Stenogramă plen

## Bun„ diminea˛a, stima˛i colegi!

Deschidem ∫edin˛a consacrat„ declara˛iilor politice. Œncepem cu Grupul parlamentar al P.N.L., domnul deputat Emil Strung„.

Domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul, v„ rog.

## V„ mul˛umesc, doamna pre∫edint„.

Stima˛i colegi,

Titlul declara˛iei politice de ast„zi este îLegea A.N.I., un proiect tr„dat“.

Proiectul de Ónfiin˛are a Agen˛iei Na˛ionale de Integritate, cerut de Comisia European„ pentru integrarea Ón Uniunea European„ a Rom‚niei, a reprezentat o prioritate a activit„˛ii Legislativului Ón ultima perioad„. Prima variant„ a legii, propus„ Ón urm„ cu c‚teva luni de ministrul justi˛iei, doamna Monica Macovei, a fost sus˛inut„ Ón aceast„ form„ ∫i de comisarul european pentru justi˛ie, Franco Frattini.

Proiectul Legii Agen˛iei Na˛ionale de Integritate, propus de Guvern ∫i av‚nd drept scop ini˛ial controlul averilor demnitarilor, a fost votat Ón data de 31 octombrie Ón Camera Deputa˛ilor sub o form„ ce tr„deaz„ spiritul dorit al acestei legi.

Adoptat„ cu 251 de voturi pentru, 5 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, Legea A.N.I. nu va mai permite, de fapt, sub aceast„ form„, controlul averilor demnitarilor, ci doar verificarea declara˛iilor de avere date de ace∫tia.

M-am num„rat printre cei cinci deputa˛i care au refuzat s„ gireze o himer„, o lege care Ón forma actual„ este lipsit„ de orice mijloc de a-∫i Óndeplini func˛ia g‚ndit„ de Guvern.

Istoria acestui Proiect de lege a Agen˛iei Na˛ionale de Integritate este destul de Óntortocheat„: pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor, Bogdan Olteanu, a retrimis Comisiei juridice cele 18 articole controversate, iar Ón cadrul

acestei comisii, la ale c„rei discu˛ii am participat al„turi de reprezentan˛ii P.S.D., U.D.M.R., P.C. ∫i P.R.M., s-a decis s„ se p„streze articolele care au lipsit de sens ∫i au golit de substan˛„ Legea A.N.I.

Consider c„, Ón acest caz, Coali˛ia ar fi trebuit s„ sus˛in„ Guvernul, Ón loc s„ mutileze acest proiect.

Œn forma avizat„ de comisie ∫i adoptat„ de plen, noua institu˛ie nu va controla averile demnitarilor ∫i conflictele de interese, ci doar declara˛iile acestora de avere. Œn acest caz, votarea Legii privind Ónfiin˛area A.N.I. mi se pare un gest inutil, institu˛ia neÓndeplinind niciunul dintre rolurile pentru care fusese g‚ndit„.

Aceste elemente Óngreuneaz„ sarcina acestui organism ∫i nu fac din A.N.I. acea institu˛ie at‚t de necesar„ scenei politice rom‚ne∫ti, care se afl„ Ónc„ pe drumul spre o democra˛ie consolidat„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Dumitru Bentu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamna pre∫edint„. Stima˛i colegi,

Am intitulat declara˛ia politic„ de ast„zi _îBrand-_ ul“.

Elevii se Óntorc Ón ∫colile-congelator; 14 copii din Felnac interna˛i cu hepatit„ A; Ar„denii din dou„ cartiere au Ónghe˛at Ón case; Dasc„lii nu-∫i vor primi lefurile; Œneca˛i de Siret Ón case; Œnghe˛a˛i Ón containerele Guvernului.

Continu„ b„t„ile Ón ∫coli; Elevi cerceta˛i pentru furt; Bolile Capitalei; Se opre∫te apa rece; Œn iarna aceasta, jum„tate dintre noi vor pieri (este vorba despre pensionarii vasluieni).

Am preluat din pres„ c‚teva, doar c‚teva titluri care ne arat„ c„, Óntr-adev„r, exist„ dou„ Rom‚nii: una real„, cu probleme curente, mai mari sau mai m„runte, ∫i una virtual„, pe care ne-o proiecteaz„ actualii conduc„tori. Numai c„ titlurile enumerate sunt expresia unui interes cvasianonim fa˛„ de ceea ce se nume∫te îcotidianul existen˛ial“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006 Nu exist„ o societate f„r„ neÓmpliniri, f„r„ oameni s„raci, f„r„ probleme, dar la noi divor˛ul dintre agenda cet„˛eanului ∫i temele abordate de guvernan˛i a primit, deja, hot„r‚rea definitiv„. Este la fel de adev„rat c„ suma acestor nemul˛umiri se va reg„si Ón urnele de vot, ∫i de sloganul îS„ tr„i˛i bine!“ ne vom aminti ca de o glum„ macabr„.

Œntre timp, î˛ara trist„, plin„ de humor“ Ó∫i exerseaz„ _brand_ -ul numit b„∫c„lie pe Internet, acolo unde B„sescu a devenit îciuca bancurilor“.

Nimeni nu se arat„ preocupat de centralismul geopolitic al M„rii Negre sau de coaxialitatea Bucure∫ti— Londra—Washington, e∫ecuri indubitabile ale g‚nditorului de l‚ng„ Hamangia.

B„sescu poate fi g„sit at‚t la categoria îPoliticieni“, c‚t ∫i la categoria îBul„“. Este rezultatul firesc al modului Ón care Domnia Sa ∫i-a conceput raporturile cu at‚t de nepotrivita func˛ie de Pre∫edinte al Rom‚niei.

Este efectul ducerii Ón derizoriu, Ón penibil ∫i vulgar a institu˛iei pe care s-a zb„tut s-o gestioneze ∫i pe care o juxtapune cu unit„˛i reprezentative ale consumului colectiv: vezi îCire∫ica“, îPotcoava“ ∫i c‚te or mai fi.

Concomitent, Guvernul pe care l-a n„∫it ridic„ nep„sarea la rang de politic„ de stat.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.D. dau cuv‚ntul domnului deputat Lauren˛iu Mironescu.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

îPolitica demografic„ a Rom‚niei“

Studii demografice de dat„ recent„, efectuate pe date statistice europene, relev„ motive certe de Óngrijorare pentru viitor.

Peisajul demografic al Europei anului 2050 arat„ coeficien˛i care ar trebui s„ ne intereseze, fie ∫i pentru simplul motiv c„ unii dintre cet„˛enii activi de ast„zi, rom‚ni ∫i cet„˛eni ai Europei, Óncep‚nd cu ianuarie 2007 s-ar putea s„ aib„ pensiile puse sub semnul Óntreb„rii Óntr-un orizont de timp de 25—30 de ani.

Dac„ Ón anul 2002, la nivelul Uniunii Europene, pentru o persoan„ de peste 64 de ani retras„ din activitate existau 4,18 persoane Ón activitate, Ón anul 2052, pentru un pensionar, cifra persoanelor active se situeaz„ Ón jurul a 1,84.

Dincolo de fireasca concluzie c„ popula˛ia Europei Ómb„tr‚ne∫te Ón mod firesc din cauza consecin˛elor progreselor tehnologiei ∫i medicinei, conturul demografic al viitorului Europei, determinat ∫i de un num„r din ce Ón ce mai mic de na∫teri la mia de locuitori, ridic„ Óntrebarea: ce se Ónt‚mpl„ cu fondurile na˛ionale de pensii, cine va pl„ti pensiile elevilor de ast„zi, pensionari, s„ zicem, dup„ 2045?

Popula˛ia Rom‚niei va descre∫te, p‚n„ Ón 2020, cu p‚n„ la 2 milioane. Aceast„ descre∫tere, accentuat„ Óntre 2010—2020, are diferite explica˛ii, fire∫ti pentru o ˛ar„ care se va Ónscrie Ón ∫irul ˛„rilor europene cu vechime: mai pu˛ine c„s„torii, mai pu˛ine na∫teri, migra˛ia accentuat„ a for˛ei de munc„.

E posibil ca ∫i Ón Rom‚nia s„ devin„ prezent remediul pe termen scurt, comun deja altor state europene — fenomenul imigra˛iei. Exist„ state europene care Ó∫i suplinesc deficitul Ón domeniile active prin îimportul“ unui num„r cert de imigran˛i care, prin munca prestat„, p„streaz„ amorsate bugetele de asigur„ri sociale ∫i fondurile de pensii. Solu˛ia nu este viabil„ dec‚t Ón cadrul unui termen limitat ∫i, Ón plus, genereaz„ fenomene greu de controlat.

