe ∫i alte institu˛ii ale dreptului penal pe care, Óntr-adev„r, lumina judec„torului poate s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004 le foloseasc„. Deci eliminarea acestui text pe care Ól propunem nu reprezint„ un pericol pentru o punitate excesiv„, dar reprezint„ cel mai mare pericol pentru o impunitate care nu se justific„ ∫i este la Óndem‚na oric„rui Ónc„lc„tor de lege.

De aceea, repet, l„sa˛i principiile Ón pace. Celor care profes„m, ∫i da˛i-mi voie s„ vorbesc ∫i Ón numele lor, aceste principii ne sunt dragi ∫i, nu numai, ne sunt necesare.

V„ rog s„ primi˛i amendamentul nostru de eliminare.

Valer Dorneanu

#272132

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Ave˛i dreptate. Nu v„ mai str„dui˛i, pentru c„ ave˛i amendament de eliminare. Credeam c„ ∫i cel„lalt amendament este unul de formulare.

Amendamentul de eliminare cu privire la art. 30, respectiv art. 34, pe care Ól ave˛i la capitolul îAmendamente respinse“, la punctul 10.

Cine este pentru eliminarea textului cu privire la îeroarea de drept penal“? Majoritatea.

Cine este Ómpotriva acestei elimin„ri? Nici un vot.

Ab˛ineri?

Œn unanimitate textul art. 30, respectiv art. 34, a fost eliminat.

Titlul capitolului IV.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt.

Art. 31, amendamentul nr. 45.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

- S-a admis amendamentul ∫i s-a modificat textul

- art. 31, care va fi renumerotat art. 35.

Art. 32. Urm„ri˛i amendamentul nr. 46, care vizeaz„ doar amendarea alin. 2.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul nr. 46?

- S-a admis amendamentul ∫i s-a votat textul ini˛ial, mai

- pu˛in cu alin. 2, care va fi modificat, potrivit propunerii comisiei.

Art. 33, care va fi art. 37.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Votat textul ini˛ial.

Titlul capitolui V. Votat titlul ini˛ial.

- Urm„ri˛i amendamentul nr. 49. Comisia propune un

- articol nou, nr. 38, intitulat îParticipan˛ii“, care, prin eliminarea unui text, va deveni art. 37. Are dreptate domnul Leon„chescu.

Urm„ri˛i amendamentul nr. 49.

- S-a admis amendamentul ∫i s-a introdus noul text. Art. 34, cu privire la autor. Urm„ri˛i amendamentul

- nr. 50.

- S-a admis amendamentul ∫i s-a adoptat textul Ón

- varianta comisiei.

- Art. 35, respectiv art. 40. Urm„ri˛i amendamentul

- nr. 51.

- S-a admis amendamentul ∫i s-a modificat textul.

- Art. 36, respectiv art. 41. Urm„ri˛i amendamentul

- nr. 52.

S-a admis amendamentul ∫i s-a modificat textul.

- Art. 37, respectiv art. 42. Urm„ri˛i amendamentul

- nr. 53.

- S-a admis amendamentul ∫i s-a modificat textul.

- Art. 38. Urm„ri˛i amendamentul nr. 54.

- S-a admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat Ón

- art. 43 textul.

Art. 39. Urm„ri˛i amendamentul nr. 55.

- S-a admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat

- textul.

Prin amendamentul nr. 56 comisia propune un articol

nou îParticipa˛ia improprie“. Urm„ri˛i amendamentul.

- S-a admis amendamentul ∫i s-a introdus acest text. Titlul cap. VI. Votat Ón formula ini˛ial„.

- Art. 40, respectiv art. 46. Urm„ri˛i amendamentul

- nr. 58.

- S-a admis amendamentul ∫i s-a modificat acest articol,

- respectiv Ón ceea ce prive∫te alin. 1. Alin. 2 r„m‚ne nemodificat.

Capitolul VII — titlu. Admis titlul Ón formula ini˛iatorului. Art. 41. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat textul ini˛ial.

Art. 42, care va deveni art. 47.

- Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul nr. 61, care

- propune spre modificare doar alin. 2?

- S-a admis amendamentul nr. 61 ∫i s-a modificat Ón

- mod corespunz„tor textul art. 42, Ón ceea ce prive∫te alin. 2.

Art. 43, care va deveni art. 49.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni la textul ini˛ial? Admis textul ini˛ial.

Art. 44. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Admis textul ini˛ial, renumerotat art. 50.

- Art. 45. Urm„ri˛i amendamentul nr. 64, art. 45 cu

- privire la recidiv„.

- S-a admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat

- textul.

- Art. 46, respectiv art. 52. Urm„ri˛i amendamentul

- nr. 65.

- S-a admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat

- textul.

- Art. 47. Comisia nu are observa˛ii. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Admis textul ini˛ial.

- Art. 48. Comisia propune amendarea alin. 2, prin

- amendamentul nr. 67.

Nu sunt obiec˛iuni.

- S-a admis amendamentul ∫i s-a modificat alin. 2 din

art. 48, respectiv art. 54. Alin. 1 r„m‚ne, text ini˛ial.

- Art. 49, respectiv art. 55. Urm„ri˛i amendamentul

- nr. 68. De fapt, art. 54, c„ a fost eliminat un text. Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul nr. 68? S-a admis amendamentul ∫i s-a modificat textul.

- Art. 50 cu privire la îUnitatea infrac˛iunii continuate ∫i

- a celei complexe“.

- Dac„ ave˛i obiec˛iuni la textul ini˛ial? Votat textul ini˛ial.

- Art. 51, îRecalcularea pedepsei“.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul nr. 70?

S-a admis amendamentul ∫i s-a modificat acest text. Titlul titlului III ∫i al capitolului I. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Admise textele ini˛iale.

Art. 52, respectiv art. 58, mai exact art. 57.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004 Dac„ ave˛i obiec˛iuni la textul ini˛ial?

Admis textul ini˛ial, renumerotat.

Art. 53. Urm„ri˛i, v„ rog, amendamentul nr. 74. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

S-a admis amendamentul, s-a modificat acest text ∫i renumerotat.

Titlul capitolului II.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Admis titlul ini˛ial.

Art. 54, îFelurile pedepsei“. Urm„ri˛i amendamentul nr. 76.

- S-a admis amendamentul ∫i s-a modificat acest text,

- potrivit propunerii comisiei.

Titlul capitolului III. Votat textul ini˛ial.

Titlul sec˛iunii a 2-a. Votat textul ini˛ial.

La art. 55, îCon˛inutul pedepsei ∫i modul de executare“, urm„ri˛i amendamentul nr. 79.

S-a admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat acest text.

Art. 56, îCon˛inutul pedepsei amenzii sub forma zilelor-amend„“. Punctul 81 din raport, de fapt amendamentul nr. 81, cu privire la art. 56, respectiv art. 61 renumerotat.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

S-a admis amendamentul nr. 81.

Art. 57, îŒnlocuirea pedepsei amenzii sub forma zilelor-amend„“. Urm„ri˛i amendamentul nr. 82, la care comisia propune modificarea alin. 3.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i.

Deci alin. 1 ∫i 2 din art. 57 vor r„m‚ne Ón textul ini˛ial, iar alin. 3 se modific„ potrivit amendamentului nr. 82.

