Stenogramă plen

™i eu v„ mul˛umesc, domnule coleg.

Are cuv‚ntul domnul Vasile Mocanu, de la P.S.D., ∫i se preg„te∫te domnul profesor Mircea Ifrim, de la P.R.M.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o îŒnt‚i da˛i-v„ demisia, domnilor ∫i doamnelor de la Partidul Democrat!“

Œn ultimii doi ani ∫i jum„tate, mai toate discursurile pre∫edintelui Traian B„sescu ∫i, pe cale de consecin˛„, ∫i ale Partidului Democrat au gravitat Ón jurul unei idei fixe: alegerile anticipate. S-a f„cut vorbire despre un scrutin Ónainte de termen ∫i la Ónceputul lui 2005, ∫i la mijlocul lui 2006, ∫i de-a lungul anului 2007. Din fericire, majoritatea oamenilor politici s-au dovedit suficient de Ón˛elep˛i pentru a nu da curs acestei propuneri menite a bulversa scena politic„. Cu toate acestea, ideea anticipatelor a revenit, iar ∫i iar, Ón lu„rile de cuv‚nt ale democra˛ilor, cu o insisten˛„ demn„ de o cauz„ mai bun„.

Nu de anticipate are nevoie acum Rom‚nia, ci de stabilitate politic„ ∫i de o guvernare eficient„, care s„ vin„ cu solu˛ii pentru gravele probleme cu care se confrunt„ economia na˛ional„. De pild„, agricultura rom‚neasc„ traverseaz„ unul din cei mai negri ani ai s„i, dar autorit„˛ile nu par deloc Óngrijorate de aceast„ situa˛ie. P‚inea noastr„ cea de toate zilele este Ón pericol, domnilor!

Œn acest context, eforturile sus˛inute ale P.D. de a lansa o mo˛iune de cenzur„ par ridicole. Mai mult, dup„ cum s-a mai ar„tat, democra˛ii nu realizeaz„ faptul c„ orice atac la adresa actualului Cabinet este un atac Ómpotriva propriului partid. Œn toate jude˛ele Rom‚niei, Ón prefecturi ∫i Ón foarte multe institu˛ii deconcentrate func˛ioneaz„ o mul˛ime de membri ai Partidului Democrat, ajun∫i acolo dup„ alegerile din 2004. Cum se Ómpac„ Ónc„p„˛‚narea acestor oameni de a-∫i p„stra func˛iile cu insisten˛a partidului lui Emil Boc de a lansa o mo˛iune de cenzur„? Œn niciun fel, evident!

De aceea, pentru ca democra˛ii s„ fac„ dovada unui demers politic sincer, Ónaintea vot„rii unei eventuale mo˛iuni de cenzur„ ar trebui ca to˛i membrii ∫i simpatizan˛ii acestui partid s„ p„r„seasc„ orice fel de func˛ie executiv„ pe care o de˛in Ón teritoriu.

A∫a c„ v„ a∫tept„m demisiile, domnilor ∫i doamnelor de la P.D.! Abia dup„ acest gest de minim„ onoare pute˛i vorbi despre reforma clasei politice.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule coleg.

Are cuv‚ntul, din partea Grupului P.R.M., domnul profesor Mircea Ifrim.

V„ anun˛ c„ din partea aceluia∫i grup parlamentar domnul Paul Magheru a depus interven˛ia Ón scris.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule Ifrim. Se preg„te∫te domnul Aledin Amet.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Declara˛ia mea se intituleaz„: îAutonomia universitar„ ∫i legalitatea“.

O voi prezenta foarte scurt, r„m‚n‚nd ca, _in extenso_ , textul s„ fie depus, iar aceast„ declara˛ie se adreseaz„ Excelen˛ei Sale domnul prim-ministru C„lin PopescuT„riceanu, Ón primul r‚nd.

Autonomia universitar„ nu Ónseamn„ Ónc„lcarea legii. La ora actual„, odat„ cu ministeriatul domnului Mihail H„rd„u ∫i p‚n„ Ón prezent, s-a Óncet„˛enit ideea c„ autonomia universitar„ reprezint„ voin˛a arbitrar„ a unor institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt superior, chiar contrar„ cu legea.

Astfel a fost posibil ca la Universitatea din Oradea s„ se elibereze diplome false de ordinul zecilor, iar domnul ministru Mihail H„rd„u s„ r„spund„, Ón luna februarie, cu dou„ s„pt„m‚ni Ónainte de Ónceperea urm„ririi penale de c„tre D.N.A., c„ sunt doar 4 diplome completate gre∫it. S-a putut frauda bugetul de stat cu peste 25 de milioane de euro, a fost posibil ∫i este posibil Ón prezent ca studen˛i care nu vin nicio zi la ∫coal„, italieni ∫i germani, s„ promoveze examene ∫i s„ ajung„ s„-∫i sus˛in„ licen˛a, a fost posibil ca cet„˛eanul Yair Mordechai s„ fie acoperit, Ón numele autonomiei universitare, de faptul c„ doi ani nu ∫i-a f„cut studiile ∫i a f„cut fals Ón acte publice, denun˛uri calomnioase, termin‚nd astfel medicina. Este un pericol la adresa ∫tiin˛ei medicale.

Toate acestea au fost posibile dat„ fiind existen˛a cu valoare de permanen˛„ a domnului secretar de stat Miron Dumitru, care, av‚nd o serie de leg„turi cu aceast„ universitate ∫i cu alte universit„˛i, spun‚nd c„ exist„ autonomie universitar„, s„ influen˛eze mini∫trii Ón desf„∫urarea unor asemenea ac˛iuni care au dus la ilegalit„˛i inimaginabile.

M„ adresez, domnule prim-ministru, dumneavoastr„ pentru a vedea aceste lucruri ∫i a lua m„surile care se cuvin, Óntruc‚t domnul Dumitru Miron, traseist de partid, ini˛ial Ón Partidul Conservator, Ón acela∫i timp cu fostul rector al universit„˛ii, Maghiar, dar pe care Partidul Conservator, c‚nd a Ónceput urm„rirea penal„, l-a scos pe domnul Maghiar din r‚ndurile partidului, continu‚nd la P.D., actualmente nu ∫tim unde continu„ aceast„ influen˛„.

Trebuie s„ se Ón˛eleag„, ∫i nu s„ se Ón˛eleag„, s„ se respecte, c„ nu exist„ autonomie universitar„ dec‚t cu respectarea legilor statului. Nimeni nu este mai presus de lege.

V„ mul˛umesc.

( _Declara˛ia politic„ consemnat„ Ón Óntregime conform materialului depus la secretariatul de ∫edin˛„._ )

V„ supunem aten˛iei faptul c„ la Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului, Ónc„ din timpul ministeriatului lui Mihail H„rd„u, se acrediteaz„ ideea c„ autonomia universitar„ permite ca institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt superior s„ ac˛ioneze conform bunului-plac ∫i Ómpotriva chiar a legii, iar Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului s„ nu poat„ interveni, de∫i se produc ilegalit„˛i evidente. Acest concept este sus˛inut cu tenacitate de domnul secretar de stat Dumitru Miron, care, sub acoperirea acestei motiva˛ii aberante, patroneaz„ cele mai mari ilegalit„˛i, asupra c„rora m„ voi referi Ón cele ce urmeaz„.

M„ simt Óns„ obligat s„ v„ aduc mul˛umiri pentru modul onest Ón care, din dispozi˛ia dumneavoastr„, Autoritatea de Control a Guvernului a efectuat control ∫i a dispus m„suri Ón consecin˛„ referitoare la diplomele false eliberate la Universitatea Oradea ∫i frauda de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 25 milioane euro de la bugetul de stat, posibil„ prin raportarea de c„tre familia Maghiar a unui num„r fictiv de studen˛i ∫i de posturi.

Actualmente, Direc˛ia Na˛ional„ Anticorup˛ie a pus sub urm„rire penal„ ∫i a dispus sechestrul averii clanului Maghiar.

A trebuit s„ interveni˛i dumneavoastr„ Ón luna decembrie 2006, deoarece Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului a dispus un control la data de 11.10.2006, care a Óntocmit un raport corect, care Óns„, sub influen˛a ∫i la indica˛ia domnului secretar de stat Dumitru Miron, a fost schimbat, unele date disp„r‚nd, precum diploma fals„ a domnului dr. Adrian Maghiar, ∫i ap„r‚nd un nou raport, pe data de 3.11.2006, iar, Ón data de 17.01.2007 s-a atins o culme, ministrul Mihail H„rd„u semn‚nd un material, vizat de domnul Dumitru Miron, prin care atest„ c„ îsunt doar 4 diplome completate gre∫it“. Actualmente, Direc˛ia Na˛ional„ Anticorup˛ie a dovedit peste 30 de diplome false doar Ón perioada 2000—2004.

Œn anul 2005, tot domnul Dumitru Miron a favorizat ca studentul str„in Yair Mordechai, apropiat al familiei Maghiar, s„ calomnieze cadre didactice ∫i, prin fals, s„ termine facultatea de medicin„ f„r„ a urma anul IV, ce trebuia s„-l repete, ∫i anul V s„-l termine Ón 3 luni, deci îmedicin„ la f„r„ frecven˛„“.

Œn prezent, alte ilegalit„˛i ale Universit„˛ii Oradea sufer„ aceea∫i metamorfoz„ sub influen˛a domnului Dumitru Miron. Domnia Sa a devenit o personalitate cu valoare de permanen˛„, fiind ini˛ial Ón Partidul Conservator, ulterior Ón Partidul Democrat, iar actualmente nu ∫tim Ón ce partid a mai migrat ca s„-∫i men˛in„ postul. Date fiind rela˛iile de partid (at‚t domnul Dumitru Miron, c‚t ∫i rectorul Teodor Maghiar, ini˛ial Ón Partidul Conservator, iar ulterior rectorul Teodor Maghiar fiind exclus din acest partid Ón urma Ónceperii urm„ririi penale) ∫i probabil cele personale, domnul Dumitru Miron este cel care Ón anul 2005 a aprobat cifra de ∫colarizare fictiv„ existent„ actualmente sub inciden˛a Direc˛iei Na˛ionale Anticorup˛ie, iar Ón perioada 2000—2004 cifrele fictive fiind, de asemenea, avizate de Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului, prin directorul Ciuc„, apropiat al domnului Dumitru Miron.

Men˛ion„m, de asemenea, c„ domnul Dumitru Miron face parte din corpul didactic al Universit„˛ii Rom‚noAmericane ∫i protejeaz„ o serie de promov„ri, deoarece aceast„ universitate nu are constituit consiliul profesoral ∫i senatul conform legilor existente.

Œn ceea ce prive∫te cifrele de ∫colarizare, acestea sunt repartizate preferen˛ial de domnul Dumitru Miron, Universitatea Oradea beneficiind de cifre Ón discordan˛„ total„ cu nivelul Ónv„˛„m‚ntului Ón diferite specialit„˛i ale acestei institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt superior.

V„ rog, domnule prim-ministru, a analiza aceast„ situa˛ie ∫i a dispune cele de rigoare pentru respectarea legalit„˛ii Ón sistemul de Ónv„˛„m‚nt ∫i pentru a curma ilegalit„˛ile patronate de domnul secretar de stat Dumitru Miron.

Asigur‚ndu-v„ de respectul ∫i Óntreaga mea considera˛ie, v„ exprim cu sinceritate Óntreaga mea pre˛uire pentru eforturile dumneavoastr„ de a conduce ˛ara pe drumul dezvolt„rii ∫i progresului.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o: îDespre necesitatea ca unele str„zi din localit„˛ile unde tr„iesc etnici t„tari s„ poarte nume semnificative pentru aceast„ comunitate“.

Cu siguran˛„ oferirea de nume semnificative pentru etnia t„tar„ unor str„zi din ora∫ele Ón care se g„se∫te aceast„ comunitate este o responsabilitate a autorit„˛ilor locale.

Noi dorim doar s„ eviden˛iem faptul c„, Ón afara unor a∫ez„ri precum Medgidia ∫i Valul lui Traian, nu putem vorbi de reglementarea unei probleme pe care o consider„m, cel pu˛in pentru comunitatea noastr„, important„. Nu ne propunem s„ dep„∫im limitele bunuluisim˛, Ón condi˛iile Ón care desf„∫ur„m rela˛ii bune de colaborare cu toate autorit„˛ile responsabile ale localit„˛ilor Ón care tr„iesc ∫i etnici t„tari.

Suntem cet„˛eni rom‚ni, pre˛uim Rom‚nia ∫i valorile sale esen˛iale. Œn acela∫i timp, dorim p„strarea propriei noastre identit„˛i, av‚nd la baz„, ca orice identitate, limba matern„, istoria ∫i religia islamic„.

Pornind de la aceste realit„˛i, identificarea unor solu˛ii Ón scopul finaliz„rii proiectelor pe care le-am ini˛iat i-ar bucura, fire∫te, pe to˛i reprezentan˛ii comunit„˛ii noastre.

Gestul Ónseamn„, chiar dac„ are mai mult o valoare simbolic„, recunoa∫terea unei prezen˛e statornice, Óndelungate ∫i, fapt esen˛ial, f„uritoare de cultur„ ∫i civiliza˛ie, a∫a cum este cea a etniei t„tare.

Numele unor personalit„˛i, precum Mehmet Niyazi, Negib Hagi Faz‚l, Selim Abdulachim, Ismail Ziyaedin, Kerim Altay, Ya∫ar Memedemin, personalit„˛i n„scute Ón Rom‚nia, care au slujit interesele acestei ˛„ri, reprezint„, Ón acest sens, exemple edificatoare.

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul Petru Lakatos, din partea U.D.M.R. Se preg„te∫te domnul Emilian Fr‚ncu, din partea Grupului P.N.L.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de fapt este o scrisoare deschis„ adresat„ pre∫edintelui Rom‚niei, domnul Traian B„sescu.

Stimate domnule pre∫edinte,

M„ num„r printre cei 322 de parlamentari stigmatiza˛i de dumneavoastr„, dar nu m„ num„r printre cei care îau f„cut legi pentru infractori“, nici printre cei care îau votat uneori la comand„ politic„“. M„ num„r printre cei aproximativ 2 milioane de cet„˛eni rom‚ni c„rora sistematic uita˛i s„ v„ adresa˛i cu ocazia mesajelor preziden˛iale. M„ num„r printre cei care ar dori nu numai s„ cita˛i complet, ci ∫i s„ respecta˛i prevederile alin. (2) al art. 80 din Constitu˛ia Rom‚niei, care sun„ astfel: îPre∫edintele Rom‚niei vegheaz„ la respectarea Constitu˛iei ∫i la buna func˛ionare a autorit„˛ilor publice. Œn acest scop, pre∫edintele exercit„ func˛ia de mediere Óntre puterile statului, precum ∫i Óntre stat ∫i societate“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 V„ sesizez, domnule pre∫edinte, asupra Ónc„lc„rii grave de c„tre D.N.A. a prevederilor alin. (1) al art. 72 din Constitu˛ia Rom‚niei, care prevede c„: îDeputa˛ii ∫i senatorii nu pot fi tra∫i la r„spundere juridic„ pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate Ón exercitarea mandatului“.

Din adresa trimis„ de D.N.A. Parlamentului rezult„ c„ efectueaz„ cercet„ri penale asupra modului de vot ∫i a p„rerii exprimate de c„tre unii parlamentari U.D.M.R. Nu doresc s„ m„ g‚ndesc la posibilitatea c„ D.N.A. r„spunde la comenzi politice sau c„ unele nominaliz„ri f„cute de dumneavoastr„ la mitinguri sau Ón alte Ómprejur„ri constituie semnalul declan∫„rii h„r˛uirilor, de aceea v„ solicit s„ veghea˛i la respectarea Constitu˛iei ∫i s„ exercita˛i nep„rtinitor func˛ia de mediere Óntre puterile statului, contribuind astfel la consolidarea statului de drept cu o justi˛ie independent„, dorin˛a majorit„˛ii cet„˛enilor Rom‚niei.

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul Fr‚ncu ∫i se preg„te∫te domnul Vasile Soporan.

Acest partid-piranha, asem„n„tor voracilor pe∫ti∫ori carnivori din apele Amazonului (c„rora, dac„ li se d„ ocazia, devoreaz„ Ón c‚teva clipe un c„l„re˛ cu cal cu tot), trebuie stopat din av‚ntul s„u de falsificare a apartenen˛elor ∫i loialit„˛ilor de pe scena politic„.

Acestui partid trebuie s„ i se arate c„ locul s„u nu este la centru-dreapta. Cineva trebuie s„ scoat„ dopul de evacuare a apei din bazinul cu pe∫ti piranha. Cineva trebuie s„ produc„ vibra˛ii Ón ad‚ncimea lacului, tocmai pentru a demonstra c„ ghea˛a pe care s-a executat baletul este extrem de sub˛ire sub picioarele balerinului intrus. Cineva trebuie s„ arate c„ minciuna are picioare scurte.

Acesta este, de fapt, rolul noului pol de centru-dreapta pentru a c„rui constituire Óncep azi negocierile purtate de Partidul Na˛ional Liberal. Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul Vasile Soporan, se preg„te∫te domnul Adrian Moisoiu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se nume∫te: îDe ce avem nevoie de un nou pol de centru-dreapta pe scena politic„?!“

Consecvent orient„rii sale doctrinare, Partidul Na˛ional Liberal a Ónceput negocieri Ón vederea constituirii unui nou pol politic, menit s„ echilibreze e∫ichierul politic din ˛ara noastr„. Acest pol se va concretiza, probabil, Óntr-o alian˛„ cu dou„ partide extraparlamentare, iar la el sunt bine-venite s„ adere ∫i alte forma˛iuni care manifest„ o autentic„ orientare de centru-dreapta.

Apari˛ia acestui pol politic nu este menit„ Ón niciun fel s„ amenin˛e alte forma˛iuni care Ón prezent sus˛in Guvernul T„riceanu Ón ini˛iativele sale fire∫ti de integrare deplin„ a Rom‚niei Ón structurile Uniunii Europene ∫i de atragere de fonduri structurale Ón vederea dezvolt„rii sectoriale.

Apari˛ia acestui pol politic are rolul de a echilibra scena politic„ rom‚neasc„, puternic afectat„ de climatul conflictual indus Ón ultimii doi ani ∫i jum„tate de un pre∫edinte al Rom‚niei, care, Ón pofida demisiei sale formale impuse de Constitu˛ie, nu a Óncetat niciodat„ s„ Ó∫i conduc„ _de facto_ partidul din care provine.

™tim bine ce glisaj aiuritor, de la st‚nga spre dreapta, a executat acest partid dup„ alegerile din 2004 ∫i la fel de bine cunoa∫tem motivele acestui îbalet pe ghea˛„“. Scopul principal l-a constituit plasarea sub umbrela unei interna˛ionale europene mai puternice dec‚t cea din care f„cuse parte p‚n„ atunci, urmat„ de fructificarea Ón plan intern a imaginii create prin aceast„ pozi˛ionare, mai pe rom‚ne∫te spus, prin aceast„ îb„gare Ón seam„“.

Trec‚nd strada fraudulos de la st‚nga la dreapta, partidul cu pricina a Óncercat apoi — ∫i tot Óncearc„ de zor! — s„ ocupe exact trotuarul pe care nu exist„ niciun just temei ca el s„-∫i Óntind„ bulendrele. Proced‚nd dup„ o re˛et„ deja cunoscut„, acest partid a Óncercat, din fericire, f„r„ succes p‚n„ acum, s„ fagociteze, s„ Ónghit„ prin absorb˛ie forma˛iuni politice, mai mari sau mai mici, dar cu autentic„ voca˛ie de dreapta ∫i de centru-dreapta.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

A∫ dori s„ prezint declara˛ia politic„ intitulat„ îŒnc„lzirea global„ ∫i ac˛iunile Parlamentului“.

Ast„zi, pe l‚ng„ dezbaterile politice curente legate de introducerea mo˛iunii de cenzur„ ∫i de punerea Ón discu˛ie a scenariilor posibile privind viitoarele modalit„˛i de guvernare, exist„ ∫i posibilitatea de a face lini∫te ∫i a duce g‚ndurile ∫i proiectele serioase spre un alt tratament ∫i comportament fa˛„ de gazda noastr„ global„, P„m‚ntul, Ón care ecoeficien˛a s„ conduc„ spre o nou„ clasificare a valorilor, iar pericolele reale s„-∫i g„seasc„ Ónceputul rezolv„rii, pentru ca timpul s„ nu fie iremediabil pierdut pentru omenire.

De ce ast„zi o asemenea discu˛ie? Œn primul r‚nd, pentru c„ situa˛ia o cere ∫i, Ón al doilea r‚nd, pentru c„ ast„zi, 5 iunie 2007, se Ómplinesc 35 de ani de c‚nd, la Stockholm, Conferin˛a pentru s„n„tate uman„ organizat„ sub egida Na˛iunilor Unite a stabilit ca ziua de 5 iunie s„ devin„ Ziua Mondial„ a Mediului, Ón sensul Óncuraj„rii ∫i promov„rii ac˛iunilor menite s„ protejeze mediul Ónconjur„tor.

An de an, temele puse Ón discu˛ie cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului au abordat probleme vitale ale omenirii, printre care, Ón 2006—2007: îDe∫ertul ∫i de∫ertificarea“, îS„ nu l„s„m ca zonele aride s„ se de∫ertifice“, îTopirea ghe˛arilor — un subiect fierbinte“. Aceste teme sunt legate de recunoa∫terea faptului c„ procesele amintite sunt legate de un fenomen complex, acela care produce Ónc„lzirea global„ ∫i o schimbare major„ ∫i dramatic„ a climei.

Av‚nd Ón vedere consecin˛ele prezentate de speciali∫tii domeniului, printre care a∫ aminti: pierderi de p„m‚nt din cauza cre∫terii nivelului m„rilor prin topirea ghe˛arilor ∫i Ónc„lzirea oceanelor, amplificarea circuitului apelor la nivel global, Óndesirea evenimentelor meteorologice extreme — tornade, ploi toren˛iale, inunda˛ii, secet„, Óntinderea de∫erturilor, pierderi teritoriale, refugia˛i ecologic, modificarea vegeta˛iei, posibile distrugeri masive ale stratului de ozon —, propun colegilor din Parlament ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 din institu˛iile abilitate o analiz„ serioas„ asupra modului Ón care Rom‚nia este preg„tit„ pentru a face fa˛„ noilor provoc„ri la care este supus„.

Nu cred Ón m„suri de azi pe m‚ine ∫i Ón ac˛iuni festiviste care pot s„ rezolve probleme de o asemenea amploare. Cred Óns„ Ón semnalele de alarm„ adresate politicienilor ∫i institu˛iilor de decizie, care afirm„ c„ liderii au mai pu˛in de 10 ani pentru a se lua m„suri drastice pentru prevenirea dezastrelor globale determinate de efectul de ser„ care determin„ schimbarea climateric„ major„.

Analiz‚nd campania electoral„ dus„ Ón Fran˛a pentru pozi˛ia de pre∫edinte al republicii, am constatat c„ Ón cadrul programelor ∫i al dezbaterilor s-a acordat o aten˛ie deosebit„ mediului, unele dintre solu˛iile propuse fiind interesante ∫i pentru Rom‚nia. A∫ aminti c‚teva dintre ele: sus˛inerea masiv„ a energiilor regenerabile pentru a se asigura o pondere de 20% din consumul total energetic p‚n„ Ón 2020; generalizarea izol„rii cl„dirilor ∫i asigurarea m„surilor pentru economisirea energiei; condi˛ionarea noilor autoriza˛ii de construire prin adoptarea p‚n„ Ón 2012 a normelor legate de asigurarea celor mai Ónalte performan˛e energetice; dezvoltarea ∫i modernizarea transportului colectiv; instaurarea adev„ratelor costuri ale transporturilor rutiere de m„rfuri prin negocierea unei ecoredeven˛e pentru descurajarea transportului rutier Ón favoarea transportului feroviar, maritim ∫i fluvial; Óncurajarea ecoindustriilor printr-un T.V.A. c‚t mai aproape de zero; Óncurajarea politicilor de achizi˛ii publice ecoresponsabile, acest lucru Ónsemn‚nd Ónalt„ calitate a indicatorilor de mediu pentru cl„dirile publice ale statului, aprovizionarea cantinelor publice cu produse bioecologice, folosirea autovehiculelor ecologice pentru institu˛iile publice, utilizarea biomasei sau a energiei solare pentru Ónc„lzirea cl„dirilor publice; defiscalizarea integral„ a biocarburan˛ilor; Óncurajarea agricultorilor pentru producerea de energie din resurse regenerabile, aici intr‚nd biomasa, agrocarburan˛ii, biogazul, fermele eoliene; promovarea cre„rii unei agen˛ii mondiale a mediului, abilitat„ cu instrumente eficiente Ón urm„rirea asigur„rii eficien˛ei m„surilor stabilite de organismele interna˛ionale; taxarea suplimentar„ a produselor importate din ˛„rile care nu s-au supus obliga˛iilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser„ Ón func˛ie de cantitatea de CO2 emis„ pentru producerea lor.

Œn acela∫i cadru, Ón calitate de membru al Adun„rii Parlamentare a Francofoniei, a∫ dori s„ v„ prezint preocuparea Comisiei de cooperare ∫i dezvoltare pentru problemele legate de dezvoltarea durabil„, protec˛ia mediului ∫i a resurselor energetice. A∫ aminti Ón acest sens c‚teva dintre temele dezb„tute Ón cadrul institu˛iilor spa˛iului francofon: gestiunea de∫eurilor, Ón 2006, defri∫area p„durilor, Ón 2005, perspectivele energiei regenerabile, Ón 2005, aprovizionarea cu ap„, Ón 2003, dezvoltarea, securitatea alimentar„ ∫i demografia, Ón 2003, securitatea alimentar„, Ón 2002.

Din motivele amintite anterior ∫i pentru c„ ∫i Rom‚nia resimte efectele Ónc„lzirii globale, consider c„ este necesar ca la nivelul Parlamentului Rom‚niei s„ se creeze o comisie sau un grup de lucru care s„ abordeze problematica schimb„rilor climatice ∫i s„ structureze de urgen˛„, Ómpreun„ cu institu˛iile guvernamentale, un plan na˛ional de ac˛iune Ómpotriva efectelor schimb„rilor climatice.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M. are cuv‚ntul domnul Adrian Moisoiu. Reamintesc c„ domnul Paul Magheru, din partea aceluia∫i grup, a depus interven˛ia Ón scris.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. îA∫tept„m m„suri Ón regim de urgen˛„“

La 4 iunie 1920, Óntre Puterile Aliate Ónving„toare Ón Primul R„zboi Mondial ∫i Ungaria, Ón calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, ca stat Ónvins, a fost semnat de c„tre 16 state aliate, inclusiv Rom‚nia ∫i Ungaria, un tratat care a stabilit frontierele statelor succesoare ale Austro-Ungariei: Austria, Ungaria, Regatul S‚rbilor, Croa˛ilor ∫i Slovenilor — stat devenit ulterior Iugoslavia —, Cehoslovacia, precum ∫i frontierele dintre Rom‚nia ∫i Ungaria, prin care s-a consfin˛it includerea Transilvaniei ∫i a p„r˛ii r„s„ritene a Banatului Ón cadrul Rom‚niei.

De∫i a fost perceput Ón mentalul colectiv maghiar drept o catastrof„, c„ la Trianon îUngaria a fost executat„“ Ón urma aplic„rii acestuia, dar ∫i datorit„ procesului de asimilare permanent„ a minorit„˛ilor care au r„mas pe teritoriul s„u, ast„zi, Ungaria este unul dintre cele mai omogene state din punct de vedere etnic din Europa. Tratatul de la Trianon este de fapt actul care consfin˛e∫te sf‚r∫itul Regatului sf‚ntului rege ™tefan, care disp„ruse Ón secolul al XVI-lea prin Ónfr‚ngerea de la Mohács ∫i divizarea teritoriilor sale Óntre Imperiul Otoman ∫i Sf‚ntul Imperiu Roman, prin care 63% din popula˛ie, alc„tuit„ Ón majoritate din etnici nemaghiari, locuitori ai statelor succesoare, Ó∫i Ómplinesc dorin˛a lor la autodeterminare.

Regatul Ungariei, statul rezultat Ón urma acestui tratat, ∫i-a manifestat Ón permanen˛„ nemul˛umirea fa˛„ de acesta, aliniindu-se statelor revizioniste, Germania ∫i Italia. De∫i Ón perioada 1938—1941 a reu∫it anexarea unor teritorii care apar˛inuser„ dublei monarhii: Ón 1938 sudul Slovaciei, Ón 1939 Ucraina subcarpatic„, Ón 1940 nordul Transilvaniei, Ón 1941 teritoriile aflate azi Ón Serbia, Croa˛ia ∫i Slovenia, frontierele stabilite la Trianon au fost consfin˛ite prin Tratatul de pace din 10 februarie 1947 de la Paris.

Asear„, televizorul ne-a adus Ón cas„ imaginile unor manifest„ri organizate Ón diverse localit„˛i, unde iredenti∫ti notorii, care ar trebui expulza˛i Ón regim de urgen˛„ de pe teritoriul Rom‚niei, au îcomemorat“, cu recuzita deja tradi˛ional„ (drapele, cocarde, lum‚n„ri, rug„ciuni ∫i panglici de doliu), 87 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, prin care s-a destr„mat Ungaria.

Œn fruntea lor, Eva Maria Barki, avocata care a fost declarat„ de dou„ ori persoan„ indezirabil„ pe teritoriul Rom‚niei, Óntre 1994—1997 ∫i, ulterior, 1998—2000, care de ∫apte ani intr„ ∫i iese nestingherit„ din ˛ar„, Ón ciuda faptului c„ de fiecare dat„ Óndeamn„ la lupt„ pentru autodeterminare popula˛ia maghiar„. De data aceasta, ea a f„cut referiri la unele declara˛ii necontrolate ale pre∫edintelui Rom‚niei, Traian B„sescu, care, Ón momentul Kosovo, a exprimat un punct de vedere favorabil pentru acordarea autonomiei acestei regiuni.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 Vede˛i, domnule pre∫edinte, c‚t„ importan˛„ are fiecare cuvin˛el, fiecare virgul„ din declara˛iile dumneavoastr„? C„ doar dumneavoastr„ sunte˛i pre∫edintele revenit la Cotroceni, sunte˛i persoana public„ num„rul 1, ∫i nu m„tu∫a Saveta din Basarabii de Co˛ofene∫ti, care nu are r„spunderea celor declarate!

Partea proast„ este faptul c„ exist„ persoane ∫i, mai grav, publica˛ii de limb„ maghiar„ Ón care sunt consemnate declara˛ii de genul celei pe care am s„ o citez Ón continuare ∫i a c„ror traducere am s„ o pun la dispozi˛ia fiec„rui lider de grup parlamentar, pentru luare de pozi˛ie.

îEste o minciun„ ce a spus cu ani Ón urm„ renegatul Markó Béla ∫i ce repet„ Óntruna de atunci, ∫i anume c„ maghiarimea din Transilvania Ó∫i Ónchipuie viitorul Ón Rom‚nia.

Minciun„, minciun„ bestial„! Nimeni dintre maghiarii din Transilvania nu l-a mandatat cu asta. Din Óns„rcinarea Guvernului Lumii a vorbit Ómpotriva noastr„! A∫a ceva nu agreeaz„ nici m„car unul dintre ungurii din Transilvania, iar situa˛ia Ón care ar exista niscai renega˛i, ace∫tia nu sunt nicicum reprezentativi, dar mai cu seam„ prin f nutul Secuiesc cei care iubesc domnia cotropitorilor rom‚ni trebuie c„uta˛i cu l„mpa∫ul. At‚t!

F„r„ voi f nutul Secuiesc ar fi Paradis, Gr„din„ a Edenului, pricepe˛i?

f nutul Secuiesc a existat de un mileniu ∫i jum„tate f„r„ voi, a d„inuit f„r„ domina˛ia rom‚neasc„ ∫i va exista ∫i de acum Ónainte. ™i apoi secuii v-au ajutat pe voi Ón lupta Ómpotriva turcilor. Mai mult, Mihai nu ar fi ajuns niciodat„ Ón Transilvania dac„ acel diferend Óntre Báthory ∫i secui nu ar fi r„sucit de partea lui armata secuiasc„. Lua˛i not„ de toate acestea ∫i scrie˛i-le Ón c„r˛ile voastre de istorie, pentru c„ nu figureaz„ pe acolo.

Posteritatea Ó∫i va aduce aminte cu sc‚rb„ de ace∫ti 86 de ani de doliu ∫i, Óntr-o bun„ zi, perioada aceasta va fi predat„ Ón ∫colile f nutului Secuiesc eliberat de prigoana rom‚neasc„ ca fiind un exemplu de Ónt‚mplare istoric„ sc‚rboas„, de groaz„. O vor pomeni al„turi de perioadele b‚ntuite de epidemii de pest„ ∫i holer„, ∫i pentru a o deosebi de ele va fi suficient s„ se remarce doar c„ aceasta a durat mai mult ∫i a fost mai pustiitoare.

Vom ie∫i Ón fiecare localitate pe strad„, ca lumea s„ vad„ cum se mi∫c„ secuiul maghiar, ∫i vom face asta p‚n„ ce ne vom dob‚ndi libertatea! Ne-am s„turat de voi! Ne-a ajuns p‚n„ Ón g‚t!

Vrem f nutul Secuiesc liber!

Pricepe˛i?!“

Aici Ónchei citatul, îÓnc„rcat de at‚ta dragoste ∫i venin ∫i ur„“ (?!) ∫i am s„ spun la r‚ndul meu c„ ne-am s„turat de provoc„ri ∫i cui nu-i place Ón Rom‚nia plece unde... va vedea cu ochii. Guvernul Rom‚niei are datoria s„-l ajute Ón regim de urgen˛„!

Invit liderii grupurilor parlamentare ∫i Ón primul r‚nd pe cel al U.D.M.R. la microfonul Parlamentului s„-∫i exprime punctul de vedere. N-am spus s„ dezavueze, fiindc„ poate consider„ c„ cel care a scris cele citate a spus un adev„r ∫i nu-l invit la minciuni. Minciuna este interzis„ prin una din cele 10 porunci.

M„car acum sunt crezut c„ trebuie f„cut ceva pentru rom‚nii tr„itori Ón jude˛ele Harghita, Covasna ∫i Mure∫? V-ar pl„cea s„ tr„i˛i acolo ∫i s„ fi˛i permanent supu∫i la cele mai diverse atacuri? S„ fi˛i mereu h„r˛ui˛i ∫i invita˛i

s„ p„r„si˛i zona? Ajunge cu discriminarea rom‚nilor Ón propria lor fiar„!

Domnule pre∫edinte reinstalat, fapte, nu vorbe, a∫teapt„ rom‚nii! De demagogia dumneavoastr„ ∫i de Ón˛elegeri cu Uniunea Civic„ Maghiar„, cu Mi∫carea de Tineret î64 de Comitate“, cu pastorul Tökés ∫i cine mai ∫tie cu cine, cred c„ a fost destul!

Se impun m„suri Ón regim de urgen˛„.

Domnul Andrian Mihei ∫i se preg„te∫te apoi, din partea Partidului Conservator, doamna Ionica Popescu ∫i domnul Dumitru Bentu din partea P.S.D.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ie politic„ de ast„zi se intituleaz„: îPe cine las„ rece problemele fierbin˛i ale rom‚nilor?“

Stima˛i colegi,

Organiza˛ia Na˛iunilor Unite a desemnat ziua de 5 iunie Ziua Mondial„ a Mediului. Anul acesta, Ziua Mediului are tema îMelting Ice — A Hot Topic?“ — îTopirea ghe˛ii — o problem„ fierbinte?“, tematic„ ce vizeaz„ schimb„rile climaterice ∫i influen˛a acestora asupra ecosistemelor ∫i comunit„˛ilor. La nivel interna˛ional exist„ o preocupare sus˛inut„ legat„ de adaptarea la modific„rile de clim„ care determin„, dup„ cum cu to˛ii am observat Ón ultimii ani, fenomene meteorologice extreme, topirea calotei polare, cre∫terea nivelului m„rilor, dispari˛ia unor specii de plante ∫i animale.

™i Rom‚nia, mai ales Ón decursul eforturilor de aderare la Uniunea European„, a fost nevoit„ s„ elaboreze o strategie na˛ional„ privind schimb„rile climatice, precum ∫i un plan de ac˛iune. Doamna Sulfina Barbu, fostul ministru Ón domeniu, a elaborat o astfel de strategie, din p„cate, a∫a cum sunt la noi elaborate strategiile, pagini Óntregi de adapt„ri ale directivelor U.E., urmate Óntr-o prea mic„ m„sur„ de ac˛iuni ∫i programe concrete ∫i de o planificare a acestora.

Planul na˛ional de ac˛iune trateaz„ schematic Ón fi∫ele de ac˛iune modific„rile legislative necesare, activit„˛ile necesare Óndeplinirii angajamentelor de raportare ale Rom‚niei, monitorizarea emisiilor de gaze cu efect de ser„ ∫i o eventual„ con∫tientizare a publicului.

Strategia elaborat„ Ón 2005 prevedea realizarea planului na˛ional de ac˛iune p‚n„ la sf‚r∫itul anului respectiv, Óns„ planul na˛ional elaborat con˛ine, de fapt, Ón loc de ac˛iuni concrete, planuri pentru elaborarea unor alte planuri... ∫i tot a∫a, t„r„g„n‚nd, probabil c„ doamna Barbu ar fi elaborat un plan concret de ac˛iuni abia atunci c‚nd ar fi fost mult prea t‚rziu pentru a le mai implementa, fiind dep„∫ite de cursul vremurilor.

Modificarea condi˛iilor climatice influen˛eaz„ ecosistemele, a∫ez„rile umane ∫i infrastructura. Furtunile, inunda˛iile ∫i secetele Ó∫i vor face apari˛ia mai frecvent, iar riscurile ∫i pagubele aferente devin mai semnificative. Zonele afectate de secet„ s-au extins Ón ultimele decenii Ón Rom‚nia, una dintre cele mai expuse zone la secet„ prelungit„ fiind zona de sud-est a ˛„rii. Œmpreun„ cu inunda˛iile, perioadele Óndelungate de secet„ duc la pierderi economice Ónsemnate Ón agricultur„, gospod„rirea apelor, transporturi, alimentarea cu energie, s„n„tate ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 gospod„rii, iar pentru aceste realit„˛i vizibile cu ochiul liber Ónc„ nu sunt prev„zute ac˛iuni concrete.

De altfel, dup„ cum spuneam, Ón general strategiile pe care unele ministere sau agen˛ii le-au emis sunt, regretabil, mai slabe dec‚t un referat al unui student mediocru. Un astfel de exemplu este ∫i greu elaborata strategie a turismului rom‚nesc, unde, de exemplu, despre litoral, Ón afar„ de o strategie SWOT, vizibil f„cut„ din birourile din Bucure∫ti, nu s-a g„sit de cuviin˛„ s„ se vizeze ∫i elaboreze ∫i un plan de ac˛iuni. ™i exemplele pot continua.

Mini∫trii P.D., Ómpreun„ cu colegii lor de partid, sunt acum foarte virulen˛i ∫i foarte critici la adresa activit„˛ii actualului Guvern, Óns„ au omis s„ Ó∫i fac„ un raport de activitate la fel de critic pentru perioada c‚t au avut c‚rma ministerelor. Œn special doamna Barbu, care a luat decizii arbitrare legate de litoralul rom‚nesc, decizii care au ˛inut pe loc ∫i chiar au dat Ónapoi evolu˛ia turismului pe litoral, bulvers‚nd hotelierii, operatorii plajelor, turoperatorii, agen˛iile de turism ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, cet„˛enii, care nu Ó∫i doreau altceva dec‚t o vacan˛„ pl„cut„. Piedicile puse dezvolt„rii Constan˛ei pe criterii strict politice nu cred c„ Ói calific„ pe ace∫ti mini∫tri s„ vorbeasc„ Ón textul mo˛iunii — care se pare c„ nu a prea reu∫it s„ ob˛in„ sus˛inerea necesar„ dec‚t pe c„i neortodoxe, Ónc„lc‚nd principiile at‚t de clamate de cei men˛iona˛i — despre îdispre˛ fa˛„ de voin˛a cet„˛enilor“ sau despre îa da prioritate unor regl„ri de conturi menite s„ garanteze p„strarea puterii“.

Apologia rezultatelor referendumului, precum ∫i deturnarea ∫i r„st„lm„cirea Ón˛elesului acestui demers democratic astfel Ónc‚t s„ creeze cet„˛enilor o fals„ impresie nu face dec‚t s„ ne arate cum procedeaz„ dumnealor pentru a c‚∫tiga capital politic ∫i constituie o lamentabil„ Óncercare de a acoperi modul partinic Ón care au luat deciziile ∫i totodat„ de a ascunde neajunsurile, neÓmplinirile ∫i nerespectarea obliga˛iilor pe care le aveau Ón func˛iile de˛inute.

Din p„cate, din toat„ aceast„ orbeasc„ ∫i absurd„ lupt„, cei care pierd sunt cet„˛enii de r‚nd ai Rom‚niei care, ap„sa˛i de grijile ∫i nevoile cotidiene, pierz‚ndu-∫i Ón c‚teva clipe agoniseala de o via˛„, lovi˛i fiind de inunda˛ii, sau Óndur‚nd Ón satele îeuropene“ f„r„ ap„ ∫i lumin„ Ón lungile perioade de secet„, lupt‚nd din greu pentru a-∫i asigura ziua de m‚ine, sunt nevoi˛i s„ asiste la demagogia ieftin„ vehiculat„ Ón ultima vreme prin mass-media ∫i s„ constate c„ acei ale∫i care se laud„ cel mai mult c„ vor s„ fac„ ∫i s„ dreag„, s„ Ónl„ture corup˛ia, s„ condamne crimele comunismului, s„ Óndrepte r„ul din ˛ar„, Ón fapt nu Ó∫i mai fac timp ∫i pentru punerea Ón practic„ a acestor lucruri, mul˛umindu-se doar s„ se bat„ cu pumnul Ón piept cu ce, a∫a-zic‚nd, inten˛ioneaz„ s„ fac„.

Trebuie, stima˛i colegi, ca toate aceste dispute demagogice s„ Ónceteze ∫i to˛i cei responsabili s„ Ó∫i vad„ de treab„ cu seriozitate, asiduitate ∫i maturitate politic„, urm„rind numai ∫i numai interesul public, interesul general al rom‚nilor. Interesul cet„˛enilor, bunul mers al lucrurilor, adoptarea m„surilor necesare pentru eliminarea s„r„ciei extreme ∫i pentru ridicarea nivelului de trai sunt ∫i trebuie s„ fie permanent problema fierbinte a clasei politice din Rom‚nia.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Are cuv‚ntul doamna Ionica Constan˛a Popescu ∫i se preg„te∫te domnul Dumitru Bentu.

Bun„ diminea˛a!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ast„zi adresez o scrisoare c„tre Pre∫edintele Rom‚niei.

îMult stimate ∫i iubite domnule pre∫edinte,

De mult inima Ómi cere s„ m„ adresez Domniei Voastre, Óns„ str„lucirea orbitoare a personalit„˛ii Œn„l˛imii Voastre m-a re˛inut, mai ales de c‚nd oligarhii ∫i mogulii stau Ón coasta mea ∫i nu m„ las„ s„ judec limpede. Ast„zi Óns„, mult iubite ∫i stimate domnule pre∫edinte, mi-am luat inima Ón din˛i, pentru c„ nu mai suport r„ut„˛ile care se spun despre Domnia Voastr„.

™ti˛i ce mi se Ónt‚mpl„ zi de zi? Aud tot felul de pove∫ti ∫i Óntreb„ri cu referire la dumneavoastr„ c„rora nu vreau ∫i nu pot s„ le dau crezare. De ce? Pentru c„ dumneavoastr„, mult iubite domnule pre∫edinte, ne sunte˛i ∫i mam„, ∫i tat„. Un tat„ care Ó∫i Ónva˛„ copiii ce este aceea fermitate ∫i de aceea a˛i ∫i declarat acum doi ani c„ dumneavoastr„ nu spune˛i niciodat„ îte rog“, deci sunte˛i o mam„ care Ó∫i cheam„ puii acas„, motiv pentru care azi v„d cum parlamentarii trag spre P.D. ca un copil spre casa p„rinteasc„. Un p„rinte iert„tor ∫i Óng„duitor cu copiii lui, care le iart„ pe toate tuturor celor care Óngroa∫„ r‚ndurile familiei sale de la fo∫ti dezertori din P.D., p‚n„ la distinsul nostru coleg Nati Meir.

Ne sunte˛i un tat„ care ne Ónva˛„ respectul pentru cuv‚ntul dat. Cine altul Ón afar„ de Lumin„˛ia Voastr„ s-ar mai fi b„tut ca un leu de doi ani de ∫i jum„tate s„ elibereze locul de prim-ministru pentru un prieten c„ruia i-a dat cuv‚ntul ∫i c„ruia i-a promis acest loc?!

Stimate domnule pre∫edinte,

Min˛ile Óntunecate fie v„ hulesc, fie pun Óntreb„ri r„ut„cioase legate de Domnia Voastr„, dar eu v„ Ón˛eleg.

Fie ca str„lucirea c„l„uzitoare pe care o emana˛i de c‚te ori ap„re˛i Ón mul˛ime s„ ne lumineze pe to˛i, s„ ne lumineze s„ scoatem Rom‚nia din balta ruseasc„, s-o ducem spre îmarele licurici“ pe care l-au a∫teptat ani de-a r‚ndul bunicii no∫tri!

Fie ca î˛iganii Ómpu˛i˛i ∫i g„ozarii“ din pres„ s„ v„ dea lini∫tea necesar„ pentru a duce Rom‚nia spre noi culmi de progres ∫i civiliza˛ie!

Domnule pre∫edinte,

Stimate domnule pre∫edinte,

Ierta˛i-mi tremurul vocii, dar am gonit cu ma∫ina pe bulevardele largi ale Capitalei pe care cu gra˛ie a˛i administrat-o aproape 5 ani.

Am venit Ón mare vitez„ la Ónt‚lnirea cu Domnia Voastr„ ∫i n-a fost greu, pentru c„ n-a fost deloc aglomerat Ón Bucure∫ti. Am venit s„ v„ spun c„ nu-i cred pe cei care v„ acuz„ c„ a˛i nominalizat un om la conducerea C.S.M. Ce, parc„ ei nu-∫i amintesc de faptul c„ a˛i recunoscut c„ a˛i gre∫it ∫i c„ acum nu mai pute˛i s-o trage˛i Ónapoi? ™i, p‚n„ la urm„, cineva tot trebuia s„ fac„ asta. Atunci de ce s„ nu fi˛i dumneavoastr„, Ónt‚iule p„rinte al nostru?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 ™i de ce v„ mai acuz„ c„ a˛i ascuns bile˛elele de la T„riceanu? P„i nu-∫i mai amintesc r„ut„cio∫ii c„ a˛i f„cut-o de dragul ˛„ri∫oarei?

™i v„ mai acuz„ de ceva: c„ a˛i scris ni∫te bile˛ele chiar ∫i dumneavoastr„? P„i, dac„ le-a˛i scris e r„u, dac„ nu le-a˛i fi scris, v„ acuzau! Doamne feri, v„ acuzau de neimplicare sau c„ nu ∫ti˛i s„ scrie˛i, dar s„ ∫ti˛i c„ ei vin„ tot v„ g„seau.

De asemenea, ei uit„ c„ a˛i condamnat printr-un discurs recunoscut chiar de domnul Liiceanu ca fiind exemplar, uit„ c„ a˛i condamnat comunismul. Ce bine a˛i f„cut-o, c„ eu oricum nu mai aveam cravata de pionier. ™i ce bine a˛i f„cut! Simt ∫i eu acum c„ respir cu adev„rat. Poate nu ∫ti˛i, v„ spun eu, ca c„ v„ Óncurajeze mai departe. Nu ∫ti˛i ce bucurie a fost Ón ziua aceea pe b„tr‚nii care st„teau la cozi la medicamente. Crede˛i c„ au mai stat la coad„? Nicidecum. Au s„rit Ón sus de bucurie, au chiuit, au petrecut multe zile de atunci, dac„ nu cumva or mai petrece ∫i acum. Ce mai, via˛a lor s-a schimbat radical! Chiar tata Ómi spunea acum, dup„ ce a˛i condamnat ororile comunismului, c„ pl„te∫te cu alt spor 2,5 milioane lei pentru pr„∫itul unui hectar de teren. Cu alt spor d„ ∫i mama la g„ini de m‚ncare, c‚nd ∫tie c„ al„turi de Domnia Voastr„ se afl„ ∫i îspaima aviarei“, domnul Flutur.

Cu alt spor trec p„rin˛ii mei peste faptul c„ s-au mutat de la Bucure∫ti la ˛ar„ pentru c„ pensia nu le ajungea s„ pl„teasc„ Óntre˛inerea ∫i s„ tr„iasc„ decent dup„ 40 de ani de munc„.

Apropo de mama, s„r„cu˛a, ca orice p„rinte se teme pentru copiii s„i. Sunte˛i p„rinte ∫i ∫ti˛i cum este. Mama v-a v„zut la televizor serile trecute ∫i m-a Óntrebat dac„ am s„ r„m‚n f„r„ p‚ine. A aflat c„ vre˛i s„ ne d„m demisia, noi, cei care am votat Óntr-un moment de nebunie pentru suspendarea Lumin„˛iei Voastre, ca urmare a voin˛ei poporului, exprimat„ la 19 mai anul acesta. ™i mama, de, ca femeie care s-a mutat la ˛ar„, a Óndr„znit c„tre mine: îMam„, dar pe buletinul de vot era o Óntrebare legat„ de pre∫edinte, nu de tine! De ce zici acum c„ trebuie s„-˛i dai demisia?“ S„raca mama! Dar conta˛i pe mine, o s„-i explic eu c„ nu sunte˛i un om r„u, mai mult, o s„-i spun c„ sunte˛i de partea mea, c„ vre˛i s„ reforma˛i clasa politic„, s„ aduce˛i tineri Ón Parlament. Sigur, o s„-mi fie mai greu s-o fac s„ Ón˛eleag„ ce e cu recentele primiri Ón P.D., despre care ea Ómi spune c„ s-ar numi racol„ri prin presiune. Mai greu va fi s„-i explic cum reform„m clasa politic„ Ón dictatur„ ∫i cu domnul Nati Meir. Œn rest, l„sa˛i pe mine...

Am convins-o p‚n„ acum c„ lupta˛i Ómpotriva corup˛iei. ™i i-am ar„tat termopanele de la casa lui Adrian N„stase. M-a crezut. Mi-a mai pus o Óntrebare la care Ónc„ n-am avut timp s„-i r„spund, c„ am venit s„ vorbesc cu dumneavoastr„. M-a Óntrebat de ce atunci c‚nd formeaz„ num„rul meu de mobil se aude Ónt‚i un p„c„nit Ón casc„, pe urm„ un sunet ca ∫i cum ai derula banda pe repede Ónainte ∫i apoi se face leg„tura. Am s-o lini∫tesc. Asta mi se Ónt‚mpl„ ∫i mie de c‚te ori formez un num„r sau, Ón special, anumite numere. Dar cred c„ nu e nimic Ón neregul„. Dumneavoastr„ controla˛i serviciile secrete ∫i o face˛i bine. Apropo, dac„ ave˛i ocazia, poate vorbi˛i acolo s„-i ruga˛i s„ nu mai asculte m„car c‚nd vorbesc cu m„icu˛a mea sau, cel pu˛in, s„ le da˛i aloca˛ie pentru aparatur„ silen˛ioas„.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu, stimat„ coleg„.

