Proiectul de Lege a lustra˛iei privind limitarea temporar„ a accesului la unele func˛ii ∫i demnit„˛i publice pentru persoanele care au f„cut parte din structurile de putere ∫i din aparatul represiv al regimului comunist nu Óntrune∫te cerin˛ele de fond ale unei legi, fiind esen˛ialmente un act politic care violeaz„ prevederi constitu˛ionale fundamentale ∫i, deopotriv„, contravine flagrant Declara˛iei Universale a Drepturilor Omului, Conven˛iei Europene a Drepturilor Omului, Conven˛iei pentru protec˛ia drepturilor omului ∫i a libert„˛ilor fundamentale, Pactului interna˛ional cu privire la drepturile civile ∫i politice ∫i Pactului interna˛ional cu privire la drepturile economice, sociale ∫i culturale. Toate cele cinci documente de drept interna˛ional constituie Carta fundamental„ a drepturilor omului ∫i au prioritate fa˛„ de reglement„rile na˛ionale.
Œn spe˛„, nu pot fi invocate ∫i luate Ón considera˛ie dispozi˛iile art. 53 ale Constitu˛iei Rom‚niei care prev„d c„ îexerci˛iul unor drepturi sau al unor libert„˛i poate fi restr‚ns numai prin lege ∫i numai dac„ se impune, dup„ caz (...) pentru ap„rarea ordinii, s„n„t„˛ii ori a moralei publice“, invocate de ini˛iatori, deoarece:
1) Legea ar urma s„ creeze neconcordan˛e cu pactele ∫i tratatele interna˛ionale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, prin introducerea Ón dreptul na˛ional a unor dispozi˛ii mai pu˛in favorabile ∫i, Ón acela∫i timp, de discriminare pe motive ideologice, de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006
natur„ a crea o categorie de noi persecuta˛i politic, Óndrept„˛i˛i s„ solicite protec˛ie interna˛ional„.
2) Adoptarea legii, la 16 ani de la abolirea regimului politic totalitar, ar urma s„ introduc„ norme punitive exagerat excesive, dep„∫indu-le pe cele ale legii penale, potrivit c„reia cele mai grave infrac˛iuni, except‚nd crimele Ómpotriva p„cii ∫i umanit„˛ii, se prescriu dup„ 15 ani de la s„v‚r∫ire.
3) M„surile punitive pe care legea ar urma s„ le impun„, const‚nd Ón suspendarea unor drepturi ∫i libert„˛i politice ∫i civile fundamentale (dreptul de a fi ales, dreptul la munc„, libera dezvoltare a personalit„˛ii umane — valoare constitu˛ional„ suprem„) nu vor fi consecin˛a unor fapte determinate, a unor vinov„˛ii ∫i responsabilit„˛i pentru acestea, ci simpla apartenen˛„ la un sistem socialpolitic ori la o categorie socio-profesional„, Ón condi˛iile Ón care Rom‚nia, Ónainte de 1990, nu a fost supus„ interdic˛iilor interna˛ionale asemenea Africii de Sud, dar unde o lege a lustra˛iei nu a fost adoptat„.
Regimul politic comunist din Rom‚nia a fost recunoscut ∫i pe deplin legitimat pe plan interna˛ional, el fiind impus de for˛e exterioare voin˛ei na˛ionale.
Obiectiv ∫i moral, cine trebuie s„ r„spund„ pentru extinderea domina˛iei fostei Uniuni Sovietice de la Nistru p‚n„ la Elba? Œn tot acest spa˛iu, Ón cele ∫ase ˛„ri, nu mai trebuiau create structuri de putere autohtone?
Problema, pus„ Ón mod corect, nu este aceea de a fi f„cut parte din structurile de putere, ci faptele individuale ale fiec„ruia, determinate de calitatea avut„.
4) Potrivit tezei a doua a alin. (2) al art. 53 din Constitu˛ie, îm„sura (de limitare a drepturilor) trebuie s„ fie propor˛ional„ cu situa˛ia care a determinat-o, s„ fie aplicat„ Ón mod nediscriminatoriu ∫i f„r„ a aduce atingere existen˛ei dreptului sau a libert„˛ii“.
Proiectul de lege nu con˛ine nici o dispozi˛ie care s„ satisfac„ exigen˛ele condi˛ion„rii constitu˛ionale men˛ionate.