Titlul sec˛iunii a 3-a. Votat textul ini˛ial, nefiind obiec˛iuni.

Art. 58, îRegulile generale ale execut„rii“. Urm„ri˛i amendamentul nr. 84.

S-a admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul.

Art. 59. Urm„ri˛i pagina 48 a raportului. Comisia nu are amendamente. Nici dumneavoastr„.

Adoptat textul ini˛ial, dar se renumeroteaz„ articolul. Art. 60. Urm„ri˛i amendamentul nr. 86.

S-a admis amendamentul nr. 86 ∫i s-a modificat textul art. 60, ∫i renumerotat.

Titlul sec˛iunii a 4-a. Votat textul ini˛ial.

Art. 61 ∫i 62, îLocul ∫i modul de executare a pedepsei Ónchisorii stricte“ ∫i dincoace î... a Ónchisorii“. Comisia nu are amendamente.

Votat textele ini˛iale, dar se renumeroteaz„.

Titlul sec˛iunii a 5-a. Votat titlul ini˛ial.

Art. 63, îLocul ∫i modul de executare a deten˛iunii pe via˛„“. Urm„ri˛i amendamentul nr. 91.

S-a admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul.

Art. 64. Comisia nu are amendamente la acest articol. Urm„ri˛i punctul 92.

Votat textul ini˛ial, dar se renumeroteaz„.

Aceea∫i solu˛ie pentru art. 65. Urm„ri˛i punctul 93. Votat textul ini˛ial, renumerotat.

Titlul sec˛iunii a 6-a, îLiberarea condi˛ionat„“. Votat textul ini˛ial.

Art. 66, îLiberarea condi˛ionat„ a condamnatului la pedeapsa Ónchisorii“. Urm„ri˛i, v„ rog, amendamentul nr. 95. Comisia propune modificarea alin. 3.

- S-a admis amendamentul, modificat alin. 3, alin. 1 ∫i

- 2 r„m‚n‚nd Ón formularea ini˛iatorului. Art. 67. Urm„ri˛i amendamentul nr. 96.

## **Domnul V„s„lie Moi∫**

Valer Dorneanu

#281804

Numai pu˛in, stima˛i colegi, c„ m-am Óntors ∫i s„ o verific„m la stenogram„ la care din texte ne-am oprit ∫i le-am votat.

Stima˛i colegi,

Pentru a nu exista nici o fisur„ Ón ordinea de votare a articolelor, relu„m de la art. 67, amendamentul 96.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Votat amendamentul Ón unanimitate, modificat ∫i renumerotat textul.

La art. 68, îEfectele eliber„rii condi˛ionate“, comisia nu are interven˛ii.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Votat textul ini˛ial ∫i renumerotat.

Titlul sec˛iunii a 7-a. Votat titlul ini˛ial.

Art. 69. Urm„ri˛i amendamentul 99.

Votat amendamentul, modificat acest text ∫i renumerotat.

Titlul capitolului IV ∫i al sec˛iunii 1. Votate textele ini˛iale.

Art. 70, îCon˛inutul pedepsei interzicerii exerci˛iului unor drepturi“. Urm„ri˛i amendamentul 102.

Admis amendamentul, modificat textul.

Art. 71, îAplicarea pedepsei interziceri exerci˛iului unor drepturi“. Urm„ri˛i amendamentul 103.

- Admis amendamentul, modificat acest text.

Stima˛i colegi,

V„ reamintesc c„ la ora 12,00 avem vot final. Œn situa˛ia Ón care cvorumul nu va fi cel corespunz„tor, va trebui s„ fac apelul nominal, Ón prezen˛a presei. Aviz amatorilor de absen˛e.

Art. 72, îExecutarea pedepsei interzicerii exerci˛iului unor drepturi“. Urm„ri˛i amendamentul 104.

Admis amendamentul, modificat textul.

Art. 73, îCon˛inutul pedepsei degrad„rii militare“. Urm„ri˛i amendamentul 105.

Admis amendamentul, modificat textul.

Titlul sec˛iunii a 2-a. Votat textul ini˛ial.

Art. 74, îCon˛inutul ∫i modul de executare a pedepsei accesorii“. Urm„ri˛i amendamentul 107.

Admis amendamentul, modificat acest text doar Ón ceea ce prive∫te alin. 1, restul textelor r„m‚n Ón formularea ini˛iatorului.

Titlul capitolului V ∫i al sec˛iunii 1. Votate Ón formularea ini˛iatorului.

Art. 75. Nu sunt obiec˛iuni. Votat textul ini˛ial.

Titlul sec˛iunii a 2-a. Votat textul ini˛ial. Art. 76, care va fi renumerotat. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat textul ini˛ial ∫i renumerotat. Titlul sec˛iunii a 3-a. Votat textul ini˛ial. Art. 77. Urm„ri˛i amendamentul 114.

Admis amendamentul, modificat acest text ∫i renumerotat.

Titlul sec˛iunii a 4-a. Votat textul ini˛ial. Art. 78, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat textul ini˛ial. Titlul sec˛iunii 1. Votat textul ini˛ial. Art. 79, urm„ri˛i amendamentul 118. Admis amendamentul, modificat acest articol. Titlul sec˛iunii a 6-a. Votat textul ini˛ial. Art. 80. Urm„ri˛i amendamentul 120.

Votat amendamentul, modificat ∫i renumerotat acest text.

Titlul sec˛iunii a 7-a. Votat textul ini˛ial.

Art. 81, urm„ri˛i v„ rog amendamentul 122, care propune modificarea alin. 3.

V„ rog, domnule ™tefan Cazimir.

Cornel B„doiu

#287506

## Domnule pre∫edinte,

Redactarea actual„ nu este complet„ la art. 89 ∫i, Ón plus, nu permite judec„torului s„ aib„ un rol activ, de a∫a manier„ Ónc‚t s„ fac„ o judecat„. Practic, i se impune o anume conduit„, un anume fel de a judeca.

De aceea, eu v„ propun s„-l reformul„m dup„ cum urmeaz„, alin. 1: îŒn caz de concurs Óntre cauzele de agravare ∫i cauzele de atenuare, pedeapsa se stabile∫te ˛in‚ndu-se seama de circumstan˛ele agravante, de circumstan˛ele atenuante ∫i, Ón plus, de starea de recidiv„.“ Œn actuala redactare a ini˛iatorului starea de recidiv„ nu este inclus„ Óntre elementele care Ón mod

obligatoriu trebuie a fi luate Ón considerare pentru stabilirea cuantumului ∫i felului pedepsei.

Œn alin. 2, Ón varianta ini˛iatorului se zice a∫a: îŒn situa˛ia Ón care exist„ echivalen˛„ Óntre cauzele atenuante ∫i cele agravante, se aplic„ o pedeaps„, f„c‚ndu-se abstrac˛ie de existen˛a acestora.“

V„ rog s„ constata˛i c„ nu se poate face o astfel de abstrac˛ie, Óntruc‚t judec„torul trebuie s„ ˛in„ seam„ de toate Ómprejur„rile, at‚t favorabile, c‚t ∫i defavorabile, Ón care acel om a s„v‚r∫it infrac˛iunea respectiv„. ™i, Ón plus, dac„ ve˛i fi de acord ∫i cu reformularea alin. 1, ∫i de starea de recidiv„. Pentru c„ nu ne poate fi indiferent dac„ avem de-a face cu un infractor primar, la prima infrac˛iune, sau cu unul care a mai s„v‚r∫it ∫i alte infrac˛iuni, care Ói atrag starea de recidiv„. Motiv pentru care, am zis eu, Ón caz de concurs Óntre circumstan˛ele agravante ∫i atenuante, cobor‚rea pedepsei sub minimul special nu este obligatorie. Pentru c„ dac„ l„s„m textul ini˛iatorului, s-ar putea ajunge acolo, s„ aplic„m Ón mod obligatoriu sub limit„.