Are cuv‚ntul domnul Dumitru Bentu ∫i se preg„te∫te domnul Petru C„lian ∫i apoi Mihai Dumitriu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi, Stima˛i invita˛i,

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o îSpune!“.

Dup„ at‚tea momente de confruntare politic„ dur„, Óncr‚ncenat„, dus„ de multe ori cu un limbaj suburban, nedemn de a fi amintit, nicidecum de reprodus, sub aceea∫i cupol„ a s„lii de plen a Camerei Deputa˛ilor s-a desf„∫urat un eveniment, am putea spune, ce a stat sub semnul purit„˛ii, dar ∫i al unei surprinz„toare responsabilit„˛i. Este vorba despre prezentarea unui îRaport al copiilor“ privind modul Ón care le sunt respectate drepturile, Ón cadrul ini˛iativei Consiliului Copiilor îSpune!“ derulat„ Ón cadrul Proiectului PHARE 2003 — Campanie de Educa˛ie privind Drepturile Copilului. Consiliul a fost lansat Ón data de 1 iunie 2006 printr-o dezbatere organizat„ Ón cadrul Parlamentului Rom‚niei ∫i, iat„, dup„ un an ∫i-a prezentat raportul Ón acela∫i cadru ambiental.

De la acela∫i microfon la care Ón zilele trecute pre∫edintele ne vorbea, cu Ónc„p„˛‚nare ∫i ur„, despre faptele incriminante ale celor 322, autorii raportului, copii din toate jude˛ele ˛„rii, abordau, cu maxim„ seriozitate, teme ca nediscriminarea, interesul superior al copilului, respectarea opiniilor copilului. Œn antitez„ cu discursul provocator al noului Mesia pontic, vocile tinere ∫i avizate aminteau despre îforme ∫i efecte ale neglij„rii copiilor“, despre îcopii priva˛i de mediul familial“, despre îcalitatea serviciilor de s„n„tate“. Œn timp ce pre∫edintele cerea plecarea unora, demisia altora, anticipate ∫i c‚t mai mult„ peniten˛„ pentru cei care au cutezat a-l Ónfrunta, copiii no∫tri ne rugau s„ avem grij„ de educa˛ia lor, de timpul lor liber, de activit„˛ile culturale ∫i recreative.

Transformat de drogul celor 75%, pre∫edintele Ó∫i clama nemul˛umirea fa˛„ de clasa politic„, Ón timp ce copiii se ar„tau cu adev„rat preocupa˛i ∫i Óngrijora˛i de consumul de droguri Ón ∫coli ∫i Ón afara lor, de copiii care cer∫esc, de abandonul ∫colar, de inegalitatea de ∫anse dintre mediul urban ∫i cel rural.

A∫a cum se spune Ón epilogul acestui document, raportul este dovada unei atitudini mature, a unei viziuni din interior asupra respect„rii drepturilor copiilor Óntr-o societate adesea ostil„ ∫i egoist„.

Copiii Ónva˛„ din felul Ón care tr„iesc.

Œn acela∫i timp, autorul îMicului prin˛“, Antoine de Saint Exupéry, spunea: îTo˛i oamenii au fost c‚ndva copii, dar pu˛ini dintre ei Ó∫i mai amintesc“.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul Petru C„lian ∫i se preg„te∫te domnul Aurel Vl„doiu. Nu, domnul Mihai Dumitriu ∫i apoi domnul Aurel Vl„doiu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Œn ultimele dou„ s„pt„m‚ni, la fel ca ∫i mine, sunt convins c„ ∫i dumneavoastr„ a˛i primit sute de e-mail-uri de la diverse persoane din Rom‚nia ∫i chiar din str„in„tate, e-mail-uri prin care Ó∫i exprimau cu to˛ii dezacordul fa˛„ de utilizarea cianurii, fapt pentru care am s„ prezint o scurt„-scurt„ pledoarie Ón vederea interzicerii utiliz„rii cianurii.

Cu to˛ii tr„im Óntr-un mediu care Ó∫i pune amprenta asupra vie˛ii noastre, iar prin distrugerea bog„˛iilor naturale ∫i exploatarea lor pe baz„ de cianur„ nu se poate Ónt‚mpla altceva dec‚t un dezastru sau chiar un dezechilibru natural.

Av‚nd Ón vedere importan˛a vestigiilor arheologice, necesitatea protec˛iei mediului, a vie˛ilor omene∫ti, f„r„ frica unui eventual dezastru ecologic, care este at‚t de iminent a se produce, consider c„ avem tot dreptul ∫i trebuie s„ ne opunem oric„ror ini˛iative care doresc s„ aduc„ atingere unor principii fundamentale. Noi trebuie s„ hot„r‚m, noi trebuie s„ lu„m atitudine, s„ ac˛ion„m pentru a fi convin∫i c„ am f„cut ceea ce este necesar, firesc ∫i moral.

Efectele nocive ale cianurii sunt incomparabil mai mari dec‚t orice cantitate de metal pre˛ios, cu aur ∫i argint neput‚nd astfel s„ po˛i cump„ra Ónapoi ceea ce a creat natura Ón milioane de ani. Trebuie s„ fim con∫tien˛i c„ dac„ noi nu punem m‚na s„ ne ajut„m nimeni nu o face, dar dac„ ne d„m interesul ∫i ar„t„m c„ ne pas„ nu vom r„m‚ne singuri.

Nicio zon„ nu merit„ s„ fie vandalizat„, valoarea istoric„ ∫i peisagistic„ a oric„rui t„r‚m nu poate fi cump„rat„ nici m„car Ón aur. Este mai u∫or s„ prevenim un dezastru dec‚t s„ ne trat„m de efectele lui. Œntreaga Rom‚nie, de la Nistru p‚n„ la Tisa, de la Cetatea Alb„ p‚n„ la Ro∫ia Montan„, este un p„m‚nt binecuv‚ntat de Dumnezeu ∫i l„sat nou„ s„-l p„zim ∫i s„-l Óngrijim. Cum a fost p„zit se vede dup„ teritoriile istorice Ónstr„inate de la est de Prut, iar cum ne pricepem s„-l Óngrijim se vede cam la tot pasul!

Proiecte ca Ro∫ia Montan„ ˛in de trecut, nu ˛in de viitor. Œn secolul al XXI-lea aurul adev„rat se va afla Ón acele ˛„ri Ón care va fi p„strat„ natura virgin„, ∫i nu acolo unde se mutileaz„ peisajul ∫i se fur„ de la natur„ ∫i ultimul tril de privighetoare.

S„ nu l„s„m ca egoismul ∫i miopia c‚torva profitori s„ arunce Ón cianur„ prezentul ∫i viitorul unei mari regiuni, ci s„ ne solidariz„m cu toat„ lumea care se zbate pentru salvarea Apusenilor ∫i pentru prestigiul Rom‚niei.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Mihai Dumitriu.

Mul˛umesc frumos, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o: îLimitele reformei Ónv„˛„m‚ntului — o perspectiv„ psihosocial„“.

De mai bine de un deceniu, sistemul na˛ional de Ónv„˛„m‚nt din Rom‚nia este supus unui ritm continuu de schimbare; i s-a spus îreform„“ din dorin˛a de a se sugera caracterul profund convergent ∫i rezultatele benefice ale schimb„rilor proiectate, Óns„ eticheta acestui proces de transformare nu corespunde succesiunii de schimb„ri, anul„ri ale schimb„rii ∫i nici modului Ón care sunt invita˛i s„ se implice Ón schimbare cei direct interesa˛i de func˛ionarea sistemului de Ónv„˛„m‚nt. Trebuie s„ recunoa∫tem c„ a transforma un sistem de Ónv„˛„m‚nt excesiv descentralizat ∫i subjugat ideologiei îomului nou“ Óntr-un sistem de Ónv„˛„m‚nt modern, flexibil, competitiv, deschis la valorile democratice ∫i pertinent Ón raport cu valorile na˛ionale nu este o Óntreprindere nici facil„, ∫i nici de scurt„ durat„.

Œn primul r‚nd, reforma Ónv„˛„m‚ntului nu a avizat ∫i nu a Ónceput cu componenta care trebuia, anume componenta de ordin managerial ∫i organizatoric.

Reforma ar fi trebuit s„ Ónceap„ prin schimbarea tipului de organiza˛ie ce sus˛ine func˛ionarea tuturor institu˛iilor cu atribu˛ii Ón proiectarea ∫i desf„∫urarea procesului de Ónv„˛„m‚nt, Óncep‚nd cu Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului ∫i sf‚r∫ind cu ∫colile ∫i unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt pre∫colar. Toate aceste institu˛ii au func˛ionat Ón trecut ∫i func˛ioneaz„ ∫i Ón prezent ca structuri birocratice, ceea ce explic„ lipsa lor de eficien˛„.

Principalele dezavantaje ale structurii birocratice, care provin din specializare, conformist, impersonalitatea ∫i caracterul parcelat al muncii, autoritatea ierarhic„ ∫i care explic„ lipsa ei de eficien˛„ sunt: centralizarea deciziei; exercitarea birocratic„ a puterii de c„tre corpul deciden˛ilor, care contravine principiilor ∫i practicilor democratice; izolarea diferitelor straturi ale structurii birocratice ∫i apari˛ia unor re˛ele paralele de presiune asupra indivizilor.

Exemplu: Ón Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului, secretarul general, domnul Gorun, ∫i-a creat o structur„ paralel„ cu cea a ministerului, care controleaz„ ∫i evalueaz„ Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc.

Adaptarea la situa˛ii noi sau capacitatea de a rezolva probleme complexe devine foarte greu de realizat.

Mai mult, principalele comportamente birocratice disfunc˛ionale sunt: evitarea responsabilit„˛ii; dispersarea responsabilit„˛ii; concentrarea autorit„˛ii, rezultatul fiind formarea unei adev„rate personalit„˛i birocratice infailibile; formalismul ∫i ritualismul; sabotajul birocratic.

Deci limitele reformei sunt determinate de func˛ionarea sistemului de Ónv„˛„m‚nt ca structur„ birocratic„, la care se adaug„: efectele discontinuit„˛ilor Ón viziunea asupra reformei; diferen˛ele de abordare politic„; fluctua˛ia deciden˛ilor educa˛iei, condi˛iona˛i de dependen˛a educa˛iei fa˛„ de politic.

Stima˛i colegi,

Pentru ca Ónv„˛„m‚ntul s„ devin„ un subsistem flexibil, capabil s„ se adapteze la schimb„rile tot mai rapide de pe pia˛a muncii, din plan cultural ∫i social, reforma trebuia s„ Ónceap„ cu schimbarea tipului de func˛ionare a Óntregii structuri institu˛ionale, a Óntregului sistem organiza˛ional ce deserve∫te func˛ionarea Ónv„˛„m‚ntului.

Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului, inspectoratele ∫colare jude˛ene, ∫colile ∫i universit„˛ile reprezint„ esen˛ialmente o form„ de structur„ birocratic„ greoaie, dep„∫it„ de evenimente, incapabil„ s„ Ónve˛e din propriile gre∫eli.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 Œn˛elegerea sistemului de Ónv„˛„m‚nt ca o structur„ birocratic„ explic„ multe din disfunc˛ionalit„˛ile ∫i e∫ecurile sale. Œnv„˛„m‚ntul contemporan, dac„ vrea s„ se instituie Óntr-un factor de progres, trebuie s„ fac„ tranzi˛ia de la misiunea sa tradi˛ional„ — programarea ∫tiin˛ei de transmis tinerei genera˛ii, la o viziune nou„, care se bazeaz„ pe dimensiunea sa socioterapeutic„.

Procesul de schimbare pe care-l consider oportun Ón acest sens ∫i Ón momentul de fa˛„ vizeaz„ trecerea de la structura birocratic„ la structura tehnocrat„ Ón re˛ea. Structura tehnocrat„ se bazeaz„ pe autoritatea competen˛ei, organiza˛ia dispun‚nd de o considerabil„ autonomie.

Organigrama structurii tehnocrate Ón re˛ea plat„, nu piramidal„, motiveaz„ persoanele implicate, pentru a Óncuraja ini˛iativa ∫i participarea tuturor la realizarea obiectivelor.

Structura tehnocrat„ Ón re˛ea permite realizarea unei maxime flexibilit„˛i Ón func˛ionarea sistemului de Ónv„˛„m‚nt, prin instaurarea de parteneriate cu alte institu˛ii cu misiune educativ„: muzee, biblioteci, cluburi sportive, biseric„, institu˛ii medicale, familia, poli˛ia etc.

Fiecare component„ a re˛elei, conserv‚ndu-∫i structura, va putea s„ pun„ accentul pe cooperarea cu alte institu˛ii partenere pentru a realiza obiectivele comune. Dac„ toat„ lumea e de acord c„ ∫coala a pierdut monopolul asupra educa˛iei Ón societatea contemporan„, atunci este momentul ca Ón locul unei organiza˛ii cu structur„ birocratic„ s„ func˛ioneze o structur„ tehnocrat„ de re˛ea care s„ ˛in„ cont de disponibilit„˛ile ∫i responsabilit„˛ile educative ale celorlalte institu˛ii educative din societate.

Un asemenea parteneriat Ómbin„ ∫i intercondi˛ioneaz„ cele trei tipuri de educa˛ie: formal„, nonformal„ ∫i informal„, ∫i poate oferi solu˛ii eficiente pentru multe dintre problemele cu care se confrunt„ sistemul de Ónv„˛„m‚nt, deoarece porne∫te de la rela˛iile complexe dintre ∫coal„ ∫i comunitate ∫i are flexibilitatea necesar„ pentru a se adapta la schimb„rile ce se produc Ón aceste rela˛ii.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Are cuv‚ntul domnul Aurel Vl„doiu.

Din partea aceluia∫i grup parlamentar au depus Ón scris domnul Gheorghe Chiper, domnul Ioan Stan ∫i doamna Mihaela Rusu.

Declara˛ia politic„ se intituleaz„ îAst„zi nu sunt primi˛i la gr„dini˛„, dar, dac„ au r„bdare, m‚ine vor fi mini∫tri!“.

S„pt„m‚na trecut„, Óncerc‚nd s„ copieze ˛„rile normale ale Uniunii Europene, Rom‚nia a s„rb„torit cu fast Ziua Interna˛ional„ a Copilului.

Demnitari, clerici ∫i O.N.G.-uri s-au Ónghesuit Ón fa˛a camerelor de luat vederi s„ d„ruiasc„ micu˛ilor dulciuri ∫i s„-i str‚ng„ Ón bra˛e, asigur‚ndu-i de grija pe care le-o poart„ Dumnezeu, institu˛iile abilitate ∫i ei personal.

Œn aceea∫i zi, 1 iunie 2007, copiii trezi˛i cu noaptea-n cap erau adu∫i la por˛ile gr„dini˛elor de p„rin˛ii care nu aveau cu cine s„-i lase acas„, pentru a-i Ónscrie Ón anul pre∫colar 2007—2008.

Potrivit datelor puse la dispozi˛ie de c„tre inspectoratele ∫colare, mul˛i dintre ei, foarte mul˛i, vor fi respin∫i de c„tre statul rom‚n care, oficial, le ocrote∫te copil„ria.

Spre exemplu, Ón Bucure∫ti, pot fi Ónscri∫i Ón gr„dini˛e de stat doar 24.000 dintre cei peste 55.000 de copii cu v‚rst„ pre∫colar„ ai c„ror p„rin˛i nu-∫i permit o gr„dini˛„ particular„. Este, poate, primul contact cu statul pe care, mai t‚rziu, vor fi pu∫i s„-l apere ∫i s„-l cinsteasc„, sub sanc˛iunea legii. Va fi, cu siguran˛„, pentru cei ce ∫i-au s„rb„torit ziua la por˛ile Ónchise ale gr„dini˛elor, un reper esen˛ial Ón exprimarea sentimentului patriotic, ori de c‚te ori autorit„˛ile ∫i via˛a le-o vor cere.

Œn celelalte jude˛e ale ˛„rii situa˛ia privind posibilitatea gr„dini˛elor de a-i Ónscrie pe copiii cu v‚rsta pre∫colar„ nu este nici mai rea, nici mai bun„ dec‚t a Capitalei. Acesta este un exemplu edificator al grijii statului rom‚n fa˛„ de copiii rom‚ni ∫i, Ón acela∫i timp, fa˛„ de viitorul Rom‚niei.

De altfel, la mijlocul lunii martie, anul acesta, ministrul muncii de atunci, Óntr-un moment de sinceritate ce contravenea flagrant politicii propriului partid, opina c„ aloca˛ia de 7 euro pe care o primesc copiii rom‚ni este, dac„ nu prea mare, oricum suficient„. Domnia Sa, vorbind probabil Ón numele forma˛iunii sale care a reu∫it s„ Ón∫ele cet„˛enii cu drept de vot ∫i copiii acestora deopotriv„, Óncerca s„ demonstreze c„ aloca˛ia reprezint„, pentru statul rom‚n, un efort pe care alte state nu ∫i-l pot permite.

Cu o astfel de pozi˛ie, domnul ministru ∫i partidul s„u demonstrau c„ n-au nici inim„, nici minte, at‚ta timp c‚t este ∫tiut c„ Ón Ungaria aloca˛ia este de 50 de euro, Ón Italia de la 135 euro pentru primul copil, 257 euro pentru al doilea ∫i 375 euro pentru al treilea copil, fiind state Ón Europa cu aloca˛ii ∫i mai mari.

Despre frumuse˛ea copil„riei Ón Rom‚nia s-ar putea afla mai multe dac„ ar mai fi posibil„ vreo discu˛ie cu vreunul sau cu mai mul˛i dintre cei 1.600 de copii disp„ru˛i Ón ultimii doi ani.

Unii dintre ei sunt g„si˛i, spre lini∫tea familiilor ∫i a noastr„, pentru c„ pot fi Ónmorm‚nta˛i cre∫tine∫te.

Despre copil„ria tr„it„ Ón Rom‚nia se mai pot afla multe de pe Internet, f„r„ s„ fii nevoit s„ intri Ón Ónc„peri sordide, Ón care nu po˛i nici s„ respiri.

De pe Internet po˛i afla, cu o minim„ marj„ de eroare, cum ∫i cu c‚t po˛i cump„ra un copil din Rom‚nia, cum Ól po˛i trece grani˛a, c‚t pl„te∫te un pedofil pentru Ónchirierea unui copil etc.

Pentru statul rom‚n aceste teme nu reprezint„ o prioritate, pentru c„ micu˛ii Ón cauz„ vor avea drept de vot de-abia peste 10, 15 ani. Mult mai simplu ∫i mai eficient este ca, de 1 Iunie, s„-i invit„m Ón Parlament, la Guvern sau mai bine la Cotroceni pe reprezentan˛ii consiliilor copiilor, s„ ne folosim abilit„˛ile electorale cu genera˛ia preelectoral„, s„ facem fotografii de grup ∫i s„-i asigur„m c„ ei vor fi, Ón locul nostru, m‚ine, parlamentari, mini∫tri ∫i pre∫edin˛i de Rom‚nie fericit„. S„ nu pun„ la inim„ dac„ ast„zi tremur„ de frig, n-au ce m‚nca sau nu sunt primi˛i la gr„dini˛e! V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul Ioan fiundrea, din partea Grupului parlamentar al P.C.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 Nu s-a prezentat domnul fiundrea? Nu. Mai este cineva dintre cei care s-au Ónscris?

Domnul Iuliu Nosa, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. V„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Titlul interven˛iei mele de ast„zi este îNe dorim normalitate ∫i primim amenin˛„ri!“

Dup„ runda de consult„ri survenit„ Ón urma referendumului ∫i a Óntoarcerii pre∫edintelui B„sescu la Cotroceni at‚t politicienii rom‚ni, c‚t ∫i cet„˛enii acestei ˛„ri au sperat Óntr-o revenire la normalitate. Speran˛ele le-au fost spulberate de discursul pre∫edintelui Traian B„sescu Ón fa˛a Parlamentului Rom‚niei, care a Ónceput prin a ne acuza c„ dup„ integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ am format îo majoritate de conjunctur„“ numai pentru a hot„rÓ suspendarea sa din func˛ie. A uitat c„, imediat dup„ integrare, via˛a politic„ a ˛„rii a fost inflamat„ din cauza dezv„luirilor despre bilete ∫i bile˛ele, despre telefoane ∫i leg„turi ale Domniei Sale cu diverse grupuri de interese.

Miercuri a venit reiter‚nd Ón discursul s„u faptul c„ Parlamentul Rom‚niei nu se mai bucur„ de legitimitate. Nu vreau dec‚t s„ Ónt„resc ∫i eu c„, a∫a cum am mai afirmat Ón declara˛iile mele politice, dup„ referendum, pre∫edintele Rom‚niei nu este cu nimic mai legitim, iar Parlamentul nu este mai pu˛in legitim.

Traian B„sescu trebuie s„ se obi∫nuiasc„ cu starea de fapt, adic„ de a respecta aceea∫i Constitu˛ie ca Ónaintea suspend„rii.

De asemenea, ne-a acuzat c„ nu respect„m voin˛a na˛ional„ exprimat„ prin vot. Ar fi avut dreptate dac„ nu i-am fi acceptat Óntoarcerea la Cotroceni dup„ reconfirmarea sa pe baza votului referendumului.

Traian B„sescu nu face dec‚t s„ semene furtun„ mai agresiv ca Ónainte ∫i pare s„ fi uitat felul Ón care a desconsiderat chiar el votul dat de popor Ón anul 2004, c‚nd P.S.D.-ul a c‚∫tigat alegerile, iar pre∫edintele a refuzat cu Ónd‚rjire s„ ne lase la guvernare.

A contribuit din plin la formarea unei coali˛ii nefunc˛ionale, a numit premierul pe care l-a dorit, pentru ca apoi s„ porneasc„ atacul Ómpotriva tuturor. Sunt convins c„ v„ aminti˛i cum, la c‚teva s„pt„m‚ni de la intrarea la guvernare a coali˛iei îmo∫ite“ de B„sescu, pre∫edintelui-juc„tor i-a Óncol˛it Ón minte ideea de a sc„pa de premierul T„riceanu. De la aceast„ idee a pornit tot t„v„lugul scandalurilor din via˛a politic„ a Rom‚niei, care nu ne-a adus dec‚t nepl„ceri at‚t Ón plan intern, c‚t ∫i extern.

Cu tot discursul s„u acuzator, care nu a f„cut dec‚t s„ scoat„ Ón eviden˛„ Ónc„ o dat„ spiritul s„u belicos ∫i r„zbun„tor, Traian B„sescu trebuie s„ Ón˛eleag„ c„ partidele politice care i s-au opus nu au fost sanc˛ionate de votul dat de rom‚ni la referendum.

Rom‚nii au votat revenirea pre∫edintelui la Cotroceni ∫i nimic altceva, cu speran˛a c„ lini∫tea se va restabili Ón Rom‚nia, c„ se va termina cu disputele Óntre puterile statului ∫i c„ institu˛iile care ar trebui s„ lucreze pentru cet„˛eni vor Óncepe s„ func˛ioneze, nemaifiind blocate de diverse scandaluri.

Nu s-a Ónt‚mplat a∫a cum au dorit rom‚nii. Ba dimpotriv„, acum, prin revenirea la Cotroceni a

pre∫edintelui, criza politic„ din ˛ar„ se ad‚nce∫te. Pre∫edintele reinstalat la Cotroceni s-a gr„bit s„ reia r„zboiul pe toate planurile ∫i cu toat„ lumea.

Domnia Sa nu vorbe∫te dec‚t despre îsanc˛iuni drastice“, îdemisia Guvernului“ ∫i îalegeri anticipate“. Vi se pare c„ seam„n„ a reconciliere cu institu˛iile statului? Cu siguran˛„, nu! De altfel, pre∫edintele chiar a afirmat Ón cursul discursului de miercuri c„ înu este suficient s„ spunem: vom colabora, vom avea bune rela˛ii, vom lucra Ómpreun„!“.

Desigur c„ pentru el nu este suficient. Ceea ce Ó∫i dore∫te este s„ aduc„ la ascultare toat„ suflarea politic„ ∫i institu˛ional„, precum comandantul de vas pe subordona˛i. Promisiunile din cadrul consult„rilor de la Palatul Cotroceni nu au f„cut c‚t o ceap„ degerat„! Œn numeroase situa˛ii, am constatat cu to˛ii c‚t Ónseamn„ cuv‚ntul dat pentru pre∫edintele-juc„tor al Rom‚niei. Nici de data aceasta nu a fost altfel.

La final, pentru ca spectacolul s„ fie complet ∫i ca s„ ne îbucur„m“ ∫i de o doz„ de ipocrizie, Traian B„sescu a afirmat c„ respectul s„u pentru institu˛ia Parlamentului este real. Am constatat acest lucru cu to˛ii, a∫tept‚ndu-l 25 de minute pentru a-l asculta Ón Parlament.

Trebuie s„ fiu foarte clar: suntem pentru o stare de pace politic„ Óntre pre∫edinte ∫i structurile politice pe care le tot agreseaz„. Nu vom obosi Óns„ Ón lupta de rezisten˛„ pentru a aduce normalitatea ∫i lini∫tea Ón politica rom‚neasc„, chiar dac„ asta va Ónsemna s„ ˛inem piept permanent unui pre∫edinte indisciplinat ∫i ar˛„gos ∫i acoli˛ilor s„i.

Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Mai Óntreb Ónc„ o dat„ dac„ din partea celor Ónscri∫i s-a mai prezentat cineva.

Dau cuv‚ntul doamnei Leonida Lari.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

De la o vreme, de c‚nd Ón P.N.fi.C.D. au ajuns la conducere domnul Milu˛ ∫i domnul Pavelescu, linia partidului s-a schimbat. Nu mai este nici cre∫tin„ ∫i nici democrat„. S-au dus pe v‚nt spiritul bl‚nde˛ii, buna Ón˛elegere, cauza na˛ional„.

De la o vreme, mai precis de un an, impostorii, infiltra˛ii, aciua˛i Ón fruntea P.N.fi.C.D., taie ∫i sp‚nzur„, d‚nd afar„ pe ∫est lideri de partid, pre∫edin˛i de filiale care au alte opinii, despic‚nd Ón felul acesta partidul Ón dou„ p„r˛i, f„c‚ndu-l s„ arate ca o pas„re cu o singur„ arip„. Or, o pas„re cu o singur„ arip„ nu are ∫anse de zbor. ™i presa interna˛ional„ a constatat c„ Ón Rom‚nia sunt partide care au drept conduc„tori oameni de afaceri, iar nu oameni politici, ceea ce d„uneaz„ mult clasei politice actuale.

Cu ce se laud„ domnul Milu˛, de exemplu, cel mai tare (îAntena 1“, cu Vr‚nceanu-Firea): c„-i plac banii! Foarte bine, Óns„ ar trebui Ónt‚i ∫i Ónt‚i s„-i plac„ ideile, pentru c„ ideile ˛in via˛a unui partid ∫i-l duc Ónainte, d‚ndu-i ponderea cuvenit„ pe e∫ichierul politic.

Date fiind cele spuse, Ón semn de solidaritate cu veteranii care au construit P.N.fi.C.D., precum ∫i cu tinerii avangardi∫ti ai partidului, m„ autoexclud din P.N.fi.C.D.,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 adic„ m„ autoexclud din tab„ra pseudocre∫tinilor ∫i a pseudodemocra˛ilor. Mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Œntreb Ónc„ o dat„, stima˛i colegi, dac„ dintre cei Ónscri∫i pentru a prezenta declara˛ii politice mai dore∫te cineva s„ intervin„, s-a mai prezentat Óntre timp. Nu.

V„ mul˛umesc.

îRefuzul unui drept: dreptul copiilor la educa˛ie. S.O.S. gr„dini˛ele!“

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de azi se refer„ la situa˛ia Ón care se g„sesc copiii care trebuie s„ mearg„ la gr„dini˛e din toamna acestui an, familiile lor ∫i chiar ∫i personalul didactic ∫i cel auxiliar din gr„dini˛e.

Observ„m zilele acestea, ca de altfel Ón fiecare an, un spectacol tragic pe ecranele televizoarelor, Ón presa scris„, Ón cartierele Ón care locuim: cozi interminabile la poarta gr„dini˛elor, p„rin˛i ∫i bunici care stau pe afar„ de cu noaptea, poate-poate vor reu∫i s„ g„seasc„ un loc pentru copii Ón respectivele unit„˛i de educa˛ie.

Care este situa˛ia exact„ ∫i care sunt cauzele care au dus la asta? Dac„ ar fi s„ privim numai situa˛ia din Bucure∫ti, spre exemplu, pentru c„ aici sunt f„cute studii, potrivit datelor I.S.M.B. Ón prezent exist„ 56.770 de copii cu v‚rste cuprinse Óntre 3 ∫i 6 ani, dar Ón Bucure∫ti sunt disponibile doar 23.080 de locuri. De∫i, I.S.M.B. a Ónfiin˛at 109 grupe noi, cu aproximativ 2.500 de locuri, Ón acest an, potrivit estim„rilor, aproximativ 10.000 de copii nu vor putea merge la o gr„dini˛„ de stat. Œn 2004, Ón Bucure∫ti erau 183 de institu˛ii de stat, iar acum mai sunt doar 149. Retroced„rile au lovit destul de serios Ón num„rul de gr„dini˛e din Capital„. E drept c„ au fost retrocedate 14 gr„dini˛e c„tre fo∫tii proprietari, Óns„ unde este diferen˛a, 34 de cl„diri de gr„dini˛e? Cum este posibil ca Ón asemenea criz„ foarte bine cunoscut„, sistemul, ∫i a∫a dep„∫it ∫i for˛at la maximum, s„ Ó∫i permit„ s„ mai piard„ din pu˛inul pe care l-a avut?

Solu˛ia g„sit„ de autorit„˛i a fost mereu aceea∫i: m„rirea num„rului de copii dintr-o grup„, de la 20, c‚t prev„d inclusiv normele europene, la 35—40! ™i cine suport„ acest efort? Al„turi de copii, educatoarele ∫i personalul auxiliar! Vorbim aici despre persoane care sunt pl„tite Ón medie cu aproximativ 700 RON, Ón cazul educatoarelor, ∫i 450 RON, Ón cazul personalului auxiliar, cum ar fi buc„t„resele ∫i lenjeresele. Educatoarele debutante ajung greu la medie, numai dup„ minimum 2 ani de serviciu ∫i cu condi˛ia absolvirii examenelor de grad. ™i astfel, cum s„ ne putem Ónchipui c„ vom putea acoperi deficitul de circa 100 de gr„dini˛e, 1.000 de educatoare ∫i 500 de angaja˛i auxiliari numai Ón Bucure∫ti?

Solu˛iile rezid„ Ón construc˛ia de noi gr„dini˛e, extinderea celor existente, g„sirea de solu˛ii alternative la retrocedarea Ón natur„ a cl„dirilor Ón care func˛ioneaz„ gr„dini˛e (numai Ón Bucure∫ti exist„ o list„ cu alte 24 de gr„dini˛e revendicate), Ónchirierea de spa˛ii care s„ fie

folosite Ón acest scop, dar ∫i Ón acordarea de condi˛ii mai bune de munc„ ∫i salarizare pentru personal, ∫i abia atunci c‚nd locurile Ón gr„dini˛e nu se vor epuiza Ón dou„ ore de la deschiderea Ónscrierilor Ón prima zi putem vorbi de o ˛ar„ civilizat„, european„.

Mii de p„rin˛i din Rom‚nia tr„iesc Ón aceast„ perioad„ un adev„rat calvar, provocat de lipsa locurilor Ón gr„dini˛ele de stat. Numai Ón Capital„, peste 10.000 de copii sunt Ón pericol de a r„m‚ne Ón afara sistemului pre∫colar, Óns„ situa˛ia este generalizat„ la nivelul Óntregii ˛„ri. Aceste cazuri, coroborate cu dispari˛ia aproape total„ a cre∫elor, risc„ s„ se transforme Ón drame sociale, Ón condi˛iile Ón care nu mul˛i p„rin˛i Ó∫i permit s„ suporte costurile trimiterii copilului la gr„dini˛ele private.

F„r„ Óndoial„, autorit„˛ile statului au sc„pat de sub control astfel de aspecte care pun Ón pericol dezvoltarea armonioas„ a copiilor ∫i dreptul lor la educa˛ie. Responsabilii din Ónv„˛„m‚nt trebuie s„ ˛in„ cont de faptul c„ imposibilitatea pre∫colarilor de a frecventa gr„dini˛ele poate avea consecin˛e nefaste asupra viitorului tinerei genera˛ii. Œn acest context, se impune luarea unor m„suri urgente, care s„ elimine disfunc˛ionalit„˛ile existente Ón prezent ∫i s„ permit„ copiilor dreptul de a se Ónscrie la cursurile pre∫colare, f„r„ de care nu au cum s„ se Ónscrie la ∫coal„. Œn acela∫i timp, trebuie s„ ˛inem seama ∫i de stresul provocat p„rin˛ilor de aceste situa˛ii nedorite, ei fiind pu∫i Ón ipostaze dificile, de a pierde timp ∫i bani pentru a g„si alternative pentru Óngrijirea copilului.

Eu am sus˛inut majorarea concediului de maternitate de la doi la trei ani, cu at‚t mai mult cu c‚t cre∫ele sunt pe cale de dispari˛ie. Argumentele Ón favoarea sus˛inerii acestei propuneri sunt inexisten˛a unor institu˛ii corespunz„toare pentru Óngrijirea copilului Óntre doi ∫i trei ani, precum ∫i avertizarea Fondului O.N.U. pentru Popula˛ie (UNFPA) asupra fenomenului Ómb„tr‚nirii popula˛iei ∫i al degrad„rii structurii acesteia pe v‚rste. Este foarte important ca un copil s„ creasc„ p‚n„ la trei ani Ón cadrul afectiv ∫i emo˛ional unic oferit de p„rin˛i sau institu˛ii abilitate, care s„-i permit„ ulterior o dezvoltare s„n„toas„ ∫i armonioas„. Consider c„ este mai bine s„ facem eforturi financiare Ón acest moment, s„ implement„m o strategie coerent„ pentru dezvoltarea popula˛iei, dec‚t s„ ne trezim c„ va fi tardiv, atunci c‚nd fenomenul Ómb„tr‚nirii va lua amploare.

## îAnomalii politice“

La 19 aprilie, prin votul zdrobitor al parlamentarilor, Traian B„sescu a devenit ex-pre∫edinte al Rom‚niei pentru o lun„. A revenit dup„ un scrutin controversat, l„s‚nd Ón urm„ un atac dintre cele mai dure la adresa celor 322 de senatori si deputa˛i care au votat pentru suspendarea sa. Ca Ón orice stat democratic, actul suspend„rii nu-i un cap„t de ˛ar„, este unul care se Ónscrie Ón prevederile constitu˛ionale. N-a fost o tragedie na˛ional„, ∫i cu at‚t mai pu˛in una la nivel planetar, n-a fost, nici pe departe, un vot al contrarevolu˛iei, un puci parlamentar, vorbe grele ∫i gratuite, Ón maniera mahalagiilor de odinioar„, pentru care deputa˛ii ∫i senatorii erau buni sau r„i Ón func˛ie de num„rul de mici ∫i halbe de bere oferite Ón buricul t‚rgului cu prilejul vreunui eveniment politic.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 N-a fost nici u∫or pentru pre∫edintele suspendat s„ treac„ printr-o asemenea experien˛„. Dup„ Alexandru Ioan Cuza, Carol al II-lea, Ion Antonescu, Mihai de Hohenzollern ∫i Nicolae Ceau∫escu, Traian B„sescu este cel de-al 6-lea conduc„tor al statului nostru care p„r„se∫te, Ón cazul lui pentru un timp, postul suprem Ónainte de a-i expira mandatul. Din aceast„ perspectiv„ ∫i din altele, care puteau fi mult mai dureroase, trebuie privite exager„rile sus˛in„torilor s„i, potrivit c„rora am fi avut de-a face cu un vot contra naturii ∫i Ómpotriva Rom‚niei, natura fiind Ónsu∫i pre∫edintele suspendat, Ón persoan„, iar ˛ara confund‚ndu-se, de la relief ∫i popor, de la istorie ∫i viitorul s„u, cu trec„torul de la Palatul Cotroceni.

Nu e bine. Ceea ce s-a Ónt‚mplat ar fi trebuit s„ constituie un motiv de reflec˛ie pentru toat„ lumea, dar mai ales pentru Traian B„sescu, ∫i nu de n„pustire furioas„ pe îoligarhia partidelor parlamentare care sus˛ine actuala guvernare ilegitim„“ ∫i afaceri∫tii îmafio˛i“. Lupta Ómpotriva corup˛iei este una corect„ ∫i necesar„, dar s„ fie una general„, nu partizan„! O lupt„ care s„-i aduc„ Ón fa˛a justi˛iei nu numai pe oligarhii, pe îbaronii“ centrali ∫i locali, pe îb„ie˛ii de∫tep˛i“ din celelalte partide politice, ci ∫i pe cei din propria forma˛iune, ca ∫i pe mafio˛ii care roiesc nu numai pe l‚ng„ Palatul Victoria, dar ∫i pe la Cotroceni. Altfel, n-avem de-a face dec‚t cu o Ónc„ierare politicianist„ de tip balcanic, o r„fuial„ Óntre clanuri dornice s„ acapareze cele mai profitabile afaceri, precum gangsterii de odinioar„ din S.U.A., care se Ónfruntau cu pistolul pentru a-∫i asigura monopolul asupra zonelor bogate din marile ora∫e.

Œn acela∫i timp, Traian B„sescu trebuie s„ priveasc„ spre ˛ar„, spre cei am„r‚˛i ∫i lipsi˛i de orice speran˛„ pentru ziua de m‚ine, trebuie s„ priveasc„ spre Europa, spre acel Bruxelles at‚t de paradoxal Ón comportamentul s„u fa˛„ de rom‚ni: pe de o parte, ne trage de urechi, iar, pe de alta, este de multe ori subiectiv ∫i extrem de re˛inut Ón a ne Óntinde acea m‚n„ sincer„ care s„ ne ajute s„ dep„∫im marele impas Ón care ne afl„m.

La Cotroceni se afl„ un om care a devenit pre∫edinte cu 5 milioane de voturi, din 18 milioane posibile, Ón favoarea sa pronun˛‚ndu-se, a∫adar, numai 30% din aleg„tori. Amintim c„ la primul s„u mandat Ion Iliescu — c„ruia nu inten˛ion„m s„-i ridic„m o statuie — a ob˛inut 12 milioane de voturi, iar la al doilea peste 7 milioane. Cea mai mare gre∫eal„ a lui Traian B„sescu a fost s„-∫i asume ini˛iativa condamn„rii comunismului (o societate inexistent„, de altfel, la scara istoriei), gest imposibil ∫i irealizabil, cu at‚t mai pu˛in atunci c‚nd vine din partea unui om pe care via˛a l-a r„sf„˛at din plin Ón perioada respectiv„. Ajun∫i lupi la st‚n„, pretin∫ii ideologi anticomuni∫ti pe care Traian B„sescu i-a adus Ón preajma sa au pus iar„∫i Rom‚nia pe rug, iar la zid pe marii intelectuali ∫i politicieni patrio˛i de ast„zi, care au constituit adev„rata rezistent„ fa˛„ de unele manifest„ri aberante ale puterii de dinainte de 1989.

Nu de strategia scandalului permanent ∫i generalizat avea trebuin˛„ Traian B„sescu, de Ónvr„jbirea societ„˛ii rom‚ne∫ti. Œn acest moment avea nevoie de unitate ∫i de dialog ca de aer ∫i de ap„, Ón vederea realiz„rii obliga˛iilor pe care le impune costisitoarea noastr„ integrare Ón Uniunea European„. Nu de Óncremenire mioritic„, Ón timp ∫i spa˛iu, aveau nevoie ast„zi rom‚nii, ci de cre∫tere economic„ ∫i bun„stare. Nu, Ón nici un caz tergiversarea reformei ∫i degradarea fragilei noastre

democra˛ii puteau fi darurile cele mai de pre˛ la acest ceas at‚t de greu pentru un popor aflat Ón stare de supravie˛uire. Din p„cate, ceea ce se anun˛„ dup„ reÓntoarcerea lui Traian B„sescu nu preveste∫te, cel pu˛in deocamdat„, nimic bun...

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, îAten˛ie la aprecierea monedei na˛ionale!“

Leul rom‚nesc continu„ s„ mu∫te lacom din euro ∫i dolar. Aprecierea monedei na˛ionale Ón raport cu dou„ dintre cele mai puternice valute ale lumii treze∫te sentimente amestecate pe pia˛a valutar„, pentru c„ Ón timp ce unii juc„tori ai acestei pie˛e sunt favoriza˛i de scumpirea leului, al˛ii ies Ón pierdere, exportatorii mai ales, ∫i asta pentru c„ un leu scump are ca principal rezultat mai pu˛in„ competitivitate pentru produsele autohtone desf„cute pe pie˛ele europene. Importatorii, Ón schimb, sunt ferici˛i, deoarece produsele achizi˛ionate din str„in„tate, inclusiv cele pentru consumul rom‚nilor, devin mai ieftine, iar Rom‚nia este c‚∫tigat„ ∫i ea din acest punct de vedere, deoarece balan˛a comercial„ a ˛„rii cuprinde cel mai mult importuri.

F„c‚nd o analiz„ complex„ a acestui fenomen de a∫a-zis„ Ónt„rire a monedei na˛ionale, se poate vedea clar c„ nu cursul leului ad‚nce∫te dezechilibrele comerciale, ci faptul c„ vindem ieftin ∫i cump„ram scump, c„ nu avem structuri economice moderne, care s„ fac„ produsele noastre competitive altfel dec‚t prin costul mic al for˛ei de munc„. Ori de c‚te ori se apreciaz„ leul, discu˛iile ∫i analizele merg Óntr-o singur„ direc˛ie, cea a efectelor negative, iar principalul r„spunz„tor este f„cut„ Banca Na˛ional„ a Rom‚niei, f„r„ a se ˛ine seama c„ acum, dup„ aderare, cea care stabile∫te regulile jocului Ón domeniul valutar este pia˛a, care recunoa∫te doar cursul care se stabile∫te prin joc direct ∫i real.

Banca Na˛ional„ intervine doar atunci c‚nd se produc dezechilibre majore, care ar afecta buna func˛ionare a pie˛ei. A∫a s-a Ónt‚mplat ∫i Ón cazul c‚nd a aruncat pe pia˛„ peste 1 miliard de euro, deoarece lipsa leilor datorat„ pl„˛ilor masive f„cute de companii, a v‚nz„rii de titluri de stat de c„tre finan˛e ∫i a constituirii de c„tre b„nci a rezervelor minime obligatorii a creat un puternic dezechilibru Óntre cererea ∫i oferta de lei, care f„r„ aceast„ interven˛ie ar fi provocat un haos total economiei rom‚ne∫ti.

Normal este ca aceast„ cre∫tere a leului s„ nu provoace puternice dezechilibre pentru ˛ara noastr„, a∫a cum s-a Ónt‚mplat Ón Ungaria, care la un moment dat a ajuns de la o apreciere semnificativ„ a forintului la o depreciere Ónsemnat„, care a afectat ∫i economia ˛„rii vecine.

Un asemenea pericol ne pa∫te ∫i pe noi, dac„ ne vom preocupa mai mult de economia nominal„ dec‚t de cea real„, singura capabil„ s„ sus˛in„ pe termen lung un leu puternic, care ar fi Ón avantajul tuturor rom‚nilor.

îClasa politic„ rom‚neasc„ a luat-o razna!“

Rezultatele votului popular sunt distorsionate iremediabil de mi∫c„rile Ón dev„lm„∫ie de la un partid la altul ale ale∫ilor, incapabili s„ r„spund„ cu moralitate ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 coloan„ vertebral„ celor care i-au mandatat s„-i reprezinte pe anumite liste de partide. Din nefericire, Ón loc s„ dea un exemplu de maturitate, ambi˛ie, determinare ∫i respect, at‚t pentru imaginea oamenilor politici, c‚t ∫i pentru Óntreaga na˛iune rom‚n„, parlamentarii ofer„ un spectacol grotesc, cu salturi dintr-o barc„ politic„ Ón alta, Ón func˛ie de un interes apropiat sau Óndep„rtat, mai mult sau mai pu˛in realizabil. Starea de spirit a migratorilor politici de dup„ plecare le tr„deaz„ Óns„ demersurile. Cei care au dezertat dintr-un partid pentru altul nu se simt prea confortabil, nu-∫i prea g„sesc locul, sunt dezorienta˛i ∫i lipsi˛i de perspective. Electoratul este la r‚ndu-i debusolat, oamenii pun‚ndu-∫i pe bun„ dreptate Óntrebarea lui Caragiale: îEu cu cine (mai) votez?“...

Consider c„ menirea parlamentarilor este aceea de a se concentra pe rezolvarea problemelor care fr„m‚nt„ agenda cet„˛enilor, s„ contribuie la Ómbun„t„˛irea vie˛ii acestora, Óndeosebi a celor defavoriza˛i, a pensionarilor, veteranilor de r„zboi ∫i familiilor cu venituri reduse, oameni care vor trebui s„ simt„ o cre∫tere consistent„ a nivelului de trai. Reformarea clasei politice nu se poate face eficient prin tr„d„ri Ón lan˛ ∫i prin Ón∫elarea Óncrederii popula˛iei Ón ale∫ii poporului. Legea care interzice migra˛ia politic„ pentru primari ∫i consilierii locali ar trebui extins„ ∫i pentru parlamentari, pentru a evita situa˛iile jenante Ón care ale∫ii statornici sunt b„ga˛i Ón aceea∫i oal„ cu cei care au schimbat patru forma˛iuni politice Ón doi ani.

Trebuie s„ d„m dovad„ acum, mai mult ca oric‚nd, de seriozitate, respect, corectitudine ∫i preocupare pentru munc„, pentru a atinge obiectivele fundamentale ale activit„˛ii noastre: legi care s„ permit„ o via˛„ mai bun„ pentru cei mul˛i ∫i nec„ji˛i. Numai prin respect, seriozitate ∫i considera˛ie pentru noi Ón∫ine ∫i pentru munca noastr„ vom demonstra celor care ne-au mandatat s„-i reprezent„m cu cinste Ón forul legislativ al ˛„rii c„ merit„m Ón continuare un vot de Óncredere, de care clasa politic„ are at‚ta nevoie.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Subiectul acestei declara˛ii politice Ól reprezint„ mo˛iunea de cenzur„ promovat„ de Partidul Democrat. Nu am s„ fac referiri la acest document prin prisma calit„˛ii mele de ministru Óntr-un guvern atacat de o mo˛iune de cenzur„, ci din postura unui deputat care timp de aproape doi ani ∫i-a desf„∫urat activitatea Ón Parlamentul European ∫i care a ajuns s„ cunoasc„ foarte bine cum se aplic„ principiile democra˛iei Ón statele occidentale.

Ce pot observa dup„ o prim„ lectur„ a documentului? Œn prima parte, asist„m la promovarea unor elemente ce ˛in de un cult al personalit„˛ii pre∫edintelui Traian B„sescu. Am s„ dau un singur citat Ón acest sens: îOp˛iunea popular„...“ (la referendumul din 19 mai — n.a.) î...a fost tran∫ant„ Ón favoarea pre∫edintelui, Ón favoarea programului prezentat de Domnia Sa...“ Ce leg„tur„ poate avea un document care are menirea s„ arate ∫i s„ atace erorile sau lipsa de performan˛„ a unui Guvern cu programul ∫efului statului ∫i voturile pe care acesta le-a primit Óntr-un referendum unde s-a pus o singur„ problem„: este demis sau se reÓntoarce Ón func˛ie?! Niciuna.

De altfel, Partidul Democrat este obsedat de rezultatul de la referendum ∫i Ól opune Cabinetului T„riceanu. Citez din mo˛iune: îLa referendumul din 19 mai, vocea

cet„˛enilor a fost ferm„ ∫i clar„: guvernul condus de domnul C„lin Popescu-T„riceanu trebuie s„ plece!“ sau îvotul din 19 mai are semnifica˛ia mai profund„ a unei alegeri Óntre dou„ proiecte politice: cel al pre∫edintelui Traian B„sescu ∫i cel al grupurilor din jurul primuluiministru“. Nicio prevedere constitu˛ional„ sau legat„ de vreo lege nu stipuleaz„ ceea ce sus˛in autorii mo˛iunii.

îVocea electoratului“ se pronun˛„ vizavi de un guvern cu ocazia alegerilor parlamentare, nu ∫i Ón cazul unui referendum. Œn plus, nimeni nu a auzit, ∫i nu a auzit pentru c„ nu avea vreo leg„tur„ cu referendumul din 19 mai, de vreun duel Óntre un program al pre∫edintelui ∫i un program al premierului ∫i al grupurilor din jurul acestuia. Sun„ a acuza˛ie aceast„ ultim„ expresie, dar nu este prezentat„ nicio dovad„. Cu astfel de formul„ri precum cele descrise mai sus, o parte a Parlamentului Rom‚niei se face de r‚s Ón fa˛a colegilor din celelalte state ale Uniunii Europene, unde astfel de chestiuni sunt tratate strict Ón limitele legisla˛iei.

Am fost sunat de fo∫ti colegi din Parlamentul European ∫i am fost Óntrebat ce acuza˛ii se aduc Cabinetului din care fac parte. Nu am ∫tiut ce s„ r„spund. Mi-a fost ru∫ine s„ spun c„ Ón Parlamentul Rom‚niei un exerci˛iu democratic, promovarea unei mo˛iuni de cenzur„, un document de importan˛„ capital„ privind scena politic„ rom‚neasc„, con˛ine formul„ri f„r„ nicio leg„tur„ cu subiectul. Nu le puteam spune fo∫tilor mei colegi din Parlamentul European c„ marile acuze la adresa Cabinetului T„riceanu le reprezint„ dou„ declara˛ii ce con˛ineau inexactit„˛i de ordin matematic ale unor mini∫tri, cele referitoare la num„rul de jude˛e ∫i la stelele de pe steagul U.E. Nu a∫ fi pus Ón lumin„ proast„ Ón Europa Partidul Democrat, ci Parlamentul Rom‚niei.

Am fost îinterpelat“ de colegi de diferite culori politice, la Bruxelles ∫i Strasbourg, ∫i atunci c‚nd Senatul Rom‚niei a adoptat o mo˛iune simpl„ Ómpotriva ministrului justi˛iei, Monica Macovei. La vremea respectiv„ am putut prezenta pasaje din mo˛iune, pentru c„ existau referiri concrete la activitatea ∫i erorile respectivului ministru. Am precizat c„ P.N.L., Ón calitate de partid de guvern„m‚nt, va sus˛ine pe respectivul ministru Ón situa˛ia Ón care Curtea Constitu˛ional„ nu va decide c„ demisia este obligatorie, ceea ce s-a ∫i Ónt‚mplat.

Atrag aten˛ia colegilor din Partidul Democrat c„ Europa este cu ochii pe noi. C„ este vorba de o mo˛iune simpl„ sau (mai ales) una de cenzur„, subiectul este urm„rit cu aten˛ie Ón capitalele europene, mai ales Ón acelea care nu au Óncredere mare Ón capacitatea noastr„ de a face fa˛„ rigorilor U.E. De aceea, prin depunerea unei mo˛iuni care nu reprezint„ dec‚t o sintez„ lipsit„ de con˛inut a obiectivului politic din ultimele luni ale P.D., adic„ îJos T„riceanu!“ ∫i îS„ moar„ P.N.L.!“, risc„m s„ ne facem de r‚s Ón fa˛a Europei, risc„m s„ ar„t„m c„ exist„ infantilism politic Ón Rom‚nia, risc„m s„ cre„m o imagine de ˛ar„ destabilizat„ din punct de vedere politic. Pentru c„ orice se Ónt‚mpl„ la noi, ac˛iuni ale Guvernului, dezbaterile ∫i voturile din Parlament, ie∫irile populiste ale ∫efului statului, orice este monitorizat cu aten˛ie de observatorii str„ini, chiar ∫i declara˛ii televizate de genul celei de ieri a num„rului 3 din P.L.D., Valeriu Stoica, Ón care acesta afirma c„ sus˛ine 100% mo˛iunea, dar habar nu avea ce con˛ine textul documentului.

