îLegile securit„˛ii na˛ionale elaborate de Guvernul T„riceanu declar„ r„zboi Uniunii Europene“
Ne sunt Ónc„ proaspete Ón memorie efuziunile primuluiministru ∫i gravitatea afi∫at„ de sfetnicii Domniei Sale la conferin˛a de pres„ Ón care anun˛au c‚t de mult ∫i de ad‚nc s-a preocupat Guvernul s„ elaboreze ∫i s„ aprobe un îpachet al legilor securit„˛ii pentru cet„˛ean“.
Aceast„ declara˛ie pe care am luat-o, bineÓn˛eles, sub beneficiu de inventar, av‚nd Ón vedere repetatele reveniri ale primului-ministru asupra propriilor decizii ∫i a unor acte de guvern„m‚nt cel pu˛in la fel de importante, s-a dovedit a fi, Ón prim„ ∫i ultim„ instan˛„, un act demagogic, o minciun„ sfruntat„, praf aruncat Ón ochii presei ∫i o grav„ dezinformare a mediilor politice interne ∫i interna˛ionale.
Ce a f„cut, Ón realitate, grupul exper˛ilor guvernamentali sub patronajul Óndoielnicului personaj numit Marius Oprea, de profesie ∫i ocupa˛ie îsp„l„tor al cadavrului Securit„˛ii staliniste“?
Œnainte de toate a procedat la ceea ce consilierul personal al primului-ministru se pricepe cel mai bine. A copiat cu nesa˛ — a∫a cum s-a deprins s„-∫i scrie opera din documentele Securit„˛ii — capitole ∫i sec˛iuni din proiectul de îLege privind activit„˛ile de informa˛ii, contrainforma˛ii ∫i securitate“, propuse de colectivul interdepartamental alc„tuit din reprezentan˛ii a nu mai pu˛in de 12 institu˛ii ∫i coordonat de ∫efii departamentelor pentru securitate na˛ional„, probleme politice, probleme constitu˛ionale ∫i legislative din Administra˛ia Preziden˛ial„, care, la r‚ndul lor, au avut ca baz„ documentar„ ∫i pachetul propunerilor legislative similare ale deputatului Ion Stan.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006
Din acest plagiat, Ón care s-a intervenit cu modific„ri, ad„ugiri ∫i schimb„ri de concepte, a rezultat o construc˛ie bizar„ din punct de vedere juridic, pe m„sura concep˛iei ∫i a solu˛iilor legislative pe care manipulatorii lui Marius Oprea i le-au descoperit Óntr-unul din co∫marurile securistice care-i amenin˛a permanent existen˛a.
Proiectul de lege aprobat de Guvern, de∫i incredibil prin enormit„˛ile con˛inute, reprezint„ totu∫i, o realitate asupra c„reia C.S.A.T. ∫i Parlamentul vor trebui s„ se pronun˛e.
Dintr-o prim„ lectur„ a proiectelor îlegilor pentru cet„˛ean“ rezult„ suficiente ∫i grave motive de Óngrijorare fa˛„ de dispre˛ul Guvernului at‚t pentru cet„˛ean, c‚t ∫i pentru securitatea na˛ional„.
Din start, sunt desconsiderate cerin˛e fundamentale ale Rezolu˛iei nr. 1402/1999 a Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei, care stipuleaz„ c„ legisla˛ia Ón domeniul securit„˛ii na˛ionale ∫i a activit„˛ii serviciilor de informa˛ii trebuie s„ fie explicit„ ∫i s„ stabileasc„ un statut adecvat serviciilor de securitate intern„.