™i Ón final am zis c„ îŒn ipoteza Ón care concomitent se aplic„ dispozi˛iile cu privire la circumstan˛ele agravante, recidiv„ ∫i concurs, pedeapsa Ónchisorii nu poate dep„∫i 25 de ani.“ ∫i a∫a mai departe. Am prev„zut acolo mai multe ipoteze. Mi se pare c„ textul, de fapt, propus de mine, care exist„ acum ∫i se aplic„ f„r„ probleme, Ón practic„, este mult mai complet ∫i r„spunde tuturor situa˛iilor.

De aceea, v„ rog s„ fi˛i de acord cu el. V„ mul˛umesc.

Puiu Ha∫otti

#295503

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

Abi˛ei Ludovic prezent Afr„sinei Viorica absent„ Albu Gheorghe absent Ana Gheorghe prezent Andea Petru prezent ## MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004

Andrei Ioan prezent Cherescu Pavel prezent Andronescu Ecaterina prezent„ Chiliman Andrei Ioan absent Antal István absent Chiri˛„ Dumitru prezent Anton Marin absent Ciontu Corneliu absent Antonescu George Crin Lauren˛iu absent Ciuceanu Radu prezent Antonescu Niculae Napoleon prezent Ciuperc„ Vasile Silvian prezent Apostolescu Maria absent„ CÓrstoiu Ion absent Arghezi Mitzura Domnica prezent„ Cladovan Teodor prezent Ariton Gheorghe prezent Cliveti Minodora prezent„ Arma∫ Iosif prezent Coifan Viorel-Gheorghe prezent Arn„utu Eugenu prezent Cojocaru Nicu absent Asztalos Ferenc prezent Cr„ciun Dorel Petru absent Avramescu Constantin-Gheorghe prezent Cre˛ Nicoar„ prezent Baban ™tefan prezent Cristea Marin absent Babiuc Victor absent Cri∫an Emil prezent Baciu Mihai absent Dan Matei-Agathon absent Bahrin Dorel prezent Daraban Aurel prezent Balt„ Mihai prezent D„ianu Dorin prezent Balt„ Tudor prezent Dinu Gheorghe prezent Bar Mihai prezent Dobre Traian absent Bara Radu Liviu absent Dobre Victor Paul absent Barbu Gheorghe absent Dobrescu Smaranda Prezent„ Barto∫ Daniela absent„ Dol„nescu Ion absent B„doiu Cornel prezent Dorian Dorel absent B„l„e˛ Dumitru prezent Dorneanu Valer prezent B„l„∫oiu Amalia absent„ Dragomir Dumitru prezent B„ncescu Ioan absent Drago∫ Liviu Iuliu absent B‚ldea Ioan absent Dragu George absent Becsek-Garda Dezideriu Coloman prezent Dr„g„nescu Ovidiu-Virgil prezent Bentu Dumitru prezent Dre˛canu Doina-Mic∫unica absent„ Berc„roiu Victor prezent Dumitrescu Cristian Sorin absent Berceanu Radu Mircea absent Dumitriu Carmen absent„ Bereczki Endre absent Du˛u Constantin absent Birtalan Ákos absent Du˛u Gheorghe prezent Bivolaru Ioan prezent Enescu Nicolae prezent Bleotu Vasile prezent Erdei Dolóczki István prezent Boabe∫ Dumitru prezent Eserghep Gelil absent Boagiu Anca Daniela absent„ F‚c„ Mihail prezent Boaj„ Minic„ prezent Firczak Gheorghe prezent Boc Emil absent Florea Ana prezent„ Bogea Angela absent„ Florescu Ion prezent Boiangiu Cornel prezent Fotopolos Sotiris prezent Bolca∫ Augustin Lucian absent Frunz„verde Sorin absent Böndi Gyöngyike absent„ Gaspar Acsinte absent Borbély László prezent Georgescu Florin prezent Bozg„ Ion prezent Georgescu Filip prezent Bran Vasile prezent Gheorghe Valeriu prezent BrÓnzan Ovidiu absent Gheorghiof Titu Nicolae prezent Bruda∫cu Dan absent Gheorghiu Adrian prezent Bucur Constantin prezent Gheorghiu Viorel absent Bucur Mircea absent Ging„ra∫ Georgiu prezent Buga Florea absent Giuglea ™tefan prezent Burnei Ion prezent Godja Petru absent Buruian„ Aprodu Daniela prezent„ Gr„dinaru Nicolae prezent Buzatu Dumitru absent Grigora∫ Neculai prezent Buzea Cristian Valeriu absent Gubandru Aurel prezent Calcan Valentin Gigel absent Gvozdenovici Slavomir prezent Canacheu Costic„ absent Ha∫otti Puiu prezent Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard absent Hogea Vlad Gabriel absent Cazimir ™tefan prezent Holtea Iancu prezent C„∫unean-Vlad Adrian absent Hrebenciuc Viorel absent Cerchez Metin absent Ianculescu Marian prezent

