Stenogramă plen

## Bun„-diminea˛a!

Nu sunt cu nimic vinovat de aceasta, nimeni nu mi-a spus nici ieri, nici m„car azi diminea˛„, nici domnul pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, nici cineva de la Secretariatul General, nici staful tehnic c„ trebuie s„ conduc declara˛iile politice de ast„zi. Prin urmare, cu scuzele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/3.X.2003 din partea Biroului permanent al Camerei Deputa˛ilor, v„ propun s„ Óncepem ∫i vom ˛ine declara˛iile politice p‚n„ la 10,30, pentru ca nimeni s„ nu aib„ ceva de obiectat.

Domnul deputat Gheorghe Ro∫cule˛ deja Ó∫i depune declara˛ia politic„.

Œl rog pe domnul Alexandru ™tef„nescu ∫i domnul Marin Anton.

A˛i depus-o?

Doamna deputat Eugenia Moldoveanu, v„ rog, pofti˛i! ™i domnul Vlad Hogea...

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn calitate de muzician ∫i slujitor al scenei a∫ dori s„ aduc ast„zi Ón discu˛ie o ini˛iativ„ extrem de important„ care se situeaz„ Ón cadrul Festivalului Interna˛ional George Enescu, edi˛ia a XVI-a, ce se desf„∫oar„ anul acesta Ón perioada 7—24 septembrie. Acest prestigios eveniment na˛ional ∫i interna˛ional, care antreneaz„ interpre˛i, dirijori ∫i orchestre simfonice de renume, a fost organizat cu sprijinul financiar al Secretariatului General al Guvernului, care a alocat o sum„ semnificativ„, 154 de miliarde lei, implic‚ndu-se, totodat„, ∫i Ón partea de strategie organizatoric„ al„turi de Ministerul Culturii ∫i Cultelor.

Œn programul festivalului sunt Ónscrise: London Symphony Orchestra, dirijor Sir Colin Davis ∫i Cristian Mandeal, Orchestra Filarmonic„ din Luxemburg, dirijor Bramwell Tovey, Royal Philharmonic Orchestra, Orchestra Simfonica dell Academia Nazionale di Santa Cecilia, dirijor Michel Plasson, cu care am avut bucuria s„ c‚nt Ón 1970, c‚nd am primit marele premiu la Toulouse, Royal Stockholm Philarmonic Orchestra, dirijor Alain Gilbert, Wiener Symphoniker Orchestra, dirijor Gerd Albrecht, Orchestra Filarmonic„ din Helsinki, dirijor Leif Segerstam, Orchestra Simfonic„ din Praga, dirijor Leos Svarovsky, Orchestra Filarmonicii din Moscova, dirijor Yuri Simonov, Orchestra del Maggio Fiorentino Festivals, dirijor Zubin Mehta. Dintre soli∫tii care vor evolua pe scena festivalului trebuie s„ Ói numim pe: Maxim Vengerov, Gidon Kremer, Ivo Pogorelich, Sara Chang, Cheryl Studer, Leontina V„duva, Jean Jacques Kantorov, Viktor Tretiakov, Misha Maiski, Valentin Gheorghiu ∫i al˛ii.

Concursul de anul acesta, de canto — a c„rei laureat„ sunt ∫i eu Ón anii 1970, prin urmare, pot s„ Ón˛eleg ∫i pot s„ ∫tiu, poate mai bine dec‚t mul˛i al˛ii ceea ce Ónseamn„ acest concurs interna˛ional de canto, at‚t de important ∫i at‚t de dificil — spuneam c„ acest concurs s-a desf„∫urat Ón perioada 7—13 septembrie, iar abunden˛a de concuren˛i este notabil„: 38 de candida˛i la sec˛ia canto, 48 la sec˛ia pian, 27 la sec˛ia compozi˛ie. Juriile celor patru sec˛iuni sunt prezidate de mezzosoprana Christa Ludwig, violonistul Dmitry Sitkovetsky, pianistul Laz„r Berman ∫i compozitorul ™tefan Niculescu. ™coala rom‚neasc„ de muzic„ a demonstrat din nou calitatea ∫i prestigiul prin c‚∫tig„torii care acum sunt laurea˛i ai acestui concurs.

™i noi v„ mul˛umim, doamna deputat.

Am Óndr„zni, cu tot respectul pe care vi-l dator„m, s„ v„ rug„m ca, Ón mod regulamentar, declara˛iile dumneavoastr„ s„ nu dep„∫easc„ trei minute.

Œl rog pe domnul deputat Dan Bruda∫cu s„ pofteasc„ la microfon.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Œn primul r‚nd a∫ dori s„ semnalez biroului modul defectuos de organizare a acestei activit„˛i — nu sunte˛i dumneavoastr„ personal vinovat —, probabil c„ este o tentativ„ de a pune botni˛„ opozi˛iei ∫i a nu-i da posibilitatea s„-∫i exprime entuziasmul fa˛„ de realiz„rile m„re˛e pe care Rom‚nia le Ónregistreaz„ sub actuala putere.

Tocmai de aceea mi-am intitulat declara˛ia politic„ de ast„zi îRom‚nia — ˛ara aparen˛elor ∫i a oglinzilor deformante“.

Dup„ pronun˛area Ón decembrie 1989 a nefericitei sintagme îF„-te c„ lucrezi, Mircea!“, asupra ˛„rii noastre s-a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/3.X.2003 ab„tut un blestem: Rom‚nia a devenit ˛ara aparen˛elor. Din p„cate, la noi nimic nu e ceea ce pare. Conduc„torii Rom‚niei au Ónv„˛at, Ón cei 14 ani, o limb„ care utilizeaz„ toate expresiile ∫i sintagmele specifice democra˛iei, dar o folosesc doar atunci c‚nd dialogheaz„ cu partenerii str„ini. Œn ˛ar„, pentru rom‚ni, aplic„ fie dictonul îciocu’ mic“, fie recurg la momeli, menite a-i determina pe bie˛ii rom‚ni s„ cread„ c„ tr„iesc ca Ón s‚nul lui Adam, deoarece are grij„ Guvernul ∫i de veniturile lor, dintre cele mai mici din Europa ∫i din lume, dar ∫i de costurile astronomice ale Ónc„lzirii pe timpul iernii. Œn loc de salarii decente, care s„ permit„ fiec„rui cet„˛ean demnitatea ∫i siguran˛a de care are nevoie Óntr-un stat democrat, puterea actual„, aduc‚ndu-∫i aminte de studiile f„cute la Moscova, a inventat subven˛iile, o g„selni˛„ nefericit„, de inspira˛ie stalinist„, repudiat„ chiar ∫i de Rusia postcomunist„.

Cine prive∫te atent cele Ónt‚mplate Ón Rom‚nia poate fi frapat de declara˛iile ditirambice ale propagandei de partid ∫i de stat care afirm„ o cre∫tere a produc˛iei industriale anual cu 5%, aceasta Ón vreme ce tot anual sunt lichidate, nu privatizate, zeci de societ„˛i comerciale, iar zeci de mii de oameni Ó∫i pierd locurile de munc„ ∫i devin milogii unui regim care le cump„r„ t„cerea ∫i disperarea cu subven˛ii, cupoane ∫i alte g„selni˛e de tip stalinist.

Cel mai recent ∫i dubios caz este cel din C.F.R., unde — afirm„ oficialit„˛ile — lucrurile stau bine, dar dau afar„, tocmai de aceea, probabil, circa 19.000 de angaja˛i. Recent, fla∫neta propagandistic„ a Guvernului sus˛ine c„ am Ónregistrat un nou record remarcabil: economia rom‚neasc„ a fost decretat„ îeconomie de pia˛„ func˛ional„“, aceasta Ón condi˛iile Ón care economia subteran„, corup˛ia, evaziunea fiscal„, debilitarea sistemului financiar bancar, blocajele financiare de sute de mii de miliarde de lei, furturile de toate felurile sugrum„ totul. Dar, ca Ónainte de 1989, totul e Ón ordine ∫i e bine, acesta fiind meritul conduc„torilor no∫tri iubi˛i.

## ™i noi v„ mul˛umim.

Œl invit la microfon pe domnul Márton Arpád. Doresc s„ v„ informez c„ doamnele ∫i domnii deputa˛i Alexandru St„nescu, Gheorghe Ro∫cule˛, Gheorghe Popescu, Iriza Scarlat, Cristian Nechifor, Aurel Gubandru, Ion R„doi, Vlad Hogea, Eugen Nicol„escu ∫i Marin Anton au depus declara˛iile politice la secretariat.

V„ rog, domnule deputat.

Domnule vicepre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Una dintre problemele majore ale jude˛ului Covasna este situa˛ia precar„ a infrastructurii edilitare. Printre acestea, la loc de frunte, fiind starea de degradare avansat„ a sistemelor de alimentare cu ap„, deoarece prezint„ o situa˛ie de risc privind s„n„tatea popula˛iei.

Din cauza costurilor foarte ridicate ∫i a bugetelor s„race, lucr„rile at‚t de necesare nu pot fi realizate Óns„ din surse bugetare proprii.

Astfel, singura posibilitate real„ de a rezolva aceast„ situa˛ie de risc major este apelarea la credite nerambursabile. Rom‚nia, ˛ar„ care ∫i-a exprimat dorin˛a de aderare la structurile Uniunii Europene, beneficiaz„ de fonduri de preaderare care, Ón parte, sunt destinate ∫i Ómbun„t„˛irii infrastructurii edilitare.

Alocarea acestor fonduri, Óns„, este condi˛ionat„ de satisfacerea unor cerin˛e stabilite de Uniunea European„ Ón colaborare cu Guvernul Rom‚niei.

Programul SAMTIT a fost demarat pentru a ajuta ora∫ele care sunt prea mici s„ participe la Programul ISPA, dar prea mari pentru a beneficia de fondurile SAPARD.

Iat„ de ce jude˛ul Covasna a fost printre primele jude˛e care a felicitat lansarea programului, prin care ar fi putut beneficia de un Ómprumut nerambursabil de circa 6 milioane de euro.

Prima condi˛ie de participare la program a fost constituirea unei asocia˛ii a ora∫elor, asocia˛ie cu personalitate juridic„, Ón numele c„ruia trebuia Ónaintat„ cererea de finan˛are.

De∫i Ón alte jude˛e s-au constituit aceste asocia˛ii, prefectura jude˛ului Covasna a considerat nelegal„ Ónfiin˛area ei, motiv‚nd c„ ceea ce nu este stipulat expres Ón lege nu este permis, propun‚nd adoptarea unui contract de asociere din care nu rezult„ o asocia˛ie cu personalitate juridic„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/3.X.2003 Cererea de finan˛are a jude˛ului Covasna a fost depus„, Ón numele Consiliului Jude˛ean Covasna, pe baza contractului de asociere propus de prefect.

Sesiunea de evaluare a luat sf‚r∫it, ∫i proiectul jude˛ului Covasna a fost respins din motivul neeligibilit„˛i beneficiarului, a∫a cum rezult„ din scrisoarea nr. 6.358 din 11.09.2003, primit„ de la Agen˛ia de Dezvoltare Regional„ 7 Centrum, asocia˛ia creat„ de c„tre consiliul jude˛ean ∫i consiliile locale partenere la acest proiect nu a avut personalitate juridic„.

Mul˛umim ∫i noi.

Domnul deputat Cornel ™tirbe˛ ∫i Ónc„ o dat„ v„ rog s„ nu dep„∫i˛i cele trei minute regulamentare, mai ales c„ trebuie s„ ne Óncadr„m Ón timpul regulamentar.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Titlul interven˛iei mele de ast„zi este îFondurile europene ∫i campania electoral„ a P.S.D“.

Partidul Na˛ional Liberal constat„ c„, Ón ultimul timp, partidul de guvern„m‚nt nu irose∫te nici un eveniment de mare rezonan˛„ public„ pentru a-∫i face campanie electoral„ pe banii contribuabililor.

Un asemenea eveniment a fost deschiderea anului ∫colar, desf„∫urat„ la Sibiu, Ón prezen˛a ministrului Alexandru Athanasiu.

Domnul Athanasiu a anun˛at c„ Ón aceast„ toamn„ va demara un program de modernizare a re˛elei ∫colare din Rom‚nia, primul Ón opinia sa, dup„ marea reform„ a lui Spiru Haret, din vremea lui Carol I, program ce se va Óntinde pe o perioad„ de 5 ani.

Este evident c„ ministrul Athanasiu a profitat de prezen˛a sa printre p„rin˛i ∫i ∫colari pentru a face acest anun˛, vis‚nd la gloria de urma∫ al lui Spiru Haret, Ón contextul lans„rii mascate a campaniei electorale.

Conform declara˛iei de la Sibiu a ministrului educa˛iei, cercet„rii ∫i tineretului, programul de modernizare a re˛elei ∫colare rom‚ne∫ti va fi finan˛at de Banca European„ de Investi˛ii, Banca European„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare, Banca Mondial„ ∫i Guvernul Rom‚niei.

Din aceast„ perspectiv„, rolul b„ncilor este fundamental, fiind expresia interesului major manifestat de comunitatea interna˛ional„ fa˛„ de reforma general„ din ˛ara noastr„.

Pentru noi, Óns„, cap„t„ relevan˛„ faptul c„ P.S.D. dore∫te confiscarea acestui sprijin financiar, drept capital electoral.

P.S.D. nu se mul˛ume∫te doar cu cheltuirea banilor contribuabililor rom‚ni pentru a-∫i asigura continuitate la putere, dar este dispus s„ transforme investi˛iile str„ine de interes public Ón subiecte de atrac˛ie pentru electorat.

Œn plan na˛ional, campania electoral„ a P.S.D. se poart„ for˛‚nd, a∫a cum am spus, confiscarea contribu˛iilor str„ine la reforma general„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Œn plan local, principala problem„ a reprezentan˛ilor partidului de guvern„m‚nt este atragerea de fonduri financiare, la limita legalit„˛ii ∫i moralei, pentru sus˛inerea campaniei electorale.

V„ mul˛umim ∫i noi. Domnul deputat Daraban.

Domnul deputat Andrei Chiliman ∫i domnul deputat Costache Mircea au depus declara˛iile. Dac„ sunt ∫i al˛i amatori, o pot face. ™i se preg„te∫te domnul deputat Nicolae Leon„chescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interven˛ia mea se refer„ la modificarea Constitu˛iei, votul democratic acordat Ón 18 septembrie.

Dezbaterile care au avut loc Ón data de 18 septembrie, separat Ón cele dou„ Camere ale Parlamentului, pe marginea medierii unor articole din Constitu˛ia Rom‚niei reprezint„ un act politic major ce va marca profund destinul social-economic, politic ∫i cultural al ˛„rii noastre. Acum, c‚nd procesul de democratizare a societ„˛ii rom‚ne∫ti a dob‚ndit contururi din ce Ón ce mai clare ∫i mai ferme, revizuirea Constitu˛iei ∫i adoptarea unor articole esen˛iale pentru destinul rom‚nesc reprezint„ un

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/3.X.2003 corolar al unor eforturi politice deosebite pe care noi, ca parlamentari, ni le-am asumat la modul cel mai exigent, dar ∫i o racordare la noile realit„˛i, la noile sfid„ri ale viitorului.

M„ bucur„ faptul c„ dezbaterile au tratat chestiunile Ón discu˛ie cu maxim„ seriozitate ∫i c„ ele au fost ∫i sunt subsumate unor op˛iuni strategice ale Rom‚niei, ale viitorului nostru, integrarea Ón Alian˛a Nord-Atlantic„ ∫i Ón structurile Uniunii Europene, imperative care au un puternic consens na˛ional ∫i fa˛„ de care nu exist„ alternative ra˛ionale. ™i mai este un lucru, pe care, de la aceast„ tribun„, doresc s„-l subliniez, legea fundamental„ a Rom‚niei r„m‚ne fidel„ tradi˛iilor democratice ale ˛„rii noastre, dar prin aceste modific„ri dovede∫te ∫i expresia unei modernit„˛i foarte necesare.

Putem afirma c„ Ónc„ de la adoptarea ei, la 8 decembrie 1991, prin votul pozitiv a 77,3% din cet„˛enii cu drept de vot, receptarea Constitu˛iei de c„tre societatea rom‚neasc„ a fost pozitiv„. Democra˛ia constitu˛ional„ din ˛ara noastr„ ∫i-a dovedit, prin proba urnelor ∫i alternan˛e succesive la putere, viabilitatea, vigoarea, dar ∫i spiritul modern al acesteia.

Cum este ∫i firesc, muta˛iile benefice intervenite Ón toate planurile societ„˛ii rom‚ne∫ti din 1991 Óncoace, determinate de dezideratul major al accederii ˛„rii noastre Ón Uniunea European„ ∫i Ón NATO, legitimeaz„ ideea revizuirii, dar ∫i a schimb„rii unor prevederi ale Constitu˛iei. Reglementarea constitu˛ional„ a propriet„˛ii care s„ fie garantat„ ∫i nu ocrotit„, dreptul cet„˛enilor comunitari de a alege ∫i de a fi ale∫i Ón autorit„˛ile publice locale, dreptul str„inilor de a ob˛ine terenuri Ón Rom‚nia, protec˛ia social„ a salaria˛ilor, interzicerea na˛ionaliz„rii sau a oric„rei forme silite a trecerii propriet„˛ii private Ón proprietatea public„, acordarea prin Constitu˛ie a aloca˛iilor pentru copii ∫i ajutoare pentru Óngrijirea copiilor bolnavi sau cu handicap, clarificarea statutului unor instan˛e ca Parchetul ∫i Consiliul Superior al Magistraturii, acestea dovedesc Ón fa˛a partenerilor no∫tri de dialog c„ privim spre viitor, c„ suntem preg„ti˛i s„ r„spundem imperativelor majore ale timpului.

Mul˛umim ∫i noi.

Domnul deputat Nicolae Leon„chescu. Se preg„te∫te domnul deputat Ion Mogo∫.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Onorat auditoriu,

Œn zilele de 19—21 septembrie 2003 am f„cut o deplasare Ón Basarabia, la solicitarea cadrelor didactice din localit„˛ile: R‚∫cani, Chi∫in„u, Micle∫ti, raionul C„inari, P„n„∫e∫ti, raionul Str„∫eni ∫i Z‚rne∫ti, raionul Cahul. Le-am dus o substan˛ial„ dona˛ie de carte didactic„, peste 11.500 exemplare, precum ∫i lucr„ri de metodic„.

Œntruc‚t biblioteca Liceului teoretic îLiviu Damian“ din R‚∫cani a ars aproape Ón Óntregime, am d„ruit 7.500 c„r˛i acestei unit„˛i ∫colare, spre a se putea onora procesul didactic.

Peste tot au avut loc Ónt‚lniri emo˛ionante cu elevi ∫i cadre didactice, precum ∫i cu reprezentan˛i ai administra˛iei locale. Am organizat la Micle∫ti lansarea monografiei localit„˛ii, scris„ de un intelectual, fiu al satului, Ioan Mardari, refugiat c‚ndva ∫i stabilit la Pite∫ti.

Am fost primi˛i peste tot cu Óncredere ∫i speran˛„, iar semnalele privind evolu˛ia rela˛iilor dintre locuitorii Basarabiei ∫i cei din Rom‚nia sunt Óncurajatoare. Mul˛i basarabeni formuleaz„ critici la adresa politicii rom‚ne∫ti — c„ nu d„ mai mare aten˛ie proceselor profunde din Basarabia —, pe foarte mul˛i Ói intereseaz„ ob˛inerea cet„˛eniei rom‚ne, ∫i solicitan˛ii se pl‚ng de Óncetineala cu care se analizeaz„ ∫i se solu˛ioneaz„ cererile lor Ón acest domeniu.

Œntr-adev„r, birocra˛ii no∫tri au un comportament blocant Ón rela˛iile cu basarabenii: cer fel de fel de acte ∫i dovezi suplimentare spre a se l„muri lucruri evidente; am‚n„rile au luat amploare ∫i tensioneaz„ spiritele, lips„ de respect fa˛„ de solicitan˛i ∫i comportament suburban Ón cazul unor salaria˛i din sistem; perceperea unor taxe mari pentru persoanele din Basarabia ale c„ror economii se consum„ cu naveta Bucure∫ti—Chi∫in„u etc.

Urma∫ii celor care au avut cet„˛enia rom‚n„ Ón perioada 1918—1944 cer dreptul la un regim accelerat de acordare a cet„˛eniei rom‚ne.

Scriitorii din Basarabia cer simplificarea formalit„˛ilor ∫i urgentarea procedurilor. Organizatoric, deficien˛ele au devenit un factor descurajant.

Consider c„ a venit timpul s„ se rezolve rapid ∫i cu mai mult„ responsabilitate cererile basarabenilor, oricare ar fi ele. Cer salaria˛ilor desemna˛i s„ lucreze cu basarabenii, s„-∫i fac„ datoria cu seriozitate ∫i responsabilitate.

V„ mul˛umim ∫i noi, domnule deputat.

Domnul Ion Mogo∫ lipse∫te. Domnul deputat Garda Dezideriu. Se preg„te∫te domnul deputat Florin Iordache.

Doamna deputat Constan˛a Popa ∫i domnul deputat Ioan Sonea au depus declara˛iile la secretariat.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Am ascultat cu deosebit„ aten˛ie strategia privind reforma Ón Ministerul Public, prezentat„ de noul procuror general al Rom‚niei.

Am fi a∫teptat ca domnul Ilie Ion Boto∫, Ón noua strategie a institutului pe care Ól conduce, pe l‚ng„ cauzele penale din sfera criminalit„˛ii economico-financiare ∫i a privatiz„rilor frauduloase, s„ fac„ referire ∫i la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/3.X.2003 solu˛ionarea, Ón mod fraudulos, a unor dosare legate de comiterea unor infrac˛iuni silvice, care sunt Ónregistrate la îlucr„ri penale“, îcu autori neidentifica˛i“, cu toate c„ se cunosc at‚t infractorii, c‚t ∫i infrac˛iunile comise de reprezentan˛ii mafiei lemnului.

Cazul cel mai concret Ól reprezint„ Rezolu˛ia nr. 155/2002 din 24 ianuarie 2003, c‚nd Parchetul de pe l‚ng„ Tribunalul Harghita a dispus scoaterea de sub urm„rire penal„ a lui Sandor Pongratz, cu toate c„ Ónvinuitul a s„v‚r∫it infrac˛iunea de instigare la t„iere de arbori f„r„ drept, prev„zut„ ∫i pedepsit„ de art. 97 din Codul silvic, ∫i infrac˛iunea de furt de arbori, prev„zut„ ∫i pedepsit„ de art. 98 din Legea nr. 26 din 1996.