P.S. Voi reveni cu acest post-scriptum p‚n„ ce pre∫edintele Partidului Democrat va da un r„spuns public la Óntrebarea pe care o pun ast„zi pentru a doua oar„:

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 dac„ pre∫edintele Rom‚niei ar fi fost domnul Adrian N„stase, domnul Emil Boc ar mai fi declarat c„ Ón cadrul revizuirii Constitu˛iei se impune introducerea unei republici semipreziden˛iale dup„ modelul francez, Ón care ∫eful statului s„ poat„ dizolva Parlamentul ∫i conduce ∫edin˛ele de Guvern ∫i s„ poat„ convoca referendum legislativ, nu numai consultativ?

îVom avea oare un litoral european competitiv?“ Stima˛i colegi,

Zona costier„ a M„rii Negre este bine cunoscut„ datorit„ plajelor sale cu nisip fin ∫i moale, dar ∫i pentru pantele line ∫i sigure ale acestora.

Aici, la Mamaia, apa M„rii Negre are o salinitate redus„ Ón compara˛ie cu alte m„ri interioare (numai 17%). Pe de alt„ parte, Marea Neagr„ este practic lipsit„ de curen˛i ∫i de fenomene mareice, fapt care determin„ ca Ón marea majoritate a zilelor din sezonul de var„ aspectul m„rii s„ fie calm.

Latitudinea medie, precum ∫i altitudinea sc„zut„ la care este situat„ reprezint„ factori favorabili pentru un climat bl‚nd ∫i uscat. Din aceste motive, sezonul turistic este destul de lung, cuprinz‚nd intervalul dintre lunile iunie ∫i octombrie. Expunerea Ónspre est a zonei costiere asigur„ condi˛ii de maxim„ luminozitate de peste 14 ore pe zi Ón miezul verii. Suprafa˛a plajei sta˛iunii Mamaia, calculat„ la o lungime a ˛„rmului de 1,5 kilometri, s-a mic∫orat cu aproximativ 65% Ón intervalul scurs Óntre anii 1966—1988. La o suprafa˛„ util„ de 4 metri p„tra˛i de plaj„ pentru un turist, rezult„ c„ Ón decursul celor 22 de ani mic∫orarea suprafe˛ei plajei a determinat o descre∫tere a capacit„˛ii turistice a sta˛iunii cu un num„r de aproximativ 11.000 de turi∫ti. V„ amintesc c„ sta˛iunea de˛ine cea mai mare capacitate turistic„ dintre toate sta˛iunile litorale rom‚ne∫ti de la Marea Neagr„, datorit„ celor aproape 30.000 de locuri de cazare, Ón 61 de hoteluri (de la o stea p‚n„ la cinci stele), 14 vile ∫i 3 campinguri.

Mamaia este potrivit„ Óndeosebi pentru turismul familial, prin prisma l„rgimii plajelor sale sigure, Óntinse pe o lungime de 8 kilometri, bordate de o vegeta˛ie s„lbatic„ de step„ sub forma unor mici arbu∫ti ce asigur„ o umbr„ odihnitoare, ∫i prin prisma renumitului s„u nisip fin ∫i moale. Conform legendei, zeii au creat Mamaia pentru ca o prin˛es„ ce fusese r„pit„ s„-∫i poat„ reg„si fiica, prins„ Óntr-o capcan„ de pe ˛„rm, cu strig„tul îMamaia! Mamaia!“. Este cea mai veche dintre sta˛iunile rom‚ne∫ti de la Marea Neagr„. A fost Ónfiin˛at„ Ón anul 1906, pe limba de p„m‚nt ce desparte Lacul Siutghiol (unul dintre cele mai Óntinse lacuri cu ap„ dulce din Rom‚nia) de Marea Neagr„, la numai 5 kilometri nord de Constan˛a. Sta˛iunea a Ónflorit dup„ anul 1919, odat„ cu construirea unui cazinou ∫i prin construirea de numeroase vile luxoase, devenind, totodat„, ∫i re∫edin˛a de var„ a Regelui Ferdinand.

Plaja Mamaia cuprinde cea mai ridicat„ concentra˛ie de activit„˛i turistice ∫i se confrunt„ cu serioase fenomene de eroziune a plajelor sale. Lucr„rile de amenajare ∫i construc˛iile hidrotehnice, realizate de-a lungul timpului pe cursul Dun„rii ∫i al afluen˛ilor acesteia, au avut drept rezultat diminuarea serioas„ a cantit„˛ii de aluviuni deversate de acest fluviu Ón mare, cu consecin˛e dintre cele mai negative asupra echilibrului sedimentelor litorale. Œn plus, lucr„rile hidrotehnice litorale ∫i cele

portuare de Óndiguire s-au interpus pe traiectoria curen˛ilor marini, ceea ce a determinat practic blocarea depunerilor de sedimente pe ˛„rm, cauz‚nd o puternic„ erodare Ón special pe plajele din Mamaia. Din acest motiv s-au realizat diverse tipuri de lucr„ri hidrotehnice de prevenire a acestui fenomen mai cu seam„ Ón zona sudic„ a sta˛iunii, cea mai afectat„ din acest punct de vedere. Eroziunea coastei constituie o problem„ specific„ plajelor din Mamaia, datorit„ extinderii digului care ad„poste∫te Portul Midia (5 kilometri) ∫i care ac˛ioneaz„ precum o barier„ Ón calea circula˛iei pe direc˛ia nord-sud a curen˛ilor marini de coast„. Acest dig respinge c„tre larg, Ónspre sud-est, fluxul sedimentelor care circul„ Ón suspensie c„tre ˛„rm, transform‚nd practic plaja de la Mamaia Óntr-un golf aproape lipsit Ón totalitate de influxul de sedimente naturale. La eroziunea litoral„ general„ s-a mai ad„ugat ∫i contribu˛ia barajelor apar˛in‚nd centralelor hidroelectrice construite pe cursul Dun„rii.

Œn cursul iernii anului 1998, zona de sud a plajei a fost puternic afectat„ de eroziune. Œntre anii 1966—1988, linia ˛„rmului s-a retras c„tre uscat cu aproape 59 de metri, aceasta Ónsum‚nd o suprafa˛„ de 88.900 metri p„tra˛i de plaj„ erodat„. Acest motiv a impus luarea de urgen˛„ a m„surilor de protec˛ie privind plaja Mamaia (construirea de-a lungul ˛„rmului a unui num„r de 6 diguri de protec˛ie ∫i lucr„ri de Ónnisipare artificial„). Dup„ implementarea acestor m„suri de protec˛ie costier„, fenomenul de retragere a liniei ˛„rmului s-a diminuat p‚n„ la 35 de metri, fiind constatat numai pe o mic„ por˛iune a plajei. Œn perioada 1979—1995 s-a Ónregistrat un maximum de acumulare de sedimente, fapt care a Ómpins linia ˛„rmului Ónspre mare cu aproximativ 15 metri.

Partea sudic„ a plajei Mamaia a fost Ónnisipat„ o dat„ Ón 1961, Ónainte de construirea digului Portului Midia, apoi Ón 1986, dup„ aceasta. Procedeul este utilizat pe scar„ tot mai mare, fiind considerat o op˛iune mai bl‚nd„ de management al fenomenelor de eroziune, comparativ cu lucr„rile inginere∫ti dure de construc˛ie a unor diguri de larg ∫i a barierelor de tip îsparge val“.

Avantajele Ónnisip„rii artificiale a plajelor, ca op˛iune de management, includ Ón rezultatele oferite ∫i o latur„ estetic„ pozitiv„ care le Ómbun„t„˛e∫te semnificativ valoarea recrea˛ional„ ∫i mic∫oreaz„ probabilitatea producerii pe viitor a efectelor cu caracter eroziv. Din nefericire, materialul nisipos utilizat Ón aceste lucr„ri, ca de obicei Ón repara˛iile din Rom‚nia, s-a transformat Óntr-un material extrem de fin, iar din acest motiv nu a fost posibil„ ob˛inerea rezultatului scontat. Materialul de umplere trebuie s„ corespund„ exact ca form„ ∫i dimensiune cu cel din care este constituit„ plaja, Óns„ Ón cazul lucr„rilor de protec˛ie de la Mamaia acest principiu a fost neglijat.

Un alt principiu elementar, care a fost tratat cu superficialitate Ón acest caz, este ∫i acela conform c„ruia Ón astfel de lucr„ri trebuie a se evita extremele, Óntruc‚t atunci c‚nd materialul de umplere a plajei este prea fin (de exemplu nisipul extras din lacul Siutghiol) se produc turbidit„˛i locale asociate problemelor de reten˛ie a apei. Rezultatul lucr„rilor de la Mamaia realizate Ón astfel de condi˛ii a condus la o cre∫tere a ratei de eroziune, aceasta fiind mult mai ridicat„ dec‚t cea obi∫nuit„ pentru acest tip de mediu.

Ca o consecin˛„, partea sudic„ a plajei Mamaia este par˛ial protejat„ Ómpotriva efectului de eroziune, Óns„ numai por˛iunile aflate strict Ón dreptul acestor diguri

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 permit o refacere a plajei. Riscul eroziunii plajei de la Mamaia persist„ datorit„ faptului c„ aceasta este format„ dintr-o Óngust„ limb„ de p„m‚nt supus„ for˛elor hidrodinamice ∫i lipsei aportului de sedimente pe cale natural„.

M„surile ∫i lucr„rile hidrotehnice de protec˛ie au fost Óntreprinse Ón timpul regimului comunist, atunci c‚nd plaja Mamaia a fost serios afectat„ de fenomenele de eroziune. Infrastructura ∫i activit„˛ile turistice au suferit pagube materiale importante nu numai atunci, ci ∫i Ón prezent. A disp„rut o important„ por˛iune de plaj„, c‚t ∫i din faleza de promenad„, at‚t de cunoscut„ ∫i de dorit„ de pe litoralul rom‚nesc. Dac„ procesele de eroziune continu„ ∫i nu se iau m„suri optime de protec˛ie pentru protejarea plajelor, acest risc poten˛ial de eroziune va persista, exist‚nd posibilitatea ca Ón timpul viitoarelor furtuni puternice plaja s„ fie distrus„, c‚t ∫i sta˛iunea Ón sine.

Salut„m interesul Guvernului rom‚n de a colabora Ón acest sens cu speciali∫tii Agen˛iei pentru Cooperare Interna˛ional„ din Japonia (JICA), care au venit Ón cursul lunii martie Ón Rom‚nia ∫i au prezentat modul Ón care trebuie reabilitate plajele rom‚ne∫ti, dar ∫i prioritatea realiz„rii lucr„rilor, pe baza vitezei de eroziune din fiecare zon„ a coastei, cuprinse Óntre N„vodari ∫i Vama Veche. Costurile reabilit„rii plajelor Mamaia-Sud ∫i Eforie-Nord se vor ridica la 44 de milioane de euro, iar lucr„rile ar putea Óncepe Ón 2008, Óns„ personal consider c„ pentru turismul rom‚nesc, mai ales Óntr-o zon„ care are poten˛ial, nimic nu poate fi prea scump. R„m‚ne de v„zut Óns„ dac„ autorit„˛ile noastre vor reu∫i s„ se Óncadreze Ón programul de ac˛iune sugerat de japonezi.

## îŒndreptarea lucrurilor f„cute pe fug„...“ Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œn urma asum„rii Guvernului asupra pachetului de legi privind justi˛ia, proprietatea, retrocedarea, alc„tuite de mintea bolnav„ a unei femei-comisar a∫ezate Ón fruntea justi˛iei rom‚ne, s-a adus atingere grav„ asupra Bisericii Ortodoxe Rom‚ne. Legea nr. 247/2006 trebuie amendat„ Ón sensul aplic„rii ei pe baza parit„˛ii credincio∫ilor apar˛in‚nd B.O.R. ∫i Bisericii Greco-Catolice Unite cu Roma.

Conform datelor statistice oficiale publicate Ón acest an de c„tre Secretariatul de Stat pentru Culte, Biserica Rom‚n„ Unit„ cu Roma de˛ine pentru cei 191.556 credincio∫i un num„r de 5 eparhii, 66 de protopopiate, 638 de parohii ∫i 700 de preo˛i, iar Biserica Ortodox„ Rom‚n„ are 25 de eparhii cu 148 de protopopiate, 10.157 de parohii ∫i 10.068 de preo˛i.

Toate aceste unit„˛i p„str„toare ale spiritualit„˛ii rom‚ne∫ti ca structuri administrativ-teritoriale ale cultelor religioase recunoscute de stat sunt beneficiare ale unor indemniza˛ii de completare a salariului deserven˛ilor de cult. ™i pentru construirea ∫i Óntre˛inerea l„ca∫urilor de cult se primesc subven˛ii de la stat. Œn timp ce ortodoc∫ii contribuie la bugetul de stat Ón propor˛ie de 86,79%, ajutorul primit de B.O.R. nu reflect„ aceast„ situa˛ie. Cifrele enun˛ate, precum ∫i propor˛ia arat„ c„ statul nu Ón˛elege s„ respecte principiul propor˛ionalit„˛ii referitor la retrocedare, precum ∫i la procedura de alocare a fondurilor b„ne∫ti cultelor Ón cauz„. Œn timp ce Ón Biserica

Ortodox„ proprietar„ a bunurilor este comunitatea, de cealalt„ parte proprietar„ e conducerea.

Din cauza interpret„rilor istoriei, dar ∫i a legisla˛iei, Ón multe localit„˛i s-a ajuns la certuri, b„t„i ∫i apoi Ón justi˛ie. Acum este promovat„ o ini˛iativ„ legislativ„ Ónregistrat„ la Camer„ sub nr. P.L. 368/2007 care Ómbr„˛i∫eaz„ ideea retroced„rii propor˛ional cu num„rul de credincio∫i ∫i care, se pare, va fi sus˛inut„ de o larg„ majoritate ∫i va reglementa eroarea din Legea nr. 247/2006. Un lucru deosebit Ól aduce aceast„ lege prin faptul c„ bisericile catedrale eparhiale vor apar˛ine cultului pe seama ∫i Ón numele c„ruia au fost ctitorite ini˛ial.

Totodat„, trebuie ar„tat faptul c„ legea prevede expres c„ acolo unde este doar unul dintre cele dou„ culte constituit ca unitate parohial„ cu personalitate juridic„, acesta este proprietarul exclusiv al bunurilor parohiale de orice natur„. Lucrul bun merge mai departe, pentru c„ terenurile agricole, forestiere sau de orice alt„ natur„ solicitate Ón baza Legii nr. 18/1991, a Legii nr. 169/1997, a Legii nr. 1/2000 sau a Legii nr. 247/2005 vor fi atribuite celor dou„ culte religioase pe baza principiului propor˛ionalit„˛ii membrilor lor, potrivit datelor ultimului recens„m‚nt al popula˛iei.

Chiar dac„, Ón principiu, Consiliul Legislativ avizeaz„ negativ aceast„ propunere legislativ„ ∫i Guvernul nu o sus˛ine, totu∫i Legea privind regimul juridic al bunurilor imobiliare apar˛in‚nd cultelor religioase ortodox ∫i grecocatolic din Rom‚nia este sus˛inut„ de peste 850.000 de semn„turi adunate din istoricul ∫i greu Óncercatul Ardeal de preo˛ii ∫i conduc„torii acestora.

Paternitatea legii trebuie c„utat„ Ón lista de sus˛in„tori, care, la r‚ndul lor, exprim‚ndu-∫i op˛iunea prin vot, au trimis reprezentan˛i Ón partidele politice ce constituie Parlamentul Rom‚niei. To˛i parlamentarii Ardealului sunt chema˛i s„ sus˛in„ aceast„ lege!

îMit„ politic„ Ón Parlamentul Rom‚niei!“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Subiectul acestei declara˛ii politice are o leg„tur„ cu mo˛iunea de cenzur„ Ónaintat„ de Partidul Democrat. Vreau de la bun Ónceput s„ fac o precizare: nu abordez acest subiect pentru a da o replic„ _a priori_ textului mo˛iunii. Nu abordez acest subiect din team„ fa˛„ de eventualele consecin˛e ale votului mo˛iunii. Nici P.N.L. ∫i nici subsemnatul nu ne temem de aceast„ mo˛iune de cenzur„ ∫i consecin˛ele ei. De altceva m„ tem eu ∫i partidul din care fac parte: ne temem de o serie de practici pe care Partidul Democrat le-a inaugurat Ón Parlamentul Rom‚niei ∫i care sunt specifice doar lumii interlope.

Am s„ citez urm„toarele fraze: îPartidul Democrat nu poate s„ fac„ presiuni, pentru c„ nu este un partid aflat la putere, presiunile le fac cei care au puterea Ón m‚n„, din c‚te realizez eu. Noi am f„cut, eventual, oferte, poate am oferit ceva acestor oameni ca s„ semneze, dar Ón niciun caz nu am f„cut presiunile pe care le evoc„ aici o parte dintre participan˛i“. Acest citat nu l-am luat din pres„, nu a fost difuzat îpe surse“. Acest citat apar˛ine vicepre∫edintelui Partidului Democrat, domnul Ioan Oltean, ∫i este extras din stenograma ∫edin˛ei comune de ieri a Birourilor Permanente.

Iat„, doamnelor ∫i domnilor, ce se Ónt‚mpl„ Ón Parlamentul Rom‚niei, institu˛ie care, conform art. 61

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 alin. (1) din Constitu˛ie, îeste organul reprezentativ suprem al poporului rom‚n ∫i unica autoritate legiuitoare a ˛„rii“. Un vicepre∫edinte de partid ∫i totodat„ chestor al Camerei Deputa˛ilor spune, non∫alant, Óntr-un cadru oficial ∫i public — stenogramele ∫edin˛elor conducerilor Camerelor sunt publice — c„ îpoate am oferit ceva acestor oameni“, referindu-se la deputa˛ii din alte zone politice care au semnat mo˛iunea de cenzur„. Precizez c„ Ón context termenul îpoate“ nu exprim„ o posibilitate, ci o realitate contrapus„ acuza˛iilor privind presiunile f„cute asupra unor deputa˛i pentru a semna.

Afirma˛iile domnului Ioan Oltean reprezint„ o recunoa∫tere a faptului c„ Partidul Democrat a oferit mit„ unor deputa˛i pentru a semna mo˛iunea. Potrivit Codului penal, darea de mit„ Ónseamn„, printre altele, promisiunea unor beneficii Ón schimbul exercit„rii atribu˛iilor unei func˛ii sau demnit„˛i. Deci avem deputa˛i care au semnat mo˛iunea de cenzur„ Ón schimbul unor promisiuni. ™tim deja, la ora aceasta, c„ domnii Tudor Constantin din Partidul Conservator, Nati Meir, independent, ∫i Daniel Ionescu, P.S.D., au trecut Ón Partidul Democrat.

™i f„r„ recunoa∫terea f„cut„ Ón cadrul ∫edin˛ei Birourilor permanente a∫ fi putut b„nui c„ o parte dintre deputa˛ii care nu erau membri P.D. sau P.L.D. au semnat mo˛iunea Ón urma unor promisiuni generoase.

Ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón ultimele zile Ón Parlament Ón jurul acestei mo˛iuni de cenzur„ reprezint„ o ru∫ine na˛ional„ ∫i va contribui ∫i mai mult la deprecierea imaginii Legislativului. Am avut semn„tur„ dubl„ din partea unui parlamentar care a fost timp de doi ani ministru, am avut semn„turi de la senatori ∫i deputa˛i care nu au fost Ón Parlament sau Ón ˛ar„ Ón ultima s„pt„m‚n„, am avut treceri fulger„toare ∫i surprinz„toare de la un partid la altul ale unor semnatari, ∫i asta nu se Ónt‚mpl„ Ón Parlamentul unei foste republici sovietice din Asia, ci Ón Parlamentul unui stat din Uniunea European„!

A∫ vrea s„ fiu foarte clar: Ón politic„ foarte multe lucruri se negociaz„, Ón politic„ exist„ compromisuri, dar ceea ce s-a Ónt‚mplat acum dep„∫e∫te grani˛ele practicilor curente din politic„. Drept urmare, solicit de la microfonul acestei tribune urm„toarele:

1. Demararea de urgen˛„ a unei anchete interne a Parlamentului, pentru a depista modul Ón care s-au str‚ns unele semn„turi pentru mo˛iunea de cenzur„ a Partidului Democrat.

2. Solicit, de asemenea, conducerii Camerei Deputa˛ilor s„ sesizeze Comisia juridic„ pentru a analiza declara˛iile domnului chestor Ioan Oltean, precum ∫i implica˛iile de natur„ juridic„ ale acestora.

P.S.: Œn logica Partidului Democrat, Cabinetul T„riceanu II ar trebui s„ demisioneze Ón urma rezultatelor referendumului din 19 mai. Œn aceea∫i logic„, dup„ ce mo˛iunea de cenzur„ va fi respins„, atunci to˛i parlamentarii care au semnat acest document ar trebui s„-∫i dea demisia Ón urma e∫ecului ac˛iunii lor politice?

Tot dup„ logica Partidului Democrat, europarlamentarii din statele care au votat Ón favoarea Constitu˛iei Europei ar fi trebuit s„ demisioneze din Partidul European dup„ ce rezultatul referendumului privind legea fundamental„ a Europei a fost unul negativ.

V„ mul˛umesc.

Declara˛ie politic„: îIuda Ón sutan„!“

Consecvent atitudinii sale antirom‚ne∫ti, afi∫ate dintotdeauna cu non∫alan˛„, episcopul reformat László Tökés continu„ s„ sfideze popula˛ia majoritar„ a Oradei ∫i s„ instige la neÓn˛elegere interetnic„. Pentru a-∫i pune Ón practic„ politica de Ónvr„jbire dintre rom‚nii ∫i maghiarii ce convie˛uiesc Ón armonie Óntr-un ora∫ renumit pentru spiritul s„u tolerant, Ónaltul prelat nu s-a sfiit s„ coboare, iar„∫i, din amvon Ón strad„.

™i de aceast„ dat„, ca de alte multe ori Ón cursul ultimilor ani, pretextul manifest„rilor agresive ale lui László Tökés a fost soarta unui teren atribuit de Consiliul Local al Municipiului Oradea unei parohii ortodoxe, ∫i pe care episcopul Ól revendic„ pentru Liceul Reformat îLorantffy Zsuzsanna“. S„pt„m‚na trecut„, Ón vreme ce ale∫ii locali discutau tocmai aceast„ problem„, capul Eparhiei Reformate de pe l‚ng„ Piatra Craiului s-a a∫ezat Ón fruntea a 500 de enoria∫i care au m„r∫„luit pe str„zile Oradei pentru a for˛a ale∫ii locali s„ dea Ónapoi Ón fa˛a acestor presiuni exercitate cu obr„znicie.

Dac„ p‚n„ acum liderii U.D.M.R. s-au ˛inut departe de ac˛iunile extremiste ale lui Tökés, de aceast„ dat„ pre∫edintele Consiliului Jude˛ean Bihor, Alexandru Kiss, ∫i consilierul U.D.M.R. Odon Szabó s-au al„turat protestului, confirm‚nd mai vechile temeri c„, de fapt, diferen˛ele Óntre radicali ∫i modera˛i sunt doar de fa˛ad„ Ón tab„ra hungarist„. Dincolo de luptele interne pentru putere ∫i influen˛„, liderii maghiari dovedesc o regretabil„ solidaritate Ón punctele esen˛iale ale politicii agresive pe care o desf„∫oar„ din 1989 Óncoace. Aceasta este, de altfel, ∫i explica˛ia faptului c„ au ob˛inut, cu pa∫i mai mult sau mai pu˛in m„run˛i, dar hot„r‚˛i, transformarea Ón realitate a celor mai multe dintre revendic„rile formulate la Ónceputul anilor ’90: de la folosirea limbii materne Ón administra˛ie ∫i justi˛ie ∫i formarea tinerilor Ón universit„˛i particulare cu predare Ón limba maghiar„ p‚n„ la redob‚ndirea bunurilor ce au apar˛inut odinioar„ bisericilor a∫a-zis istorice din Transilvania. Iar dac„ alte dolean˛e aberante, precum autonomia f nutului Secuiesc sau universitatea de stat cu predare exclusiv„ Ón limba maghiar„, nu sunt ast„zi realitate, un merit incontestabil revin Partidului Rom‚nia Mare ∫i pre∫edintelui Corneliu Vadim Tudor, care au contracarat, cu fermitate ∫i consecven˛„, atacurile antina˛ionale ale for˛elor revan∫arde.

Amintim c„ obiectul discordiei ce agit„ apele la Oradea Ól reprezint„ un teren Ón suprafa˛„ de 250 de metri p„tra˛i, care a apar˛inut Grupului ™colar îAndrei ™aguna“, grup al c„rui imobil a fost retrocedat Episcopiei Reformate ∫i transformat Ón Liceul Reformat îLorantffy Zsuzsanna“. Terenul Ón cauz„ a fost atribuit, Ón 2004, de Consiliul Municipal Oradea, Bisericii Ortodoxe îSf‚nta Treime“, Ón compensa˛ie pentru un alt teren, cu o suprafa˛„ mai mare. Legalitatea hot„r‚rii consilierilor locali a fost confirmat„, ulterior, printr-o decizie a Cur˛ii de Apel Oradea.

Din p„cate, Óns„, episcopul reformat László Tökés Ón˛elege, iat„, s„ se considere deasupra legii, dovedind, iar„∫i, aceea∫i f„˛„rnicie revolt„toare la care a recurs mereu Ón rela˛iile cu rom‚nii: legea nu e bun„ dec‚t dac„ folose∫te intereselor proprii, iar retroced„rile ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 desp„gubirile nu sunt bune dec‚t dac„ profit„ maghiarii. Acest dublu standard trebuie s„ Ónceteze, pentru c„ nu face altceva dec‚t s„ Ónvenineze climatul de bun„ convie˛uire. Acestui mod periculos de a ac˛iona politic trebuie s„ i se pun„ cap„t, pentru c„ men˛ine o tensiune artificial„, specific„ unor vremuri pe care le dorim apuse!

Declara˛ie politic„ intitulat„ î5 iunie, Ziua Mondial„ a Mediului“

Œn aceast„ perioad„ oarecum agitat„ Ón via˛a politic„ rom‚neasc„ a∫ dori s„ v„ vorbesc despre chestiuni punctuale ∫i mai pu˛in de ac˛iuni sterile, politicianiste. De aceea, consider c„ discu˛iile referitoare la problema mediului Ónconjur„tor sunt mai actuale ∫i mai stringente ca oric‚nd.

Ziua Mondial„ a Mediului — 5 iunie — a fost instituit„ la Stockholm Ón anul 1972, cu ocazia primei conferin˛e O.N.U. privind mediul. Anul acesta tema stabilit„ pentru ziua mondial„ este îTopirea ghe˛ii — o chestiune arz„toare?“

La prima vedere acest subiect nu pare s„ intereseze Rom‚nia, dar schimb„rile climatice provocate de om reprezint„ o amenin˛are real„ pentru s„n„tatea noastr„, a tuturor, pentru interesele economice ∫i pentru Óntregul ecosistem terestru. Impactul acestor schimb„ri include seceta, o serie de alte fenomene climatice extreme, o productivitate agricol„ Ón transformare, reducerea disponibilului de ap„ proasp„t„ ∫i o cre∫tere semnificativ„ a nivelului m„rilor.

Rom‚nia a aderat Ón ultimii ani la majoritatea tratatelor ∫i conven˛iilor interna˛ionale privind mediul ∫i protec˛ia naturii, dar aceste modific„ri legislative nu sunt de ajuns, pentru c„ schimbarea trebuie s„ fie la nivelul fiec„rui om.

La nivelul jude˛ului Constan˛a, departamentul de ecologie al filialei P.N.L. Constan˛a s-a implicat ∫i se implic„ activ Ón crearea de evenimente destinate cre∫terii nivelului de informa˛ie pe probleme de mediu pentru locuitorii Constan˛ei sau chiar Ón ac˛iuni punctuale, precum cea care a constat Ón organizarea unui cros, duminic„, 3 iunie 2007, la care au participat peste 400 de persoane cu v‚rste Óntre 14 ∫i 79 de ani.

Priorit„˛ile acestui departament pentru anul 2007 se refer„ la mediatizarea ∫i sus˛inerea a ceea ce Ónseamn„ implementarea angajamentelor luate de Rom‚nia cu ocazia integr„rii Ón Uniunea European„, diminuarea riscurilor asociate cu evenimente extreme generate de schimb„rile climatice ∫i perfec˛ionarea instrumentelor institu˛ionale care s„ contribuie la protejarea resurselor pe baza principiilor dezvolt„rii durabile ∫i la reducerea polu„rii.

Poate principala prioritate o reprezint„ faptul c„ la nivelul municipiului Constan˛a scade suprafa˛a spa˛iilor verzi. Œn 1994 Ón Constan˛a existau 6,5 metri p„tra˛i/locuitor, iar Ón Bucure∫ti 13 metri p„tra˛i/locuitor. Œn prezent, se apreciaz„ c„ suprafa˛a spa˛iilor verzi a sc„zut sub 2 metri p„tra˛i/locuitor, Ón timp ce limita admis„ de directiva U.E. prevede 12 metri p„tra˛i/locuitor, de aceea se impune stringent m„rirea acestor suprafe˛e Ón toate zonele ora∫ului.

Doamnelor ∫i domnilor,

Œn cadrul ∫edin˛ei de s„pt„m‚na trecut„, Guvernul a aprobat graficul de realizare a lucr„rilor de construc˛ie pentru un num„r de 20 de spitale jude˛ene de urgen˛„ ∫i opt spitale regionale universitare.

Cu ceva timp Ón urm„, Guvernul a aprobat un program prin care Ministerul S„n„t„˛ii va finan˛a construirea a 28 de spitale de urgen˛„ noi ∫i reabilitarea altor 15.

Procedura de licita˛ie pentru atribuirea contractului de proiectare ∫i construc˛ie va fi finalizat„ p‚n„ la sf‚r∫itul lunii august, iar contractele cu agen˛ii economici desemna˛i c‚∫tig„tori vor putea fi Óncheiate p‚n„ la finele lunii septembrie. Lucr„rile de construc˛ie vor demara Ón luna octombrie, durata total„ a construc˛iei fiind estimat„ la 18 luni.

De asemenea, Ón ∫edin˛a de Guvern a fost prezentat programul de reabilitare a unui num„r de 15 spitale de urgen˛„ jude˛ene. Conform calendarului prezentat, la 1 iunie va fi publicat anun˛ul de participare pentru efectuarea studiilor de fezabilitate, p‚n„ la 24 iulie vor fi organizate ∫i derulate procedurile de licita˛ie deschis„ pentru atribuirea contractelor de proiectare ∫i construc˛ie. Ofertele depuse vor fi examinate ∫i evaluate p‚n„ la data de 8 august, urm‚nd ca operatorul economic c‚∫tig„tor s„ fie desemnat p‚n„ la 10 august.

Studiile de fezabilitate vor fi finalizate p‚n„ la sf‚r∫itul lunii octombrie, iar dup„ ob˛inerea avizelor ∫i adoptarea hot„r‚rilor pentru aprobarea indicatorilor tehnicoeconomici, la Ónceputul anului viitor va putea fi organizat„ licita˛ia pentru proiectare ∫i construc˛ie. Cel mai t‚rziu Ón luna martie 2008 vor fi demarate lucr„rile de reabilitare.

Cele opt spitale regionale de urgen˛„ vor fi construite la Ia∫i, Constan˛a, Craiova, Timi∫oara, Cluj, T‚rgu-Mure∫ ∫i dou„ Ón Bucure∫ti, pentru regiunile 3 ∫i 8. Cele 20 de spitale de urgen˛„ jude˛ene noi vor fi construite la Alba-Iulia, Arad, Pite∫ti, Bac„u, Oradea, Bistri˛a, Bra∫ov, Br„ila, Re∫i˛a, C„l„ra∫i, Gala˛i, Giurgiu, Deva, Turnu Severin, Piatra-Neam˛, Slatina, Ploie∫ti, Sibiu, Suceava ∫i unul Ón Bucure∫ti, Ón sectorul 3, pentru a Ónlocui Spitalul îCaritas“, care a fost retrocedat. Lucr„rile de reabilitare pentru cele 15 spitale jude˛ene de urgen˛„ vor Óncepe cel mai probabil Ón martie 2008.

Vor fi reabilitate astfel spitalele jude˛ene de urgen˛„ din Boto∫ani, Buz„u, Sf‚ntu Gheorghe, T‚rgovi∫te, T‚rgu Jiu, Miercurea-Ciuc, Slobozia, Baia Mare, Satu Mare, Zal„u, Alexandria, Tulcea, Vaslui, R‚mnicu V‚lcea ∫i Foc∫ani. Se estimeaz„ ca programul de construc˛ii s„ aib„ un cost de 3,5—4 miliarde de euro, spitalele noi urm‚nd a fi unele moderne, cu cele mai moderne dot„ri ∫i cele mai eficiente servicii medicale, la standarde europene.

Consider c„ prin demararea acestui important proiect sistemul de s„n„tate rom‚nesc va intra Óntr-o nou„ etap„ de modernizare, a∫teptat„ de cet„˛eni. V„ mul˛umesc.

îMarile probleme ale ˛„rii sunt cele mici!“

Fran˛a este membra Uniunii Europene cu cea mai mare rat„ a natalit„˛ii: 2,5 copii/femeie. Acest rezultat este uimitor Ón vremurile noastre Ón care oamenii se Óngrijoreaz„, pe bun„ dreptate, de existen˛a unui viitor al

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 umanit„˛ii, ceea ce declan∫eaz„ o stare de angoas„ ∫i sterilitate. Acum, c‚nd omenirea Ónc„ nu a rezolvat nici pe departe criza apei ∫i a foametei, c‚nd Ón fiecare secund„ mor sute de copii Ón ˛„rile s„race, o asemenea dovad„ de dragoste de via˛„ ∫i dorin˛a de urma∫i este rar„.

Explica˛ia este Óns„ extrem de simpl„ ∫i ˛ine Ón totalitate de stat: statul francez a reu∫it s„ identifice ∫i s„ implementeze m„suri concrete de stimulare real„ a cre∫terii natalit„˛ii. Cu alte cuvinte, femeia francez„ are la dispozi˛ie un Óntreg arsenal de m„suri prin care este Óncurajat„ s„ aib„ copii. Printre acestea, o bun„ politic„ privind cre∫ele, ∫colile maternale, un program al copilului atent armonizat cu al p„rin˛ilor, concediu parental partajat din ce Ón ce mai mult de ambii p„rin˛i etc. _Bref_ , cum spun francezii, ˛i-e drag s„ faci copii ∫i s„-i cre∫ti Ón Fran˛a!

Œn Rom‚nia cre∫ele au devenit un lux. Organizate multe dintre ele Ón case na˛ionalizate, au fost desfiin˛ate Ón momentul Ón care retrocedarea s-a produs. Respect dreptul de proprietate ∫i consider c„ una din marile crime ale comunismului a fost deposedarea proprietarilor de casele lor. Retrocedarea este o m„sur„ reparatorie minim„. Dar ce ne facem cu cre∫ele care au func˛ionat acolo, cu ce le Ónlocuim, pentru c„ autorit„˛ile trag semnale de alarm„ cu privire la sc„derea natalit„˛ii la noi, ∫i vina este, fire∫te, a femeilor!

Œn Bucure∫ti, ora∫ul cel mai mare al ˛„rii ∫i, dup„ p„rerea mea, cea mai tipic„ a∫ezare urban„ pe care am cunoscut-o, pentru c„ oamenii au locuit aici Óntotdeauna Ón case individuale, spre deosebire de Paris, de pild„, unde blocurile de apartamente au existat mereu, situa˛ia cre∫elor e dramatic„. Mamele au ie∫it Ón strad„ pentru c„ 10.000 de copii nu au loc Ón cre∫ele r„mase, dup„ ce 24 de cl„diri au fost retrocedate.

Œn Gala˛i exist„ 53 de gr„dini˛e de stat, din care 17 func˛ioneaz„ Ón apartamente de bloc, f„r„ locuri de joac„ ∫i f„r„ avize de la autorit„˛i.

Œn Ia∫i sunt 2.500 locuri Ón gr„dini˛e de stat ∫i 3.300 de solicit„ri.

Pe de alt„ parte, un loc Óntr-o gr„dini˛„ privat„ Ói cost„ pe p„rin˛i cel pu˛in 500 RON.

Ce este de f„cut? Simplu: Guvernul trebuie s„ decid„ c„ unele dintre problemele Rom‚niei sunt extrem de grave ∫i trebuie rezolvate extrem de repede. Trebuie s„ Ó∫i fixeze priorit„˛i, Óntre care Óngrijirea copiilor Ón cre∫e este una major„.

Strategia de la Lisabona este formal„: p‚n„ Ón 2010 cel pu˛in 70% dintre copiii mici trebuie s„ aib„ loc Ón cre∫e, Ón care s„ fie Óngriji˛i ∫i educa˛i Ón mod profesionist, pentru a avea ∫anse egale Ónc„ de la debutul vie˛ii lor. P‚n„ atunci, solu˛iile tranzitorii, demonstrarea interesului statului pentru copii ∫i familie se impun.

Œn Rom‚nia avem o singur„ lege care favorizeaz„ natalitatea: legea concediului parental.

Debut‚nd ca social-democrat„, cu prevederi care Óncurajau ∫i p„rin˛ii cu venituri mari s„ ia acest concediu, amendat„ de alia˛ii D.A. prin egalizarea contribu˛iei indiferent de veniturile anterioare ale p„rin˛ilor, este totu∫i singura Ón m„sur„ s„ rezolve problemele copiilor p‚n„ la 2 ani.

Œn rest, o lege a tichetului de cre∫„ care nu se poate aplica ∫i respingerea de c„tre parlamentarii puterii a unei propuneri legislative prin care se propunea deductibilitatea

cheltuielilor f„cute de angajatorii priva˛i cu construirea ∫i Óntre˛inerea cre∫elor.

™i atunci ne mai mir„m c„ natalitatea este Ón sc„dere, c„ tinerii nu se mai gr„besc s„ Ó∫i formeze familii sau c„ acestea se Óncheie formal, numai p‚n„ se Óncaseaz„ taxa de cununie de 200 euro, ∫i apoi se desfac?

Cum s„ te g‚nde∫ti la Óntemeierea unei familii ∫i s„ ai copii, c‚nd pentru procurarea unei locuin˛e, mai ales Ón marile ora∫e, se pl„tesc sume de c‚teva ori mai mari dec‚t Ón marile ora∫e ale Europei, Ón timp ce 80% dintre tineri realizeaz„ venituri sub cel mediu na˛ional?

Marile probleme ale ˛„rii sunt de acest tip: mici, ale fiec„rui individ Ón parte.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îDespre democra˛ie ∫i alegeri anticipate“

Stima˛i colegi,

De doi ani ∫i jum„tate sunt tot felul de oameni politici care vorbesc despre necesitatea alegerilor anticipate Ón Rom‚nia, Ón acest fel urm‚nd a se rezolva nu ∫tiu ce criz„ politic„ ∫i urm‚nd a se relegitima clasa politic„, care Ón opinia acestora ∫i-ar fi pierdut legitimitatea.

Eu unul nu pot fi de acord cu un asemenea punct de vedere, ∫i asta din mai multe motive. Œn primul r‚nd, din punct de vedere politic, alegerile anticipate trebuie ˛inute Ón momentul Ón care ˛ara traverseaz„ o criz„ profund„, situa˛ie care nu exist„ Ón acest moment. ™i asta deoarece dorin˛a unui partid ∫i a liderului s„u spiritual de a se provoca c‚t mai repede alegeri, doar pentru c„ la acest moment respectivul partid are cel mai bun scor Ón sondaje, nu constituie o criz„ politic„ major„, care s„ Óndrept„˛easc„ declan∫area unor alegeri anticipate.

Nu trebuie s„ uit„m c„ pre∫edintele Traian B„sescu, ∫i Ómpreun„ cu el cei de la P.D., au sus˛inut necesitatea alegerilor anticipate Ónc„ din ianuarie 2005, la doar dou„ luni dup„ precedentele alegeri, motiva˛ia lor fiind, Ón linii mari, aceea c„ popula˛ia nu a votat cum trebuie prima oar„, adic„ nu i-a oferit lui Traian B„sescu o majoritate confortabil„, care s„ nu mai necesite apelarea la tot felul de îsolu˛ii imorale“. Deci pentru Traian B„sescu ∫i acoli˛ii s„i, care ast„zi ne dau nou„ lec˛ii de democra˛ie, jocul democratic Ónseamn„ s„ faci alegeri p‚n„ c‚nd iese majoritatea pe care o vrei tu, nu cea pe care o hot„r„∫te poporul.

Œn acest sens, dup„ referendumul de la 19 mai, aceia∫i domni de la P.D., Ón urma unei interpret„ri foarte personale a referendumului, au concluzionat c„ dac„ Rom‚nia ar fi o ˛ar„ cu o democra˛ie consolidat„ atunci s-ar organiza alegeri anticipate, pentru a se reliefa corect, spun ace∫tia, noile preferin˛e ale electoratului. L„s‚nd la o parte analizarea semnifica˛iilor votului de la referendum, care oricum nu a fost un vot Ómpotriva Parlamentului, trebuie spus c„ este evident faptul c„ Rom‚nia nu este Ón acest moment o democra˛ie consolidat„ ∫i nici nu avea cum s„ fie, ˛„rilor occidentale, cu care ne tot compar„m din acest punct de vedere, trebuindu-le zeci de ani, chiar secole ca s„ ajung„ la un regim democratic, ∫i asta Ón condi˛iile Ón care nu au fost supuse unui regim precum cel comunist, care a anulat, practic, orice idee de cet„˛enie, de civism, de libertate, de implicare politic„, de comunitate, idei esen˛iale pentru un regim democratic.

De asemenea, trebuie ad„ugat faptul c„ un regim democratic nu se bazeaz„ exclusiv pe alegeri, a∫a cum

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 ne las„ s„ credem domnii de la P.D., ci se bazeaz„ mai ales pe institu˛ii, pe buna func˛ionare a acestora, pe existen˛a unui sistem de fr‚ne ∫i contragreut„˛i Óntre puterile statului, pentru ca niciuna dintre puteri s„ nu le domine pe celelalte. Or, din acest punct de vedere, cei care tr„deaz„ interesul public sunt tocmai aceia care de mai bine de doi ani Óncearc„ s„ blocheze buna func˛ionare a institu˛iilor, Óncearc„ s„ strice echilibrul dintre puterile statului, ∫i asta numai din dorin˛a de o c‚t mai mare putere care s„ le serveasc„ intereselor lor de moment.

Prin dorin˛a lor obsesiv„ de a provoca alegeri anticipate, cei de la P.D., Ón frunte cu Traian B„sescu, demonstreaz„ c„ ei sunt cei pe care nu-i intereseaz„ jocul democratic, c„ ei sunt cei care nu respect„ voin˛a electoratului, a∫a cum a fost ea legitim exprimat„ la alegerile din 2004, ∫i Óncearc„, prin orice mijloace, s„ r„stoarne aceast„ voin˛„.

Tocmai Ón acest sens trebuie interpretat„ ∫i ultima g„selni˛„ a sus˛in„torilor lui Traian B„sescu, ∫i anume aceea care prive∫te necesitatea m„ririi atribu˛iilor pre∫edintelui Ón urma unei modific„ri constitu˛ionale. Este normal oare, m„ Óntreb eu retoric, ca dup„ 50 de ani de regimuri unipersonale Ón Rom‚nia ∫i dup„ 17 ani de democra˛ie de tranzi˛ie Ón care am fost martori la cazuri de pre∫edin˛i care au abuzat de prerogativele lor, a∫a cum sunt acestea Ónscrise Ón actuala Constitu˛ie, s„ se sus˛in„ tocmai necesitatea cre∫terii puterii unei singure persoane, indiferent cum se nume∫te aceasta?

Œn recentul discurs ˛inut Ón fa˛a Parlamentului pre∫edintele Traian B„sescu ∫i-a expus a∫a-zisul program politic care ar trebui s„ duc„ la reformarea clasei politice ∫i la modernizarea Rom‚niei. Dup„ toate ac˛iunile pre∫edintelui ∫i ale P.D. din ultimii doi ani este evident faptul c„ singurul program politic la care munce∫te cu s‚rg pre∫edintele vizeaz„ cre∫terea puterilor sale Ón raport cu celelalte puteri ale statului, realegerea sa, precum ∫i formarea unui guvern pe care s„-l poat„ controla nestingherit.

V„ mul˛umesc.

îMo˛iunea de cenzur„ — fereastra prin care poporul poate s„ vad„ mai bine t‚rgul puterii“

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Politica zilelor noastre tinde s„ devin„ o sum„ alarmant„ de paradoxuri. Ele se amplific„ Ón mod continuu, risc„ s„ duc„ Ón derizoriu nu numai clasa politic„, ci democra˛ia Ón sine.

Primul ∫i poate cel mai periculos paradox: la guvernare se afl„ o grupare politic„ nesemnificativ„ (P.N.L.—U.D.M.R.), care oricum ∫i-ar contabiliza voturile din 2004 nu poate s„ declare c„ a Óntrunit op˛iunea majoritar„ a electoratului.

Este clar pentru oricine c„ aceast„ coali˛ie guverneaz„ Ón virtutea iner˛iei, sau, dac„ vre˛i, Ón virtutea unei serioase lacune a Constitu˛iei. Actul suprem al legisla˛iei rom‚ne∫ti nu are solu˛ie la acest î∫ah etern“ dintre cele dou„ forme de putere executiv„. Nu are solu˛ie pentru declan∫area alegerilor anticipate Ón cazul epuiz„rii politice a Parlamentului, oric‚t de profund„ a devenit pr„pastia de idei dintre acesta ∫i poporul care l-a ales. La acest capitol, trebuie s„ recunoa∫tem, Constitu˛ia noastr„ ∫i-a

dovedit limitele. Ea r„m‚ne o lege de mare profunzime ∫i actualitate. Œi mai trebuie Óns„ c‚teva paragrafe.

Sondajele de opinie f„cute la modul serios, de firme de specialitate, sunt forme moderne de a stabili, Ón mod curent ∫i operativ, voin˛a politic„ a unei na˛iuni. Ele trebuie privite cu mai mult„ Óncredere. Œn fond, ultimul referendum a confirmat, cu o precizie matematic„, ceea ce ar„tau sondajele. A trebuit s„ cheltuim c‚teva zeci de milioane de euro pentru a afla ceea ce ∫tiam cu to˛ii.

Iar sondajele actuale crediteaz„ gruparea P.N.L.— U.D.M.R. cu 15%. A∫adar, Ón virtutea unei lacune constitu˛ionale, ˛ara este condus„ de o grupare care nu reprezint„ ˛ara, Ón dispre˛ fa˛„ de voin˛a a 85% dintre locuitorii ei. Anali∫tii alint„ aceast„ monstruoas„ Ón˛elegere cu termenul bl‚nd de îguvern minoritar“.

™i totu∫i, z‚mbetul mali˛ios al domnului T„riceanu, campion al puterii cu orice pre˛, denot„ o siguran˛„ total„. Mo˛iunea de cenzur„ ini˛iat„ de Partidul Democrat nu-i d„ emo˛ii. T„riceanu se bucur„ de sprijinul îoponen˛ilor“ s„i, cu care a Óncheiat un t‚rg ocult, care sun„ Ón felul urm„tor: îVoi m„ l„sa˛i s„ guvernez, iar eu v„ ap„r de anticipate. Pute˛i s„ v„ savura˛i Ón lini∫te mandatul de ale∫i ai poporului, cu toate privilegiile lui.“

Paradoxul actualului Cabinet T„riceanu: e legal, dar nu e legitim! Poporul nu-l vrea la c‚rma ˛„rii, dar T„riceanu r‚de. Pentru el, ˛ara seam„n„ cu o motociclet„, pe care o Óncalec„ dup„ bunul s„u plac. Poporul nu conteaz„. T„riceanu invit„ poporul s„-∫i pl„teasc„ impozitele la zi ∫i s„ nu se ating„ de motocicleta lui preferat„, care e puterea. El vrea s„ zburde nestingherit pe ∫oselele lui Ludovic Orban. Benzin„ are, slav„ Domnului, doar e prieten cu Dinu Patriciu!

Mo˛iunea ini˛iat„ de Partidul Democrat a demarat greu. îOpozi˛ia“ constructiv„ a P.S.D.-ului nu vrea s„ supere guvernarea. Aceasta o ap„r„ de anticipate. T„riceanu Ói d„ lui Geoan„ timpul necesar s„ se pun„ pe picioare dup„ dezastrul de la referendum. Œn schimb, Geoan„ Ól las„ pe T„riceanu s„-∫i conduc„ nebune∫te motocicleta Óndr„git„ numit„ Rom‚nia. Acesta este t‚rgul monstruos. Mo˛iunea ini˛iat„ de Partidul Democrat are rolul de a demasca aceast„ conven˛ie de b‚lci, n„scut„ din promiscuitate ∫i tr„dare.

îO mo˛iune cu multe l„muriri“

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Rezultatele pe care ni le-a oferit referendumul din 19 mai 2007, o dat„ ce va r„m‚ne de altfel ca o pat„ Ón istoria noastr„ na˛ional„, arat„ clar sprijinul pe care poporul rom‚n Ól acord„ pre∫edintelui Traian B„sescu ∫i m„surilor pe care acesta dore∫te s„ le pun„ Ón practic„ cu ajutorul Guvernului ∫i al Parlamentului. C‚nd spun m„suri m„ refer la o reform„ at‚t de mult a∫teptat„ Ón s„n„tate ∫i justi˛ie, la o reÓnnoire a clasei politice, dorit„ de Óntreaga popula˛ie a Rom‚niei, de altfel, precum ∫i la eficientizarea Guvernului.

Cum acest sprijin de care orice pre∫edinte are nevoie din partea unui Guvern ∫i a unui Parlament nu s-a prea ar„tat la orizont, este evident c„ el e rezultatul faptului c„ nu acelea∫i sunt ∫i inten˛iile lor. Œn momentul de fa˛„, de∫i m„surile pre∫edintelui sunt ∫i cele pe care popula˛ia Rom‚niei le dore∫te, actualul Guvern ∫i o parte dintre Domniile Voastre nu acord„ niciun fel de sprijin pre∫edintelui, ba, din contr„, singura lor preocupare este

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 aceea de a pune orice fel de piedici Ón realizarea acestor m„suri. Este o dovad„ c„ aceste institu˛ii nu au niciun fel de inten˛ie Ón a guverna aceast„ ˛ar„, niciun fel de inten˛ie de a Ómbun„t„˛i via˛a acestor cet„˛eni ∫i de reformare a clasei politice rom‚ne∫ti. Este la fel de evident c„ Ón spatele m„surilor pe care le iau Ón prezent aceste institu˛ii se ascund interesele unor grupuri oligarhice care Ónc„ de˛in fr‚iele acestor institu˛ii.