54 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004

Ifrim Mircea prezent Mocanu Alexandru prezent Ignat Miron prezent Mocioalc„ Ion prezent Iliescu Valentin Adrian prezent Mocioi Ion prezent Ionel Adrian prezent Mogo∫ Ion absent Ionescu Anton absent Mohora Tudor prezent Ionescu Costel Marian prezent Moisescu George Dumitru absent Ionescu Dan absent Moisoiu Adrian prezent Ionescu Daniel absent Moi∫ V„s„lie prezent Ionescu Mihaela absent„ Moldovan Petru prezent Ionescu R„zvan prezent Moldovan Carmen Ileana absent„ Ionescu Smaranda absent„ Iordache Florin prezent _Deputa˛ii care au intrat Ón sal„ dup„ Óntreruperea apelului_ Iriza Marius absent _nominal ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la secretarul de ∫edin˛„._ Iriza Scarlat prezent **Domnul Valer Dorneanu:** Iv„nescu Paula Maria prezent„ Jipa Florina Ruxandra absent„ Stima˛i colegi, Kelemen Attila Béla Ladislau prezent V-a∫ ruga s„ r„m‚ne˛i, totu∫i, Ón sal„, pentru c„ Kelemen Hunor prezent tocmai voiam s„ opresc apelul! Kerekes Károly prezent **Domnul Puiu Ha∫otti:** Kónya-Hamar Sándor prezent Continuu? Kovács Csaba-Tiberiu prezent Kovács Zoltán prezent **Domnul Valer Dorneanu:** Lari Iorga Leonida absent„ Laz„r Maria prezent„ V„ rog s„ lua˛i loc, stima˛i colegi! ™i Ói rog ∫i pe cei L„p„dat ™tefan prezent care au p„r„sit sala s„ se Óntoarc„ Ónapoi, pentru votul final! L„pu∫an Alexandru prezent Leon„chescu Nicolae prezent Domnule Ha∫otti, colegii dumneavoastr„ vor s„ v„ Lep„datu Lucia Cornelia absent„ aud„ p‚n„ la cap„t cum citi˛i, at‚t de distins. Lep∫a Victor Sorin prezent Œntreb liderii Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Loghin Irina prezent„ Liberal dac„ Óntrerupem, av‚nd Ón vedere c„ avem Longher Ghervazen prezent prezen˛a? Da? Luchian Ion absent Mul˛umesc. Magheru Paul prezent Stima˛i colegi, Maior Dorin Laz„r absent Vot„m cele 8 legi ∫i, dup„ consultarea liderilor Makkai Grigore prezent grupurilor parlamentare, am decis s„ continu„m f„r„ Man Mircea absent pauz„, urm‚nd ca fiecare, pe r‚nd, s„ lua˛i masa. Manolescu Oana absent„ Continu„m dezbaterile ∫i votarea textelor Codului penal, Marcu Gheorghe prezent p‚n„ la ora 16,30. Mardari Ludovic prezent Urm„ri˛i, v„ rog, lista votului final de ast„zi. Marin Gheorghe prezent Proiectul de Lege privind modificarea art. 2 din Marineci Ionel prezent Ordonan˛a Guvernului nr. 66/1999 pentru aderarea Márton Árpád Francisc prezent Rom‚niei la Conven˛ia cu privire la suprimarea cerin˛ei M„laimare Mihai-Adrian prezent supralegaliz„rii actelor oficiale str„ine, adoptat„ la Haga M„r„cineanu Adrian prezent la 5 octombrie 1961. Lege ordinar„. M‚ndrea-Muraru Mihaela absent„ Cine este pentru? Mul˛umesc. M‚ndroviceanu Vasile prezent Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Mera Alexandru Liviu absent 232 de voturi, c‚˛i au r„spuns apelului. Merce Ilie prezent Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului Me∫ca Sever absent adi˛ional dintre Rom‚nia ∫i Comunitatea European„ Miclea Ioan absent privind regulile aplicabile comer˛ului cu anumite specii de Micula C„t„lin absent pe∫ti ∫i produse din pe∫te, semnat la Bruxelles la Mihalachi Vasile absent 15 ianuarie 2004, la Acordul european instituind o Mih„ilescu Petru ™erban absent asociere Óntre Rom‚nia, pe de o parte, ∫i Comunit„˛ile Mincu Iulian prezent Europene ∫i statele membre ale acestora, pe de alt„ Mircea Costache prezent parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993. Lege Mirciov Petru prezent ordinar„. Miron Vasile absent Cine este pentru? Mitrea Miron Tudor absent Sunt voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Mitrea Manuela absent„ Unanimitatea celor prezen˛i, deci 232 de voturi. Mitu Dumitru Octavian prezent Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege Mi˛aru Anton prezent privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului MÓnzÓn„ Ion prezent nr. 40/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii

Puiu Ha∫otti

#302654

V-a∫ ruga s„ r„m‚ne˛i, totu∫i, Ón sal„, pentru c„ tocmai voiam s„ opresc apelul!

V„ rog s„ lua˛i loc, stima˛i colegi! ™i Ói rog ∫i pe cei care au p„r„sit sala s„ se Óntoarc„ Ónapoi, pentru votul final!

Domnule Ha∫otti, colegii dumneavoastr„ vor s„ v„ aud„ p‚n„ la cap„t cum citi˛i, at‚t de distins.

Œntreb liderii Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal dac„ Óntrerupem, av‚nd Ón vedere c„ avem prezen˛a? Da?

Vot„m cele 8 legi ∫i, dup„ consultarea liderilor grupurilor parlamentare, am decis s„ continu„m f„r„ pauz„, urm‚nd ca fiecare, pe r‚nd, s„ lua˛i masa. Continu„m dezbaterile ∫i votarea textelor Codului penal, p‚n„ la ora 16,30.

Proiectul de Lege privind modificarea art. 2 din Ordonan˛a Guvernului nr. 66/1999 pentru aderarea Rom‚niei la Conven˛ia cu privire la suprimarea cerin˛ei supralegaliz„rii actelor oficiale str„ine, adoptat„ la Haga la 5 octombrie 1961. Lege ordinar„.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adi˛ional dintre Rom‚nia ∫i Comunitatea European„ privind regulile aplicabile comer˛ului cu anumite specii de pe∫ti ∫i produse din pe∫te, semnat la Bruxelles la 15 ianuarie 2004, la Acordul european instituind o asociere Óntre Rom‚nia, pe de o parte, ∫i Comunit„˛ile Europene ∫i statele membre ale acestora, pe de alt„ parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993. Lege ordinar„.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 40/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004 nr. 161/2003 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei. Lege organic„.

Cine este pentru? 183 de voturi pentru. Œmpotriv„? 34 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 3 ab˛ineri.

- Adoptat, cu 183 de voturi pentru, 34 voturi Ómpotriv„

- ∫i 3 ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 215/2001 privind administra˛ia public„ local„. Lege organic„.

Cine este pentru? 189 de voturi pentru. Œmpotriv„? 34 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? o ab˛inere.

Adoptat cu 189 de voturi pentru, 34 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei M„d„ra∫, jude˛ul Mure∫, prin reorganizarea comunei Band. Se propune respingerea acesteia.

Cine este pentru propunerea de respingere? 222 de voturi pentru respingere.

Œmpotriv„? 10 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

Adoptat„ solu˛ia de respingere, cu 222 voturi pentru, 10 Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Corunca, jude˛ul Mure∫, prin reorganizarea comunei Livezeni. De asemenea, Comisia pentru administra˛ie public„ a propus respingerea.

Cine este pentru aceast„ solu˛ie? 221 de voturi pentru respingere.

Cine este Ómpotriv„? Nu sunt voturi contra.

Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

Deci s-a respins propunerea cu acest scor: 221 voturi pentru respingere, nici un vot contra, dou„ ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ privind trecerea satelor Dobricel ∫i Dumbr„vi˛a din componen˛a comunei C„ianu Mic Ón componen˛a comunei Spermezeu, jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud. Lege organic„.

Cine este pentru? 229 voturi pentru. Œmpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt.

S-a admis propunerea, cu 229 de voturi pentru, unul contra, nici o ab˛inere.

Propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area comunei Bixad, prin reorganizarea comunei Malna∫, jude˛ul Covasna. Comisia a propus respingerea, ca urmare a prelu„rii acestei propuneri Ón alt proiect.

Cine este pentru respingere? 229 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt.

S-a admis respingerea propunerii.

Mul˛umesc.

V-a∫ ruga, Ónainte de a continua lucr„rile la Codul penal, s„ fi˛i de acord s„ aprob„m dou„ comisii de mediere, pentru a le da posibilitatea acestora s„ lucreze:

La proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 72/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman au fost propu∫i

deputa˛ii: Ion Burnei, Daniela Barto∫, Gheorghe Popescu, Mircea Ifrim, Constan˛a Popa, Mircea Man, Liviu Drago∫. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Pentru comisia de mediere la proiectul Legii asigur„rilor private de s„n„tate sunt propu∫i deputa˛ii: Ion Burnei, Daniela Barto∫, Gheorghe Popescu, Mircea Ifrim, Ioan Luchian, Iulia Pataki, Ana Florea.

Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Grupul parlamentar al U.D.M.R. propune Ónlocuirea domnul deputat Székely Ervin cu domnul deputat Tamás Sándor Ón Comisia de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 74/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salaria˛ilor ∫i al uniunilor acestora.

- Dac„ sunte˛i de acord? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri?

Unanimitate.

Trecem, stima˛i colegi, la art. 101 din Codul penal. Urm„ri˛i, v„ rog, amendamentul nr. 147.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Titlul sec˛iunii a 5-a. Votat textul ini˛ial.

Art. 102, urm„ri˛i amendamentul nr. 149.

- Admis amendamentul nr. 149, modificat ∫i renumerotat

- art. 102.

- Titlul sec˛iunii a 6-a. Votat Ón unanimitate. Art. 103, urm„ri˛i amendamentul nr. 151.

Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Art. 104, urm„ri˛i amendamentul nr. 152. Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Titlul sec˛iunii a 7-a. Votat„ formula ini˛ial„.

Art. 105, urm„ri˛i amendamentul nr. 154, îDurata execut„rii“.

Votat amendamentul, modificat textul.

Art. 105, urm„ri˛i punctul 155, comisia propune men˛inerea textului Ón forma ini˛ial„.

- Dumneavoastr„ dac„ ave˛i obiec˛iuni? Admis textul ini˛ial, renumerotat.

Art. 107, urm„ri˛i amendamentul nr. 156.

Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Titlul IV, îMinoritatea“. Votat Ón formularea ini˛iatorului. Art. 108, urm„ri˛i amendamentul nr. 158.

Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Stima˛i colegi,

Cei care nu sunt interesa˛i de aceste texte tehnice, v„ rog, l„sa˛i-i cel pu˛in pe cei care au amendamente s„ urm„reasc„ desf„∫urarea dezbaterilor!

La art. 109?

Domnule deputat Moi∫, v„ rog s„ v„ raporta˛i ∫i la amendamentul dumneavoastr„.

Valer Dorneanu

#348285

Supun amendamentul comisiei cu textul de la lit. e), Ón formularea comisiei, sus˛inut„ ∫i de ini˛iator. Cine este pentru?

Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Un vot Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Cu un vot Ómpotriv„, textul art. 169 a fost adoptat potrivit amendamentului 229 ∫i renumerotat. Art. 170. Urm„ri˛i amendamentul 230. Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Art. 171. Urm„ri˛i amendamentul 231. Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Art. 172. Urm„ri˛i amendamentul 232. Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Art. 173. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat textul ini˛ial. Titlul capitolului II. Votat textul ini˛ial. Art. 174. Votat textul ini˛ial. Art. 175. Urm„ri˛i amendamentul 236. Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Art. 176. Votat textul ini˛ial. Art. 177. Urm„ri˛i amendamentul 238. Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Art. 178. Urm„ri˛i amendamentul 239, care vizeaz„ modificarea alin. 2.

Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Art. 179. Urm„ri˛i amendamentul 240.

Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Art. 180. Urm„ri˛i amendamentul 241.

Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Titlul capitolului III. Votat textul ini˛iatorului. Art. 181. Urm„ri˛i amendamentul 243.

Adoptat amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Art. 182. Urm„ri˛i amendamentul 244. Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat acest text.

La art. 183 dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat textul ini˛ial. La art. 184 urm„ri˛i amendamentul 246.

Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Art. 185. Urm„ri˛i amendamentul 247.

Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Art. 186. Urm„ri˛i amendamentul 248.

Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Art. 187. Urm„ri˛i amendamentul 249.

Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Art. 188. Urm„ri˛i amendamentul 250. Admis amendamentul ∫i renumerotat textul.

Capitolul IV. Admis textul Ón formularea ini˛iatorului. Art. 189. Urm„ri˛i amendamentul 252. Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Art. 190. Urm„ri˛i amendamentul 253.

Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Art. 191. Urm„ri˛i amendamentul 254. Admis amendamentul. Art. 192. Urm„ri˛i amendamentul 255. Admis amendamentul. Art. 193. Comisia nu are obiec˛iuni, nici

dumneavoastr„.

Votat textul ini˛ial. Capitolul V, titlul. Votat textul ini˛ial. Art. 194. Amendamentul 258.

Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Art. 195. Urm„ri˛i amendamentul 259. Admis amendamentul, modificat textul. Art. 196. Urm„ri˛i amendamentul 260.

Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004 Titlul capitolului VI. Votat textul ini˛ial.

Art. 197 ∫i 198. Votate, Ón ambele cazuri, textele ini˛iale.

Art. 199. Urm„ri˛i amendamentul 264.

Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Art. 200. Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 265, care vizeaz„ modificarea alin. 2?

- Admis amendamentul, modificat textul ∫i renumerotat. Art. 201, amendamentul 266.

- Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Art. 202, amendamentul 267.

- Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Prin amendamentul 268 comisia propune un articol

- nou, Ól g„si˛i la pagina 150.

- Admis amendamentul, se introduce noul text.

- Art. 203, vechi. Urm„ri˛i amendamentul 269.

- Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Art. 204. Urm„ri˛i amendamentul 270. Domnule B„doiu, v„ rog.

Emil Boc

#356665

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Cu tot respectul pentru distinsul meu coleg, domnul general B„doiu, cred c„ amendamentul Domniei sale nu poate fi acceptat din cel pu˛in urm„toarele motive:

1. R„spunderea penal„ este personal„ ∫i noi vorbim aici despre persoane ∫i nu s„ facem o definire a familiei ∫i ce Ónseamn„ familia Ón sens juridic. R„spunderea penal„ este personal„ ∫i vorbim de Ónc„lcarea dreptului la via˛„ privat„ a unei persoane. ™i so˛ia este tot o persoan„ Ón familie, Ón ultim„ instan˛„.

2. Ar Ónsemna o extindere nepermis„ cu poten˛ial de interpretare abuziv„.

3. Ceea ce domnul general ne spune avem incriminat mai t‚rziu la 207, 213 Ón forma nou„, la îviolarea secretului coresponden˛ei“, unde se spune a∫a: îDeschiderea unei coresponden˛e adresate altuia ori interceptarea unei convorbiri sau comunic„ri efectuate prin telefon, telegraf sau prin alte mijloace de transmitere de la distan˛„, f„r„ drept, se pedepse∫te cu Ónchisoare strict„ de la 1 an la 3 ani sau cu zile-amend„.“ Deci, practic, avem aici, Ón acest articol, articol complementar, articol invocat de dumneavoastr„, care acoper„ orice situa˛ie pe care dumneavoastr„ a˛i fi avut-o Ón vedere.

Aici — ∫i ministrul a spus foarte corect — noi suntem la capitolul care vizeaz„ domiciliul, este legat„ toat„ aceast„ incriminare de domiciliu, pentru c„ art. 203 pe care-l avem Ón fa˛„ vorbe∫te de violarea de domiciliu ori a sediului ∫i din acest punct de vedere referin˛a are leg„tur„ direct„ cu domiciliul. Pentru toate celelalte intercept„ri de orice natur„ avem, repet, articolul urm„tor care se situeaz„ la 207, respectiv 213 Ón noua formul„.