Totodat„, sunt desconsiderate cerin˛e esen˛iale ale jurispruden˛ei Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului, care prevede c„ adoptarea legisla˛iei care se interfereaz„ cu Conven˛ia European„ a Drepturilor Omului trebuie s„ Óndeplineasc„ cel pu˛in urm„toarele trei condi˛ii:
a) S„ con˛in„ norme accesibile, adecvate ∫i explicite care s„ permit„ cet„˛enilor s„-∫i adapteze comportamentul pentru a nu intra Ón conflict cu legea ∫i autorit„˛ile. Sub acest aspect, potrivit Capitolului al V-lea, îSecuritatea na˛ional„ a Rom‚niei ∫i informa˛iile de profil“, art. 19 alin. (3) din proiectul de lege men˛ionat, îinforma˛iile de securitate sunt acele cuno∫tin˛e despre persoane, subiecte, fapte, evenimente, fenomene, procese, obiecte, situa˛ii ∫i idei exprimate Ón forma scris„, audiovizual„, acustic„ sau Ón alte forme utile pentru percep˛ia nemijlocit„, care s„ poat„ fi gestionate sau folosite doar de organele competente ∫i a c„ror divulgare sau accesare de c„tre orice persoan„ neautorizat„ pune Ón pericol securitatea na˛ional„ a Rom‚niei“. Pe cale de consecin˛„, toat„ suflarea omeneasc„ dimpreun„ cu Óntreg mediul Ónconjur„tor, inclusiv îobiectele, situa˛iile ∫i ideile“, vor trebui drastic supravegheate, deoarece constituie îinforma˛ii de securitate“, gestionate ∫i folosite doar de îorgane competente“ ∫i Ón cel mai des„v‚r∫it secret.
O asemenea monstruoas„ viziune totalitarist„ asupra societ„˛ii, Ón ansamblul ei, Ón care toat„ lumea spioneaz„ pe toat„ lumea, pare a fi desprins„ din ustur„toarea satir„ orwellian„ a stalinismului ∫i poststalinismului de la jum„tatea secolului trecut.
b) S„ prezinte caracteristici esen˛iale de previziune ∫i s„ nu permit„ exercitarea unor puteri discre˛ionare. Sub acest aspect, ceea ce Guvernul T„riceanu a conceput a fi Legea securit„˛ii na˛ionale a Rom‚niei urmeaz„ a obliga pe to˛i cet„˛enii — Ón numele combaterii terorismului, a criminalit„˛ii transfrontaliere, a migra˛iei ilegale ∫i a traficului de persoane — s„ devin„ îinformatori ai organelor“, altfel, conform art. 4 pct. 1 ∫i art. 5 pct. 1 din proiectul legii, vor amenin˛a securitatea na˛ional„.
De∫i pare incredibil, aceasta este ceea ce primulministru numea îlegea securit„˛ii pentru cet„˛ean“.
Cum va ∫ti cet„˛eanul s„-∫i regleze comportamentul Ón baza unor astfel de generalit„˛i devenite obliga˛ii legale? C‚nd va ∫ti el c„ nu ascunde informa˛ii de care are nevoie ministrul Blaga pentru a combate criminalitatea transfrontalier„, traficul de persoane ∫i migra˛ia ilegal„?
c) S„ stabileasc„ cel pu˛in condi˛iile ∫i procedurile implicate de aplicarea normei juridice. Sub acest aspect, este de observat ∫i de comentat integralitatea proiectului de lege, ceea ce nu este posibil Ón condi˛iile acestei lu„ri de pozi˛ie, motiv pentru care vom alege numai c‚teva exemple semnificative.
Astfel, la art. 4 pct. 7 lit. b), se prevede ca amenin˛are la adresa siguran˛ei na˛ionale a Rom‚niei: îpunerea Ón pericol a securit„˛ii sociale prin limitarea capacit„˛ii opera˛ionale a statului rom‚n, Ón contextul integr„rii ∫i afirm„rii intereselor na˛ionale Ón domeniul protec˛iei ∫i inviolabilit„˛ii dreptului la libera circula˛ie a persoanelor“. Cu alte cuvinte, s„ ia aminte toate guvernele din ˛„rile Uniunii Europene c„ dac„ nu vor permite libera circula˛ie a rom‚nilor se vor autoidentifica drept inamici ai securit„˛ii na˛ionale, deoarece, potrivit g‚ndirii juridice a cuplului T„riceanu—Oprea, sunt vectori ai riscurilor ∫i amenin˛„rilor îaflate Ón sfera de competen˛„ a structurilor specializate ale Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, Ministerului Justi˛iei ∫i Ministerului Public“.