Este evident pentru to˛i cet„˛enii acestei ˛„ri c„, dup„ o astfel de Ónfr‚ngere din referendum, era firesc s„ urmeze mai multe demisii, de onoare, le spunem Ónc„, ca s„ nu le spunem altfel. Nu s-a Ónt‚mplat Óns„. N-am ajuns Ónc„ vremuri Ón care s„ vedem ∫i astfel de gesturi din partea unor partide ca P.N.L., P.S.D., U.D.M.R. sau P.R.M. Din contr„, le vedem din partea celor Ónving„tori. Vedem gesturi de onoare, cum e cel al deputatului Romeo Raicu, deputat al Partidului Democrat, care a demisionat dintr-un Parlament pe care Domnia Sa Ól consider„ supus grupurilor de oligarhi din aceast„ ˛ar„, ∫i nu interesului na˛ional.

Era de a∫teptat atunci ca Partidul Democrat s„ vin„ Ón fa˛a Parlamentului cu cea mai sc„zut„ cot„ de Óncredere, cu o mo˛iune de cenzur„ Ómpotriva Guvernului. Iat„ Óns„ c„ acesteia i s-au pus piedici de tot felul pentru ca ea s„ nu ajung„ a fi depus„.

De ce se Ónt‚mpl„ acest lucru, doamnelor ∫i domnilor? Dintr-un motiv c‚t se poate de evident. Aceast„ mo˛iune de cenzur„ va dovedi odat„ pentru totdeauna Ón fa˛a rom‚nilor c„ actualul Guvern se bucur„ de sus˛inerea tacit„ a P.S.D.-ului, lucru contestat pe toate canalele media de reprezentan˛ii acestor dou„ p„r˛i. De∫i era evident pentru toat„ lumea c„ P.N.L.-ul nu poate r„m‚ne la guvernare f„r„ sprijinul acestui partid p‚n„ mai ieri contracandidat, odat„ depus„ mo˛iunea, aceasta va face ∫i demonstra˛ia matematic„ a sprijinului acordat. Se va vedea clar c„ exist„ o colaborare Óntre P.N.L. ∫i P.S.D.

Aceste partide nu vor reu∫i Óns„ s„ duc„ la Óndeplinire acest scop, pentru c„, a∫a cum spune proverbul: îNu mor caii c‚nd vor c‚inii!“. Prea mult li s-a tolerat acestor îcolegi“ ai no∫tri, foarte supu∫i celor care de˛in fr‚iele oligarhiei, iar aceast„ situa˛ie nu mai poate continua la nesf‚r∫it. Electoratul trebuie s„-i vad„ pe cei care una strig„ ∫i alta fac. Œn momentul de fa˛„, peste 54% dintre rom‚ni consider„ c„ cei 322 de parlamentari care au votat suspendarea pre∫edintelui la comand„ ar trebui s„-∫i dea demisia din Parlament. Ace∫tia nu mai au ce c„uta Ón aceste institu˛ii.

Partidul Na˛ional Liberal ˛ine cu tot dinadinsul s„-∫i p„streze func˛iile ∫i posturile Ón Guvern, trec‚nd ∫i privind cu indiferen˛„ peste dorin˛a poporului. Dore∫te p„strarea acestor func˛ii, accept‚nd sprijinul Partidului Social Democrat. Acesta va acorda sprijinul, pentru c„ Ón realitate ei sunt cei care guverneaz„ ∫i doresc Ónc„ s„ guverneze din umbr„ Ón momentul de fa˛„. Suntem foarte curio∫i s„ vedem p‚n„ unde va merge sus˛inerea P.S.D.-ului pentru P.N.L. Mo˛iunea de cenzur„ va clarifica odat„ pentru totdeauna cine se afl„ de fapt la putere.

Œmi doresc ca aceast„ mo˛iune s„ arate tuturor oamenilor cine sunt cei care vor s„ ne guverneze: oameni lipsi˛i de credibilitate ∫i de competen˛„, care, Ón loc s„ duc„ Rom‚nia Ónainte, nu fac altceva dec‚t s„ o duc„ Ónapoi ∫i s„ distrug„ tot ceea ce cu ajutorul unor oameni ca Monica Macovei, Vasile Blaga sau Sulfina Barbu am construit bun Ón aceast„ ˛ar„. Cu to˛ii vorbesc

Ón fa˛a cet„˛enilor de o reformare a clasei politice rom‚ne∫ti. Aceasta trebuie Óns„ s„ Ónceap„ cu votul uninominal. Numai atunci vom putea veni Ón fa˛a cet„˛eanului cu o clas„ reformat„. Sper din tot sufletul ca aceast„ schimbare s„ vin„ Ón toamna acestui an, c‚nd Ói vom vedea ∫i pe cei care au curajul s„ vin„ Ón fa˛a rom‚nului cu propriile realiz„ri.

V„ mul˛umesc.

îPatrimoniul arhitectural, planurile de urbanism ∫i dezvoltarea ora∫ului Timi∫oara“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Probabil c„ mul˛i dintre dumneavoastr„ ve˛i avea ocazia Ón aceste zile s„ auzi˛i tot mai multe informa˛ii despre Timi∫oara, din moment ce un important meci al reprezentativei de fotbal a Rom‚niei se va disputa Ón acest ora∫. Œn general, atunci c‚nd se vorbe∫te de Timi∫oara se vorbe∫te ca despre un ora∫ nu doar cu o economie prosper„, ci ∫i cu o anumit„ tradi˛ie de civiliza˛ie, un ora∫ care se m‚ndre∫te cu unul dintre cele mai mari centre istorice din Rom‚nia.

Centrul istoric al ora∫ului Timi∫oara este Ón sine un punct de atrac˛ie turistic„ ∫i, fapt la fel de important, se Óntinde nu doar de-a lungul mai multor spa˛ii deschise ∫i pietonale, ci continu„ Ón cartierele limitrofe un stil de arhitectur„ apar˛in‚nd mai mult sau mai pu˛in acelora∫i perioade istorice ∫i culturale. Din nefericire, v„ vorbesc ast„zi despre toate aceste lucruri nu din m‚ndria de a reprezenta Ón Camera Deputa˛ilor un ora∫ ca Timi∫oara, ci din dorin˛a de a trage un semnal de alarm„ Ón leg„tur„ cu proasta gestionare a acestui patrimoniu ∫i, la modul mai general, Ón leg„tur„ cu planurile de dezvoltare urban„ a Timi∫oarei.

Œn leg„tur„ cu primul subiect, a∫ vrea s„-i invit pe to˛i aceia dintre dumneavoastr„ care ve˛i avea ocazia s„ ne vizita˛i ora∫ul la o plimbare Ón cartiere istorice precum zona Parcului Rozelor, a Pie˛ei Maria, a Cartierului Elisabetan sau a Pie˛ei Traian. Prima reac˛ie a tuturor celor care au avut aceast„ experien˛„ a fost invariabil una de ∫oc, un ∫oc resim˛it Ón fa˛a num„rului tot mai mare de case care cad prad„ furiei îrenov„rii“ noilor proprietari. ™antiere Ón lucru sau cl„diri proasp„t îrenovate“ ne arat„ limitele, incapacitatea sau corup˛ia administra˛iei locale Ón fa˛a modific„rilor de fa˛ade istorice, a demol„rilor ∫i îreconstruc˛iilor“ din zona istoric„ a ora∫ului, o zon„ cu o identitate care ar trebui p„zit„ ca un bun public care apar˛ine timi∫orenilor, ∫i nu unui singur individ, incon∫tient de valoarea estetic„ ∫i de patrimoniu a imobilului din proprietate.

Pe de alt„ parte, lipsa unui plan urbanistic clar ∫i transparent referitor la capacitatea ∫i direc˛ia de dezvoltare a ora∫ului pe termen mediu ∫i lung a f„cut ca noile cartiere reziden˛iale, Ón general de la periferiile ora∫ului, s„ se dezvolte cel mai adesea haotic ∫i dup„ bunul-plac al celor care au interese de tot felul Ón acele zone. Construirea de case Ón zone Ón care autorit„˛ile nu puseser„ la dispozi˛ia investitorilor niciun fel de utilit„˛i a condus la anomalii, cum ar fi de pild„ construirea unor drumuri comune extrem de Ónguste, care, de∫i legal dimensionate, nu aveau cum s„ fie adaptate unui trafic sporit, a∫a cum Óncepe s„ fie din ce Ón ce mai mult Ón astfel de cartiere noi. ™i ca ∫i cum nu ar fi toate acestea de ajuns, autorit„˛ile locale aprob„ construirea de cl„diri utilitare, de birouri sau de zeci de apartamente Ón zone

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 ini˛ial destinate unor locuin˛e personale cu un regim de Ón„l˛ime sc„zut, pentru ca, Ón acela∫i timp, Ón func˛ie probabil de alte interese, s„ acorde autoriza˛ie de construc˛ie pentru case/vile individuale Óntr-o zon„ destinat„ oficial unor parcuri industriale.

Sper„m ca prezenta declara˛ie politic„ s„ ajung„ ∫i la ale∫ii locali, ∫i la reprezentan˛ii administra˛iei ora∫ului Timi∫oara, al c„ror îpatriotism“ local, afi∫at prea adesea ∫i cu prea mult„ ostenta˛ie, nu este de cele mai multe ori acoperit de un devotament pe m„sur„ Ón exercitarea mandatului public cu care au fost Óncredin˛a˛i de cet„˛eni.

îO mo˛iune cu multe dezv„luiri“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Comportamentul celor care pot fi declara˛i perdan˛i dup„ referendumul din 19 mai este unul care ne surprinde Óntr-un mod mai pu˛in a∫teptat. Ace∫ti mari perdan˛i, Óntre care pentru primul loc se bat P.S.D. ∫i P.N.L., se prezint„ Ón fa˛a cet„˛enilor ca Ónving„tori, ca ∫i c‚nd ei sunt cei care au fost reconfirma˛i de Óntregul electorat, iar acel 75% pe care-l trecem Ón contul lor ar fi unul pozitiv, ∫i nu unul negativ.

Œn aceste momente, avem un Guvern care nu se bucur„ de Óncrederea electoratului, care pentru a mai r„m‚ne pe posturile foarte c„ldu˛e apeleaz„ la subterfugii jenante: formeaz„ alian˛e pe care nu au t„ria de caracter de a le recunoa∫te Ón fa˛a cet„˛eanului. De acest gen este ∫i alian˛a cu P.S.D.-ul. Tot electoratul este con∫tient de aceast„ Ón˛elegere Óntre P.N.L.-P.S.D., numai reprezentan˛ii acestora pozeaz„ Ónc„ Ón haine inocente sau imaculate, cum vre˛i s„ la spune˛i.

Nici P.N.L.-ul ∫i nici P.S.D.-ul nu au Ón momentul de fa˛„ legitimitatea moral„ de a pretinde formarea unui guvern. Œn aceste condi˛ii, Partidul Democrat depune o mo˛iune de cenzur„ Ómpotriva actualului Guvern, acesta fiind Ón situa˛ia de a nu mai beneficia de Óncrederea electoratului.

M„surile pe care, Ón prezent, pre∫edintele Rom‚niei dore∫te s„ le ia Ón domenii care Ónt‚mpin„ multe probleme, cum ar fi cele din s„n„tate, justi˛ie sau Ónv„˛„m‚nt, nu coincid, din p„cate, cu cele ale Guvernului sau ale Parlamentului, de∫i acestea ar trebui s„ sprijine ac˛iuni ce vizeaz„ Ómbun„t„˛irea activit„˛ii Ón anumite domenii. S-a dovedit c„ principala activitate a celor dou„ institu˛ii este aceea de a-l scoate pe pre∫edintele B„sescu din sfera politicului. Œn aceast„ situa˛ie Ón care Parlamentul ∫i Guvernul beneficiaz„ de cea mai sc„zut„ cot„ de Óncredere, una dintre m„surile ce se impun a fi luate, m„sur„ dorit„ nu numai de pre∫edintele B„sescu, ci ∫i de Óntreaga popula˛ie a acestei ˛„ri, este cea de reformare a clasei politice rom‚ne∫ti. M„sura fireasc„ ar fi cea de introducere a votului uninominal. Œnvin∫ii ce poart„ ast„zi masca Ónving„torilor caut„ diverse subterfugii pentru a evita confruntarea cu cet„˛enii. Cei care fug de cet„˛eni spun c„ nu se pot organiza alegeri anticipate pe baza votului uninominal. Œn aceste momente, Ónt‚lnirea cu electoratul pentru partide ca: P.N.L., P.S.D. sau P.C. este inoportun„. Mo˛iunea odat„ depus„ va aduce dovada unor lucruri evidente pentru toat„ lumea. Va face dovada c„ pentru a r„m‚ne la guvernare P.N.L.-ul are Ón˛elegeri cu P.S.D.-ul. Aceast„ mo˛iune de cenzur„ va dovedi odat„ pentru totdeauna c„ Guvernul T„riceanu II este sus˛inut de P.S.D. Se va vedea colaborarea dintre aceste

partide care p‚n„ mai ieri Ó∫i aruncau injurii, acuze, iar ast„zi bat palma pentru interese proprii. Cu to˛ii ∫tim de aceste Ón˛elegeri. Sunt foarte curios p‚n„ c‚nd are de g‚nd P.N.L.-ul s„ nege aceast„ realitate.

Œn aceste momente, 54% dintre rom‚ni consider„ c„ cei 322 de parlamentari care au votat suspendarea pre∫edintelui ar trebui s„-∫i prezinte demisia. Este o dovad„ concret„ c„ rom‚nii nu mai doresc o astfel de clas„ politic„, c„ ea trebuie reformat„, iar primul pas spre acest lucru este votul uninominal.

Am convingerea c„ acest lucru poate fi realizat dac„ fiecare dintre noi am avea responsabilitatea faptelor noastre, iar situa˛ia Ón care Rom‚nia se afl„ Ón prezent nu poate continua la infinit.

V„ mul˛umesc.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îCine a gre∫it s„ pl„teasc„!“

S‚mb„t„, la Horezu, colega noastr„ Raluca Turcan a f„cut o dezv„luire senza˛ional„. Œn conferin˛a de pres„ sus˛inut„ de c‚˛iva membri P.L.D. Ón poiana T‚rgului de Ceramic„ Popular„ îCoco∫ul de Hurez“, r„spunz‚nd Óntreb„rilor puse de ziari∫ti pe tema dublei semn„turi a senatorului Gheorghe Flutur pe mo˛iunea de cenzur„ ini˛iat„ de Partidul Democrat, doamnei Turcan i-a sc„pat îam„nuntul“ c„ una dintre semn„turi fusese ad„ugat„ îprin scanare pe calculator“ de c„tre îcineva din staff-ul P.D.“.

Œncercarea conducerii P.L.D. de a profita politic cu orice pre˛ de pe urma unui eveniment cultural s-a soldat, iat„, cu aprinderea unui nou fitil Ón scandalul mo˛iunii P.D. sus˛inute de P.L.D., iar acest fitil arunc„ o raz„ de lumin„ asupra adev„ratelor metode prin care anumite partide izbutesc s„ Ó∫i duc„ la Óndeplinire inten˛iile, uneori prin Ónc„lcarea f„r„ pic de jen„ a legii, o lege care spune clar c„ semn„turile din tabelele de sus˛inere a unei candidaturi, a unui proiect de lege, a unei mo˛iuni etc. trebuie s„ fie olografe, adic„ Ón original, adic„ executate cu m‚na lor de c„tre persoanele respective, iar acum vedem c„ este posibil ca un tabel cu semn„turi de sus˛inere s„ fie m„sluit pe calculator.

Oare c‚te tabele asem„n„toare au mai fost m„sluite de cei care au fost acum prin∫i cu m‚˛a-n sac? Oare c‚t„ Óncredere s„ mai putem avea atunci c‚nd ni se spune c„ ei au ob˛inut nu ∫tiu c‚t la sut„ Óntr-un sondaj de opinie? Oare c‚t de corecte sunt rezultatele unui scrutin Ón care, la prelucrarea electronic„ a datelor, prin scanarea proceselor-verbale, Ó∫i bag„ coada ni∫te ∫mecheri pricepu˛i Ón fraudare prin intermediul mijloacelor pe calcul?

Œnclin s„-l cred pe domnul Gheorghe Flutur atunci c‚nd spune c„ nu a semnat dec‚t o dat„, ad„ug‚ndu-∫i singur numele Ón josul paginii, sub tabel. Asta Ónseamn„, Óns„, c„ putem avea toate Óndoielile asupra modului Ón care a fost realizat tabelul de deasupra, care cuprinde mai multe nume ∫i semn„turi, inclusiv semn„tura pe care domnul Flutur nu are cum s„ ∫i-o recunoasc„.

îA fost o eroare, a fost o eroare! Cei din staff-ul P.D.-ului au gre∫it. Ei trebuie s„ dea explica˛ii!“ A∫a s-a Óncheiat conferin˛a de pres„ de s‚mb„t„ a conducerii P.L.D., Ón incinta T‚rgului de Ceramic„ Popular„ de la Horezu. Cu siguran˛„ c„ staff-ul P.D. va da vina pe o secretar„ sau pe o operatoare de calculator. Œn felul acesta se va dovedi la∫itatea ∫i lipsa de b„rb„˛ie a unor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 domni cu putere de decizie Ón partid, care arunc„ vinov„˛ia Ón spatele unei biete executante a ordinelor date de ei.

Este imposibil ca decizia de a se m„slui prin scanare ∫i scoatere la imprimant„ a semn„turii sau... semn„turilor (?!) respective s„ apar˛in„ cuiva din r‚ndul personalului din subordine. Un asemenea Óndemn nu putea veni dec‚t de la cineva implicat politic Ón reu∫ita ac˛iunii de str‚ngere a semn„turilor necesare pentru introducerea mo˛iunii Ómpotriva Guvernului.

Acest mod de a proceda arunc„ o pat„ pe obrazul democra˛iei ∫i pe obrazul fiec„rui parlamentar. A∫a ceva nu trebuie s„ se mai repete. De aceea, adev„ratul vinovat trebuie dat Ón vileag ∫i trebuie s„ pl„teasc„ scump, c‚t mai scump, inclusiv sub aspect penal.

S„ fim serio∫i. Nu este vorba de o simpl„ gre∫eal„, sau de o simpl„ eroare, cum le place s„ spun„ celor prin∫i cu mo˛iunea pe picior gre∫it! Avem de- a face cu o infrac˛iune Ón adev„ratul Ón˛eles al cuv‚ntului.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îDesfiin˛area ∫colilor, o mod„ sau o necesitate?!“

Œn Rom‚nia secolului al XXI-lea, c‚nd mai peste tot Ón lume se Ónfiin˛eaz„ unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt Ón vederea eradic„rii analfabetismului, a ap„rut o nou„ practic„: comasarea ∫colilor sau, mult mai grav, desfiin˛area acestora. Motivele sunt diverse, de cele mai multe ori, Óns„, f„r„ niciun fundament logic. Numai Ón jude˛ul Cluj exist„ prea multe cazuri de comasare ori desfiin˛are a unor ∫coli, unele cu renume na˛ional, dar acest lucru nu Ómpiedic„ autorit„˛ile s„ semneze ordine f„r„ o consultare prealabil„ a p„rin˛ilor ori s„ se documenteze la fa˛a locului dac„ eliminarea unei unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt aduce un prejudiciu, nu numai de imagine, Ministerului Educa˛iei.

Reac˛ia p„rin˛ilor elevilor din ∫colile ce urmeaz„ a fi desfiin˛ate ori comasate cu alte unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt preuniversitar este de nemul˛umire, deoarece acest lucru Ónseamn„ c„ elevii se vor deplasa pe distan˛e mult prea mari pentru ni∫te copii de v‚rsta lor pentru a beneficia de procesul educa˛ional.

Un astfel de caz se Ónt‚mpl„, la ™coala cu clasele I—VIII Dealu Negru din comuna C„l„˛ele, jude˛ul Cluj. Gimnaziul acestei ∫coli este propus pentru desfiin˛are. Nejustificat, dac„ e s„ ˛inem cont de p„rerea cadrelor didactice de aici ∫i a p„rin˛ilor. Num„rul elevilor este Ón continu„ cre∫tere, elevii care frecventeaz„ aceast„ ∫coal„ vin din patru localit„˛i: Dealu Negru, R‚∫ca de Sus, R‚∫ca Ple∫ ∫i C„l„˛ele P„dure. Drumurile care leag„ R‚∫ca de Sus ∫i R‚∫ca Ple∫ de localit„˛ile Ónvecinate sunt greu accesibile ma∫inilor, Ón special Ón perioada de iarn„, care Ón aceste zone poate dura p‚n„ la 6 luni, astfel c„ solu˛ia transportului elevilor cu microbuzul la o alt„ ∫coal„ nu este viabil„ deloc. Œn plus, ∫coala are cadre didactice calificate pentru o serie de discipline: limba ∫i literatura rom‚n„, geografie, istorie, biologie, chimie, muzic„, religie ∫i educa˛ie tehnologic„. Din aceste motive, elevii ™colii cu clasele I—VIII Dealu Negru au avut rezultate foarte bune la testele na˛ionale din anul ∫colar 2005—2006, promovabilitatea fiind de 100%.

Un alt motiv pentru ca ™coala cu clasele I—VIII Dealu Negru s„ nu fie desfiin˛at„ este acela c„ exist„ spa˛iu suficient unde elevii Ó∫i pot desf„∫ura activit„˛ile didactice.

Mai mult, dup„ terminarea orelor de curs, elevii Ó∫i ajut„ p„rin˛ii Ón gospod„rie, lucru pe care nu l-ar mai putea face dac„ ar fi muta˛i la alt„ ∫coal„.

Unul dintre drepturile fundamentale ale omului este cel la educa˛ie. Nu cred c„ Ón Rom‚nia secolului al XXI-lea se poate ca acest drept nu fie respectat.

Colegiul îBogdan Petriceicu Hasdeu“ din municipiul Buz„u, una dintre cele mai mari unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt din jude˛, a fost gazda unui complex de manifest„ri care marcheaz„ prima zi a îPor˛ilor deschise“.

Cadrele didactice implicate Ón acest proiect au inten˛ionat, prin acest program, s„ promoveze valorile care se Ónal˛„ fie din spatele catedrei, fie din b„nci, uneori inaccesibile îochiului“ cultural mult prea formalizat.

La prima edi˛ie au fost invita˛i cu renume Ón lumea cultural„ rom‚neasc„ ca: profesorii universitari dr. Valeriu R‚peanu ∫i Ion Bulei, care au adus c‚teva aprecieri critice privind recenta apari˛ie editorial„ a scriitorului buzoian Nicolae Pene∫, intitulat„ îAlexandru Marghiloman — lordul valah“, profesor universitar dr. Ion Brad, absolvent al liceului, profesor universitar dr. Marius Andruh, membru corespondent al Academiei Rom‚ne, profesor universitar dr. Petre Ursache, scriitorii Magda Ursache ∫i Nicolae Pene∫, al„turi de al˛i profesori universitari, fo∫ti membri ai cenaclului literar, colaboratori ai revistei hasdeiene.

La manifestare au participat ∫i fo∫ti ∫i actuali elevi, Ómpreun„ cu cadre didactice, nume celebre din vechea gard„ sau dasc„li Ón activitate, evenimentul devenind emo˛ionant at‚t pentru vechile genera˛ii de liceu, c‚t ∫i pentru cei afla˛i pe b„ncile ∫colii.

Manifestarea s-a construit pe discu˛ii tematice, dezbateri pe marginea proiectelor recente semnate de elevi, lans„ri de carte, filme documentare, sesiuni de referate ∫i comunic„ri, jocuri sportive, concursuri, momente muzicale, expozi˛ii de pictur„ ∫i art„ fotografic„.

Œn deschiderea manifest„rii, s-a lansat noul num„r al revistei îViziuni“, coordonat„ de profesoara Iulia Laz„r. De asemenea, au mai fost c‚teva momente deosebite, printre care: vizionarea a dou„ capodopere cinematografice regizate de Andrei Tarkovski, un spectacol de muzic„, teatru ∫i dans g„zduit de Amfiteatru ∫i Óntrunirea cenaclului literar. Manifestarea vine dup„ 140 de ani de la formarea Gimnaziului Comunal, cel ce a devenit ∫coala cu care ast„zi ne m‚ndrim, Colegiul îBogdan Petriceicu Hasdeu“, unde au Ónv„˛at ∫i s-au format nume celebre ca: George Emil Palade, Vasile Voiculescu, Nicolae Leonard, Paul Ioachim, Pamfil ™eicaru, mari personalit„˛i ale culturii rom‚ne∫ti.

Acesta a fost Ónceputul, Óntreaga manifestare contur‚ndu-se ∫i ca o ofert„ deschis„ la a lua parte ∫i a deveni parte din conceptul cultural educa˛ional dezvoltat de îHasdeu“.

îEfectele secetei asupra vie˛ii umane“ Stimate colege,

Stima˛i colegi,

Seceta, perceput„ ca o incapacitate temporar„ a resurselor de ap„ de a face fa˛„ consumurilor, constituie,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 al„turi de alte fenomene distructive, cum ar fi poluarea sau inunda˛iile, principalele îurgen˛e planetare“ ale zilei.

Impactul distructiv al secetelor ∫i aria tot mai mare de producere a acestora, care cuprinde 1/4 din totalul suprafe˛ei de uscat a Terrei, fac ca fenomenul respectiv s„ fie considerat, dup„ poluare, riscul ecologic cu cea mai mare amploare ∫i stabilitate. Aceasta Óntruc‚t secetele, Ón special cele prelungite sau care se produc Ón ani succesivi, determin„ multiple efecte negative, de ordin ecologic, economic ∫i social, ce afecteaz„ calitatea vie˛ii comunit„˛ilor umane.

Astfel, sub raport ecologic, seceta poate produce degradarea terenurilor agricole ∫i reducerea poten˛ialului biologic al solului, o Ónr„ut„˛ire a condi˛iilor de via˛„ ∫i de munc„ ale oamenilor. Œn plan economic, acest fenomen natural extrem afecteaz„ Ón primul r‚nd produc˛ia agricol„ ∫i pune Ón pericol securitatea alimentar„ a popula˛iei. Simultan, seceta determin„ reducerea efectivelor de animale, sc„derea produc˛iei de energie electric„ Ón hidrocentrale, greut„˛i Ón alimentarea cu ap„ a localit„˛ilor etc. Din punct de vedere social, seceta genereaz„ s„r„cie, Ón special Ón r‚ndul popula˛iei rurale, pune Ón pericol activit„˛ile umane, afecteaz„ starea de s„n„tate a popula˛iei, deterioreaz„ rela˛iile interumane.

Acest lucru se va r„sfr‚nge asupra pre˛urilor alimentelor, care vor cre∫te fulminant. Canicula ∫i absen˛a ploilor ar putea s„ relanseze infla˛ia Ón Europa, prin dezechilibrarea balan˛ei cererii ∫i a ofertei pe pia˛a alimentelor. Œn urma Ónregistr„rii unor recolte slabe, oferta va sc„dea ∫i, evident, pre˛urile vor cre∫te.

Cu toate c„ ploile toren˛iale din ultimele zile au cuprins multe jude˛e, Ón cea mai mare parte a ˛„rii seceta persist„. Potrivit agricultorilor, culturile de gr‚u, porumb ∫i rapi˛„ vor fi compromise, chiar dac„ Ón urm„toarea perioad„ va ploua abundent. De exemplu, Ón Vrancea, peste 34 de mii de hectare de teren agricol cultivate cu cereale au fost afectate, iar Prefectura a cerut Guvernului ca jude˛ul s„ fie trecut pe lista regiunilor calamitate. Sunt deja afectate de secet„ peste 200 de mii de hectare de culturi sem„nate Ón toamn„, ceea ce reprezint„ 8% din suprafa˛a total„. De asemenea, din cauza pre˛ului mare al apei, din cele 700 de mii de hectare amenajate sunt irigate mai pu˛in de jum„tate, adic„ 300 de mii de hectare.

Un alt efect negativ al secetei este nivelul Dun„rii, care la intrarea Ón Delt„ a atins cote alarmant de mici. Debitul fluviului a ajuns la un sfert fa˛„ de c‚t era anul trecut la aceast„ dat„ ∫i tot la un sfert din media multianual„ pentru luna mai. Prognozele arat„ c„, Ón iunie ∫i iulie, debitul Dun„rii va continua s„ scad„ dramatic. Astfel, se a∫teapt„ atingerea unui nou minim istoric. Seceta a afectat ∫i turismul Ón Delta Dun„rii. Operatorii de turism de aici au lansat un semnal de alarm„ extrem de serios. Ca urmare a colmat„rii unui sector de 3 kilometri Óntre Canalul ™ontea ∫i Lacul Nebunul, navele clasice nu vor mai putea intra Ón Delt„ Ón cel mult 2—3 zile, pentru c„ din cauza temperaturilor extrem de ridicate ∫i a secetei prelungite scad continuu cotele apelor Dun„rii.

Stima˛i colegi,

Acesta este doar un semnal de alarm„ cu privire la impactul pe termen mediu ∫i lung cauzat de secet„ Ón toate domeniile conexe. Trebuie s„ c„ut„m solu˛ii urgente pentru prevenirea calamit„˛ilor, dar ∫i a efectelor negative pe care seceta le poate avea la nivel macroeconomic,

microeconomic, p‚n„ la influen˛area activit„˛ilor ∫i a traiului de zi cu zi al oamenilor. V„ mul˛umesc.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îImplica˛iile situa˛iei de la «Arpechim» asupra privatiz„rii «Oltchim»“

Decizia de retragere a autoriza˛iei integrate de mediu a combinatului îArpechim“ din Pite∫ti reprezint„, Ón opinia mea, o lovitur„ de maestru al r„ului pe care cineva — r„m‚ne de v„zut cine — a urm„rit s-o dea unui alt agent economic de prim„ importan˛„ Ón industria chimic„ rom‚neasc„.

Este vorba despre Combinatul îOltchim“ din R‚mnicu V‚lcea, a c„rui func˛ionare, f„r„ etilena ∫i f„r„ propilena achizi˛ionate de la îArpechim“, este serios pus„ sub semnul Óntreb„rii. Prin utilizarea acestor dou„ materii prime se realizeaz„ circa 60% din cifra de afaceri ∫i circa 70% din produc˛ia livrat„ la export de c„tre îOltchim“. Œncetarea livr„rilor de la îArpechim“ ar duce la pierderi lunare estimate la 30 de milioane de euro la îOltchim“, la care s-ar ad„uga disponibilizarea a mai mult de jum„tate dintre salaria˛i.

Firma de˛in„toare a Combinatului îArpechim“ a c„utat s„ lini∫teasc„ popula˛ia, spun‚nd c„ pre˛ul benzinei nu va cre∫te Ón caz c„ rafin„ria pite∫tean„ ∫i-ar Ónchide por˛ile.

Pentru mine, acest lucru nu dovede∫te altceva dec‚t c„ firma respectiv„ este, Ón acest moment, dezinteresat„ de soarta îArpechim“. Dezinteresul este cu at‚t mai v„dit cu c‚t nu a depus niciun efort de realizare a investi˛iilor pe linie de mediu care erau obligatorii pentru etapa actual„, Ón conformitate cu calendarul de conformare la normele Uniunii Europene, negociat pentru combinatul pite∫tean.

Or, proprietarii îArpechim“ ∫tiau ce Ói a∫teapt„ Ón caz de neconformare cu stadiul de etap„, obligatoriu Ón investi˛iile pe linie de mediu. Bani au avut ∫i ar fi putut s„ fac„ ceea ce era de f„cut. De aceea, singura supozi˛ie pe care o putem emite pe baza premiselor enun˛ate este c„... nu au dorit!

Ad„ug„m la ∫irul premiselor faptul c„ proprietarii îArpechim“ ∫tiau foarte bine despre str‚nsa interdependen˛„ dintre Sec˛ia de piroliz„ de la Pite∫ti ∫i Combinatul Chimic îOltchim“ din R‚mnicu V‚lcea, la care se adaug„ faptul c„ A.V.A.S. anun˛ase deja c„ anul 2007 este anul preg„titor pentru privatizarea îOltchim“. Tragem linie ∫i ob˛inem, vrem, nu vrem, concluzia c„ cineva a dorit ca îOltchim“ s„ clacheze Ónainte de privatizare. De ce? Foarte simplu: pentru a se putea achizi˛iona îOltchim“ la un pre˛ mult mai mic dec‚t valoarea real„.

Pe l‚ng„ aceste considerente, care ˛in de strategiile semi-piratere∫ti de achizi˛ie ale unui poten˛ial cump„r„tor al îOltchim“, nu trebuie s„ sc„p„m din vedere un lucru: la îOltchim“ lucreaz„ Ón prezent peste 5.000 de salaria˛i, iar îOltchim“ asigur„ peste 65% din produsul intern brut al jude˛ului V‚lcea.

Œn acest moment crucial cred c„ se impune ca statul rom‚n s„ se implice, Ón m„sura posibilit„˛ilor legale, Ón vederea rezolv„rii situa˛iei de la îArpechim“.

De asemenea, consider c„ îOltchim“ trebuie sprijinit Ón vederea materializ„rii inten˛iilor sale de cump„rare a rafin„riei îArpechim“, aceasta fiind singura m„sur„ care, pe termen lung, i-ar asigura continuitatea produc˛iei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 Nu Ón ultimul r‚nd, este important ca serviciile specializate s„ ne informeze cu privire la autorii tentativei de îlovitur„ mortal„“ la adresa îOltchim“, o lovitur„ executat„ ca la biliard, prin implicarea îArpechim“ ∫i a G„rzii de Mediu Arge∫.

îTr„im Óntr-o ˛ar„ condus„ de Traian B„sescu... ∫i asta ne ocup„ tot timpul!“

Pre∫edintele Traian B„sescu a ˛inut un discurs Ón fa˛a Camerelor reunite ale Parlamentului, miercuri, 30 mai 2007, pentru prima dat„ de la referendumul pentru demitere din 19 mai.

De∫i discursul s„u trebuia s„ fie cel asumat Ón fa˛a electoratului, ∫i anume de negociere cu partidele politice pentru a scoate ˛ara din impasul Ón care se afl„, pre∫edintele B„sescu a avut o atitudine ostentativ„, dezv„luind orice altceva mai pu˛in dec‚t inten˛ia de negociere ∫i de a pune cap„t conflictului Óntre cele dou„ institu˛ii.

Mai mult dec‚t at‚t, Domnia Sa ∫i-a Ónceput discursul cu un atac dur la adresa parlamentarilor care au votat pentru suspendarea sa din func˛ie. îImediat dup„ intrarea ˛„rii noastre Ón U.E., s-a format Ón Parlament o majoritate de conjunctur„, a c„rei cifr„, de 322, a f„cut ocolul Rom‚niei ∫i al lumii Óntregi“. Traian B„sescu a atras aten˛ia c„ decizia parlamentarilor a costat bani publici pentru organizarea referendumului ∫i a generat deturnarea vie˛ii c„tre o tem„ f„r„ sus˛inere popular„.

Prin discursul s„u, l„s‚nd la o parte tonul ostentativ, pre∫edintele a lansat acuze Ón toate p„r˛ile, a criticat sistemul politic actual ∫i, culmea, a l„sat s„ se Ón˛eleag„ c„ numai Domnia Sa poate scoate ˛ara din impas, c„ci, s„ nu uit„m, Traian B„sescu este îunsul lui Dumnezeu“.

Pe l‚ng„ acuza pe care i-a adus-o premierului Rom‚niei pentru c„ s-a angajat Óntr-o coali˛ie antipreziden˛ial„, Traian B„sescu a declarat c„: îRom‚nia are nevoie de un Guvern competent, care s„ se bucure de un sprijin transparent, un Guvern care s„ aplice exclusiv interesul na˛ional ∫i un Guvern legitim din punct de vedere electoral, a∫a cum ar rezulta din alegeri anticipate“. Pre∫edintele a vorbit ∫i despre posibilitatea ca liderii partidelor parlamentare s„ fie reticen˛i la confruntarea cu electoratul ∫i s„ nu fie de acord cu alegerile anticipate.

Cu alte cuvinte, discursul pre∫edintelui a cuprins acuze, acuze ∫i iar acuze, nimic altceva dec‚t vorbe de ocar„ aruncate asupra celor care l-au sanc˛ionat pentru c„ a gre∫it Ónc„lc‚nd grav Constitu˛ia, ∫i at‚t. Miz‚nd pe sprijinul poporului, Traian B„sescu se va considera mult timp deasupra legii ∫i va crede c„, Ón cazul Domniei Sale, atributul vremelniciei nu va opera.

Contrar a∫tept„rilor, nu am auzit de la Traian B„sescu nicio solu˛ie constructiv„, viabil„, concret„ pentru a scoate ˛ara din criz„, ci, din contr„, a sus˛inut un discurs care probabil va ad‚nci criza politic„ actual„, prin lipsa de deschidere spre negociere a pre∫edintelui. Practic, Traian B„sescu ∫i-a scos Ón eviden˛„, Ónc„ o dat„, obsesiile politice pe care le are vizavi de Parlament, ∫i nu numai.

Cred c„ jurnalistul de la Antena 1 care prezint„ emisiunea îŒn gura presei“ ar trebui s„-∫i schimbe mottoul. De actualitate ar putea fi: îTr„im Óntr-o ˛ar„ condus„ de Traian B„sescu... ∫i asta ne ocup„ tot timpul!“

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Ilie Merce:**

Declara˛ie politic„ intitulat„ îProiectul Legii lustra˛iei, o imbecilitate!“

## _Ochii ∫i urechile Ómp„ratului_

Din cele mai vechi timpuri, Óncep‚nd cu ∫efii de triburi ∫i termin‚nd cu regii ∫i Ómp„ra˛ii, informa˛ia a fost considerat„ o marf„ de mare pre˛. Pentru a ˛ine sub observa˛ie supu∫ii ori pentru a afla, din timp, inten˛iile du∫manilor s-au folosit tot felul de re˛ele de informa˛ii, una mai sofisticat„ dec‚t alta. Œn Codul lui Hammurabi, aflat Ón Muzeul Louvre din Paris, g„sim cea mai veche referire la un serviciu organizat de informa˛ii, ai c„rui membri erau considera˛i ochii ∫i urechile Ómp„ratului.

Œn epoca modern„, toate ˛„rile, cu regimuri democratice sau dictaturi, ∫i-au dezvoltat servicii de specialitate, adev„rate sisteme imunitare, indispensabile ap„r„rii atributelor fundamentale ale statului. Securitatea rom‚neasc„, despre care s-au lansat at‚tea mituri ∫i legende, a parcurs dou„ etape distincte: faza sovietic„, Ón care serviciile de infirma˛ii rom‚ne∫ti erau conduse de la Moscova, ∫i faza ultim„, caracterizat„ prin subordonarea exclusiv„ a structurilor informative intereselor na˛ionale: Ón aceast„ ultim„ perioad„, Securitatea a fost cur„˛at„ de elemente alogene, care serveau interese str„ine statului rom‚n, fapt ce a deranjat foarte mult oficinele externe, lipsite de antene, cu mici excep˛ii, implantate direct Ón structurile informative rom‚ne∫ti. Œn acela∫i timp, interesele na˛ionale au fost ap„rate ∫i prin mijloace ∫i metode specifice organelor de informa˛ii externe, practicate de c„tre toate statele, indiferent de regimurile lor politice.

Indiferent de epitetele inventate de c„tre unii sau de c„tre al˛ii, Securitatea nu a fost o poli˛ie politic„ pus„ Ón slujba lui Nicolae Ceau∫escu, ci o institu˛ie a statului rom‚n, menit„ s„-i apere, Ón primul r‚nd, independen˛a ∫i suveranitatea. Din moment ce Rom‚nia a fost un subiect de drept interna˛ional, Óncheind tratate ∫i particip‚nd la tot felul de organiza˛ii, ea a fost acceptat„ cu toate institu˛iile sale statale interne, inclusiv cu structurile informative.

Una dintre obliga˛iile fundamentale ale cet„˛enilor democra˛iilor occidentale, acceptat„ ca f„c‚nd parte din normalitate, este sesizarea organelor de specialitate cu privire la orice activitate care ar putea aduce atingere intereselor statului. O informare care Ón Occident se consider„ a fi Ón ordinea normal„ a vie˛ii cet„˛ii, Ón Rom‚nia postcomunist„ este considerat„ o culp„ capital„. Activitatea re˛elei informative a Securit„˛ii, desf„∫urat„ dup„ ni∫te norme legale, ordine ∫i regulamente precise, a fost hiperbolizat„ p‚n„ la paroxism, pentru a crea impresia c„ suntem o na˛iune de delatori ∫i pentru a induce sentimentul de culpabilitate la nivelul Óntregii popula˛ii. Œn aceste condi˛ii, Rom‚nia apare ca o Ónchisoare enorm„, Ón care fiecare de˛inut era informatorul Securit„˛ii lui Ceau∫escu.

Singura alternativ„ oferit„ rom‚nilor pentru a sp„la ru∫inea colabor„rii generale cu Securitatea ar fi s„-∫i pun„ poalele Ón cap, s„ deschid„ arhivele serviciilor de informa˛ii ∫i s„ pun„ pe tarab„ toate dosarele Securit„˛ii. Ar fi o adev„rat„ man„ cereasc„ pentru cercurile ostile Rom‚niei, o catastrof„ pentru structurile informative ∫i o hecatomb„ pentru oamenii care au servit, Ón exterior, interesele fundamentale ale ˛„rii noastre.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 Securitatea i-a supravegheat informativ, deopotriv„, pe agen˛ii serviciilor de informa˛ii r„s„ritene ∫i occidentale, deoarece tr„darea nu are puncte cardinale. Printr-o curioas„ metamorfoz„, dup„ anul 1990, îoccidentalii“ au devenit adev„ra˛i eroi ai na˛iunii: au fost reabilita˛i, li s-a restituit gradele ∫i averile etc., ceea ce nu s-a Ónt‚mplat Ón nicio ˛ar„ din Europa R„s„ritean„. Mai mult dec‚t at‚t, turn„torii ordinari, tocmi˛i pe un pumn de argin˛i, delatori Ónn„scu˛i, de care Securitatea nu ducea lips„, au devenit, peste noapte, anali∫ti politici sau ziari∫ti.

Prima grij„ a noilor guvernan˛i de dup„ 1990 a fost s„ grebleze arhivele Securit„˛ii ∫i s„ ∫tearg„ orice urm„ de colaborare cu serviciile secrete rom‚ne∫ti, s„-∫i spele dosarele ∫i biografiile. Œn plus, au mai subtilizat ∫i dosarele grele, v‚ndute apoi Ón str„in„tate pe bani grei, ori ale poten˛ialilor adversari politici ∫i ale unor oameni de afaceri, Ón scop de ∫antaj. Acolo unde nu au g„sit nimic, î˛uc„larii“ guvernan˛ilor sau turn„torii cu simbrie dovedi˛i au inventat dosare de colaboratori ai Securit„˛ii, a∫a cum s-a Ónt‚mplat cu senatorul Corneliu Vadim Tudor. Av‚nd acces nelimitat la arhivele Securit„˛ii, acestor lep„d„turi nu le-a fost greu s„ strecoare Ón rafturi ni∫te dosare cuprinz‚nd f„c„turi ordinare, culpabiliz‚nd oamenii nevinova˛i.

Violarea arhivelor Securit„˛ii este un caz singular, deoarece s-au urm„rit interese oculte, de grup sau politice, f„r„ nicio leg„tur„ cu siguran˛a na˛ional„.

Œn toate ˛„rile interesele na˛ionale sunt protejate cu str„∫nicie, inclusiv prin mijloace mai pu˛in ortodoxe. Atunci c‚nd se urm„resc alte scopuri, justi˛ia este necru˛„toare, a∫a cum s-a Ónt‚mplat Ón cazul pre∫edintelui american Richard Nixon.

Arhivele S.T.A.S.I. din fosta R.D.G. au fost periate de c„tre sovietici cu mult timp Ónainte de reunirea Germaniei, care au scos din dosare toate documentele legate de Uniunea Sovietic„. Au urmat la r‚nd serviciile secrete americane ∫i vest-germane, interesate de toate documentele care vizau ˛„rile lor. Dosarele trecute prin cele trei ciururi succesive, care nu mai avea nicio importan˛„ operativ„, au fost predate unei funda˛ii religioase pentru p„strare ∫i studiere. Œn acest fel, nimeni nu a putut folosi arhivele S.T.A.S.I., unul dintre cele mai redutabile servicii de informa˛ii din toate timpurile, Ón scopuri politice sau de ∫antaj.

Œn Rom‚nia trecerea prin ciur a dosarelor s-a f„cut, a∫a cum am ar„tat, Ón cu totul alte scopuri. S„ nu ne mir„m, a∫adar, c„ o hait„ de dalma˛ieni, turn„tori dovedi˛i Ón solda Securit„˛ii, ni∫te sec„turi care ar fi repudiate Ón orice ˛ar„ civilizat„, sunt eroii „stei na˛ii.

Proiectul unei Legi a lustra˛iei este o g„selni˛„ de handicapa˛i mintal.

Experien˛a lumii civilizate a dovedit c„ o lege a lustra˛iei se impune atunci c‚nd o parte dintre cet„˛enii unei ˛„ri au colaborat cu un regim de ocupa˛ie sau cu structurile sale statale. Œn Rom‚nia dinaintea anului 1990 nu putem discuta despre un regim de ocupa˛ie, nici m„car de un regim antina˛ional. Evolu˛ia evenimentelor a dovedit c„ Nicolae Ceau∫escu poate fi Ónvinuit de multe, dar nu poate fi acuzat de activit„˛i antistatale, de ac˛iuni Óndreptate Ómpotriva intereselor na˛ionale. A∫adar, fo∫tii activi∫ti de partid sau membrii structurilor statului comunist nu pot fi acuza˛i nici ei pentru astfel de activit„˛i. Mai mult dec‚t at‚t, a fost o vreme c‚nd democra˛iile occidentale se Óntreceau Ón a-i lansa invita˛ii

lui Nicolae Ceau∫escu, considerat un copil teribil al lumii comuniste, un adversar redutabil al regimului de la Moscova. Dup„ anul 1990, c‚nd Partidul Comunist a fost interzis, pentru a scurta perioada de timp, activi∫ti de frunte ∫i colaboratori de n„dejde ai Securit„˛ii au Ónfiin˛at sau au reÓnfiin˛at partidele politice, adev„rate S.R.L.-uri ale Partidului Comunist Rom‚n.

Dac„ imediat dup„ 1990 o lege a lustra˛iei ar fi avut o oarecare motiva˛ie, acum, dup„ 17 ani de la c„derea regimului ceau∫ist, proiectul unei astfel de legi apare ca o imbecilitate pur„.

N.B. Agen˛ii unor structuri informative externe, care ocup„ Ón prezent func˛ii politice ∫i administrative importante, sunt ∫antaja˛i s„ Óntreprind„ sau s„ aprobe ac˛iuni care prejudiciaz„ grav interesele economice ∫i politice ale ˛„rii. Ei se cred la ad„post de orice consecin˛e ale faptelor nes„buite, baz‚ndu-se pe protec˛ia total„ a st„p‚nilor. Tuturor le amintim c„, p‚n„ la urm„, toate se pl„tesc! Este numai o chestiune de timp.

îIon Ghica, distins c„rturar ∫i precursor al unific„rii monedei europene“

Anul acesta se Ómplinesc 110 ani de c‚nd s-a stins din via˛„ Ion Ghica (1816—1897), vestit scriitor, om politic ∫i economist, care a contribuit cu inteligen˛a sa activ„ la prop„∫irea ˛„rii ∫i la crearea statului modern na˛ional.

N„scut la 12 august 1816 la Bucure∫ti, Ón familia banului Dimitrie Ghica, viitorul scriitor are privilegiul form„rii Óntr-un cadru elevat, sub Óndrumarea unor personalit„˛i ca Heliade R„dulescu ∫i profesorul de francez„ Jean Vaillant. Urmeaz„ apoi colegiul îSf‚ntul Sava“ unde Ói cunoa∫te pe Nicolae B„lcescu, Grigore Alexandrescu ∫i C.A. Rosetti, cu care va colabora mai t‚rziu. Particip„ la activitatea îSociet„˛ii Filarmonice“ (1833), pentru care traduce piesa îPre˛ioasele“ de Molière. Continu„ studiile la Paris, unde va publica lucr„ri privind situa˛ia politic„ a Principatelor Rom‚ne: îCoup d’œil sur l’état actuel de la Valachie et de la conduite de la Russie relativement à cette province“ (1835); îPoids de la Moldo-Valachie dans les question d’Orient“ (1838); îPrécis des droits de Moldaves et des Valaques fondé sur le droit des gens et les traites“ (1839); îDernière occupation des Principautés traités“ (1339).

Œ∫i ia bacalaureatul Ón litere ∫i Ón ∫tiin˛e matematice la Sorbona ∫i urmeaz„ cursurile ™colii Centrale de Arte ∫i Manufacturi, precum ∫i École Royale de Mines din Paris, pe care o absolv„ Ón 1840, lu‚ndu-∫i diploma de inginer. A participat la cursurile de economie politic„ la Collège de France ∫i la cursurile Conservatorului de Arte ∫i Meserii din Paris. A vizitat apoi Anglia ∫i a revenit Ón ˛ar„, unde a fost numit profesor de geometrie descriptiv„, geologie ∫i mineralogie la Academia Mih„ilean„ din Ia∫i.

Exponent al unei genera˛ii ∫colite Ón Fran˛a Ón spiritul ideilor de egalitate ∫i fraternitate, Ion Ghica s-a implicat Ón ac˛iuni av‚nd ca scop s„ redreseze societatea rom‚neasc„ ∫i s„ desfiin˛eze protectoratul rusesc. Œn 1843, Ómpreun„ cu Nicolae B„lcescu ∫i Christian Tell, Óntemeiaz„ Societatea secret„ îFr„˛ia“, care va preg„ti revolu˛ia de la 1848, ∫i editeaz„ Ómpreun„ cu Mihail Kog„lniceanu revista îProp„∫irea“, unde Ó∫i public„ articolele sale pe teme economice, activ‚nd ∫i Ón îSocietatea literar„“, condus„ de Iancu V„c„rescu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 Œn 1845 pleac„ Óntr-un voiaj Ón Europa (Anglia, Fran˛a, Italia) ∫i Óntemeiaz„ la Paris (cu C.A. Rosetti, M. Kog„lniceanu ∫i Iancu B„l„ceanu), îSocietatea studen˛ilor rom‚ni“, sub patronajul lui Lamartine. Devine pre∫edintele societ„˛ii ∫i se Ómprietene∫te cu poetul Heinrich Heine.

Se Óntoarce Ón ˛ar„ unde se c„s„tore∫te cu Alexandrina Mavros, apoi este trimis ca agent diplomatic al guvernului provizoriu la Constantinopol, unde cu N. B„lcescu ∫i I. B„l„ceanu Óncearc„ s„ organizeze emigra˛ia rom‚n„ ∫i s„ colaboreze cu revolu˛ionarii maghiari. Din cauza disensiunilor ivite, aceste planuri e∫ueaz„, dar Ion Ghica, dup„ Ónfr‚ngerea revolu˛iei din ˛ar„ ∫i invadarea de trupele ruso-turce, continu„ s„ pledeze pentru interesele ˛„rii sale. Prime∫te din partea guvernului turc oferta de a administra insula Samos, Ón schimbul promisiunii c„ ˛ara sa va fi ajutat„. Devine guvernator ∫i apoi bei (prin˛) al insulei Samos.

Revenit Ón ˛ar„ Ón 1858, este numit de Alexandru Ioan Cuza prim-ministru al Guvernului de la Ia∫i ∫i ministru de interne al Moldovei ∫i fi„rii Rom‚ne∫ti.

A reu∫it, prin func˛iile Ónalte pe care le-a de˛inut, s„ dep„∫easc„ momentele de cump„n„ ale vremii ∫i s„ foloseasc„ toate oportunit„˛ile diplomatice pentru rezolvarea crizei orientale ∫i avantajele politice ale ˛„rii sale Ón timpul R„zboiului de Independen˛„.