Acela∫i procuror, Ón rezolu˛ia din 5 februarie 2001, nu ia Ón considerare raportul de expertiz„ tehnic„ Óntocmit de Biroul de expertize contabile ∫i tehnice judiciare Bucure∫ti, dispun‚nd f„r„ temei legal scoaterea de sub urm„rire penal„ a Ónvinuitului Denes Dominic.

Mai mult chiar, procurorul inspector Liviu Moica, procuror de pe l‚ng„ Curtea de Apel T‚rgu-Mure∫, Ón r„spunsul s„u din 16 iunie 2003, precizeaz„, cu un cinism nemaiÓnt‚lnit, urm„toarele: îDeputatul U.D.M.R.“ — adic„ eu — îdin jude˛ul Harghita, care a depus reclama˛ia a vizat doar o problem„ politic„ amplificat„ apoi de Corpul de control al Guvernului.“

Mai concret, constat„rile unei comisii parlamentare, rezultatele cercet„rilor efectuate de c„tre Departamentul de control al Guvernului, raportul de expertiz„ tehnic„, Óntocmit pe baza Ordonan˛ei din 1999, al Inspectoratului de Poli˛ie sunt considerate de c„tre domnul procuror Liviu Moica ca o problem„ politic„, iar infrac˛iunile, abuzul Ón serviciu contra intereselor publice, nu se iau Ón considerare de c„tre organele de cercetare penal„.

V„ mul˛umim ∫i noi.

Domnul deputat Florin Iordache. Va urma domnul deputat ™tefan Baban.

V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea de ast„zi se intituleaz„ îMiron Mitrea, un adev„rat prieten al tinerilor“.

Vizita efectuat„ la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute Ón municipiile Slatina ∫i Caracal din jude˛ul Olt de c„tre domnul Miron Mitrea, ministrul transporturilor, locuin˛ei ∫i turismului, s-a constituit Óntr-o nou„ dovad„ a interesului manifestat constant de c„tre membrii Cabinetului Adrian N„stase fa˛„ de oameni, Ón general, ∫i tineri, Ón special.

A∫teptat cu deosebit interes de c„tre reprezentan˛ii organismelor jude˛ene ∫i ai celor dou„ municipii cuprinse Ón programul vizitei de lucru, ministrul Miron Mitrea a revenit Ón Caracal pentru a constata personal ce s-a realizat din programul guvernamental cu privire la con-

struirea de locuin˛e pentru tineri ∫i locuin˛e sociale, precum ∫i a s„lilor de sport, obiective care, pe parcursul a numai doi ani ∫i jum„tate, au fost finalizate ∫i date Ón folosin˛„, excep˛ie f„c‚nd Sala polivalent„ a Liceului îMihai Viteazul“, a c„rei inaugurare se va face peste aproximativ dou„ s„pt„m‚ni.

Pe parcursul celor aproximativ trei ore, c‚t a stat la Caracal, Ónaltul demnitar a inaugurat oficial cele 100 de apartamente pentru tineri ∫i Ón regim de Ónchiriere, situate pe bulevardul Nicolae Titulescu ∫i strada Par‚ngului, ∫i a vizitat ∫antierele de construc˛ii pentru locuin˛e pentru tinerii c„s„tori˛i, situate pe strada Vasile Alecsandri, ∫i Sala de sport polivalent„ a Liceului îMihai Viteazul“.

Peste tot, ca ∫i pe ∫antierului Teatrului Na˛ional, obiectiv simbol al acestei localit„˛i, a avut loc un dialog interesant Óntre domnul ministru Miron Mitrea ∫i managerii societ„˛ilor de construc˛ii care au derulat Ón bune condi˛ii programul guvernamental respectiv, acest fapt fiind de altfel constatat ∫i de c„tre reprezentan˛ii Inspec˛iei de Stat Ón Construc˛ii.

Noii locatari ai celor 100 de apartamente predate la cheie Ón mod oficial s-au Óntre˛inut minute bune cu ministrul Miron Mitrea, mul˛umindu-i acestuia pentru sprijinul acordat Ón construc˛ia locuin˛elor lor, iar pe parcursul str„b„tut Óntre obiectivele vizitate Ónaltul demnitar a fost oprit ∫i Ómbr„˛i∫at de caracalenii afla˛i pe traseu cu diferite treburi.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Baban ™tefan. Lipse∫te. Domnul deputat Iosif Arma∫. Lipse∫te.

Domnul deputat Codrin ™tef„nescu. Lipse∫te. Domnul deputat Adrian Moisoiu. Lipse∫te.

V„ anun˛ c„ domnul deputat Corneliu Ciontu, vicepre∫edintele Camerei Deputa˛ilor, ∫i domnul deputat Emil Boc, liderul Grupului parlamentar al P.D., au depus declara˛iile la secretariat.

Domnul deputat Kovács Zoltán. Va urma domnul deputat Ionel Adrian.

10 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/3.X.2003

V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Tema pe care a∫ aborda-o este îAgricultura rom‚neasc„ Ónainte de aderare ∫i Ónainte de faliment“.

Anul agricol 2003 se termin„ Ón c‚teva zile. Produc„torii agricoli sunt epuiza˛i, nec„ji˛i, cu buzunarele goale. Au luptat exemplar cu seceta, cu lipsa de fonduri, exclam‚nd îNici Dumnezeu, nici Ministerul Agriculturii nu ne ajut„!“

Parlamentul ∫i Guvernul au elaborat cu inten˛ii bune legi, ordonan˛e care ar fi de folos produc„torilor, dar care f„r„ fonduri nu au nici un efect.

îŒn centrul aten˛iei va sta Ónfiin˛area ∫i punerea Ón func˛iune a unor adev„rate exploata˛ii agricole, care s„ produc„ ∫i s„ v‚nd„ produse agroalimentare de cea mai bun„ calitate“. Am citat din strategia agricol„ ∫i rural„ a ministerului.

Sunt idei frumoase, dar au r„mas numai idei.

S„ enumer„m c‚teva legi ∫i ordonan˛e care au fost elaborate pentru salvarea agriculturii.

Chiar ast„zi, 23 septembrie 2003, a expirat termenul de depunere a cererilor pentru ajutorul de 2 milioane de lei/hectar, conform Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 72/2003. Suprafa˛a estimat„ ar fi de 6,6 milioane hectare, iar suma se ridic„ la 13.200 miliarde de lei, cu etapele aferente, Ón func˛ie de cultur„.

Prima tran∫„ ar sosi Ón lunile octombrie-noiembrie, din care produc„torii, eventual, vor cump„ra cadouri la copii, pentru c„ sper„m ca sem„natul s„ se termine p‚n„ Ón noiembrie.

Cererile de solicitare au fost depuse de aproximativ 50% din proprietari. Cauzele: produc„torii nu au timp Ón perioada campaniei s„ se deplaseze ∫i s„ stea zile Óntregi la prim„rii ∫i la direc˛ii agricole, lipsa eviden˛elor la prim„rii, lipsa actelor care fac dovada dreptului de proprietate, neÓncrederea Ón acest ajutor ∫i, bineÓn˛eles, indiferen˛a.

Se pare c„ termenul se va prelungi Ón aceste zile.

Mai putem aminti: creditul agricol, care nu prea a avut efect, Legea nr. 381/2002 referitoare la desp„gubirile Ón caz de calamit„˛i. Pentru aceste legi au curs tone de h‚rtie, f„r„ efect.

Produc„torii nici p‚n„ Ón prezent nu au intrat Ón posesia sumelor cuvenite pe baza acestei legi aprobate legal ∫i Ón func˛iune.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Ionel Adrian. Va urma domnul deputat Emil Rus.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi, Interven˛ia mea am intitulat-o îRom‚nia, un model fericit de convie˛uire etnic„“.

Rom‚nia contribuie Ón cadrul dezbaterii europene privind noua arhitectur„ politic„ Óntr-o manier„ proprie, care are Ón vedere asigurarea echilibrului Óntre na˛ional ∫i regional.

Putem oferi Europei experien˛a noastr„, precum ∫i percep˛ia noastr„ pozitiv„ asupra celuilalt, diferit de noi.

Exist„ la rom‚ni un fond profund de toleran˛„, o modalitate de a Ón˛elege respectul pentru cel diferit ca limb„, religie ∫i obiceiuri. Din ea trebuie s„ facem pilon al integr„rii noastre ∫i pe ea o putem impune ca model de urmat Ón partea noastr„ de continent.

Avem convingerea c„ aceste valori vor completa noul edificiu al societ„˛ii rom‚ne∫ti ∫i se vor Ómplini Ón Rom‚nia o dat„ cu a∫ezarea sa deplin„ Ón Europa unit„, ca solu˛ie durabil„.

Reducerea acestei perspective la proiec˛ii regionale sau bazate pe criterii etnice nu are nici un sens Ón noua construc˛ie unitar„ a Europei.

Contribu˛ia noastr„ la proiectul Europei unite trebuie s„ aib„ greutatea reprezent„rii curajoase a intereselor economice ale tuturor zonelor ˛„rii. S„ nu uit„m nici o clip„ Óns„ c„ o asemenea platform„ poate fi credibil„ numai ∫i numai dac„ se bazeaz„ pe regulile, valorile ∫i ritmul de func˛ionare al economiei Europei.

O economie de pia˛„ func˛ional„, legi clare ∫i respectate, toleran˛„ zero fa˛„ de corup˛ie, parteneriate solide ∫i de Óncredere cu mediul de afaceri ∫i investi˛ional sunt doar c‚teva dintre condi˛iile pentru o reprezentare eficace.

Riscul actual pentru Rom‚nia nu const„ Ón existen˛a faliilor interetnice, ci Ón ad‚ncirea polariz„rii sociale ∫i, mai mult, Óntre elita social„ Ón devenire ∫i o popula˛ie care s„r„ce∫te.

Guvernul P.S.D. caut„ s„ preÓnt‚mpine un astfel de risc cu mari ∫anse de reu∫it„. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Œl rog pe domnul deputat Emil Rus s„ ia cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn declara˛ia mea doresc s„ Ómi exprim Óngrijorarea pentru politica marilor no∫tri finan˛i∫ti, Ón frunte cu domnul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/3.X.2003 Mihai T„n„sescu, ministrul finan˛elor publice, ∫i, Ón egal„ m„sur„, Óngrijorarea pentru starea precar„ a s„n„t„˛ii popula˛iei, domeniu Ón care se cheltuie∫te ∫i se investe∫te din ce Ón ce mai pu˛in.

Œntreaga propagand„, bine dirijat„ de putere, anun˛„ c„ mierea, laptele ∫i cornul circul„ pe toate drumurile democra˛iei P.S.D.-iste, c„ ajutoarele sociale, cele pentru Óntre˛inere ∫i c„ldur„, sporesc ca prin minune Óncep‚nd de la 1 ianuarie 2004.

Totul este o adiere a unui v‚nt mincinos. Nici m„car v‚nt de toamn„ nu este, ci, mai repede, unul de prim„var„ uscat„.

Roata vie˛ii sociale se Ónv‚rte, a∫a Ónc‚t marii datornici la stat r„m‚n mereu deasupra, ∫i micii produc„tori, contribuabilii de r‚nd, r„m‚n dedesubt p‚n„ ce se Óneac„ Ón noroaie.

Finan˛i∫tii Guvernului N„stase danseaz„ pe muchie de cu˛it. Nici s„ Ói execute pe marii datornici, s„ Ói decapiteze nu vor, dar nici s„ Ói salveze nu se Óndur„. Destul c„ ace∫tia se complac Ón situa˛ia Ón care sunt.

Domnii vistiernici au lansat ideea Ónghe˛„rii datoriilor p‚n„ Ón 2007, anul hot„r‚tor pentru intrarea ˛„rii noastre Ón Uniunea European„, dup„ care Óncepe dezghe˛ul. Faptul Ón sine ne duce la concluzia c„ este bine a∫a ∫i c„ numai pro∫tii respect„ legea.

Jocul finan˛ist continu„ cu introducerea cotei unice, care nu face altceva dec‚t s„ confirme Ón plus c„ posibilitatea Ómbog„˛irii este mai mare prin evitarea obliga˛iilor la bugetul de stat, iar Guvernul a apelat la aceast„ modalitate nerecunosc‚nd c„ aplicarea impozitului pe venitul global s-a dovedit total neinspirat„, de fapt un e∫ec, situa˛ia colect„rii banilor la bugetul de stat fiind la p„m‚nt.

A∫a se explic„ faptul c„ zeci de societ„˛i au datorii la stat de zeci de miliarde de lei, ∫i num„rul lor, Ón loc s„ scad„, cre∫te mereu de la o zi la alta.

Dup„ cum se vede, interesul electoral primeaz„. Social-democra˛ia lui Iliescu ∫i N„stase evit„ convulsiile sociale ∫i nu falimenteaz„ r„u-platnicii. Œn consecin˛„, regimul se pune bine cu firmele datoare, cu cei care pot cotiza substan˛ial la partid, dar ∫i cu cei care ar putea da voturi Ón favoarea partidului de guvern„m‚nt.

Domnule deputat, Dac„ sunte˛i amabil s„ concluziona˛i.

Am terminat, domnule pre∫edinte.

Marii datornici la Casa jude˛ean„ de asigur„ri pentru s„n„tate, la Casa de pensii Bistri˛a N„s„ud au datorii de peste 100 de miliarde.

Sistemul nostru financiar este paralizant ∫i, totu∫i, vede˛i dumneavoastr„, mierea, laptele ∫i cornul curg mereu la vale.

V„ mul˛umesc.

™i noi v„ mul˛umim, domnule deputat. Domnul deputat Eugen Ple∫a. Lipse∫te.

Domnii deputa˛i ™tefan Baban, Ioan Sonea ∫i Mihai Baciu au depus declara˛iile la secretariat.

Domnul deputat Cristian Sandache.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Scurta mea interven˛ie se intituleaz„ îRom‚nia ∫i Europa“.

Afirma˛ia potrivit c„reia ˛ara noastr„ trebuie s„ intre Ón Europa este fals„, cel pu˛in sub aspect istorico-geografic.

Nu este mai pu˛in adev„rat Óns„ c„ Óndeplinirea unui set de norme economico-legislative este mai mult dec‚t necesar„ accederii Ón structurile Uniunii Europene.

Aici intervine eterna problem„ a mentalit„˛ii colective, Ón sensul c„ unii concet„˛eni ai no∫tri, printre care ∫i politicieni, consider„ aceste exigen˛e drept forme de umilire na˛ional„.

Œntre exigen˛e, drepturi ∫i umilin˛e nu exist„ conexiuni dec‚t Ón min˛ile celor mai Ónfierb‚nta˛i ∫i mai zelo∫i patriotarzi.

S„ fim convin∫i c„ nimeni nu ne dore∫te nici Óngenunchierea, nici c„derea Ón starea de sclavie, ∫i s„ ne amintim de Ónainta∫i precum Dimitrie Cantemir, Constantin Br‚ncoveanu, Gheorghe ™incai, Petru Maior, Samuil Micu, Aurel C. Popovici, care au v„zut Ón Europa civilizat„ c„minul firesc al rom‚nismului.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/3.X.2003

V„ mul˛umim ∫i noi, mai mult chiar dec‚t v-a˛i fi a∫teptat, pentru concisa dumneavoastr„ declara˛ie.

Œl rog pe domnul deputat Gheorghe Dinu s„ pofteasc„ la microfon.

Se preg„te∫te domnul deputat Vekov Károly.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îGuvernul Rom‚niei a mai desf„cut sacul cu pomeni electorale“.

Recent, Guvernul a anun˛at popula˛ia, cu mare pomp„, despre noile m„suri de protec˛ie social„, respectiv ajutoare pentru Ónc„lzire Ón iarna 2003–2004 ∫i introducerea aloca˛iilor complementare pentru copii, de la 1 ianuarie 2004.

Numai aceste dou„ m„suri vor necesita un efort financiar de 11.000 miliarde de lei.

Dar, concomitent, domnul ministru T„n„sescu anun˛„ c„ 19 societ„˛i din minerit ∫i calea ferat„ vor fi scutite de datoriile bugetare, ∫i Ón 2004 vor primi fiecare c‚te 6.000 miliarde de lei, precum ∫i trecerea la o cot„ unic„ de impozitare, de 23% pentru impozitarea veniturilor, care va mai costa bugetul aproximativ de 5.000 miliarde lei.

La acestea ar mai trebui ad„ugate ac˛iuni ca: rechizite ∫colare gratuite distribuite de Guvernul P.S.D. Ón teritoriu cu mare pomp„, c‚t ∫i îcornul ∫i laptele“ extins la pre∫colari.

Subven˛iile ce se vor acorda pentru Ónc„lzire au major„ri de 200%. La acestea a∫ mai ad„uga ∫i m„rinimia de a da sarcina stabilirii celor ce vor primi subven˛iile prim„riilor ∫i regiilor de termoficare, asigur‚nd popula˛ia c„ va fi scutit„ de alerg„tur„. Frumos de zis, dar mai greu de pus Ón practic„. S„ nu uit„m c„ Ón prim„vara anului 2003, tot la ac˛iunea de subven˛ionare a c„ldurii, prim„riile ∫i-au scos oamenii pe teren Ón detrimentul altor sarcini. Se vede c„ le-a picat bine celor din prim„rii, dac„ sunt dispu∫i s„ ia ac˛iunea de la cap„t!

Dac„ stai ∫i analizezi, m„surile sunt bune — ˛in de doctrina social-democrat„ — ∫i pot contribui la cre∫terea nivelului de trai al popula˛iei, dar, pentru c„ sunt luate Ón preajma anului 2004, care este an electoral, te duci foarte repede cu g‚ndul la faptul c„ ele au un iz electoral ∫i sunt menite s„ mituiasc„ aleg„torii.

Dup„ cum vezi c„ arunc„ Guvernul cu miile de miliarde din bugetul statului, stai ∫i te Óntrebi:

S-a transformat Guvernul Óntr-un Mo∫ Cr„ciun ce sose∫te mai timpuriu?

Va pune Ón func˛iune Guvernul ma∫ina de f„cut bani? Nu cumva aceast„ m„rinimie se va resim˛i Ón nota de plat„ de dup„ alegeri?

V„ mul˛umim.

Domnul deputat Vekov Károly. Lipse∫te. Domnul deputat Dumitru Bentu.

V„ rog Ónc„ o dat„ s„ fi˛i c‚t se poate de conci∫i, av‚nd Ón vedere c„ suntem Ón Ónt‚rziere.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Interven˛ia mea se intituleaz„ îŒntre realism ∫i optimism“.

Apropierea datei de 5 noiembrie 2003, dat„ la care Comisia European„ va da publicit„˛ii Raportul de ˛ar„ privind integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, focalizeaz„ at‚t demersurile Executivului rom‚n, c‚t ∫i interesul opiniei publice pentru acest moment.

Este o perioad„ decisiv„ pentru eforturile de integrare Ón Occident sau, dac„ ar fi s„ adopt„m exprimarea domnului Mircea Geoan„, ministrul de externe, este asaltul final Ón b„t„lia pentru integrare.

Œ∫i fac Óns„ sim˛it„ prezen˛a diverse abord„ri legate de criteriul economic ∫i ob˛inerea statutului de economie de pia˛„ func˛ional„. Unele dintre acestea apar˛in celor care sunt pondera˛i prin excelen˛„ ∫i, Ón meticulozitatea lor, ar dori ca acest calificativ s„ provin„ din Óndeplinirea la modul ideal a tuturor angajamentelor asumate. Al˛ii manifest„ o anumit„ voluptate a pesimismului sau contrariului, fapt capabil s„ arunce spoturi de umbr„ asupra adev„ratelor tr„iri fa˛„ de acest obiectiv major al politicii rom‚ne∫ti. Œn ultim„ instan˛„, astfel de atitudini sunt explicabile. Certitudinea trebuie s„ se substituie dezideratului,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/3.X.2003 inconsecven˛ele trebuie anulate, iar peste toate troneaz„ dreptul la opinie.

Nu ar trebui Óns„ uitat nivelul de la care s-a plecat Ón derularea negocierilor de aderare Ón anul 2001, nivel care echivala cu o regretabil„ Ónt‚rziere ∫i care a reclamat un imens efort de recuplare ∫i recuperare a timpului pierdut.

Tonusul efortului respectiv se cere a fi men˛inut, astfel Ónc‚t integrarea Ón 2007 s„ fie realizabil„.

Sunt eviden˛iate toate elementele care ne Óndrept„˛esc s„ fim optimi∫ti pentru demersul Rom‚niei Ón acest context ∫i, transpus„ Ón palierul politic, discu˛ia sus˛inut„ de demonstra˛ia de progres din ultimii patru ani arat„ c„, din acest punct de vedere, Rom‚nia poate ob˛ine statutul de economie func˛ional„ de pia˛„.

Raportul din 2003 va fi Ón mod cert mai bun dec‚t raportul din 2002 ∫i, chiar dac„ vor fi specificate ∫i anumite puncte sensibile, important este ca, pe aceste puncte, evolu˛ia s„ fie pozitiv„.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Œl invit la microfon pe domnul deputat Ioan Miclea. Lipse∫te.

Doamna deputat Liana Naum. Era Ón sal„ mai devreme. O vom a∫tepta.

Domnul deputat Petre Posea.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Declara˛ia mea de ast„zi este intitulat„ îProfesorul Emil Constantinescu vrea din nou la putere“.

Pentru cet„˛eanul de r‚nd, acest bip lansat la intervale mai mult sau mai pu˛in regulate poate trece neobservat, g„sindu-∫i locul Ón imensul ocean al banalit„˛ilor.

Nu acela∫i lucru se Ónt‚mpl„ ∫i Ón cazul celor care cunosc sau Ó∫i amintesc, c„ de tr„it am tr„it-o cu to˛ii mai clar, de guvernarea 1996–2000, patronat„ de acela∫i strateg care acum a Ónceput s„ dea t‚rcoale precum lupul la st‚n„, sper‚nd c„ va reu∫i Ónc„ o dat„ s„ ademeneasc„ pe cine a mai reu∫it, cu cine ∫tie ce alte contacte, cu sprijinul c„lug„rului Vasile ∫i, inevitabil, cu aceea∫i garnitur„ de vajnici speciali∫ti.

Œn fa˛a unui asemenea tupeu exasperant, iar tu exasperat, nu po˛i dec‚t s„ r„bufne∫ti: îNe-a ajuns, domnule expre∫edinte, experien˛a celor 200 de zile ∫i a celor 15 mii de speciali∫ti sau, poate, de aceast„ dat„, vrei s„ Óncerci invers — 200 de speciali∫ti pentru 15 mii de zile!“

Lamentabil„ Óncercarea dumneavoastr„ de aceast„ dat„ ∫i Ónclin s„ cred c„ pute˛i conta numai pe curiozitatea boln„vicioas„ a rom‚nului care, v„z‚nd noul blazon A.P., de fapt alt„ M„rie dar cu aceea∫i p„l„rie, cu

aceea∫i echip„ din trecut, vrea s„ afle ce nobile idealuri v„ m‚n„ Ón lupt„, ce proiecte m„re˛e v„ dau ghes ∫i pe ce culmi vre˛i s„ ne mai coco˛a˛i.