Legea este Óns„ eliptic„, deoarece nu men˛ioneaz„ condi˛iile ∫i procedurile de urmat Ón cazul acestei declara˛ii de r„zboi f„cute Uniunii Europene.
Tot Ón domeniul securit„˛ii sociale, adjudecat de sus-numitele ministere, al„turi de — ˛ine˛i-v„ bine! — îsecuritatea medical„“ ∫i îsecuritatea ecologic„“, constituie amenin˛are la adresa securit„˛ii na˛ionale ∫i, prin revers, obliga˛ie de protec˛ie din partea structurii specializate a Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, îÓnc„lcarea drepturilor unor comunit„˛i etnice ∫i a persoanelor juridice neguvernamentale“. Œn fa˛a acestei abera˛ii juridice, Ón esen˛„ o g„selni˛„ pentru supravegherea, Ón numele protec˛iei, a comunit„˛ilor etnice ∫i a organiza˛iilor neguvernamentale, am recitit Constitu˛ia Rom‚niei pentru a identifica respectivele drepturi. Am putut constata c„ Ón legea fundamental„ a statului rom‚n se garanteaz„, la art. 6, îdreptul la identitate etnic„, cultural„, lingvistic„ ∫i religioas„ persoanelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale“, ∫i nu îdrepturile unor comunit„˛i etnice“ (n.n.: care comunit„˛i anume?), dup„ cum prevede ∫i dreptul la asociere ∫i limitele acestuia, f„r„ a se men˛iona drepturi speciale persoanelor juridice neguvernamentale, de natur„ a avea leg„tur„ cu securitatea na˛ional„.
Pe lunga list„ a prevederilor anticonstitu˛ionale ale proiectului de lege mai pot fi trecute ∫i multe alte abera˛ii, printre care: includerea Óntre amenin˛„rile la adresa securit„˛ii na˛ionale a îpericlit„rii politicilor ∫i strategiilor Comunit„˛ii Na˛ionale de Informa˛ii“ — art. 4 pct. 6 lit. d), fiind omis faptul c„ aceasta nu are ca atribut emiterea de politici ∫i strategii; includerea Ministerului Afacerilor Externe, prin structurile sale specializate, f„r„ a se men˛iona care anume, Ón r‚nd cu serviciile de informa˛ii pentru securitate, ceea ce, minimal, ar putea Ónsemna un nou rival al S.I.E., iar maximal, crearea unui nou serviciu de informa˛ii, art. 12, men˛ionarea mai multor componente informative, f„r„ a fi nominalizate ∫i f„r„ a li se preciza atribu˛iile, Ón cadrul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006
Administra˛iei Na˛ionale a Penitenciarelor, art. 16 alin. (1) lit. g); acoperirea unor structuri specializate, nenominalizate ∫i, posibil, clandestine ale Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.
Sub acest aspect, trebuie observat c„ proiectul de lege introduce o ambiguitate deosebit de suspect„, oper‚ndu-se cu confuzii institu˛ionale periculoase. Astfel, potrivit art. 5, structurile specializate ale Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor primesc Ón competen˛„, Ón premier„ absolut„ ∫i Ón flagrant„ contradic˛ie cu mai multe prevederi esen˛iale ale Legii de organizare ∫i func˛ionare a Serviciului Rom‚n de Informa˛ii, riscuri ∫i amenin˛„ri la adresa securit„˛ii na˛ionale a Rom‚niei Ón domeniile neprolifer„rii, al extremismului, al ac˛iunilor Ómpotriva ordinii constitu˛ionale, al securit„˛ii ecologice, al securit„˛ii sociale, al securit„˛ii medicale ∫.a. pentru care nu are competen˛a, dar pe care le revendic„, probabil pentru ca democratul Vasile Blaga s„ poat„ transforma Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor Óntr-un guvern paralel.