Eu pledez Ón schimb, ∫i aceasta este ∫i ideea acestei declara˛ii politice, pentru remediile pe termen lung, care s„ îpanseze“ efectele negative ale sofistic„rii na˛iei: politici demografice de cre∫tere a fertilit„˛ii ∫i prelungirea vie˛ii active p‚n„ la v‚rste Ónaintate. Politicile demografice sunt instrumente care arat„ rezultate Ón zeci de ani.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M. dau cuv‚ntul domnului deputat Costache Mircea. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamna pre∫edint„.

Unul dintre paradoxurile vie˛ii rom‚ne∫ti contemporane Ól reprezint„ furibundele atacuri la democra˛ie ale a∫a-zi∫ilor democra˛i. Unde te duci ∫i unde te Ónv‚rte∫ti, peste tot O.N.G.-uri, lideri de opinie, realizatori de sondaje, participan˛i la talk-show-uri fac peste tot demonstra˛ii ∫i parad„, mai ales de democra˛ie.

Œn acela∫i timp, acelea∫i talk-show-uri ∫i aceia∫i realizatori de televiziune ∫i aceia∫i a∫a-zi∫i lideri de opinie practic„, zi de zi, atacul la democra˛ie, prin furibundele atacuri pe care le declan∫eaz„ asupra institu˛iilor fundamentale ale statului democratic ∫i, Ón primul r‚nd, asupra Parlamentului.

De diminea˛„ p‚n„ seara, Ón pres„ ∫i Ón mijloacele de informare Ón mas„, Ón general, dar mai ales la televiziuni — din p„cate ∫i la televiziunea public„, f„r„ nicio diferen˛„ fa˛„ de televiziunile private, deci ∫i pe bani publici — se profereaz„ atacuri asupra no˛iunii de parlamentar, deputat, senator, asupra institu˛iilor fundamentale ale democra˛iei ∫i, Ón primul r‚nd, asupra Legislativului.

Ce vor ace∫ti a∫a-zi∫i formatori de opinie nu se ∫tie precis, fapt este c„ ei se afl„ Óntr-o postur„ cu totul ∫i cu totul contradictorie.

Œn primul r‚nd, a promova ideea c„ cele mai dec„zute elemente ale societ„˛ii se afl„ sub cupola Parlamentului nu sluje∫te deloc ideii de democra˛ie. Judecata f„r„ nuan˛e, f„r„ diferen˛ieri, f„r„ date concrete ∫i expunerea oprobriului public cu obstina˛ie a deputatului sau senatorului nu cred c„ serve∫te statului democratic, institu˛iilor sale fundamentale ∫i democra˛iei, Ón general, de care tot aceia care le demoleaz„ fac at‚ta caz.

Am constatat c„ to˛i cei care demoleaz„ zilnic ideea de stat democratic ∫i care atac„ sistematic institu˛ia fundamental„, Parlamentul, tot aceia sunt ∫i marii profitori ai acestor vremuri. Tot ei de˛in posturi de televiziune, tot ei organizeaz„ fel de fel — Ónsceneaz„, mai bine zis —

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006 fel de fel de situa˛ii din care s„ rezulte c„ poporul nu trebuie s„ mai ias„ la vot, nu trebuie s„ mai crediteze pe nimeni, nu trebuie s„-∫i mai pun„ speran˛ele Ón niciun cet„˛ean care promite, pe baza unui program politic, o evolu˛ie, o bun„ gestionare a treburilor publice din ˛ar„.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., dau cuv‚ntul domnului deputat Kerekes Károly. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

îInfluen˛a for˛elor na˛ionaliste ∫i xenofobe asupra justi˛iei din Rom‚nia, concret, asupra Tribunalului Mure∫“

Reforma justi˛iei a fost una dintre cerin˛ele Uniunii Europene Ón procesul integr„rii Rom‚niei ∫i va fi Ón continuare un domeniu monitorizat chiar ∫i dup„ data ader„rii. Œn num„rul mare de procese intentate Rom‚niei ∫i Ón care Curtea European„ a Drepturilor Omului a formulat sentin˛e Ón favoarea cet„˛enilor, o pondere important„ o reprezint„ cazurile Ón care nivelul necorespunz„tor de preg„tire a judec„torilor a jucat un rol hot„r‚tor Ón pronun˛area sentin˛elor. Iar c‚nd incompeten˛a profesional„ este Ónso˛it„ de p„rtinire, atunci

situa˛ia este ∫i mai grav„; asta Ónseamn„ c„ justi˛ia rom‚neasc„ se Óndreapt„ Ón sensul contrar a∫tept„rilor U.E., ceea ce ar trebui s„ dea de g‚ndit at‚t Ministerului Justi˛iei, c‚t ∫i Consiliului Superior al Magistraturii.

La 16 ani dup„ evenimentele de la T‚rgu-Mure∫ am sperat c„ na˛ionalismul a disp„rut din s„lile de judecat„ ale acestui ora∫. Œns„ procesul de contencios administrativ ce constituie obiectul Dosarului nr. 70/2006 al Tribunalului Mure∫ privind ac˛iunea de anulare a unei hot„r‚ri a Consiliului Local al Municipiului T‚rgu-Mure∫ m-a convins c„ la nivelul acestui tribunal na˛ionalismul nu a disp„rut.

Hot„r‚rea Ón discu˛ie vizeaz„ atribuirea denumirii unei str„zi dup„ numele revolu˛ionarului maghiar Kossuth Lajos, strad„ care de altfel a mai purtat acest nume Ón perioadele 1893—1920 ∫i 1940—1986. De altfel, Ón nou„ localit„˛i ale Rom‚niei exist„ str„zi purt‚nd acest nume, a∫adar sub nicio form„ acest demers nu ar constitui o noutate.

Ac˛iunea de anulare a hot„r‚rii Consiliului Local T‚rgu-Mure∫ a fost Ónaintat„ de forma˛iuni politice ∫i civice cu caracter na˛ionalist, cum ar fi Partidul Rom‚nia Mare, Vatra Rom‚neasc„, Asocia˛ia îAvram Iancu“, motivele invocate fiind perfect Óncadrabile Ón retorica na˛ionalist„ antimaghiar„.

Hot„r‚rea instan˛ei era u∫or de anticipat dup„ modul Ón care se derulau Ón cauz„ ∫edin˛ele de judecat„ prezidate de judec„toarea Simona Pojar, nemaivorbind de faptul c„ solu˛ionarea cauzei a durat 8 luni. A fost de-a dreptul uluitor faptul c„ Ón ∫edin˛a de judecat„ din 27 septembrie judec„toarea l-a l„sat pe reprezentantul contestatarilor s„ dea fr‚u liber unui discurs ofensator nu numai la adresa revolu˛ionarului Kossuth Lajos, ci ∫i a statului maghiar, a poporului maghiar, a maghiarimii din T‚rgu-Mure∫, a Statelor Unite ale Americii, a premierului C„lin Popescu-T„riceanu ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, la adresa mea, Ón calitate de ap„r„tor al Consiliului Local T‚rgu-Mure∫.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator v„ cer permisiunea, stima˛i colegi, s„ dau citire declara˛iei mele politice.

Mul˛umesc.

Declara˛ia politic„ este, practic, un protest la inten˛ia de politizare a Ónv„˛„m‚ntului superior.

Œn aceast„ perioad„, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii a lansat Ón dezbatere public„ îProiectul Legii Ónv„˛„m‚ntului superior“, proiect legislativ menit a asigura cadrul legal de organizare ∫i func˛ionare a universit„˛ilor publice ∫i a celor private.

Scopul nobil al acestui proiect de lege, acela de a avea un act normativ integrator ∫i coerent, este anulat de con˛inutul total inadecvat pentru sus˛inerea unui Ónv„˛„m‚nt superior performant. Mai mult, prevederile din proiectul de lege Óncalc„ principiul autonomiei universitare.

Œn noul proiect, la art. 1 alin. (3), se prevede c„ îpentru a r„spunde cerin˛elor multiple ale persoanelor, comunit„˛ilor ∫i societ„˛ii, Ón termenii organiz„rii, conducerii ∫i func˛ion„rii eficiente, institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt superior sunt autonome ∫i sunt responsabile de managementul propriu“.