Omene∫te vorbind, Óntr-o oarecare m„sur„, Óncerc„m s„ v„ Ón˛elegem, av‚nd Ón vedere c„ este an preelectoral ∫i Óncerca˛i s„ c‚∫tiga˛i teren pentru a ob˛ine un scor bun, pentru a Ónfrunta adversarul politic, dar, logic vorbind, ar trebui s„ fi˛i con∫tient c„ nu se va realiza acest miracol tot Ón campania unei echipe intrat„ de mult Ón anonimatul politic. Œnc„ nu avem cuno∫tin˛„ c„ pe undeva mormolocii politici s-au metamorfozat Ón rechini.

Œn alt„ ordine de idei, m„ Óntreb cum de nu observa˛i c‚t de p„guboas„ ∫i de r„u augur este p„strarea pe post de purt„tor de cuv‚nt a unui individ cu nume parc„ predestinat s„ c‚nte prohodul forma˛iunii politice pe care o conduce˛i. Stau dovad„, Ón primul r‚nd, abera˛iile debitate de acest cap p„trat cu mintea crea˛„ la adresa P.S.D., idei care numai ale unui om politic nu sunt, ci mai degrab„ ale cuiva cu grave deficien˛e de s„n„tate mintal„, care neap„rat are nevoie de consulta˛iile unui medic psihiatru pentru extirparea limbajului suburban de care sufer„.

Doamn„ deputat Liana Naum, v„ rog pofti˛i! Se preg„te∫te domnul deputat Doru Dumitru Palade.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea semnaleaz„ existen˛a la Constan˛a a Grupului de ini˛iativ„ pentru reactivarea Mitropoliei Tomisului, grup ce Ó∫i propune s„ fac„ demersuri c„tre forurile superioare, adic„ Sinodul Bisericii Ortodoxe Rom‚ne, Guvernul Rom‚niei, Pre∫edin˛ia Rom‚niei, pentru ca, Ón acest an, cu ocazia Ómplinirii a 125 de ani de la realipirea Dobrogei la cadrul statal rom‚nesc, s„ fie reactivat„ Mitropolia Tomisului.

Œn ziua de 10 septembrie 2003, la Muzeul de Istorie Na˛ional„ ∫i Arheologie din Constan˛a, a avut loc Óntrunirea unui colectiv de istorici, clerici ∫i oameni de cultur„, care fac parte din Grupul de ini˛iativ„ pentru reactivarea Mitropoliei Tomisului, cu scopul de a demonstra ∫tiin˛ific legitimitatea reactiv„rii unei mitropolii Ón spa˛iul dobrogean. Acest grup Ó∫i propune s„ militeze, pe c„ile puse la dispozi˛ie de mass-media, pentru a convinge Sf‚ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom‚ne de dorin˛a dobrogenilor ortodoc∫i ca p„m‚ntul rom‚nesc dintre Dun„re ∫i Marea Neagr„ s„-∫i afirme, ∫i pe aceast„ cale, identitatea sa Ón cadrul unit„˛ii Ón diversitatea civiliza˛iei poporului rom‚n ∫i s„-i pun„ Ón valoare mo∫tenirea lui specific„ ∫i semnificativ„, Ón contextul efortului nostru de integrare Ón Europa unit„.

Consider c„ Ónalta ierarhie a Bisericii Ortodoxe Rom‚ne ar trebui s„ recunoasc„ importan˛a unei asemenea hot„r‚ri care impune adev„ruri ale istoriei ∫i s„ demonstreze solidaritatea fa˛„ de ini˛iativa cre∫tinilor dobrogeni. îDobrogea este provincia prin care a trecut ∫i a propov„duit Sf‚ntul Apostol Andrei. Dobrogea este provincia cu cea mai mare densitate de bazilici ∫i de biserici de epoc„ roman„ ∫i pot s„ v„ spun c„, din acea perioad„, numai Ón Oltenia s-a mai g„sit una singur„. Dobrogea este Óndrept„˛it„ s„ aib„ un mitropolit, o mitropolie, de vreme ce, Ón antichitate, mai exact la Ónceputul secolului al VI-lea, au existat 14 eparhii, 14 episcopii, o episcopie la P‚rjoaia, la Adamclisi, la Xiopolis, la Capidava, la H‚r∫ova, la Isaccea ∫i Ón alte c‚teva locuri“. Astfel Ó∫i exprim„ punctul de vedere profesor doctor Petre Diaconu, pre∫edintele Grupului de ini˛iativ„, privind prin prisma argumentelor istorice, f„r„ de care baza acestei idei nu ar putea fi sus˛inut„.

## V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Doru Dumitru Palade Ó∫i va face s„pt„m‚na viitoare declara˛ia politic„. Domnul deputat Marinache Vi∫inescu. Ultimul Ónscris este domnul deputat Victor Berc„roiu.

Pofti˛i!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am s„ evoc ast„zi un eveniment deosebit petrecut Ón comuna Brebu, jude˛ul Prahova, Ón perioada 11—14 septembrie 2003, ∫i anume Festivalul interna˛ional îEtnofairplay Balcanuralsport“ eveniment patronat de Comitetul Olimpic Interna˛ional, Comisia îSportul pentru to˛i“, care s-a desf„∫urat la ini˛iativa unui inimos profesor, pe nume Nicolae Dr„gan.

Pentru reu∫ita celor trei zile au contribuit, Ón egal„ m„sur„: Comitetul Olimpic Rom‚n, Agen˛ia Na˛ional„ pentru Sport, Federa˛ia Rom‚n„ îSportul pentru to˛i“, Comisia Na˛ional„ pentru Promovarea Toleran˛ei ∫i Fairplay-ului prin Sport, Societatea Rom‚n„ de Radiodifuziune, Consiliul jude˛ean Prahova, Direc˛ia pentru sport a jude˛ului Prahova, Prim„ria Municipiului C‚mpina ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, Prim„ria Comunei Brebu, gazda acestor manifest„ri. Au participat copii, tineri ∫i adul˛i din Bulgaria, Serbia ∫i Muntenegru, Grecia, dar ∫i na˛ionalit„˛i din Rom‚nia: maghiari de la Miercurea Ciuc, turco-t„tari de la Constan˛a, romi de la M„rginenii de Jos, jude˛ul Prahova, precum ∫i din alte zone geografice ale ˛„rii,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/3.X.2003 maramure∫eni de la Baia Mare, b„n„˛eni din Brad — Hunedoara, ardeleni de la Cugir, moldoveni de la Piatra Neam˛, olteni de la Caracal.

Pe parcursul celor trei zile, Óntr-o atmosfer„ greu de redat Ón cuvinte, s-au Óntrecut, at‚t pe terenul de sport din comun„, c‚t ∫i pe scena amenajat„ Ón incinta Complexului muzeal îMatei Basarab“, aduc‚ndu-ne aminte de jocuri sportive ∫i dansuri populare de mult uitate: ˛urca, plinta, culea, din zona Cugirului, oina, s„ritura cu sacul, baba oarba, lapte gros, din zona Piatra Neam˛, huna ∫i fuga, din zona Maramure∫, Baia Mare, nou„ pietre, sport ritual ˛ig„nesc, Óntreceri pe cilindri, Óntreceri pe papainoage, din zona Brebu, Prahova, nunta la rom‚ni, dansuri de curtoazie a tinerilor, din zona continental„ a Greciei, dansuri populare turco-dobrogene, dans ˛ig„nesc stilizat.

Doamnelor ∫i domnilor, aceast„ manifestare, cu o Ónc„rc„tur„ emo˛ional„ deosebit„, a demonstrat, Ónc„ o dat„, c„ prin sport ∫i cultur„ inimile tinere se unesc, trec‚nd peste barierele de multe ori artificiale ale unor zone geografice rom‚ne∫ti ∫i c„, prin ace∫ti minuna˛i anonimi, sportul pentru to˛i, dar ∫i jocurile populare rom‚ne∫ti nu vor muri niciodat„. Mul˛umesc.

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

V„ mul˛umim ∫i noi, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, Ónc„ o dat„, pentru aten˛ia de care a˛i dat dovad„ ∫i v„ anun˛ c„, Ón aproximativ 10 minute, Óncep lucr„rile Ón plen cu ordinea de zi anun˛at„, dezbaterea unor proiecte de lege.

V„ mul˛umesc.

îP.S.D.-ul, Atatürk ∫i Br„tianu“

P.S.D.-ul a c„lcat din nou Ón str„chini, Óncerc‚nd, prin repetate pusee de na˛ionalism fanfaronard, dedicat 100% opiniei publice interne, s„ Ói ia fa˛a Vadim-ului P.R.M.-ist pentru a-∫i apropia electoratul acestui partid. Probabil c„ au Ónceput antrenamentele cu public pentru campania electoral„ Ón care candidatului P.S.D. Ói va fi imposibil s„ scape de atacurile lui Vadim Tudor. Œns„, tot mai mult, Ón ace∫ti trei ani de guvernare P.S.D.-ist„, se demonstreaz„ c„ tricolorul prins obligatoriu la rever sau cravatele imprimate cu stema ˛„rii, pe care to˛i oficialii P.S.D. sunt obliga˛i s„ le poarte, nu reprezint„ dec‚t o cale ieftin„ de a distrage aten˛ia popula˛iei de la adev„ratele ei probleme, ale c„ror solu˛ii partidul de guvern„m‚nt nu le are ∫i, Ón trufia sa suveran„, nici nu le accept„ pe cele oferite de opozi˛ia democratic„.

Este bine ∫tiut c„ singurele ∫i cele mai importante scopuri ale rom‚nilor, finalizate dup„ 2001 sub Cabinetul N„stase ∫i cu care P.S.D.-i∫tii se laud„ peste tot, sunt intrarea Rom‚niei Ón NATO ∫i eliminarea vizelor pentru cet„˛enii rom‚ni Ón spa˛iul Schengen. Ambele performan˛e ˛in Óns„ de munca ∫i eforturile concertate ale tuturor guvernelor Rom‚niei din ultimii 13—14 ani pentru integrarea Rom‚niei Ón spa˛iul euroatlantic ∫i sunt reu∫ite clare ale politicii externe rom‚ne∫ti.

Paradoxal, cele mai virulente atacuri na˛ionaliste ale P.S.D.-ului sunt orientate tocmai Ómpotriva diploma˛ilor occidentali care au dat credit guvern„rii P.S.D. din ultimii trei ani. C‚nd Óns„ ace∫tia au Ónceput s„ critice stagnarea evident„ a procesului de reforme din justi˛ie, administra˛ie ∫i economie, c‚nd au catalogat Rom‚nia ca top-list al corup˛iei europene ∫i au definit economia rom‚neasc„ ca neating‚nd criteriile unei pie˛e libere ∫i func˛ionale, P.S.D.-ul a l„sat manierele îa la Titulescu“, apel‚nd la ironia grosier„. Œn loc s„ se r„zboiasc„ cu baronii s„i, care au n„p„dit mo∫iile patriei P.S.D.-iste cu faptele lor de corup˛ie ∫i au v„rsat din bel∫ug s‚ngele mass-media local„, conducerea P.S.D. prefer„ o Óntrecere Ón pilde patriotarde ieftine cu oficialii europeni ∫i americani care, Óns„, nu mai prind nici m„car la publicul neavizat. Mai mult, acest public neavizat ∫tie mult mai bine care e realitatea din spatele vorbelor ∫i reac˛ioneaz„ adecvat: un ziar austriac raporta ieri circa 25.000 de rom‚ni, cei mai mul˛i f„r„ acte Ón regul„, care Ó∫i terminaser„ îvacan˛a“ acas„ ∫i se Óntorceau Ón Occident la munc„, semnifica˛ia cuv‚ntului merg‚nd de la furat ∫i cer∫it p‚n„ la angajatul la negru Ón construc˛ii, servicii ∫i agricultur„. Ace∫ti rom‚ni, unii dintre ei romi f„r„ nici o ∫ans„ de integrare Ón comunitate, au sim˛it din plin îbinefacerile“ reformei P.S.D.-iste, e∫ecul luptei anticorup˛ie, respectarea selectiv„ a drepturilor minorit„˛ilor sau îcre∫terea“ nivelului de trai Ón iarna ce vine p‚n„ Óntr-at‚t Ónc‚t au preferat s„ beneficieze de corup˛ia Óntre˛inut„ la grani˛e de mai marii P.S.D., pentru a evada din... Rom‚nia p„storit„ de p„v„lachi ∫i priboi. Ministrul de Interne al Austriei, Ernst Strasser, este hot„r‚t s„ cear„ Uniunii Europene reintroducerea vizelor obligatorii pentru cet„˛enii rom‚ni, lucru care reflect„ pe deplin situa˛ia real„ a îrealiz„rilor“ Cabinetului N„stase.

îSitua˛ia trupelor militare rom‚ne∫ti din Afganistan“ Probabil c„ nu este acum momentul bilan˛urilor, dar o evaluare global„ a contribu˛iei Rom‚niei la eforturile interna˛ionale de a impune ∫i men˛ine pacea Ón lume este de natur„ s„ ne Ónt„reasc„ convingerea c„ viitoarea integrare Ón structurile euroatlantice nu este un cadou, ci o m„sur„ pe deplin justificat„ ∫i meritat„.

Rom‚nia a participat, p‚n„ Ón prezent, cu peste 9.000 militari la 8 opera˛ii Ón sprijinul p„cii sub conducerea NATO, 13 misiuni de pace sub egida ONU, o misiune sub egida Uniunii Europene, 3 misiuni sub egida OSCE, precum ∫i la alte dou„ coali˛ii interna˛ionale (una Ómpotriva terorismului Ón Afganistan, respectiv una Ómpotriva Irakului), Ón teatre situate at‚t Ón spa˛iul european, c‚t ∫i pe alte continente. Aceasta a Ónsemnat un efort financiar considerabil ∫i noi responsabilit„˛i la nivelul Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale pentru comanda ∫i controlul for˛elor ∫i mijloacelor dislocate Ón afara teritoriului na˛ional.

Cu c‚teva zile Ón urm„, am comemorat tragedia care a lovit poporul american, Ón urm„ cu doi ani, consecin˛„ a escalad„rii fenomenului terorist la nivel mondial.

Parlamentul Rom‚niei s-a angajat atunci, prin Hot„r‚rea nr. 21 din 19 septembrie 2001, c„ Rom‚nia, Ón calitate de partener strategic al Statelor Unite ale Americii ∫i de membru al Parteneriatului pentru Pace, va participa, ca aliat _de facto_ al NATO, Ómpreun„ cu statele membre ale NATO ∫i cu ceilal˛i parteneri ∫i alia˛i ai acestora, la combaterea terorismului interna˛ional prin toate mijloacele, inclusiv militare.

Consecvent acestor angajamente, prin Hot„r‚rea nr. 15 din aprilie 2002, Parlamentul Rom‚niei a aprobat participarea la Opera˛ia îEnduring Freedom“ din Afganistan, Ón cadrul c„reia Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale a deplasat, la data de 1 iulie 2002, un contingent de 425 de militari Ómpreun„ cu tehnica de lupt„ necesar„. Finan˛area misiunii este asigurat„ p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2004, efectivele fiind rotite din 6 Ón 6 luni.

Œn prezent, Ón Afganistan ac˛ioneaz„ Batalionul 151 Infanterie din Ia∫i, dislocat la Kandahar, cu un efectiv de 405 militari, av‚nd urm„toarele misiuni: asigurarea pazei ∫i securit„˛ii aeroportului Kandahar; patrulare, ziua ∫i noaptea, Ón mun˛ii din apropierea Kandaharului, Ón scopul realiz„rii unui dispozitiv de blocare a zonei unde se distruge muni˛ia colectat„; organizarea de puncte de control fixe ∫i mobile; asigurarea securit„˛ii unor opera˛iuni.

V„ supunem aten˛iei situa˛ia creat„ Ón sistemul feroviar din Rom‚nia, prin ini˛ierea unui proces de disponibilizare haotic„ a personalului, la presiunea Fondului Monetar Interna˛ional, f„r„ a se ˛ine cont de condi˛iile obligatorii necesare func˛ion„rii Ón condi˛ii de siguran˛„ a c„ii ferate.

Œn decursul timpului, Calea Ferat„ a pierdut mai mult de jum„tate din personal. Astfel, Ón 1991, S.N.C.F.R. num„ra circa 215.000 de angaja˛i, din care, Ón prezent, Ón sistemul feroviar se mai reg„sesc 83.470 de salaria˛i implica˛i Ón activit„˛i specifice feroviare (marf„, c„l„tori, infrastructur„). Dintre ace∫tia, dup„ 15 septembrie 2003, vor mai r„m‚ne 73.000 de salaria˛i. Este un greu sacrificiu f„cut de feroviari Ón speran˛a amelior„rii situa˛iei c„ilor ferate ∫i implicit a condi˛iilor de munc„ ∫i via˛„, lucru care nu a avut loc, ci, din contr„, veniturile reale ale feroviarilor au sc„zut continuu, ajung‚nd la ora actual„ la circa 60% din valoarea din 1991.

Dup„ 1998, c‚nd 27.000 de salaria˛i au p„r„sit sistemul, personalul feroviar este suprasolicitat datorit„ faptului c„ tehnologia folosit„ la c„ile ferate are o vechime de 40 de ani sau chiar mai mult. Concedierea suplimentar„ a Ónc„ 19.000 de salaria˛i de la Calea Ferat„ ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/3.X.2003 Metrou amenin˛„ s„ afecteze siguran˛a circula˛iei feroviare sau chiar s„ provoace un colaps al Óntregului sistem.

Sistemul feroviar este guvernat de reguli stricte privind siguran˛a circula˛iei, reguli impuse pe parcursul a 130 de ani de evolu˛ie a acestei industrii. Metroul func˛ioneaz„ dup„ acelea∫i principii ∫i se supune acelora∫i reglement„ri, fiind de fapt o cale ferat„ la scar„ mai redus„ ∫i func˛ion‚nd Ón subteran. Diminuarea la nesf‚r∫it a personalului nu se poate face f„r„ a afecta grav siguran˛a circula˛iei Ón condi˛iile Ón care aportul de tehnologie mo-dern„ este insesizabil.

Administra˛iile feroviare europene pun un accent deosebit pe Ómbun„t„˛irea siguran˛ei feroviare, investind continuu at‚t Ón echipamente ∫i material rulant noi ∫i performante, c‚t ∫i Ón perfec˛ionarea personalului. Astfel s-a ajuns ca transportul pe calea ferat„ s„ fie pe locul Ónt‚i Ón Europa, din punct de vedere al siguran˛ei integrit„˛ii c„l„torilor ∫i m„rfurilor transportate, comparativ cu celelalte moduri de transport. Un transport sigur este un real barometru al prestigiului ∫i Óncrederii publice ∫i, evident, al succesului Óntr-un mediu competi˛ional.

Din rapoartele organiza˛iilor interna˛ionale realizate Ón ultimii trei ani a reie∫it faptul c„ s-au acordat subven˛ii de circa 372 milioane de dolari pentru sistemul de termoficare ∫i agent termic.

Œn aceast„ toamn„, Guvernul Rom‚niei ne anun˛„ c„ va cre∫te ajutoarele acordate ca subven˛ie pentru Ónc„lzirea locuin˛elor, ceea ce, la prima vedere, pare un lucru bun ∫i menit s„ scad„ Óngrijorarea oamenilor legat„ de plata Óntre˛inerii pe timpul iernii.

Numai c„ adev„rata problem„ este cu totul alta: cre∫terea ajutoarelor semnific„ lipsa de restructurare ∫i blocajul existent la nivelul sistemului energetic. Felul defectuos Ón care lucreaz„ regiile din acest domeniu nu mai trebuie ocrotit de stat. Eficien˛a subven˛iilor este nul„ at‚ta timp c‚t oamenii pl„tesc de multe ori un serviciu pe care nu-l primesc.

De doi ani de zile, Guvernul tot Óncearc„ s„ g„seasc„ un mecanism sau s„ instituie un sistem prin care s„ se acorde aceste ajutoare, dar, din nefericire, nu a reu∫it s„ g„seasc„ o modalitate eficient„ ∫i transparent„ Ón ceea ce prive∫te atribuirea subven˛iilor, indiferent c„rui sector social sau de activitate i se adreseaz„.

Nu trebuie s„ uit„m nici o clip„ c„ aceste ajutoare constituite, e adev„rat, din solidaritate social„ reprezint„ bani publici, iar cei care au rolul de a distribui aceste subven˛ii ∫i ajutoare trebuie s„ ne informeze pe noi to˛i cum sunt acestea distribuite: c„ldura, pensionari, familii aflate Ón dificultate, ˛„rani...

Din punctul nostru de vedere, este necesar„ crearea unui mecanism riguros capabil s„ asigure eficien˛a distribuirii ajutoarelor, precum ∫i o mai mare transparen˛„ Ón derularea acestor programe sociale, pentru c„ deja exist„ multe situa˛ii ∫i s-a creat impresia c„ banii se dau cu nemiluita ∫i c„ Óncurajeaz„ nemunca. Realizarea unui sistem coerent de ajutorare a persoanelor aflate Ón nevoie este mai mult dec‚t util„, pentru c„ s-a ajuns Ón situa˛ia ca banii publici s„ fie cheltui˛i prea u∫or, ∫i orice ajutor a ajuns cu un vot politic pentru P.S.D.

Zilele trecute, Mihai Giubernea, directorul S.C. îAutobuzul“ — S.A. (societatea public„ de transport Ón comun) a fost surprins de c„tre ziari∫tii din presa local„ Óntr-un Internet Cafe din centrul ora∫ului juc‚nd Counter Strike pe computer Ón timpul serviciului, la ora 14,45. Pentru cine nu este familiarizat cu jocurile de acest gen — m„rturisesc c„ ∫i eu sunt un novice Ón domeniu, prefer‚nd s„ folosesc calculatorul la alte activit„˛i mai folositoare! —, Counter Strike este dominat de violen˛„, terori∫ti, explozii, Ómpu∫c„turi, cadavre, adic„ tot felul de aiureli care zdruncin„ nervii.

Pe scurt, Giubernea — unul dintre ciracii primarului Constantin Simirad —, Ón loc s„-∫i fac„ treaba pentru care e pl„tit din buzunarul ie∫enilor cu vreo 18.000.000

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/3.X.2003 pe lun„ (ca s„ nu mai punem alte sporuri, prime, facilit„˛i etc.), se distra de minune, ca un copil, cu c„∫tile pe urechi, Ón fa˛a unui ecran de calculator. Cu timpul s„u liber, orice om poate face ce vrea, Óns„ directorul de la Autobuzul era Ón timpul programului de lucru!