Dimpotriv„, proiectul de lege:
a) este v„dit ∫i premeditat confuz, ambiguu, deci imperfect juridic, cu numeroase aspecte de neconstitu˛ionalitate ∫i sanc˛ionabile conform normelor ∫i standardelor europene; b) genereaz„ o nou„ îv‚n„toare de vr„jitoare“, readuce Ón actualitate lustra˛ia antonescian„, epur„rile staliniste ∫i impune Ón spa˛iul public un limbaj violent, specific extremismului, din care citez: îLegea lusta˛iei trebuie s„ scoat„ pe tu∫„ haitele de profitori ∫i st‚lpi ai regimului comunist“.
Acesta este un limbaj al urii, menit a Ónvr„jbi ∫i dezbina.
Œn premier„ Ón Rom‚nia, la 2 septembrie 1944, un asemenea limbaj a mai fost introdus Ón spa˛iul public de ziarul ˛„r„nist îDreptatea“ prin vocea lui Oscar Lemnaru, care Ón articolul inaugural al epur„rilor promitea: îPrin fa˛a acestui reflector (n.n. ziarul îDreptatea“) vor trece r„uf„c„tori ca la Poli˛ie. (...) Vom scotoci toate ascunzi∫urile (...) vom cotrob„i prin toate hrubele Óntunecate Ón care zac uneltele de lucru ale unei genera˛ii de imbecili ∫i le vom a∫eza Ón locul de onoare Ón muzeul acuzator al momentului de azi“.
Tonul r„zbun„tor al îDrept„˛ii“ a fost preluat imediat de îRom‚nia Liber„“ ∫i îSc‚nteia“.
Victimele îDrept„˛ii“ au fost: Constantin Noica, Emil Cioran, Mircea Eliade, Nae Ionescu, George Georgescu (directorul Filarmonicii) ∫i alte personalit„˛i notabile Ónfierate a fi ideologi ai mi∫c„rii legionare.
c) se omite impardonabil c„ cei care ar urma s„ fie Óndep„rta˛i din func˛iile Ón prezent de˛inute, nu ∫i-au ascuns trecutul. Ei ∫i faptele lor au c„p„tat aprecierea public„ cuvenit„, fiind de un deceniu ∫i jum„tate cet„˛eni cu drepturi depline ai noii Rom‚nii, Ón care calitate ∫i-au adus, Óntr-o m„sur„ mai mare sau mai mic„, partea de contribu˛ie la ceea ce societatea rom‚neasc„ este Ón prezent. Or, Ón ceea ce prive∫te progresele Ónregistrate de Rom‚nia, acestea sunt apreciate ∫i recunoscute de organismele Uniunii Europene ∫i nu poate exista nici o motiva˛ie de genul c„ lustra˛ia este cerut„ de Uniunea European„ sau c„ ar exista o clauz„ de salvgardare, condamnarea comunismului.
Dimpotriv„, Uniunea European„ Ó∫i folose∫te foarte bine Ón Parlament, dup„ cum spune domnul Emil Hurezeanu, fo∫tii tro˛ki∫ti ∫i maoi∫ti din anii ’60—’70.
d) a fost ignorat„ at‚t de c„tre ini˛iatori, c‚t ∫i de c„tre Senat jurispruden˛a Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului Ón acest domeniu. Exist„ deja hot„r‚ri Ómpotriva Lituaniei, care a f„cut parte din fosta U.R.S.S., ceea ce nu este cazul Rom‚niei, prin care C.E.D.O se Óndoie∫te de necesitatea, Óntr-o societate democratic„, a discut„rii, dup„ 15 ani de la c„derea comunismului, a unor vinov„˛ii individuale ∫i, eventual, astfel de vinov„˛ii individuale s„ nu mai bareze accesul la func˛ii publice.
Œn cel pu˛in alte patru ˛„ri — Bulgaria, Germania, Republica Ceh„ ∫i Polonia — s-a concluzionat, fie de c„tre C.E.D.O., fie de c„tre Organiza˛ia Interna˛ional„ a Muncii sau propriile Cur˛i Constitu˛ionale c„ legi similare adoptate se impun a fi abrogate sau, Ón cel mai r„u caz modificate, apreciindu-se c„ s-ar putea recurge la Óndep„rtarea din institu˛iile publice doar a acelor persoane cu privire la care se poate proba c„ au participat nemijlocit la îsuprimarea drepturilor omului“.
Œn Bulgaria, legea a fost declarat„ neconstitu˛ional„, Ón Cehia a fost abrogat„ de Legea func˛iei publice, iar Ón Germania ∫i Polonia s-a recomandat abrogarea, men˛ion‚ndu-se c„, dup„ trecerea unei asemenea perioade de timp, persoanele Ón cauz„ nu pot face obiectul unor discrimin„ri dac„ nu exist„ probe c„ au Óntreprins ac˛iuni de for˛„ ori du∫m„noase noului regim democratic.
e) proiectul legii se bazeaz„ pe o inadmisibil„ prezum˛ie de vinov„˛ie colectiv„, aplicat„ extensiv cu Ónc„lcarea principiilor neretroactivit„˛ii legii, dreptului la ap„rare ∫i prezum˛iei de nevinov„˛ie.