Printre func˛iile importante pe care le-a avut Ion Ghica amintim c‚teva: vicepre∫edinte al Adun„rii Legislative, director la Departamentul Lucr„rilor Publice (1861), membru al Comisiei superioare a instruc˛iunii publice (1862), pre∫edinte al Consiliului de Mini∫tri ∫i ministru de interne (1866), trimis extraordinar ∫i ministru plenipoten˛iar la Londra (1881—1890), pre∫edinte al Societ„˛ii Academice Rom‚ne (1876—1879) ∫i de cinci ori pre∫edinte al Academiei Rom‚ne.

Om de cultur„ enciclopedic„, militant al idealurilor vremii sale, Ion Ghica a considerat ∫tiin˛a ∫i cultura principali factori de progres ∫i civiliza˛ie, a∫a cum o dovedesc lucr„rile sale: îOchire asupra ∫tiin˛elor“, îOmul fizic ∫i intelectul“, îP„m‚ntul ∫i omul“. A luptat pentru restructurarea Ónv„˛„m‚ntului public ∫i pentru Ónfiin˛area unor publica˛ii economice ∫i literare Ón toate limbile vorbite Ón Imperiul Otoman. A sprijinit via˛a teatral„ rom‚neasc„ ∫i repertoriul na˛ional, Ón calitate de director general al teatrelor (1877—1881) ∫i a scris literatur„ memorialistic„ de mare valoare documentar„, precum îScrisorile c„tre Vasile Alecsandri“ ∫i îAmintiri din pribegia dup„ 1848“. Din capitala britanic„ trimite numeroase colete de c„r˛i pentru Biblioteca Academiei, Ómbog„˛ind tezaurul de carte al bibliotecii celui mai Ónalt for de cultur„, pe care Ion Ghica l-a condus cu mult„ competen˛„ ∫i prestigiu.

Marele c„rturar ∫i om politic Ion Ghica a fost ∫i unul din pionierii ∫tiin˛elor economice la noi Ón ˛ar„, opera sa Ón acest domeniu fiind reprezentat„ de cele trei volume de îConvorbiri economice“, publicate Ón mai multe edi˛ii Ónc„ din timpul vie˛ii sale. Atrac˛ia pentru studiul economiei s-a manifestat la Ion Ghica Ónc„ din timpul studiilor la Paris, unde a participat la cursurile lui J.B. Say, la Sorbona, ∫i a citit cu interes opera unor economi∫ti de seam„ precum Blanqui, Adam Smith, David Ricardo ∫i J.S. Mill.

™i-a expus ideile economice, Ón calitate de profesor la Academia Mih„ilean„ din Ia∫i, unde a ˛inut prelegerea inaugural„ îImportan˛a economiei politice“. A fost un

propagator al ideii liberului schimb ∫i al unific„rii vamale (îUnirea v„milor Óntre Moldova ∫i Valahia“), precum ∫i al unific„rii monetare (îM„suri ∫i greut„˛i rom‚ne∫ti ∫i moldovene∫ti“). Ca un adev„rat vizionar, Ion Ghica sus˛inea, acum 150 de ani, îunificarea monetar„ mondial„“. El considera creditul un factor de progres ∫i prosperitate economic„. Œn 1861 realizeaz„ chiar proiectul unei B„nci Rom‚ne, cu capital de un milion de galbeni, iar Ón 1873 conduce institu˛ia Creditului Funciar Rural.

Retras Ón 1891 din activitatea politic„ ∫i social„ a ˛„rii, Ion Ghica Ó∫i tr„ie∫te ultimii ani la mo∫ia sa din Ghergani, jude˛ul D‚mbovi˛a, unde se stinge din via˛„ la 22 aprilie 1897.

Opera ∫i activitatea sa neobosit„ au contribuit la crearea institu˛iilor statului na˛ional modern, iar abnega˛ia ∫i spiritul s„u puse Ón slujba prop„∫irii neamului rom‚nesc au fost recunoscute de mari personalit„˛i.

Astfel, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Ón r„spunsul la discursul de recep˛ie din Academie al lui Ion Ghica, i se adresa: îFie ca b„rbat de ∫tiin˛„, fie ca om de stat ai fost totdeauna model de impar˛ialitate, de toleran˛„, de acel liberalism Ón adev„r liberal, c„ruia nu-i e team„ de a Ónfrunta prejudiciile bulgare chiar cu riscul impopularit„˛ii“.

Dimitrie A. Sturza Ól caracteriza ∫i el pe Ion Ghica: îŒn tinere˛e el a apucat o ˛ar„ necunoscut„ ∫i c„lcat„ Ón picioare de cei puternici. Ajuns Ón v‚rsta b„rb„˛iei, el, cu cei mai ale∫i ai neamului, a rupt lan˛urile care ˛ineau na˛iunea Ónc„tu∫at„ ∫i cu Ón˛elepciune ∫i pricepere a lucrat s„ le dea rom‚nilor o patrie, care multora se p„rea pierdut„“.

Doctorul Constantin Istrati scria: îIon Ghica este o figur„ m„rea˛„ din m„nunchiul acelor uria∫i c„rora cat„ s„ ne Ónchin„m cu cea mai ad‚nc„ recuno∫tin˛„ ∫i care alc„tuiesc galeria fondatorilor Rom‚niei. El e dintre acei oameni f„r„ care istoria rena∫terii noastre nu se poate studia, nici Ón˛elege. Studiind omul sau epoca se face acela∫i lucru, c„ci ei sunt lega˛i pe vecie. El e parte din un tot m„re˛“.

Œn sf‚r∫it, marele savant Nicolae Iorga Ól portretiza astfel pe Ion Ghica: îAcest liberal nu prea liberal avea aptitudini mo∫tenite pentru politica sa de cabinet, care Ón leg„turile dintre state se cheam„ diploma˛ie, dar care la popoarele nelibere Ónlocuie∫te propaganda larg„, crearea ∫i conducerea curentelor, p„strarea contactului cu o Óntreag„ lume care, odat„ trezit„ la via˛„, Ón˛elege a o tr„i, ∫i cu c‚t„ patim„! A Ónceput conspirator, a urmat ca bei de Samos, reformator Ón sens european ∫i cu mult succes a Óncheiat ca reprezentant al Rom‚niei la Londra. Œn sf„tuiri ∫tia s„ tac„ ∫i s„ a∫tepte; la minister avea, din educa˛ia pe care o primise, r‚vniri spre nep„rtinirea statului, a∫a cum o afli mai mult sau mai pu˛in la apuseni“.

Despre consisten˛a ∫i valoarea operei ∫i activit„˛ii acestui mare Ónainta∫, adev„rat model pentru genera˛iile actuale, se poate scrie foarte mult.

Prefer„m s„ spicuim c‚teva dintre ideile pre˛ioase ale lui Ion Ghica:

îAr fi de dorit ca publici∫tii no∫tri s„ fac„ mai pu˛in„ politic„ ∫i mai mult„ economie. Rom‚nii din toate clasele nu ar avea dec‚t s„ c‚∫tige prin aceasta“.

îDe un secol facem patriotism pe spinarea lui Traian..., ar fi r‚ndul vostru, al celor tineri, s„ face˛i ∫tiin˛„, literatur„ ∫i arte ∫i nu v„ este permis„ descurajarea. Academicii de azi sunt oamenii epocii de tranzi˛iune. Au ceva, dar au p„strat ∫i multe din trecut, din ∫coala n„p„delii: s„ apuce ∫i s„ ajung„. Dar asta o

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 s„ treac„ ∫i ne vor urma oameni cu un capital intelectual mai mare ∫i cu tot at‚ta zel patriotic“.

îDac„ prin ob‚r∫ie, prin instinctul de conservare na˛ional„ care a condus Óntotdeauna de minune ∫i prin aptitudinea pe care o au pentru civiliza˛ie, de care au dat dovad„, rom‚nii au devenit un element util ∫i se poate spune chiar necesar pentru Europa Ón Orient, ar fi drept ∫i chiar prudent ca puterile garante s„ caute s„ ridice nivelul politic al micului stat ∫i s„ caute s„-i asigure mai bine pozi˛ia politic„ ∫i existen˛a na˛ional„“.

îSt„m cu m‚inile Ón s‚n ∫i ne bocim c„ ne cople∫esc str„inii. Jurnalistica, politica militant„, limbu˛ia tribunei ∫i birocra˛ia par singurele cariere demne de un rom‚n“.

îDev„lm„∫ia este un Ónceput sau o urmare a comunismului; m„rturisesc Óns„ c„ n-am cugetat niciodat„ ca s„ poat„ lua cineva cel mai mic lucru, cea mai mic„ valoare, fie chiar Ón numele patriei ∫i al binelui general, f„r„ dreapt„ ∫i deplin„ desp„gubire“.

îDeparte de aceste lupte, urma∫ii no∫tri vor ceti c‚te s-au scris Ón ace∫ti timpi, vor vedea cu m‚hnire s„r„cia de idei ∫i avu˛ia de patimi care ne sf‚∫ie Óntr-un timp at‚t de critic, Óntr-un timp c‚nd trebuia ca toat„ inteligen˛a s„ aduc„ aportul s„u la o lucrare at‚t de mare, at‚t de anevoioas„, ca rena∫terea unei na˛iuni“.

îArmonia social„ promovat„ de conservatori“

Conservatorii rom‚ni vor s„ elimine orice neÓn˛elegeri dogmatice cu privire la o posibil„ inadverten˛„ Óntre cei doi poli de interes ai s„i.

A∫adar, noi promov„m valorile individuale, excelen˛a uman„, dar, Ón acela∫i timp, ∫tim c„ aceste valori nu se pot manifesta din plin dec‚t Óntr-un cadru comunitar. Prin urmare, ne propunem ca tocmai familia, cartierul, satul, comunit„˛ile organice, Ón special, s„ fie laboratoarele de baz„ ale societ„˛ii Ón care s„ se manifeste valoarea uman„. C„ci, Ón opinia noastr„, omul nu are valoare de sine st„t„toare dec‚t Ón ceea ce am putea numi sistemul de rela˛ii sociale. Valoarea trebuie s„ aib„ un sistem de referin˛„, iar un individ nu are o bun„ calitate dec‚t Óntr-un mediu social cantitativ ∫i calitativ. Comunitatea, la r‚ndul ei, este valorizat„ de c„tre cei care o compun. E limpede c„ individul ∫i comunitatea sunt un binom inseparabil, iar noi ne propunem s„ favoriz„m condi˛iile Ón care ambii pot s„ capete substan˛„ ∫i credibilitate.

Acesta este un crez umanist pe care dorim s„-l urm„m. Vrem s„ dep„∫im confuziile iscate de al„turarea celor doi poli de interes (om ∫i societate), prin asumarea concomitent„ a mai multor realit„˛i. Pe de o parte omul, ca individualitate, este interesat de satisfacerea propriilor sale necesit„˛i, ceea ce, la rigoare, poate fi o form„ de egoism. Pe de alt„ parte, Óns„, egoismul s„u este limitat de faptul c„ el presupune implicit un bine social. Noi vedem binele individului Ón termeni de bine social ∫i invers. Dep„∫im astfel simpla meritologie liberal„ a interesului individual, dar f„r„ a o nega, ci, mai cu seam„, complet‚nd-o prin aportul pe care comunitatea Ól are Ón asigurarea binelui individual.

Partidul Conservator dore∫te astfel s„ se situeze dincolo de diferendele doctrinare clasice ∫i s„ Ón˛eleag„ c‚t mai bine o realitate care Óndeamn„ la asemenea argumente: omul ∫i comunitatea trebuie s„ fie inseparabile, pentru c„ fiecare au a-∫i oferi unul altuia motive de satisfac˛ie ∫i succes.

îNivelul de trai Ón Rom‚nia, Óntre agenda politic„ ∫i a∫tept„rile cet„˛enilor“

Doamnelor ∫i domnilor,

Stima˛i colegi,

Partenerii no∫tri din Uniunea European„, state care s-au confruntat ∫i Ónc„ se confrunt„ cu probleme asem„n„toare celor rom‚ne∫ti, au ini˛iat, prin intermediul instrumentelor comunitare, programe de cercetare asupra calit„˛ii vie˛ii cet„˛enilor europeni, menite a semnala dezechilibrele ∫i derapajele institu˛ionale Ón activitatea lor principal„, aceea de a fi Ón slujba cet„˛enilor.

Astfel, un studiu al Funda˛iei Europene pentru Œmbun„t„˛irea Condi˛iilor de Via˛„ ∫i de Munc„ arat„ c„ pentru cet„˛enii europeni, indiferent c„ sunt ei de na˛ionalitate francez„ sau olandez„, conteaz„ la fel de mult condi˛iile Ón care muncesc, c‚t ∫i cele Ón care Ó∫i tr„iesc via˛a.

Conceptul de via˛„, pentru cet„˛enii europeni, include elemente de la locuin˛„ p‚n„ la cele de stabilitate politic„. Cet„˛enii europeni manifest„ responsabilitate civic„, politic„, respect pentru lege ∫i cer Ón schimb respectarea drepturilor lor, o bun„ guvernare care s„ le asigure un nivel de trai decent ∫i Óndestul„tor.

La polul opus se prezint„ situa˛ia Ón Rom‚nia. Aici clasa politic„ stabile∫te agenda public„, dar nu conform cerin˛elor popula˛iei, ci propriilor interese. Cet„˛enii rom‚ni au a∫teptat cu un real optimism aderarea la U.E. ca pe o solu˛ie pentru un trai mai bun, apropiat de standardele europene, care s„ le permit„ s„-∫i tr„iasc„ via˛a Óntr-un mediu s„n„tos, reglementat corect ∫i Ón interesul lor.

Ce au primit cet„˛enii rom‚ni, la aproape ∫ase luni de la aderarea la U.E.?

Au primit o cup„ de ∫ampanie televizat„ la trecerea dintre ani, urmat„ de interminabile scandaluri politice, soldate cu reticen˛a investitorilor str„ini, cu neimplicarea rom‚neasc„ Ón formularea politicilor europene, automat, cu neincluderea Rom‚niei pe lista factorilor decizionali importan˛i de la Bruxelles. Au primit taxe ridicate ∫i îjustificate“ Ón mod eronat ca av‚nd obligativitate comunitar„, motiv pentru care au primit ∫i costurile aferente nerespect„rii legisla˛iei; au primit avertismente cu aplicarea clauzelor sectoriale, care aduc nerecunoa∫terea actelor administrative rom‚ne∫ti Ón spa˛iul comunitar, Óngreun‚nd astfel via˛a acelora∫i cet„˛eni rom‚ni, ∫i aceasta tot pentru c„ guvernan˛ii sunt prea ocupa˛i s„ inflameze degringolada politic„. Au mai primit costuri suplimentare pentru organizarea de consult„ri publice pe care nu le doreau, de∫i sistemul de educa˛ie ∫i cel de s„n„tate sunt Ón situa˛ii-limit„. Au primit ∫i promisiuni politicianiste, precum ∫i scuze neverosimile, c‚nd s-a instalat seceta ∫i un procent ridicat din culturi a fost compromis din cauza neglijen˛ei administrative. Au primit raport„ri grandilocvente de cre∫tere economic„, criticate Óns„ de forurile interna˛ionale pentru trendul lor vizibil Óndreptat spre sc„derea nivelului de trai.

Ce nu au primit cet„˛enii rom‚ni la aproape ∫ase luni de la aderarea la U.E.?

Nu au primit semnale de respectare a legisla˛iei ∫i nici statul de drept ∫i respectarea drepturilor lor, pentru care s-au pronun˛at acum 17 ani. Nu au primit politici publice valabile Ón noua organiza˛ie ai c„rei membri sunt, ca atare nici recunoa∫terea european„ pe care o merit„. Nu au primit o strategie postaderare care s„ conecteze societatea rom‚neasc„ la demersurile europene de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 cre∫tere a nivelului de trai pentru to˛i cet„˛enii europeni. Nu au primit ac˛iuni guvernamentale menite s„ contracteze fondurile europene at‚t de necesare economiei rom‚ne∫ti, fonduri pe care U.E. le-a rezervat Rom‚niei prin bugetul 2007—2013.

Nu au primit gradul de protec˛ie social„ minim Ón oricare alt stat membru al U.E. Nu au primit un sistem de s„n„tate viabil ∫i nici unul de educa˛ie, ca atare Rom‚nia este cotat„ ca un stat de rangul III, din aceste puncte de vedere, pe harta ˛„rilor civilizate.

Nu au primit informarea necesar„ pentru a putea ac˛iona ∫i a se putea comporta ca adev„ra˛i cet„˛eni europeni, astfel c„ rom‚nii se confrunt„ cu o imagine deformat„ Ón r‚ndul celorlal˛i cet„˛eni din statele membre U.E. ∫i sunt, Óntr-o Óngrijor„toare propor˛ie, dezavantaja˛i de aceasta.

Nu au primit infrastructur„ necesar„ pentru cre∫terea competitivit„˛ii agricole ∫i industriale, de∫i fondurile aflate la bugetul de stat ∫i pl„tite de aceia∫i cet„˛eni rom‚ni sunt, pe h‚rtie, deja cheltuite.

Astfel c„, de∫i Rom‚nia este unul dintre cele mai eurooptimiste state din U.E., se confrunt„ acum cu probleme care nu ar fi trebuit s„ existe, pentru care au fost doi ani de preaderare pentru a fi rezolvate, precum ∫i numeroase avertismente, consultan˛„ ∫i direc˛ii oferite de U.E. Cu toate acestea, perioada de preaderare a fost irosit„ Ón lupte politicianiste, iar agenda cet„˛eanului a fost ignorat„ Ón permanen˛„, de∫i a servit, tot Ón permanen˛„, drept pretext pentru aceste scandaluri.

Oare cum ar ar„ta o cercetare real„ privind nivelul de trai Ón Rom‚nia? Dincolo de raport„ri guvernamentale modificate artificial, autorit„˛ile aflate la putere nu Óndr„znesc s„ Óntreprind„ un astfel de demers. Societatea rom‚neasc„ a oferit deja un vot de blam actualei guvern„ri, ab˛in‚ndu-se de la ultima consultare popular„, Óncerc‚nd s„ arate astfel c„ agenda sa are alte priorit„˛i.

Societatea rom‚neasc„ are interese Óndreptate Ón aceea∫i direc˛ie cu cele ale celorlal˛i cet„˛eni europeni, dore∫te integrarea real„ ∫i demn„ Ón U.E., dar guvernan˛ii rom‚ni nu ˛in seama de aceasta.

Ast„zi, cet„˛enii rom‚ni au nevoie de partide politice ∫i ac˛iune politic„ Óndreptate spre interesul cet„˛enilor, reflectat, Ón primul r‚nd, de nivelul lor de via˛„.

î™utul Ón fund ∫i pasul Ónainte!“

Referendumul din 19 mai a confirmat disciplina electoratului Partidului Social Democrat. F„r„ o miz„ important„ pentru sus˛in„torii s„i, P.S.D. ∫i-a reconfirmat statutul de principal partid de opozi˛ie. De∫i acest demers a avut drept principal„ ˛int„ sanc˛ionarea atitudinilor ∫i a ac˛iunilor unui pre∫edinte ce ie∫ea mult prea des din cadrul stabilit de normele constitu˛ionale, o ˛int„ legitim„, de altfel, el a e∫uat ∫i societatea rom‚neasc„ a revenit la situa˛ia anterioar„ ini˛ierii lui.

Neprezentarea masiv„ la vot a electoratului demonstreaz„ interesul sc„zut al acestuia fa˛„ de subiectul dezb„tut. Op˛iunile exprimate cu aceast„ ocazie de c„tre electorat pot aduce Ón discu˛ie modul Ón care agenda politic„ este perceput„ de cet„˛eanul de r‚nd. Este totu∫i evident c„ cet„˛eanul rom‚n Ó∫i dore∫te altceva de la clasa politic„. Cu siguran˛„, P.S.D. nu are un discurs clar — nepopulist — cu care s„ se adreseze cet„˛enilor din marile ora∫e ∫i, Ón special, tinerilor absolven˛i.

™i pre∫edintele reÓntors la Cotroceni a dat semnale c„ lucrurile intr„ pe un f„ga∫ c‚t de c‚t normal. Œns„ doar aparent, a∫a cum noi am avertizat. Invita˛ia la consult„ri ∫i anun˛area temelor pentru perioada imediat urm„toare ar„tau disponibilitatea pentru un nou tip de dialog, unul care ar fi putut exista Ónc„ de la Ónceputul mandatului s„u. Din p„cate, faptele aveau s„ confirme, o dat„ Ón plus, la∫itatea pre∫edintelui, realitatea pe care cei 322 o Ónvederaser„: pre∫edintele tuturor rom‚nilor nu este interesat de soarta celor pe care-i conduce, ci doar de t„ierea capetelor celor care Ói preg„tiser„ binemeritata execu˛ie politic„.

Incidentul din seara referendumului cu telefonul ∫i discursul pre∫edintelui Ón fa˛a Parlamentului au fost suficiente pentru reconfirmarea unei realit„˛i inimaginabile, ∫ocante: lipsa oric„rei limite pentru societatea Ón care tr„im. Condamnat ferm ∫i prompt de mass-media rom‚neasc„, de Consiliul Na˛ional pentru Combaterea Discrimin„rii, de presa interna˛ional„, pre∫edintele nu a f„cut niciun gest credibil pentru a demonstra c„ regret„ apelativele utilizate. Tot ce a regretat a fost faptul c„ aceste comentarii au fost f„cute publice. Acesta este Traian B„sescu — pre∫edintele pe care Ól cunoa∫tem din ce Ón ce mai bine, omul al c„rui interes este mai presus de orice lege sau reglementare a acestei ˛„ri!

Discursul ˛inut Ón fa˛a Parlamentului a adus o nou„ perspectiv„ asupra legitimit„˛ii pozi˛iei Domniei Sale. Dac„ p‚n„ acum voin˛a electoratului era o chestiune de interpretare, a∫a cum a recunoscut Ón mod public, deturn‚nd-o Ón 2004, acum aceasta reprezint„ Óns„∫i voin˛a divinit„˛ii. Este apreciabil efortul omului spre dep„∫irea condi˛iei sale de muritor, Óns„ legitimarea dorin˛elor ∫i inten˛iilor oamenilor prin aura divinit„˛ii, mai ales Ón cazul pre∫edintelui unei ˛„ri, nu face dec‚t s„ Óntoarc„ societatea rom‚neasc„ Ón epoca Óntunecat„ a Evului Mediu. S„ fie oare legitimarea divin„ a voin˛ei îmarelui c‚rmaci“ un alt pas spre transformarea Rom‚niei Óntr-un loc Ón care ale∫ii oamenilor sunt egalii lui Dumnezeu?!

Din p„cate, Biserica Ortodox„ Rom‚n„ se confrunt„ Ón aceste zile cu numeroase probleme. Discu˛iile aprinse despre legitimitatea prezen˛ei icoanelor Ón ∫coli, drumul anevoios al retroced„rilor ∫i atitudinea fa˛„ de mai-marii politicii rom‚ne∫ti, toate se adun„ Ón chip negativ asupra imaginii institu˛iei cu cea mai mare Óncredere Ón r‚ndul popula˛iei. Parte esen˛ial„ a sufletului rom‚n, gardian al r‚nduielilor ∫i moralei acestui popor, biserica va g„si, sper„m, resursele ∫i modul de a fi departe de cele at‚t de trec„toare ale politicii ∫i puterii lume∫ti.

Aparent, referendumul din 19 mai a tras... un ∫ut Ón fund clasei politice rom‚ne∫ti! Lupta dintre F„t-Frumos ∫i cei 322 de balauri a ar„tat o dat„ Ón plus, dac„ mai era nevoie, sl„biciunea discursului ∫i lipsa de coeziune a clasei politice Ón fa˛a noilor teme ale poporului. Dezgustat„ ∫i nemul˛umit„ de clasa politic„, voin˛a popular„ a acceptat — balcanic ∫i telenovelistic — un nou lider populist, Traian B„sescu. Rom‚nii sunt oameni ∫i, deci, sunt supu∫i gre∫elii. Tr„g‚nd Ónv„˛„mintele de rigoare din acest referendum, P.S.D. le va demonstra c„ ∫i-a Ónsu∫it acest e∫ec ∫i c„ va face pasul Ónainte, imperios necesar pentru modernizarea Óntregii societ„˛i rom‚ne∫ti.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007

îS„n„tate programului de s„n„tate!“

M„ Óntreb dac„ declara˛ia mea politic„ de ast„zi va ajunge la urechile ministrului s„n„t„˛ii publice, domnul Eugen Nicol„escu. ™i asta pentru c„ nu ar fi prima dat„ c‚nd, de la aceast„ tribun„, am Óncercat s„-i atrag aten˛ia asupra unor probleme din ministerul pe care Ól p„store∫te dup„ puterile dumnealui. Anun˛at cu mare tam-tam, Programul na˛ional de evaluare a st„rii de s„n„tate a popula˛iei pare a fi sortit e∫ecului din fa∫„.

Programul trebuia s„ Ónceap„ din luna ianuarie — dar s-a Ómpotmolit din lips„ de fonduri — ∫i a fost am‚nat 6 luni pentru a i se oferi ministrului posibilitatea de a face rost de banii necesari. Ce va face domnul ministru, Óns„, cu decontarea tuturor analizelor ∫i serviciilor suplimentare oferite de medici? Va cere o nou„ am‚nare a pl„˛ilor pentru a g„si al˛i bani?

Cheltuielile legate de trimiterea celor dou„ formulare tuturor rom‚nilor se ridic„ la aproape 30 de milioane de euro. Programul conceput de ministrul Nicol„escu prevede, Óns„, ∫i persoanele care nu vor beneficia de aceste gratuit„˛i, ∫i anume cele care Ón ultimele 30 de zile au efectuat investiga˛ii medicale ∫i bolnavii cronici care, Ón ultimele 90 de zile, au f„cut analize de laborator. Dar ∫i aceste categorii vor primi plicul trimis de minister. Pentru cei care Ón ultimele 30 de zile au efectuat investiga˛ii medicale propun ca ministerul s„ le deconteze cheltuielile, pentru c„ programul prevede gratuitatea consulta˛iei. Œn cazul bolnavilor cronici, propun ca ministerul s„ le pl„teasc„ tratamentul, Ón locul cheltuielilor cu plicurile.

Nu se spune nimic Ón acest program de s„n„tate despre cet„˛enii rom‚ni care muncesc Ón str„in„tate, doar faptul c„ au la dispozi˛ie 15 luni pentru a se Óntoarce Ón ˛ar„ ∫i a beneficia de consulta˛ie gratuit„.

Domnule ministru, Ón str„in„tate patronul nu Ó˛i ofer„ concediu Ón luna Ón care te-ai n„scut pentru a putea ajunge la timp Ón Rom‚nia s„-˛i faci consultul. Dac„ totu∫i ajungi Ón termenul stabilit de program, trebuie s„ te Ónscrii la un medic de familie pentru ca acesta s„ te trimit„ la laboratorul de analize. P„i care medic de familie te Ónscrie pe listele lui dac„ nu prezin˛i adeverin˛a de la locul de munc„, extras cu plata efectuat„ de c„tre angajator c„tre bugetul asigur„rilor de s„n„tate ∫i copie dup„ cartea de munc„? Ce s„ mai vorbim despre rom‚nii de dincolo de Prut, pentru care deplasarea p‚n„ Ón Rom‚nia cost„ jum„tate din salariul dintr-o lun„, ∫i care poate ar dori s„ beneficieze de gratuitatea unui consult medical. Sau programul na˛ional de s„n„tate se refer„ doar la cet„˛enii care locuiesc Ón Rom‚nia?

Domnule ministru, dac„ vre˛i s„ afla˛i care este starea de s„n„tate a popula˛iei, pute˛i s„ apela˛i la datele pe care le de˛ine Casa Na˛ional„ a Asigur„rilor de S„n„tate, acolo unde se raporteaz„ lunar aceste informa˛ii, sau la comisiile de s„n„tate din cadrul ministerului care, la r‚ndul lor, de˛in astfel de informa˛ii. Nu cheltui˛i sute de milioane de euro pentru ceva ce exist„ deja! Iar obligativitatea analizelor anuale este stipulat„ prin lege, nu era cazul s„ face˛i referire la acest aspect Óntr-un program care nu prea are aplicabilitate.

îMesajul unui pre∫edinte c„tre Parlament“ Stima˛i colegi,

Faptul c„ un pre∫edinte, indiferent cine este el, s-a v„zut obligat s„ vin„ Ón fa˛a Parlamentului pentru a aduce aminte politicienilor ce dore∫te electoratul este grav. Œntrebarea care se poate pune este una singur„: politicienii chiar nu ∫tiu sau nu vor s„ ∫tie ce dore∫te cu adev„rat cet„˛eanul rom‚n?

Toate sondajele arat„ clar c„ se doresc alegeri anticipate, c„ se vrea vot uninominal ∫i se impune o restructurare a Guvernului actual. Toate partidele, indiferent de coloratura politic„, au primit aceste semnale ∫i ∫tiu bine ce se a∫teapt„ de la ele ∫i totu∫i majoritatea prefer„ s„ ignore realitatea ∫i s„ dea fr‚u liber orgoliilor personale, Ón detrimentul binelui general.

Rezultatul referendumului a fost, Ón sine, un semnal pentru cinci partide c„ politica dus„ nu este cea dorit„ de aleg„tori. Se pare c„ nu a fost suficient ∫i imediat s-au g„sit scuze ∫i motiva˛ii care mai de care mai fanteziste care s„ justifice Ónfr‚ngerea. Ba se pare, dup„ spusele domnului Geoan„, c„ americanii au descoperit c„ P.S.D.-ul a ie∫it chiar Ón c‚∫tig electoral dup„ acest e∫ec, av‚nd o ascensiune rapid„ Ón sondaje! Dac„ este a∫a, nu-mi doresc dec‚t ca P.S.D.-ul, cu domnul Geoan„ Ón frunte, s„ beneficieze de c‚t mai multe astfel de Ónfr‚ngeri, benefice, se pare, pentru partid.

Nu este normal ca pre∫edintele Traian B„sescu s„ reaminteasc„ membrilor Parlamentului ce a∫teapt„ poporul de la ei. Noi, parlamentarii, suntem ale∫i ∫i trimi∫i aici de electorat pentru a-i ap„ra interesele ∫i a-i face cunoscut„ voin˛a politic„. S„ nu ∫tii ce vrea propriu t„u electorat denot„ dispre˛ul fa˛„ de aleg„tor, ∫i poporul nu uit„ ∫i nu iart„ astfel de fapte. A∫a se explic„ ∫i frica multora dintre dumneavoastr„ pentru alegerile anticipate: sanc˛iunile electoratului vor fi clare ∫i radicale ∫i mul˛i dintre cei afla˛i Ón aceast„ sal„ vor p„r„si umili˛i Parlamentul Rom‚niei.

îE∫ecul unui guvern anonim“ Stima˛i colegi,

Pre∫edintele unei na˛iuni este o institu˛ie. Pre∫edintele Rom‚niei este o institu˛ie aleas„ direct ∫i nominal de popor, iar legitimitatea sa nu poate fi pus„ la Óndoial„ de noi, indiferent de partidul din care facem parte. Faptul c„ pre∫edintele s-a v„zut obligat s„ ias„ la tribuna Parlamentului pentru a repeta public ceea ce poporul vrea de la noi este un fapt grav, care dovede∫te din nou fragilitatea comunic„rii dintre politicieni ∫i electorat.

Demisia celor 322 de parlamentari ar fi fost privit„ ca un gest de onoare ∫i o recunoa∫tere a strategiei mincinoase, asta dac„ m„car unul dintre ace∫tia ∫i-ar fi Ónaintat demisia.

Poporul vrea vot uninominal, poporul vrea alegeri anticipate, poporul vrea un alt guvern, nu pentru capul domnului T„riceanu, ci pentru rezultate. Dumneavoastr„, cei 322, ∫ti˛i asta, dar prefera˛i t„cerea ∫i dispre˛ul tacit!

Liderii de partide au uitat deja c„ rezultatul referendumului a fost, Ón primul r‚nd, dovada c„ electoratul poate s„ sanc˛ioneze c‚nd nu este ascultat. Orgoliile personale sunt pe primul plan ∫i starea de fapt nici m„car nu mai este ascuns„ sub bagajul de vorbe frumoase ale ale∫ilor acestui popor. V„ este fric„,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 domnilor, c„, Ón eventualitatea unor alegeri anticipate, Óntreaga configura˛ie politic„ rom‚neasc„ ar fi radical modificat„, ∫i nu Ón favoarea P.S.D.-P.N.L.-P.R.M.

Avem un guvern care Ón dou„ luni nu a f„cut nimic, fiind preocupat de referendum. Acum preocuparea este cum s„ se salveze. Ce credibilitate poate avea un ministru care se contrazice public cu elevii referitor la num„rul de stele de pe steagul Uniunii Europene? Dar un ministru al justi˛iei care, prin m„surile luate haotic, provoac„ demisia a jum„tate din aparatul de conducere al ministerului pe care Ól conduce?

Ace∫ti mini∫tri nu au fost ale∫i, ci au fost numi˛i, numi˛i de domnul T„riceanu pe criterii numai de d‚nsul ∫tiute. ™i dac„ Partidul Liberal, cunoscut ca un partid de intelectuali, at‚t a avut ∫i a putut s„ dea acestei ˛„ri, atunci mai bine se retrage. Spre binele s„u ∫i mai ales spre binele acestei ˛„ri!

Stima˛i colegi,

S„pt„m‚na care a trecut a avut loc Ón Parlamentul Rom‚niei prezentarea Raportului copiilor privind situa˛ia drepturilor copiilor Ón Rom‚nia, realizat de c„tre membrii ini˛iativei Consiliul Copiilor îSpune!“, Ómpreun„ cu 30.000 de copii din toat„ ˛ara.

Printre propunerile prezentate de c„tre ini˛iatorii raportului se num„r„:

— Ónfiin˛area unui post TV dedicat exclusiv copiilor, care s„ nu difuzeze doar desene animate, ci ∫i emisiuni interactive;

— stabilirea unui nivel crescut al presta˛iilor sociale de c„tre stat;

— derularea de campanii publice de con∫tientizare cu privire la efectele pe care separarea de p„rin˛i le are asupra copiilor;

— dezvoltarea de programe de consiliere ∫i sprijin pentru p„rin˛i;

— crearea, la nivel local, de servicii diversificate pentru p„rin˛i ∫i copii, pentru a-i sprijini pe ace∫tia atunci c‚nd se afl„ Ón situa˛ii dificile.

Ini˛iatorii raportului consider„, de asemenea, c„ pentru o aplicare efectiv„ a drepturilor copiilor la exprimarea liber„ a opiniei sunt necesare: promovarea eficient„ a acestui drept; informarea p„rin˛ilor, a profesorilor ∫i a copiilor Ón ceea ce prive∫te respectarea ∫i exercitarea lui cu responsabilitate, asigurarea condi˛iilor pentru func˛ionarea consiliilor elevilor Ón ∫coli; Óncurajarea elevilor de c„tre profesori ∫i conducerile ∫colilor pentru a-∫i exprima opiniile prin intermediul consiliilor elevilor, precum ∫i prin alte forme de organizare.

Raportul realizat de copii este dovada unei atitudini mature ∫i reprezint„ o reu∫it„, un demers f„r„ precedent, care deschide noi orizonturi, noi abord„ri ∫i ofer„ certitudinea c„ putem fi ni∫te parteneri responsabili, capabili s„ avem o perspectiv„ obiectiv„ asupra realit„˛ii ∫i s„ con∫tientiz„m c„ avem at‚t drepturi, c‚t ∫i responsabilit„˛i. Acesta va fi inclus Ón raportul pe care Guvernul Ól va Ónainta Ón toamna anului 2007 c„tre Comitetul O.N.U. pentru drepturile copilului de la Geneva.

Trebuie men˛ionat faptul c„ ini˛iativa de a Ónfiin˛a Consiliul Copiilor îSpune!“ vine din partea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Protec˛ia Drepturilor Copilului din cadrul Ministerului Muncii, Familiei ∫i Egalit„˛ii de ™anse, Ón parteneriat cu Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii ∫i cu Consiliul Na˛ional al Elevilor, iar activit„˛ile proiectului au

beneficiat de finan˛are din partea Uniunii Europene prin intermediul proiectului PHARE 2003 îCampania de educa˛ie privind drepturile copilului“.

Raportul copiilor este o ini˛iativ„ f„r„ precedent, deoarece este pentru prima oar„ Ón istoria Rom‚niei c‚nd opiniile copiilor privind copiii sunt luate Ón seam„ de cele mai Ónalte oficialit„˛i ale Rom‚niei.

îProblema salariilor Ón sectorul public“

Modul de salarizare este un factor determinant al func˛ion„rii economiei de pia˛„, al societ„˛ii Ón ansamblu. Salariile din sectorul public trebuie s„ fie bazate pe principiul eficien˛ei, dar ∫i al echit„˛ii. Dac„ Ón sectorul privat eficien˛a se m„soar„ Ón bani, sectorul public Ói confer„ acesteia o alt„ dimensiune.

Spre exemplu, educa˛ia ∫i s„n„tatea au o utilitate social„ foarte mare Ón viziunea modern„ a societ„˛ii, iar investi˛ia Ón capitalul uman este esen˛ial„ pentru s„n„tatea ∫i viitorul societ„˛ii. Dac„ azi nu vom investi Ón educa˛ie, Ón Ómbun„t„˛irea salariilor profesorilor, Ón men˛inerea interesului pentru ∫coal„, Ón mijloace moderne de Ónv„˛are, m‚ine vom cheltui chiar mai mult dec‚t acum Ón protec˛ia civil„, armat„, servicii secrete, justi˛ie.

Nu putem l„sa profesorii buni s„ se reprofileze sau s„ mearg„ la cules de c„p∫uni ∫i s„ aducem Ón schimb analfabe˛i, ci ei trebuie s„ fie sprijini˛i pentru a cultiva cunoa∫terea, bunul-sim˛ ∫i respectul pentru un sistem de valori morale.

Din p„cate, la noi s-a instalat un dispre˛ fa˛„ de ∫coal„, Óncurajat de la nivelul cel mai Ónalt al conducerii ˛„rii. Toate sistemele de valori sunt terfelite, bagatelizate ∫i ne sunt aduse Ón schimb modele suburbane, necivilizate ∫i rudimentare de comportament. Omul necultivat este mai u∫or de manipulat, aceasta e realitatea, dar ∫i scopul unora.

Cre∫terea salariilor trebuie s„ fie compatibil„ cu ˛intele Rom‚niei, ale unei societ„˛i care se dore∫te a fi modern„, care-∫i caut„ identitatea ∫i locul Ón familia european„. Guvernul trebuie s„ reg‚ndeasc„ distribu˛ia salariilor Ón sectorul public. Cre∫terea acestora trebuie s„ aib„ Ón vedere, a∫a cum spunea reprezentantul F.M.I. pentru Rom‚nia ∫i Bulgaria, Juan José Fernandez-Ansola, deficitul de cont curent ∫i presiunile infla˛ioniste — cauzate de cererea intern„ ridicat„, avansul creditelor — ∫i politica fiscal„ expansionist„.

Echitatea este o condi˛ie a p„cii sociale ∫i trebuie asigurat„ cu prioritate. Trebuie schimbat„ baza de aplicare pentru coeficien˛ii de majorare. A∫a cum se cere de la nivel Ónalt: îAplica˛i f„r„ discriminare legea!“, a∫a trebuie s„ se cear„ ∫i reformularea echitabil„ a legii, pentru c„ ea e f„cut„ de oameni ∫i de cele mai multe ori pentru a sluji grupurile de interese ale puterii.

îAdev„rata dreapt„ rom‚neasc„“

Ieri, C„lin Popescu-T„riceanu a realizat, Ón sf‚r∫it, un gest istoric.

Ini˛iativa sa de a se alia cu fostul pre∫edinte Emil Constantinescu, artizanul dispari˛iei P.N.fi.C.D., preveste∫te ironic faptul c„ T„riceanu este cel care va scoate P.N.L. de pe scena politic„ rom‚neasc„.

Istoria P.N.L. merit„ o soart„ mai bun„ dec‚t aceea de a fi confiscat„ ∫i golit„ de con˛inut de aceast„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 anomalie a istoriei care se nume∫te C„lin PopescuT„riceanu. ™i mai ironic este faptul c„ ∫eful unui partid care ∫i-a tr„dat partenerii, al„turi de care a c‚∫tigat Ón alegeri, ∫i care a f„cut din partidul s„u un satelit al P.S.D., descendentul direct al P.C.R., vorbe∫te de crearea unui pol de dreapta al„turi de dou„ partide care Ón acest moment nu au reprezentan˛i Ón Parlament.

Œn acest moment, singurul partid autentic de dreapta din Rom‚nia este Partidul Liberal Democrat. Singurele m„suri de dreapta adoptate din 2004 ∫i p‚n„ ast„zi au fost ini˛iate ∫i sus˛inute de actualii membri ai P.L.D.

P.L.D. Ó∫i propune s„ fie ∫i va fi nucleul coaliz„rii for˛elor de dreapta autentice din Rom‚nia, pentru c„ P.L.D. are marele avantaj de a fi un partid format din oameni care deja ∫i-au demonstrat valoarea ∫i care au demonstrat c„ au integritatea de a-∫i p„r„si func˛iile avute pentru a o lua de la cap„t pentru convingerile lor.

P.L.D. este un partid care Ón mai pu˛in de 6 luni de la Ónfiin˛are are un procent de 7% Ón sondaje, 70% din membrii s„i sunt oameni care nu au mai f„cut niciodat„ politic„, ∫i care deja a propus o strategie postaderare pentru Rom‚nia.

Este evident faptul c„ numai P.L.D. are capitalul uman, determinarea ∫i puterea de a constitui pe termen lung o dreapt„ puternic„ Ón Rom‚nia, pentru c„ avem nevoie de un partid care s„ promoveze m„suri de dreapta, care s„ Óncurajeze ∫i s„ apere libera ini˛iativ„ ∫i pe Óntreprinz„tori ∫i care s„ ini˛ieze realizarea unui masterplan pe urm„torii 50 de ani, pentru ca Rom‚nia s„ ajung„ la acela∫i nivel cu partenerii s„i din Uniunea European„.

îP.D. trebuie s„ fac„ g„l„gie!“ Stima˛i colegi,

A∫ Óncepe cu clasicul ∫i ironicul îCui Ói e fric„ de mo˛iunea de cenzur„ a P.D.?“

F„r„ a m„ referi punctual la con˛inutul ei, respectiv la compila˛ia de articole de pres„, vreau s„ remarc c„ a∫a-numita mo˛iune de cenzur„ are o provenien˛„ hilar„.

Ea critic„ un guvern la care au participat, profit‚nd din plin de avantajele acestui statut, to˛i ace∫ti lideri marcan˛i ai P.D. ce bat acum pe u∫ile diferi˛ilor parlamentari pentru a le semna articolul de pres„ intitulat îMo˛iune“. Œn alt„ ordine de idei, P.D. nu are autoritatea moral„ de a ini˛ia un astfel de demers at‚ta timp c‚t Ónc„ particip„ la guvernare pe plan local. Nu am auzit de niciun membru P.D. care s„ vrea s„ îjoace Ón opozi˛ie“ Ón jude˛e, nu am auzit de demisii de onoare, ci numai vorbe de vitejie spuse de domnul Boc, mereu gr„bit s„ prind„ _prime-time_ -ul la TV ∫i avionul de Bucure∫ti sau Cluj.

™i dac„ tot vorbeam de cei care se cred mai catolici dec‚t Papa, c‚t poate fi de elaborat un text ce purta ini˛ial un num„r de semn„turi ob˛inut prin fraud„, cu complicitatea domnului Gheorghe Flutur? Dac„ a∫ fi fost Ón locul domnului Traian B„sescu, l-a∫ fi îdemisionat“ imediat pe îimaculatul“ domn Boc pentru o asemenea îneaten˛ie“, semn c„ nici Traian B„sescu nu mai e ce-a fost...!

™tim c„ singurul Program de guvernare ∫i acum de opozi˛ie al P.D. a fost îalegeri anticipate“. Din p„cate, acesta nu este nicidecum un program de guvernare. Este o metod„ de a te eschiva de la problemele oamenilor, de a-i face s„ cread„ c„ altele le sunt priorit„˛ile. Este

un mod de a crea o stare de instabilitate politic„ ∫i social„, de suspiciune ∫i ur„. ™i dac„ domnul Traian B„sescu spunea c„ P.N.L. vrea lini∫te pentru c„ atunci c‚nd este lini∫te se fur„, eu v„ pot garanta c„ pe g„l„gie se fur„ ∫i mai mult! ™i, de obicei, aceia care profit„ sunt cei la care te a∫tep˛i mai pu˛in...

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Am g‚ndit la referendumul din 19 mai a.c. ca la o manifestare democratic„ de exercitare a dreptului meu de cet„˛ean, actualmente ∫i deputat. Ales! De un anumit num„r de oameni, pe listele unui anumit partid, ∫i anume ale celui care a Óntrunit majoritatea sufragiilor electoratului la ultimele alegeri parlamentare.

Chiar dac„ am avut Ónc„ de la Ónceputul acestui demers democratic Óndoieli cu privire la rezultatul lui, mi-am Ónsu∫it cifrele de final cu demnitatea b„rbatului care accept„ c„ a pierdut o lupt„, nu ∫i r„zboiul.

Ce nu-mi pot Óns„ Ónsu∫i cu niciun chip este fanfaronada penibil„ a membrilor unui partid, de altfel, parlamentar, care, prin vocea conduc„torului lor iubit, temporar pre∫edinte, ∫i suspendat, ∫i, pretinde el, reÓntors glorios la locul faptei preziden˛iale, afirm„ c„ voia poporului rom‚n, nici mai mult, nici mai pu˛in, a hot„r‚t astfel.

Œi Óntreb ∫i eu, ca mul˛i al˛ii Ón aceste zile: care popor rom‚n?

O aritmetic„ simpl„ conchide c„ primul suspendat al ˛„rii are sprijinul a aproximativ 32% din rom‚nii cu drept de vot, adic„ electoratul P.D.-P.L.D.

Mobiliz‚nd Ón for˛„ acest segment de votan˛i, cu contribu˛ia direct„ a pasivit„˛ii cvasigenerale a presupu∫ilor alia˛i politici conjuncturali ai P.S.D. ∫i îbeneficiind“ de indiferen˛a de propor˛ii a marii majorit„˛i a popula˛iei cu drept de vot, suspendarea suspend„rii nu mi se pare deloc un motiv de l„ud„ro∫enie.

Cu at‚t mai Óngrijorat percep demersul pre∫edintelui care nu mai este suspendat de a invita ceea ce crede Domnia sa c„ este poporul rom‚n la o guvernare de tip latino-american, exercitat„ din strad„ sau, mai bine, din pia˛„, s„ se poat„ instala acolo o tribun„, ceva de la care domnul ex-suspendat s„ poat„ gl„sui fericindu-∫i fanii ∫i ar„t‚nd cu preziden˛ialul deget c„tre cei pe care i-ar vrea vinova˛i de c‚te ceva.

A instiga electoratul la nesupunere civic„ f„c‚ndu-l s„ cread„ c„ el ∫i numai el este unicul reprezentant al intereselor populare este un act de iresponsabilitate cet„˛eneasc„! Guvernarea democratic„ se face prin intermediul institu˛iilor democratice, ∫i nu r„cnind Ón strad„!

Sper totu∫i c„, Ón tainicele cotloane unde Ó∫i pot permite renun˛area la m„∫tile victorioase, domnul pre∫edinte nu de mult suspendat ∫i umilii s„i acoli˛i au Ón˛eles c„ Rom‚nia este o ˛ar„ democratic„ european„, ∫i nu o republic„ bananier„.

Pentru c„ a∫a se traduce, Ón limbajul poporului rom‚n, absenteismul de 56% Ónregistrat la urne pe 19 mai.

îLustra˛ia, arhivele ∫i nomenclatura“ (I) Dou„ teme cu caracter politic (∫i cu efect de revan∫„) au fost de natur„ s„-i am„geasc„ pe mul˛i rom‚ni at‚t

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 Ón actuala campanie pentru referendum, c‚t ∫i Ón alte momente îfierbin˛i“ ale fr„m‚nt„rilor de la v‚rful puterii. Este vorba, pe de o parte, despre lupta Ómpotriva corup˛iei (monopolizat„ de un pre∫edinte ∫i de partidul s„u, care n-au f„cut efectiv nimic Ón aceast„ privin˛„), pe de alt„ parte, despre finalizarea Legii lustra˛iei, prin care se va realiza a∫teptata îrepara˛ie moral„“ (care, se Ón˛elege, va fi tot rodul existen˛ei acelora∫i îmari personalit„˛i“ la conducerea ˛„rii).

Am folosit cuvenitele ghilimele pentru a sublinia sensul paradoxal al afirma˛iilor f„cute, deoarece, se ∫tie, Ón aproape doi ani ∫i jum„tate, s-au revendicat unele îmerite“ ∫i s-au dat asigur„ri c„ avem omul (oamenii) providen˛ial care s„ le rezolve onorabil ∫i echitabil.

S-a v„zut c‚t de echitabil s-a pornit pe calea reform„rii sistemului ∫i a Ónf„ptuirii justi˛iei Ón ace∫ti ani. Nu s-a f„cut nimic nici pentru a avea o lege a lustra˛iei corect„ ∫i cuprinz„toare, ba, mai mult, s-a tergiversat Ón mod inexplicabil punerea ei pe ordinea de zi a Parlamentului ∫i deschiderea arhivelor Partidului Comunist, invoc‚ndu-se, culmea impertinen˛ei, tot blocajul partidelor de opozi˛ie ∫i la aceast„ important„ ac˛iune.

Acum, dup„ ce s-a putut vedea c‚t de bine prind la electorat astfel de teme, c‚t de eficiente (electoral) sunt declara˛iile populiste ∫i impostura, s-a considerat c„ este bine s„ se revin„ la proiectul de lege uitat prin sertarele Parlamentului, iar pentru deschiderea arhivelor s-a v„zut c„ nu trebuie acceptul opozi˛iei, ci doar o ordonan˛„ de urgen˛„ elaborat„, fire∫te, de Guvern.

Trebuie Óns„ s„-i dezam„gesc pe sus˛in„torii acestui demers, aceia∫i ca ∫i Ón alte momente de mare agita˛ie demagogic„: Ón arhive nu vor g„si mare lucru pentru a se Ómp„una cu alte succese Ón lupta anticomunist„; arhivele nu con˛in, ca ∫i Ón cazul celor de la Securitate, fapte misterioase, abuzuri evidente sau elemente secrete ale construc˛iei socialiste ∫i nici m„car referiri concrete despre situa˛ia economico-social„ real„ a ˛„rii; Ón arhive se pot g„si, Óns„, date despre a∫a-zisa rezerv„ de cadre, o lucrare laborioas„ din fiecare jude˛ unde sunt Ónscrise cu toate datele biografice persoane (multe la num„r, chiar ∫i cele cu dosar îp„tat“) care urmeaz„ s„ accead„ la func˛ii Ón unit„˛i economice ∫i institu˛ii, Ón a∫ez„minte de cultur„ sau de asisten˛„ social„, Ón administra˛ia local„ ∫i central„, peste tot unde se cerea promovarea pe baz„ de... dosar de cadre.