Principiul autonomiei, at‚t de generos enun˛at la Ónceputul legii, este Ónc„lcat prin enun˛urile ulterioare, atribuindu-se Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii dreptul de a se implica nepermis de mult Ón activitatea unei universit„˛i, fie ea public„ sau privat„.

La art. 62 alin. (2) se precizeaz„ c„, Ón cazul universit„˛ilor publice, Consiliul director, organul de conducere deliberativ„, este compus din 7 membri: 3 membri desemna˛i de Senatul universit„˛ii, 3 membri desemna˛i de ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii ∫i un membru desemnat de c„tre federa˛iile sindicale din Ónv„˛„m‚nt.

Œn art. 62 alin. (4) se precizeaz„: îConsiliul director al institu˛iei de Ónv„˛„m‚nt superior se nume∫te pe o perioad„ de 3 ani, prin ordin al ministrului educa˛iei ∫i cercet„rii“.

Nu Ón˛elegem de ce ministerul are nevoie de atribu˛ii Ón numirea membrilor Consiliului director, at‚t timp c‚t ace∫tia sunt reprezentan˛i ai sindicatelor din Ónv„˛„m‚nt, ai fondatorilor (Ón cazul universit„˛ilor private) sau sunt desemna˛i de c„tre Senatul universit„˛ii.

Mul˛umesc.

Declara˛ia politic„ se nume∫te îApel c„tre primarii din mediul rural“.

Stima˛i colegi,

Rom‚nia se afl„ Óntr-un moment istoric, fiind membr„, Ón acela∫i timp, Ón cele dou„ îfamilii“ occidentale: N.A.T.O. ∫i Uniunea European„. Astfel c„, dup„ Óndelungi eforturi, aspira˛iile na˛ionale s-au concretizat. Statutul de membru al N.A.T.O. ∫i al Uniunii Europene ne confer„ at‚t drepturi, dar Ón acela∫i timp ne ∫i oblig„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006 Va trebui s„ ne preocupe mult mai mult at‚t lobby-ul extern, c‚t ∫i dezvoltarea durabil„ a localit„˛ilor noastre.

Rom‚nia este a ∫aptea ˛ar„ ca m„rime din cadrul Uniunii Europene. Putem spune c„ este cea mai mare ˛ar„ dintre ˛„rile mici ∫i cea mai mic„ dintre ˛„rile mari.

Dar trebuie s„ mai vedem c„ Rom‚nia intr„ Ón Uniunea European„ cu o popula˛ie care tr„ie∫te Ón mediul rural de aproape 50% din totalul popula˛iei Rom‚niei, din care 70% Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón agricultur„, deci care tr„ie∫te Ón condi˛ii de subzisten˛„. Este o problem„ extrem de serioas„, care trebuie s„ determine autorit„˛ile din plan local, Ón special pe cele din mediul rural, s„ se implice Ón dinamizarea vie˛ii locale rurale.

Trebuie create noi oportunit„˛i de dezvoltare, trebuie diversificate activit„˛ile economice, trebuie stimulat„ participarea public„.

Toate acestea nu se pot face dec‚t printr-o implicare sporit„ a ale∫ilor locali din mediul rural Ón realizarea de proiecte de dezvoltare, Ón atragerea de fonduri, altele dec‚t cele ce ˛in de bugetul local sau jude˛ean, Ón atragerea de inteligen˛„, ∫i aici a∫ spune c„ trebuie atra∫i Ón administra˛ie speciali∫ti tineri, care pot concepe politici publice locale ∫i pot realiza proiecte. De aceea, stima˛i primari ai localit„˛ilor rurale, ai localit„˛ilor din Prahova, Ón special, a venit momentul s„ v„ concentra˛i spre dezvoltarea accelerat„ a localit„˛ilor dumneavoastr„, pe atragerea de noi investi˛ii de nivel local, pe stimularea capacit„˛ii inovatoare a tinerei genera˛ii.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L. dau cuv‚ntul domnului deputat Andrian Mihei.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Declara˛ie politic„: îA.N.I. — transparen˛a «opac„» la bani“

De∫i s-au scris ∫i s-au spus multe pe tema A.N.I., a∫ dori, stima˛i colegi, s„ fac c‚teva comentarii despre modul îrom‚nesc“ de a trata aceast„ problem„ ∫i despre impresia pe care legea propus„ ini˛ial, dezbaterile, comentariile ∫i amendamentele f„cute acesteia ∫i, Ón final, forma adoptat„ a dat-o popula˛iei Rom‚niei.

Aceast„ lege constituie unul dintre obiectivele asumate de Rom‚nia Ónainte de aderarea la Uniunea European„, iar proiectul de lege, a∫a cum a fost Ónaintat de Ministerul Justi˛iei c„tre Parlament, a fost agreat de oficialii de la Bruxelles. Legea, Ón formatul Ón care a fost votat„, este, Ón fapt, o alt„ poveste. Este ca ∫i c‚nd s-au pornit discu˛iile pe îCrim„ ∫i pedeaps„“ a lui Dostoievski ∫i s-a votat pe îIdiotul“!

Modific„rile f„cute, ilustrate Ónc„ de la amendamentul articolului 1, unde îcontrolul averilor, verificarea conflictelor de interese ∫i a incompatibilit„˛ilor pentru persoanele care exercit„ demnit„˛ile publice ∫i func˛iile prev„zute Ón lege“ este modificat Ón îcontrolul declara˛iilor de avere dob‚ndit„ Ón perioada exercit„rii mandatelor sau a Óndeplinirii func˛iilor respective ∫i a declara˛iilor de interese“, cu motiva˛ia îpentru rigoarea ∫i claritatea textului“, dovedesc spiritul Ón care au fost concepute amendamentele. Nu spun c„ legea, Ón forma Ón care a

fost propus„, era perfect„, Óns„ modific„rile aduse au diluat-o, transform‚nd-o Óntr-o glum„ pe care aleg„torii o percep ca pe o b„taie de joc.

Modificarea din articolul 6, devenit acum 5, referitoare la accesul inspectorilor A.N.I. la îinforma˛iile, Ónscrisurile sau documentele cu caracter financiar, fiscal, bancar, personal, confiden˛iale ori clasificate“, Ón îacces la aceste informa˛ii cu caracter financiar, fiscal, bancar“, virgul„, îpublice“, mai taie o bucat„ din puterea îAnu˛ei“ de a cerceta cu adev„rat ceva. Œn plus, la articolul 6 alineatul (2) exista o prevedere prin care îAccesul la informa˛iile cu caracter bancar se realizeaz„ prin intermediul Oficiului Na˛ional pentru Prevenirea ∫i Combaterea Sp„l„rii Banilor“, prevedere care a fost eliminat„ cu motiva˛ia: îArt. 6 a fost reformulat ∫i cuprinde textul alin. 2“. Totu∫i, nici fostul articol 6, nici articolul renumerotat 6 nu mai con˛in aceast„ prevedere, iar pentru modificarea accesului la informa˛iile cu caracter confiden˛ial ori clasificat Ón acces la informa˛iile cu caracter public nu s-a catadicsit a se oferi un argument.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat ™tefan Baban.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

îDori˛i ∫i nedori˛i Ón Uniunea European„“

Rom‚nia a primit O.K.-ul pentru integrarea Ón marea familie european„.

To˛i ne vor primi Ón mijlocul lor, unii mai rezerva˛i, al˛ii mai entuzia∫ti, dar trebuie s„ fim perfect con∫tien˛i c„, dup„ momentul fuziunii, realitatea se va dovedi trist„ ∫i cople∫itoare: fie vor fi activate anumite clauze de salvgardare, fie popula˛ia ˛„rii va fi profund nemul˛umit„ de tot ceea ce va Ónsemna integrarea european„, dar nu mai putem da Ónapoi.

Iat„ Óns„ c„, Ón ultima s„pt„m‚n„, o parte dintre cei care ne a∫teapt„ Ón marea familie european„ au Ónceput s„ demonstreze, prin mass-media (care este, dup„ cum ∫tim cu to˛ii, o adev„rat„ for˛„ Ón orice ˛ar„), c„ anul 2007 va fi nefast pentru europeni, deoarece vor fi invada˛i de rom‚ni ∫i bulgari, care, pe l‚ng„ faptul c„ sunt ho˛i ∫i criminali, sunt ∫i tuberculo∫i. Œn condi˛iile Ón care un ziar cu tirajul ∫i renumele lui îThe Sun“ face o asemenea afirma˛ie, trebuie s„ ne d„m seama c„ deja

se face lobby pentru ca integrarea noastr„ ∫i a vecinilor no∫tri s„ fie pur formal„, ca ∫i un angajament f„cut de actuala coali˛ie Ón campania electoral„ ∫i nerespectat nici Ón acest moment.