Trebuie s„ observ„m c„ Ón raport cu neconcordan˛ele dintre dispozi˛iile legale interne ∫i jurispruden˛a C.E.D.O., obliga˛ia justi˛iei Rom‚niei este de a aplica jurispruden˛a Cur˛ii Europene.
Pe cale de consecin˛„, proiectul de lege, Ón loc s„ rezolve, numai bine c„ va crea probleme Ón raport cu Uniunea European„, deoarece nu vor fi pu˛ini cei care, invoc‚nd generozitatea legii Ón ceea ce prive∫te situa˛iile de incompatibilitate ∫i confuziile Ón ceea ce prive∫te responsabilit„˛ile individuale, chestiunile de constitu˛ionalitate ∫i de contradic˛ie cu normele europene, vor ob˛ine hot„r‚ri judec„tore∫ti favorabile de la C.E.D.O.,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006
ceea ce, Ón principiu, va Ónsemna c„, Ón Rom‚nia, Carta fundamental„ a drepturilor omului a fost Ónc„lcat„ ∫i, deci principiul lustra˛iei, a∫a cum se preconizeaz„ a fi legiferat, nu poate func˛iona.
Nu Ón ultimul r‚nd trebuie observat c„ îlustra˛ia“ este un termen str„in limbii na˛ionale, care nu ∫i-a g„sit locul Ón dic˛ionar, ceea ce explic„, Ón cel mai evident mod, c„ nu prezint„ nici un interes pentru vorbitorii limbii rom‚ne, motiv pentru care reprezentan˛ii marcan˛i ai Coloanei a V-a se str„duiesc s„-l introduc„, drept expresie a aceleia∫i continue lupte de clas„.
V„ rog s„ observa˛i c„ experien˛a unor state membre ale Uniunii Europene sau a unor state candidate la aderare relev„ faptul c„ solu˛ii legislative relativ asem„n„toare s-au dovedit irelevante ∫i au condus la dezbinare social„, fiind date uit„rii sau au f„cut obiectul unor reclama˛ii adresate forurilor interna˛ionale, iar statele respective au fost puse Ón situa˛ia de a furniza explica˛ii ∫i solicit‚ndu-li-se abrogarea reglement„rilor Ón cauz„.
G„sesc cel pu˛in surprinz„tor faptul c„ Ón Senat au fost trecute cu vederea ∫i, chiar mai mult, ignorate numeroasele ∫i consistentele obiec˛ii pe care Guvernul, sub semn„tura primului-ministru, le-a exprimat cu privire la proiectul legii, conform îPunctului de vedere“ nr. 2782 din 8.11.2005, respectiv observa˛iile de fond care privesc:
a) neconcordan˛a cu jurispruden˛a C.E.D.O. care arat„ c„ îprevizibilitatea unei norme, mai ales c‚nd aceasta impune restric˛ii, nu a fost respectat„ atunci c‚nd restric˛ia vine ca urmare a unor fapte din trecut, c‚nd persoana Ón cauz„ nu putea, Ón mod rezonabil, s„ prevad„ faptul c„ ac˛iunile sale pot avea consecin˛e negative Ón viitor“;
b) neconcordan˛a ∫i nearmonizarea ∫i obliga˛iile asumate de statul rom‚n prin conven˛ii interna˛ionale, Ón special din perspectiva discrimin„rii Ón angajarea sau exercitarea unei profesii, bazat„ pe o op˛iune politic„ (Conven˛iile O.I.M. nr. 111 ∫i nr. 112, Carta social„ european„ revizuit„);
c) absen˛a procedurilor clare ∫i limitativ prev„zute pentru a se putea evita eventualele abuzuri Ón aprecierea pericolului pentru care anumite categorii de persoane reprezentative pentru regimul totalitarist rom‚n reprezint„, Ón prezent, un pericol pentru statul de drept ∫i democra˛ie, Ón m„sura Ón care s„ impun„ eliminarea lor din func˛iile de˛inute ori blocarea accesului la func˛iile prev„zute de proiectul de lege.
Consider‚nd Ón˛eleapt„ ∫i ilustrativ„ decizia Parlamentului din 1997 de a nu adopta o astfel de lege ∫i av‚nd Ón vedere pertinen˛a argumentelor Ómpotriva adopt„rii Ón prezent a unei astfel de legi, propun respingerea propunerii de ini˛iativ„ legislativ„.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.