Iat„ de ce, pentru a nu da prilej de alte interpret„ri, de a nu restr‚nge de fapt exerci˛iul acestui drept la via˛„ privat„, v„ propun s„ men˛inem formula din comisie. ™i mai mult dec‚t at‚t, Ón legisla˛ia celorlalte state europene, pentru via˛a privat„ exist„ o lege special„. ™i francezii au o lege cu privire la protec˛ia vie˛ii private. Acolo, dac„ va fi nevoie s„ men˛ion„m, s„ includem alte aspecte, o vom face, ve˛i veni cu Constitu˛ia, cu art. 26 alin. (2) care spune c„ îAutorit„˛ile statului respect„ via˛a intim„, familial„ ∫i privat„ a persoanei“. A∫a spune art. 26 din Constitu˛ie. ™i asta se face printr-o lege care vizeaz„ respectul vie˛ii intime, familiale ∫i private, care presupune toate aspectele. Codul penal nu are aceast„ valen˛„, el protejeaz„ domiciliul ∫i aspectele legate de domiciliu Ón acest capitol.

Dac„ dorim o lege general„ cu privire la protec˛ia vie˛ii private, s„ ni se spun„ unde are dreptul sau dac„ are dreptul, pe plaj„, sau nu s„ m„ fotografieze ca persoan„ public„ cineva, Ón ce condi˛ii, cu ce acord s„ se fac„ publicarea, deci toate aspectele care ˛in de via˛a intim„ a unei persoane, de via˛a de familie, avem o lege special„. Aici, Ón Codul penal, nu putem extinde aceste lucruri, pentru c„ vorbim de o chestiune precis„, îdomiciliul“. Aici ne raport„m la acest aspect, pentru celelalte este cazul ∫i locul unei legi speciale, de aceea cred c„ varianta comisiei trebuie acceptat„ ∫i sus˛inut„.

Emil Boc

#364480

Este vorba de amendamentul de la pagina 368, la amendamente respinse, num„rul curent 37, ∫i are leg„tur„ cu art. 204, Ón noua numerotare, 210. Deci la

alin. 1, care vizeaz„ îÓnc„lcarea prin orice mijloace de interceptare a dreptului la via˛„ privat„“, se spune: îŒnc„lcarea dreptului la via˛„ privat„ al unei persoane prin folosirea oric„ror mijloace de interceptare de la distan˛„, de date, informa˛ii, imagini sau sunete din interiorul locurilor men˛ionate Ón art. 209 alin. 1, f„r„ consim˛„m‚ntul persoanei care le folose∫te sau f„r„ permisiunea legii, se pedepse∫te cu Ónchisoare strict„ de la 1 an la 3 ani sau cu zile-amend„.“

Œn urma discu˛iilor din comisie cu privire la implica˛iile acestui text, cu privire la faptul c„ printr-un asemenea text ar fi afectat dreptul de a putea realiza fotografierea sau filmarea din locuri publice a exteriorului unui imobil cu destina˛ie de locuin˛„, re∫edin˛„ sau cas„ de vacan˛„, s-a introdus un nou alineat aici care spune: îFotografierea sau filmarea din locuri publice a exteriorului unui imobil cu destina˛ie de locuin˛„, re∫edin˛„ sau cas„ de vacan˛„, apar˛in‚nd oric„rei persoane, nu constituie infrac˛iune.“ Cred c„ este un progres ∫i este un lucru foarte bun din aceast„ perspectiv„.

Amendamentul pe care l-am formulat ∫i pe care a∫ insista s„-l avem con˛inut chiar dac„ el este mult mai general dec‚t amendamentul particular cu privire la fotografiere, ∫i amendamentul pe care l-am formulat sun„ Ón felul urm„tor: îFapta nu constituie infrac˛iune dac„ se refer„ la aspecte ale vie˛ii private a unei persoane, care afecteaz„ capacitatea acesteia de exercitare a unei func˛ii publice.“ Prin aceasta am vrut s„ stabilim o regul„ general„ c„ atunci c‚nd vorbim de aspecte ale vie˛ii private a unei persoane, dar care prin activitatea ei afecteaz„ destinul public, faptele prezentate nu constituie infrac˛iune, pornind de la premisa c„ trebuie s„ existe o cenzur„ mai accentuat„ Ón cazul persoanelor publice Ón raport cu persoanele private. Textul cu fotografierea este bun, dar nu face nici o distinc˛ie c„ e persoan„ public„ sau persoan„ privat„, spune c„ se poate fotografia. Dar aten˛ie! Fotografierea sau filmarea din locuri publice. Dar, dac„, de exemplu, este fotografierea sau filmarea de pe un loc privat al unei alte persoane, mai este posibil acest lucru? Nu este un drum sau undeva, nu este un trotuar, se spune c„ sunt doar dou„ vecin„t„˛i, se spune: nu este loc public acolo, c„ este proprietatea lui X. Acest lucru nu mai este posibil s„ fie f„cut din acest punct de vedere. ™i atunci iat„ cum s-ar putea g„si tot felul de subterfugii juridice.

Solu˛ia pe care v-o propun este mult mai avantajoas„ ∫i acoperitoare, pentru c„ vizeaz„ calitatea persoanei. Dac„ acea persoan„, prin activitatea pe care o desf„∫oar„, repet, are impact asupra vie˛ii publice, nu ne intereseaz„ dac„ este persoan„ privat„ ∫i nu este implicat„ Ón spa˛iul public s„ cheltuiasc„ resurse publice sau s„ utilizeze resurse publice. Nu ne intereseaz„, dar, dac„ este vorba de o persoan„ care utilizeaz„, cheltuie∫te ∫i gestioneaz„ resurse publice, evident c„ trebuie s„ avem Ón vedere un mijloc de control mult mai accentuat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004 Iat„ de ce amendamentul pe care l-am propus — este inspirat ∫i din legisla˛ia altor state europene — credem c„ corespunde exigen˛elor men˛ionate ∫i ar completa foarte bine alin. 2 introdus de c„tre comisie. V„ mul˛umesc.

Cristina Tarcea

#368093

Eu nu am Ón˛eles exact din expunerea oral„ dac„ amendamentul domnului deputat este legat de alin. 2 sau de alin. 1 al art. 204, dup„ modificare, 210. Deci un alineat nou, ceea ce Ónseamn„ c„ este aplicabil ∫i Ón ceea ce prive∫te alin. 2, ∫i Ón ceea ce prive∫te alin. 1.

Am f„cut aceast„ Óntrebare pentru c„ dac„ am accepta ideea c„ el se refer„ ∫i la alin. 2 am intra Óntr-o situa˛ie destul de periculoas„ Ón care fotografierea din exterior a unor persoane fizice obi∫nuite ar putea constitui infrac˛iune. Deci ideea este c„ el se leag„ de 210 alin. 1.