Britanicii, italienii, francezii ∫i cine mai ∫tie cine va mai urma nu v„d cu ochi deloc buni poporul rom‚n, de∫i mul˛i concet„˛eni de-ai no∫tri au demonstrat de c‚˛iva ani c„ sunt ∫i harnici, ∫i inteligen˛i, ∫i civiliza˛i ∫i mai ales c„ prin munca lor, care nu este Óntotdeauna pl„tit„ la nivelul corect sau m„car egal cu cel al autohtonilor, Ónavu˛esc ˛„rile respective, ∫i nu pe cea de origine.

Calomniile ∫i afronturile aduse de mass-media din Marea Britanie ∫i Italia nu au mi∫cat puterea politic„ de la Bucure∫ti. Nimeni nu a luat nicio m„sur„, nicio declara˛ie nu a fost f„cut„, nici canalele diplomatice nu au fost folosite pentru a aplana Óntreg acest r„zboi nedrept. Replica palid„ a Clubului Rom‚n de Pres„ a fost singura atitudine venit„ din Rom‚nia fa˛„ de aceast„ problem„, care sigur va ˛ine pagina primelor ziare ∫i Ón s„pt„m‚na urm„toare.

Este trist, dar ∫i sup„r„tor s„ vezi cum suntem Ónjosi˛i Óntr-o Europ„ ∫i Óntr-un mileniu Ón care egalitatea ∫i libertatea sunt ridicate la rang de prim„ lege, Ón care Ón fa˛„ ni se spune c„ facem parte din marea familie european„, iar pe la spate suntem considera˛i ca fiind rudele nevolnice ale marilor puteri. Dar mai trist„ este nehot„r‚rea ∫i impasibilitatea autorit„˛ilor din propria ˛ar„, atunci c‚nd Óntreaga na˛iune este Ómpro∫cat„ cu noroi.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Garda Dezideriu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

## Doamna pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Blocarea procesului de retrocedare a bunurilor ilegal confiscate ∫i na˛ionalizate de regimul comunist de c„tre comisiile locale ∫i jude˛ene de fond funciar sunt lucruri cu care ne-am obi∫nuit Ón ultimii ani. Falsificarea c„r˛ilor funciare, furturi de documente din arhivele ocoalelor silvice de stat privind tabelul nominal al proprietarilor priva˛i, ale c„ror p„duri erau administrate de c„tre ocoalele de stat Ónaintea anului 1948, sunt fenomene

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006 pentru care nimeni nu poate fi tras la r„spundere din cauza nerespect„rii legisla˛iei Ón vigoare.

Cet„˛enilor c„rora ar trebui s„ li se retrocedeze p„durea sunt Ómpropriet„ri˛i cu cioate. P„durile composesoratelor sunt Ónsu∫ite de prim„rii, form„ de proprietate inexistent„ Ónaintea anului 1948. Pentru aceste ilegalit„˛i primarii, secretarii ∫i al˛i membri ai comisiilor locale de fond funciar ar trebui s„ r„spund„ Ón fa˛a legii, Óns„ ei sunt sprijini˛i de grupurile de interese care nu au alt scop dec‚t Ómbog„˛irea pe cale ilicit„ ∫i deposedarea omului de r‚nd de avu˛ia care-i revine conform legilor de retrocedare. Garantul legalit„˛ii ar trebui s„ fie prefectul sau institu˛ia prefecturii, care, Ón loc s„ impun„ respectarea legilor comisiilor jude˛ene, deseori intervine la organele de justi˛ie pentru sus˛inerea ilegalit„˛ilor comise de primari ∫i comisiile locale de fond funciar.

Aveam impresia interven˛iei prefecturii ∫i Ón cazul procesului Óntre comunitatea din Remetea ∫i primarul comunei cu privire la retrocedarea p„durii Alkoza din zona teritorial-administrativ„ a localit„˛ilor Topli˛a ∫i Borsec. Avocatul composesorilor nu era ascultat, mai mult, Ón timpul prezent„rii cazului tot timpul i s-a atras aten˛ia din partea judec„torilor s„ scurteze pledoaria pentru c„ sunt foarte multe procese pe rol.

Interven˛ia cea mai dur„ a prefecturii o putem constata din adresa nr. 5884 din 4 septembrie 2006 trimis„ doamnei pre∫edinte a Tribunalului Harghita de c„tre prefectul jude˛ului, Constantin Strujan. Œn cazul dosarului nr. 1595/2005 Ón precizarea sa domnul prefect afirma c„ înulitatea poate fi invocat„ de primar, prefect... ∫i de alte persoanele care justific„ un interes legitim“. Apoi urmeaz„ textul din care reiese clar influen˛area justi˛iei de c„tre prefect: îConsider„m c„ tocmai acesta era punctul de plecare al solu˛ion„rii cauzei de c„tre instan˛„, Óntruc‚t aceasta trebuia s„ stabileasc„ interesul legitim al intimatelor-reclamante de a solicita nulitatea titlului de proprietate atacat pe baza certificatului de mo∫tenitor mai sus prev„zut“.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Nicolae Popa. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îS.O.S. zona montan„“.

Problematica integr„rii agriculturii rom‚ne∫ti Ón Uniunea European„ vizeaz„ preg„tirea, informarea ∫i instruirea agricultorilor, precum ∫i sprijinirea acestora cu fonduri europene pentru a face astfel fa˛„ concuren˛ei acerbe Ón Europa, Ón special prin prisma calit„˛ii produselor, a productivit„˛ii ∫i cre∫terii produc˛iilor medii la hectar.

Œn zonele montane, o pondere important„ pe care o de˛ine, de peste 35% din suprafa˛a agricol„, problemele specifice nu sunt tratate cu aten˛ie ∫i seriozitate, fapt pentru care avem mari rezerve c„ vom fi vreodat„ preg„ti˛i pentru a intra cu fruntea sus Ón Uniunea European„. Este inadmisibil faptul c„ Ón multe zone din ˛ar„, Ón zona montan„ m„ refer, nu s-au organizat p‚n„ acum cursuri de formare ∫i de instruire, ∫i de atestare a fermierilor, iar nemul˛umirea cresc„torilor din aceste zone este fireasc„, pentru c„ nu sunt b„ga˛i Ón seam„, ∫i principalii vinova˛i sunt acele institute pe care le-am Ónfiin˛at prin actele normative ∫i legislative, care nu-∫i fac datoria ∫i care nu manifest„ o preocupare serioas„ Ón acest domeniu.

Turismul este o alt„ preocupare c„reia trebuie s„-i acord„m Óntreaga aten˛ie pentru dezvoltarea zonei montane, pentru c„ ∫i Ón acest domeniu lucrurile se mi∫c„ destul de greu. Fondurile pentru realizarea investi˛iilor Ón turism ∫i agroturism care ar trebui implementate prin Autoritatea Na˛ional„ pentru Turism ∫i Programul SAPARD sunt total insuficiente, iar locuitorii din zon„ sunt lipsi˛i de informa˛ie ∫i debusola˛i de ideea unei perspective sumbre.

Œn domeniul sanitar-veterinar, de asemenea, avem mari necazuri Ón ceea ce prive∫te problematica produc„torilor de lapte ∫i carne, produc„torii neav‚nd sprijinul financiar pentru achizi˛ionarea de cositori, instala˛ii de muls ∫i alte utilaje performante care sunt strict necesare. De asemenea, Ministerul Agriculturii trebuie s„ ˛in„ cont Ón mod special de dezvoltarea zonei montane, unde singurele ∫anse de revitalizare sunt cele dou„ domenii: turismul ∫i zootehnia.

De asemenea, centrele de t„iere a animalelor au fost desfiin˛ate, foarte mul˛i de˛in„tori de animale fiind nevoi˛i s„ renun˛e la aceasta, f„r„ a primi nimic Ón schimb. Constat„m c„ nu exist„ niciun fel de preocupare, nici la nivelul Ministerului Agriculturii, dar nici al direc˛iilor sanitare veterinare sau, mai corect spus, al Autorit„˛ii Sanitare Veterinare pentru reÓnfiin˛area acestor centre de t„iere. Œn acest fel s-ar evita sacrificarea animalelor Ón condi˛ii neigienice, care pun Ón pericol s„n„tatea consumatorilor.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale dau cuv‚ntul domnului deputat Aledin Amet. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îŒn municipiul Constan˛a trebuie s„ existe un centru cultural al etniilor“.

