Monitorul Oficial·Partea II·2 iunie 2006
other · respins
Constantin Amarie
Discurs
îGuvernul nu are o strategie pentru valorificarea rezultatelor muncii rom‚nilor angaja˛i Ón str„in„tate“
Orice absolvent al cursului inferior de liceu ∫tie c„ 3 factori, triad„ sf‚nt„, dau m„sura poten˛ialului unei na˛iuni: munca, p„m‚ntul ∫i capitalul.
Dac„ ultimul vine Ón ecua˛ie mai t‚rziu, primele dou„ elemente exist„ dintotdeauna. Asemenea Sf‚ntului Apostol Pavel, dac„ ne-am Óntreba, dintre acestea 3, care este mai important„, a∫ opta pentru munc„. F„r„ ea, p„m‚ntul r„m‚ne Ón starea sa natural„, iar capitalul nici n-ar avea cum s„ se nasc„.
Œn˛elepciunea popular„ a creat o Óntreag„ filosofie ∫i literatur„ cu privire la munc„ ∫i rostul ei. ™i Cartea Sf‚nt„ d„ porunc„ s„ nu m„n‚nce cel ce nu munce∫te.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006 Chiar dac„ s-au exprimat deseori opinii cu privire la atitudinea rom‚nilor fa˛„ de munc„, istoria noastr„ dovede∫te c„ acest popor a fost Óntotdeauna unul care a trudit din greu ∫i mai ales la munca p„m‚ntului, din care a f„cut un titlu de noble˛e, chiar dac„ nu Óntotdeauna a fost r„spl„tit corespunz„tor.
Dar, cum nimeni nu Ónva˛„ nimic din istorie, ∫i ast„zi noi, rom‚nii, suntem foarte neglijen˛i cu una din cele mai bogate resurse ale noastre: capacitatea ∫i for˛a de munc„ a na˛iunii.
Nu exist„ Ón prezent o strategie de exploatare a uria∫ei resurse pe care o reprezint„ exodul cet„˛enilor rom‚ni afla˛i la munc„ Ón str„in„tate. Aparatul politicoadministrativ nu are idee dec‚t de faptul c„ Ón ˛ar„ intr„ anual miliarde de euro de pe urma muncii, cel mai adesea chinuite ∫i nepre˛uite, a cona˛ionalilor no∫tri. Ace∫ti bani stimuleaz„ economia rom‚neasc„, dar efectele de durat„ ale acestui fenomen nu sunt cunoscute Ón contextul complex al economiei globale.
Factorii politico-administrativi care gestioneaz„ puterea temporar„ ar trebui s„ trag„ Ónv„˛„minte din experien˛a altor ˛„ri ∫i s„ vad„ c„, dac„ nu exist„ o gestiune corect„ a uria∫elor sume, redresarea at‚t de a∫teptat„ a economiei rom‚ne∫ti nu se va produce.
Un exemplu istoric: de pe urma fabuloaselor bog„˛ii intrate Ón Spania dup„ marea îConquista“ n-a profitat economia acestei ˛„ri, ci ora∫ele de la Marea Nordului, din fi„rile de Jos ∫i Hansa German„. Spania a r„mas Ónchistat„ Óntr-o ideologie catolic„ fundamentalist„ ∫i o economie medieval„, dominat„ de monarhia absolut„.
Banii care vin azi din afar„ Ón Rom‚nia se traduc Ón vile, ma∫ini, bunuri de consum, precum ∫i Ón aglomerarea hipermarketurilor, care Ónfloresc peste noapte.
De∫i se vorbe∫te de 16 ani de formarea clasei de mijloc, ea nu exist„ ∫i deci nici beneficiile de pe urma activit„˛ii sale. Guvernul nu investe∫te dec‚t sume la limit„ Ón Ónv„˛„m‚nt, s„n„tate, cultur„.
Œmpreun„ cu for˛a de munc„ necalificat„, exodul creierelor este ∫i mai Óngrijor„tor. Deja spitalele duc lips„ de medici, Ón Ónv„˛„m‚nt de la an la an sunt tot mai mul˛i necalifica˛i, ∫coala rural„ nu s-a reabilitat. Familiile se destram„, copiii sunt crescu˛i Ón cel mai bun caz de bunici, dac„ nu sunt l„sa˛i aiurea. Violen˛a juvenil„, consumul de droguri cunosc cre∫teri alarmante ∫i Óntreaga fibr„ a na˛iunii este Ón pericol.