A doua zi dup„ izbucnirea scandalului Ón mass-media ie∫ean„, el ∫i-a luat un binemeritat concediu de odihn„, fiind, probabil, epuizat de eforturile depuse pentru a trece de nivelul I al jocului t‚mpit cu care-∫i m‚nca timpul. Viceprimarului Vasile Munteanu nu i s-a p„rut defel un lucru grav, Óntreb‚ndu-i pe ziari∫ti, vizibil deranjat: îDe ce at‚ta h„ituial„ pe Mihai Giubernea?“. Chiar, de ce at‚ta zgomot pentru irosirea banului public, pentru b„taia de joc la adresa pl„titorilor de taxe ∫i impozite, c„ tot face Simirad ce vrea! De altfel, primarul le-a spus cinic redactorilor publica˛iei care ∫i-a îpermis“ s„ insiste asupra acestui subiect: îNu voi lua m„suri. De ce? Pentru c„ a∫a vor mu∫chii mei. Eu nu ˛in cont de ceea ce scrie Ón ziarul vostru. Pe cei care Ói critic„ ziarul vostru, eu Ói avansez.“

Ne l„murisem de mult„ vreme ce primar avem, nefiind prima oar„ c‚nd debiteaz„ asemenea inep˛ii. Fotografia cu directorul Giubernea juc‚ndu-se pe computer exist„ ∫i a fost redat„ Ón pres„. Mai mult, se vede clar pe ecran numele jocului, dar, cu toate acestea, Simirad nu-l destituie Ón secunda imediat urm„toare pe superficialul s„u colaborator, care are pe m‚n„, Óntre altele, executarea unui contract dubios Ón valoare de peste un milion de euro (Ónchirierea unor autobuze de la S.C. Bursa Moldovei — S.A., problem„ asupra c„reia am z„bovit acum c‚teva s„pt„m‚ni)...

îImplica˛iile politice ale unui cumplit asasinat“

Tragicul eveniment petrecut la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute — c‚nd un jandarm ∫i-a omor‚t patru colegi ∫i ∫i-a pus cap„t zilelor folosind armele ∫i muni˛ia din dotare — a adus Ón aten˛ia opiniei publice o problem„ cu ample semnifica˛ii ∫i consecin˛e: reforma armatei, a poli˛iei ∫i a jandarmeriei.

Ca p„r˛i integrante ale societ„˛ii rom‚ne∫ti, aceste institu˛ii nu pot evita criza economic„ ∫i moral„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti, nu pot evolua Ón disonan˛„ cu durerosul proces de tranzi˛ie pe care ˛ara noastr„ Ól cunoa∫te. Œn fond, drama petrecut„ la Baia Mare nu face dec‚t s„ reflecte drama unui popor debusolat, frustrat, rupt de valori, care resimte dureros disolu˛ia autorit„˛ii ∫i a ordinii sociale. Totu∫i menirea for˛elor armate este tocmai capacitatea de a-∫i p„stra coeziunea ∫i organizarea Ón momentele de criz„. Clasa politic„ ∫i societatea civil„ pot face posibile ∫i traversa momente de anomie, de dezorganizare, dar este misiunea for˛elor care asigur„ securitatea public„ s„ r„m‚n„ lucide Ón astfel de momente. Œn anul 1917, de pild„, jum„tate din Rom‚nia era ocupat„ de for˛ele Puterilor Centrale; Bucure∫tiul era pierdut, bolile f„ceau ravagii, ∫i institu˛iile statului se pr„bu∫eau. Ei bine, tocmai Ón acele clipe, Armata Rom‚niei a ∫tiut s„ r„m‚n„ ferm„ Ón picioare, evit‚nd disolu˛ia, respect‚nd ierarhiile ∫i organiz‚nd rezisten˛a de la M„r„∫ti, M„r„∫e∫ti ∫i Oituz. Desigur, compara˛ia este for˛at„, Rom‚nia anului 2003 nu trece printr-o situa˛ie similar„ celei din 1917, totu∫i ne afl„m Ón epicentrul unei crize profunde, ∫i, din acest motiv, aten˛ia pe care o acord„m for˛elor armate trebuie s„ se afle la cote ridicate. Din acest motiv, putem spune cu deplin„ Óndrept„˛ire c„ modul Ón care a fost efectuat„ reforma Ón armat„, poli˛ie ∫i jandarmerie este lipsit de responsabilitate. Politicienii rom‚ni au ezitat Óndelung asupra noii formule de organizare a for˛elor armate, au pendulat la nesf‚r∫it Óntre formula armatei de profesioni∫ti ∫i cea a recrut„rii. Œn aceast„ privin˛„, punctele de vedere sunt Ómp„r˛ite, exist‚nd argumente de ambele p„r˛i. Œnsu∫i Partidul Rom‚nia Mare a acordat parlamentarilor s„i libertatea de a-∫i exprima puncte de vedere proprii, chiar ∫i contradictorii, pe aceast„ tem„, consider‚nd c„ o dezbatere ideatic„ este necesar„. Dar guvernele de dup„ 1989, liderii Ministerului Ap„r„rii, ai Ministerului de Interne, conduc„torii Jandarmeriei nu puteau r„m‚ne la stadiul simplei dezbateri de idei. Ei erau mandata˛i de electorat s„ ia decizii ∫i s„ aleag„ Ón mod tran∫ant care este cea mai oportun„ form„ de organizare a armatei rom‚ne: profesionist„ sau îde mase“. Ei bine, Ón locul unei decizii clare ∫i opera˛ionale au existat doar ezit„ri ∫i am‚n„ri. De-a lungul a treisprezece ani s-a perpetuat refuzul de a r„spunde la Óntrebarea: Ó∫i permite Rom‚nia o armat„ modern„, cu tehnologie avansat„, cu oameni pu˛ini ∫i perfect instrui˛i sau procesul de reform„ trebuie s„ aib„ loc Ón interiorul unei armate bazate pe serviciul militar obligatoriu? Putem s„ preconiz„m o Jandarmerie profesionist„?

Declara˛ie politic„: îLegendarul domn N„stase“

Asaltat ∫i vizibil iritat de tot mai desele referiri ale unor Ónal˛i demnitari europeni, dar ∫i de unele condeie gazet„re∫ti autohtone pe tema incomod„ a flagelului corup˛iei care paralizeaz„ Óntreaga via˛„ economicosocial„ a ˛„rii, periclit‚nd ∫ansele de integrare Ón lumea civilizat„, domnul prim-ministru pareaz„ Ón stil personal: îLegende. S-a extins mult legenda corup˛iei din Rom‚nia.“ A∫adar, legenda s-a extins, nu corup˛ia! C„ rom‚nii au talent la mituri ∫i legende e drept, dar s„-i acuzi pe pragmaticii func˛ionari europeni de exces de fic˛iune ∫i taifas pe tema fraud„rii fondurilor publice ∫i, Ón general, a ho˛iei generalizate este o afirma˛ie cel pu˛in riscant„. Str„inii ace∫tia s-au s„turat p‚n„ peste cap de statul de tip mafiot, urcat pe culmi neb„nuite de actualul executiv ∫i consolidat Ón timp de toate guvern„rile postdecembriste. Unde s-a mai v„zut ∫i unde s-a mai auzit s„-˛i dai cet„˛enii nevoia∫i pe drumuri, sco˛‚ndu-le cu for˛a apartamentele la licita˛ie pentru acumularea unor datorii la Óntre˛inere, de 20-30 milioane de lei, Ón timp ce mii de societ„˛i sunt scutite de datorii la buget, cu zecile de mii de miliarde? Legend„ o fi, domnule prim-ministru, scutirea, amnistierea ori ree∫alonarea unor sume fabuloase sau vre˛i s„ spune˛i c„ iertarea de datorii se face gratis? Asta da legend„! Apropo, ∫ti˛i ce spun pu˛inii investitori str„ini care, Ón virtutea obiceiurilor de acas„, Ó∫i mai pl„tesc datoriile? îDomnilor, dac„ Ón ˛ara dumneavoastr„ Ó∫i pl„tesc d„rile la stat numai pro∫tii, nici noi nu mai Ón˛elegem s„ le pl„tim. Vom pl„ti c‚nd va pl„ti toat„ lumea“, a spus administratorul Trustului Kvaerner, cump„r„torul I.M.G.B.

Exist„ firme care ar mai vrea s„-∫i achite din datorii, m„car de ochii lumii, dar vine gheara neagr„ ∫i uscat„ a mafiei care le opre∫te, cer‚ndu-∫i, bineÓn˛eles, partea pentru serviciile aduse. Legenda creat„ de dumneavoastr„ ∫i de predecesorii dumneavoastr„ i-a stricat ∫i pe cei mai cinsti˛i oameni din ˛ar„ ∫i chiar ∫i pe str„ini. Au luat ∫i ei n„ravurile de pe aici, fiindc„ le erau favorabile. Nu cred c„ a˛i putea s„ ne replica˛i c„ ∫i pe la ei se practic„ evazionismul fiscal. ™tiu ∫i copiii c„ pe acolo faci pu∫c„rie chiar dac„ te nume∫ti Loren sau Graff. Ori este ∫i aceasta o legend„? Averile acumulate Ón cei 13 ani îlegendari“ ai Rom‚niei de dup„ 1989, p„durile de vile, limuzinele ∫i conturile stau m„rturie c„ nici o ˛ar„ din lume nu cunoa∫te un asemenea ritm al investi˛iilor Ón mijloace de huzur, Ón locul mijloacelor de produc˛ie generatoare de locuri de munc„ ∫i cre∫tere economic„ real„.

Pre∫edintele Iliescu — un romantic?

Œn urm„ cu o s„pt„m‚n„ avea loc Ónt‚lnirea Ón Ungaria a parlamentarilor maghiari din state vecine Ungariei, prilej de abordare a problemelor de interes pentru minoritatea maghiar„, ∫i Ón ce prive∫te Rom‚nia, sus˛inerea de c„tre Ungaria a unor proiecte pentru Ónv„˛„m‚ntul Ón limba maghiar„.

Chiar dac„ de multe ori se dep„∫esc limitele acordurilor Óntre state ∫i dac„ se abuzeaz„ de ospitalitatea rom‚neasc„, ac˛iunile ungare nu pot fi dec‚t l„udabile ∫i posibile exemple pentru alte state. Œn acest timp reprezentan˛ii no∫tri, musafiri printre rom‚nii din afara grani˛elor, iau note, fac rapoarte ∫i se pl‚ng. Nimeni altul dec‚t domnul pre∫edinte Ion Iliescu spune îNoi n-am procedat foarte bine, pentru c„ am fost Óntr-un fel de defensiv„. Tot trebuia s„ r„spundem la revendic„rile ∫i solicit„rile p„r˛ii maghiare sau ale U.D.M.R. Despre soarta rom‚nilor din Ungaria noi nu prea am vorbit ∫i e bine s„ vedem lucrurile in oglind„“. Domnia sa Ó∫i aminte∫te de îbombardamentul“ la care era supus Bucure∫tiul, Óncep‚nd cu anii ’90, de c„tre Budapesta, cu probleme ce ˛ineau de via˛a intern„ a Rom‚niei, Ón condi˛iile Ón care îrom‚nii din Ungaria o duc prost“. Ei studiaz„ limba matern„ o or„ pe s„pt„m‚n„, iar orele de istorie ∫i literatura Rom‚niei sunt o dat„ la trei s„pt„m‚ni. Biserica rom‚n„ o duce îmult mai greu“ dec‚t cele maghiare din Rom‚nia“. Acestea dup„ recenta vizit„ la Budapesta. S-a vorbit din nou despre Statuia Liberta˛ii din Arad: îEi spun c„ amplasarea statuii va lini∫ti comunitatea maghiar„.“ Dar domnul Iliescu a discutat problema monumentului îLibertatea“ de la Arad ∫i cu Markó Béla, care declara Agen˛iei ungare de pres„ MTI c„ înici Ón continuare nu exist„ ∫anse ca Ón zilele urm„toare s„ continuie lucr„rile pentru reamplasarea monumentului îLibertatea“, ridicat Ón memoria martirilor de la Arad, lucr„ri sistate recent“.

Dar pre∫edintele statului a declarat c„ îtrebuie g„sit„ o solu˛ie pozitiv„ ∫i constructiv„ care s„ corespund„, deopotriv„, ∫i rom‚nilor ∫i maghiarilor“, exist‚nd ideea premierului N„stase ca monumentul îLibertatea“ s„ fie reamplasat Óntr-un parc al reconcilierii, Ón Arad. Totul spre lini∫tea maghiarilor ∫i a P.S.D., pentru c„ din nou este pus Ón joc viitorul colabor„rii dintre organiza˛ia politic„ a maghiarilor ∫i P.S.D., aflat la guvernare. Markó Béla, consider‚nd c„ s-a creat o situa˛ie de criz„, ∫i dac„ problema nu va fi rezolvat„ Ón cadrul convorbirilor lui Iliescu la Budapesta, atunci va fi abordat„ Ón cadrul vizitei la Bucure∫ti, la 23 septembrie, a premierului Medgyessy Peter. Cunoscutul Tökés László, a declarat c„ îsoarta fr„m‚ntat„ a grupului statuar îLibertatea“ de la Arad arat„, cu putere de exemplu, c„ Ón Rom‚nia nu exist„ libertate. Aceast„ t„r„g„nare f„r„ sf‚r∫it, Ómpreun„ cu alte cazuri, demonstreaz„ c„ libert„˛ile democratice, drepturile minorit„˛ilor sunt numai probleme politice conjuncturale Ón slujba politicii na˛ionaliste rom‚ne care continu„

îSistemul educa˛ional informatizat Ón liceele voca˛ionale“

Œn anul ∫colar care abia a Ónceput, Sistemul educa˛ional informatizat ∫i-a g„sit continuarea Ónc„ din primele zile.

Acest program a fost f„cut Ón acest mandat de c„tre actualul Guvern ∫i el a permis dotarea a 1.100 de licee cu platforme informatice ∫i cu programe educa˛ionale informatizate.

Nu numai loca˛ia informatic„, hardul, este o reu∫it„, ci ∫i programul educa˛ional este extraordinar.

Œn acest an programul a continuat prin preg„tirea tuturor cadrelor didactice pentru utilizarea AEL-ului, iar Guvernul a adoptat ∫i o hot„r‚re de Guvern Ón acest sens.

Se va continua sprijinirea acestui program Ón cele 200 de licee pentru acest an ∫i se vor acoperi ∫i toate liceele voca˛ionale.

Acest program este de 10 milioane de dolari.

Costul celor dou„ faze ale programului a fost de 57 milioane de dolari.

Œn anul ∫colar urm„tor exist„ posibilitatea ca beneficiari ai programului îSistemul educa˛ional informatizat“ s„ fie ∫i ∫colile de gimnaziu.

Schimbarea sistemului de impozitare prin introducerea cotei unice de 23% a provocat, Ónc„ de la Ónceput, discu˛ii aprinse, sus˛inute de argumente pro ∫i contra, menite s„ conving„ asupra necesit„˛ii sau, dimpotriv„, a inutilit„˛ii acesteia.

Din p„cate, acestea nu au l„murit nici pe departe pe chiar beneficiarii noului sistem de impozitare Ón leg„tur„ cu avantajele, dezavantajele sau ra˛iunea pentru care s-a optat Ón acest sens.

De aceea, trebuie men˛ionat aspectul absolut necesar al alinierii legisla˛iei fiscale la standardele europene, legisla˛ie care prevede cote cu mult reduse fa˛„ de cele prev„zute de legea rom‚neasc„.

Impozitarea veniturilor la cote mai mici nu poate aduce dec‚t beneficii la nivelul tuturor p„turilor sociale. Este un fapt constatat de speciali∫ti c„ impozitarea cu sume mai mici a veniturilor salariale conduce Ón mod automat la o mai bun„ valorificare a economiilor, reinvestirea acestora constituind surs„ de profit la nivel micro ∫i macroeconomic. Œn acest fel, datoriile c„tre stat nu vor mai reprezenta o problem„ pentru cet„˛ean, iar gradul de colectare a veniturilor bugetare se va Ómbun„t„˛i considerabil.

Œn aceea∫i ordine de idei, introducerea unui sistem simplificat de impozitare poate conduce, dup„ cum a subliniat Ónsu∫i premierul Adrian N„stase, ∫i la îscoaterea la

suprafa˛„ a economiei subterane“, aceast„ adev„rat„ ma∫in„ de sp„lat bani, de dezavantajare a acelora care nu beneficiaz„ de contracte de munc„ sau de furt de la bugetul de stat, prin neplata impozitelor ∫i a celorlalte taxe de c„tre angajatori.

Utilitatea introducerii cotei unice se reg„se∫te, astfel, at‚t la aspectul trecerii Ón legalitate a zonei înegre“ a economiei ∫i reducerii evaziunii fiscale, c‚t, mai ales, la cel al stimul„rii muncii ∫i al cre∫terilor veniturilor la bugetul de stat.

Œn acest sens, trebuie s„ sus˛inem, stima˛i colegi, schimbarea sistemului de impozitare actual, introducerea cotei unice reprezent‚nd garan˛ia constituirii unui sistem fiscal modern, adaptat legisla˛iei europene, menit ∫i capabil s„ Ómbun„t„˛easc„ nivelul de trai al tuturor rom‚nilor, nu a∫a cum Ón mod gre∫it s-a preconizat, doar al unora.

S„n„tatea constituie bunul cel mai de pre˛ pentru fiecare om, dar ∫i pentru societate, deoarece costurile redob‚ndirii ei sunt foarte mari.

Este motivul pentru care, indiferent de regimul politic ∫i situa˛ia economic„, fiecare ˛ar„ investe∫te Ón sistemul sanitar pe care dore∫te s„-l fac„ c‚t mai performant.

De 14 ani, factorii de decizie din Rom‚nia experimenteaz„ modele ∫i propun solu˛ii pentru a asigura s„n„tatea na˛iunii rom‚ne. Œn realizarea ei, cei doi factori sunt extrem de importan˛i: speciali∫ti bine preg„ti˛i ∫i aparatura medical„ performant„.

Care este situa˛ia din Rom‚nia de azi?

Œn ceea ce prive∫te speciali∫tii, salariile foarte mici, nemotivante, Ói Óndep„rteaz„ pe elevi de facult„˛ile de medicin„, ceea ce a f„cut ca Ón ultimii ani s„ scad„ continuu num„rul de candida˛i la admitere, dar ∫i dorin˛a de Ónv„˛are a celor care se preg„tesc s„ devin„ medici.

Œn ceea ce prive∫te aparatura medical„, Ón perioada 1997–2000, Ón condi˛iile bloc„rii finan˛„rii externe pentru economia real„, s-au contractat credite Ón valoare de 500 de milioane de dolari, din care, p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2000 au fost semnate contracte Ón valoare de 280 milioane de dolari.

Nimeni nu contest„ nevoia de modernizare ∫i dotare a sectorului sanitar cu aparatur„ performant„, dar aceasta trebuie f„cut„ Ón condi˛ii de fundamentare realist„ pentru fiecare unitate sanitar„.

Consider‚nd achizi˛iile f„cute Ón anul 2000 de Guvernul C.D.R. insuficiente, noua conducere P.S.D. a mai semnat Ón anul 2001 dou„ contracte de finan˛are cu dou„ b„nci — Deutsche Bank din S.U.A. ∫i ABN Amro —, Ón valoare total„ de 63,2 milioane de dolari pentru dotarea spitalelor cu aparatura medical„. Creditul a fost semnat pe o perioad„ de 5 ani cu o rambursare Ón 10 rate.

Multe unit„˛i sanitare din Bucure∫ti ∫i din ˛ar„ nu au fost preg„tite s„ primeasc„ aparatele medicale ∫i nu au nici Ón momentul de fa˛„ condi˛iile de punere Ón func˛iune (lipsesc fie spa˛iile adecvate, fie fondurile necesare punerii Ón func˛iune, fie speciali∫tii care s„ le foloseasc„).

Œn multe unit„˛i sanitare aparate medicale achizi˛ionate ∫i pl„tite cu bani grei din buzunarul cet„˛enilor s-au degradat fizic ∫i moral, au ie∫it din perioada de garan˛ie,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/3.X.2003 transform‚ndu-se Ón aparate bune de aruncat la gunoi, toate dator‚ndu-se unei proaste planific„ri. Cine pl„te∫te pentru risipirea banului public? Ministerul S„n„t„˛ii ∫i Familiei a promis de 2 ani c„ va realiza o situa˛ie centralizat„ a acestei aparaturi medicale, pentru a le putea redistribui Ón func˛ie de posibilit„˛ile unit„˛ilor sanitare de amenajare ∫i o folosire eficient„ a acestora.

O ˛ar„ f„r„ tradi˛ii ∫i institu˛ii culturale solide ∫i, mai ales, f„r„ un sistem educa˛ional stabil, modern ∫i finan˛at corespunz„tor nu poate pretinde c„ apar˛ine lumii civilizate ∫i nici nu poate cere s„ fie primit„ Ón r‚ndul ˛„rilor acestei lumi.

Acest g‚nd mi-a revenit Ón minte cu ocazia studierii ∫i dezbaterii recentei Ordonan˛e a Guvernului nr. 87/2003 privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2003.

S„ privim mai Ónt‚i Capitolul îEduca˛ie“ din Programul de guvernare al P.S.D.. Este un capitol mare, Óntins pe multe pagini, Ón care obiectivele, ˛intele, scopurile ∫i promisiunile cople∫esc prin num„rul lor, iar partea pe care am putea-o numi ideologic doctrinar„ are chiar Ónsu∫iri poetice; s„ privim apoi Capitolul îEduca˛ie“ din Cartea Alb„ a guvern„rii P.S.D.—U.D.M.R.—P.U.R., dup„ doi ani de la Ónvestire, ∫i ne vom veseli de multele ∫i grozavele succese ale P.S.D. ∫i m„run˛ilor s„i alia˛i Ón c‚mpul Ónv„˛„m‚ntului ∫i cercet„rii.

De asemenea, deschiderea anului ∫colar de la 15 septembrie a fost, de fapt, un prilej pentru P.S.D. de a acoperi ˛ara cu adun„ri festiviste ∫i cuv‚nt„ri Ón„l˛„toare despre succesele Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc.

Privind Óns„ spre educa˛ia ∫i cercetarea ∫tiin˛ific„ din Rom‚nia, real„, nu mai avem nici un motiv s„ fim veseli, ba dimpotriv„.

Multe, mari ∫i grave sunt durerile Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc. Nu este nici locul ∫i nu am nici timpul necesar s„ prezint Ón fa˛a dumneavoastr„ fi∫a de observa˛ie complet„ a acestui bolnav, cu anamnez„, diagnosticul, bolile ∫i cauzele lor.