Fiecare etnie exist„, Ón primul r‚nd, datorit„ p„str„rii valorilor ei tradi˛ionale. Fiecare etnie Ó∫i propune conservarea acestora, tocmai pentru a se reg„si continuu.

Jude˛ul Constan˛a Ónseamn„, din acest punct de vedere, foarte mult. Locuit de majoritari, dar ∫i de

reprezentan˛ii diferitelor minorit„˛i na˛ionale, teritoriul reprezint„ locul de Ónt‚lnire a culturilor ∫i civiliza˛iilor acestora. Bog„˛ia spiritual„ este una deosebit„, fiind promovat„, Óns„, din ce Ón ce mai greu, din cauza lipsei unei institu˛ii specializate care s„ ofere cadrul optim unui astfel de demers. Œnc„ se mai p„streaz„ adev„rate comori de limb„, tradi˛ii folclorice, tradi˛ii sportive, Ónc‚t putem numi, simplu, neglijen˛„, dac„ Ón sensul comentat interesul nu va spori.

Œn aceast„ ordine de idei, Ónfiin˛area unui centru cultural al etniilor este benefic„. Ora∫ul Constan˛a poate oferi, cu siguran˛„, condi˛iile necesare finaliz„rii proiectului. Un astfel de centru dedicat diverselor expozi˛ii de art„ fotografic„, de art„ culinar„, pieselor de teatru, spectacolelor folclorice, simpozioanelor, manifest„rilor culturale, poate constitui modul de a Ón˛elege ∫i mai bine traiul semenilor.

Œntr-o lume a globaliz„rii, diversitatea nu trebuie s„ dispar„. Œntr-o lume tinz‚nd spre uniformizare prin modernizare, tradi˛iile clasice Ónseamn„ propria-˛i identitate.

O ˛ar„ este bogat„ dac„ a reu∫it, dac„ reu∫e∫te, dac„ va reu∫i s„-∫i protejeze ∫i s„-∫i promoveze mo∫tenirea cultural„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D. dau cuv‚ntul doamnei deputat Monalisa G„leteanu.

Ave˛i cuv‚ntul, doamna deputat.

V„ mul˛umesc mult, doamna pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

îSubfinan˛area Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc continu„!“

Œnv„˛„m‚ntul reprezint„ o problem„ mereu actual„ pentru societatea rom‚neasc„. Principala cauz„ a acestei crize majore cu care se confrunt„ at‚t cadrele didactice, c‚t ∫i elevii lor este subfinan˛area, devenit„ deja cronic„, a Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc, sub guvernarea portocalie de dreapta D.A. Prin Proiectul de lege privind bugetul de stat propus pentru anul 2007, aceast„ subfinan˛are se men˛ine, fapt care ne atrage Ónc„ o dat„ aten˛ia asupra politicii promovate de c„tre actuala putere Ón domeniul Ónv„˛„m‚ntului.

Bugetul alocat Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii pentru anul 2007 ∫i propus spre dezbatere Parlamentului Rom‚niei este de 19.767,7 milioane lei ∫i reprezint„ doar 5,12% din P.I.B., procent care include ∫i aloca˛ia bugetar„ pentru cercetare ∫tiin˛ific„.

Av‚nd Ón vedere c„ Rom‚nia este un stat de drept, solicit„m Guvernului de dreapta condus de C„lin Popescu-T„riceanu respectarea legilor ˛„rii, Ón vigoare, mai exact Legea Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995, cu modific„rile adoptate ulterior, conform c„reia, Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007, Ónv„˛„m‚ntul va primi de la bugetul de stat cel pu˛in 6% din P.I.B.

Mai mult dec‚t at‚t, acest proiect de buget este antisocial ∫i antieuropean, pentru c„ nu numai c„ nu prevede cre∫terile salariale promise, dar ∫i descurajeaz„ sectorul educa˛ional Ón care ar trebui s„ se fac„ investi˛ii acceleratoare de integrare. El este constituit pe valori

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006 nereale ∫i nu ˛ine cont de situa˛ia economic„ Ón care se afl„ acum Rom‚nia.

Negocierile Óncheiate Óntre Guvern ∫i Federa˛ia Sindicatelor din Œnv„˛„m‚nt prevedeau acordarea unei major„ri salariale pentru personalul din Ónv„˛„m‚nt, didactic, didactic auxiliar ∫i nedidactic, de 32% pentru anul 2007, Ón dou„ tran∫e, dup„ cum urmeaz„: 10% din ianuarie 2007; 20% din septembrie 2007.

Œn fapt, proiectarea bugetar„ trimis„ de c„tre guvernarea de dreapta D.A. spre aprobarea Parlamentului Rom‚niei cuprinde o cre∫tere salarial„ pentru cadrele didactice de doar 7% de la 1 aprilie 2007, 11% de la 1 octombrie 2007.

Mul˛umesc, doamna deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Ioan Aurel Rus.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îNu profana˛i mormintele!“.

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Nu credeam vreodat„ c„ Ón mileniul al III-lea oamenii nu vor fi recunosc„tori fa˛„ de Ónainta∫ii lor. Cred c„ poporul rom‚n, n„scut cre∫tin, nu f„cut, are Ón fibra sa ideea de Dumnezeu, iar, de aici, respectul ∫i dragostea fa˛„ de semeni ne sunt specifice. Ospitalitatea, omenia ∫i

buna Ónvoire aici sunt la ele acas„. Spun c„ sunt acas„ sau Ónc„ mai sunt. Nu peste tot e la fel. Mai sunt ∫i p„duri cu usc„turi ∫i, din p„cate, nu pu˛ine.

Am asistat Ón ultimii ani la acte de huliganism ∫i barbarie fa˛„ de Ónsemnele sfinte ale cre∫tin„t„˛ii, precum ∫i la profanarea de biserici ∫i m„n„stiri, cum e cazul m„n„stirii Dobric din jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud, Izvorul Mure∫ului, jude˛ul Harghita ∫i altele, sau de sinagogi ∫i cimitire.

Se cunosc actele barbare Óndreptate Ómpotriva sinagogilor din Piatra-Neam˛, F„lticeni, R‚mnicu S„rat etc. ∫i tot at‚t de bine sunt cunoscute profan„rile ∫i distrugerile din cimitirele cre∫tine ∫i iudaice din Rom‚nia.

Satani∫tii declara˛i sau oameni cuprin∫i de duhuri satanice au profanat o mul˛ime de statui, sfinte cruci, Ónsemne cre∫tine, dar ∫i Ónsemne ale altor culte necre∫tine.

Totul culmineaz„ cu acoperirea vestigiilor romane, a altor vestigii ∫i situri arheologice, cu v‚nzarea obiectelor de patrimoniu ∫i chiar cu Ónstr„inarea cimitirelor, cu afacerea privind v‚nzarea locurilor de veci Ón cimitirele Ón folosin˛„ Ónc„ ∫i cu profanarea mormintelor.

Zilele trecute mi-a fost dat s„ v„d Ón localitatea Feldru, jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud, c„ pietrele funerare din cimitirul evreiesc lipsesc ∫i unele se g„sesc Ón funda˛iile caselor ∫i anexelor gospod„re∫ti, iar altele, ca îbaz„“ peste care este pus un W.C. din lemn al unei familii.

Cimitirele evreie∫ti din Telciu, Feldru, Reteag, S‚ngeorz-B„i, Beclean, Suceava ∫i altele fie c„ sunt neglijate total, fie c„ sunt p„scute de animale sau chiar folosite ca loturi agricole. Ele totu∫i sunt cimitire. Cine r„spunde de Ónc„lcarea legii? Cine aplic„ legea Ón acest sens? R„m‚ne s„ vedem c‚˛i aud acest mesaj, c‚˛i Ól Ón˛eleg ∫i c‚˛i reac˛ioneaz„.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Petru C„lian.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi are titlul îIarna nu e ca vara nici la Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii!“.

Œn completarea celebrei zicale îIarna nu e ca vara!“, logica popular„ a mai scos o sentin˛„, pe c‚t de ciudat„ la prima vedere, pe at‚t de adev„rat„: îIarna ne va lua Óntotdeauna pe nepreg„tite“. A∫a spune lumea, viz‚nd cu predilec˛ie autorit„˛ile din cadrul Ministerului Transporturilor, dar ∫i autorit„˛ile locale ∫i jude˛ene care

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006 r„spund de buna stare a drumurilor ∫i de desf„∫urarea traficului Ón condi˛ii normale, chiar ∫i pe timp de iarn„.