A∫a cum am ar„tat, Ónc„lcarea dreptului la via˛„ privat„ este vizat de dispozi˛iile art. 204, a∫a cum a fost el incriminat. Era vorba de acea intimitate a persoanei. Cred c„ atunci c‚nd vorbim de exercitarea de c„tre o persoan„ public„ a unor activit„˛i de natur„ a influen˛a exercitarea mandatului sau func˛iei sale nu mai suntem Ón domeniul vie˛ii private, pentru c„ avem dispozi˛iile din Legea privind accesul la informa˛ie public„, care prevede o men˛iune de acest gen, Ón sensul c„ nu sunt informa˛ii private, ci informa˛ii publice, informa˛iile privind persoana public„, atunci c‚nd aceste informa˛ii sunt de natur„ a-i afecta exerci˛iul func˛iei sale.

Prin urmare, nu cred c„ este o chestiune de incriminare, ci pur ∫i simplu o chestiune de interpretare a unei anumite situa˛ii de fapt ca infrac˛iune sau nu, Ón func˛ie de circumstan˛ele fiec„rei cauze.

eu zic c„ dumneavoastr„ trebuie s„ ave˛i Ón vedere ∫i ce spune art. 29 alin. (2), c„ libertatea de g‚ndire ∫i a opiniilor trebuie s„ se manifeste Ón spirit de toleran˛„ ∫i respect reciproc, or, dumneavoastr„ elimina˛i din start astfel de situa˛iuni.

Cred c„ trebuie s„ existe un echilibru Óntre dreptul fiec„ruia la via˛„ privat„ ∫i dreptul opiniei publicului de a fi informat. Numai dac„ p„str„m acest echilibru putem Óntr-adev„r s„ asigur„m garantarea drepturilor fundamentale ale cet„˛eanului.

V„ mul˛umesc.

Deci comisia este pentru respingerea amendamentului.

Cornel B„doiu

#371239

## Domnule pre∫edinte,

Nu putem fi de acord cu amendamentul domnului Boc, pentru c„ dac„ ar fi acceptat s-ar aduce atingere art. 30 alin. (6) din Constitu˛ia Rom‚niei, care spune a∫a: îLibertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, via˛a particular„ a persoanei ∫i nici dreptul la propria imagine.“

Vreau s„ v„ mai spun c„ prin acest amendament, practic, se gole∫te de con˛inut infrac˛iunea respectiv„ care se reg„se∫te Ón alin. 1 al art. 204. Deci, practic, nu-∫i mai g„se∫te niciodat„ aplicarea, domnule Boc. De aceea

™i distinsul coleg, cu subtilitatea Domniei sale, a inclus un element nou pe care a∫ dori s„-l precizez. Domnia sa, cu prestigiul ∫i cu abilitatea pe care o are a venit ∫i a invocat un text constitu˛ional corect din acest punct de vedere, uit‚nd la r‚ndul s„u Domnia sa s„ mai invoce un alt articol din Constitu˛ie, art. 20, care spune c„ dispozi˛iile constitu˛ionale privind drepturile ∫i libert„˛ile cet„˛ene∫ti, adic„ ∫i drepturile despre care dumneavoastr„ a˛i vorbit, libertatea de exprimare, se interpreteaz„ ∫i se aplic„ Ón concordan˛„ cu documentele ∫i pactele interna˛ionale la care Rom‚nia este parte, subliniind prioritatea reglement„rilor interna˛ionale Ón materia drepturilor omului Ón raport cu Rom‚nia. Art. 20 din Constitu˛ie, care spune foarte clar: îDrepturile ∫i libert„˛ile se interpreteaz„ Ón concordan˛„ cu documentele interna˛ionale la care Rom‚nia este parte ∫i care fac parte din dreptul intern.“

O dat„ stabilit acest lucru, c„ ele se interpreteaz„ Ón concordan˛„ cu documentele interna˛ionale, ne ducem la Conven˛ia european„ a drepturilor omului, ratificat„ de Rom‚nia, face parte din dreptul intern, deci trebuie s„ interpret„m libertatea de exprimare Ón concordan˛„ cu textul Conven˛iei europene. Avem textul Conven˛iei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004 europene, ne ducem la jurispruden˛a Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului care a creat Ón practic„ multiple situa˛ii cu privire la aceste aspecte, iar Ón cazul, de exemplu, Lisbod sau... _,_ n-am toat„ documenta˛ia la mine, dar este unul cunoscut, un caz de la Curtea European„ a Drepturilor Omului, cazul Lisbod, se spune foarte clar c„ limitele criticii acceptabile sunt mult mai largi pentru persoanele publice Ón raport cu persoanele private, pentru c„ demnitarii sunt aceia care trebuie s„ fie... Persoanele publice Ón ansamblu trebuie s„ fie monitorizate cu privire la fiecare act, fiecare fapt„ pe care o fac, Óntruc‚t ei gestioneaz„ ∫i utilizeaz„ resurse publice ∫i au alte modalit„˛i de exprimare ∫i de a putea fi urm„rite, Ón timp ce o persoan„ privat„ nu cheltuie∫te asemenea resurse.

Deci jurispruden˛a Cur˛ii Europene Ón interpretarea libert„˛ii de exprimare vine ∫i creeaz„ aceast„ separare: una este via˛a privat„ a persoanei publice, una este via˛a privat„ a persoanei private care nu are tangen˛„ cu sfera public„ ∫i Óntotdeauna se spune sfera privat„ a persoanei publice este mult mai restr‚ns„. P‚n„ unde este restr‚ns„? P‚n„ acolo unde activitatea lui nu afecteaz„ interesul public. Œn m„sura Ón care prin partea lui de via˛„ privat„ afecteaz„ interesul public, ea se restr‚nge.

Este o chestiune de op˛iune dac„ vrei s„ fi sau nu persoan„ public„, dar Ón momentul Ón care ai optat Ó˛i asumi ∫i aceast„ responsabilitate, c„ sfera ta se Óngusteaz„, ∫i amendamentul meu vizeaz„ tocmai aceast„ situa˛ie, c‚nd via˛a privat„ a persoanei publice, Ón m„sura Ón care afecteaz„ destinul public, ea trebuie s„ fie cunoscut„ opiniei publice. Acele aspecte care nu afecteaz„ destinul public, nu afecteaz„ imaginea cet„˛ii, nu afecteaz„ gestionarea intereselor societ„˛ii nu ne intereseaz„, este via˛„ privat„. Cealalt„ trebuie s„ intre sub rigorile controlului, a∫a cum este prev„zut de Conven˛ia european„ a drepturilor omului.

Deci, respect‚nd textul Constitu˛iei, cred c„ acest amendament poate fi sus˛inut. Mul˛umesc.

Valer Dorneanu

#378596

Pute˛i sus˛ine un amendament al grupului, dar nu pute˛i sus˛ine un amendament al unui coleg absent.

70 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004

La 206 dac„ sunt obiec˛iuni la amendamentul 272? Nu sunt.

Adoptate ∫i amendamentele 271 ∫i 272, modificate textele ∫i renumerotate.

Art. 207, amendamentul 273. Votat amendamentul, modificat textul.

Art. 208. Urm„ri˛i amendamentul nr. 274.

- Votat amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Art. 209. Urm„ri˛i amendamentul nr. 275.

- Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Art. 210. Urm„ri˛i amendamentul nr. 276.

- Admis amendamentul; modificat ∫i renumerotat textul. Art. 211, amendament nr. 277.

Admis amendamentul; modificat ∫i renumerotat textul. Titlul capitolului VIII. Votat textul ini˛iatorului.