Atunci o s„-∫i vad„ mul˛i numele Ón r‚ndurile nomenclaturii, de∫i acum se prezint„ mari anticomuni∫ti; atunci o s„ constat„m c„, de exemplu, num„rul celor cu func˛ii Ón vechiul regim se distribuie ast„zi egal ∫i Ón alte partide, precum Ón cazul baronilor ∫i oligarhilor; se va vedea atunci c„ nu doar Ion Iliescu ∫i Corneliu Vadim Tudor sunt lustrabili.

Dar despre modul cum s-a g‚ndit acest proiect, despre inten˛iile nem„rturisite ale Óncerc„rii de a elimina prin acest proiect competitorii politici, Óntr-o declara˛ie politic„ urm„toare.

## Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi are ca subiect pensiile ∫i situa˛ia pensionarilor.

Disputele sterile din ultimii ani dintre guvernan˛i au ocupat Ón totalitate spa˛iul public, ignor‚ndu-se problemele de fond din societatea rom‚neasc„. Una dintre aceste probleme Ónc„ nerezolvat„ este ∫i cea a situa˛iei

pensionarilor, persoane care — dup„ o munc„ de aproape o via˛„ — se simt total marginalizate ∫i ignorate de stat.

Discut foarte des cu persoane de v‚rsta a treia fie Ón cadrul programului de audien˛e, fie atunci c‚nd m„ deplasez Ón teritoriu ∫i, de fiecare dat„, mi se spune c„ au ajuns la limita suportabilit„˛ii, c„ tr„iesc Ón condi˛ii inumane, c„ din pensia pe care o primesc nu reu∫esc s„-∫i acopere nici cheltuielile curente, nu mai vorbesc s„-∫i permit„ s„ mearg„ la tratament sau s„ c„l„toreasc„ Ón scop recreativ.

Solidaritatea este o valoare fundamental„ a social-democra˛iei ∫i a mersului corect al lucrurilor Óntr-o societate care respect„ drepturile ∫i libert„˛ile cet„˛enilor.

Tocmai de aceea v„ solicit, doamnelor ∫i domnilor guvernan˛i, s„ lua˛i m„suri urgente, astfel Ónc‚t situa˛ia pensionarilor s„ se Ómbun„t„˛easc„ corespunz„tor, pentru c„ doresc ∫i eu, ca t‚n„r rom‚n, s„ v„d pensionari relaxa˛i, veseli, dornici s„ tr„iasc„ Ón continuare via˛a ∫i s„ ofere, Ón baza experien˛ei lor, sfaturi utile tinerei genera˛ii.

îSemn„turile... disper„rii!“

Ideea de a ob˛ine îproduc˛ii-record“ Ón... tulburarea agriculturii rom‚ne∫ti Ónc„ Ól mai b‚ntuie pe Gheorghe Flutur.

Acesta, Ón perioada c‚nd a condus Ministerul Agriculturii, a reu∫it s„ sporeasc„ birocra˛ia, s„ dea noi valen˛e demagogiei ∫i s„ Ónfig„ ad‚nc Ón trupul ˛„rii c‚teva stegule˛e ro∫ii, comand„ special„ a Parlamentului European. Moldavul, fost liberal, ajuns acum P.L.D.-ist de vaz„, obi∫nuit cu conceptul de a s„pa la r„d„cin„ munca altora, vrea cu tot dinadinsul s„ revin„ Ón Guvern.

G‚ndul c„ ∫ade departe de treburile agriculturii, de caravanele minciunii, de îfream„tul“ p„durii transformate Ón lemn de lucru, Ól Óndeamn„ la metode necugetate, la ac˛iuni josnice.

Dorind cu orice pre˛ ca Guvernul fostului ∫ef ∫i prieten s„ pice, Gheorghe Flutur ∫i-a... clonat semn„turile. Probabil a vrut s„ arate c‚t de important este numele s„u, a∫a c„, pe documentul mo˛iunii ini˛iate Ón mare grab„, senatorul P.L.D.-ist semneaz„ de dou„ ori. O dat„ Gheorghe Flutur, a doua oar„ Flutur Gheorghe! Gestul s„u a frapat. Nu a fost privit deloc ca o gre∫eal„. De altfel, nici nu avea cum s„ fie a∫a. Este grav dac„ tratezi cu at‚ta indiferen˛„ un document oficial de care este legat„ p‚n„ la urm„ soarta ˛„rii ∫i a unei institu˛ii.

Evident, mo˛iunea purtat„ pe dou„ aripi de... Flutur a fost respins„. Presa l-a taxat imediat pe P.L.D.-istul de conjunctur„, tare zburdalnic c‚nd este vorba s„ fac„ r„u altora. Un exemplu mai clar de m‚r∫„vie oficializat„ nici c„ se mai putea g„si! Un act premeditat care demonstreaz„ cu prisosin˛„ c‚t respect are Gheorghe Flutur pentru lege, pentru institu˛ia pe care o reprezint„.

îFondul de solidaritate social„“

Confirmarea ader„rii Rom‚niei la marea familie european„ Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007 plaseaz„ ˛ara noastr„ la finalul unui proces Óndelungat de reforme, dar, Ón acela∫i timp, ∫i la Ónceputul unei perioade pline de speran˛„ pentru un trai mai bun. Un argument important Ón decizia luat„ de U.E. Ón vederea integr„rii Rom‚niei a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 fost cel economic. Totu∫i, Ón pofida unor perioade dificile pentru popula˛ie, economia rom‚neasc„ este pe un drum ascendent, cunosc‚nd progrese evidente, dar nu putem ignora faptul c„ exist„ categorii de largi de oameni care tr„iesc la limita s„r„ciei.

Societatea rom‚neasc„ relev„ situa˛ii contradictorii. Astfel, exist„ o categorie de oameni foarte boga˛i, Ón general oameni de afaceri care au prosperat, iar, pe de alt„ parte, o categorie de oameni care tr„iesc la limita s„r„ciei.

Accentuarea diferen˛ei de nivel de trai Óntre p„turile sociale distruge solidaritatea social„ ∫i reduce capacitatea societ„˛ii rom‚ne∫ti de a face fa˛„ cerin˛elor integr„rii Ón Uniunea European„. Principiul solidarit„˛ii sociale prevede c„ Óntreaga comunitate particip„ la sprijinirea persoanelor care nu Ó∫i pot asigura singure nevoile sociale.

Din aceste considerente, noi, reprezentan˛ii grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator, am ini˛iat o propunere legislativ„ care urm„re∫te Ónt„rirea solidarit„˛ii sociale prin implicarea agen˛ilor economici. Programul de solidaritate social„ presupune instituirea unei taxe numite îTaxa de solidaritate social„“, care s„ se aplice operatorilor economici, persoane juridice, pl„titoare de impozit pe profit. Cuantumul taxei de solidaritate social„ este de 1% din profitul net ∫i se pl„te∫te anual sau cel mai t‚rziu la finele primului trimestru al anului urm„tor.

Sumele str‚nse din plata taxei de solidaritate social„ se constituie Óntr-un fond aflat la dispozi˛ia Ministerului Muncii, Familiei ∫i Egalit„˛ii de ™anse ∫i vor fi folosite pentru cre∫terea tuturor pensiilor mai mici dec‚t salariul minim pe economie. Modelul social european care trebuie aplicat ∫i Ón Rom‚nia presupune o economie performant„, un nivel Ónalt al protec˛iei sociale, investi˛ii majore Ón educa˛ia permanent„, dialog social eficient. Consider„m c„ este o datorie moral„ ca acei agen˛i economici care au prosperat Ón Rom‚nia s„ acorde un mic sprijin persoanelor defavorizate economic, astfel Ónc‚t popula˛ia s„ simt„ mai pu˛in costurile integr„rii Ón structurile europene. Sper„m ca prin adoptarea acestei propuneri s„ contribuim la ameliorarea situa˛iei dificile Ón care se afl„ pensionarii, la o echilibrare a nivelurilor de trai ale diverselor categorii sociale, la o egalizare a veniturilor.

Ne-am bucurat c‚nd aceast„ propunere a fost votat„ de Senat ∫i a primit avize favorabile din partea Comisiilor juridic„ ∫i de munc„, dar Ón dezbaterea pe fond a propunerii la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a Camerei Deputa˛ilor a primit un raport negativ. Am sperat Ón bun„voin˛a colegilor deputa˛i de la alte partide politice, membri Ón Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, dar ne-am Ón∫elat, ace∫tia vot‚nd Ómpotriva proiectului de lege, nedorind astfel s„ Óntind„ o m‚n„ de ajutor, Ómpreun„ cu noi, celor care acum nu au bani de m‚ncare, de medicamente, umbl„ prost Ómbr„ca˛i ∫i toate astea dup„ o via˛„ de munc„.

Sper totu∫i ca acest proiect de lege, at‚t de benefic celor cu venituri reduse, s„ se bucure de un vot favorabil Ón plenul Camerei Deputa˛ilor ∫i s„ d„m dovad„ de faptul c„ ne intereseaz„ soarta celor care ne-au ales, c„ nu ne aducem aminte de ei doar Ón campaniile electorale.

îServiciile sociale Ón Rom‚nia“

Serviciile sociale din Rom‚nia fac parte din sistemul na˛ional de asisten˛„ social„. Defini˛ia lor a fost extins„

Ón 2006 (Legea nr. 47/2006) ∫i face referire la principiile generale legate de incluziunea social„.

O realitate crunt„ ne love∫te Ón acest moment, jum„tate din Rom‚nia este complet descoperit„ din punct de vedere al serviciilor sociale, iar Ón mediul rural situa˛ia este ∫i mai tragic„, 50—55% din popula˛ie acolo este format„ din persoane cu handicap, b„tr‚ni ∫i copii abandona˛i prin plecarea p„rin˛ilor din ˛ar„. Pe de alt„ parte, reprezentan˛ii organiza˛iilor neguvernamentale reclam„ faptul c„ statul nu finan˛eaz„ dec‚t Ón mic„ m„sur„ programele sociale ale O.N.G.-urilor. Astfel, dac„ finan˛area de la bugetul de stat ajunge Ón Uniunea European„ la 20%, Ón Rom‚nia media e de doar 4—5%. Lipsa finan˛„rii din bugetul de stat este cu at‚t mai mult resim˛it„ de organiza˛ii cu c‚t mul˛i finan˛atori interna˛ionali trebuie s„ se retrag„ din Rom‚nia av‚nd Ón vedere noul statut de stat membru. Œn Rom‚nia este evident c„ at‚t sectorul public, c‚t ∫i statul au fost incapabile s„ ofere o palet„ corect„ de servicii sociale adecvate noilor criterii impuse. Œn ultimii ani se observ„ o transformare conceptual„ de la servicii de asisten˛„ social„ c„tre servicii sociale primare centrate pe preven˛ie, identificarea nevoilor sociale, limitarea situa˛iilor de risc.

Este imperios necesar„ realizarea unei cercet„ri de teren care s„ aib„ drept scop final realizarea unei h„r˛i a serviciilor sociale din Rom‚nia; elaborarea Strategiei na˛ionale privind dezvoltarea sistemului de servicii sociale ∫i a Planului de ac˛iune pentru implementarea acesteia.

Avem nevoie de implementarea unor servicii specializate care s„ cuprind„ suport ∫i asisten˛„ pentru men˛inerea, recuperarea sau dezvoltarea capacit„˛ilor persoanelor sau grupurilor vulnerabile, de coeren˛„ intern„ a sistemului de proceduri; corelarea ∫i coordonarea agen˛iilor de implementare; un sistem unic de acreditare a prestatorilor; dezvoltarea pe scar„ larg„ a serviciilor primare la nivel local; formarea personalului care aplic„ aceste proceduri (evaluatori, contractan˛i, agen˛ii de licen˛iere etc.); formare specific„ a prestatorilor de servicii Ón domeniul reglement„rii serviciilor sociale; testarea diferitelor scenarii ∫i proceduri pentru noile mecanisme introduse progresiv; flexibilitatea instrumentelor de reglementare, pentru a permite dezvoltarea serviciilor noi, care acoper„ goluri importante Ón sistemul de servicii; implicarea utilizatorilor ∫i/sau a reprezentan˛ilor lor Ón elaborarea cadrului de reglementare pentru serviciile sociale; introducerea unor instrumente noi de management ∫i monitorizare Ón c‚mpul serviciilor sociale; un rol mai activ al prestatorilor de servicii, publici ∫i priva˛i, Ón definirea politicilor ∫i implementarea programelor de reform„.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Œn aceste condi˛ii, declar Ónchis„ prima parte a ∫edin˛ei de ast„zi. Urmeaz„ Ón scurt timp s„ Ónceap„ partea a doua, destinat„ dezbaterii proiectelor de lege Ónscrise pe ordinea de zi.

V„ mul˛umesc.

PAUZ√

40 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007

## DUP√ PAUZ√

## Stima˛i colegi,

Declar deschis„ ∫edin˛a de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor ∫i v„ anun˛ c„, din totalul celor 326 de deputa˛i, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri un num„r de 171. Sunt absen˛i 193, din care 41 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

Œn continuare, urmeaz„ s„ lu„m Ón dezbatere ini˛iativele legislative Ónscrise pe ordinea de zi.

Mai Ónt‚i Óns„ dou„ chestiuni procedurale: Ón consultare cu pre∫edin˛ii comisiilor de specialitate care au Óntocmit raportul, Comisia juridic„ ∫i Comisia pentru munc„, precum ∫i la solicitarea ini˛iatorilor, v„ propun s„ introducem pe ordinea de zi a Camerei, astfel Ónc‚t s„ nu fie adoptat„ tacit, Propunerea legislativ„ privind personalul Cur˛ii Constitu˛ionale.

Propunerea legislativ„ este semnat„ de parlamentari din toate grupurile parlamentare, Ón urma consult„rii cu judec„torii Cur˛ii Constitu˛ionale, ∫i urmeaz„ a fi adoptat„ tacit Ón urm„toarele zile.

De aceea, dac„ nu exist„ obiec˛ii din partea dumneavoastr„, v„ propun s-o introducem ast„zi pe ordinea de zi, la punctul 10.

Obiec˛ii? Observa˛ii? Nu sunt.

Supun atunci votului dumneavoastr„ propunerea de introducere pe ordinea de zi.

Cine este pentru?

Da. V„ mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Se introduce la punctul 10.

De asemenea, avem o solicitare pentru o declara˛ie cu caracter personal din partea domnului deputat Buh„ianu.

V„ rog, domnule deputat.

Bun„ ziua!

Domnule pre∫edinte,

V„ aduc la cuno∫tin˛„ c„, Óncep‚nd de ast„zi, demisionez din Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, urm‚nd s„-mi desf„∫or activitatea ca deputat independent.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Trecem la ordinea de zi.

Domnul Nati Meir, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Vreau s„ v„ anun˛ c„ de ieri fac parte din Grupul parlamentar al P.D. ∫i urmeaz„ s„ m„ Ónscriu Ón Circumscrip˛ia nr. 38 Tulcea.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Felicit„ri!

La punctul 2, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea ∫i func˛ionarea Ministerului Internelor ∫i Reformei Administrative.

Legea are caracter organic.

Raport comun de adoptare din partea Comisiei pentru administra˛ie public„ ∫i a Comisiei pentru ap„rare. Procedur„ de urgen˛„.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„. Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ intervin„? Nu. Comisiile. Punctul de vedere al comisiilor. Domnul deputat Mircovici. Pe scurt, v„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Domnilor colegi,

Comisia noastr„ a fost sesizat„ cu raport. La lucr„rile comisiei au participat 19 deputa˛i din 23. S-a propus adoptarea, cu modific„ri, a prezentului proiect de lege.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat.

Exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt. La dezbateri generale?

Domnule deputat Lakatos, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

C‚nd e vorba de reorganizare, asta este propunerea Guvernului ∫i, Ón principiu, suntem de acord. O problem„ din partea comisiei, ∫i de aceea discut la dezbateri generale, c„ este mai mult timp, se propune o modificare chiar la art. 1 pct. 4 ∫i se propune eliminarea lit. v): îap„rarea Ómpotriva incendiilor ∫i protec˛ia civil„ a popula˛iei ∫i bunurilor“ ∫i se g„se∫te un compromis din care îap„rarea Ómpotriva incendiilor“ e scoas„. Acest lucru, ap„rarea Ómpotriva incendiilor, este un fenomen complex organizatoric, tehnic. Trebuie s„-∫i g„seasc„ locul Ón acest proiect de lege, respectiv Ón ceea ce a propus ministerul.

De aceea, din start, la capitolul la care are loc, dezbateri generale, la care discut, a∫ propune ori s„ p„str„m varianta ini˛ial„, ori s„ ad„ug„m la varianta propus„ de comisie, îap„rarea Ómpotriva incendiilor“.

## Comisia?

## Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

V„ propun s„ r„m‚n„ varianta comisiei, Óntruc‚t problema ridicat„ de colegul deputat a fost cuprins„ la lit. l), îprotec˛ia civil„ ∫i gestionarea situa˛iilor de urgen˛„“, unde intr„ ∫i ap„rarea Ómpotriva incendiilor, dat fiind faptul c„ Inspectoratul pentru Situa˛ii de Urgen˛„ Ón momentul de fa˛„ se compune din cele dou„ structuri, din protec˛ia civil„, respectiv protec˛ia Ómpotriva incendiilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

## Am Ón˛eles.

Da. Acum, domnule deputat, amendamentul dumneavoastr„ este, din p„cate, de fond. Deci el nu poate face obiectul unei dezbateri aici, cel mult dac„ retrimitem la comisie.

## **Domnul Lakatos Petru**

**:**

Discut„m c‚nd ajungem la amendamente.

Bun.

Alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt alte interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

- De la punctul 1 p‚n„ la punctul 5 exist„ obiec˛ii,

- observa˛ii, comentarii?

Domnul deputat Lakatos.

Da. V„ mul˛umesc.

Domnule deputat Lakatos, mie mi se pare Ón continuare c„ e un amendament de fond. Deci dac„ insista˛i pe el eu retrimit punctul „sta la comisie, se rediscut„ acest punct. Nu insista˛i.

Domnul deputat Ón˛eleg c„ nu insist„ pe punctul respectiv.

Mul˛umesc.

Atunci este adoptat p‚n„ la punctul 5. De la 6 la 10?

Adoptate. Punctele 11 la 15?

Adoptate. Punctele 16 la 20?

Adoptate. Punctele 21 la 28?

Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

## Domnule pre∫edinte,

™tiam ce r„spuns o s„-mi dea comisia. De aceea am vorbit la partea general„, ca s„ pot reveni acum. Comisia propune sintagma îprotec˛ia civil„ a popula˛iei ∫i a bunurilor, precum ∫i gestionarea situa˛iilor de urgen˛„“. Or, ap„rarea Ómpotriva incendiilor este, Ónc„ o dat„ spun, ceva mai complex ∫i nu intr„ la capitolul îsitua˛ii de urgen˛„“, pentru c„ sunt probleme ∫i de construc˛ii, ∫i de altele, care, Óntr-adev„r, o parte sunt controlate de pompieri, ∫i pompierii fac parte din Inspectoratul General pentru Situa˛ii de Urgen˛„, dar g‚ndi˛i-v„, c‚nd ministerul a propus la lit. v) îap„rarea Ómpotriva incendiilor ∫i protec˛ia civil„ a popula˛iei ∫i a bunurilor“ s-a g‚ndit, deci ei ∫tiau mai bine ce vor.

Oricum, eu insist ori s„ r„m‚n„ varianta ini˛ial„ ∫i s„ elimin„m propunerea comisiei sau, la propunerea comisiei, pentru c„ nu este amendament de fond, îprotec˛ia civil„ a popula˛iei, ap„rarea Ómpotriva incendiilor ∫i a bunurilor.“ Deci practic se introduc doar dou„ cuvinte.

V„ mul˛umesc.

Comisia, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Problema aceasta a fost discutat„ Ón cadrul comisiei. Œmi pare r„u c„ nu avem reprezentant al Ministerului Administra˛iei ∫i Reformei Administrative aici.

Este.

Sau, dac„ este, atunci s„-∫i exprime punctul de vedere, pentru c„ noi, inclusiv la comisie, am primit acest r„spuns din partea Ministerului Administra˛iei ∫i Reformei Administrative, Ón sensul c„ sunt de acord cu actuala formulare, respectiv cu scoaterea lit. v) ∫i cu formularea care se g„se∫te Ón momentul de fa˛„ la lit. l).

La punctul 3, Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii privind organizarea ∫i func˛ionarea Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune ∫i Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune, republicat„.

Legea are caracter organic.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru cultur„.

- Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Termen de adoptare tacit„: 8.VI.2007.

- Din partea ini˛iatorului dore∫te s„ intervin„ cineva? Nu

- dore∫te.

- Raportul comisiei, v„ rog.

- Domnule deputat Fr‚ncu, ave˛i cuv‚ntul.

Guvernul nu sus˛ine adoptarea acestei ini˛iative legislative.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Au participat la discu˛ii domnul ™tefan Ni˛ulescu, secretar general Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor, doamna Maria fioghin„, pre∫edinte director general al Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune, domnul Florin Bru∫ten, secretar general al studiourilor regionale, domnul Titi Dinc„, director programe din partea Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune, iar din partea grupului de ini˛iatori, domnul deputat Petre Str„chinaru.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritatea voturilor celor prezen˛i Ón sal„ Ón momentul vot„rii, 11 voturi pentru respingere, dou„ voturi Ómpotriva respingerii ∫i o ab˛inere.

Motiva˛ia comisiei a fost aceea c„ propunerea de modificare a legii este de natur„ s„ afecteze, pe termen mediu ∫i lung, existen˛a ∫i func˛ionarea serviciilor publice de radio ∫i televiziune din Rom‚nia, autonomia financiar„ ∫i editorial„ a studiourilor teritoriale exist‚nd deja, dob‚ndirea calit„˛ii de persoane juridice pentru acestea nu va avea niciun efect Ón domeniul editorial.

Conform prevederilor legii Ón vigoare, studiourile teritoriale sunt conduse de comitete directoare proprii, numite de consiliul de administra˛ie pe baza propunerilor primite de la studiouri, iar comitetele directoare ale studiourilor teritoriale r„spund pentru execu˛ia financiar„.

Studiourile beneficiaz„ de frecven˛e proprii de emisie at‚t Ón unde medii, c‚t ∫i Ón unde ultrascurte, cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 acoperire regional„, pe care sunt difuzate programe proprii 24 de ore din 24.

Œn propunerea legislativ„ nu sunt reglementate modalitatea de finan˛are ∫i modalitatea de separare a patrimoniului Óntre cele dou„ societ„˛i ∫i studiourile teritoriale, nu este prev„zut un mecanism prin care studioul central exercit„ coordonarea sau controlul fa˛„ de structura din subordine, delimitat„ de competen˛e, condi˛ii de angajarea r„spunderii etc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Eist„ interven˛ii la dezbateri generale? La dezbateri generale, domnul deputat Fr‚ncu.

Propunerea Ón sine este Óntr-un fel corect„. Ea vine Ón sprijinul ideii de descentralizare. Din p„cate, pentru radio ea vine prea t‚rziu, pentru televiziune, prea devreme. Ca propunere legislativ„ sufer„ Óns„ de mult„ superficialitate. Cred eu c„ dac„ ini˛iatorii vor veni cu o nou„ form„, care s„ fie mult mai clar„ ∫i Ón care s„ se precizeze foarte clar modul de separare a patrimoniului dintre cele dou„ societ„˛i de radio ∫i televiziune Ón zona teritorial„, acest proiect de lege ar putea fi Óntr-o sesiune viitoare adoptat.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Alte interven˛ii? Nu sunt alte interven˛ii.

Fiind propunere de respingere, proiectul r„m‚ne la vot final.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2007 pentru modificarea Legii Ónv„˛„m‚ntului nr. 4/1995.

Acest nivel de calificare asigur„ continuarea Ónv„˛„rii pentru cei care au finalizat studiile liceale ∫i nu au promovat examenul de bacalaureat.

Face parte din categoria legilor organice. Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Propunem plenului adoptarea f„r„ modific„ri a proiectului de lege.

V„ mul˛umesc foarte mult, doamn„ pre∫edinte. Exist„ interven˛ii la dezbateri generale? V„ rog, domnule deputat Asztalos, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Grupul parlamentar al U.D.M.R. va sprijini acest proiect de lege.

Œn completarea celor spuse de doamna pre∫edinte Olgu˛a Vasilescu, a∫ vrea doar s„ subliniez care este diferen˛a acestui text pe care v„ rog s„-l adopta˛i fa˛„ de textul ini˛ial al Legii Ónv„˛„m‚ntului.

Conform textului ini˛ial, acest Ónv„˛„m‚nt postliceal era finan˛at, pe baza unui contract, de c„tre solicitan˛i, iar acum statul, prin Ministerul Educa˛iei, vine Ón sprijinul acestui Ónv„˛„m‚nt ∫i prin administra˛iile locale se poate finan˛a ∫i din bugetul de stat, ceea ce Ónseamn„ c„ avem toate ∫ansele de a Ómbun„t„˛i aceast„ activitate educa˛ional„ ∫i de a veni Ón sprijinul agen˛ilor economici.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat C„lian.

Legea are caracter organic.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt.

Procedur„ de urgen˛„.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Ini˛iatorul dore∫te s„ intervin„? Nu. Comisia, v„ rog frumos, raportul.

## Stima˛i colegi,

Proiectul de lege reglementeaz„ finan˛area la nivel postliceal prin bugetele locale ale unit„˛ilor administrativteritoriale din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat ∫i din alte venituri ale bugetelor locale.

Astfel, se inten˛ioneaz„ sprijinirea financiar„ a investi˛iei Ón acest tip de Ónv„˛„m‚nt pentru a veni Ón Ónt‚mpinarea cererii formulate de pia˛a muncii pentru for˛„ de munc„ corespunz„toare nivelului mediu de calificare.

Acest nivel de calificare se poate corela corespunz„tor cu nivelul de referin˛„ V al cadrului european al calific„rilor, deosebit de solicitat pe pia˛a muncii la nivelul pie˛ei interne europene.

Prin acest nivel de calificare se asigur„ Ón cadrul echipelor de speciali∫ti leg„tura Óntre execu˛ie ∫i concep˛ie, prin competen˛e manageriale care asigur„ coordonarea echipelor de lucru ∫i adoptarea unor decizii f„r„ impact major.

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Constat faptul c„ se modific„ de fapt dou„ articole din Legea nr. 84/1995 — Legea Ónv„˛„m‚ntului. Este vorba despre art. 51 ∫i 52.

Œntr-adev„r, aceast„ modificare era necesar„ din mai multe puncte de vedere. Œn primul r‚nd, varianta ∫colariz„rii Ón zona postliceal„, Ón baza unui contract Óncheiat Óntre ∫coala respectiv„ ∫i o societate comercial„, era o metod„ care se practica, Ón mare vog„ Ón urm„ cu foarte mul˛i ani, m„ refer aici la perioada dinainte de 1989.

Este benefic ∫i chiar extrem de important ca banii publici s„ fie direc˛iona˛i spre finan˛area acestor studii, pentru c„, pe de o parte, se elimin„ obligativitatea Óncadr„rii Ón munc„ la o societate prestabilit„ dup„ absolvirea cursurilor, dar, mai mult dec‚t at‚t, este clar pentru toat„ lumea c„ pia˛a muncii din Rom‚nia deja se confrunt„ cu greut„˛i, Ón sensul c„ apare o criz„ tot mai accentuat„ Ón domeniul for˛ei de munc„. A∫adar, pe cale de consecin˛„, sunt bine-venite aceste modific„ri ale art. 51 ∫i 52 din Legea Ónv„˛„m‚ntului.

Grupul parlamentar al P.C. va sus˛ine acest proiect de lege.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Alte interven˛ii la dezbateri generale? V„ rog, domnule deputat Andea.

Colegii deputa˛i P.S.D. din Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport agreeaz„ con˛inutul ordonan˛ei referitoare la Ónv„˛„m‚ntul postliceal.

A∫ vrea doar s„ supun aten˛iei unul dintre aspectele asupra c„ruia comisia nu a c„zut de acord. El continu„ un subiect care a mai fost discutat de c„tre noi, ∫i anume cine ∫i unde organizeaz„ Ónv„˛„m‚ntul postliceal?

La ora actual„ se ∫tie c„ sunt multe universit„˛i, mai ales tehnice, care datorit„ evolu˛iei cifrelor de ∫colarizare au multe spa˛ii disponibile. Amendamentul propus Ón comisie a fost ca ∫i universit„˛ile s„ poat„ organiza forme de Ónv„˛„m‚nt postliceal.

Este similar cu ceea ce am discutat acum o s„pt„m‚n„, ca universit„˛ile s„ poat„ organiza ∫i alte forme de Ónv„˛„m‚nt dec‚t de Ónv„˛„m‚nt superior.

Noi consider„m c„ posibilitatea de a acorda, prin lege, universit„˛ilor dreptul de a organiza Ónv„˛„m‚nt postliceal este fireasc„. Se poate Ónscrie Ón obiectul lor de activitate. Este o extensie, ca s„ spun a∫a, Ón jos, a activit„˛ii universit„˛ilor noastre. De aceea, noi sus˛inem ca acest amendament s„ fie inclus Ón con˛inutul proiectului legislativ.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Alte interven˛ii la dezbateri generale? V„ rog frumos, domnul deputat Dumitriu.

## Stima˛i colegi,

Aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ este benefic„ pentru o parte dintre absolven˛ii de liceu, cei care nu vor reu∫i s„ treac„ examenul de bacalaureat, pentru c„ la o serie Óntreag„ de ∫coli postliceale, ni∫te cursuri postliceale, se pot Ónscrie ∫i cei care nu au luat examenul de bacalaureat. Asta este una.

Un al doilea lucru: aceast„ form„ de Ónv„˛„m‚nt corespunde nivelului patru de calificare, prev„zut, bineÓn˛eles, Ón directivele Uniunii Europene. Primul este SAMO, al doilea este anul de completare, al treilea este absolventul de liceu ∫i al patrulea este aceast„ form„ de Ónv„˛„m‚nt postliceal, care la noi p‚n„ acum func˛iona numai cu tax„. Deci putem spune aproape Ón sistem privat, ∫i nicidecum cu finan˛are de la bugetul de stat. Deci este benefic„ aceast„ lege, ∫i eu cred c„ ar trebui s„ ne aplec„m ∫i s„ d„m un gir cu to˛ii ∫i s-o vot„m. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Alte interven˛ii? V„ rog, domnule deputat Asztalos.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

A∫ dori s„ fac c‚teva observa˛ii privind amendamentul doamnei Ecaterina Andronescu. Acest amendament a fost sus˛inut de colegul nostru Andea ∫i, conform acestui amendament, ∫colarizarea acestui Ónv„˛„m‚nt postliceal s-ar face nu doar Ón unit„˛ile ∫colare, ci ∫i Ón institu˛ii, Ón universit„˛i.

Vede˛i dumneavoastr„, Ónt‚mplarea face c„ Ón ziua de ast„zi am primit o invita˛ie la un simpozion intitulat îCultura calit„˛ii ∫i dezvoltarea institu˛ional„ a universit„˛ilor“, Ón organizarea Agen˛iei Rom‚ne de Asigurare a Calit„˛ii Ón Œnv„˛„m‚ntul Superior.

Parcurg‚nd tematica simpozionului, mi-am dat seama c„, de fapt, pentru aceast„ institu˛ie este o problem„ major„: cum putem asigura calitatea Ónv„˛„m‚ntului superior ∫i cum putem aplica acele prevederi legale care au fost adoptate de Parlament? ™i m„ refer la dou„ legi esen˛iale: prima lege adoptat„ de dumneavoastr„ se refer„ la structura Ónv„˛„m‚ntului superior, pe baza c„rei legi Ón momentul de fa˛„ universit„˛ile sunt structurate — Ónv„˛„m‚nt de baz„, masterat, doctorat — ∫i o alt„ lege, Legea calit„˛ii, prin care s-au adoptat ni∫te standarde, criterii de calitate, ∫i care trebuie s„ fie urm„rite de aceast„ Agen˛ie a Calit„˛ii.

A veni Ón acest moment cu o asemenea ini˛iativ„ ∫i a crea posibilitatea institu˛iilor superioare s„ Ónfiin˛eze Ón cadrul lor gr„dini˛e, a∫a cum acum o s„pt„m‚n„ a˛i mai auzit de o asemenea Óncercare, s„ Ónfiin˛„m ∫i s„ func˛ioneze Ón cadrul institu˛iilor superioare ∫coli generale, iar Ón momentul de fa˛„ dorim s„ introducem posibilitatea Ónfiin˛„rii ∫colilor postliceale, mi se pare c„ noi cre„m o dezordine Ón acea structur„ care Ón momentul de fa˛„ exist„ ∫i s-a structurat c‚t se poate de bine.

Eu cred c„ am face o gre∫eal„ enorm„ dac„ am privi Ónv„˛„m‚ntul superior ∫i, Ón general, Ónv„˛„m‚ntul prin prisma posibilit„˛ii acumul„rii unor sume de bani, fiindc„ toat„ povestea se mi∫c„ Ón jurul banilor.

Probabil reprezentan˛ii universit„˛ilor se g‚ndesc c„, dac„ pot Ónfiin˛a Ón cadrul universit„˛ilor ∫coli postliceale, atunci sursa de finan˛are a universit„˛ilor va cre∫te. Da, domnilor, dar ce facem cu calitatea?!

V„ rog s„ respinge˛i acest amendament, fiindc„ nu este la locul lui.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Œn˛eleg c„ este un drept la replic„, domnule deputat Andea.

A∫ propune s„ Óncheiem, dup„ aceea, dezbaterile generale.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dreptul la replic„ se refer„ doar la corectarea unei erori Ón prezentarea colegului meu, ∫i anume universit„˛ile, evident, organizeaz„ Ónv„˛„m‚ntul universitar: licen˛„, master, doctorat.

Nu este vorba de a organiza ∫colile postliceale ca Ónv„˛„m‚nt universitar, ci este vorba de a organiza ∫colile

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 postliceale Ón universit„˛i. Ca atare, obiectul de activitate al universit„˛ilor s-ar extinde.

Eu sunt convins c„ nu are nicio implica˛ie asupra calit„˛ii Ón Ónv„˛„m‚ntul superior faptul c„ Ó∫i extind domeniul de activitate. Faptul c„ exist„ un liceu, spre exemplu, sau un grup ∫colar, cum este, poate organiza inclusiv Ónv„˛„m‚nt primar sau gimnazial sau Ón unele situa˛ii chiar ∫i Ónv„˛„m‚nt pre∫colar, nu impieteaz„ asupra calit„˛ii actului de Ónv„˛„m‚nt, s„ zicem, Ón liceu.

Œn consecin˛„, argumentele cu care a venit colegul meu nu se sus˛in. Deci noi putem aproba Ón universit„˛i Ónfiin˛area de ∫coli postliceale.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ nu mai sunt interven˛ii, trecem la dezbaterile pe articole.

Amendamentul respins se sus˛ine? Nu se sus˛ine.

Nu exist„ amendamente admise.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

La punctul 5, Proiectul de lege pentru respingerea Ordonan˛ei Guvernului nr. 28/2007 pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 19/2002 privind unele m„suri pentru constituirea ∫i utilizarea fondului locativ de protocol proprietate public„ a statului ∫i pentru v‚nzarea unor imobile proprietate privat„ a statului aflat„ Ón administra˛ia Regiei Autonome îAdministra˛ia Patrimoniului Protocolului de Stat“.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport din partea Comisiei pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare, de adoptare a proiectului de lege, de aprobare a ordonan˛ei de urgen˛„.

Suntem Camer„ decizional„.

Rog ini˛iatorul, domnul secretar de stat Cseke. Ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Cseke Attila Zoltan** _— secretar de stat_

## _la Secretariatul General al Guvernului_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Prin acest proiect de lege de aprobare a ordonan˛ei se propune, ca unic„ modalitate de v‚nzare a imobilelor aflate Ón proprietatea statului ∫i administrarea regiei, licita˛ia public„ deschis„ Ón considerarea principiului garant„rii tratamentului egal ∫i nediscriminatoriu.

De asemenea, se introduce posibilitatea v‚nz„rii ∫i a locuin˛elor, cu excep˛ia locuin˛elor de protocol ∫i de serviciu, care desigur sunt necesare pentru desf„∫urarea activit„˛ii de reprezentare ∫i protocol.

Œn urma discu˛iei din Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare s-au adus unele amendamente. Unele le consider„m bine-venite ∫i sunt bune, altele, din punctul nostru de vedere, ar trebui pu˛in reg‚ndite, astfel c„ credem c„ ar fi nevoie o rediscutare a lor.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule secretar de stat. Comisia, raportul?

Domnul deputat Cornel Popa, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare a fost sesizat„, spre dezbatere Ón fond, cu Proiectul de lege privind respingerea Ordonan˛ei Guvernului nr. 28/2007 pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 19/2002 privind unele m„suri pentru constituirea ∫i utilizarea fondului locativ de protocol proprietate public„ a statului ∫i pentru v‚nzarea unor imobile proprietatea privat„ a statului, aflat„ Ón administrarea Regiei Autonome îAdministra˛ia Patrimoniului Protocolului de Stat“.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constitu˛ia Rom‚niei, Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„.

Senatul a adoptat Proiectul de lege privind respingerea Ordonan˛ei Guvernului nr. 28/2007 Ón ∫edin˛a din 26 aprilie 2007.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a avizat favorabil, Ón forma adoptat„ de Senat.

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a avizat favorabil ini˛iativa legislativ„ Ón forma adoptat„ de Senat.

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, de asemenea, a avizat favorabil proiectul de lege Ón forma adoptat„ de Senat.

Ini˛iativa legislativ„ supus„ dezbaterii are ca obiect de reglementare v‚nzarea prin licita˛ie deschis„ a imobilelor proprietate privat„ a statului aflate Ón administrarea regiei, indiferent de destina˛ia acestora, cu respectarea principiului garant„rii tratamentului egal ∫i nediscriminatoriu ∫i al asigur„rii transparen˛ei ∫i integrit„˛ii procesului de v‚nzare.

Sumele ob˛inute din v‚nzarea respectivelor imobile se fac venit la bugetul de stat, dup„ deducerea cheltuielilor ocazionate de organizarea ∫i desf„∫urarea procedurilor de v‚nzare.

La dezbaterea acestei ini˛iative legislative, din totalul de 23 de membri ai Comisiei pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare au fost prezen˛i 22 de deputa˛i.

Œn urma examin„rii propunerii legislative ∫i a punctelor de vedere exprimate de c„tre membrii comisiei ∫i de c„tre invita˛i, s-a hot„r‚t cu majoritate de voturi, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, s„ se supun„ plenului Camerei Deputa˛ilor, spre dezbatere ∫i adoptare, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 28/2007 pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 19/2002 privind unele m„suri pentru constituirea ∫i utilizarea fondului locativ de protocol proprietate public„ a statului ∫i pentru v‚nzarea unor imobile proprietate privat„ a statului, aflate Ón administrarea Regiei Autonome îAdministra˛ia Patrimoniului Protocolului de Stat“, cu amendamentele admise care sunt Ón anexa la prezentul raport.

Œn raport de obiectul ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Interven˛ii la dezbateri generale? Domnul deputat Lakatos, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Autorii amendamentelor sunt de acord ∫i chiar propun retrimiterea la comisie, pentru a pune de acord acele amendamente care, din punctul de vedere al ini˛iatorului, nu pot fi aplicate.

Credem c„ Óntr-un termen foarte scurt acest lucru se poate rezolva.

Noi suntem de acord ∫i chiar propunem retrimiterea la comisie.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Domnul deputat Rus.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am vrut doar s„ Óndrept„m o eroare material„, cred. Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare eu cred c„ ori este Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare, ori este Comisia economic„. Mai simplu s„ scriem Ón acest material care ne-a fost oferit ca ordine de zi.

Pe urm„, este adoptarea Proiectului de lege de aprobare a ordonan˛ei de guvern. Proiectul ini˛ial era de respingere a ordonan˛ei de guvern, pentru modificarea ordonan˛ei de guvern. Respingere la respingere, acum o facem totu∫i adoptare! Ideea, cred c„ cea mai bun„, s„ se reÓntoarc„ Ónc„ o dat„ la comisie, pentru c„ mai sunt Ónc„ de adus c‚teva amendamente.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ mai exist„ observa˛ii la aceast„ chestiune? Nu.

O s„ supun atunci votului propunerea procedural„ de retrimitere la comisie a acestui proiect.

- V„ rog s„ vota˛i cu cartela.

- Stima˛i colegi,

A∫tept„m un picule˛ s„ se introduc„ cartelele.

- Putem vota? Da.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ promit c„ o s„ l„muresc sau o s„ fi˛i l„murit dup„ explica˛iile de rigoare.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

V„ este supus spre dezbatere ast„zi un proiect de lege extrem de important, care vine s„ reglementeze eviden˛a strict„ a terenurilor agricole din Rom‚nia, dar Ón acela∫i timp vine ∫i Ón ajutorul milioanelor ∫i milioanelor de ˛„rani ∫i a celor care v‚nd ∫i cump„r„ terenuri din Rom‚nia, lucru care nu a fost reglementat deloc p‚n„ Ón momentul de fa˛„, ceea ce a creat foarte mari greut„˛i Ón ceea ce prive∫te efectuarea multor opera˛ii care trebuiau realizate la nivelul Rom‚niei.

V„ spun de la bun Ónceput c„ acest proiect de lege a fost sus˛inut ∫i semnat de foarte mul˛i dintre colegii no∫tri, Ón primul r‚nd de la Partidul Conservator, Partidul Na˛ional Liberal, Partidul Social Democrat, Partidul Democrat ∫i Partidul Rom‚nia Mare. Deci vede˛i c„ exist„ o arie foarte larg„, o plaj„ foarte Óntins„ a op˛iunilor colegilor no∫tri care doresc ca acest proiect de lege s„ fie adoptat.

V„ spuneam c„ exist„ mari probleme. V„ dau c‚teva cifre statistice, s„ ave˛i o imagine asupra eviden˛ei ∫i reglement„rii terenurilor din Rom‚nia.

Œn momentul de fa˛„ avem o suprafa˛„ agricol„ de 9.951.741 hectare, din care intabulate Ón Cartea funciar„, sigur c„ este o cifr„ aproximativ„, doar 3 milioane de hectare. Da˛i-v„ seama c„ Ón Rom‚nia avem intabulate ∫i reglementate din punct de vedere al C„r˛ii funciare doar 3 milioane de hectare, 70% nu sunt reglementate, iar lucrul acesta trebuie s„-l facem c‚t mai repede cu putin˛„, pentru c„ noi am intrat Ón Uniunea European„, avem mari probleme Ón realizarea investi˛iilor Ón agricultur„. Dac„ nu avem proprietatea terenurilor, nu avem reglementarea ∫i legalizarea acestor terenuri, niciodat„ nu vom realiza, nu vom putea s„ influen˛„m ∫i s„ dezvolt„m investi˛iile din agricultur„.

Nu mai pun la socoteal„ faptul c„ nu putem trece la comasarea terenurilor at‚t timp c‚t nu avem legalizarea aceasta ∫i Ónscrierea Ón Cartea funciar„. ™i noi vorbim de agricultur„ performant„, dar nu reu∫im s„ realiz„m lucrul elementar, ∫i anume intabularea terenurilor.

Vreau s„ v„ informez, stima˛i colegi, c„ Ón perioada interbelic„ aceast„ ac˛iune era un atribut al statului. Deci statul se ocupa Ón mod nemijlocit ∫i suporta cheltuielile acestea statul respectiv, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ aib„ o eviden˛„ c‚t mai strict„.

De asemenea, cu renta viager„. P„i noi vrem s„ influen˛„m oamenii Ón v‚rst„, care vor s„ v‚nd„ terenurile ∫i s„ le d„m 100 euro/an, dar cum s„-l v‚nd„ dac„ Ón momentul de fa˛„ ei nu pot s„-l v‚nd„ din cauza tarifelor foarte mari ∫i a taxelor care sunt percepute de speciali∫tii Ón m„sur„torile acestea, Ón analizele ∫i verificarea documenta˛iilor.

Stima˛i colegi, am semnale din ˛ar„: foarte mul˛i oameni se pl‚ng c„ sunt foarte mari. Œn mediul rural terenurile se v‚nd cu 10 milioane, Óntre 10 milioane ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 15 milioane. Exper˛ii cadastrali, c‚nd vin s„ fac„ aceste m„sur„tori ∫i s„ fac„ documenta˛iile pentru a fi intabulate aceste terenuri, cer Óntre 20 ∫i 25 de milioane/hectar. Da˛i-v„ seama c„ nimeni nu mai are chef s„-l mai v‚nd„ sau s„-l mai cumpere Ón condi˛iile acestea.

Am un semnal de la Br„ila: un mare cresc„tor de animale, domnul Carus de la Br„ila, care a cump„rat 4.000 metri p„tra˛i pentru o investi˛ie Ón agricultur„. A pl„tit 50 milioane pe terenul respectiv, iar ca s„ realizeze aceste documenta˛ii, ca s„ fie intabulat, i s-au cerut 250 de milioane. Or, nu putem merge la infinit cu asemenea impertinen˛e.

De aceea, Óntr-adev„r, Ón acest domeniu, cei care realizeaz„ aceste documenta˛ii ∫i care realizeaz„ aceste m„sur„tori am impresia c„ sunt pu∫i pe c„p„tuial„ sau pe Ómbog„˛ire, c„ nu ne putem explica altfel.

De aceea, noi, cu colegii no∫tri pe care i-am amintit mai Ónainte, am venit prin acest proiect de lege ∫i am limitat tarifele acestea ∫i taxele doar p‚n„ la 10% s„ perceap„ ace∫ti exper˛i cadastrali din valoarea de circula˛ie ∫i de pia˛„ a terenurilor la momentul respectiv, valoare de pia˛„ care se afl„ depus„ la notariatele respective din localit„˛ile respective.

Deci iat„ c‚teva motive, stima˛i colegi, pentru care v„ rog respectuos ∫i Ón numele colegilor care au semnat acest proiect de lege s„ vota˛i favorabil.

El a fost adoptat de Senat.

A fost adoptat ∫i de Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a Camerei Deputa˛ilor.

Cred c„ nu este niciun inconvenient s„ vota˛i pentru acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Comisia, domnule pre∫edinte Andon, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Era c‚t pe ce s„ r„m‚n Ón sal„. Nu-mi d„dusem seama c„ Óncepe dezbaterea acestui proiect de lege, deoarece la comisie noi am fost Ónv„˛a˛i, obi∫nui˛i c„ promotorul ei insistent ∫i deputata care a st„ruit ∫i a lucrat Ómpreun„ cu comisia ∫i a Ómbun„t„˛it proiectul a fost doamna deputat Lia Ardelean. Spun asta ∫i ca s„ fac o repara˛ie sub aspectul autoratului, pentru c„ mi se pare firesc c‚nd sunt proiecte colective s„ se ∫tie, Ón primul r‚nd, cei care muncesc mai mult la ele.

Din punctul de vedere al comisiei poate c„ Ón culise distribu˛ia sarcinilor a fost alta. Comisia a primit acest proiect Ón calitate de comisie a Camerei noastre, care e decizional„.

Atitudinea Senatului a fost de adoptare a proiectului de lege, care a beneficiat ∫i de avizul favorabil, ca de obicei, al Consiliului Legislativ.

Œn mod surprinz„tor pentru noi, Guvernul nu a sus˛inut proiectul de lege, iar Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a exprimat un aviz negativ, dar nu insistent, pe o anumit„ motivare.

Œn schimb, am avut avizul favorabil al Comisiei pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice. Proiectul a fost dezb„tut Ón mai multe ∫edin˛e succesive, de aceea am ∫i men˛ionat aportul unei doamne deputat care a venit ∫i ne-a explicat, ∫i a lucrat,

∫i a modificat, dezbaterea final„ fiind pe 29 mai 2007, Ón cvorum legal, respectiv 18 deputa˛i dintr-o compozi˛ie de 27.

Votul Ón favoarea propunerii de Ónaintare plenului pentru adoptare, cu propunerea de adoptare, a fost unanim.

Din punct de vedere al obiectului de reglementare, ini˛iativa face parte din categoria legilor ordinare. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat P„tuleanu. V„ rog.

## **Domnul Marin P„tuleanu** _— secretar de stat_

## _Ón Ministerul Internelor ∫i Reformei Administrative_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

De∫i suntem de acord c„ trebuie f„cut ceva pentru limitarea taxelor de care vorbim, totu∫i Guvernul nu sus˛ine adoptarea acestei propuneri legislative Ón forma actual„, din mai multe considerente.

Œn ceea ce prive∫te propunerea de la alin. 2 al art. 1, facem precizarea c„ ultimele modific„ri referitoare la taxele percepute pentru scoaterea terenurilor aflate Ón extravilan din circuitul agricol au fost introduse Ón Legea nr. 18, prin Legea nr. 341/2006, care a intrat Ón vigoare la data de 23 iulie 2006.

De asemenea, preciz„m c„ din taxele Óncasate pentru scoaterea terenurilor din extravilan din circuitul agricol un cuantum de 60% se achit„ Ón contul Ministerului Agriculturii ∫i un cuantum de 40% se face venit la bugetul Agen˛iei Na˛ionale de Cadastru ∫i Publicitate Imobiliar„. Or, din aceste sume, at‚t Ministerul Agriculturii, c‚t ∫i Oficiul de Cadastru au posibilitatea s„ finan˛eze proiectele de ameliorare ∫i de punere Ón valoare a terenurilor degradate.

Ini˛iatorii precizeaz„ Ón mod eronat, Ón expunerea de motive, c„ tarifele care se pl„tesc pentru scoaterea terenurilor din circuitul agricol nu sunt taxe c„tre stat datorate conform prevederilor Legii fondului funciar, ci sunt onorarii pentru activitatea prestat„, f„c‚nd confuzie Óntre taxele datorate Ón temeiul art. 92 alin. (4) din Legea nr. 18 ∫i onorariile percepute Ón condi˛iile Ordonan˛ei Guvernului nr. 10/2000 de persoanele autorizate s„ Óntocmeasc„ documenta˛iile de scoatere din circuitul agricol.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Doamn„ deputat Ardelean, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œnt‚i a∫ dori s„ r„spund reprezentantului Guvernului, care nu a analizat raportul comisiei ∫i faptul c„ nu ne referim la scoaterea din circuitul agricol. A modificat ∫i titlul legii, titlul legii este: Lege pentru stabilirea criteriilor de baz„, a taxelor ∫i tarifelor aferente elabor„rii, analizei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 ∫i verific„rii documenta˛iilor cadastrale pentru Ónscrierea Ón cartea funciar„ a terenurilor agricole. Deci legea se refer„ la onorariile pe care le percep persoanele autorizate pentru a Óntocmi documenta˛iile cadastrale pentru Ónscrierea Ón cartea funciar„ a terenurilor, Ón niciun caz nu se refer„ la tarifele pentru scoaterea din circuitul agricol, tarife care sunt reglementate, a∫a cum spunea dumnealui, Óntr-o alt„ lege.

™i aceast„ propunere legislativ„ este important„, pentru c„ vine Ón completarea unei ac˛iuni care a Ónceput pentru sprijinirea oamenilor, pentru a Ónscrie terenurile Ón cartea funciar„, Ón sensul c„ ei sunt scuti˛i de taxe notariale. Dar oamenii nu ajung la notar, pentru c„ nu dispun de sumele aberante pe care le cer unele persoane autorizate pentru a le Óntocmi documenta˛iile, Ón a∫a fel Ónc‚t ei s„ se poat„ Ónscrie Ón cartea funciar„.

Din punctul nostru de vedere, este o problem„ de interes na˛ional s„ punem odat„ aceste terenuri Ón cadrul legal ∫i oamenii s„ fie afla˛i Óntr-adev„r Ón proprietate ∫i din punct de vedere al Ónscrierii Ón cartea funciar„, mai ales c„ aceast„ situa˛ie ar trebui deja s„ fie cunoscut„ la acest moment. Oricum, consider c„ suntem Ónt‚rzia˛i din acest punct de vedere.