G„si˛i aceast„ fi∫„ — de∫i incomplet„ — Ón Cartea neagr„ a guvern„rii P.S.D., redactat„ ∫i editat„ de c„tre un grup de speciali∫ti ai P.D.

Deocamdat„, s„ ne Óndrept„m aten˛ia spre O.G. nr. 87/2003 privind rectificarea bugetului de stat, pentru a vedea aten˛ia real„ de care se bucur„ educa˛ia din partea Guvernului actual, cel care o declar„ Ón Programul s„u îprioritate na˛ional„“.

Cel mai vitregit dintre toate marile sisteme sociale ale Rom‚niei Ón Ordonan˛a de rectificare a bugetului este tocmai Ónv„˛„m‚ntul. Lui i se acord„ o sum„ de doar 446,4 miliarde de lei, adic„ mult mai pu˛in dec‚t nevoile

sale reale, ∫i c‚nd spun nevoi reale nu m„ refer la acele cerin˛e care o dat„ realizate ar face din Ónv„˛„m‚ntul nostru unul european, ci la acele cerin˛e minime care s„ asigure supravie˛uirea at‚t a infrastructurii sale, c‚t ∫i a slujitorilor s„i.

Doresc s„ atrag aten˛ia asupra unui fenomen deosebit de grav, devenit practic„ curent„ a partidului de guvern„m‚nt: transformarea bugetului de stat ∫i a bugetelor locale Ón bugete de campanie electoral„ proprii. Banii publici sunt folosi˛i, practic„ curent„ a P.S.D., doar Ón beneficiu personal.

Œn toat„ ˛ara, P.S.D., aflat Ón campanie electoral„, se str„duie∫te s„ repare gre∫elile guvern„rii ∫i inabilit„˛ile Ón actul de administra˛ie prin aloc„ri financiare dirijate, pe criterii exclusiv politice, numai c„tre localit„˛ile conduse de reprezentan˛ii s„i.

De exemplu, Ón jude˛ul Cluj, sumele destinate implement„rii unui sistem informatic jude˛ean, a c„ror valoare se ridic„ la peste 7 miliarde de lei, au fost Ómp„r˛ite Óntre 12 comune conduse de P.S.D. ∫i 4 comune conduse de U.D.M.R., f„r„ a exista vreun criteriu obiectiv de repartizare.

Lista a fost Óntocmit„ efectiv dup„ bunul-plac al consilierilor P.S.D. ∫i U.D.M.R., f„r„ a se ˛ine cont de priorit„˛ile popula˛iei, Ón fond ale aleg„torilor.

Nici o comun„ condus„ de un reprezentant al opozi˛iei sau de un primar independent nu a fost inclus„ pe lista Óntocmit„ de consiliul jude˛ean. Comune importante, precum Apahida, Gil„u, Cojocna, Vultureni, M„rg„u, C„l„˛ele, S„ndule∫ti ∫i a∫a mai departe au fost excluse din start, pentru simplul fapt c„ sunt administrate de primari ai opozi˛iei.

Alocarea fondurilor pe criterii strict politice este un n„rav mai vechi al P.S.D., care nu con∫tientizeaz„ c„ prin aceast„ atitudine nu Ói îpedepse∫te“ pe reprezentan˛ii opozi˛iei, ci pe contribuabili care pl„tesc taxe ∫i impozite, indiferent de op˛iunile lor politice.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/3.X.2003 Din aceste impozite, p‚n„ la urm„, vor fi achizi˛ionate cele 16 sisteme informatice performante, Ón valoare de 6.000 de euro fiecare, pe care P.S.D. le face, de fapt, cadou primarilor s„i ∫i nu aleg„torilor, toate acestea fiind f„cute din bani publici ∫i nu din bugetul de campanie al partidului de guvern„m‚nt.

P.S.D. este darnic doar pe banul public, doar c‚nd este vorba despre banii contribuabililor, iar confuzia permanent„ dintre buzunarul public ∫i buzunarul partidului este din ce Ón ce mai emblematic„ pentru acest partid.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Mi-am intitulat interven˛ia de ast„zi îO contribu˛ie pentru dezbaterea public„ a cotei unice de 23% privind impozitul pe veniturile persoanelor fizice“.

Guvernul Adrian N„stase a adoptat o hot„r‚re de principiu privind introducerea unei cote unice de impozitare pentru veniturile persoanelor fizice de 23%, Ón locul treptelor de impozitare Ón vigoare Ón prezent de 18%, 23%, 34% ∫i 40%.

Introducerea cotei unice de impozitare are c‚teva avantaje evidente: reducerea birocra˛iei ∫i simplificarea metodelor de calcul; o mai bun„ baz„ de colectare ∫i verificare a impozitelor pe salarii, respectiv cre∫terea veniturilor bugetului de stat; Óncurajarea unei munci mai intensive pentru ob˛inerea unor salarii mai mari ∫i a cumulului de locuri de munc„; se combate evaziunea fiscal„ ∫i pia˛a neagr„ a for˛ei de munc„.

Œn convorbirile pe care le-am avut cu cet„˛enii din jude˛ul Gorj, am putut constata c„ Ón foarte multe cazuri unii au Ón˛eles c„ prin sistemul propus se vor reduce veniturile, Óntruc‚t cei care Ón prezent au o cot„ de impozitare de 18% vor trece la cota de 23%.

Cauza acestor neÓn˛elegeri provine din insuficienta explicare a sistemului de deduceri personale pentru cei cu venituri salariale mici sau modeste. M„surile prev„zute au Ón vedere ca nimeni s„ nu piard„ din salariu, ci, dimpotriv„, s„ aib„ un anumit c‚∫tig.

Important este, de asemenea, s„ se Ón˛eleag„ c„ num„rul celor ce realizeaz„ venituri salariale de 30, 50 sau 100 milioane de lei reprezint„ o pondere foarte redus„ Ón num„rul total al salaria˛ilor, sub 1%. Impozitarea progresiv„ a acestor venituri nu ar fi Ón m„sur„ s„ aduc„ venituri semnificative la buget, care s„ contribuie la ameliorarea nivelului mediu al salariilor.

Cred c„ m„sura luat„ de Guvernul Rom‚niei de a pune Ón discu˛ie public„ introducerea cotei unice de impozitare este bine venit„. Practica dovede∫te c„ Ón momentul Ón care am explicat cet„˛enilor cu care am

venit Ón contact con˛inutul real al unei astfel de decizii, ace∫tia au Ón˛eles ∫i s-au declarat de acord cu ini˛iativa Guvernului.

Totodat„, ar fi Ón interesul adopt„rii unei hot„r‚ri c‚t mai fundamentate Ón aceast„ privin˛„ ca parlamentarii, Ón circumscrip˛iile lor electorale, s„-∫i aduc„ o contribu˛ie notabil„ pentru dezbaterea public„ a cotei unice de impozitare prin explicarea con˛inutului real al acestei ini˛iative.

Dup„ cum se ∫tie, procedurile parlamentare de revizuire a legii fundamentale — Constitu˛ia — s-au Óncheiat de cur‚nd, iar referendumul ce se va organiza la mijlocul lunii viitoare ar trebui s„ valideze, f„r„ doar ∫i poate, adoptarea unei Constitu˛ii moderne, europene, o lege care garanteaz„ libert„˛ile fundamentale ale omului.

Dar nu despre modernitatea ∫i actualitatea acestui demers politic vreau s„ v„ vorbesc acum. Œmi permit s„ subliniez c„ ast„zi se Ómplinesc 51 de ani de la adoptarea Constitu˛iei din 1952.

S„ ne reamintim, chiar dac„ nu ne face pl„cere.

La 23 septembrie 1952, Sesiunea Marii Adun„ri Na˛ionale adopt„ noua Constitu˛ie, caracterizat„ ca îreprezent‚nd bilan˛ul cuceririlor istorice dob‚ndite p‚n„ Ón pragul adopt„rii ei de poporul muncitor din ˛ara noastr„, pe calea construirii socialismului“.

Constitu˛ia din 1952, prima de la preluarea puterii de c„tre comuni∫ti, statueaz„ la art. 1 c„ îRepublica Popular„ Rom‚n„ este un stat al oamenilor muncii de la ora∫e ∫i sate“, iar la art. 3 c„ îRepublica Popular„ Rom‚n„ s-a n„scut ∫i s-a Ónt„rit ca rezultat al eliber„rii ˛„rii de c„tre for˛ele armate ale Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste de sub jugul fascismului ∫i de sub domina˛ia imperialist„, ca rezultat al dobor‚rii puterii mo∫ierilor ∫i capitali∫tilor de c„tre masele populare de la ora∫e ∫i sate, Ón frunte cu clasa muncitoare, sub conducerea Partidului Muncitoresc Rom‚n“.

De asemenea, Ón Constitu˛ia din 1952 este Ónscris pentru prima dat„ rolul partidului comunist, ca for˛„ conduc„toare Ón via˛a politic„ ∫i de stat a ˛„rii. Constitu˛ia din 1952 exprim„ etapa de maxim„ sovietizare a ˛„rii.

Peste 13 ani, Óntr-o alt„ sesiune extraordinar„ a Marii Adun„ri Na˛ionale, la 21 august 1965, se adopt„ Ón unanimitate o nou„ Constitu˛ie, care consfin˛e∫te pe plan juridico-statal victoria deplin„ ∫i definitiv„ a socialismului ∫i proclam„ Republica Socialist„ Rom‚nia ca îstat al oamenilor muncii de la ora∫e ∫i sate, suveran, independent ∫i unitar“. La fel, Constitu˛ia din 1965 consacr„ rolul clasei muncitoare, de clas„ conduc„toare Ón societate, ∫i proclam„ rolul conduc„tor al partidului Ón via˛a Óntregii societ„˛i.

Declara˛ia mea are ca tem„ adoptarea noii Constitu˛ii. S„pt„m‚na trecut„ s-a consemnat un eveniment politic important pentru evolu˛ia viitoare a societ„˛ii rom‚ne∫ti. Parlamentul Rom‚niei a adoptat Proiectul de revizuire a Constitu˛iei. Este o victorie a democra˛iei parlamentare, o victorie bazat„ pe consensul politic, dac„ nu lu„m Ón calcul votul P.R.M., Ón ciuda numeroaselor dificult„˛i ∫i divergen˛e ap„rute de-a lungul dezbaterilor. Consens realizat de partidele politice, ce a dus la clarificarea unor probleme dezb„tute de-a lungul ultimilor ani.

Nu trebuie uitat faptul c„ ini˛iativa de revizuire a Constitu˛iei a fost lansat„ Ón urm„ cu doi ani de P.S.D. Aceast„ ini˛iativ„ a ap„rut ca o necesitate, mai ales Ón perspectiva integr„rii Rom‚niei Ón structurile euroatlantice. Trebuie precizat Óns„ c„ nu numai integrarea Rom‚niei Ón structurile euroatlantice a stat la baza acestui important demers politic. Pe fondul schimb„rilor profunde din societatea rom‚neasc„, la care se adaug„ evolu˛iile ap„rute pe plan european, Constitu˛ia Rom‚niei, adoptat„ Ón anul 1991, trebuia s„ suporte anumite modific„ri. Modific„ri care, prin votul dat Ón plenul celor dou„ Camere ale Parlamentului, au fost incluse Ón noua form„ a celui mai important act legislativ.

Sigur c„ ∫i aceast„ nou„ form„ a Constitu˛iei mai poate fi Ómbun„t„˛it„, tot e∫ichierul politic este con∫tient de acest lucru, dar, ˛in‚nd cont de situa˛ia actual„, credem c„ s-a ajuns la o formul„ care va contribui la evolu˛ia pozitiv„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti.

At‚t adversarii politici ai revizuirii Constitu˛iei, dar ∫i popula˛ia se Óntreab„ pentru ce a fost necesar acest demers politic. De∫i de-a lungul timpului au clamat pentru modificarea Constitu˛iei, d‚nd dovad„ de fariseism politic, adversarii revizuirii legii fundamentale se fac c„ uit„ c„ aceast„ ini˛iativ„ s-a bazat pe cererile provenite at‚t din interiorul societ„˛ii rom‚ne∫ti, dar ∫i din exteriorul ei. Cert este c„ Ón ultimii ani s-a conturat necesitatea modific„rii Constitu˛iei, ca un pas Ónainte pe scara transform„rilor profunde prin care trece ˛ara noastr„.

Practic, ce aduce nou acest Proiect de revizuire a Constitu˛iei? Œn primul r‚nd, este vorba despre garantarea propriet„˛ii. Este o precizare necesar„ care Ónt„re∫te statutul de proprietate privat„. La fel de important„ este ∫i prevederea prin care se consacr„ principiul separa˛iei puterilor Ón stat. Este enun˛at principiul egalit„˛ii de ∫anse ∫i al accesului egal al femeilor ∫i b„rba˛ilor pentru ocuparea func˛iilor ∫i demnit„˛ilor publice. De asemenea, trebuie amintit ∫i textul din lege Ón care se prevede principiul egalit„˛ii de ∫anse a persoanelor cu handicap. Alte prevederi importante se refer„ la reformarea Consiliului Superior al Magistraturii ∫i Ónt„rirea independen˛ei puterii judec„tore∫ti, restr‚ngerea imunit„˛ii parlamentare, posibilitatea cet„˛enilor rom‚ni cu dubl„ cet„˛enie de a candida la func˛ii ∫i demnit„˛i publice Ón Rom‚nia, eliminarea stagiului militar obligatoriu, restr‚ngerea practicii ordonan˛elor de urgen˛„.

Introducerea cotei unice de impozitare pe venit ∫i a preconizatului Cod fiscal a trezit interesul anali∫tilor, mediului de afaceri, patronatelor ∫i sindicatelor, dar ∫i clasei politice. Interesant este faptul c„ de peste dou„ s„pt„m‚ni reprezentan˛ii Guvernului au anun˛at aceast„ m„sur„, Ónsu∫i Guvernul a analizat ∫i adoptat o pozi˛ie de acceptare a acestei noi modalit„˛i de impozitare a venitului personal. Cu toate acestea, de-abia acum P.S.D. a anun˛at c„ va lua o decizie politic„ cu privire la cota unic„ de impozitare a veniturilor.

Asta Ónseamn„ c„ ori Guvernul nu a consultat partidul ori Guvernul ia decizii politice f„r„ s„ aib„ acceptul partidului care-l sus˛ine Ón Parlament. Adrian N„stase, pre∫edintele P.S.D. ∫i premier, se pare c„ are dileme ∫i, probabil, de aceea d„ dovad„ de lips„ de fermitate Ón discutarea ∫i adoptarea unei decizii politice pe aceast„ tem„; este dansul pe s‚rm„, exersat ∫i Ón alte situa˛ii, a∫a c„ nu trebuie s„ mire pe nimeni aceast„ atitudine marcat„ de incoeren˛„.

Secretarul general al P.S.D. a anun˛at c„ departamentul de specialitate al partidului va Óncepe o analiz„ asupra inten˛iei de a introduce cota unic„ de impozitare, ceea ce ne arat„ c„ m„sura, de∫i de apreciat din punct de vedere economic, nu are gir politic.

Ca s„ nu mai vorbim c„, din nou, interven˛iile populiste ale Pre∫edintelui Iliescu blocheaz„, ∫i de aceast„ dat„, o modificare fundamental„ Ón legisla˛ia rom‚neasc„ ∫i introduce controverse politicianiste care Ónt‚rzie orice tentativ„ de reform„ real„.

Este o dovad„ c„ Ón P.S.D. deciziile se afl„ dup„ ce au fost discutate Ón Guvern, c„ partidul reac˛ioneaz„ ∫i el ulterior ∫i-∫i aduce aminte c„ este responsabil pentru un guvern, de aceea propaganda guvernamental„ pentru nimic nu are cum s„ fie altceva dec‚t nimic.

M„ voi adresa ast„zi celor care nu vor vota ∫i vor Óndemna Ón teritoriu popula˛ia s„ nu se prezinte la vot ∫i care Ón plenul Parlamentului au votat Ómpotriva modific„rilor la Constitu˛ie.

La nivel declarativ sunte˛i proeuropeni ∫i pro NATO, dar, faptic, modific„rile aduse Constitu˛iei care ne apropie de ace∫tia, dumneavoastr„ le blama˛i.

Voi exemplifica doar cu m„sura arest„rii preventive, care Ón noua Constitu˛ie se specific„ clar c„ o ia judec„torul, Ón ce condi˛ii ∫i doar pentru o perioad„ limitat„. Poate deranja pe cineva? Exist„ oare nostalgici pentru vremurile c‚nd mili˛ia aresta, ancheta ∫i, metaforic spus, îjudeca“, c‚nd oamenii st„teau ani de zile Ón Ónchisorile comuniste, dup„ care cei care sc„pau cu via˛„ p„r„seau penitenciarul sau lag„rul de munc„ f„r„ s„ fi fost v„zu˛i de vreun judec„tor?

Nevotarea Constitu˛iei este echivalent„ cu un vot de blam dat democra˛iei, a∫a c„, stima˛i colegi, mai sunt

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/3.X.2003 c‚teva s„pt„m‚ni de reflec˛ie ∫i nutresc speran˛a c„ ve˛i reveni la sentimente mai bune.

## **Domnul Aurel Gubandru:**

Declara˛ia politic„ se intituleaz„ îAdministr‚nd de pe tu∫„“.

Œn data de 8 septembrie 2003, domnul deputat P.R.M. Mircea Costache adreseaz„ o interpelare ministrului administra˛iei ∫i internelor, cu aspect de telenovel„.

Despre ce este vorba? Un amalgam de probleme la care a primit deja r„spunsul de la organele abilitate, altele la care a participat direct, dar ∫i probleme pe care le Ón˛elege Ón stil propriu.

Cum s„ solici˛i date despre îmanevra v‚nz„rii“ CET Buz„u de c„tre Agrana Zuccker ∫i cump„rarea acesteia de la aceea∫i firm„, c‚nd: v‚nzarea de c„tre F.P.S. s-a f„cut Ón 1999 Ón timpul altei guvern„ri, iar, atunci, P.S.D. Buz„u a protestat prin mitinguri de strad„ ca CET-ul s„ nu fie v‚ndut o dat„ cu Fabrica de Zah„r (unde erai, domnule Mircea Costache?); r„scump„rarea s-a realizat Ón anul 2000 prin hot„r‚rea Consiliului Local Municipal Buz„u, din care ∫i dumneavoastr„ f„cea˛i parte.

Cum s„ te faci îfrate“ cu îcomercian˛ii care ni s-au adresat cu scrisoare“, c‚nd Prim„ria Buz„u dore∫te modernizarea Pie˛ei Centrale, cheltuind 25 miliarde lei, Óntruc‚t actualele dughene nu mai corespund, neav‚nd canalizare, instala˛ii sanitare ∫i altele?

Cum s„ solici˛i P.S.D.-ului rela˛ii despre îscurgeri de bani publici“ la cantina de ajutor social, c‚nd directorul acesteia are dosar penal ∫i va r„spunde pentru neregulile care au existat acolo?

Sigur, alegerile locale îbat la u∫„“, actuala administra˛ie trebuie compromis„ îcu orice pre˛“, dar nu uita˛i, stima˛i colegi, c„ lipsa argumentelor va fi un handicap sever pentru cei care r‚vnesc la conducerea ob∫tei.

Edilii care au realiz„ri Ón favoarea cet„˛enilor, cump„rarea CET-ului, modernizarea pie˛elor, modernizarea re˛elei de canalizare, asfaltarea str„zilor etc., vor ob˛ine, din nou, votul aleg„torilor.

Domnule deputat, nu mai regiza˛i telenovele, ∫ti˛i c„ ele au un final fericit pentru personaje, ∫i acest lucru nu v-ar fi pe placul dumneavoastr„.

## Stima˛i colegi,

V-a∫ invita pe to˛i Ón sal„, s„ v„ ocupa˛i locurile dumneavoastr„, pentru a putea Óncepe lucr„rile ∫edin˛ei de ast„zi destinate dezbaterii proiectelor normative Ónscrise pe ordinea de zi.

V„ anun˛ c„ din cei 344 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 286, 58 sunt absen˛i, 18 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

Œnainte de a relua dezbaterile la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei nr. 71/2003, da˛i-mi voie s„ v„ supun aprob„rii c‚teva comisii de mediere. Prima vizeaz„ proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 60/1991 privind organizarea ∫i

desf„∫urarea adun„rilor publice, comisie Ón care sunt propu∫i: Gheorghe Ana, Ion Oltei, Timotei Stuparu, Marcu Tudor, D„nu˛ Saulea, Radu Stroe, Metin Cerchez.

Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

A doua comisie de mediere se refer„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprob„rii tacite. Sunt propu∫i: Minodora Cliveti, Ionel Olteanu, Ioan Timi∫, Angela Bogea, Emil Boc, Cornel ™tirbe˛, Székely ErvinZoltán.

Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

A treia comisie de mediere care vi se propune spre adoptare este aceea cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 56/1997 pentru aplicarea prevederilor Conven˛iei privind interzicerea dezvolt„rii, producerii, stoc„rii ∫i folosirii armelor chimice ∫i distrugerea acestora. Sunt propu∫i: Dumitru Octavian Mitu, Virgil Popescu, Alexandru-Octavi St„nescu, Constantin Bucur, Marius Iriza, Ráduly Róbert Kálmán, Metin Cerchez.

Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

V-a∫ ruga s„ mai ave˛i pu˛in„ r„bdare p‚n„ vine ∫i domnul secretar Borbély.

Œncepem, stima˛i colegi, dezbaterile textelor la care a˛i ajuns.

Œnainte de a relua dezbaterile la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 71, v-a∫ ruga s„ fi˛i de acord cu o schimbare Ón componen˛a unei comisii de mediere, aceea la proiectul de Lege privind exercitarea profesiunii de biochimist, biolog, chimist; Ón locul doamnei Iulia Pataki s„ fie domnul Kerekes Károly, da?