Œn pofida acestor inten˛ii de exagerare a competen˛elor ∫i puterilor structurilor specializate ale Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, la art. 11 din acela∫i proiect de lege se prevede cu totul altceva, ∫i anume c„: îMinisterul Administra˛iei ∫i Internelor organizeaz„ ∫i desf„∫oar„ activit„˛i de informa˛ii ∫i contrainforma˛ii strict necesare realiz„rii protec˛iei informa˛iilor clasificate, misiunilor, patrimoniului ∫i personalului propriu, precum ∫i alte activit„˛i (n.n., nu de informa˛ii!), Ón domeniul men˛inerii ordinii ∫i siguran˛ei publice“. Ceea ce pare a fi corect ∫i de bun-sim˛. Nu este, Ón aceste condi˛ii, de Ón˛eles miopia de care a dat dovad„ Guvernul, Ón Óntregul s„u, atunci c‚nd a examinat ∫i aprobat asemenea contradic˛ii, care sfideaz„ logica elementar„, Óntr-un text de lege fundamental.
S„ Ón˛elegem ca una face Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, potrivit art. 11, ∫i cu totul altceva realizeaz„ structurile sale specializate (n.n.: care?!), conform art. 5, Ón timp ce sub inciden˛a controlului parlamentar urmeaz„ s„ intre, potrivit art. 16 alin. (1) lit. f), o alt„ structur„, de data aceasta indicat„ a fi îDirec˛ia General„ de Informa˛ii ∫i Protec˛ie Intern„“.
Legea îT„riceanu—Oprea“ mai con˛ine ∫i o sum„ important„ de surse de nesiguran˛„ ∫i amenin˛are pentru drepturile ∫i libert„˛ile fundamentale ale cet„˛enilor, cea mai grav„ fiind eliminarea Parlamentului din sistemul na˛ional de realizare a securit„˛ii na˛ionale, fiindu-i rezervat, potrivit art. 6, doar un rol de consultant.
De asemenea, prin supralicitarea competen˛elor ∫i atribu˛iilor îstructurilor specializate ale Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, Ministerului Justi˛iei ∫i ale Ministerului Public“, plus alte îautorit„˛i publice cu atribu˛ii Ón domeniu“ (n.n. nenominalizate!) s-a creat o imagine defetist„ asupra securit„˛ii na˛ionale ∫i a societ„˛ii, fiind inventate zeci de noi amenin˛„ri, tot at‚tea false pericole, prin care semnatarii de seam„ Ón r‚ndul na˛iunii doresc s„ se erijeze Ón salvatorii acesteia ∫i s„ acapareze capital politic, Óncerc‚nd s„ impun„ o lege nedemocratic„, prin care declar„ r„zboi Uniunii Europene.
Un personaj Óndoielnic Ón ceea ce prive∫te bunele sale inten˛ii, consilier personal al primului-ministru, ∫i-a permis s„ jigneasc„ societatea civil„ ∫i presa, afirm‚nd c„ dac„ legile sunt proaste, atunci Ónseamn„ c„ avem o societate
civil„ ∫i pres„ proaste, deoarece Guvernul a pus Ón legi toate observa˛iile acestora.
Dac„ a∫a se exercit„ ini˛iativa legislativ„ a Guvernului, Ónseamn„ c„ nu mai avem ce amenda, Ónseamn„ c„ nu s-au prezentat ni∫te proiecte serioase, ci doar o colec˛ie de p„reri care nu au fost supuse unor evalu„ri ∫i proces„ri competente.
Da˛i-ne voie s„ credem c„ lucrurile nu stau chiar a∫a. Societatea civil„ ∫i presa nu ar fi acceptat abera˛ia juridic„ a Ónregiment„rii popula˛iei pe care Guvernul T„riceanu inten˛ioneaz„ s„ o creeze pentru a nu fi posibile îpunerea Ón pericol a siguran˛ei publice prin desf„∫urarea de ac˛iuni ostile menite s„ determine diminuarea Óncrederii popula˛iei Ón capacitatea for˛elor de ordine ∫i siguran˛„ public„“ sau prin îac˛iuni Óndreptate Ómpotriva institu˛iilor fundamentale ale statului (...) cu scopul de a compromite buna lor func˛ionare“.