Œns„, chiar dac„ Ón alte p„r˛i se poate, la noi Ón ˛ar„, dup„ primii fulgi de z„pad„, nu apar vehiculele specializate pe drumuri, ci articolele de ziar despre paralizarea traficului pe sectoarele de drum unde a nins. Autorit„˛ile responsabile nu fac altceva dec‚t s„ se laude c„, de aceast„ dat„, totul este preg„tit, utilajele ∫i angaja˛ii care le deservesc sunt pe pozi˛ii, pentru ca acest an s„ nu fie ca precedentul. Œns„, din p„cate, la acest capitol, fiecare an este ca ∫i cel anterior ∫i va fi ca ∫i urm„torul: iarna ne ia Óntotdeauna pe nepreg„tite!

Totu∫i, anul acesta a fost o mic„ schimbare. Nu Ón bine, Óns„. Iarna a venit cu blocaje de trafic de la primii fulgi, Óns„ tot primele semne ale iernii au determinat suspendarea cursurilor Ón peste 100 de unit„˛i ∫colare la nivelul Óntregii ˛„ri. Un adev„r dureros Ón prag de integrare Ón Uniunea European„!

Cum putem pretinde egalitate cu celelalte state membre de drept ale Uniunii, c‚nd noi, ca stat, nu suntem Ón stare s„ asigur„m condi˛iile minime ∫i decente de desf„∫urare a procesului educativ? Asta cu at‚t mai mult cu c‚t Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii a solicitat ∫i a primit fonduri anul acesta tocmai pentru a rezolva aceast„ situa˛ie.

Unde s-au dus banii, cum este posibil ca Ón luna noiembrie ministerul s„ nu aib„ idee despre problemele ivite Ón cele peste 100 de ∫coli ∫i cum este posibil ca ministrul s„ fie informat de pres„ asupra situa˛iei existente?

Sunt doar c‚teva Óntreb„ri care mi se par mai mult dec‚t rezonabile, Óntreb„ri care nu exprim„ nici pe jum„tate uimirea ∫i durerea pe care le resimt fa˛„ de un sistem de Ónv„˛„m‚nt din ce Ón ce mai mizer, de sistemul de Ónv„˛„m‚nt din Rom‚nia anului 2006, Ón care elevii nu mai pot merge la cursuri din cauza frigului. Nici m„car Ón regimul trecut acest sector nu era at‚t de desconsiderat ∫i at‚t de prost condus ca Ón toate guvernele care s-au perindat p‚n„ acum.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul Ón continuare domnului deputat Mihai Dumitriu, Grupul parlamentar al P.S.D.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc frumos, doamna pre∫edinte.

Declara˛ia politic„ de ast„zi se intituleaz„ îReforma ∫i descentralizarea Ón sistemul sanitar prin prisma bugetului din 2007“.

Doamna pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Nu de pu˛ine ori, Ón fa˛a pacien˛ilor, medicilor ∫i furnizorilor de servicii medicale, ministrul îportocaliu“ al s„n„t„˛ii publice a promis c„ reforma Ón sistemul sanitar va aduce Ón primul r‚nd descentralizarea.

Pacien˛ii, medicii ∫i furnizorii de servicii medicale nu sunt Óncrez„tori Ón promisiunile ministrului Eugen Nicol„escu, deoarece consider„ c„ sistemul este subfinan˛at ∫i aflat permanent Ón criz„.

Amintim doar c‚teva aspecte: personalul medical nemul˛umit de salarii Ó∫i va continua exodul, care va atrage dup„ sine servicii de slab„ calitate; managerii spitalelor afirm„ c„ nu se pot descurca cu banii de la stat; pacien˛ii sunt obliga˛i, chiar ∫i c‚nd sunt interna˛i Ón spital, s„-∫i cumpere medicamente; furnizorii de medicamente ∫i materiale sanitare reclam„ c„ indisciplina din sistemul sanitar a dus la acumularea de mari datorii îale statului“ c„tre ei, datorii estimate la 5.000 de miliarde lei numai pentru 2004 ∫i 2005, datorii nepl„tite de actualul Guvern portocaliu.

Ministrul Alian˛ei D.A. al s„n„t„˛ii publice a promis c„ Ón noul an fiscal 2007 se va intra f„r„ datorii. R„m‚ne de v„zut, dar personal cred c„ este o promisiune mincinoas„, pentru a calma spiritele.

Stima˛i colegi,

Ultratr‚mbi˛ata descentralizare din s„n„tate propov„duit„ de c„tre ministrul portocaliu Eugen Nicol„escu nu va putea fi realizat„ prin pachetul de legi promovat de Guvernul Coali˛iei P.N.L.-P.D.-U.D.M.R., deoarece conducerile unit„˛ilor sanitare sunt numite de c„tre ministrul Nicol„escu pe criterii politice. Œnainte erau numite de direc˛iile de s„n„tate public„, ele fiind cele care cuno∫teau foarte bine problemele cu care se confrunt„ spitalele. Finan˛area vine de la centru, trece pe la casele na˛ionale de asigur„ri de s„n„tate ∫i ajunge la spitale. Bugetele spitalelor sunt impuse, banii fiind Ómp„r˛i˛i de la centru pe capitole de cheltuieli, dup„ cum prevede bugetul pe 2007; finan˛area spitalelor se face pe ochi ∫i pe spr‚ncean„, pe afinit„˛i politice. S-a ajuns Ón situa˛ia ca unit„˛ile spitalice∫ti mici s„ primeasc„ bugete mult mai mari dec‚t spitalele mari de urgen˛„; unele spitale primesc finan˛area pe caz rezolvat, ∫i altele merg pe bugete istorice; transferul unor competen˛e la autorit„˛ile locale privind administrarea spitalelor nu este urmat ∫i de transferul banilor, dup„ cum este conceput bugetul pe 2007.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., dau cuv‚ntul domnului deputat Grigore Cr„ciunescu.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îCui Ói este fric„ de... A.N.I.?“.

Doamn„ pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Pentru o perioad„ mult prea lung„, care s-a Óncheiat s„pt„m‚na trecut„, Camera Deputa˛ilor ∫i-a schimbat pu˛in obiectul de activitate, transform‚ndu-se din for legislativ Óntr-o moar„ de m„cinat vorbe. M„ refer aici la interminabilele discu˛ii provocate de Legea privind Ónfiin˛area Agen˛iei Na˛ionale de Integritate, institu˛ie cerut„ de Uniunea European„ pentru a avea o garan˛ie asupra profilului moral al ale∫ilor rom‚ni.

Legea de Ónfiin˛are a Agen˛iei Na˛ionale de Integritate a trecut, s„pt„m‚na trecut„, de Camera Deputa˛ilor, iar la adoptarea actului normativ am contribuit cu to˛ii, chiar ∫i criticii Ónver∫una˛i ai modific„rilor operate de Comisia juridic„. Peste 250 de deputa˛i ∫i-au dat acordul pentru textul care a l„sat-o pe A.N.I. f„r„ atribu˛iile de control al averilor ∫i incompatibilit„˛ii demnitarilor, cinci au votat Ómpotriv„ ∫i unul s-a ab˛inut.

Cu dou„ zile Ónainte de expirarea termenului de aprobare tacit„ Ón forma propus„ de Guvern, Legea A.N.I. a fost adoptat„ Ón varianta impus„, la Comisia juridic„ a Camerei, de Coali˛ia P.C.-U.D.M.R.-P.S.D.P.R.M. Dac„ la dezbaterea amendamentelor acestor forma˛iuni parlamentarii Alian˛ei s-au opus din r„sputeri, se pare c„ totu∫i s-au r„zg‚ndit ∫i au votat textul.

Este, Óntr-adev„r, important s„ avem o Agen˛ie Na˛ional„ de Integritate ∫i ca aceasta s„-∫i duc„ p‚n„ la cap„t misiunea de prevenire ∫i de combatere a corup˛iei. Adic„, avem nevoie de o institu˛ie care s„ aib„ competen˛e de control al averilor, competen˛e privind incompatibilit„˛ile ∫i conflictele de interese. Cred c„ forma final„ a proiectului a fost golit„ de con˛inut prin amendamentele aduse de Comisia juridic„. Deputa˛ii P.C., U.D.M.R., P.R.M. ∫i P.S.D. nu s-au sfiit s„-∫i arate bucuria fa˛„ de victoria ob˛inut„, apreciind c„ legea este îbun„, constitu˛ional„, aplicabil„“.