Din acest motiv, stima˛i colegi, v„ solicit sprijinul, pentru a vota aceast„ propunere legislativ„, cu at‚t mai mult c„ nu vom afecta bugetul, pentru c„ nu este vorba despre taxe c„tre bugetul de stat, este vorba despre onorarii c„tre persoanele autorizate care Óntocmesc documenta˛iile cadastrale pentru Ónscrierea Ón cartea funciar„.

Partidul Conservator sus˛ine propunerea legislativ„. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnule deputat Gabor, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Am studiat acest proiect legislativ ∫i mi-am dat seama c„ el izvor„∫te dintr-o anumit„ necesitate. Punerea Ón posesie a proprietarilor, a celor c„rora li s-a reconstituit dreptul de proprietate, se face destul de Óncet de c„tre primarii din ˛ara noastr„. ™i atunci, pentru c„ eliberarea titlurilor de proprietate se face at‚t de lent, iar necesitatea form„rii unor ferme care s„ fie rentabile ∫i care pot s„ fac„ concuren˛„ produselor din Uniunea European„ exist„, se impune, prin urmare, intabularea Ón cartea funciar„ a dreptului de proprietate al celor c„rora li s-a reconstituit acest drept, pentru a se putea pune Ón circuitul civil terenurile respective.

Sunt dou„ tipuri principale de teren: cele care se g„sesc undeva Ón zonele turistice ∫i pentru care s-au eliberat p‚n„ acum titluri de proprietate par˛ial„, dar pe baza acestor titluri de proprietate par˛ial„ nu se putea face intabularea dec‚t pe baza unei expertize topografice care s„ identifice cu precizie parcela, ea s„ fie Ónscris„ Ón cartea funciar„ ∫i numai apoi putea s„ fie v‚ndut„ unui cet„˛ean doritor de a-∫i ridica o caban„ Óntr-un loc turistic. Cea de a doua categorie, care este cea mai important„, sunt terenurile agricole care trebuie s„ fie ∫i pot s„ fie v‚ndute Ón vederea Ónfiin˛„rii unor ferme

agricole, ∫i pentru acestea trebuie s„ se Óntocmeasc„ documenta˛ia topografic„ Ón vederea intabul„rii Ón cartea funciar„ ∫i apoi, sigur, Ón vederea v‚nz„rii lor c„tre cei doritori de a Ónfiin˛a o asemenea form„.

De aceea, acest proiect legislativ vine Ón Ónt‚mpinarea celor ce doresc s„ Ó∫i Ónstr„ineze terenurile pe care le-au dob‚ndit Ón baza Legii nr. 18, a Legii nr. 1, a Legii nr. 10 ∫.a.m.d.

Este foarte adev„rat c„ Ón Programul nostru de guvernare s-a prev„zut ca, dup„ reconstituirea drepturilor de proprietate ∫i eliberarea titlurilor de proprietate, intabularea Ón cartea funciar„ s„ se fac„ Ón mod gratuit. Este Programul de guvernare al Alian˛ei, care este continuat de Guvernul P.N.L.-U.D.M.R.

Sigur, va dura mult p‚n„ c‚nd se vor elibera aceste titluri de proprietate ∫i se va putea face Ónscrierea Ón cartea funciar„ Ón mod gratuit. De aceea, numai cei care se gr„besc s„-∫i Ónstr„ineze terenurile vor profita de acest proiect legislativ f„cut de c„tre colegii no∫tri.

Eu cred c„ pentru acei oameni despre care am f„cut vorbire, acei oameni care doresc s„-∫i Ónstr„ineze terenurile, ar trebui s„ d„m un vot favorabil proiectului legislativ.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnule deputat Gon˛ea, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

A∫ vrea s„ fac un scurt comentariu asupra acestui proiect legislativ. Sigur c„ ini˛iativa este foarte bun„, pentru c„ vine s„ stopeze anumite abuzuri pe care le fac cei care au abilitarea de a realiza lucr„ri cadastrale pentru Ónscrierea dreptului de proprietate al celor care au dob‚ndit acest drept conform legilor de restituire.

Dar a∫ vrea s„ adaug c‚teva elemente pe care Ómi pare r„u c„ nu le-am putut clarifica Ón aceast„ ini˛iativ„ legislativ„. ™i mie Ómi pare r„u c„ s-a scos din lege problema legat„ de scoaterea din circuitul agricol a terenurilor.

Sigur c„ odat„ cu modific„rile legilor retroced„rii, Ón primul r‚nd a Legii nr. 18, prin Legea nr. 247/2001, la terenurile din intravilan nu se mai pl„tesc taxe de scoatere din circuitul agricol, a r„mas s„ se pl„teasc„ aceste taxe numai la terenurile din extravilan.

Stima˛i colegi, necazul este c„ la ora actual„ la terenurile din intravilan exist„ Ónc„ o procedur„ de scoatere din circuitul agricol. Terenurile din intravilan, odat„ introduse Ón intravilan, autoritatea public„ care face introducerea Ón intravilan a unor terenuri este cea competent„ s„ schimbe destina˛ia terenurilor respective. Ea spune c„ terenul respectiv devine din teren agricol teren construibil.

De ce trebuie s„ se mai duc„ cet„˛eanul, s„ ia fiecare, individual, acordul pentru scoaterea din circuitul agricol? Prin aprobarea planurilor urbanistice de c„tre autorit„˛ile competente, terenul, automat, devine teren construibil, nu trebuie ca fiecare cet„˛ean, individual, s„ se duc„, s„ se umileasc„ la diferite autorit„˛i, s„ fac„ tot felul de documenta˛ii inutile.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 De aceea cred c„ acest proiect legislativ trebuie s„ rezolve ∫i aceast„ problem„. R„m‚ne ca terenurile din extravilan s„ parcurg„ procedura de scoatere din circuitul agricol, a∫a cum este prev„zut Óntr-un ordin al Ministerului Agriculturii, dar pentru terenurile din intravilan aceast„ procedur„ nu trebuie s„ mai existe, singura procedur„ trebuie s„ fie cea urbanistic„, prev„zut„ de c„tre reglement„rile urbanistice.

Al doilea lucru foarte important, noi, Ón Legea nr. 247, la capitolul IX privind regimul juridic al circula˛iei terenurilor, am prev„zut acolo c„ atunci c‚nd se dob‚ndesc terenuri Ón vederea constituirii pentru comasare, pentru realizarea de suprafe˛e care s„ fie viitoare ferme, aceste dob‚ndiri sunt scutite de taxe. Cred c„ era corect s„ reglement„m o situa˛ie c‚nd dob‚nditorul adun„ mai multe suprafe˛e de teren pentru a-∫i realiza o suprafa˛„ mai mare, Ón vederea unei exploata˛ii agricole rentabile. Noi nu am reglementat, nu am pus de acord aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ cu prevederile Legii nr. 247, capitolul IX.

Œn esen˛„, av‚nd Ón vedere ∫i avizul negativ pe care l-a dat Guvernul, eu fac propunerea retrimiterii la comisie a acestui proiect, pentru a analiza at‚t aspectele pe care le-a semnalat Guvernul, c‚t ∫i ceea ce v„ prezentam eu aici.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Ioan Munteanu.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Cred c„ doamna deputat Ardelean are mare dreptate, legea se refer„ la cu totul ∫i cu totul altceva fa˛„ de ceea ce ne-a transmis Guvernul ca punct de vedere. Sigur, acum deja am Ónceput s„ ne ducem la scoaterea din circuitul agricol. Iar„∫i, este un alt subiect, este cu totul ∫i cu totul altceva.

Aici discut„m despre un singur lucru, despre onorariile pe care le iau acele cadre tehnice care Óntocmesc documenta˛ii tehnice ∫i care trebuie Ónscrise Ón cartea funciar„. Nu discut„m nici despre intravilan, intravilanul poate deveni, prin documenta˛ie, prin hot„r‚rea consiliului local, m„rit, cu modific„rile de rigoare, Ón documenta˛ia cadastral„ aflat„ la oficiul jude˛ean ∫i Ón eviden˛ele acestuia. Iar pentru extravilan deja exist„ o legisla˛ie modificat„, noi am trecut-o pe aici, prin Camer„, nu putem s„ confund„m cele dou„ lucruri. Unde se cere documenta˛ie suplimentar„ pentru construc˛ii prin m„rirea intravilanului sunt abuzuri ale autorit„˛ilor locale respective ∫i nimic altceva.

Deci eu cred c„ aceast„ ini˛iativ„ este justificat„. Sigur c„ Guvernul pierde ni∫te sume de bani, pentru c„ e vorba despre taxele pe care ace∫ti oameni care le realizeaz„ ar trebui s„ le deconteze ca venit, ca impozit, ca ce au, profit pe situa˛ia respectiv„.

Dar cred c„ legea este bun„ ∫i necesar„.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat.

Alte interven˛ii? Nu sunt alte interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Lucr„m pe anexa cu amendamente admise.

Nu exist„ amendamente respinse.

Dac„ de la punctul 1 la punctul 5 exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

- De la punctul 6 la punctul 11? Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

- Proiectul r„m‚ne la vot final.

## **Doamna Cornelia Ardelean**

**:**

Este o eroare la punctul 11, domnule pre∫edinte!

O s„ v„ rog s„ discuta˛i atunci direct la comisie. Dac„ e o eroare material„ se poate Óndrepta. V„ rog.

La punctul 7 pe ordinea de zi, Propunerea legislativ„ privind participarea Rom‚niei la procesul decizional din cadrul Uniunii Europene ∫i Óndeplinirea obliga˛iilor asumate fa˛„ de Uniunea European„.

Legea are caracter organic.

Raport de respingere din partea Comisiei juridice. Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

- Ini˛iatorul dore∫te s„ sus˛in„ acest proiect? Nu

- dore∫te.

Comisia? Œ∫i men˛ine raportul.

Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul trece la vot final.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 16/2007 privind cre∫terile salariale ce se vor acorda Ón anul 2007 personalului salarizat potrivit Legii nr. 495/2004 privind salarizarea ∫i alte drepturi b„ne∫ti ale personalului din administra˛ia central„ a Ministerului Afacerilor Externe ∫i de la misiunile diplomatice, oficiile consulare ∫i institutele culturale rom‚ne∫ti din str„in„tate.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru munc„. Suntem Camer„ decizional„.

Ini˛iatorul dore∫te s„ intervin„ s„ sus˛in„ proiectul? Domnule secretar de stat Niculescu, prezentarea proiectului, v„ rog.

## **Domnul Anton Niculescu** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Cre∫terile salariale din anul 2007, cu valoarea de referin˛„ sectorial„ 2,5 Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007, fa˛„ de nivelul din luna decembrie 2006, 2,5 Óncep‚nd cu data de 1 aprilie 2007, fa˛„ de nivelul din luna martie 2007, ∫i, respectiv, cu 8% Óncep‚nd cu data de 1 octombrie 2007, fa˛„ de nivelul din luna septembrie a acestui an. Se mai reglementeaz„ cre∫terea cu p‚n„ la 10% a valorii sectoriale de referin˛„ pentru debutan˛i, c‚t ∫i un spor de 10% pentru condi˛ii v„t„m„toare create de c‚mpurile electromagnetice de Ónalt„ frecven˛„.

V„ rug„m s„ aproba˛i acest proiect de lege. V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Din partea comisiei, domnul pre∫edinte Barbu.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Raportul asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 16/2007 privind cre∫terile salariale ce se vor acorda Ón anul 2007 personalului salarizat potrivit Legii nr. 495/2004 privind salarizarea ∫i alte drepturi b„ne∫ti ale personalului din administra˛ia central„ a Ministerului Afacerilor Externe ∫i de la misiunile diplomatice, oficiile consulare ∫i institutele culturale rom‚ne∫ti din str„in„tate.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea major„rii Ón anul 2007, Ón trei etape, a valorii de referin˛„ sectorial„ la care se aplic„ coeficien˛ii de modificare Ón vederea stabilirii salariilor de baz„ ale membrilor corpului celor mai sus expu∫i. Cu excep˛ia personalului Óncadrat ca debutant, care p‚n„ la trecerea Ón gradului imediat superior beneficiaz„ de o majorare suplimentar„ de p‚n„ la 10%, restul valorilor de referin˛„ se majoreaz„ cu 2,5% din ianuarie, 2,5% din aprilie ∫i cu 8% din octombrie, toate aferente anului 2007.

Proiectul a fost aprobat cu modific„ri Ón Senat ∫i a fost adoptat de c„tre comisie cu modific„ri, pe care vi le supunem spre aprobare.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Dezbateri generale? Domnul deputat Bentu.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Stima˛i colegi,

Evident, suntem Ón fa˛a unui act normativ aflat Ón plin proces de derulare, a∫a cum s-a precizat, primele dou„ etape, 1 ianuarie 2007 ∫i 1 aprilie 2007, fiind deja transpuse Ón aplicare, categoriile vizate av‚nd statutul de beneficiari ai prevederilor respectivei ordonan˛e de guvern.

Aceste major„ri, ca ∫i celelalte prev„zute Ón ordonan˛„, au rolul de a introduce un anumit echilibru salarial Óntre veniturile pe care le ob˛in categoriile pendinte de bugetul statului ∫i, Ón al doilea r‚nd, asigur„ o relativ„ decen˛„ unui nivel de trai racordat at‚t la demnitatea func˛iei, dar ∫i la costurile reale din ˛„rile respective, pentru personalul diplomatic, oficiile consulare ∫i institutele culturale rom‚ne∫ti din str„in„tate.

Este o etap„ timid„, dar necesar„, p‚n„ la atingerea unui alt tip de echilibru salarial, cel cu veniturile diploma˛ilor din statele Uniunii Europene sau ale reprezentan˛ilor altor state cu democra˛ie consolidat„.

Œn acest context, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat sus˛ine acest act normativ Ón forma prezentat„ ∫i adoptat deja de Senat. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult. Domnul deputat C„lian.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Este salutar faptul c„ Guvernul g„se∫te solu˛ii, g„se∫te resurse bugetare ∫i acord„ drepturi b„ne∫ti suplimentare administra˛iei centrale a Ministerului Afacerilor Externe. Este firesc s„ dai tot acolo unde este, totu∫i, ∫i unde personalul Óncadrat acolo are salarii suficient de bune, dup„ p„rerea mea. Sigur c„ trebuie s„ facem o compara˛ie cu salariile care se dau la acest gen de func˛ionari albanezilor sau, ∫tiu eu, ai altor state din Uniunea European„, Óns„ este bine s„ ne g‚ndim ∫i s„ g„sim solu˛ii astfel Ónc‚t s„ aliniem, de exemplu, cele mai mici pensii din Rom‚nia cu pensiile din Albania ∫i ve˛i vedea c„ este o diferen˛„ enorm„.

Œn esen˛„, Óntrebarea mea este urm„toarea, aceste sume aferente major„rilor salariale sunt prinse Ón bugetul anului 2007? Sper s„ fie Ón m„sur„ cineva s„-mi r„spund„.

Iar dac„ g„sim bani, sper s„ mai g„sim ∫i alte solu˛ii ∫i s„ apar„ banii necesari, astfel Ónc‚t, revenind la ceea ce v„ spuneam ini˛ial, s„ m„rim ∫i pensiile m„car la nivelul celor din Albania ∫i, de ce nu, la nivelul statelor din Uniunea European„, uniune din care, a∫a cum bine ∫ti˛i, cel pu˛in formal, facem ∫i noi parte.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Alte interven˛ii? Doamna deputat Manolescu.

## Bun„ ziua!

Din p„cate, vreau s„-i r„spund domnului meu coleg, nu sunt informat„ asupra a c‚t de mari sunt pensiile Ón Albania, Óns„ am s„ v„ rog frumos, g„si˛i compara˛ii, domnule coleg, ∫i cu alte ˛„ri. De la aceast„ tribun„, Ón general, s-au f„cut compara˛ii cu Albania Ón sens peiorativ. Am s„ v„ rog s„ v„ informa˛i ∫i despre alte ˛„ri, nu numai despre ˛ara ai c„rei cet„˛eni, cu zeci de ani Ón urm„, sunt acum cet„˛eni rom‚ni. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamn„ deputat. Domnul deputat C„lian.

## Vreau s„-mi cer scuze.

Œntr-adev„r, doamna are perfect„ dreptate ∫i exemplul dat mi-a fost inspirat chiar de un alt coleg. Œmi retrag acest exemplu ∫i putem vorbi ∫i de Congo, nu este nicio problem„.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat, am luat act.

Alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu mai sunt alte interven˛ii la dezbateri generale.

Nu exist„ amendamente admise sau respinse, proiectul trece direct la vot final.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 La punctul 9, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 15/2007 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea ∫i alte drepturi ale personalului militar din institu˛iile publice de ap„rare na˛ional„, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, precum ∫i acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste institu˛ii.

Legea are caracter ordinar.

Proiectul este adoptat de Senat.

Raport comun de adoptare din partea Comisiilor pentru ap„rare ∫i munc„.

Suntem Camer„ decizional„.

Invit ini˛iatorul.

Domnule secretar de stat de stat Dobri˛oiu, v„ rog.

## **Domnul Corneliu Dobri˛oiu** — _secretar de stat Ón Ministerul Ap„r„rii_ **:**

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Salarizarea ∫i alte drepturi b„ne∫ti ale personalului militar din institu˛iile publice de ap„rare na˛ional„, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, precum ∫i acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste institu˛ii sunt reglementate de Legea nr. 138/1999. Reforma structural„ a sistemului compus din aceste institu˛ii, generat„ de integrarea Ón N.A.T.O. ∫i aderarea la standardele euroatlantice, a reliefat discrepan˛e sub aspectul salariz„rii nu doar comparativ cu structurile similare interna˛ionale, dar ∫i Ón interiorul sistemului propriu, Óntre componentele acestuia.

Din perspectiva intern„, Ón scopul corel„rii sistemului de salarizare al deserven˛ilor organismului militar cu Ómbun„t„˛irile aduse Ón acest domeniu pentru unele categorii de personal din sectorul bugetar, sunt propuse prin proiectul prezentat urm„toarele: asimilarea prevederilor referitoare la acordarea indemniza˛iei lunare prev„zute la art. 19 din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baz„ Ón sectorul bugetar ∫i a indemniza˛iilor pentru persoanele care ocup„ func˛ii de demnitate public„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, Ón sensul lu„rii Ón calcul a acesteia ca sold„ de func˛ie la actualizarea pensiei militare de stat; asigurarea coeficientului de ierarhizare pentru ∫eful Direc˛iei Generale de Informa˛ii a Ap„r„rii, Ón conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2006, ∫i asimilarea unor func˛ii specifice cu func˛ia de secretar de stat sau subsecretar de stat, prin modificarea anexei nr. 1; eliminarea prevederilor stipulate la punctul 4 din anexa nr. 3 ∫i la punctele 1.4, 2.7 ∫i 3.5 din anexa nr. 4, devenite caduce prin aplicarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare; specificarea explicit„ a faptului c„ prevederile punctului 1 din anexa nr. 8 nu se aplic„ personalului militar din Ministerul Internelor ∫i Reformei Administrative.

Œn acest sens, v„ adresez rug„mintea de a acorda votul dumneavoastr„ favorabil prezentului proiect de lege, Ón forma propus„ de Guvern.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Din partea comisiilor, domnule pre∫edinte Barbu, v„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 15/2007 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea ∫i alte drepturi ale personalului militar din institu˛iile publice de ap„rare na˛ional„, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, precum ∫i acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste institu˛ii face parte din categoria legilor ordinare.

Œn raportul comun se propune adoptarea, cu amendamente, a proiectului de lege, a∫a cum a venit el de la Senat.

Drept urmare, v„ supun spre aprobare acest proiect de lege, cu amendamentele admise Ón cele dou„ comisii. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte. Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

- V„ atrag aten˛ia c„ exist„ ∫i un amendament respins.

- O s„ consult colegii dac„ se sus˛ine.

- V„ dau cuv‚ntul atunci c‚nd ajungem la art. I pct. 4[1] . Trecem la anexa cu amendamente admise. Dac„ la punctul 1 ave˛i obiec˛ii, observa˛ii, comentarii?

- Nu sunt.

- Adoptat. Punctul 2? Adoptat. Punctul 3? Adoptat. Punctul 4? Adoptat. Punctul 5? Adoptat. Punctul 6? Adoptat. Punctul 7? Adoptat. Punctul 8? Adoptat. Punctul 9? Adoptat. Punctul 10? Adoptat.

Aici cred c„ ar urma amendamentul respins. Domnule deputat Mircovici, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Amendamentul acesta pe care l-am f„cut venea s„ rezolve o problem„ de inechitate Óntre militarii care erau Ón armat„ ∫i cei care erau deta∫a˛i la alte ministere ca

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 militari activi. El a fost respins practic dintr-o eroare, pe care am l„murit-o, inclusiv ast„zi de diminea˛„.

De ce? Amendamentul venea s„ rezolve urm„toarea problem„. Esen˛a acestui amendament e c„ la stabilirea soldei lunare se va lua Ón calcul salariul de merit Ón situa˛ia Ón care cadrele militare beneficiaz„ de acest drept la institu˛iile unde sunt deta∫a˛i Ón raport cu cota procentual„ reglementat„ pentru aceste institu˛ii, dar nu mai mult dec‚t cea cuvenit„ Ón calitate de militar.

Practic despre ce este vorba? La Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale sunt deta∫a˛i 35 de militari de la Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale ∫i cam tot at‚˛ia de la structurile Ministerului Administra˛iei ∫i Reformei Administrative. Cei care beneficiaz„ de... deci din 35 de oameni, 30% beneficiaz„ de salariul de merit Ón cot„ de 15% din solda lor.

Œn situa˛ia care este Ón momentul de fa˛„, cei care sunt de la Ministerul Administra˛iei ∫i Reformei Administrative beneficiaz„ de cuprinderea acestui salariu de merit Ón calculul pensiei, pe c‚nd cei de la Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, c‚t timp sunt deta∫a˛i la Oficiul central de stat, nu beneficiaz„ de acest drept. C‚t timp sunt Ón armat„, beneficiaz„.

Argumentul pentru respingerea acestui amendament, care, practic, pune pe picior de egalitate, asigur„ o situa˛ie de normalitate, a fost acela c„ n-au fost calculate influen˛ele financiare. Am discutat ∫i cu reprezentan˛ii Ministerului Muncii ∫i cu ai Ministerului Ap„r„rii ∫i au Ón˛eles c„, practic, dac„-mi permite˛i o glum„, ar costa mai mult f„cutul fi∫ei acesteia financiare dec‚t influen˛ele financiare ca atare. E vorba de... ca influen˛e financiare, Ón jur de 35 de mii de lei noi pe an pentru absolut toat„ aceast„ structur„. Deci la nivelul bugetului Rom‚niei ∫i al Ministerului Ap„r„rii o cifr„ complet insignifiant„.

Dat fiind faptul c„ am avut acordul verbal al acestor structuri, v„ rog s„ fi˛i de acord ca acest amendament s„ fie admis, pentru c„, practic, nu are absolut aproape nicio influen˛„ financiar„, pe c‚nd rezolv„ o problem„ de echitate care e normal s„ fie Óntre militarul Ón perioada c‚nd este la minister, perioada c‚nd este deta∫at, c‚nd revine iar la minister. S„ beneficieze de acest... Mai ales c„ pentru aceast„ indemniza˛ie, pentru acest spor de salariu de merit el pl„te∫te contribu˛ie de asigur„ri sociale ∫i absolut toate celelalte obliga˛ii pe care le are la stat.

Ministerul de Interne, nu mai zic ∫i din serviciile secrete, a impus sau mai bine zis a generat o imposibilitate de a lua Ón calcul, Ón considerare, toate locurile Ón care ∫i-au desf„∫urat activitatea aceste cadre ∫i toate condi˛iile Ón care ele au lucrat, au muncit. Ca atare, noi trebuie s„ le repar„m permanent pe parcurs.

V„ informez c„ Ón comisia aceasta de ap„rare aveam acum, spre deosebire de alte d„˛i, c‚nd avem mai pu˛in, posibilitatea de a lua mai Ón am„nunt ∫i mai tehnic, mai specializat, pentru c„ sunt Ón ea profesioni∫ti care ∫i-au desf„∫urat din plin activitatea Ón aceste sectoare, legile pe care le-am f„cut anterior ∫i care trebuie modificate.

Privi˛i cu bun„-credin˛„ tot ce zicem noi, este vorba de modific„ri pe care le judec„m foarte bine Ónainte, iar argument„ri de genul celei c„ nu se poate estima o astfel de sum„ m„ fac s„ cred c„ ace∫ti oameni care au f„cut un astfel de argument nu sunt prea Ón tem„ cu influen˛a financiar„ a unor sectoare din domeniul pe care Ól gestioneaz„ Domniile Lor.

Se poate face imediat o apreciere, e vorba de sute de milioane de RON sau de c‚teva zeci de mii. Asta o face orice om, nu trebuie s„ ajungi la Ministerul de Finan˛e s„-˛i dea un r„spuns c„ nu s-a f„cut apreciere. Mai ales c„ putem s„ zicem Ón continuare ∫i la altele, dac„ e nevoie, o aplic„m c‚nd se va face aprecierea, dup„ 1 ianuarie.

Deci eu a∫ dori ca cei din Ministerul de Finan˛e sau cei care se ocup„ cu finan˛ele ∫i argumenteaz„ proiectele noastre de lege ∫i pe care nici nu le Ón˛eleg m„car, s„ nu mai dea astfel de argumente, deoarece ne fac nou„ un deserviciu asupra muncii pe care o desf„∫ur„m.

Socotesc, ∫i repet, de foarte bun„ calitate, acolo, acum, Ón Comisia pentru ap„rare, este cea mai bun„ presta˛ie de p‚n„ acum Ón privin˛a respect„rii ∫i Ómbun„t„˛irii legilor date anterior. Ave˛i Óncredere Ón noi, nu facem altceva dec‚t s„ repar„m lucrurile pe care le-am f„cut anterior ∫i la care nu am putut ˛ine cont de toate aspectele pe care ulterior le-am aflat.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Din partea comisiei? Domnule pre∫edinte Barbu, v„ rog.

V„ rog s„ fi˛i de acord cu acest amendament.

Am Ón˛eles, domnule deputat.

Œn˛eleg c„ ∫i din partea Guvernului exist„ un acord pe acest amendament.

Domnul Marcu Tudor.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Vreau s„ informez plenul Camerei c„ noi avem Ónc„ multe altele de pus la punct Ón Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, Ón completarea sau modificarea unor anumite articole din legile anterioare. De ce spun asta? Diversificarea Ón care ∫i-au dus activitatea cadrele militare at‚t din Ministerul Ap„r„rii, c‚t ∫i din

Domnule pre∫edinte,

Comisia, neav‚nd la vremea respectiv„ o fi∫„ financiar„, nu a fost de acord cu acest amendament. Œn˛eleg c„ s-a f„cut acest lucru ∫i c„ reprezentan˛ii celor dou„ ministere ∫i cu ini˛iatorul amendamentului ne spun c„ influen˛a este minimal„. Drept urmare, nu avem ceva Ómpotriva adopt„rii acestui amendament.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte. Œn˛eleg c„ amendamentul respins este unanim sus˛inut.

## Domnule pre∫edinte,

Œn ce prive∫te raportul asupra Proiectului de lege pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de c„tre regimurile instaurate Ón Rom‚nia cu Óncepere de la data de 6 septembrie 1940 p‚n„ la 6 martie 1945 din motive etnice, a∫ vrea s„ v„ spun c„ proiectul a fost adoptat cu modific„ri de Senat Ón 17 aprilie 2007 ∫i c„ a fost aprobat de comisie cu modific„ri, Ón raportul care v„ este prezentat, ∫i cu amendamentele admise.

Drept urmare, v„ supunem spre aprobare acest proiect de lege, a∫a cum a fost aprobat Ón Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ a Camerei Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc foarte mult.

La dezbateri generale, domnule deputat Vainer, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi deputa˛i,

Œng„dui˛i-mi s„ v„ re˛in aten˛ia c‚teva momente, s„ zic, nu chiar minute.

Este vorba despre o propunere legislativ„ ini˛iat„ de 4 deputa˛i din partea minorit„˛ilor na˛ionale, subsemnatul, Miron Ignat, Ion P„un ∫i Niculae Mircovici. Ea, propunerea legislativ„, nu ∫i-a propus dec‚t s„ fac„ un act de dreptate. Este vorba despre aducere la un numitor comun a indemniza˛iilor pe care le ob˛in persoanele care au suferit din motive politice dup„ 1945 ∫i persoanele care au suferit din motive etnice Ónainte de 1945.

Pentru cele de dup„ 1945, Parlamentul Rom‚niei a adoptat o lege, Legea nr. 232 din 2006, care majoreaz„ aceste indemniza˛ii. Noi n-am f„cut dec‚t s„ venim cu o propunere legislativ„ care s„ aduc„ la acela∫i numitor dou„ categorii de oameni Ón suferin˛„, nu este vorba de

altceva, dar, Ón plus, poate c„ e bine s„ ˛inem seama c„ se respect„ principiul, a∫a cum spune ∫i raportul comisiei, principiul echit„˛ii ∫i egalit„˛ii juridice a cet„˛enilor din diferite categorii.

Cred c„ facem un act bun ∫i, ca atare, v„ rog, Ón nume personal ∫i al colegilor din grupul minorit„˛ilor na˛ionale, s„ fi˛i de acord cu aceast„ propunere legislativ„.

Œn ce ne prive∫te, accept„m Óntru totul amendamentele propuse Ón raportul Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„.

V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Domnul deputat Stanciu, domnul deputat Moisoiu.

Domnule pre∫edinte, Onorat prezidiu,

Stimate doamne ∫i stima˛i deputa˛i, Domnilor mini∫tri,

Domnule Nicol„escu,

Grupul parlamentar al P.S.D. sprijin„ aceast„ ini˛iativ„, exact pentru ceea ce domnul deputat Vainer a spus aici ∫i a subliniat domnul pre∫edinte Barbu. Este vorba despre realizarea unui act de dreptate, de echitate Óntre dou„ categorii de cet„˛eni care practic au avut de suferit. Unii pe motive politice, iar ceilal˛i, pe motive etnice.

Partidul Social Democrat, un partid care consider„ c„ prezen˛a minorit„˛ilor Ómbog„˛e∫te, de fapt, na˛iunea rom‚n„ ∫i statul rom‚n, crede c„ prin aprobarea acestei ini˛iative celor pu˛ini care au mai r„mas li se face, evident, un act de dreptate ∫i de recunoa∫tere. Noi vom vota pentru.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Am s„-i transmit ∫i domnului deputat Nicol„escu punctul dumneavoastr„ de vedere.

Domnul deputat Moisoiu, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Ini˛iativa legislativ„ pe care o dezbatem Ón clipa de fa˛„ este una deosebit„, care trebuie apreciat„ de c„tre noi to˛i. De ce? Pentru c„, Óntr-adev„r, persoanele la care ea se refer„ au suferit mult. Nimeni nu poate s„ ∫tie ce Ónseamn„ s„ fii dezr„d„cinat, s„ trebuiasc„ s„-˛i iei casa Ón spinare, s„ te deplasezi Óntr-o parte sau alta ∫i, Ón final, c‚nd vii acas„, dac„ mai vii acas„, s„ g„se∫ti vrai∫te gospod„ria pe care ai l„sat-o.

Pe de alt„ parte, aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, ca sum„, m„ refer, Ón clipa de fa˛„, a fost stabilit„ Ónc„ Ón urm„ cu 6 ani. Œn acest timp, pre˛urile au crescut, a∫a cum s-a discutat ∫i Ón clipa de fa˛„ aici, la noi, ast„zi ∫i de fiecare dat„ nu s-au g„sit bani ∫i nimeni nu ∫i-a adus aminte de cei care au suferit, pentru ca s„ se fac„ o

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 corelare Óntre aceast„ indemniza˛ie pe care ace∫ti oameni o primesc ∫i nivelul pre˛urilor din clipa de fa˛„.

Iat„ c„ prin aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ f„cut„ de domnii deputa˛i care au fost aminti˛i mai Ónainte ∫i care, de fapt, vine ∫i spune c„ niciodat„ nu trebuie s„-˛i arunci pe cei mai v‚rstnici de acas„, pentru c„ totdeauna po˛i s„ Ónve˛i de la ei, deci iat„ c„ domnul Vainer, domnul deputat Vainer, fiind ∫i cel mai Ón v‚rst„ dintre noi, iat„ c„ ∫i-a adus o contribu˛ie deosebit„. Aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ trebuie sus˛inut„.

Ca atare, Partidul Rom‚nia Mare, Ón totalitate, va sus˛ine ini˛iativa legislativ„ ∫i v„ rug„m ∫i pe dumneavoastr„ s„ o sus˛ine˛i.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Domnule deputat Mircovici, dorea˛i s„ interveni˛i. Nu? V„ rog. O.K.!

Domnule deputat Rus, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc.

Am cerut cuv‚ntul doar pentru a Óndrepta o eroare material„.

Œn tehnica legislativ„, colegii no∫tri au adus o propunere legislativ„, ∫i nu un proiect de lege. At‚t voiam, doar s„ fie Óndreptat„ aceast„ eroare.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ nu gre∫esc, dup„ ce a primit aprobarea Senatului, devine proiect de lege... dar o s„-i rog pe colegii tehnicieni s„ m„ corecteze dac„ am gre∫it. Cred c„ n-am gre∫it Óns„.

Trecem la dezbaterea pe articole. Nu exist„ amendamente respinse. Lucr„m pe anexa cu amendamente admise.

Punctul 1.

Obiec˛ii? Observa˛ii? Comentarii? Adoptat.

reglementarea situa˛iei juridice a unui teren aflat Ón domeniul public al statului.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport comun de adoptare, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic ∫i Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

Suntem Camer„ decizional„.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ sus˛in„ acest proiect? Nu. Comisiile?

Domnule pre∫edinte Fenechiu, v„ rog, raportul.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a fost sesizat„ Ón vederea dezbaterii Ón fond cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 18/2007 privind reglementarea situa˛iei juridice a unui teren aflat Ón domeniul public al statului.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat. Este o lege ordinar„. Propunerea legislativ„ este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor. Ea are ca obiect transmiterea unui teren Ón suprafa˛„ de 159 de hectare din domeniul public al statului ∫i din administrarea Ministerului Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului Ón domeniul public al jude˛ului Cluj ∫i Ón administrarea Consiliului Jude˛ean Cluj.

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, Ómpreun„ cu Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport propun plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea proiectului de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Exist„ interven˛ii la dezbateri generale?

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat Manta.

Punctul 2?

Adoptat.

Punctul 3? Adoptat.

Punctul 4?

Adoptat.

Punctul 5.

Adoptat.

Punctul 6?

Adoptat.

Punctul 7. Obiec˛ii? Observa˛ii? Comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul r„m‚ne la vot final.

La punctul 11, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 18/2007 privind

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Am f„cut parte din grupul de lucru privind prezentarea unui raport Ón comisia de specialitate de Ónv„˛„m‚nt privind transmiterea acestui teren. Ini˛ial am avut anumite re˛ineri, dar cred c„ este oportun, evident, Óndepline∫te ∫i condi˛iile de legalitate, pentru c„, p‚n„ la urm„, este vorba despre p„strarea acestui teren Ón domeniul public, se schimb„ doar folosin˛a acestuia, destinatarul acestei folosin˛e. E, de altfel, un teren care n-a fost folosit niciodat„, este la 20 de kilometri de Cluj, a∫a Ónc‚t, av‚nd Ón vedere c„ trebuie s„ ∫i sprijinim parcurile industriale Ón mod efectiv, cred c„ este oportun acest proiect de lege ∫i v„ rog s„-l vota˛i.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Valeriu Tab„r„.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Œn primul r‚nd, punctul meu de vedere nu este legat de grupul parlamentar, ci, efectiv, de o pozi˛ie proprie sau pe care a∫ vrea s-o constitui ca un avertisment ∫i mai ales la ceea ce se spune anterior de la acest microfon: c„ nu este niciun fel de problem„ dac„ dintr-o zon„ a propriet„˛ii publice o trecem Ón cealalt„. Nu! Cred c„ este o mare problem„ atunci c‚nd sunt institu˛ii publice de mare Ónsemn„tate pentru societatea rom‚neasc„ ∫i pentru ceea ce constituie viitorul acestei societ„˛i, iar atunci c‚nd prelu„m patrimoniul de la Ónv„˛„m‚nt ∫i-l transmitem Ón alte zone, f„r„ o analiz„ clar„ a ceea ce Ónseamn„ fondul funciar pe care Ól au comunit„˛ile locale, indiferent c„ sunt sate, comune sau jude˛e, facem o mare ∫i grav„ eroare.

Pe plan european ∫i pe plan interna˛ional, patrimoniul Ónv„˛„m‚ntului, indiferent de ce tip ar fi, este intangibil. A∫a este ∫i cel al cercet„rii. Repet Ónc„ o dat„, aceste chestiuni, a∫a s-a Ónt‚mplat ∫i mai zilele trecute cu Institutul de Cercet„ri de la Bra∫ov, f„r„ s„ facem o verificare de ansamblu a ceea ce Ónseamn„ resursele funciare ale acestor comunit„˛i, ∫i mereu ne uit„m la ceea ce este cel mai slab de ap„rat, pentru c„ nici institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt, nici cele de cercetare nu au for˛a de a se ap„ra Ón acest moment ∫i de a-∫i ap„ra patrimoniul. Ele au nevoie de o umbrel„ protectoare. Or, aceast„ umbrel„ lipse∫te.

Repet, punctul de vedere pe care Ól exprim acum este un avertisment pentru ceea ce trebuie s„ facem Ón viitor. Patrimoniul Ónv„˛„m‚ntului, patrimoniul cercet„rii nu se cedeaz„, ci se Ómbog„˛e∫te. El este cel care trebuie s„ creeze Ón viitor sursele ∫i solu˛iile la dezvoltare, ∫i nu de a crea rezerve pentru ni∫te comunit„˛i care nu Óntotdeauna opereaz„ a∫a cum ar trebui s„ opereze ∫i, mai ales, pe date reale ∫i pe eviden˛e reale a ceea ce Ónseamn„ sursele de fond funciar.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Domnule deputat Anghel Stanciu, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œntr-adev„r, terenul, din ce Ón ce, reprezint„ o tenta˛ie pentru mul˛i oameni de afaceri, dar ∫i pentru oameni politici care doresc Óntr-un fel sau altul s„ dezvolte localit„˛ile pe care le p„storesc.

Ne∫ansa sta˛iunilor de cercetare agricol„, ne∫ansa universit„˛ilor de ∫tiin˛e agricole ∫i medicin„ veterinar„ este c„ au terenuri care sunt Ón vecin„tatea localit„˛ilor. Noi, la Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport, am solicitat punctul de vedere al Universit„˛ii din Cluj, ∫i

rectorul ne-a transmis o adres„ prin care a spus c„ Senatul a fost a∫a de Ónc‚ntat Ónc‚t a votat cu dou„ m‚ini trecerea din domeniul public Ón domeniul privat al prim„riei.

Cert este un singur lucru. La sta˛iunile de cercetare agricol„ mai sunt Ón jur de 50 de mii de hectare. Dup„ revolu˛ie, universit„˛ile ∫i-au c„p„tat o parte din patrimoniul... universit„˛ile agricole, patrimoniul pe care l-au avut Ónainte de colectivizare, iar acum, din diferite motive ∫i interese, le ced„m cu cele dou„ m‚ini.

Este, dup„ p„rerea mea, tragic c„ oameni de ∫coal„ nu renun˛„ la o palm„ sau, dac„ vre˛i, nici la p„m‚ntul pe care Ól au sub talpa pantofului lor, c„ este proprietate proprie, dar renun˛„ foarte mult la cea care este public„.

De aceea, domnilor colegi, f„r„ a exprima punctul de vedere al grupului parlamentar, eu personal nu voi vota acest lucru. Trebuie s„ accept„m c„ Ón Parlament mai putem avea ∫i p„reri personale, chiar dac„, s„ spunem, ele ar putea fi gre∫ite. Dar, Ón acest caz, eu nu spun c„ e gre∫it, eu spun c„ Óncepe s„ apar„ o tendin˛„, o tendin˛„ de a lua Sta˛iunea de Cercet„ri Pomicole, care e vizavi de B„neasa, ∫i care... v„ garantez c„ terenul acolo cost„ la ora actual„ cam un leu metrul p„trat, da, de a lua Copoul din Ia∫i, care cost„ 0,5 mii lei metrul p„trat ∫i a∫a mai departe. Acum c‚˛iva ani, cineva voia s„ ia terenul din curtea Universit„˛ii de ™tiin˛e Agricole ∫i Medicin„ Veterinar„ din Timi∫oara, profesorul Tab„r„ Ó∫i aduce aminte, ∫i a∫a mai departe.

De aceea, a∫ vrea ca cel pu˛in oamenii de ∫coal„ s„ dea un semnal, s„ voteze înu“.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Da. V„ mul˛umesc.

Am ∫i eu o interven˛ie.

Stima˛i colegi,

Binele cu for˛a a devenit o specialitate a demnitarilor ∫i a celor care iau decizii Ón Rom‚nia.

Universitatea din Cluj consider„ c„ nu are ce face cu acel teren, mai bine dec‚t s„-l pun„ la dispozi˛ia unui investitor care creeaz„ Ón jude˛ 15 mii de locuri de munc„. Repet, 15 mii de locuri de munc„ directe.

Guvernul sus˛ine acest proiect al Consiliului jude˛ean de a crea 15 mii de locuri de munc„ directe Ón jude˛ul Cluj. Œn aceste condi˛ii, Grupul parlamentar al P.N.L. consider„ c„ este o investi˛ie Ón˛eleapt„, c„ este un transfer Ón interesul comunit„˛ii locale ∫i jude˛ene ∫i, Ón aceste condi˛ii, vom sus˛ine acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

M„ ierta˛i, dar eram pe drum!

Domnul deputat Tab„r„, domnul deputat C„lian.

## Domnule pre∫edinte,

V„ m„rturisesc c„ m„ surprinde punctul de vedere ∫i nu pentru c„ nu este nevoie Ón aceast„ ˛ar„ s„ cre„m locuri de munc„ ∫i, ca atare, datorit„ acestui fapt, a 15 mii de locuri de munc„, m„ Óndoiesc Óntr-un fel c„ Óntr-un an sau doi ajungem chiar la 15 mii, sacrific„m un

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 domeniu pe care de ani de zile l-am blocat Ón dezvoltarea lui.

Œnt‚mplarea face ca acum dou„ s„pt„m‚ni s„ fi vizitat, pe un program de colaborare, Universitatea din Lexington — Kentuky, S.U.A.

## Domnule pre∫edinte,

O localitate a Statelor Unite de circa 300 de mii de locuitori se dezvolt„ nu cu universitatea Ón mijloc, ci ea pe l‚ng„ universitate. Pentru c„, dincolo de 15 mii de locuri de munc„, o universitate creeaz„ mult mai mult ∫i nu pentru o perioad„ de...

Eu m„ Óndoiesc c„ Ón jude˛ul Cluj ∫i Ón zona Clujului nu exist„ terenuri pentru astfel de parcuri. Iar a atenta la ceea ce Ónseamn„ patrimoniul, de fapt, sta˛iunea despre care este vorba nu este a Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii. Am v„zut hot„r‚ri de guvern prin care cercetarea nu a fost niciodat„ Óntrebat„, Academia de ™tiin˛e Agricole sau alte institu˛ii responsabile prin lege, dac„ cedeaz„ sau nu cedeaz„ acest patrimoniu. Au fost efectiv evitate ∫i nu e vorba de Guvernul de acum, sunt mai multe guverne care nu au avut nevoie niciodat„ sau nu au nevoie de a fi sus˛inute Ón decizii ∫i de c„tre cei care cunosc bine realit„˛ile.

investitorii Ón jude˛ul Cluj, lucru care, probabil, deranjeaz„, deranjeaz„ pentru c„ era bine ca ei s„ mearg„ Ón alte zone ale ˛„rii, ∫i nu zona de nord-vest, mai precis Ón jude˛ul Cluj.

Œn calitate de deputat de Cluj, confirm faptul c„ se vor crea peste 15.000 de locuri de munc„, ∫i nu 15.000 de locuri de munc„, iar autorit„˛ile locale au ajuns la o Ón˛elegere ∫i au considerat c„ este prioritar s„ atragem investitori Ón acea zon„, este prioritar s„ cre„m locuri de munc„, pentru c„ Ónc„ mai avem nevoie de locuri de munc„ bine pl„tite, aten˛ie!

Exist„ deja mul˛i tineri bine preg„ti˛i de ∫coala rom‚neasc„, tineri ce a∫teapt„ s„ se Óncadreze Ón munc„, dar s„ fie bine pl„ti˛i, s„ nu stea pe salarii de mizerie Ón ˛ar„, pentru c„ dac„ nu sunt bine pl„ti˛i ei pleac„ Ón str„in„tate. S„ Óncerc„m ast„zi s„ bloc„m o variant„ constructiv„ de a crea locuri de munc„ ar fi, ierta˛i-mi expresia, o t‚mpenie!

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Domnul deputat Asztalos.

## Domnule pre∫edinte,

Nu cred c„ este un argument c„ se vor crea Óntr-o perioad„ scurt„ de timp 15 mii de locuri de munc„, atunci c‚nd este vorba despre Ónv„˛„m‚nt ∫i despre cercetare, ∫i revin, v„ rog s„ lua˛i ∫i dumneavoastr„, ∫i to˛i ceilal˛i ceea ce Ónseamn„ Ónv„˛„m‚ntul ∫i cercetarea, ∫i nu numai agricol„, pentru ˛„ri care se respect„ ∫i se vor respecta Ón viitor.

Eu a∫ spune c„ patrimoniul acestora trebuie s„ fie intangibil. A∫a cum a fost legea dat„ de un guvern Ón care erau ∫i liberali ∫i erau mai multe personalit„˛i mari ale Rom‚niei Ón 1927—1932, reÓnnoit„ Ón 1938, 1941, acest patrimoniu a fost unul dat pentru ca s„ dezvolt„m ceea ce Ónseamn„ ruralul, agricultura ∫i tot ce Ónseamn„ satul rom‚nesc ∫i tot ce Ónseamn„ practic una dintre cele mai importante ramuri ale economiei na˛ionale, ∫i nu Ónt‚mpl„tor, la aceast„ dat„, avem un sfert din fondurile europene date pe dezvoltare rural„.

Or, a veni acum cu un astfel de argument, ca ∫i Ón 1990 sau 1995, c„ este un parc industrial ∫i noi cre„m nu ∫tiu c‚te locuri de munc„, Ón detrimentul Ónv„˛„m‚ntului ∫i al cercet„rii, este o grav„ eroare, domnule pre∫edinte, ∫i suntem datori s„ v-o spunem.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Domnul deputat Petru C„lian.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Mul˛i dintre dumneavoastr„ Ó∫i doresc, cel pu˛in teoretic, ca noi, rom‚nii, s„ avem parte de un fel de autonomie administrativ„, spun autonomie administrativ„, Ón loc s„ l„ud„m ast„zi activitatea Consiliului Jude˛ean Cluj, ∫i chiar pe pre∫edintele Consiliului Jude˛ean Cluj pentru faptul c„, Óntr-adev„r, a avut capacitatea s„ atrag„

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Suntem Óntr-o situa˛ie foarte interesant„ fiindc„ at‚t domnul Stanciu, c‚t ∫i domnul Tab„r„ ne-au explicat c„ de fapt ar trebui s„ lu„m decizii Ón folosul Ónv„˛„m‚ntului. Cred c„ nu trebuie s„ v„ demonstrez c„ sunt un sincer sus˛in„tor al Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc, Óns„ a∫ dori s„ abordez din alt punct de vedere aceast„ problem„. E o problem„ punctual„ ∫i, dac„ noi dorim s„ avem o decizie, s„ lu„m o decizie corect„, ar trebui s„ privim lucrurile din punct de vedere principial.

Ieri, de exemplu, Ón Comisia de Ónv„˛„m‚nt, am avut o Ónt‚lnire cu conducerea Ministerului Educa˛iei ∫i tema central„ a dezbaterilor timp de trei ore ∫i jum„tate a fost necesitatea descentraliz„rii, a democratiz„rii sistemului, ceea ce Ónseamn„ c„ noi ar trebui s„ facem demersuri Ón aplicarea principiului subsidiarit„˛ii. Deci deciziile s„ fie luate acolo unde deciziile astea se simt, Ó∫i fac efectul.

Stima˛i colegi, s-a spus c„ ar fi o eroare. V„ Óntreb eu, conform autonomiei universit„˛ii, senatul universit„˛ii respective nu-∫i cunoa∫te propriile interese? P„i, Ón momentul c‚nd senatul universit„˛ii a luat o decizie, spune c„ nu are ce face cu acest teren, dar pentru comunitate acest proiect economic Ónseamn„ foarte mult, prin crearea locurilor de munc„ ∫i a∫a mai departe... atunci, v„ Óntreb eu, pe baza acestui principiu, al subsidiarit„˛ii, noi, Ón Parlamentul Rom‚niei, cunoa∫tem mai bine situa˛ia respectiv„ dec‚t cei care sunt direct implica˛i?

Eu nu spun care este punctul de vedere bun sau mai pu˛in bun, dar a∫ dori s„ reflect„m asupra acestor principii ∫i atunci c‚nd lu„m o decizie Óntr-adev„r s„ ˛inem seama de ele. Deci vorbim despre democratizare, vorbim despre descentralizare, dar Ón momentul lu„rii unor decizii importante facem abstrac˛ie de aceste

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 principii. Hai s„ corobor„m ∫i s„ lu„m Ón acest fel deciziile corespunz„toare.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Stima˛i colegi,

V„ reamintesc c„ este procedur„ de urgen˛„.

Mai avem un drept la replic„ solicitat de domnul Stanciu. Dac„ sunte˛i de acord, vi-l dau la sf‚r∫it.

Mai era domnul Costache, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Domnul Mircea Costache.

Eu voi fi foarte scurt, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc.

S-au spus multe ∫i toate cu acoperire ∫i cu Óndrept„˛ire, dar ceva trebuie s„ prevaleze, ceva trebuie s„ aib„ prioritate. ™i cum Ón aceste vremuri a ap„rut o nou„ categorie de cet„˛eni rom‚ni care survoleaz„ cerul patriei cu elicoptere arunc‚nd de acolo bani peste biserici ∫i c‚rna˛i peste viitorii aleg„tori, ∫i categoria asta se nume∫te oameni de afaceri cu terenuri, chestiunea trebuie privit„ cu ceva pu˛in mai mult„ aten˛ie, ∫i anume: c„ dac„ din sta˛iunile de cercet„ri pomicole facem cartiere reziden˛iale, din alte loturi experimentale facem tot felul de afaceri ∫i le tot convertim a∫a, o s„ ajungem la concluzia c„ nu mai putem Ónfiin˛a locuri de munc„, nu 15.000, ci 25.000 ∫i nu 25.000, ci 50.000, dec‚t acolo, Óntr-un singur loc geografic predestinat, pe unde mai sunt ∫i vestigii arheologice ∫i alte elemente care contravin bunului-sim˛ gospod„resc rom‚nesc, autohton, care a fost abandonat.

Nu mai punem problema patrimoniului Ónv„˛„m‚ntului _stricto sensu_ , punem problema exercit„rii prerogativelor administra˛iei locale de a nu se mai lega neap„rat de un punct geografic sau de un loc geografic s„ creeze locuri de munc„ ∫i s„-∫i exercite drepturile pe toat„ harta jude˛ului, s„ g„seasc„ resurse ∫i s„ lase terenurile experimentale ∫i s„ lase loturile apar˛in„toare sistemului na˛ional de educa˛ie s„-∫i duc„ la Óndeplinire menirea lor.