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dac„ v„ aduce˛i aminte, stima˛i colegi, ieri s-au Óncheiat dezbaterile pe aceast„ ordonan˛„ cu o propunere din partea unui coleg de al nostru, ca aceast„ ordonan˛„ s„ fie retrimis„ la Comisia pentru cultur„. Cred c„ exist„ o solu˛ie ca aceast„ ordonan˛„ s„ nu fie retrimis„ la Comisia pentru cultur„, ∫i aceast„ solu˛ie este acceptarea de c„tre dumneavoastr„ a amendamentului propus de domnul deputat Ioan Onisei, ∫i anume: îPersoanele juridice cu sediul Ón Rom‚nia, precum ∫i reprezentan˛ele din Rom‚nia ale persoanelor juridice str„ine au obliga˛ia s„ pl„teasc„ pentru sediul social o tax„ lunar„ pentru serviciul public de radiodifuziune ∫i o tax„ pentru serviciul public de televiziune, Ón calitate de beneficiari ai acestor servicii.“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/3.X.2003 Deci vede˛i c„ intr„ Ón corelare cu amendamentul admis, care vizeaz„ plata doar de c„tre beneficiarii acestor servicii continuu, cu excep˛ia celor care declar„ pe proprie r„spundere c„ nu de˛in receptoare radio, respectiv receptoare tv. Œn felul acesta, suntem coeren˛i cu amendamentele deja acceptate, ∫i anume acelea care impun plata unei taxe celor care beneficiaz„ de servicii radio-tv., deci cei care au aparate radio-tv., Ón felul acesta nu sunt discriminate persoanele fizice ∫i persoanele juridice prin faptul c„ Ói oblig„m ∫i pe cei care nu au aparate radio-tv. s„ pl„teasc„ o tax„, c‚nd ele sunt reprezentate de persoane juridice, cred c„ Ón felul acesta..., nu mai insist asupra Óntreb„rii: cum putem s„ cerem ceva Ón plus persoanelor juridice f„r„ s„ avem nici un motiv pentru aceasta. Drept urmare, neexist‚nd nici un motiv pentru aceast„ discriminare, nu este cazul s„ o facem.

Dac„ at‚t Comisia pentru cultur„, c‚t ∫i dumneavoastr„ accepta˛i acest amendament, lucrurile pot s„ mearg„ mai departe.

Mul˛umesc frumos.

Domnul pre∫edinte Mihai M„laimare.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

Œn primul r‚nd, Ómi fac o datorie din a-i semnala distinsei mele colege c„ nu pot fi de acord cu aceast„ formulare, nu o trimitem la comisie, dac„ accepta˛i cumva un amendament. Pare un fel de rela˛ie de tip troc ∫i nu putem accepta acest lucru, dar eu semnalez c„ un amendament cu acest text, este vorba de punctul 4 la îAmendamente respinse“, a fost respins Ónc„ o dat„ Ón plen ieri. Dac„ doamna Mona Musc„ face vorbire despre amendamentul de la punctul 6, Ónc„ nu am ajuns Ón acel moment pentru a-l discuta.

Œmi fac Óns„ o datorie din a v„ semnala c„ noi, comisia, v„ propunem s„ scoatem din alin. (2) ∫i (3) formularea îÓn calitate de beneficiari ai acestor servicii“ pentru a l„muri mai bine lucrurile ∫i pentru a nu l„sa loc unei interpret„ri speciale, noi Ón˛eleg‚nd c„ la comisie am l„murit foarte clar ce Ónseamn„ a fi beneficiar al acestor servicii, dar Ón plen se pare c„ se d„ un alt tip de Ón˛elegere.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Onisei.

## **Domnul Ioan Onisei:**

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Trei preciz„ri. Prima: ieri nu s-a votat nimic, s-au dezb„tut îAmendamentele respinse“, dar nu s-a dat vot nici la...

Œmi pare r„u, consulta˛i stenograma!

Noi am cerut retrimiterea la comisie Ón condi˛iile Ón care din dezbaterile de ieri au rezultat o serie Óntreag„ de alte propuneri dec‚t cele con˛inute Ón amendamentele admise ∫i respinse, ∫i eu Ónsumi am insistat asupra fap-

tului c„, Ón alineatul la care f„cea referire ∫i domnul deputat Mihai M„laimare, este o contradic˛ie Ón termeni, pentru c„ obligi persoanele juridice, filialele, sucursalele acestora s„ pl„teasc„ taxa radio ∫i respectiv taxa tv. indiferent dac„ de˛in sau nu receptoare ∫i, Ón acela∫i timp, vorbe∫ti despre ele ca fiind beneficiare ale unui serviciu.

Iat„ c„ domnul Mihai M„laimare vine ast„zi ∫i spune, nu suntem de acord s„ fie retrimis raportul la comisie, dar, Óntr-adev„r, realizeaz„ ∫i Domnia sa ∫i, probabil, ∫i ceilal˛i colegi c„ Ón cadrul alineatului respectiv este o flagrant„ contradic˛ie Óntre termeni, care poate s„ determine consecin˛e juridice deosebit de grave. Dup„ p„rerea mea, am spus-o ∫i ieri, eu dac„ a∫ fi managerul unei societ„˛i cu capital privat ∫i a∫ fi obligat la tax„, a∫ ataca-o Ón justi˛ie ∫i sunt convins c„ a∫ putea c‚∫tiga, pentru c„ a∫ demonstra c„ nu sunt beneficiarul unui serviciu c‚t„ vreme nu de˛in receptor radio sau tv., pe de o parte, invoc‚nd, pe de alt„ parte, faptul c„, a∫a cum define∫te inclusiv Legea finan˛elor publice, taxa este o contrapresta˛ie pecuniar„ la un serviciu ce este prestat celui care pl„te∫te taxa.

f n‚nd cont de ceea ce a spus ∫i domnul Mihai M„laimare, mi se pare ra˛ional„ argumenta˛ia Domniei sale, cred c„ o dat„ Ón plus se impune fie retrimiterea la comisie, fie acceptarea amendamentului despre care v-a vorbit ∫i doamna deputat Mona Musc„.

Mul˛umesc.

Doamna deputat Mona Musc„.

Doar at‚t vreau s„ adaug la ce spunea domnul Onisei, c„ ceea ce dore∫te domnul pre∫edinte Mihai M„laimare, cu toat„ stima ∫i chiar prietenia, pot s„-i spun c„ ar trebui Ónt‚i modificat„ Legea finan˛elor publice, pentru c„, chiar dac„ noi scoatem din aceast„ ordonan˛„ îbeneficiar“, r„m‚ne Ón picioare faptul c„ o tax„, repet defini˛ia din Legea finan˛elor publice, Ónseamn„ o sum„ pl„tit„ de o persoan„ fizic„ sau juridic„ pentru serviciile prestate acesteia de c„tre un agent economic, o institu˛ie public„ ori financiar„.

Drept urmare, tot nu se rezolv„ problema. R„m‚n Ón aceea∫i situa˛ie, ca s„ spun a∫a, ilegal„, aceste taxe impuse persoanelor juridice care nu de˛in aparate radio-tv.

Stima˛i colegi,

V„ propun s„ Óncepem...

Dori˛i ∫i dumneavoastr„ s„ interveni˛i? Pofti˛i!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/3.X.2003

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

Foarte multe dintre sus˛inerile de la acest microfon sunt adev„rate. Mai mult, mai ap„sat ca p‚n„ acum Ón discu˛iile de la acest microfon, unde nu Óntotdeauna am reu∫it s„ depistez care este apartenen˛a ideologic„ a unui partid sau a altuia, aici este o diferen˛„ clar„, Óntr-adev„r, de doctrin„ Óntre Partidul Liberal ∫i Partidul Social Democrat. Una merge pe a∫a-zisa egalitate, indiferent de posibilitatea fiec„ruia, iar social-democra˛ia Óncearc„ s„ vad„ o contribu˛ie la cheltuielile comune ale noastre, ale tuturor, prin prisma ce poate, ce nu poate cet„˛eanul, persoana juridic„ etc.

Deci este clar o diferen˛„ Óntre o doctrin„ social-democrat„ ∫i una liberal„, este clar, ∫i mi se pare c„ este just„ sus˛inerea ambelor idei.

Iar„∫i este destul de just„ sus˛inerea diferitelor concepte prin care o televiziune public„ poate s„ fie sus˛inut„, Óns„ trebuie s„ clarific un lucru. Din moment ce un post public de radio ∫i televiziune func˛ioneaz„, emite emisiuni, deci are emisiuni pentru Óntreaga popula˛ie, aceasta este ceea ce se nume∫te obliga˛ia lui, este presta˛ia lui, iar cet„˛eanul, chiar activ‚nd Ón cadrul unei persoane juridice, are dreptul s„ acceseze la aceste servicii care exist„, aceste prest„ri de servicii care exist„ zilnic c„tre to˛i cet„˛enii.

Acuma se pune Óntrebarea cum depist„m noi cine folose∫te aceste servicii? ™i aici putem discuta care este modalitatea prin care g„sim noi solu˛ia cea mai corect„ Ónc‚t s„ pl„teasc„ aceia care folosesc aceste servicii, ∫i Ón func˛ie de modul Ón care folosesc ∫i de cantitatea pe care o folosesc. Este greu de m„surat. ™i atunci se propun diferite metode, ∫i una dintre metode este aceea: cel care are aparat. Am discutat aici ∫i ieri, mul˛umesc colegilor din Partidul Rom‚nia Mare care au mai ad„ugat Ónc„ ni∫te alte aparate pe care eu nu le-am pomenit, prin care pot fi receptate aceste emisiuni. Deci, ar„t‚ndu-se c„ practic nu exist„ o solu˛ie obiectiv„ prin care s„ spunem: „sta are acces la acest program, Óntr-adev„r este beneficiarul lui, iar pe cel„lalt nu Ól intereseaz„. ™i atunci, trebuie s„ g„sim o formulare care, oricum am da-o, este arbitrar„. Formularea care a fost dat„ este urm„toarea: pl„tesc persoanele fizice, mai pu˛in cele care nu au aparat. Deci obiectivitatea reiese din faptul c„ ele declar„ c„ nu au aparat, lucru care poate fi verificat, minus acele persoane fizice care nu au posibilit„˛i financiare de a contribui la acest bun comun, care este al tuturor, ∫i ar trebui s„ facem s„ fie, Óntr-adev„r, al tuturor programul de radio ∫i tv public, respectiv iar„∫i un fapt obiectiv, cine are personalitate juridic„, filialele ∫i sucursalele acestora, ∫i iar„∫i este un fapt obiectiv, c‚t se pl„te∫te, iar„∫i se spune o sum„ de... pentru asta, o sum„ de... pentru ailalt„, a∫a cum la impozit, de exemplu, cel care are un salariu mai mic, pl„te∫te un impozit mai mic.

Stimate coleg, v„ atrag aten˛ia c„ nu suntem la dezbateri generale s„ vorbim despre toate ∫i despre tot.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, dar trebuie s„ v„ spun c„ despre aceast„ problem„ s-a discutat foarte mult ieri, tocmai pe aceast„ filosofie a legii, ∫i Ón filosofia acestei legi const„ esen˛a rezolv„rii acestei probleme. Am ∫i Óncheiat.

Deci este o solu˛ie posibil„ dat„ de aceast„ lege, o solu˛ie obiectiv„ care poate fi verificat„ ∫i sper c„ cei care au vorbit, de exemplu, de egalitatea dintre persoane fizice ∫i persoane juridice nu s-au g‚ndit c„ un pensionar care are 3 milioane de lei pensie trebuie s„ pl„teasc„ o sum„ egal„ cu McDonald’s-ul din Rom‚nia.

V„ mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

Pentru c„ s-a propus o chestiune de procedur„ care poate face inutil„ continuarea discu˛iilor, respectiv restituirea proiectului la comisie, sunt dator s„ supun aceast„ propunere votului dumneavoastr„.

Cine este pentru restituire? 32 de voturi pentru restituire.

Œmpotriv„? 69 de voturi Ómpotriv„.

Deci propunerea de restituire a fost respins„ cu 69 voturi Ómpotriv„, 32 pentru.

Stima˛i colegi,

Pentru c„ observ cum se dore∫te a se desf„∫ura Ón continuare dezbaterea ∫i pentru c„ au avut loc largi dezbateri generale, eu supun, ca modalitate de desf„∫urare a dezbaterilor Ón continuare, aprob„rii dumneavoastr„, ca pentru fiecare amendament, pentru fiecare articol, s„ vorbeasc„ c‚te un singur reprezentant al unui grup parlamentar ∫i 3 minute, Ón deplin consens cu prevederile regulamentului.

Cine este pentru aceast„ modalitate? 71 de voturi pentru aceast„ procedur„.

Œmpotriv„? 31 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri, dac„ sunt? Nu sunt.

Cu 71 voturi pentru, 31 Ómpotriv„, s-a adoptat procedura de dezbatere, potrivit c„reia la fiecare amendament ia cuv‚ntul un singur reprezentant al unui grup parlamentar pentru o durat„ de 3 minute.

Domnule Dobre, Ón˛eleg c„ ave˛i o problem„ de procedur„. Pofti˛i!

Av‚nd Ón vedere nivelul discu˛iilor de p‚n„ acum, cred, domnule pre∫edinte, ∫i solicit„m, Ón numele Grupului parlamentar al P.N.L., o pauz„ de consult„ri.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

V„ consulta˛i dumneavoastr„ sau vre˛i s„ v„ consulta˛i ∫i cu celelalte grupuri. Pofti˛i? Bun.

5 minute Ón sala Biroului permanent, liderii grupurilor parlamentare.

PAUZ√

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/3.X.2003 DUP√ PAUZ√

Stima˛i colegi, Ómi permite˛i s„ continu„m dezbaterile. Sunt nevoit s„ v„ spun c„ nu am reu∫it o mediere pe fondul solu˛iilor, astfel Ónc‚t vom continua dezbaterile. V„ aduc aminte c„ suntem Ón procedur„ de urgen˛„, ab„t‚ndu-ne de la aceast„ procedur„ care a epuizat timpul aprobat de dumneavoastr„ de dezbatere, v-am supus aprob„rii dumneavoastr„ o modalitate mai larg„ totu∫i dec‚t procedura de urgen˛„, care presupune ca, Ón leg„tur„ cu fiecare amendament, un reprezentant al unui grup parlamentar s„ ia cuv‚ntul 3 minute.

Cu privire la art. 40 alin. (1), acesta Ón˛eleg c„ a fost votat ieri.

La alin. (2) sunt...

Pofti˛i, domnule deputat!

Par˛ial are dreptate domnul Onisei, de∫i se mai voteaz„ ∫i amendamente Ón plen, dar este o uzan˛„ ca atunci c‚nd se vine cu amendamente la un alineat, din partea comisiei, auzind sus˛inerile Ón amendamentele propuse, s„ se vin„ cu o alt„ contrapropunere de mediere Óntre varianta comisiei ∫i varianta sus˛inut„ de cei care fac amendamentul. Aceasta este o astfel de solu˛ie. Deci nu este un amendament nou, ci o ascultare a propunerii domnului Onisei care a sus˛inut c„ tocmai nu ar fi beneficiarii acestor servicii.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Pofti˛i?

## **Doamna Monica Octavia Musc„**

**:**

S-a votat ieri.

Stima˛i colegi, care ar fi rostul dezbaterilor asupra unui amendament dac„ el nu ar putea fi c‚t de c‚t corectat, fie respins, fie admis.

Ave˛i cuv‚ntul, doamna Mona Musc„.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Bun. Stima˛i colegi, ca s„ nu existe asemenea dispute, titlul legii ∫i textul articolului unic al legii a fost adoptat. ™i aceasta contesta˛i? Nu.

Titlul ordonan˛ei de urgen˛„. Nu sunt obiec˛iuni. Adoptat Ón unanimitate.

La art. I, partea introductiv„ din ordonan˛„, dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt.

Votat Ón unanimitate.

Art. 40 alin. (1), potrivit amendamentului 2 din raport.

Cine este pentru? V„ rog s„ fi˛i aten˛i.

Stima˛i colegi, chiar dac„ l-a˛i mai votat o dat„, s-a contestat c„ s-ar fi votat sau nu s-ar fi votat, deci participa˛i to˛i la vot, art. 40 alin. (1), potrivit amendamentului 2 din raportul Comisiei pentru cultur„.

113 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Deci alin. (1) de la art. 40 a fost votat potrivit amendamentului 2 din raportul comisiei.

La alin. (2) au fost amendamente sus˛inute de c„tre colegi ∫i ave˛i amendamentul 3 al comisiei. Amendamentele practic sunt alternative, astfel Ónc‚t, potrivit regulamentului,

## Domnule pre∫edinte,

Nu putem s„ introducem amendamente Ón plen. Deci, v„ rog, ori vot„m textul a∫a cum a fost aprobat de comisie ori nu Ól vot„m.

Dac„ ar fi vorba de o modificare gramatical„, lingvistic„, dar este o modificare care ˛ine de Ónc„lcarea Legii finan˛elor, este o modificare care este de fond, nu s-a Óntrunit comisia pentru a-∫i da girul pentru aceast„ modificare, este doar o propunere a unui parlamentar, drept urmare, nu poate fi din punct de vedere procedural admis„. Noi putem admite un amendament respins, putem s„ r„m‚nem la amendamentul admis, dar nu putem veni cu modific„ri de fond, at‚ta vreme c‚t nu s-a Óntrunit comisia pentru a-∫i da girul.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Am votat o dat„, distinse coleg, c„ un reprezentant al unui grup parlamentar vorbe∫te o singur„ dat„ ∫i v„ rog s„ respect„m aceast„ chestiune.

Domnule Onisei, vre˛i drept la replic„? Nu am Óncotro.

Pentru c„ mi-a pronun˛at numele colegul Márton, v r e a u , o d a t „ Ó n p l u s , s „ - i a d u c a m i n t e , ∫i dumneavoastr„, tuturor, c„ eu am propus aceast„ schimbare Ón sensul c„, Ón leg„tur„ cu ea, s„ fie trimis raportul la comisie. Deci s„ se reuneasc„ comisia Ón plen, a∫a cum este normal procedural ∫i s„ vedem dac„, Ón plenul ei, comisia sus˛ine aceast„ modificare sau nu.

Repet, suntem Ón fa˛a unei ordonan˛e de urgen˛„ ∫i nu putem s„ accept„m un amendament formulat Ón sal„ f„r„ ca, Ón plenul s„u, comisia s„-∫i spun„ punctul de vedere.

Mul˛umesc.

Domnul Mihai M„laimare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/3.X.2003

Domnule pre∫edinte, Stimate coleg,

V„ semnalez faptul c„ am intervenit pe amendamentul dumneavoastr„, sesiz‚nd faptul c„ se d„ o interpretare, alta dec‚t aceea Ón spiritul c„reia am lucrat la comisie. Acestea fiind spuse, retrag amendamentul.

Mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Ab˛ineri? Nu sunt.

Cu 127 voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, nici o ab˛inere, alin. (2) de la art. 40 a fost adoptat.

Œn consecin˛„, amendamentele care s-au f„cut Ón leg„tur„ cu acela∫i text sunt respinse.

La alin. (3), la amendamentul comisiei, dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Adoptat... Pofti˛i?

## **Domnul V„s„lie Moi∫ ∫i**

## **Doamna Lia-Olgu˛a Vasilescu**

**:**

Avem observa˛ii.

V„ rog. Doamna Olga Vasilescu.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Avem un amendament respins care, de altfel, a fost votat ∫i de c‚˛iva colegi din P.S.D., se refer„ la urm„toarea chestiune: îPersoanele juridice cu sediul Ón Rom‚nia, precum ∫i reprezentan˛ele din Rom‚nia ale persoanelor juridice str„ine posesoare de aparate de recep˛ie radio ∫i/sau TV capabile s„ recep˛ioneze emisiunile Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune ∫i/sau Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune au obliga˛ia s„ pl„teasc„ o tax„ pentru serviciul public de radiodifuziune ∫i/sau pentru serviciul public de televiziune, Ón calitate de beneficiari ai acestor servicii, pentru receptoarele Ónregistrate Ón patrimoniul lor, diferen˛iat, Ón func˛ie de num„rul de receptoare ∫i obiectul lor de activitate.“

Œncerc„m, de fapt, s„ evit„m situa˛ii c‚nd marile concerne care au, s„ zicem, 100 de receptoare tv. pl„tesc aceea∫i sum„ de bani ca ∫i firmele care au sau nu au un aparat radio-tv.

Acesta este amendamentul ∫i v„ rog s„-l vota˛i. Mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Este vorba de amendamentul notat la num„rul 5, da, doamna Vasilescu?

## **Doamna Lia-Olgu˛a Vasilescu**

**:**

La nr. 7.

Nr. 7, al domnului Bolca∫?

**Domnul Drago∫ ™euleanu** _– pre∫edintele Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune (din loja ministerial„)_ **:**

Nu, nu, 4 de la îrespinse“.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Da. Dac„ la acest amendament, notat Ón raport la îAmendamente respinse“ la punctul 7, dore∫te cineva s„ intervin„? Nu.

Amendamentul a fost respins, deci cu 97 voturi Ómpotriv„ ∫i 32 voturi pentru.

La alin. (3) de la art. 40

Amendamentul comisiei nr. 4 referitor la art. 40 alin. (3) a fost admis cu 98 voturi pentru, 31 Ómpotriv„, nici o ab˛inere.

Procedur„ sau ce ave˛i?

## **Doamna Monica Octavia Musc„**

**:**

Am amendament respins.

Da, doamna Mona Musc„ Ó∫i sus˛ine amendamentul de la punctul 8, care a fost respins de c„tre comisie. De fapt, este amendamentul domnului Onisei. Nu?

Œmi pare r„u, aici nu.

A∫a este notat la mine, amendamentul 8.

Este vorba de alin. (3) art. 40, unde am propus dou„ alineate, (3[1] ) ∫i (3[2] ) cu privire...

V„ rog s„ le motiva˛i.

... cu privire la valoarea taxei pe care o pl„te∫te o persoan„ juridic„. Mi se pare absolut normal ca valoarea taxei pl„tite de o persoan„ juridic„ s„ fie echivalent„ cu valoarea taxei pl„tite de o persoan„ fizic„.

Nu vedem nici mai multe programe ale TVR-1, nici emisiuni mai multe, de asemenea, nici la radio. Drept urmare, nu exist„ nici un motiv pentru a pl„ti o alt„ tax„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/3.X.2003 dec‚t persoanele fizice. Cele dou„ alineate sun„ Ón felul urm„tor: îValoarea taxei de abonament pentru serviciul public de radiodifuziune pl„tite de categoriile de persoane prev„zute la alineatele (2) ∫i (3) este aceea∫i“ (2) ∫i (3) persoanele fizice ∫i persoanele juridice). ™i alin. (3[2] ): îPrevederile alin. (3[1] ) se aplic„ Ón mod corespunz„tor acelora∫i categorii de persoane pentru taxa de abonament pentru serviciul public de televiziune“. Œnc„ o dat„, nu v„d nici un motiv pentru care persoanele fizice s„ pl„teasc„ o tax„, iar persoanele juridice, o alt„ tax„. Dac„ exist„ un asemenea motiv doresc ca cei care nu au fost de acord ∫i au respins amendamentul s„ explice motivul pentru care lu„m o alt„ tax„ de la ceilal˛i.

Nu am vorbit aici — aten˛ie mare —, nu am vorbit despre nivelul taxelor, pentru c„ motivul respingerii a fost î...nivelul taxelor urmeaz„ s„ fie stabilit prin hot„r‚re a Guvernului“. Categoric, da. Sigur c„ da, sunt de acord c„ nivelul taxelor trebuie prin hot„r‚re de guvern stabilit, dar, Ón acela∫i timp, cer ca acest nivel al taxelor s„ fie acela∫i la taxele pentru persoanele fizice ∫i pentru persoanele juridice. Drept urmare, motiva˛ia nu corespunde inten˛iei acestor amendamente.