Cu alte cuvinte, onor societatea civil„ ∫i onor presa, s„ nu mai critica˛i Guvernul ∫i institu˛iile sale de putere, deoarece v„ ve˛i periclita libertatea ∫i siguran˛a!
Acesta s„ fie oare mesajul inten˛iilor legislative pe care cuplul T„riceanu—Oprea le-a preluat de la societatea civil„ ∫i de la pres„? Ne Óndoim c„ societatea civil„ ∫i presa au dorit ∫i propus Ónt„rirea componentelor represive ale statului de drept, Ón modalit„˛i ∫i propor˛ii pe care s-au jenat s„ le legifereze chiar ∫i regimurile dictatoriale declarate.
Nu putem r„m‚ne indiferen˛i fa˛„ de demagogia vale˛ilor puterii care Ó∫i fac un titlu de glorie gratuit, l„ud‚ndu-se c„ au t„iat din puterile serviciilor de informa˛ii. Asemenea afirma˛ii nu sunt dec‚t expresia ignoran˛ei lor Ón materie.
Œntr-un stat de drept, dac„ accept„m c„ ∫i Rom‚nia este un astfel de stat, nicio institu˛ie sau autoritate public„ nu are cum s„ ac˛ioneze deasupra legii. Asemenea declara˛ii vin s„ argumenteze c„ cei Ón cauz„ nu cred Ón statul de drept, ci le este team„ de faptul c„ s-ar putea ca ∫i serviciile s„ urmeze modelul lor de comportament ilegal ∫i imoral Ón exercitarea puterii.
Nu este nicio realizare ∫i cu at‚t mai pu˛in un succes faptul c„ serviciilor li s-ar fi ît„iat afacerile“, fiindc„ nici nu le-au avut dincolo de posibilitatea oferit„ ∫i p‚n„ acum de lege ∫i strict limitat„ la sus˛inerea propriei activit„˛i, pe un segment al dot„rilor pe care niciun serviciu secret nu-∫i poate permite s„ nu le personalizeze, pentru a nu putea fi identificate ∫i contracarate. Cine, de exemplu, ar garanta c„ echipamentele de criptare sau contrainterceptare, livrate de al˛ii, vor fi absolut sigure? S„ ne amintim de marele scandal îEchelon“, Ón care ∫edin˛ele ∫i comunica˛iile guvernelor vest-europene au fost interceptate tocmai prin echipamentele oferite, pe bani grei, tocmai pentru protec˛ia ∫i securitatea lor.
Avem, a∫adar, suficiente ∫i temeinice motive s„ ne Óndoim de calitatea expertizei speciali∫tilor Guvernului, care au masacrat proiectele de legi puse la dispozi˛ie de grupul interdepartamental coordonat de Administra˛ia Preziden˛ial„.
Œnchei aceast„ luare de pozi˛ie cu o precizare important„ ∫i demn„ de luat Ón seam„ de c„tre oricine dore∫te s„ judece buna-credin˛„ a primului-ministru. Domnia Sa ∫i, respectiv, Guvernul au fost permanent reprezenta˛i Ón grupul de lucru de la Cotroceni, iar
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006
pachetul de legi a fost remis Executivului dup„ ce reprezentan˛ii acestuia ∫i-au exprimat acordul, garant‚nd c„ vor fi onorate Ón forma ini˛ial convenit„. Ceea ce s-a Ónt‚mplat ulterior nu a fost dec‚t o r„fuial„ din interiorul Guvernului Óntre reprezentan˛ii care au fost desemna˛i s„-l reprezinte la Cotroceni (mini∫trii Aleodor Fr‚ncu, Cristian David ∫i consilierul de stat, general Ón rezerv„, Constantin) ∫i noua echip„ de consilieri pentru securitate a prim-ministrului, iar rezultatul este ceea ce ne-a fost dat s„ constat„m: abera˛ii legislative, care pot oric‚nd situa Rom‚nia la periferia democra˛iei.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.