Dac„ ne mai Ónchin„m mult la marii afaceri∫ti cu terenuri care au devenit un fel de Mesia na˛ionali, providen˛iali, care tot coboar„ cu elicopterele S.R.I.-ului s„ lumineze masele ∫i s„ binecuv‚nteze l„ca∫urile de cult, ∫i dac„ tot transform„m mereu terenuri experimentale Ón mijloc de afaceri oneroase, vom ajunge s„ punem sub semnul Óntreb„rii existen˛a noastr„ ca na˛iune pe termen mediu ∫i lung.

Nu cred c„ puterea local„ clujean„ Ó∫i leag„ speran˛ele de un singur perimetru ∫i de un singur ungher din acel jude˛. ™i nici alte zone ale ˛„rii nu se leag„ _stricto sensu_ de loturile experimentale ale Ónv„˛„m‚ntului na˛ional.

Vot contra.

V„ mul˛umesc.

E un singur intervenient de grup, pentru c„ e procedur„ de urgen˛„.

Mai avem doar un singur drept la replic„ din partea domnului Stanciu. Pe procedur„?

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Nu voiam s„ iau cuv‚ntul, dar Ón urma discu˛iilor care au avut loc Ón plenul Camerei Deputa˛ilor eu sus˛in Ón fa˛a plenului c„ dac„ acest proiect de lege era trimis la Comisia de agricultur„ pentru avizare nu se n„∫teau aceste discu˛ii Ón plenul Camerei Deputa˛ilor.

Avem, la fel, ast„zi pe ordinea de zi Ón aceast„ perioad„ la Comisia de agricultur„ o suprafa˛„ de 6,5 hectare care trebuie date Consiliului Jude˛ean Bra∫ov pentru construc˛ia de drumuri, dar am cerut o documentare clar„ de la ministere, am cerut o situa˛ie, o schi˛„ a terenului, s„ vedem ∫i noi cam pe un metru p„trat ce se poate construi acolo, pe ∫ase hectare ce se poate construi, dac„ e nevoie de toat„ suprafa˛a, dac„ vor s„ fac„ altceva cu acest teren.

Eu nu sus˛in acum... Tot ce s-a sus˛inut pro ∫i contra aici, e normal, sunt corecte. Domnul profesor Tab„r„ ∫i domnul profesor Anghel ˛in cu cercetarea ∫i este normal s„ d„m ∫i noi un sens cu totul altfel cercet„rii agricole. Dac„ golim de con˛inut cercetarea agricol„, le lu„m terenul de sub picioare, cercetarea agricol„... o s„ facem culturi Ón Rom‚nia cu soiuri din Cehoslovacia, din America ∫i din alte ˛„ri.

Rug„mintea mea este ca oric‚nd, pentru Birourile permanente asta, oric‚nd este vorba despre fondul funciar, m„car pentru un aviz s„ fie trimis acel proiect de lege, propunere legislativ„, ce este ea, la Comisia pentru agricultur„.

De aceea, eu sus˛in aici c„ ar fi foarte clar ca acest proiect de lege s„ se Óntoarc„ la comisia-mam„ ∫i s„ ia aviz de la Comisia de agricultur„ ∫i o s„ vede˛i c‚t de clarificat vine acest proiect Ón Camera Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Ea de Óntors se poate Óntoarce, dar nu poate lua aviz. C„ procedura r„m‚ne aceea∫i ∫i trece pe la acelea∫i comisii. Sigur c„ orice parlamentar poate participa la dezbateri dac„ se trimite Ónapoi.

Domnul deputat Anghel Stanciu are un drept la replic„.

Domnule pre∫edinte, Onorat prezidiu, Stimate doamne ∫i stima˛i domni deputa˛i, Domnilor mini∫tri, Domnule Nicol„escu,

Dreptul la replic„ va fi foarte scurt ∫i nu este at‚t o replic„ dat„ colegului meu ∫i chiar amicului meu Petru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 C„lian, care Ón focul argumenta˛iei Domniei Sale a spus c„ facem o t‚mpenie. Cred c„ e o explica˛ie pu˛in deplasat„ ∫i f„r„ a-i cere Óns„ s„-∫i cear„ scuze, cred, domnule pre∫edinte, spre a vedea dac„ Óntr-adev„r ceea ce a spus profesorul Tab„r„ ∫i subsemnatul, ∫i al˛i colegi ar fi sau nu o t‚mpenie, s„ solicit„m ∫i solicit Óntoarcerea la comisie s„ vedem Óntreaga documenta˛ie, s„ vedem dac„ Óntr-adev„r acela era singurul teren disponibil, dac„ la A.D.S. nu mai era alt teren, pentru c„ se constat„ de multe ori c„ de∫i avem teren la A.D.S., care este concesionat unor operatori priva˛i, se ia totu∫i de la sta˛iuni sau de la universit„˛i.

™i dac„ Óntr-adev„r se dovede∫te c„ este o t‚mpenie eu sunt dispus... Ómi cer scuze de la acest microfon.

Deci propunerea noastr„ este Óntoarcerea la comisii, spre a solicita documenta˛ia respectiv„.

V„ mul˛umesc.

Da.

Pe aceast„ chestiune procedural„ discut„m deocamdat„.

Domnul C„lian, domnul Uioreanu...

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Sigur c„ pentru binele clujenilor ∫i pentru 15.000 de locuri de munc„ Ómi retrag acea expresie, ît‚mpenie“. Am spus ît‚mpenie“ cu scuzele de rigoare atunci c‚nd am vrut s„ explic de fapt c„ acel teren zace Óntr-o paragin„ total„ ∫i chiar v„ invit la Cluj, pe cheltuiala mea, pe to˛i cei care dori˛i, s„ vede˛i c„ este adev„rat. Nu avem pomi fructiferi, nu este absolut nimic dec‚t paragin„. A nu se crea confuzii ∫i Ónc„ o dat„ scuze, Ómi retrag acest cuv‚nt, pentru c„ nu obi∫nuiesc s„ jignesc absolut pe nimeni.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Uioreanu.

Da. Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Eu cred c„ se face foarte mult„ teorie pe aceast„ tem„. Sigur, e regretabil faptul c„ nu s-a ob˛inut un aviz sau nu a trecut pentru aviz pe la Comisia de agricultur„, dar Ón calitate de clujean v„ relatez urm„torul lucru: acest obiectiv a fost ales ∫i Ón func˛ie de drumurile care exist„, e drum na˛ional acolo, pe re˛eaua Cluj—Dej, e vorba de 25 de kilometri de la Cluj p‚n„ la localitatea Jucu, unde are loc obiectivul. E vorba despre o zon„ care e un pic deficitar„, zona Gherla, Ón ce prive∫te pozi˛iile ∫i locurile de munc„.

Confirm Ónc„ o dat„ c„ aceast„ zon„ este absolut Ón paragin„ ∫i cred c„ de 15 ani nu s-a f„cut nimic.

™i al doilea lucru, exist„ o Ón˛elegere Óntre Institutul Agronomic ∫i Consiliul jude˛ean. Ca s„ bloc„m o firm„ cum e cea relatat„ mai sus, nu vreau s„ fac reclam„, ∫i

ob˛inerea a 15.000 de locuri de munc„ la jude˛ul Cluj, mi se pare Ón numele, ∫tiu eu, al paraginei care se afl„ acolo, mi se pare un pic deplasat!

Dar, ce este foarte important, c„ ordonan˛a ∫i-a f„cut efectul. Ce vom face noi acum? Vom anula ordonan˛a ∫i s„ vedem cum ∫i ce efecte va avea ∫i s„ vedem ce discu˛ii vor fi cu firma investitoare dac„ deja unele lucruri s-au derulat.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Imediat, domnule Tab„r„! Mai era domnul Timar ∫i dup„ aceea v„ dau cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Ceea ce observ eu este c„ s-au spus foarte multe adev„ruri de la acest microfon ast„zi ∫i cred c„ Óntr-adev„r noi trebuie s„ facem o discu˛ie foarte serioas„ Ón ceea ce prive∫te cercetarea agricol„ rom‚neasc„.

De ce spun acest lucru, ∫i nu m„ refer la acest punct, punctual, care s-ar putea Óntr-adev„r s„ fie un lucru foarte bun ∫i cei de la Cluj s„-l cunoasc„, din moment ce-l sus˛in de la acest microfon, dar noi trebuie s„ fim aten˛i cu absolut toate sta˛iunile de cercetare cu profil agricol din ˛ara rom‚neasc„.

La aceast„ dat„, din cuno∫tin˛ele pe care le am eu, 80% din aceste sta˛iuni au datorii la stat, iar noi, ca parlamentari, ∫i actualul Guvern spune c„ sprijin„ sta˛iunile de cercetare. Vreau s„ v„ spun c„ nicio form„ de sprijin care exist„ la aceast„ dat„ Ón Rom‚nia pentru cele 80% din sta˛iuni nu beneficiaz„ de nimic.

Dac„ Ón agricultur„ s-au primit 10 lei pe litrul de motorin„ pentru lucr„rile agricole, sta˛iunile de cercetare, din cauz„ c„ au obliga˛ii la stat, nu beneficiaz„ de aceast„ form„ de sprijin. Pentru formele de sprijin din zootehnie, din cauz„ c„ au obliga˛ii la stat neachitate, sta˛iunile de cercetare nu beneficiaz„. V„ Óntreb ∫i ne Óntreb„m, este aici domnul secretar de stat care r„spunde de agricultur„: nu merit„ s„ facem o discu˛ie? Discut„m despre Ónc„lzirea global„. ™tim c„ ne trebuie soiuri adaptate condi˛iilor care exist„ ∫i care vor fi Ón viitor. Cred c„ Óntr-adev„r merit„ s„ facem o discu˛ie real„ ∫i Óntr-adev„r oamenii care se pricep la agricultur„... s„ facem Óntr-adev„r ceea ce trebuie s„ se fac„ Ón ˛ara rom‚neasc„ dac„ dorim progres Ón aceast„ ˛ar„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Domnule deputat Tab„r„, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Am discutat chiar acum cu domnul rector. Situa˛ia este de o alt„ natur„. De fapt, s-a pus Ón fa˛a faptului Ómplinit. Este un teren care este Ón administrarea Universit„˛ii de la Cluj, el apar˛ine Sta˛iunii Jucu ∫i care

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 practic, repet Ónc„ o dat„, for˛at, pus la dispozi˛ia jude˛ului Cluj.

Dar, stima˛i colegi, am aici o situa˛ie a finan˛„rilor cercet„rii ∫tiin˛ifice Ón agricultur„ de 17 ani. A veni acum cu argumente de ∫antaj, c„ acolo este teren nelucrat sau c„ s-a dat ordonan˛„ de urgen˛„... cu at‚t mai grav s„ spun c„ este ordonan˛„ de urgen˛„ ∫i ∫i-a f„cut efecte f„r„ s„ fim Óntreba˛i.

Nu facem dec‚t s„ aducem argumente c„ acest sistem de a conduce Rom‚nia nu este dec‚t unul abuziv. ™i totul vine Óntr-o situa˛ie Ón care inten˛ionat, de foarte multe ori, ∫i-mi asum responsabilitatea, am adus sectoare Óntregi Ón imposibilitatea de a func˛iona. ™i unul dintre aceste sectoare este cel al cercet„rii ∫tiin˛ifice ∫i a∫ spune mai departe ∫i a unei mari p„r˛i din Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc, cel care ar trebui s„ fac„ nu numai partea teoretic„, ci ∫i partea practic„, a∫a cum fac marile universit„˛i ∫i marile institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt vestice, spre care mergem ∫i mereu ni le aducem Ón fa˛„ ∫i Ón discu˛ii ∫i cre„m anumite situa˛ii, ar trebui s„ le facem ∫i noi.

Patrimoniul acesta funciar n-a fost dat dup„ 1945. Acest patrimoniu a fost dat cercet„rii ∫i Ónv„˛„m‚ntului Ón anii ’30, iar la Cluj din 1906 func˛ioneaz„ una dintre cele mai vechi academii de agricultur„ din Rom‚nia. M„n„∫turul, fosta sta˛iune, a fost luat„. Nu s-a putut ap„ra universitatea.

Acum li s-a dat Ón folosin˛„ Sta˛iunea Jucu, c„ despre asta este vorba. Normal trebuia ∫i academia s„ fie Óntrebat„ despre o astfel de cedare. Nici acum... Acest patrimoniu este luat Ónapoi. Dori˛i o universitate agricol„ la Cluj, una dintre cele mai vechi din aceast„ parte de Europ„ s„ func˛ioneze doar Ón laborator, s„ vad„ studen˛ii vaca ∫i tot ce Ónseamn„ agricultur„ numai Ón laborator? Face˛i-o a∫a! Dar suntem datori ca de la acest microfon s„ v„ atragem aten˛ia c„ sunte˛i pe un drum gre∫it ∫i c„ nu parcul tehnologic, indiferent c‚te locuri de munc„ ar crea acum, ci universitatea este mai important„. Creeaz„ poate milioane de locuri de munc„. ™i nu este vorba de un moment Ón care pleac„ tinerii. V„ spun c„ tinerii care pleac„ la specializare afar„ vor veni aici ∫i trebuie s„ aib„ unde s„ lucreze.

Asta este problema. Din p„cate, de ani de zile este sectorul care nu se poate ap„ra, nici cel al cercet„rii ∫i nici cel al Ónv„˛„m‚ntului, cu toate legile pe care le-am f„cut, iar subsidiaritatea Ónseamn„ atunci c‚nd am institu˛ii respectabile, nu chem pe rector ∫i spun: îOri semnezi, ori nu semnezi, tot ˛i-l iau!“ √sta a fost r„spunsul. Am discutat acum cu domnul rector M„rghita∫. Asta este problema!

Or, aceste chestiuni, c„ am f„cut ordonan˛„ de urgen˛„, c„ nu s-a finan˛at... N-a finan˛at statul rom‚n nimic! Norocul nostru a fost cu c‚˛iva oameni care au avut suflet ∫i au muncit acolo. Asta este problema.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

M„ v„d nevoit doar s„ v„ informez c„ abuzul de care vorbi˛i a fost ini˛iat de domnii mini∫tri Blaga ∫i H„rd„u. Domnule Márton, asta vre˛i s„ spune˛i? Era doar spre informarea dumneavoastr„, ordonan˛a de urgen˛„ ini˛iat„

de domnii mini∫tri Vasile Blaga ∫i Mihail H„rd„u.

Stima˛i colegi, dac„ am finalizat dezbaterile, avem o propunere de procedur„... Probabil c„ au fost orbi˛i la momentul respectiv!

Avem o propunere de procedur„ de retrimitere la comisie pe care o

Termen, domnule pre∫edinte Fenechiu? O s„pt„m‚n„?

S„ ∫ti˛i c„ pute˛i s„ da˛i ∫i 18 s„pt„m‚ni, c„ dac„ trecem de sesiune ordonan˛a e Ón vigoare. Eu prefer s-o discut„m ∫i s-o adopt„m sau s-o respingem, dar s„ fie un vot al Parlamentului, c„ altfel ajungem Ón situa˛ia de care vorbea domnul deputat Tab„r„, c„ Parlamentul nu se pronun˛„.

Dou„ comisii, dou„ s„pt„m‚ni.

Doamna Vasilescu, dou„ s„pt„m‚ni e bine? Da. Dou„ s„pt„m‚ni.

Avem un proiect de lege pe care, cu acordul plenului, l-am introdus pe ordinea de zi, pentru c„ era amenin˛at de riscul adopt„rii tacite, Propunerea legislativ„ privind personalul Cur˛ii Constitu˛ionale.

Este ini˛iat de o serie de parlamentari din mai multe grupuri parlamentare, cu consultarea judec„torilor Cur˛ii. Ini˛iatorii doresc s„ sus˛in„ acest proiect?

V„ rog, domnule deputat Andon, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sus˛in proiectul de lege, dorind s„ fac Ón afara obiectului lui, care este clar, dou„ preciz„ri. Deci Ón afara obiectului.

Legat de obiect, vreau s„ exprim succint c„ de fapt este o Óndelung ∫i demult a∫teptat„, mai bine zis punere de acord a statutului ∫i regimului personalului de specialitate al Cur˛ii Constitu˛ionale, deci nu ne referim, bineÓn˛eles, la judec„tori, cu personalul similar din alte institu˛ii din sistemul constitu˛ional cel mai apropiat, ∫i anume personalul Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie.

Era o Ónt‚rziere nepermis„ ∫i care nu era un punct pozitiv pentru echilibrul, echitatea ∫i armonia sistemului legislativ.

Al doilea lucru pe care vreau s„-l subliniez — pentru c„ am auzit ∫i specula˛ii de acest gen, e adev„rat, Ón treac„t — e c„ acest proiect de lege apare acum doar ca o coinciden˛„ Ón timp cu o perioad„ Ón care activitatea extrem de laborioas„, sute de decizii anual ale Cur˛ii Constitu˛ionale, s-a aflat mai Ón centrul aten˛iei, din cauza evenimentelor politice. Œn realitate, proiectul e Ón lucru de multe luni ∫i n-are, cum spuneam, nicio semnifica˛ie legat„ de ceea ce s-a Ónt‚mplat.

Al treilea aspect pe care Ómi face cea mai mare pl„cere s„-l evoc aici, Óndr„znind s„ v„ corectez cu respectul cuvenit, domnule pre∫edinte, este c„ este semnat proiectul, este rezultatul exprim„rii voin˛ei de reprezentan˛i ai absolut tuturor grupurilor parlamentare din Camera Deputa˛ilor, deci inclusiv minorit„˛i, care, specific,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 Ón Camera Deputa˛ilor, de la st‚nga la dreapta, ∫i pentru mine este Ónc„ un exemplu c„ se poate lucra Ón Parlament Ón comun ∫i Ón Ón˛elegere, ∫i cu respectarea reciproc„ a calit„˛ilor ∫i bunei noastre credin˛e. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

V„ invit s„ prezenta˛i ∫i raportul comisiei, dac„ sunte˛i de acord.

Mul˛umesc.

Obiectul a fost anun˛at Ón cuvinte mai pu˛in tehnice. Repet, e vorba de personalul cu...

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ rog s„ da˛i... telefonul „la care sun„ mai tare!

...atribu˛ii specifice.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Avizul favorabil al Consiliului Legislativ nu mai constituie o surpriz„.

O surpriz„, de asemenea, pl„cut„ este punctul de vedere al Guvernului, care sus˛ine adoptarea proiectului de lege.

La dezbateri a participat ∫i reprezentanta Ministerului Justi˛iei, doamna secretar Katalin Kibedi.

Dezbaterile Ón comisie s-au f„cut Ón cvorum regulamentar, Ón cadrul Comisiei juridice, 15 deputa˛i din 27, iar Ón cadrul Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, 17 deputa˛i din 19.

Cu aceasta fac o Óndreptare la raportul nostru: este un raport comun cu Comisia pentru munc„.

Rezultatul votului este aprobarea proiectului cu majoritate de voturi, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i, bineÓn˛eles, adic„ a propunerii plenului de a adopta cu amendamente propunerea.

Face parte din categoria legilor organice. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte. Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale. V„ rog, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte,

Grupul nostru parlamentar va vota pentru acest proiect de lege ∫i a∫ vrea s„ v„ rog s„ fi˛i de acord, nu-mi permit s„ v„ atrag aten˛ia, doar v„ repet faptul c„ dumneavoastr„ sunte˛i conduc„torul uneia din cele dou„ Camere ale Parlamentului. Parlamentul este cea mai Ónalt„ institu˛ie a Rom‚niei, iar cu ajutorul ciracilor unei anume persoane a ajuns acest Parlament s„ fie Ón ultima pozi˛ie Ón op˛iunea electoratului din Rom‚nia.

Dac„ nu ne respect„ al˛ii, cel pu˛in s„ ne respect„m noi, domnule pre∫edinte, ∫i v-a∫ ruga Ón acest sens s„

atrage˛i aten˛ia reprezentan˛ilor Guvernului sau acelora care iau loc Ón tribuna acestui Ónalt forum s„ aib„ o ˛inut„ corespunz„toare, s„ nu ne sfideze, pentru c„ aici nu venim nici la ∫trand, nici pe stadion, au unde se etala, iar aici s„ aib„ ∫i o ˛inut„ corespunz„toare.

V„ mul˛umesc.

M„ uitam c„ Ón b„ncile Guvernului chiar toat„ lumea are ˛inut„ decent„... f„r„ excep˛ie. S-ar putea Ón b„ncile noastre s„ fie ni∫te probleme, dar iau act de ceea ce a˛i ridicat ∫i v„ promit c„ sunt vigilent.

Interven˛ii la proiectul de lege? Nu sunt interven˛ii la proiectul de lege la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole. Nu exist„ amendamente respinse, lucr„m pe anexa cu amendamente admise.

De la 1 la 10, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptate. Punctele 11 la 20? Adoptate. Punctele 21 la 28?

V„ rog, domnule deputat Fr‚ncu, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

La pozi˛ia 24, art. 20, propun doar o inversare de formulare la sf‚r∫itul articolului: îcu excep˛ia dreptului de a ocupa f„r„ concurs sau examen func˛ia de magistratasistent“. Deci pentru a Ónt„ri ideea de ocupare f„r„ concurs a postului.

Domnule pre∫edinte Andon, v„ rog.

Da, este o topic„ mai fericit„. Mul˛umim.

V„ mul˛umesc. Obiec˛ii? Nu sunt. S-a adoptat atunci aceast„ modificare. P‚n„ la punctul 28? Adoptate. Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul r„m‚ne la vot final.

La punctul 12, devenit 13 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 99/2006 privind institu˛iile de credit ∫i adecvarea capitalului.

Legea are caracter organic.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei de buget. Procedur„ de urgen˛„.

Suntem Camer„ decizional„.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Sebastian Vl„descu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 ## — **Domnul Sebastian Teodor Gheorghe Vl„descu**

_secretar de stat Ón Ministerul Economiei ∫i Finan˛elor_ **:**

## Bun„ ziua!

Legea privind institu˛iile de credit ∫i adecvarea capitalului a fost promovat„ prin ordonan˛„ de urgen˛„, ˛in‚nd cont de necesitatea intr„rii Ón vigoare la data de 1 ianuarie 2007.

Acest cadru legislativ a fost stabilit Ón cadrul negocierilor Ón vederea ader„rii, iar noile directive comunitare Ón materie trebuiau transpuse Ón legisla˛ia na˛ional„ a fiec„rui membru.

Este vorba despre directive, am s„ men˛ionez c‚teva dintre ele: nr. 2006/48 a Parlamentului European, nr. 2026/49 a Comisiei Europene. Este vorba despre transpunerea la nivel comunitar a prevederilor referitoare la noile cerin˛e de capital, agreate la nivelul Comitetului Basel, cunoscute, de asemenea, sub denumirea de Normele Basel 2, cerin˛e aplicabile institu˛iilor de credit, c‚t ∫i tuturor firmelor de investi˛ii.

Este vorba despre aspecte de natur„ tehnic„ legate de aplicarea noilor cerin˛e, care vor fi reglementate ulterior prin legisla˛ie secundar„, aprobat„ de Banca Na˛ional„ ∫i Comisia Na˛ional„ a Valorilor Mobiliare.

De asemenea, s-a urm„rit reunirea Óntr-un singur act normativ a prevederilor legisla˛iei Ón vigoare aferent„ institu˛iilor de credit, referitor Legea nr. 58/1998, Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 97/2000 privind organiza˛iile cooperatiste de credit, Legea nr. 541/2002 privind economisirea ∫i creditarea Ón sistem colectiv ∫i Legea nr. 33/2006 privind b„ncile de credit ipotecar.

Obiectul actului normativ este urm„torul: se asigur„ baza legal„ pentru exercitarea supravegherii institu˛iilor de credit ∫i a tuturor societ„˛ilor cu activitate Ón domeniul financiar, inclusiv Ón condi˛iile apartenen˛ei la un grup de activit„˛i intersectorial sau conglomerat financiar.

Am men˛ionat aplicarea, transpunerea prevederilor directivelor Comunit„˛ii Europene. Este reglementat„ Ón mod suplimentar activitatea tuturor entit„˛ilor care fac parte din grupuri financiare intersectoriale. Se supravegheaz„ suplimentar, de c„tre o autoritate coordonatoare desemnat„ din r‚ndul autorit„˛ilor competente, pe baza criteriilor stabilite de directiv„.

De asemenea, este tratat„ problema riscurilor pruden˛iale suplimentare.

Œn numele Guvernului ∫i al B„ncii Na˛ionale, v„ rog s„ aproba˛i acest act normativ.

Mul˛umim Guvernului ∫i B„ncii Na˛ionale.

Din partea comisiei, domnul vicepre∫edinte S„punaru.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit art. 73 din Constitu˛ia Rom‚niei.

La dezbatere au participat, Ón conformitate cu prevederile art. 51 ∫i 52 din regulament, reprezentan˛ii Ministerului Economiei ∫i Finan˛elor, ai B„ncii Na˛ionale ∫i din partea Asocia˛iei Rom‚ne a B„ncilor.

La lucr„rile comisiei au participat 23 de deputa˛i din totalul de 27 de membri ai comisiei.

Raportul a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Men˛ion„m c„ prezentul proiect este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

Comisia propune supunerea spre dezbaterea ∫i adoptarea plenului Camerei Deputa˛ilor a proiectului de lege, cu amendamentele prezentate Ón anex„.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucr„m pe anexa cu amendamente admise.

Nu exist„ amendamente respinse.

De la punctul 1 la punctul 10, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

- Adoptate.

- De la punctul 11 la punctul 20? Adoptate.

De la punctul 21 la punctul 30? Adoptate.

- De la punctul 31 la punctul 40? Adoptate.

De la punctul 41 la punctul 50? Adoptate.

De la punctul 51 la punctul 60? Adoptate.

De la punctul 61 la punctul 70? Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul r„m‚ne la vot final.

La punctul 14, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 24/2007 privind reglementarea unor m„suri financiar-fiscale Ón domeniul social ∫i al locuin˛elor de serviciu.

Legea are caracter ordinar.

Ce am s„rit? A, Ómi cer scuze!

Punctul 13, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 12/2007 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 79/2003 privind controlul ∫i recuperarea fondurilor comunitare, precum ∫i a fondurilor de cofinan˛are aferente utilizate necorespunz„tor.

Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Suntem Camer„ decizional„.

Domnule secretar de stat, v„ rog.

La 1 ianuarie 2007 Rom‚nia a devenit membru al Uniunii Europene. Cadrul legislativ privind recuperarea fondurilor comunitare se referea numai la fondurile de preaderare. Œncep‚nd din luna iulie, Rom‚nia va fi Ón pozi˛ia de a utiliza ∫i fondurile structurale ∫i toate celelalte fonduri postaderare.

Prin acest act normativ se completeaz„ sistemul legislativ Ón a∫a fel Ónc‚t s„ se poat„ face recuperarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 sumelor care au fost Óncasate Ón mod necuvenit ∫i pentru fondurile de postaderare. Se reglementeaz„ activit„˛ile de constatare ∫i de recuperare a sumelor pl„tite necuvenit. Constatarea crean˛elor bugetare se efectueaz„ de c„tre autorit„˛ile cu competen˛e Ón gestionarea fondurilor comunitare sau de c„tre direc˛iile de specialitate din cadrul Ministerului Economiei ∫i Finan˛elor.

Se urm„re∫te extinderea domeniului de aplicare asupra tuturor fondurilor nerambursabile, consolidarea atribu˛iilor autorit„˛ilor cu competen˛e Ón gestionarea fondurilor comunitare, asimilarea debitelor comunitare cu debitele fiscale na˛ionale, din perspectiva raportului juridic dintre autorit„˛i ∫i recuperarea fondurilor comunitare de la debitorii care sunt obliga˛i la plata acestor debite, consacrarea competen˛ei Agen˛iei Na˛ionale de Administrare Fiscal„ privind efectuarea procedurii de executare silit„ ∫i Ón cazul prejudiciilor aduse fondurilor comunitare ∫i adoptarea unor m„suri pentru o mai bun„ coordonare Óntre institu˛iile cu atribu˛ii Ón domeniul protec˛iei intereselor financiare ale Uniunii Europene.

V„ mul˛umesc.

Œn numele Guvernului, v„ rog s„ aproba˛i actul normativ.

Mul˛umim Guvernului de data aceasta. Comisia, v„ rog.

Comisia propune supunerea spre dezbaterea ∫i adoptarea plenului Camerei Deputa˛ilor a proiectului de lege, Ón forma adoptat„ de Senat.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat.

Exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt. Nu exist„ amendamente admise sau respinse.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

Punctul 14, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 24/2007 privind reglementarea unor m„suri financiar-fiscale Ón domeniul social ∫i al locuin˛elor de serviciu.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Suntem Camer„ decizional„.

Ini˛iatorul, dac„ dore∫te? Nu este necesar.

Comisia, v„ rog, domnul vicepre∫edinte S„punaru.

Prezentul act normativ are ca obiect reglementarea unor m„suri financiar-fiscale, respectiv stabilirea unui coeficient negociabil de 1,3% din valoarea sumelor virate pentru cheltuieli de transmitere ∫i achitare a drepturilor de asisten˛„ social„ care se finan˛eaz„ de la bugetul de stat sau din transfer de la bugetul de stat c„tre bugetele locale, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei ∫i Egalit„˛ii de ™anse, ∫i care se pl„tesc beneficiarilor prin Compania Na˛ional„ îPo∫ta Rom‚n„“.

Modificarea limitei de cheltuieli de la 1.200 lei/lunar, la 18.600 lei/anual pentru cei care beneficiaz„ temporar de locuin˛e de protocol sau de serviciu.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 12 aprilie 2007.

Propunerea legislativ„ este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

Propunem supunerea spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor a proiectului de lege Ón forma adoptat„ de Senat.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt.

Nu exist„ amendamente admise sau respinse.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

La punctul 15, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 9/2007 privind reglementarea unor m„suri financiare Ón domeniul program„rii cheltuielilor publice.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Suntem Camer„ decizional„.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te? Nu mai este necesar. Comisia, v„ rog, pe scurt.

Comisia propune plenului Camerei Deputa˛ilor dezbaterea ∫i adoptarea proiectului de lege Ón forma adoptat„ de Senat.

V„ mul˛umesc.

Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt. Nu exist„ amendamente admise sau respinse. Proiectul r„m‚ne la vot final.

Punctul 16, Proiectul de lege pentru respingerea Ordonan˛ei Guvernului nr. 13/2007.

V„ rog, procedur„.

Da, domnule Stanciu.

Domnule pre∫edinte, Onorat prezidiu,

Stimate doamne ∫i stima˛i domni deputa˛i,

L-am rugat pe domnul pre∫edinte s„ fac„ o scurt„ pauz„ pentru o chestiune de procedur„, spre a g„si o modalitate de Ónmul˛ire a num„rului votan˛ilor din Camera Deputa˛ilor.

Este vorba, domnule pre∫edinte, de a prezenta un raport al Comisiei de validare pentru domnul deputat Alexandru St„nescu, ca s„ nu-l lipsim ∫i pe Domnia Sa de pl„cerea de a vota aceste legi ∫i s„ nu se simt„ frustrat, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc pentru aceasta.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007

V„ mul˛umesc, domnule deputat. M„ puseser„˛i pe g‚nduri.

Apropo, dac„ ve˛i fi de acord, s„ trecem prin procedura de validare imediat Ónainte de votul final, c„ domnul St„nescu oricum n-are cartel„ ∫i oricum nu punem hot„r‚rea Ón îMonitorul Oficial“ p‚n„ la 12,30.

Sunte˛i de acord s„ trecem mai departe cu Ónc„ c‚teva proiecte p‚n„ atunci?

Mai avem o interven˛ie pe procedur„ pentru, Ón˛eleg, o retrimitere la comisie.

Domnule deputat Antal István, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am rug„mintea ca la pozi˛ia 21 de pe ordinea de zi, unde se afl„ o ordonan˛„ de urgen˛„, pentru care am dori din partea comisiei s„ supune˛i la vot retrimiterea Ón comisie, pentru c„ Óntre timp s-a Óntocmit o procedur„, o metodologie la Ministerul Transporturilor pentru tarifele pentru biletele C.F.R., ∫i am dori s„ avem ocazia ca azi dup„-amiaz„ ∫i m‚ine s„ refacem raportul Ón func˛ie de aceast„ metodologie, ca s„ avem un raport complet.

V„ mul˛umesc.

Dac„ sunte˛i amabil s„ propune˛i pentru retrimitere pozi˛ia 21.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Da.

Interven˛ii pe aceast„ tem„?

## **Domnul Sergiu Nistor** — _secretar de stat Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor_ **:**

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prin prezentul act normativ se urm„re∫te accelerarea procedurii de ob˛inere a avizelor Ón cazul proiectelor de infrastructur„ de transporturi de interes na˛ional.

Œn acest sens, s-a propus introducerea la art. 5, dup„ alin. (16), din Ordonan˛a Guvernului nr. 43/2000, republicat„, un nou alineat, Ón care s„ fie stipulat faptul c„ pentru proiectele de infrastructur„ de transport de interes na˛ional certificatul de desc„rcare arheologic„ se va emite pentru fiecare parte de teren care poate fi

redat„ activit„˛ilor umane curente, urm‚nd ca Ón acest sens cele dou„ ministere implicate, Ministerul Culturii ∫i Ministerul Transporturilor, s„ emit„ o metodologie ce va cuprinde m„surile accelerate necesare pentru eliberarea certificatului de desc„rcare arheologic„.

Subliniez c„ nu este vorba de a superficializa cercetarea arheologic„, care r„m‚ne la fel de serioas„, a∫a cum este stipulat„ prin ordonan˛a Guvernului, ci doar de accelerarea procedurii de emitere a documentului de desc„rcare.

Œn acest sens, Guvernul supune aten˛iei Parlamentului, spre aprobare, ordonan˛a de urgen˛„.

## V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei, domnul deputat Fr‚ncu.

V„ rog s„ ne explica˛i ∫i ce facem p‚n„ la urm„, adopt„m sau respingem?

## Adopt„m.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Œn primul r‚nd, men˛ionez faptul c„ la Comisia pentru industrii ∫i servicii s-a avizat negativ proiectul de lege adoptat de Senat.

S-a avizat favorabil, deci, proiectul de lege Ón forma prezentat„ de Guvern.

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a avizat favorabil forma adoptat„ de Senat.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare ∫i are ca obiect reglementarea complet„rii art. 5 din Ordonan˛a Guvernului, Ón sensul simplific„rii procesului de cercetare arheologic„, Ón vederea ob˛inerii mai rapide a certificatului de desc„rcare de sarcin„ arheologic„.

Proiectul de lege a fost dezb„tut Ón ∫edin˛a comisiei Ón ziua din 22 mai a.c.

Œn conformitate cu prevederile art. 54, la dezbatere a participat domnul Virgil ™tefan Ni˛ulescu, secretar general al Ministerului Culturii ∫i Cultelor.

La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 15 deputa˛i din totalul de 19 deputa˛i.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezen˛i Ón sal„ Ón momentul votului.

Œn urma dezbaterii, comisia propune respingerea Proiectului de lege privind respingerea Ordonan˛ei Guvernului nr. 13/2007 pentru completarea art. 5 din Ordonan˛a Guvernului nr. 43/2000, ∫i respectiv adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 13/2007, Ón forma prezentat„ de Guvern. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Dezbateri generale?

Domnule deputat Márton, ave˛i cuv‚ntul.

Nu vreau s„ iau cuv‚ntul la dezbaterile generale pe fond. Nu cred c„ este nevoie. Este o lege tehnic„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 u∫oar„, o lege de aprobare a unei ordonan˛e trimise c„tre Senat. ™i aici intervine problema procedural„ la care ∫i dumneavoastr„ v-a˛i referit.

Din p„cate, nu ∫tiu din ce motive avem o uzan˛„ destul de proast„, ca o lege de aprobare a unei ordonan˛e, dac„ este respins„, vine de la Camera respectiv„, Ón cazul nostru de la Senat, cu un alt titlu: îLege de respingere a ordonan˛ei“. ™i nou„ ni se supune dezbaterii legea de respingere a ordonan˛ei. Atunci, este iar„∫i o alt„ problem„ de tehnic„ legislativ„. Dac„ dorim s„ aprob„m ordonan˛a, schimb„m ∫i noi doar un singur cuv‚nt Ón acest proiect de lege ∫i, iac„t„, ea devine lege de aprobare a ordonan˛ei.

Acest lucru, conform acestei tehnici legislative, iar„∫i Óntortocheat„, care, m„ rog, nu prea este pe Ón˛elesul nim„nui, a devenit acest raport a∫a cum l-a˛i v„zut.

Deci, comisia noastr„, spre deosebire de Senat, care a propus ca aceast„ ordonan˛„ propus„, de fapt este Ón vigoare, f„cut„ de Guvern, s„ fie respins„ — zicea Senatul — noi zicem s„ fie admis„. At‚ta tot, s„ fie adoptat„.

Deci eu Ón˛eleg c„ este vorba despre o propunere din partea Comisiei pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„ de adoptare a ordonan˛ei, cu amendamente. Este Ón regul„.

Domnule Calimente, la dezbateri generale? V„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Aceast„ ordonan˛„ ∫i modific„rile care se aduc sunt, dup„ p„rerea mea, extrem de importante.

Œn Rom‚nia, de-a lungul timpului ∫tim c„ s-au distrus foarte multe situri arheologice, din ne∫tiin˛„ sau din rea-credin˛„, produc‚ndu-se pagube incomensurabile patrimoniului na˛ional cultural.

™i am s„ v„ dau c‚teva exemple: la Ónceputul anilor ’90, la Alba Iulia, c‚nd s-au construit ni∫te blocuri, a fost distrus cu bun„-∫tiin˛„ Centrul pretorului roman, care a fost descoperit acolo; au fost distruse mozaicuri; au fost distruse b„i publice; au fost distruse relicve arheologice de importan˛„ deosebit„, care au fost descoperite Ónt‚mpl„tor la groapa de gunoi, unde au fost duse repede, pe ∫est, pentru c„ cel care construia probabil c„ ∫i-a dat seama c„ va trebui s„ Óntrerup„ lucr„rile din cauza acelor vestigii pe care le descoperise.

De asemenea, ceea ce s-a Ónt‚mplat la Histria, c‚nd prin concesiune o societate turistic„ a construit chiar Ón situl arheologic tot felul de cl„diri ∫i de locuri de agrement, aduc‚nd pagube incomensurabile Cet„˛ii Histria, care este pus„ sub egida UNESCO.

™tim, de asemenea, c„ Ón momentul construirii tronsonului de autostrad„ Bucure∫ti—Ploie∫ti, deja au fost descoperite situri arheologice ∫i lucr„rile au fost oprite.

De asemenea, av‚nd Ón vedere amploarea lucr„rilor care au loc pe autostrada îTransilvania“ sau cele care vor urma s„ se desf„∫oare pe Culoarul IV, Arad—N„dlac, Arad—Constan˛a, vom avea surpriza s„ descoperim

∫antiere arheologice foarte importante, ∫i cred c„ acest patrimoniu cultural trebuie prezervat, ∫i ordonan˛a nu face altceva dec‚t s„ ajute la acest lucru.

Pentru toate aceste lucruri pe care vi le-am expus, Grupul parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal va vota ordonan˛a cu aceste modific„ri.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ nu mai exist„ alte interven˛ii, trecem la dezbaterile pe articole.

De la punctul 1 la punctul 6 exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii?

Domnule deputat Fr‚ncu, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

Doar o singur„ observa˛ie la punctul 5, la art. 2, denumirea Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului s„ se modifice Ón forma cu denumirea actual„, Ministerul Transporturilor.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Cred c„ nu exist„ obiec˛ii la aceast„ chestiune. Am finalizat dezbaterile pe articole.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

Dac„ sunte˛i de acord s„ facem ∫i punctul 17, c„ este Ón procedur„ de urgen˛„.

Da. Mul˛umesc.

Proiectul de lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 111/1995 privind constituirea, organizarea ∫i func˛ionarea Depozitului legal de documente, indiferent de suport.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport ∫i raport Ónlocuitor de adoptare din partea Comisiei pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„.

Procedur„ de urgen˛„.

Suntem Camer„ decizional„.

Ini˛iatorul? Nu este necesar.

Comisia, pe scurt, dac„ vre˛i, domnule deputat?

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Stima˛i colegi,

Proiectul de lege, dup„ cum cunoa∫te˛i, a fost retransmis la comisie, Ón ∫edin˛a plenului Camerei Deputa˛ilor din data de 11 aprilie, Ón vederea unei noi examin„ri ∫i a depunerii unui nou raport, la solicitarea f„cut„ de domnul deputat Varujan Pambuccian, pre∫edintele Comisiei pentru tehnologia informa˛iilor ∫i a comunica˛iilor, care a reclamat modul defectuos de tratare a domeniului la care se refer„ tehnologia informa˛iilor, prevederile fiind neaplicabile.

Proiectul de lege a fost rediscutat Ón ∫edin˛ele comisiei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 La dezbateri au participat, din partea Guvernului, reprezentantul Ministerul Culturii; din partea Ministerului Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iilor, domnul Liviu Nicolaescu, director general, precum ∫i domnul deputat Valeriu Ungureanu, secretar al Comisiei pentru tehnologia informa˛iei ∫i a comunica˛iilor.

Din p„cate, p‚n„ la data finaliz„rii dezbaterilor asupra proiectului de lege, Comisia pentru tehnologia informa˛iei ∫i comunica˛iilor nu a trimis un aviz cu amendamente.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezen˛i Ón sal„: 15 deputa˛i, din totalul de 19 membri ai comisiei.

Comisia pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„ v„ propune adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 111/1995 privind constituirea, organizarea ∫i func˛ionarea Depozitului legal de documente, indiferent de suport, cu amendamentele respective.

Acest raport suplimentar Ónlocuie∫te raportul ini˛ial, pe care l-am distribuit Ón data de 2 aprilie.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole.

De la 1 la 10? Adoptate. De la 11 la 20? Adoptate. De la 21 la 31? Adoptate. Am finalizat dezbaterile pe articole. Proiectul r„m‚ne la vot final.

Am primit o rug„minte de la Ministerul de Interne: s„ rezolv„m problema contraven˛iilor, dac„ sunte˛i de acord.

Proiectul de lege pentru modificarea ∫i completarea unor acte normative prin care se stabile∫te ∫i se sanc˛ioneaz„ contraven˛ii.

Comisia, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, raportul de adoptare.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Suntem Camer„ decizional„.

Obiectul de reglementare prive∫te completarea actelor normative care sanc˛ioneaz„ contraven˛ii, Ón special privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei ∫i faunei s„lbatice. Deci este o extindere a posibilit„˛ilor de aplicare Ón zonele mai pu˛in controlate de for˛ele de ordine, cu privire special„ spre Jandarmerie ∫i Jandarmeria Montan„.

Senatul a respins ini˛iativa legislativ„, cred c„ din cauza neÓntrunirii cvorumului, Consiliul Legislativ Óns„ a avizat-o favorabil, la fel, comisia noastr„, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

Avem Óns„ avizul negativ al Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

Noi am examinat-o Ón ∫edin˛a din 29 mai, cu reprezentan˛i inclusiv ai Ministerului de Interne, Ón cvorum legal, 16 deputa˛i din 27, care au hot„r‚t Ón unanimitate s„ supun„ plenului spre dezbatere ∫i adoptare legea, cu amendamentul admis cuprins Ón anexa de rigoare.

- Face parte din categoria legilor organice. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte.

Dac„ nu exist„ interven˛ii la dezbateri generale, trecem la dezbaterile pe articole.

De la 1 la 10, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

De la 11 la 17?

Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul r„m‚ne la vot final.

Cu aceasta, am Óncheiat dezbaterile.

Mai avem Óns„ dou„ interven˛ii: o interven˛ie cu caracter personal din partea domnului Moisoiu ∫i validarea mandatului de parlamentar al domnului deputat St„nescu.

Domnule Moisoiu, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Am s„ fiu, dragi colegi, foarte, foarte scurt.

Interven˛ia mea, pe procedur„, de fapt, se refer„ la declara˛ia politic„ pe care am f„cut-o ast„zi de diminea˛„, ∫i anume: sunt Ón posesia unui material care ne jigne∫te pe to˛i, pe to˛i cei care suntem at‚t Ón Parlamentul Rom‚niei, c‚t ∫i pe to˛i rom‚nii din ˛ar„.

Consider c„ fa˛„ de acest material liderii grupurilor parlamentare trebuie s„-∫i spun„ punctul de vedere ∫i s„ ia pozi˛ie.

Cu Ónvoirea domnului pre∫edinte, am s„ difuzez la cei 5 sau 6 ∫efi de grupuri parlamentare materialul respectiv, urm‚nd ca dumneavoastr„, pe urm„, s„ hot„r‚˛i acum a∫a cum ve˛i conveni sau cum ve˛i crede de cuviin˛„. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Am s„-l rog pe domnul Valer Dorneanu s„ conduc„ urm„torul punct de pe ordinea de zi.

V-a∫ ruga s„-mi permite˛i s„ dau cuv‚ntul domnului Sergiu Andon, s„ prezinte raportul Comisiei de validare.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Raport privind validarea unui mandat de deputat.

Comisia de validare a luat cuno∫tin˛„ de faptul c„, Óncep‚nd cu data de 29 mai 2007, a devenit vacant un loc de deputat Ón Circumscrip˛ia electoral„ nr. 3 Arge∫, ca urmare a demisiei din aceast„ calitate a domnului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007 Mihai Nicolae T„n„sescu, candidat Ón alegerile din 28 noiembrie 2004, pe lista Uniunii Na˛ionale P.S.D.+P.U.R., din partea Partidului Social Democrat.

Œn conformitate cu dispozi˛iile art. 21 alin. (10) din Legea nr. 373/2004, pentru alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, îŒn caz de vacan˛„ a mandatului de deputat ales pe liste de candida˛i, suplean˛ii ocup„ locurile devenite vacante Ón ordinea Ón care sunt Ónscri∫i Ón liste, dac„ p‚n„ la data valid„rii, pentru ocuparea locurilor vacante partidele sau forma˛iunile politice pe listele c„rora au candidat suplean˛ii confirm„ Ón scris c„ apar˛in acestora“.

Œn leg„tur„ cu ocuparea locului de deputat devenit vacant, membrii Comisiei de validare, proced‚nd Ón ziua de 5 iunie 2007 la examinarea actelor dosarului Ón cauz„, au constatat urm„toarele: pe lista suplean˛ilor publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 1.862/2004, Ón Circumscrip˛ia electoral„ nr. 3 Arge∫, la num„rul curent 13 figureaz„ ca prim supleant domnul Alexandru Octavi St„nescu, din partea Partidului Social Democrat.

La dosarul de validare se afl„ scrisoarea P.S.D. prin care confirm„ c„ domnul Alexandru Octavi St„nescu este ∫i Ón prezent membru al acestui partid, din partea c„ruia a candidat Ón alegerile din 28 noiembrie 2004.

De asemenea, au fost prezentate declara˛ia scris„ de acceptare a candidatului de deputat ∫i dovada depunerii declara˛iei de avere prev„zut„ de art. 4 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputa˛ilor ∫i al senatorilor.

Constat‚nd c„ sunt Óndeplinite condi˛iile legale pentru ocuparea locului de deputat devenit vacant, Comisia de validare propune Camerei Deputa˛ilor validarea mandatului de deputat al domnului Alexandru Octavi St„nescu, declarat supleant la alegerile din 28 noiembrie 2004 Ón Circumscrip˛ia electoral„ nr. 3 Arge∫ pe lista Uniunii Na˛ionale P.S.D.+P.U.R. din partea Partidului Social Democrat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi, v„ consult dac„ exist„ vreo obiec˛iune. Nu sunt.

Dac„ nu, supun raportul Comisiei de validare votului dumneavoastr„. V„ rog s„-l exprima˛i prin ridicarea m‚inii.

Cine este pentru? Mul˛umesc. Sunt voturi Ómpotriv„?

Ab˛ineri dac„ sunt?

Cu unanimitatea voturilor deputa˛ilor prezen˛i s-a votat raportul Comisiei de validare ∫i, Ón aceste condi˛ii, v„ rog s„-mi permite˛i s„-l invit pe candidat s„ devin„ deputat ∫i s„ depun„ jur„m‚ntul.

Domnule Alexandru St„nescu, v„ rog s„ v„ Óndeplini˛i aceast„ obliga˛ie. Cu dreapta pe Biblie.

## **Domnul Alexandru Octavi St„nescu:**

Eu, Alexandru Octavi St„nescu, Ón calitate de deputat, ales Ón Circumscrip˛ia electoral„ nr. 3 Arge∫, Jur credin˛„ patriei mele Rom‚nia.

Jur s„ respect Constitu˛ia ∫i legile ˛„rii.

Jur s„ ap„r democra˛ia, drepturile ∫i libert„˛ile fundamentale ale cet„˛enilor, suveranitatea, independen˛a, unitatea ∫i integritatea teritorial„ a Rom‚niei.

Jur s„-mi Óndeplinesc cu onoare ∫i fidelitate mandatul Óncredin˛at de popor.

A∫a s„ m„ ajute Dumnezeu!

Stimate coleg,

Cunosc‚ndu-v„ ∫i av‚ndu-v„ coleg ∫i Ón legislatura trecut„, m„ bucur c„ am prezidat eu aceast„ ∫edin˛„. V„ felicit ∫i v„ doresc succes!

Procedur„, domnul Tudor.

## **Domnul Marcu Tudor:**

## V„ mul˛umesc.

A∫ vrea o simpl„ remarc„ s„ fac. Beneficiind de experien˛a pe care Domnia Sa a avut-o p‚n„ acum, timp de 4 ani de zile, Ón Comisia de ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, ∫i din faptul c„ a condus problemele speciale ale industriei de ap„rare Ón vremea c‚t era secretar de stat, ministru adjunct la Ministerul de Interne, eu i-a∫ face sugestia s„ vin„ Ón Comisia de ap„rare, pentru c„ de acolo a plecat. Nu l-a∫ vedea tot at‚t de performant Ón alt„ comisie.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Doamnelor ∫i domnilor,

V„ invit s„ lua˛i loc Ón b„nci, pentru a putea trece la votul final.

Rog liderii s„-∫i invite colegii Ón sal„.

O s„ v„ rog s„ facem ∫i o marcare a prezen˛ei, pentru a verifica cvorumul. Prezen˛a, v„ rog.

V„ rog s„ v„ marca˛i Ón continuare prezen˛a. Rog colegii care Ónc„ nu ∫i-au marcat prezen˛a s„ o marcheze.

V„ mul˛umesc.

Avem 195, cel pu˛in, de colegi prezen˛i. Trecem la sesiunea de vot final.

La punctul 1, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea ∫i func˛ionarea Ministerului Internelor ∫i Reformei Administrative.

Legea are caracter organic.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Proiectul a Óntrunit 151 de voturi, el se adopta tacit pe data de 7 iunie, deci se va face aplicarea prevederilor art. 105 din regulament.

( _Conform afi∫ajului, se Ónregistreaz„: 204 deputa˛i prezen˛i, 151 voturi pentru, 49 Ómpotriv„, 4 ab˛ineri_ .)

66 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/15.VI.2007

2. Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii privind organizarea ∫i func˛ionarea Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune ∫i Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune nr. 41/1994, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Legea are caracter organic.

Prim„ Camer„ sesizat„.

Comisia propune respingerea.

( _Conform afi∫ajului, se Ónregistreaz„: 204 deputa˛i prezen˛i, 153 voturi pentru, 47 Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri, dou„ voturi neexprimate_ .)