îIon Ghica, distins c„rturar ∫i precursor al unific„rii monedei europene“
Anul acesta se Ómplinesc 110 ani de c‚nd s-a stins din via˛„ Ion Ghica (1816—1897), vestit scriitor, om politic ∫i economist, care a contribuit cu inteligen˛a sa activ„ la prop„∫irea ˛„rii ∫i la crearea statului modern na˛ional.
N„scut la 12 august 1816 la Bucure∫ti, Ón familia banului Dimitrie Ghica, viitorul scriitor are privilegiul form„rii Óntr-un cadru elevat, sub Óndrumarea unor personalit„˛i ca Heliade R„dulescu ∫i profesorul de francez„ Jean Vaillant. Urmeaz„ apoi colegiul îSf‚ntul Sava“ unde Ói cunoa∫te pe Nicolae B„lcescu, Grigore Alexandrescu ∫i C.A. Rosetti, cu care va colabora mai t‚rziu. Particip„ la activitatea îSociet„˛ii Filarmonice“ (1833), pentru care traduce piesa îPre˛ioasele“ de Molière. Continu„ studiile la Paris, unde va publica lucr„ri privind situa˛ia politic„ a Principatelor Rom‚ne: îCoup d’œil sur l’état actuel de la Valachie et de la conduite de la Russie relativement à cette province“ (1835); îPoids de la Moldo-Valachie dans les question d’Orient“ (1838); îPrécis des droits de Moldaves et des Valaques fondé sur le droit des gens et les traites“ (1839); îDernière occupation des Principautés traités“ (1339).
Œ∫i ia bacalaureatul Ón litere ∫i Ón ∫tiin˛e matematice la Sorbona ∫i urmeaz„ cursurile ™colii Centrale de Arte ∫i Manufacturi, precum ∫i École Royale de Mines din Paris, pe care o absolv„ Ón 1840, lu‚ndu-∫i diploma de inginer. A participat la cursurile de economie politic„ la Collège de France ∫i la cursurile Conservatorului de Arte ∫i Meserii din Paris. A vizitat apoi Anglia ∫i a revenit Ón ˛ar„, unde a fost numit profesor de geometrie descriptiv„, geologie ∫i mineralogie la Academia Mih„ilean„ din Ia∫i.
Exponent al unei genera˛ii ∫colite Ón Fran˛a Ón spiritul ideilor de egalitate ∫i fraternitate, Ion Ghica s-a implicat Ón ac˛iuni av‚nd ca scop s„ redreseze societatea rom‚neasc„ ∫i s„ desfiin˛eze protectoratul rusesc. Œn 1843, Ómpreun„ cu Nicolae B„lcescu ∫i Christian Tell, Óntemeiaz„ Societatea secret„ îFr„˛ia“, care va preg„ti revolu˛ia de la 1848, ∫i editeaz„ Ómpreun„ cu Mihail Kog„lniceanu revista îProp„∫irea“, unde Ó∫i public„ articolele sale pe teme economice, activ‚nd ∫i Ón îSocietatea literar„“, condus„ de Iancu V„c„rescu.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007
Œn 1845 pleac„ Óntr-un voiaj Ón Europa (Anglia, Fran˛a, Italia) ∫i Óntemeiaz„ la Paris (cu C.A. Rosetti, M. Kog„lniceanu ∫i Iancu B„l„ceanu), îSocietatea studen˛ilor rom‚ni“, sub patronajul lui Lamartine. Devine pre∫edintele societ„˛ii ∫i se Ómprietene∫te cu poetul Heinrich Heine.
Se Óntoarce Ón ˛ar„ unde se c„s„tore∫te cu Alexandrina Mavros, apoi este trimis ca agent diplomatic al guvernului provizoriu la Constantinopol, unde cu N. B„lcescu ∫i I. B„l„ceanu Óncearc„ s„ organizeze emigra˛ia rom‚n„ ∫i s„ colaboreze cu revolu˛ionarii maghiari. Din cauza disensiunilor ivite, aceste planuri e∫ueaz„, dar Ion Ghica, dup„ Ónfr‚ngerea revolu˛iei din ˛ar„ ∫i invadarea de trupele ruso-turce, continu„ s„ pledeze pentru interesele ˛„rii sale. Prime∫te din partea guvernului turc oferta de a administra insula Samos, Ón schimbul promisiunii c„ ˛ara sa va fi ajutat„. Devine guvernator ∫i apoi bei (prin˛) al insulei Samos.
Revenit Ón ˛ar„ Ón 1858, este numit de Alexandru Ioan Cuza prim-ministru al Guvernului de la Ia∫i ∫i ministru de interne al Moldovei ∫i fi„rii Rom‚ne∫ti.