Art. 212. Urm„ri˛i amendamentul nr. 279.

- Admis amendamentul, votat ∫i renumerotat textul.

Art. 213, amendamentul nr. 280.

Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Art. 214. Urm„ri˛i amendamentul nr. 281.

Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul.

Deci la art. 214 s-a adoptat amendamentul nr. 281 ∫i s-a renumerotat textul.

Art. 215. Amendamentul nr. 282, îPerversiunea sexual„“, ca s„ nu fie nici o Óndoial„ cu privire la texte, amendamente ∫i titlu.

Nu sunt obiec˛iuni.

Votat amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Domnul Ha∫otti Ómi spune c„ ave˛i un amendament pe acest text.

V„ mul˛umesc.

A renun˛at domnul Boc la acest amendament.

- Art. 216. Amendamentul nr. 283, îCorup˛ia sexual„“. Nu sunt obiec˛iuni.

Votat amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. La art. 217 comisia nu are amendament.

Dac„ sunt obiec˛iuni?

Votat textul ini˛ial.

Art. 218; amendamentul nr. 285.

Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Art. 219; amendamentul nr. 286.

Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Titlul capitolului VIII. Votat textul ini˛ial.

Art. 220; amendamentul nr. 288, îCalomnia“. Domnul deputat Boc.

Emil Boc

#380579

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

La pagina 370, num„rul curent 42, amendament respins, sunt dou„ amendamente pe care le-am depus ∫i care vizeaz„ defini˛ia calomniei.

Potrivit proiectului de Cod penal, insulta nu mai este incriminat„ la nivel penal, ci este l„sat„ la nivel civil. Calomnia, Óns„, r„m‚ne incriminat„ la nivel penal ∫i, Ón consecin˛„, orice persoan„ care ar putea fi condamnat„ pentru s„v‚r∫irea infrac˛iunii de calomnie va avea cazier judiciar, chiar dac„ sanc˛iunea propus„ este cea a zileloramend„, Ón cuantum de la 20 la 120 de zile.

Dou„ probleme: pentru egalitate de tratament juridic ∫i pentru a da o real„ libertate de exprimare, credem c„ acela∫i tratament se impune ∫i pentru calomnie, la fel ca ∫i Ón cazul insultei. Altfel spus, calomnia nu ar mai trebui s„ fie incriminat„ la nivel penal. Ea ar trebui s„ r„m‚n„ Ón domeniul dreptului civil ∫i orice persoan„ care se simte calomniat„ va trebui ∫i va avea la dispozi˛ie posibilitatea ac˛iunii juridice Ón civil, cu solicitare de desp„gubiri ∫i de ob˛inere a unei repara˛ii echitabile.

A men˛ine Ón continuare la nivel penal incriminarea calomniei Ónseamn„ a men˛ine o barier„ Ón calea libert„˛ii de exprimare, prin efectul disuasiv, de intimidare pe care o asemenea sanc˛iune Ól are asupra, a∫a cum am men˛ionat, libert„˛ii de exprimare, induc‚nd la cei care ar trebui s„ utilizeze libertatea de exprimare ca o arm„ Ón interes public, pentru satisfacerea acesteia ∫i pentru corecta informare a cet„˛enilor, induc‚nd un element de disuasiune, de amenin˛are implicit„ c„ oric‚nd pot face obiectul unei ac˛iuni penale ∫i al unui cazier judiciar.

Din acest punct de vedere, societ„˛ile democratice au Óncercat s„ sus˛in„ aceast„ idee, de a l„sa la nivel civil, ∫i nu la nivel penal, o asemenea fapt„, subliniindu-se faptul c„ nu este normal ca Óntr-o societate democratic„ delictele de opinie s„ fie sanc˛ionate la nivel penal, delictele de opinie urm‚nd s„ fie sanc˛ionate la nivel civil. Aceasta este optica majorit„˛ii statelor democratice. Evident, exist„ ∫i state Ón care se men˛ine Ón continuare calomnia la nivel penal.

Dar, av‚nd Ón vedere realit„˛ile din Rom‚nia, recentele critici din rapoartele de ˛ar„ — m„ refer aici la raportul din noiembrie al Comisiei Europene cu privire la Rom‚nia; m„ refer la raportul din Parlamentul European, al Comisiei de politic„ extern„, ∫i la raportul adoptat de Parlamentul European cu privire la Rom‚nia, unde libertatea de exprimare este ∫i figureaz„ printre aspectele negative la care Rom‚nia nu r„spunde exigen˛elor europene, apreciindu-se c„ exist„ limit„ ∫i barier„ serioas„ din acest punct de vedere —, ar fi un semnal politic, Ón acest moment, prin eliminarea sanc˛iunii penale a calomniei, c„ Rom‚nia dore∫te s„ Ómbun„t„˛easc„ standardele libert„˛ii de exprimare prin ceea ce am men˛ionat mai Ónainte. Ar fi un semnal politic foarte important.

™i nu Ón ultimul r‚nd a∫ vrea s„ men˛ionez faptul c„ actuala formul„, care nu sanc˛ioneaz„ cu Ónchisoare calomnia, dar o sanc˛ioneaz„ cu zile-amend„, are, totu∫i, un efect d„un„tor asupra libert„˛ii de exprimare. De ce? Potrivit Codului penal propus, sanc˛iunea este de la 20 la 120 de zile-amend„. Dac„ ne uit„m Ón Codul penal cu c‚t se sanc˛ioneaz„ o zi-amend„, vedem c„ judec„torul are la dispozi˛ie s„ aplice pentru fiecare zi amend„ un cuantum Óntre 100.000 ∫i 1.000.000 de lei. ™i atunci putem ajunge la situa˛ia Ón care, pentru o banal„ ∫i pentru o simpl„ fapt„ de calomnie, o persoan„ s„ poat„ fi sanc˛ionat„ cu o pedeaps„ penal„ const‚nd Ón zile-amend„ Ón valoare de p‚n„ la 120 de milioane de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/1.IV.2004 lei. Aceast„ m„sur„ propus„ credem noi c„ nu este propor˛ional„, nu este propor˛ionat„ cu situa˛ia din Rom‚nia, cu situa˛ia financiar„, cu disponibilit„˛ile ∫i cu resursele materiale pe care le au cet„˛enii. ™i, din acest punct de vedere, men˛inerea unui cuantum ridicat al dimensiunii pecuniare Ónseamn„, implicit, iar„∫i men˛ionez, un factor de intimidare Ón calea acelora care ar dori, prin ac˛iunile lor, s„ serveasc„ interesul public.

De aceea, amendamentul meu principal este de eliminare a calomniei din Codul penal ∫i de a o trimite definitiv Ón dreptul civil, acolo unde-i este locul. Œn subsidiar, dac„ acest amendament nu va fi acceptat, dumneavoastr„ s„ fi˛i de acord s„ reducem cuantumul zilelor-amend„ Ón cazul infrac˛iunii de calomnie de la 5 la 100, apreciind c„ o amend„ care s„ mearg„ p‚n„ la 100.000.000 de la 5.000.000 este o abordare absolut suficient„ ∫i, din punctul nostru de vedere, ar acoperi, Ón limita Ón care se mai poate vorbi de acoperire, exigen˛ele europene.

Repet, Óns„, solu˛ia...

Cuprins

Stenograma

Ședința