Proiectul redactat de Guvern ∫i trimis la Legislativ la Ónceputul lunii septembrie a fost schimbat radical. Cea mai important„ modificare a fost cea a articolului 2, care prevede c„ Agen˛ia Na˛ional„ de Integritate va cerceta doar declara˛iile de avere ∫i de interese ale demnitarilor ∫i veridicitatea lor pe perioada mandatului, nu ∫i averile dob‚ndite Ónainte ∫i dup„ mandat.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Dau cuv‚ntul Ón continuare domnului deputat Ioan Munteanu, Grupul parlamentar al P.S.D.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea se intituleaz„ îBugetul alocat agriculturii, atentat la siguran˛a alimentar„ a popula˛iei“.

De∫i premierul T„riceanu consider„ c„ proiectul de buget pentru 2007 îeste g‚ndit pentru cet„˛eanul rom‚n ca cet„˛ean european“ ∫i c„ sumele prev„zute îvor accelera cre∫terea nivelului de trai“, adev„rul este c„ acest buget accentueaz„ diferen˛a dintre cele dou„ zone europene, el fiind, mai degrab„, antieuropean ∫i antisocial.

Cu siguran˛„, suntem cu to˛ii interesa˛i de strategiile Ón baza normelor europene, a∫a cum se prevede la pagina 5, dar, Ónainte de toate, trebuie s„ promovezi ∫i s„ impui politici ∫i strategii performante pentru ˛ara ta.

Argumentele urm„toare vor demonstra slaba preocupare a a∫a-zi∫ilor speciali∫ti din Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006 implementarea structurilor specifice comunit„˛ii europene, randamentul sc„zut al acestor forme f„r„ fond, demagogia ∫i lipsa de profesionalism a responsabililor din acest domeniu.

Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale minte cu neru∫inare atunci c‚nd sus˛ine c„ agen˛iile nouÓnfiin˛ate desf„∫oar„ o bun„ activitate, Ón deplin„ concordan˛„ cu normele europene.

Œn realitate, nimeni nu ∫tie precis cu ce se ocup„ Agen˛ia de Pl„˛i ∫i Interven˛ie Ón Agricultur„ ori Agen˛ia de Pl„˛i pentru Dezvoltare Rural„ ∫i Pescuit, institu˛ii Ón care au fost angaja˛i printr-un concurs de Ómprejur„ri func˛ionari din imediata apropiere a puterii. Sunt oamenii cu cele mai mari salarii dintre bugetarii din agricultur„, dar insuficient preg„ti˛i pentru a gestiona cu folos miliardele de euro ce vor veni de la Uniunea European„.

Dintre institu˛iile de intimidare create de actuala guvernare, eficient„ Ón aplicarea contraven˛iilor pentru primarii din P.S.D. care n-au binevoit s„ treac„ de partea puterii, dar aproape absent„ Ón planul activit„˛ii concrete, este Autoritatea Na˛ional„ pentru Retrocedarea Propriet„˛ilor. Œn timp ce din cele 620.000 de cereri primite au fost validate scriptic doar 85.000, adic„ doar c‚teva sute de hectare dintre cele 1,2 milioane hectare de teren agricol solicitat, amenzile aplicate primarilor social-democra˛i se ridic„ la suma de 300 milioane de lei pe persoan„, maximum prev„zut de legile Ón vigoare.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, dau cuv‚ntul doamnei deputat Cornelia Ardelean.

Ave˛i cuv‚ntul, doamna deputat.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn ultimii ani, mai mult de jum„tate din suprafa˛a destinat„ produc˛iei de vi˛„-de-vie din jude˛ul Arad a r„mas necultivat„, spre disperarea oamenilor care tr„iesc de pe urma acestui sector. De∫i Podgoria Aradului este una dintre zonele de tradi˛ie pentru cultivarea vi˛ei-de-vie, lipsa unei strategii de sus˛inere a produc„torilor risc„ s„ compromit„ total ∫i iremediabil aceast„ activitate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006 Din nefericire, Ón ultima perioad„ s-a constatat c„ cea mai mare parte a podgoriilor care alt„dat„ treceau grani˛ele ˛„rii prin calitatea strugurilor pentru produc˛ia de vin a ajuns la stadiul de plasamente imobiliare pentru cet„˛eni str„ini. Terenurile au r„mas necultivate ani la r‚nd, fostele podgorii fiind scoase din circuitul agricol Ón favoarea unor destina˛ii imobiliare, industriale sau, pur ∫i simplu, pentru specula˛ii de pre˛. Œn acest fel, mii de hectare de teren din Podgoria Aradului au fost cump„rate de oameni care nu doresc, Ón realitate, s„ cultive vi˛„-de-vie, ci a∫teapt„ ca pre˛ul terenurilor Ón zon„ s„ creasc„, pentru a-l vinde mai departe.

Œn contextul Ón care politica Uniunii Europene este de a reduce suprafe˛ele cultivate cu vi˛„-de-vie pentru produc˛ia viniviticol„, prin cump„rarea unor terenuri destinate acestui tip de produc˛ie, tradi˛ia produc„torilor de vin din Podgoria Aradului este Ón mare pericol. Œn absen˛a unei strategii coerente de sprijinire a cultivatorilor de vie pentru produc˛ia de vin, este de a∫teptat ca produc„torii s„ se retrag„ treptat-treptat de pe coastele dealurilor spre alte Óndeletniciri mai profitabile.

Ideea de succes ar fi aceea ca odat„ cu integrarea ˛„rii noastre Ón Uniunea European„ s„ ne promov„m ∫i s„ ne p„str„m vii valorile, obiceiurile ∫i tradi˛iile, cu at‚t mai mult cele legate de vinurile rom‚ne∫ti, apreciate la superlativ Ón toat„ lumea.

Consider c„ Guvernul Rom‚niei, prin ministrul agriculturii ∫i dezvolt„rii rurale, are datoria s„ ia m„suri urgente pentru protejarea produc„torilor de vi˛„-de-vie. Se impune adoptarea unor strategii rapide, concrete ∫i eficiente, prin care s„ se garanteze p„strarea ∫i continuitatea tradi˛iei de produc„tori de vie ∫i vin a rom‚nilor, cu at‚t mai mult dup„ aderarea Rom‚niei la Uniunea European„.

Mul˛umesc, doamna deputat.

Din partea deputa˛ilor f„r„ apartenen˛„ la grup parlamentar, dau cuv‚ntul domnului deputat Corneliu Ciontu.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Am venit la aceast„ tribun„ pentru a va aduce la cuno∫tin˛„ un pericol. Un pericol real, care amenin˛„ buna integrare politic„ a Rom‚niei Ón Uniunea European„: folosirea f„r„ discern„m‚nt ∫i echilibru a etichetelor infamante Ón lupta intern„ dintre partide. Nu e nevoie de cine ∫tie ce explica˛ii pentru a Ón˛elege c„ fr„m‚nt„rile, acuza˛iile ∫i conflictele din ˛ar„ au un ecou imediat la Bruxelles. Opinia pe care partenerii europeni ∫i-o formeaz„ despre noi nu are alt„ baz„ dec‚t mass-media rom‚neasc„, deci propria noastr„ conduit„ politic„. Dac„ p‚n„ acum puteam striga Ón voie, Ómpro∫c‚ndu-ne reciproc cu noroi, de acum trebuie s„ lu„m Ón calcul ecoul european al cuvintelor noastre.

Ratarea candidaturii lui Varujan Vosganian are r„d„cini Ón Rom‚nia ∫i are efecte negative asupra imaginii ˛„rii Ón lume. La fel ∫i cuvintele despre fraudarea alegerilor, corup˛ia la nivel Ónalt, termopane ∫i tablouri... Spre deosebire de statele consacrate ale Uniunii, noi, rom‚nii,

calomniem ∫i jignim cu u∫urin˛„, pentru c„ ne intereseaz„ mai mult c‚∫tigurile Ón ga∫c„ dec‚t victoriile na˛ionale.

Un exemplu gr„itor Ón aceast„ direc˛ie Ól reprezint„ fantoma extremismului, agitat„ de partidele consacrate atunci c‚nd monopolul politic le este amenin˛at. Este evident c„ iner˛ia mediatic„ nu poate fi dep„∫it„ de partidele noi dec‚t prin mesaje puternice, uneori radicale, capabile s„ treac„ dincolo de plato∫a presei. Ei bine, atunci c‚nd aceste mesaje ajung la ˛int„, vechiul sistem politic intr„ Ón panic„ ∫i strig„: îextremism!“. Tot ceea ce a fost original ∫i viu Ón mesajul noului partid e luat la m„surat, e Óntors pe fa˛„ ∫i pe dos, p‚n„ devine îantieuropean“, îxenofob“ sau cine mai ∫tie cum.