A reu∫it, prin func˛iile Ónalte pe care le-a de˛inut, s„ dep„∫easc„ momentele de cump„n„ ale vremii ∫i s„ foloseasc„ toate oportunit„˛ile diplomatice pentru rezolvarea crizei orientale ∫i avantajele politice ale ˛„rii sale Ón timpul R„zboiului de Independen˛„.
Printre func˛iile importante pe care le-a avut Ion Ghica amintim c‚teva: vicepre∫edinte al Adun„rii Legislative, director la Departamentul Lucr„rilor Publice (1861), membru al Comisiei superioare a instruc˛iunii publice (1862), pre∫edinte al Consiliului de Mini∫tri ∫i ministru de interne (1866), trimis extraordinar ∫i ministru plenipoten˛iar la Londra (1881—1890), pre∫edinte al Societ„˛ii Academice Rom‚ne (1876—1879) ∫i de cinci ori pre∫edinte al Academiei Rom‚ne.
Om de cultur„ enciclopedic„, militant al idealurilor vremii sale, Ion Ghica a considerat ∫tiin˛a ∫i cultura principali factori de progres ∫i civiliza˛ie, a∫a cum o dovedesc lucr„rile sale: îOchire asupra ∫tiin˛elor“, îOmul fizic ∫i intelectul“, îP„m‚ntul ∫i omul“. A luptat pentru restructurarea Ónv„˛„m‚ntului public ∫i pentru Ónfiin˛area unor publica˛ii economice ∫i literare Ón toate limbile vorbite Ón Imperiul Otoman. A sprijinit via˛a teatral„ rom‚neasc„ ∫i repertoriul na˛ional, Ón calitate de director general al teatrelor (1877—1881) ∫i a scris literatur„ memorialistic„ de mare valoare documentar„, precum îScrisorile c„tre Vasile Alecsandri“ ∫i îAmintiri din pribegia dup„ 1848“. Din capitala britanic„ trimite numeroase colete de c„r˛i pentru Biblioteca Academiei, Ómbog„˛ind tezaurul de carte al bibliotecii celui mai Ónalt for de cultur„, pe care Ion Ghica l-a condus cu mult„ competen˛„ ∫i prestigiu.
Marele c„rturar ∫i om politic Ion Ghica a fost ∫i unul din pionierii ∫tiin˛elor economice la noi Ón ˛ar„, opera sa Ón acest domeniu fiind reprezentat„ de cele trei volume de îConvorbiri economice“, publicate Ón mai multe edi˛ii Ónc„ din timpul vie˛ii sale. Atrac˛ia pentru studiul economiei s-a manifestat la Ion Ghica Ónc„ din timpul studiilor la Paris, unde a participat la cursurile lui J.B. Say, la Sorbona, ∫i a citit cu interes opera unor economi∫ti de seam„ precum Blanqui, Adam Smith, David Ricardo ∫i J.S. Mill.
™i-a expus ideile economice, Ón calitate de profesor la Academia Mih„ilean„ din Ia∫i, unde a ˛inut prelegerea inaugural„ îImportan˛a economiei politice“. A fost un
propagator al ideii liberului schimb ∫i al unific„rii vamale (îUnirea v„milor Óntre Moldova ∫i Valahia“), precum ∫i al unific„rii monetare (îM„suri ∫i greut„˛i rom‚ne∫ti ∫i moldovene∫ti“). Ca un adev„rat vizionar, Ion Ghica sus˛inea, acum 150 de ani, îunificarea monetar„ mondial„“. El considera creditul un factor de progres ∫i prosperitate economic„. Œn 1861 realizeaz„ chiar proiectul unei B„nci Rom‚ne, cu capital de un milion de galbeni, iar Ón 1873 conduce institu˛ia Creditului Funciar Rural.
Retras Ón 1891 din activitatea politic„ ∫i social„ a ˛„rii, Ion Ghica Ó∫i tr„ie∫te ultimii ani la mo∫ia sa din Ghergani, jude˛ul D‚mbovi˛a, unde se stinge din via˛„ la 22 aprilie 1897.
Opera ∫i activitatea sa neobosit„ au contribuit la crearea institu˛iilor statului na˛ional modern, iar abnega˛ia ∫i spiritul s„u puse Ón slujba prop„∫irii neamului rom‚nesc au fost recunoscute de mari personalit„˛i.
Astfel, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Ón r„spunsul la discursul de recep˛ie din Academie al lui Ion Ghica, i se adresa: îFie ca b„rbat de ∫tiin˛„, fie ca om de stat ai fost totdeauna model de impar˛ialitate, de toleran˛„, de acel liberalism Ón adev„r liberal, c„ruia nu-i e team„ de a Ónfrunta prejudiciile bulgare chiar cu riscul impopularit„˛ii“.