Domnul Márton.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Am venit aici s„ dau un motiv, pentru c„ o pensionar„ care are o pensie de dou„ milioane de lei are un venit mult mai mic dec‚t orice societate comercial„ profitabil„. Or, legea, dac„ citi˛i cu aten˛ie, cere aceast„ tax„, de fapt, de la societ„˛ile comerciale.

V„ mul˛umesc.

Stimat„ doamn„ Mona Musc„, am convenit ∫i chiar am votat c„ un reprezentant al grupului parlamentar ia cuv‚ntul o singur„ dat„. Pofti˛i!

Sunt una ∫i aceea∫i.

Sunt aceea∫i, sper.

Da, mai ave˛i un minut, pentru c„ a˛i vorbit 4 minute, v„ spun eu.

Nu, nu, nici nu-mi trebuie un minut. Vreau doar at‚t s„ spun c„ nu cred c„ noi facem aici o tax„ progresiv„ sau, m„ rog, Ón func˛ie de veniturile pe care le au societ„˛ile comerciale sau persoanele fizice. Este vorba de o tax„ unic„ pentru persoanele fizice, indiferent de veniturile lor, drept urmare eu m„ refeream aici c„ aceea∫i tax„ trebuie s„ fie ∫i la societ„˛ile comerciale. Nu e un motiv, pentru c„ societ„˛ile comerciale se presupune c„ au mai mul˛i bani, s„ le lu„m mai mul˛i bani, pentru c„ nu asta este filozofia legii. Dac„ nu aplic„m o tax„ progresiv„ la persoanele fizice, nu v„d de ce s„ o aplic„m la persoanele juridice.

V„ mul˛umesc.

Numai pu˛in, pentru c„ Óntre timp s-a acreditat o televiziune nou„ la noi Ón Camera Deputa˛ilor, care nu cunoa∫te regulile pe care Ómpreun„ cu celelalte televiziuni le-am stabilit.

V-a∫ ruga, stimate reporter, s„ v„ consulta˛i cu colegii mai vechi ∫i s„ ne respect„m.

Domnul Moi∫.

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi, Doamnelor colege,

Sus˛inem amendamentul propus de c„tre grupul P.N.L., pentru un considerent foarte simplu. Potrivit Constitu˛iei, subiectele de drept nu pot fi tratate diferen˛iat. Trebuie s„ aib„ acela∫i regim juridic.

A∫adar, nu putem face o diferen˛iere Óntre pl„titorii persoane fizice ∫i pl„titorii persoane juridice. Din aceast„ perspectiv„, consider„m c„ textul propus de c„tre colegii no∫tri liberali este corect ∫i trebuie adoptat.

Domnul Onisei.

Deci a˛i vorbit o dat„ Ón numele grupului parlamentar al P.N.L.-ului.

Pofti˛i, domnule deputat!

Œmi pare r„u, noi am votat, domnule pre∫edinte, dac„ Ómi da˛i voie, noi am votat nu c„ vorbim o singur„ dat„, ci c„ vorbe∫te o singur„ persoan„, ori eu sunt una ∫i aceea∫i ∫i acum 3 minute, ∫i acum.

Av‚nd Ón vedere c„ nu am cronometrat cele 3 minute, cred c„ mai ave˛i un minut. M-a˛i prins, deci dac„ spune˛i c„ o singur„ persoan„, m-a˛i prins.

Œmi pare r„u s„ spun, cred c„ pentru a treia sau pentru a patra oar„, mul˛i dintre colegii no∫tri probabil g‚ndesc ordonan˛a aceasta, Ón sine, f„r„ s„ fi f„cut rela˛ionarea ei cu o hot„r‚re de guvern, dat„ Ón baza ∫i Ón aplicarea ordonan˛ei. Mi se pare, nu mi se pare, am convingerea c„ acest amendament ar trebui s„ fie votat pentru c„ aceste taxe sunt taxe unice la persoane fizice ∫i taxe unice, pe dou„ categorii mari ∫i late, dac„ Ómi Óng„dui˛i expresia, la persoane juridice. O dat„ Ón plus, de asemenea, vreau s„ subliniez c„ facem un tratament

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/3.X.2003 juridic diferit at‚t Ón privin˛a tax„rii, c‚t ∫i Ón privin˛a posibilit„˛ii ca ∫i persoanele juridice s„ poat„ declara pe proprie r„spundere c„ nu de˛in receptoare, radio, respectiv tv., ∫i deci s„ nu pl„teasc„ taxa.

tehnica redact„rii, dar pe fond este o chestiune social„ care trebuie reglementat„.

Domnul deputat Márton din partea comisiei.

V„ mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

Supun amendamentul doamnei deputat Mona Musc„, de la pozi˛ia 8, votului dumneavoastr„.

Cine este pentru? 36 de voturi pentru. V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? 109 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Amendamentul a fost respins cu 109 voturi Ómpotriv„, 36 pentru.

La art. 40 alin. (4) v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 5 al comisiei. Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 5? Nu sunt.

Adoptat amendamentul 5 al comisiei, modificat alin. (4), potrivit acestui amendament.

La alin. (5), v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 6 din raportul comisiei. Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 6? Nu sunt.

Admis amendamentul, modificat alin. (5).

Dup„ alin. (5) v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 7 al comisiei care introduce un nou alineat, (6). Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 7? Nu sunt.

Admis amendamentul 7, se introduce alin. (6).

Prin amendamentul 8, comisia mai propune un alineat nou, 7, dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 8? Nu sunt.

Votat Ón unanimitate. Introdus alin. (7).

Pentru art. II, comisia nu a avut obiec˛iuni. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? La art. II? V„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Este vorba de un amendament respins, punctul 10 de la îAmendamentele respinse“. Grupul parlamentar al P.R.M. v-ar propune acceptarea acestui amendament de la punctul 10 pentru un considerent foarte simplu.

Prin modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 71 ajungem Ón situa˛ia ca unii care au pl„tit taxele de radio ∫i de televiziune s„ nu mai apar„ printre pl„titorii acestor taxe, ∫i atunci r„m‚n cu banii da˛i dac„ nu avem un astfel de text prin care s„ oblig„m pe cei care au Óncasat ilegal aceste taxe, din moment ce se modific„ ordonan˛a, s„ le restituie. ™ti˛i la fel de bine ca ∫i mine c„, Ón cazul unui delict ∫i al unui cvasidelict sau Ón situa˛ia Ón care se face o plat„ nedatorat„, trebuie s„ existe posibilitatea restituirii sumelor Óncasate pe nedrept. Dac„ nu accept„m acest text, Ónseamn„ c„ oamenii au pl„tit ni∫te sume Ón baza unei ordonan˛e care va fi modificat„, sigur, dac„ va fi modificat„, dar care r„m‚n cu banii da˛i. Este o chestiune de inechitate social„ pe care trebuie s„ o rezolv„m. Aceasta este ra˛iunea pentru care v„ propunem s„ accepta˛i art. 10, care poate s„ suporte modific„ri de ordin stilistic sau de

Domnule Moi∫, v„ rog s„ observa˛i la “Amendamente admise”, comisia a aprobat un articol 2[1] , care este o variant„ la cele propuse de dumneavoastr„. Deci nu s-a ajuns acolo, suntem Ónc„ la 2, f„r„ nici un indice, ca atare, dac„ nu ave˛i la acesta observa˛ii, atunci cred c„ se poate considera adoptat.

## Stima˛i colegi,

Distinsul meu coleg m-a completat pe mine. Constat c„ la art. II nu exist„ obiec˛ii, da?

A fost adoptat Ón unanimitate.

La art. 2[1] , domnul deputat Moi∫ dorea s„ formuleze un amendament, dar l-a retras. Dac„ sunt alte obiec˛iuni la 2[1] , al comisiei, amendamentul 9? Nu sunt.

Adoptat Ón unanimitate.

La art. III. Nu sunt obiec˛iuni. Adoptat Ón unanimitate.

V„ rog, stima˛i colegi, s„ constata˛i c„ am parcurs textele ∫i ale legii de aprobare ∫i ale ordonan˛ei de urgen˛„. O vom supune votului final la data c‚nd vom putea desf„∫ura votul final, dac„ o s„ avem cvorum ∫i ast„zi.

La punctul 20, proiectul de Lege pentru aprobarea taxei de notificare a prelucr„rilor de date cu caracter personal, care cad sub inciden˛a Legii nr. 667/2001.

Cine sunt ini˛iatorii?

Pofti˛i!

## **Domnul Gheorghe Iancu** _— adjunct al Avocatului Poporului_ **:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

V„ rog s„-mi permite˛i, foarte scurt, s„ v„ prezint acest proiect de lege.

Prin Legea nr. 667/2001 s-a prev„zut c„ toate entit„˛ile publice sau private vor pl„ti o tax„ dac„ vor prelucra date personale. Prelucrarea de date personale se face Óns„ numai dup„ ce o asemenea prelucrare este notificat„ autorit„˛ii de supraveghere, care, Ón concep˛ia legii sus amintite, este Avocatul Poporului. Aceast„ tax„ este prev„zut„ de art. 22 alin. 7 din Legea nr. 667, iar, potrivit Constitu˛iei, art. 138, aceast„ tax„, ca ∫i impozitele, se aprob„ la acest nivel de c„tre Parlament prin lege. Pentru o asemenea situa˛ie s-a Óntocmit acest proiect de lege a c„rui ini˛iativ„ o are Guvernul ∫i care este pe masa dumneavoastr„. Proiectul, sigur, c„, printre altele, cuprinde valoarea taxelor diferen˛iat„ ∫i care a avut drept baz„ de calcul o anumit„ valoare a muncii prestate Ón vederea verific„rii notific„rilor de c„tre exper˛ii institu˛iei.

Tot proiectul respectiv are Ón vedere ∫i o serie de scutiri pe care, Ón concep˛ia proiectului, noi le-am reglementat sau noi le-am propus, Ón sensul c„ o anumit„

## V„ mul˛umesc, domnule Iancu.

Domnul Virgil Popescu din partea Comisiei pentru tehnologia informa˛iei ∫i comunica˛iilor.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Comisia de tehnologia informa˛iei ∫i comunica˛iilor a fost sesizat„ pentru dezbatere ∫i avizare Ón fond cu proiectul de lege Ón procedura obi∫nuit„. Am beneficiat de avizele favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale ∫i Comisia pentru ap„rarea, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

Raportul Óntocmit de c„tre comisie a fost aprobat Ón unanimitate de to˛i deputa˛ii prezen˛i, la comisie particip‚nd ∫i reprezentantul Avocatului Poporului.

Supunem spre adoptare Camerei raportul cu modific„rile anun˛ate anterior.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ participe la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege. La titlu, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt obiec˛iuni.

Votat Ón unanimitate.

La art. 1? Preambul ∫i lit. a), dac„ ave˛i obiec˛iuni? Comisia n-a avut.

Votat textul ini˛ial Ón unanimitate.

Pentru literele b) ∫i c), v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 2 al comisiei de la pagina 2. S-au modificat limitele sumelor prev„zute pentru notific„ri. Sunt obiec˛iuni? Nu sunt.

Admis amendamentul de la punctul 2 pentru lit. b) ∫i c).

La art. 2 dac„ ave˛i obiec˛iuni? Comisia n-a avut. Adoptat Ón unanimitate textul Ón formularea ini˛ial„.

La art. 3 ∫i 4 nu sunt obiec˛iuni. Adoptat Ón forma ini˛ial„.

Unanimitate.

V„ mul˛umesc.

Vom supune proiectul votului final la data care va fi stabilit„ Ón acest sens.

La punctul 21, Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 73/2000.

Domnul deputat Bara, Ón numele grupului de ini˛iatori.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Din partea comisiei doresc s„ iau cuv‚ntul ∫i din partea grupului, dac„ dumneavoastr„ spune˛i. Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a fost sesizat„ Ón fond cu propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 73/2000, privind Fondul pentru mediu.

Propunerea legislativ„ a fost dezb„tut„ ∫i avizat„ Ón fond Ón procedur„ obi∫nuit„ la data de 3 septembrie ∫i are ca scop eliminarea discrimin„rii privind plata cotei la Fondul mediu de c„tre persoanele, fie ∫i juridice, care cump„r„ mas„ lemnoas„. La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 25 de deputa˛i ∫i s-a votat Ón unanimitate, din cei 23 de deputa˛i prezen˛i. Propunem aprobarea propunerii legislative.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Deci a˛i prezentat ∫i Ón numele ini˛iatorilor ∫i al comisiei, dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ Ón dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu. Adoptat Ón unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt.

Votat Ón unanimitate.

Vom supune legea votului nostru final Ón ∫edin˛a de vot final.

La punctul 22. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 61/2003 pentru modificarea alin. (2) ∫i 9 din Legea nr. 203/2003.

Comisia pentru industrie s„ ia loc ∫i din partea ini˛iatorilor.

Pofti˛i, domnule ministru s„ sus˛ine˛i pe scurt acest proiect.

**Domnul Dan Banciu** _— consilier Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Ordonan˛a Ón spe˛„ are un singur punct, ∫i anume modificarea termenului de apari˛ie a normelor la Legea nr. 203, av‚nd ca baz„ transform„rile ∫i evolu˛iile pe plan european privind stabilirea metodelor de analiz„ a coridoarelor paneuropene. Este ∫tiut c„ Uniunea European„ este, Ón momentul de fa˛„, Ón prag de a definitiva aceste norme, noi trebuie, prin normele noastre, s„ aplic„m acelea∫i metode, av‚nd Ón vedere c„ finan˛„rile pentru integrarea re˛elei noastre de transport Ón cadrul Re˛elei Transeuropene (TEN) trebuie s„ corespund„ acelora∫i norme pentru a fi posibile finan˛„rile.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/3.X.2003

V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei, domnul vicepre∫edinte Bivolaru.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Textul acestei ordonan˛e se refer„ la inten˛ia de a proroga un termen pentru a ne Óncadra cu momentul integr„rii. P‚n„ la acest moment, sigur c„ ministerul trebuie s„ supun„ aprob„rii Guvernului anumite norme la care se lucreaz„ acum chiar la nivel european. Deci vom a∫tepta ∫i noi aceste norme pentru a le adapta la sistemul nostru.

Supune˛i, v„ rog, aprob„rii acest raport al comisiei care este Ón forma adoptat„ de Guvern.

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ∫i a ordonan˛ei. La titlul proiectului de lege, ave˛i obiec˛iuni? Nu. Votat Ón unanimitate.

Cuprinsul articolului unic care con˛ine dispozi˛ia de aprobare a Ordonan˛ei Guvernului nr. 61. Nu sunt obiec˛iuni.

Adoptat Ón unanimitate.

Titlul ordonan˛ei. Nu sunt obiec˛iuni.

Votat Ón unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Nu sunt obiec˛iuni.

Votat Ón unanimitate.

Vom supune proiectul votului dumneavoastr„ final la data c‚nd acest lucru va fi posibil.

La punctul 23, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale.

Rog ini˛iatorul s„-l prezinte ∫i s„ se prezinte.

**Doamna Marta fi„rnea** _— secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

V„ cer Óng„duin˛a s„ prezint ordonan˛a privind serviciile sociale ca parte a reformei administrative privind asisten˛a social„ ∫i politicile familiale, reform„ pentru care prevederile ordonan˛ei alc„tuiesc un prim pas important. S-a considerat c„ este necesar„ aceast„ reform„ administrativ„ pentru c„ starea social„ din Rom‚nia nu este at‚t consecin˛a reformei politice ∫i economice, c‚t, Ónainte de toate, consecin˛a subdezvolt„rii. De foarte multe decenii ne confrunt„m cu o subdezvoltare a politicilor privind asisten˛a social„ ∫i a celor privind familia, ne confrunt„m cu o societate civic„ care abia Ónva˛„ regulile particip„rii. Cuvintele-cheie sunt ˛intirea nevoilor prin testarea veniturilor, accesibilitate, responsabilitate, respect fa˛„ de beneficiar ∫i lege. Ne-am baza pe dou„ alegeri: men˛inerea solidarit„˛ii sociale la nivel jude˛ean, acolo unde se va concentra decizia ∫i responsabilitatea Ón

implementarea deciziei, ∫i dezvoltarea solidarit„˛ii de proximitate la nivel local, acolo unde se cunosc nevoile ∫i se pot testa veniturile. La sf‚r∫itul reformei administrative, la nivelul ministerului se vor decide doar marile direc˛ii ale politicilor de asisten˛„ social„ ∫i ale celor privind familia, elaborarea legisla˛iei necesare ∫i responsabilitatea monitoriz„rii respect„rii drepturilor sociale. Costurile de administrare vor sc„dea prin informatizarea Óntregului sistem, satisfac˛ia beneficiarilor de asisten˛„ social„ ∫i politici familiale va cre∫te pentru c„ redistribuirea va fi mai echitabil„ ∫i mai eficient„ social. Cheltuielile sociale vor deveni investi˛ie social„ cu efecte m„surabile.

Doamna pre∫edinte Smaranda Dobrescu.

34 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/3.X.2003

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Cu acest proiect de ordonan˛„ a Guvernului au fost sesizate Ón plen at‚t Comisia de s„n„tate ∫i familie, c‚t ∫i Comisia de munc„ ∫i protec˛ie social„. Comisiile reunite au propus plenului aprobarea proiectului de lege, Óntruc‚t s-a considerat necesar„ organizarea unui sistem coerent de servicii sociale ∫i dezvoltarea acestuia Ón raport cu necesit„˛ile ∫i cu posibilit„˛ile existente. Œn urma dezbaterii, comisiile reunite propun adoptarea proiectului de lege cu urm„toarele amendamente pe care vi le supunem aten˛iei dumneavoastr„.

V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ se Ónscrie la dezbaterile generale?

Doamna Paula Iv„nescu. Pofti˛i!

Œn c‚teva cuvinte am s„ exprim opinia grupului Partidului Democrat din Camera Deputa˛ilor.

Œn sf‚r∫it, o lege care face ordine Ón ceea ce este absolut necesar pentru orice comunitate, ∫i anume serviciile dedicate persoanelor aflate Ón dificultate la un moment dat sau pentru totdeauna.

A fost Legea asisten˛ei sociale, Legea nr. 705, care a indus mari deficien˛e Ón ceea ce se nume∫te atitudinea social„ a administra˛iei locale ∫i m„ refer la cele jude˛ene ∫i locale. Aceast„ lege vine s„ detalieze ce Ónseamn„ servicii de asisten˛„ social„, ce Ónseamn„ servicii de Óngrijire sociomedical„ ∫i este un lucru extrem de favorabil c„ Óncepe s„ se fac„ ordine ∫i Óncepe s„ conteze individul cu nevoile sale ∫i nu at‚t ceea ce a Ónsemnat p‚n„ acum izolarea persoanelor cu dificult„˛i Ón diverse institu˛ii.

Deci este o lege bine venit„. Sper„m s„ se ∫i pun„ Ón aplicare. Noi vom vota pentru.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mul˛umesc, doamna deputat.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ∫i a ordonan˛ei.

La titlul proiectului de lege dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu. Votat Ón unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. V„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 1. Admis amendamentul 1.

Modificat textul articolul unic.

La titlul ordonan˛ei dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Votat Ón unanimitate.

Capitolul I ∫i art. 1, 2, 3, 4, 5, 6. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Votate Ón unanimitate Ón formularea ini˛iatorului.

- La art. 7 urm„ri˛i, v„ rog, amendamentul 2, pentru

- litera j). Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i.

- Admis amendamentul, modificat lit. j).

Dac„ la celelalte texte din art. 7 ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i.

Votate Ón formularea ini˛iatorului.

La art. 8 urm„ri˛i pentru alin. 2 amendamentul 3. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Admis amendamentul, modificat alin. 2.

Pentru art. 8 la alin. 1 ∫i celelalte texte nemodificate de c„tre comisie. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu.

Votate toate Ón formularea ini˛iatorului.

- Art. 9, 10, titlul capitolului II ∫i art. 11. Dac„ ave˛i

- obiec˛iuni? Nu.

Votate Ón formularea ini˛iatorului.

- Prin amendamentul 4 de la pagina 3, comisia propune

- un nou alineat. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

- Admis amendamentul. Introdus alineatul.

- Art. 12, 13, 14, 15, 16 ∫i 17. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate. Titlul capitolului III, cu art. 18, 19, 20, 21, 22. Nu sunt

- obiec˛iuni.

Votate Ón unanimitate.

- Titlul capitolului IV, art. 23, 24, 25, 26, 27. Nu sunt

- obiec˛iuni.

Votate Ón unanimitate.

Titlul capitolului V, art. 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35,

- 36, 37, 38, 39. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón formularea din ordonan˛„. Titlul capitolului VI ∫i art. 40. Nu sunt obiec˛iuni. Votat textul din ordonan˛„.

- La art. 41, urm„ri˛i v„ rog la alin. 3 amendamentul 5

V„ mul˛umesc foarte mult pentru dovada dumneavoastr„ de apreciere ∫i de prietenie.

Ultimul proiect pe care v„ propun s„-l parcurgem ast„zi este cel de la punctul 24, propunerea legislativ„ pentru completarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol.

Comisia pentru agricultur„, dac„ este. ™i ini˛iatorul, dac„ este.

Domnul Antal István este? Da. Ave˛i o propunere legislativ„, a˛i renun˛at la ea?

Domnul Antal Istvan nu-∫i reneag„ proiectul, ∫i-l sus˛ine chiar. Pofti˛i!

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Aceast„ propunere legislativ„ depus„ Ón prim„vara acestui an este un rod al colabor„rii cu sfera civil„, av‚nd Ón vedere faptul c„ am fost sesiza˛i de cei viza˛i, Ón mod direct, de problemele pescuitului.

Este vorba de Legea pentru completarea Legii nr. 192 din 2001 privind fondul piscicol, pescuitul ∫i acvacultura.

O dat„ cu aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 76 din 2002 privind fondul piscicol, pescuitul ∫i acvacultura a fost modificat ∫i con˛inutul art. 61, respectiv 62, care se refer„ la prezentarea ∫i sanc˛ionarea infrac˛iunilor din domeniul acvaculturii ∫i pescuitului. Este adev„rat c„ textul art. 62 al Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 76 din 2002 a fost completat Ón sensul cre∫terii minimului amenzilor de la 2 la 5 ani, respectiv maximul amenzii de la 7 la 10 ani pentru unele infrac˛iuni s„v‚r∫ite de braconieri prin metoda de Ón˛epare, grevare sau harponare, folosind ∫iruri de c‚rlige. Textul art. 61 a fost modificat, de asemenea, Ón sensul: o dat„ cu adoptarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 76/2002, pescuitul cu unelte de plas„ sau pripoane nu mai constituie contraven˛ie, ci infrac˛iune ∫i se sanc˛ioneaz„ mult mai drastic.

