Corneliu Ciontu

îImplica˛iile politice ale unui cumplit asasinat“

Tragicul eveniment petrecut la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute — c‚nd un jandarm ∫i-a omor‚t patru colegi ∫i ∫i-a pus cap„t zilelor folosind armele ∫i muni˛ia din dotare — a adus Ón aten˛ia opiniei publice o problem„ cu ample semnifica˛ii ∫i consecin˛e: reforma armatei, a poli˛iei ∫i a jandarmeriei.

Ca p„r˛i integrante ale societ„˛ii rom‚ne∫ti, aceste institu˛ii nu pot evita criza economic„ ∫i moral„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti, nu pot evolua Ón disonan˛„ cu durerosul proces de tranzi˛ie pe care ˛ara noastr„ Ól cunoa∫te. Œn fond, drama petrecut„ la Baia Mare nu face dec‚t s„ reflecte drama unui popor debusolat, frustrat, rupt de valori, care resimte dureros disolu˛ia autorit„˛ii ∫i a ordinii sociale. Totu∫i menirea for˛elor armate este tocmai capacitatea de a-∫i p„stra coeziunea ∫i organizarea Ón momentele de criz„. Clasa politic„ ∫i societatea civil„ pot face posibile ∫i traversa momente de anomie, de dezorganizare, dar este misiunea for˛elor care asigur„ securitatea public„ s„ r„m‚n„ lucide Ón astfel de momente. Œn anul 1917, de pild„, jum„tate din Rom‚nia era ocupat„ de for˛ele Puterilor Centrale; Bucure∫tiul era pierdut, bolile f„ceau ravagii, ∫i institu˛iile statului se pr„bu∫eau. Ei bine, tocmai Ón acele clipe, Armata Rom‚niei a ∫tiut s„ r„m‚n„ ferm„ Ón picioare, evit‚nd disolu˛ia, respect‚nd ierarhiile ∫i organiz‚nd rezisten˛a de la M„r„∫ti, M„r„∫e∫ti ∫i Oituz. Desigur, compara˛ia este for˛at„, Rom‚nia anului 2003 nu trece printr-o situa˛ie similar„ celei din 1917, totu∫i ne afl„m Ón epicentrul unei crize profunde, ∫i, din acest motiv, aten˛ia pe care o acord„m for˛elor armate trebuie s„ se afle la cote ridicate. Din acest motiv, putem spune cu deplin„ Óndrept„˛ire c„ modul Ón care a fost efectuat„ reforma Ón armat„, poli˛ie ∫i jandarmerie este lipsit de responsabilitate. Politicienii rom‚ni au ezitat Óndelung asupra noii formule de organizare a for˛elor armate, au pendulat la nesf‚r∫it Óntre formula armatei de profesioni∫ti ∫i cea a recrut„rii. Œn aceast„ privin˛„, punctele de vedere sunt Ómp„r˛ite, exist‚nd argumente de ambele p„r˛i. Œnsu∫i Partidul Rom‚nia Mare a acordat parlamentarilor s„i libertatea de a-∫i exprima puncte de vedere proprii, chiar ∫i contradictorii, pe aceast„ tem„, consider‚nd c„ o dezbatere ideatic„ este necesar„. Dar guvernele de dup„ 1989, liderii Ministerului Ap„r„rii, ai Ministerului de Interne, conduc„torii Jandarmeriei nu puteau r„m‚ne la stadiul simplei dezbateri de idei. Ei erau mandata˛i de electorat s„ ia decizii ∫i s„ aleag„ Ón mod tran∫ant care este cea mai oportun„ form„ de organizare a armatei rom‚ne: profesionist„ sau îde mase“. Ei bine, Ón locul unei decizii clare ∫i opera˛ionale au existat doar ezit„ri ∫i am‚n„ri. De-a lungul a treisprezece ani s-a perpetuat refuzul de a r„spunde la Óntrebarea: Ó∫i permite Rom‚nia o armat„ modern„, cu tehnologie avansat„, cu oameni pu˛ini ∫i perfect instrui˛i sau procesul de reform„ trebuie s„ aib„ loc Ón interiorul unei armate bazate pe serviciul militar obligatoriu? Putem s„ preconiz„m o Jandarmerie profesionist„?