Dimitrie A. Sturza Ól caracteriza ∫i el pe Ion Ghica: îŒn tinere˛e el a apucat o ˛ar„ necunoscut„ ∫i c„lcat„ Ón picioare de cei puternici. Ajuns Ón v‚rsta b„rb„˛iei, el, cu cei mai ale∫i ai neamului, a rupt lan˛urile care ˛ineau na˛iunea Ónc„tu∫at„ ∫i cu Ón˛elepciune ∫i pricepere a lucrat s„ le dea rom‚nilor o patrie, care multora se p„rea pierdut„“.
Doctorul Constantin Istrati scria: îIon Ghica este o figur„ m„rea˛„ din m„nunchiul acelor uria∫i c„rora cat„ s„ ne Ónchin„m cu cea mai ad‚nc„ recuno∫tin˛„ ∫i care alc„tuiesc galeria fondatorilor Rom‚niei. El e dintre acei oameni f„r„ care istoria rena∫terii noastre nu se poate studia, nici Ón˛elege. Studiind omul sau epoca se face acela∫i lucru, c„ci ei sunt lega˛i pe vecie. El e parte din un tot m„re˛“.
Œn sf‚r∫it, marele savant Nicolae Iorga Ól portretiza astfel pe Ion Ghica: îAcest liberal nu prea liberal avea aptitudini mo∫tenite pentru politica sa de cabinet, care Ón leg„turile dintre state se cheam„ diploma˛ie, dar care la popoarele nelibere Ónlocuie∫te propaganda larg„, crearea ∫i conducerea curentelor, p„strarea contactului cu o Óntreag„ lume care, odat„ trezit„ la via˛„, Ón˛elege a o tr„i, ∫i cu c‚t„ patim„! A Ónceput conspirator, a urmat ca bei de Samos, reformator Ón sens european ∫i cu mult succes a Óncheiat ca reprezentant al Rom‚niei la Londra. Œn sf„tuiri ∫tia s„ tac„ ∫i s„ a∫tepte; la minister avea, din educa˛ia pe care o primise, r‚vniri spre nep„rtinirea statului, a∫a cum o afli mai mult sau mai pu˛in la apuseni“.
Despre consisten˛a ∫i valoarea operei ∫i activit„˛ii acestui mare Ónainta∫, adev„rat model pentru genera˛iile actuale, se poate scrie foarte mult.
Prefer„m s„ spicuim c‚teva dintre ideile pre˛ioase ale lui Ion Ghica:
îAr fi de dorit ca publici∫tii no∫tri s„ fac„ mai pu˛in„ politic„ ∫i mai mult„ economie. Rom‚nii din toate clasele nu ar avea dec‚t s„ c‚∫tige prin aceasta“.
îDe un secol facem patriotism pe spinarea lui Traian..., ar fi r‚ndul vostru, al celor tineri, s„ face˛i ∫tiin˛„, literatur„ ∫i arte ∫i nu v„ este permis„ descurajarea. Academicii de azi sunt oamenii epocii de tranzi˛iune. Au ceva, dar au p„strat ∫i multe din trecut, din ∫coala n„p„delii: s„ apuce ∫i s„ ajung„. Dar asta o
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007
s„ treac„ ∫i ne vor urma oameni cu un capital intelectual mai mare ∫i cu tot at‚ta zel patriotic“.
îDac„ prin ob‚r∫ie, prin instinctul de conservare na˛ional„ care a condus Óntotdeauna de minune ∫i prin aptitudinea pe care o au pentru civiliza˛ie, de care au dat dovad„, rom‚nii au devenit un element util ∫i se poate spune chiar necesar pentru Europa Ón Orient, ar fi drept ∫i chiar prudent ca puterile garante s„ caute s„ ridice nivelul politic al micului stat ∫i s„ caute s„-i asigure mai bine pozi˛ia politic„ ∫i existen˛a na˛ional„“.
îSt„m cu m‚inile Ón s‚n ∫i ne bocim c„ ne cople∫esc str„inii. Jurnalistica, politica militant„, limbu˛ia tribunei ∫i birocra˛ia par singurele cariere demne de un rom‚n“.
îDev„lm„∫ia este un Ónceput sau o urmare a comunismului; m„rturisesc Óns„ c„ n-am cugetat niciodat„ ca s„ poat„ lua cineva cel mai mic lucru, cea mai mic„ valoare, fie chiar Ón numele patriei ∫i al binelui general, f„r„ dreapt„ ∫i deplin„ desp„gubire“.
îDeparte de aceste lupte, urma∫ii no∫tri vor ceti c‚te s-au scris Ón ace∫ti timpi, vor vedea cu m‚hnire s„r„cia de idei ∫i avu˛ia de patimi care ne sf‚∫ie Óntr-un timp at‚t de critic, Óntr-un timp c‚nd trebuia ca toat„ inteligen˛a s„ aduc„ aportul s„u la o lucrare at‚t de mare, at‚t de anevoioas„, ca rena∫terea unei na˛iuni“.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.