Practic, au fost reformulate aceste dou„ articole de lege, art. 61 ∫i 62, ∫i Ón locul textului din Legea nr. 192 din 2001, care sanc˛iona pescuitul cu ostia, cu japca ∫i cu orice alte unelte Ón˛ep„toare ∫i ag„˛„toare, a fost introdus un text la art. 62, Ón Legea de aprobare a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 76 din 2002, care se refer„ numai la interzicerea pescuitului cu unelte de plas„, monofilament, pescuitul neautorizat Ón timpul nop˛ii cu unelte de plas„.

Din cele prezentate mai sus rezult„ c„ nu se sanc˛ioneaz„ Ón nici un fel, nici ca contraven˛ie,

infrac˛iunile s„v‚r∫ite prin metoda de Ón˛epare, grevare sau harponare, cu toate c„ art. 42 al Legii nr. 192 din 2001 prevede clar c„ se interzice pescuitul cu ostia, suli˛a, ˛epoaia, japca ∫i orice astfel de unelte Ón˛ep„toare, iar aceast„ sc„pare legislativ„ poate duce la distrugerea faunei piscicole.

Pentru a corecta aceast„ sc„pare a legii, s-a Óntocmit prezenta propunere legislativ„ pe care doresc s„ o supun aten˛iei dumneavoastr„ cu rug„mintea s„ o aproba˛i.

Mul˛umesc.

Din partea Comisiei pentru agricultur„, domnul pre∫edinte B‚ldea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare completarea alin. 1 al art. 62 din Legea nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul ∫i acvacultura.

Prin proiect se propune ca pescuitul cu unelte ag„˛„toare, Ón˛ep„toare, harponare s„ constituie infrac˛iuni. Propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 72 din Constitu˛ie. Raportul comisiei a fost adoptat Ón unanimitate Ón ∫edin˛a din 9 septembrie 2003. Œn urma dezbaterii, comisia propune admiterea cu modific„ri a proiectului de lege.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ Ón dezbateri? Nu. Trecem la dezbaterea textului proiectului de lege.

La titlul acestuia dac„ ave˛i obiec˛iuni fa˛„ de amendamentul comisiei, care modific„ u∫or titlul acesteia? Urm„ri˛i amendamentul.

Adoptat amendamentul, modificat titlul proiectului de lege.

La art. I, urm„ri˛i v„ rog amendamentul 2. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Admis amendamentul 2. Se modific„ textul art. I care devine articol unic.

Urm„ri˛i, v-a∫ ruga, cu privire la lit. a[1] ), comisia, prin amendamentul 3, modific„ u∫or acest text. Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 3?

Admis amendamentul, modificat„ lit. a[1] ).

Prin amendamentul 4, comisia propune eliminarea art. II. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu.

Admis amendamentul, eliminat art. II.

Am parcurs textele proiectului de lege. Œl vom supune votului final Ón ∫edin˛a destinat„ acestui scop.

Stima˛i colegi, la punctul 25, pentru c„ tot este Comisia de agricultur„ prezent„ aici, are o propunere de respingere a unei propuneri legislative.

V-a∫ ruga s„ sus˛ine˛i, domnule Nicolescu, raportul comisiei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/3.X.2003

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Comisia pentru agricultur„ a analizat propunerea legislativ„. Aceasta are ca obiect de reglementare sus˛inerea agriculturii prin cupoane atribuite gratuit ∫i prin suspendarea impozitului pe terenul agricol. Face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 72 din Constitu˛ie.

Œn urma dezbaterii, comisia propune respingerea ini˛iativei legislative pe o serie de considerente. Ministerul Agriculturii a elaborat strategii ∫i programe care au vizat, prin actele normative promovate, sprijinul direct al statului pentru produc„torii agricoli at‚t prin sus˛inerea pe produs ∫i produc˛ia marf„, c‚t ∫i prin subven˛ii pentru importuri din agricultur„.

Potrivit art. 15 din Legea nr. 500 era nevoie s„ se indice sursele de finan˛are, ∫i potrivit art. 1 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 12/2003 privind scutirea de la plata impozitului pe terenuri din extravilanul localit„˛ilor, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei nr. 167 din 17.III.2003, se scute∫te de la plata impozitului datorat pentru terenurile din extravilan prev„zute Ón anexa nr. IV la Ordonan˛a Guvernului nr. 36/2002 privind taxele ∫i impozitele locale, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

V„ mul˛umesc.

Ini˛iatorul dac„ dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Nu. Vom supune propunerea de respingere votului final. Dac„ din partea Comisiei de industrii este cineva? Domnul Bivolaru ave˛i o propunere de respingere la punctul 26, proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea unor acte normative privind activitatea comercial„.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Acest proiect de lege prevedea modificarea prevederilor unor acte normative ∫i ˛in s„ informez Camera c„, prin Legea nr. 161 din 2003 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei, care a fost adoptat„ pe 31 martie 2003, Ón urma angaj„rii r„spunderii, toate aceste prevederi au fost preluate Ón aceast„ lege, nr. 161, ∫i, Ón condi˛iile acestea, proiectul de lege nu mai are obiect.

Œn consecin˛„, propunem respingerea acestui proiect de lege.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ intervin„? Nu.

Vom supune votului final aceast„ propunere.

La punctul 27, Comisia pentru munc„, doamna Smaranda Dobrescu.

Punctul 27, propunerea de modificare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale, art. 198.

Comisia de munc„ propune plenului respingerea acestei propuneri legislative din urm„toarele considerente: asupra pensiei de serviciu pentru magistra˛i, introdus„ Ón anul 1997, ∫i a pensiilor militare Curtea Constitu˛ional„ s-a mai pronun˛at Ón cursul anului 2000, fiind de acord din punct de vedere juridic, fundament‚nd foarte serios aceast„ problem„.

Printre elementele care au stat la baza respingerii prezum˛iei de neconstitu˛ionalitate este acela c„ se asigur„ un tratament juridic specific celor dou„ categorii de asigura˛i, care Óns„ nu reprezint„ un privilegiu, ci este justificat, Ón mod obiectiv constituind o compensa˛ie par˛ial„ a inconvenien˛elor ce rezult„ din rigoarea statutelor speciale c„rora trebuie s„ li se supun„ magistra˛ii ∫i militarii.

Mai mult, prin abrogarea acelui articol pe care ni-l propune ini˛iatorul, pensiile militare r„m‚n f„r„ temei legal, nemaiput‚nd fi acordate.

Av‚nd Ón vedere toate acestea, Comisia de munc„ v„ propune respingerea proiectului.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Nu.

Vom supune propunerea de respingere votului dumneavoastr„ final.

Trecem la punctul urm„tor. Propunerea legislativ„ privind organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Egalitate de ∫anse.

Din partea Comisiei juridice.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Comisia juridic„, dup„ ce a analizat proiectul de Lege privind organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Egalitate de ™anse, a respins aceast„ propunere legislativ„, Ón vederea evit„rii dublei reglement„ri. Œn acest sens, a constatat c„ aceast„ materie este deja reglementat„ de Legea nr. 202/2002 ∫i c„ Autoritatea Na˛ional„ pentru Egalitatea de ™anse, propus„ prin proiectul de lege a se Ónfiin˛a, ar urma s„ aib„ atribu˛ii similare cu actualul Consiliu Na˛ional pentru Combaterea Discrimin„rii, ceea ce ne-a Óndrept„˛it s„ respingem acest proiect de lege, drept pentru care v-o supun aprob„rii dumneavoastr„.

Mul˛umesc.

Dac„ dore∫te ini˛iatorul s„ intervin„? Vom supune votului final aceast„ propunere de respingere.

Propunerea legislativ„ privind declararea zilei de 16 decembrie—Ziua iert„rii, Ómp„c„rii ∫i ajutor„rii aproapelui. Tot Comisia juridic„.

Pofti˛i, doamna secretar!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/3.X.2003

## Mul˛umesc.

™i Ón acest caz, dup„ analizarea proiectului de lege, Comisia juridic„ a respins propunerea legislativ„ pentru declararea zilei de 16 decembrie – Ziua iert„rii, a Ómp„c„rii ∫i a ajutor„rii aproapelui, av‚nd Ón vedere c„ exist„ deja Legea nr. 230/1998 conform c„reia s-a instituit ziua de 11 decembrie 1998 – Ziua solidarit„˛ii na˛ionale Ómpotriva dictaturii, zi Ón care autorit„˛ile ∫i institu˛iile publice arboreaz„ drapelul Rom‚niei, organizeaz„ ac˛iuni educative Ón favoarea ideilor de solidaritate, libertate, democra˛ie, ceea ce de fapt se propunea ∫i prin acest proiect de lege.

Drept pentru care v„ rug„m s„ sus˛ine˛i acest raport Óntocmit de comisie.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Dac„ dore∫te ini˛iatorul s„ ia cuv‚ntul? Nu.

La punctul 30, Comisia de cultur„ dac„ este? Da. Pofti˛i, domnule pre∫edinte Mihai M„laimare, cu privire la declararea Complexului muzeal îOctavian Goga“, obiectiv de patrimoniu de importan˛„ na˛ional„!

Ave˛i cuv‚ntul!

## Domnule pre∫edinte,

Propunerea legislativ„ privind declararea Complexului muzeal îCasa memorial„ Octavian Goga“ de la Ciucea, jude˛ul Cluj, drept obiectiv de patrimoniu de importan˛„ na˛ional„ a fost transmis„ Comisiei pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„, cu adresa nr. 289/25.VIII.

Comisia pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„ fiind sesizat„ Ón fond, propunerea legislativ„ a fost trimis„ spre avizare Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci care, p‚n„ la redactarea prezentului raport, nu au transmis avizele lor.

Œn redactarea raportului, comisia noastr„ a ˛inut cont de avizul emis de Consiliul Legislativ. Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Ea a fost dezb„tut„ Ón ∫edin˛a comisiei din ziua de 10 septembrie 2003.

Œn conformitate cu prevederile art. 52, la dezbaterea proiectului a participat ca invitat domnul deputat Dan Bruda∫cu, Ón calitate de ini˛iator.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritatea voturilor celor prezen˛i Ón sal„ Ón momentul vot„rii ei, 9 voturi pentru ∫i un vot contra. Œn urma dezbaterii, Comisia pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„ propune respingerea proiectului legislativ privind declararea Complexului muzeal îCasa memorial„ Octavian Goga“ de la Ciucea, jude˛ul Cluj, drept obiectiv de patrimoniu de importan˛„ na˛ional„. Iar noi v„ rug„m s„ aproba˛i raportul comisiei a∫a cum a fost el redactat. V„ mul˛umesc.

Domnul Dan Bruda∫cu, ini˛iatorul.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Doamnelor ∫i domnilor,

A∫a cum am precizat ∫i colegilor din Comisia de cultur„, motivul pentru care am ini˛iat aceast„ propunere legislativ„ este faptul c„ dup„ circa 35 de ani de la momentul deschiderii oficiale a Muzeului memorial îOctavian Goga“ de la Ciucea, starea acestuia a cunoscut an de an o situa˛ie din ce Ón ce mai Óngrijor„toare, fapt determinat inclusiv de dispari˛ia unor obiecte de patrimoniu aflate ini˛ial Ón dotarea lui.

Pe de alt„ parte, vreau s„ spun c„ p‚n„ la realizarea acestei ini˛iative, am parcurs toate etapele recomandate, de altfel, Ón raportul comisiei, Ón sensul de a determina Consiliul Jude˛ean Cluj ∫i Ministerul Culturii s„ aprecieze importan˛a cultural„ de excep˛ie pe care o are aceast„ cas„ memorial„ ∫i, prin urmare, s„ procedeze at‚t la o reclasificare a acestuia, c‚t ∫i mai ales pentru materializarea unuia dintre obiectivele pe care ∫i le-a propus Ón testamentul s„u Octavian Goga, pentru c„, a∫a cum am informat comisia cu prilejul dezbaterii, Octavian Goga a cerut ca aceast„ mo∫tenire s„ fie l„sat„ Ón administrarea bisericii ortodoxe rom‚ne, mai precis a unei m‚n„stiri de c„lug„ri intelectuali. Acesta este de fapt fondul acestei propuneri legislative: transferul administr„rii acestui patrimoniu cultural de importan˛„ na˛ional„, indiferent c„ el este sau nu recunoscut ca atare, Ón administrarea Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului ∫i Clujului.

Unul dintre argumentele care a fost ridicat de reprezentantul unei minorit„˛i etnice prezent Ón comisie a fost acela c„ Ón felul acesta s-ar interveni ∫i s-ar Ónc„lca Constitu˛ia, care elimin„ posibilitatea amestecului institu˛iilor statului Ón activitatea cultelor. Nimic mai fals, pentru c„ exist„ ∫i alte exemple de institu˛ii de cultur„ Ón Rom‚nia care sunt administrate cu succes ∫i sunt conservate cu competen˛„ ∫i cu d„ruire, oferite fiind spre admirare at‚t publicului, c‚t ∫i genera˛iilor care urmeaz„.

Dac„ dumneavoastr„ ve˛i persista Ón a men˛ine o asemenea situa˛ie nefireasc„ pentru una dintre cele mai importante loca∫uri de cultur„, la intrarea dinspre Occident Ón Rom‚nia, condamna˛i acest loca∫ de cultur„ la distrugere lent„ ∫i, Ón felul acesta, ne facem cu to˛ii vinova˛i de faptul c„ nu am oferit o ∫ans„ ca Muzeul memorial îOctavian Goga“ s„ fie bine administrat ∫i s„ perpetueze memoria nu numai a poetului Octavian Goga, ci ∫i a unui alt mare om de cultur„ din spa˛iul transilvan, poetul de limb„ maghiar„ Ady Endre.

Ce este, domnule deputat?

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Sus˛in Óntru totul ini˛iativa legislativ„ f„cut„ de colegul nostru Dan Bruda∫cu ∫i Ómp„rt„∫esc aceea∫i am„r„ciune Ón leg„tur„ cu propunerea de respingere a acestei ini˛iative legislative. A∫ vrea s„ atrag aten˛ia, dup„ ce am citit ∫i raportul, c„ se Óncearc„ s„ se argumenteze aceste respingeri prin argumente de multe ori nu numai incredibile, dar ∫i false.

Œn ceea ce prive∫te schimbarea administratorului acestui muzeu, Ón ceea ce prive∫te ridicarea lui la rang de monument cultural, a∫ vrea s„ v„ spun c„ ar fi bine s„ nu trecem cu vederea peste ceea ce ne place s„ numim, ∫i pe bun„ dreptate s„ consider„m, îpoetul p„timirii noastre“, a ardelenilor, poetul nostru na˛ional, poetul care ne-a Ónv„˛at pe to˛i, indiferent c„ suntem rom‚ni sau maghiari ce Ónseamn„ patriotismul sincer ∫i profund. Deci este vorba despre un complex muzeal al unui poet patriot, care i-a Ónv„˛at patriotismul pe to˛i oamenii, inclusiv pe maghiari, prin prietenul lui Ady Endre. Dac„ Ady Endre Ón Rom‚nia este sub acest aspect mai bine conservat, a∫ spune chiar mai bine eternizat, ∫i m„ bucur pentru politica noastr„ na˛ional„ bun„, s„n„toas„, chiar Ón ora∫ul meu, Ón ora∫ul Oradea, Ady Endre este venerat, are o cas„ memorial„, are un muzeu, are o cafenea, are inscrip˛ii, tot, tot, e bine ca rom‚nii s„ dea dovad„ de adev„rat respect al culturii, indiferent c„ este ea na˛ional„ sau a minorit„˛ilor. Œn acest caz, da˛i-mi voie s„ consider c„ se trece prea u∫or, cu indiferen˛„ ∫i, dac„ vre˛i, cu mare vin„ de ceea ce Ónseamn„ obliga˛ia noastr„ fa˛„ de adev„ratele valori rom‚ne∫ti, patriotice ∫i interna˛ionale.

Eu v„ Óndemn, pentru c„ nu ne cost„ nimic, dec‚t respectul fa˛„ de valorile noastre, s„ vot„m Ómpotriva respingerii acestui proiect de lege ∫i s„ Óncerc„m s„-i d„m lui Octavian Goga ceea ce lui Octavian Goga i se cuvine, nu numai de la catedr„, nu numai Óntre noi, dar realmente ceea ce acestui poet na˛ional i se cuvine.

V„ mul˛umesc ∫i m„ a∫tept la un vot Ón conformitate cu con∫tiin˛a ∫i cu datoria noastr„ de rom‚n...

Domnul pre∫edinte Mihai M„laimare.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

Sunt absolut de acord cu gradul de emo˛ie pe care l-au introdus Ón dezbatere colegii no∫tri, numai c„ astfel de situa˛ii se reg„sesc cu zecile Ón fiecare jude˛, or, problema pe care o ridic„m noi aici, motiva˛iile respingerii

se reg„sesc Ón faptul c„ exist„ un act normativ care prive∫te exact lucrurile despre care vorbe∫te propunerea legislativ„.

Exist„ Legea muzeelor ∫i colec˛iilor publice, ∫i acolo se stipuleaz„ foarte clar, se vorbe∫te foarte clar ∫i despre clasificare ∫i despre schimbarea clasei din care fac parte muzeele ∫i colec˛iile publice ∫i se spune c„ aceast„ transformare se face prin hot„r‚rea Guvernului. Nu cred c„ este cazul ca noi, aici, s„ facem lege de aplicare a unei alte legi, Ón sensul acesta.

Pe de alt„ parte, exist„, ∫i cu toat„ prietenia, indiferent dac„ la Comisia pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„ s-a constatat o lips„ a preg„tirii juridice, ∫i este posibil„, dar noi ne sf„tuim cu colegii no∫tri, exist„ Ón acest proiect de lege sumedenie de lucruri care nu prea stau Ón picioare.

Este foarte complicat s„ treci o institu˛ie Ón subordinea alteia, Ón timp ce, Ón acela∫i timp, propui ca ea s„ fie administrat„ de Arhiepiscopie, care este de fapt o institu˛ie de drept privat. Sunt lucruri extrem de complicate, care ar fi trebuit g‚ndite mai bine de ini˛iatori. Dar, repet, oric‚t de drag mi-ar fi subiectul Ón sine, avem o lege pentru asta, avem un ministru, ∫i el este obligat prin lege s„ rezolve acest lucru.

V„ mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

Timpul afectat dezbaterilor s-a epuizat. Este ora votului final. V-a∫ ruga s„ urm„ri˛i lista pe care am parcurs-o ieri ∫i ast„zi.

La punctul 16 era proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 54/2003 privind interzicerea realiz„rii de cl„diri pe suprafe˛ele din fondul forestier na˛ional afectate de incendii, lege care, av‚nd caracter ordinar, urmeaz„ s„ fie supus„ votului dumneavoastr„ Ón condi˛iile art. 74 alin. (2) din Constitu˛ie.

Cine este pentru? Mul˛umesc. 226 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Nici un vot contra. Ab˛ineri? 6 ab˛ineri.

Pofti˛i, domnule Bruda∫cu!

## Domnule pre∫edinte,

Permite˛i-mi s„ explic„m votul nostru: a∫a cum am Óncercat s„ ar„t ∫i Ón interven˛ia f„cut„ cu prilejul dezbaterilor, aceast„ lege este foarte important„, dar Ói lipse∫te esen˛ialul, pentru c„ tot este vorba de legi imperfecte. Aceast„ lege nu rezolv„ chestiunea celor care p‚n„ la data adopt„rii ei au f„cut abuzuri, au defri∫at zone Óntregi de teren pentru a-∫i construi locuin˛„. Ei r„m‚n Ón continuare proteja˛i printr-o asemenea lege. Deci noi facem legi, se pare, nu pentru rezolvarea chestiunilor foarte grave, precum cea semnalat„ prin apari˛ia acesteia, ci pentru protejarea celor care Óncalc„, cu bun„ ∫tiin˛„, orice lege a Rom‚niei.

Dac„ aceast„ lege ar fi prev„zut sanc˛iuni ∫i pentru cei care, p‚n„ la data apari˛iei ei, au Ónc„lcat-o, atunci noi, cei de la Partidul Rom‚nia Mare, am fi fost printre

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/3.X.2003 primii care s„ o sus˛inem cu toat„ t„ria, ca fiind o necesitate a momentului.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mul˛umesc.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 76/2003 pentru modificarea art. 15 alin. (8) din Ordonan˛a Guvernului nr. 102/2000 privind statutul ∫i regimul refugia˛ilor Ón Rom‚nia. Are caracter ordinar, Ól

Ab˛ineri? 8 ab˛ineri.

Proiectul a fost adoptat cu 178 voturi pentru, 20 Ómpotriv„ ∫i 8 ab˛ineri.

La punctul 20 — proiectul de Lege pentru aprobarea taxei de notificare a prelucr„rilor de date cu caracter personal, care cad sub inciden˛a Legii nr. 677/2001 pentru protec˛ia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal ∫i libera circula˛ie a acestor date. Are caracter ordinar, Ól

Multe voturi neexprimate.

Propunerea legislativ„ privind sus˛inerea agriculturii prin cupoane atribuite gratuit ∫i prin suspendarea impozitului pe terenul agricol.

Comisia a propus respingerea.

Cine-i pentru solu˛ia respingerii? 176 voturi pentru respingere. Œmpotriv„? dou„ voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 16 ab˛ineri.

S-a respins propunerea.

Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea unor acte normative privind activitatea comercial„.

Comisia pentru industrii ∫i servicii a propus respingerea.

Cine este pentru? Mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri?

Unanimitatea celor prezen˛i pentru respingere.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea art. 198 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul

public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.

Comisia a propus respingerea.

Cine este pentru? Mul˛umesc. 178 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 14 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Cu acest scor a fost respins„ propunerea.

Propunerea legislativ„ privind organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Egalitatea de ™anse.

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a propus respingerea.

Cine este pentru? Mul˛umesc. 187 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Nici o Ómpotrivire. Ab˛ineri? 3 ab˛ineri. Majoritatea celor prezen˛i.

Propunere legislativ„ privind declararea zilei de 16 decembrie — Ziua iert„rii, a Ómp„c„rii ∫i a ajutor„rii aproapelui. S-a propus respingerea de c„tre Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Cine este pentru? Mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri?

Unanimitatea celor prezen˛i.

Propunerea legislativ„ privind declararea Complexului muzeal îCasa memorial„ Octavian Goga“ de la Ciucea, jude˛ul Cluj, drept obiectiv de patrimoniu de importan˛„ na˛ional„. S-a propus respingerea.

Cine este pentru? Mul˛umesc. 176 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 32 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nici una. O ab˛inere, Ómi cer scuze.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 118/3.X.2003 con˛ine 40 de pagini.**

Pre˛ul 49.440 lei