Acest lucru s-a Ónt‚mplat Ón cazul Partidului Rom‚nia Mare, despre care pot vorbi Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ ∫i cu m‚na pe inim„. P.R.M. nu a fost niciodat„ un partid extremist — niciun document al partidului nu con˛ine idei cu caracter antisistem. Pre∫edintele partidului, Ón schimb, a avut ie∫iri radicale, mai degrab„ emo˛ionale dec‚t de tip ideologic, lucru care a putut fi speculat de adversarii politici.

Œn ultima perioad„, de c‚nd Partidul Noua Genera˛ie a devenit cel mai dinamic partid rom‚nesc, se Óncearc„ un scenariu de tip P.R.M. ∫i Ón cazul s„u. Apar articole Ón care P.N.G. e asociat, din senin, cu extremismul. Se anun˛„, tot din senin, c„ P.N.G. negociaz„ cu partidele europene de extrem„ dreapt„ de dragul celor 50.000 de euro pe cap de deputat european, de parc„ acesta ar fi sensul luptei noastre! Se pun la cale strategii testate, eficiente, menite s„ fac„ ∫i din electoratul P.N.G., ca ∫i Ón cazul P.R.M., un electorat redus ∫i neputincios, con∫tient de faptul c„ partidul pe care Ól voteaz„ nu va ajunge la guvernare.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Vasile Mocanu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o îCum s„-˛i ba˛i joc de agricultur„“.

Lec˛ia Ónt‚i: fie un ˛„ran din nordul Moldovei, de prin p„r˛ile ministrului Gheorghe Flutur, care a cerut de la stat o subven˛ie pentru t„ura∫ul dus la abator. Drept îrecompens„“, actualul Guvern Ól poart„ de ∫ase luni pe drumuri, refuz‚nd literalmente s„-i pl„teasc„ vreun leu.

De∫i ministrul de resort neag„ sup„rat c„ Guvernul ar avea vreo problem„ cu banii pentru subven˛iile din agricultur„, presa a descoperit c„ numai valoarea restan˛elor din zootehnie pe 2005 se ridic„ la frumoasa sum„ de peste 7 milioane de lei noi. A∫adar, Guvernul iar nu are bani pentru a-∫i respecta promisiunile electorale!

Lec˛ia a doua: fie un seminar interna˛ional pe teme de siguran˛„ alimentar„, organizat ∫i sus˛inut financiar de Rom‚nia cu aproape 100.000 de euro. Se va Ónt‚mpla Ón prim„vara anului viitor. Dup„ ce s-au f„cut de r‚s Ón toat„ lumea prin modul Ón care au gestionat criza gripei aviare, guvernan˛ii ˛in acum lec˛ii de siguran˛„ alimentar„ partenerilor interna˛ionali, cheltuind sume importante de la buget. A∫adar, de data aceasta, sunt bani. Iat„ c„ Ón timp ce ˛„ranii din Rom‚nia sunt tot mai s„raci ∫i mai batjocori˛i de actualul Guvern, autorit„˛ile se dau mari ∫i tari Ón fa˛a str„inilor. Oricum, nu-i mai crede nimeni.

Sunt doar dou„ exemple despre cum merge agricultura rom‚neasc„, dar a∫ putea continua la infinit. Intr„m Ón Europa dar, din p„cate, intr„m pe u∫a din dos, pentru c„ guvernan˛ii nu ∫tiu s„-∫i preg„teasc„ lec˛iile! V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Œn finalul ∫edin˛ei noastre de ast„zi, dau cuv‚ntul domnului deputat Valentin Iliescu, Grupul parlamentar al P.D.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se cheam„ îUite cine vorbe∫te!“

Rom‚nia, Ón to˛i cei 16 ani scur∫i de la revolu˛ie, a avut un mare p„cat: a pus mai presus de interesul general, na˛ional indica˛iile venite din afar„, f„r„ discu˛ie, profesioniste, ∫i, credem noi, de bun„-credin˛„, dar care, de cele mai multe ori, ignorau realit„˛ile societ„˛ii rom‚ne∫ti ∫i, evident, dorin˛a de mai bine a rom‚nilor.

Pe fondul unor asemenea decizii, acceptate f„r„ cr‚cnire de guvernele care s-au perindat la conducerea ˛„rii, am asistat, timp de 16 ani, la un ∫ir nesf‚r∫it de renun˛„ri ∫i sacrificii, multe dintre ele inutile ∫i lipsite de temei, care au generat o continu„ degradare a nivelului

de trai al popula˛iei ∫i o permanent„ scurgere de valori umane incontestabile c„tre Occidentul prosper.

Cum s-ar spune, pentru c„ Guvernul, indiferent de cine a fost condus, a acceptat Ón genunchi impunerile venite de afar„, am asistat la o permanent„ aliniere a pre˛urilor ∫i tarifelor la nivelul Occidentului, Ón timp ce salariile ∫i pensiile se aliniau celor din ˛„rile subdezvoltate.

Aceia∫i rom‚ni, capabili, inteligen˛i ∫i preg„ti˛i, care nu puteau primi dec‚t salarii mizerabile Ón ˛ara lor, gra˛ie constr‚ngerilor bugetare ∫i politicii fiscale aberante a ultimilor 16 ani, lucreaz„ ast„zi pe salarii onorabile Ón Uniunea European„ ∫i sunt deosebit de aprecia˛i. Ei au c‚∫tigat ∫i vor c‚∫tiga Ón continuare, a∫a cum c‚∫tig„ enorm cei care profit„ de pe urma muncii lor.

Rom‚nia, Óns„, la modul general, a pierdut ∫i a∫a se va Ónt‚mpla at‚ta vreme c‚t va exista aceast„ hemoragie de for˛„ de munc„ priceput„ ∫i inteligent„, f„r„ ca Rom‚nia s„ fac„ ceva pentru a crea aici, la noi acas„, condi˛ii favorabile de munc„ ∫i, bineÓn˛eles, de Óncurajare a tuturor celor care vor s„ munceasc„ mai mult ∫i mai bine, pentru a tr„i mai mult ∫i mai bine.

Evident, dac„ vrem s„ spunem cu adev„rat lucrurilor pe nume, este clar c„, Ón to˛i ace∫ti ani, Rom‚nia s-a autocondamnat la subdezvoltare, la un proces de transformare mult prea lent c„tre modernizare ∫i civiliza˛ie, asum‚ndu-∫i aproape un statut de colonie.

## **Doamna Daniela Popa:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

O serie de doamne ∫i domni deputa˛i au depus Ón scris declara˛iile politice, ∫i anume: din partea Grupului parlamentar al P.S.D., Manuela Mitrea, Ioan Stan, Emil Radu Moldovan, Minodora Cliveti, Florin Iordache, Gheorghe Chiper, Viorel Pupez„, Eugen Bejinariu, C„t„lin Lucian Matei, Aurel Vl„doiu ∫i Ion Stan; din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Radu Claudiu Zaharia, iar din partea Grupului parlamentar al P.D., domnii deputa˛i: Aurel Olarean, Dumitru Ioan Puchianu, Petru Movil„, Monica Iacob-Rizi, Traian Constantin Iga∫, Marius Rogin, Daniel Buda, Stelian Du˛u ∫i Anca Constantinescu.

Cu aceasta, Ónchidem ∫edin˛a consacrat„ declara˛iilor politice.

V„ mul˛umesc tuturor pentru participare.

îŒnv„˛a˛i, Ónv„˛a˛i ∫i iar Ónv„˛a˛i... Ón vacan˛„ sau cum s„ d‚rd‚i de frig Ón s„lile de clas„!“

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Asist„m Ómpreun„ la un nou episod din capitolul incompeten˛a ∫i neglijen˛a sinuciga∫„ a actualului Cabinet de la Bucure∫ti. Majoritatea ziarelor ∫i a posturilor de televiziune din Rom‚nia redau imagini adunate din teren unde Ón plin sezon rece, din cauza lipsei de combustibil, a defec˛iunilor din sistemele de instala˛ii ∫i a proastei administr„ri de la toate nivelurile, elevii mor de frig Ón s„lile de clas„.

Œn tot acest timp, se dovede∫te c„ ministrul H„rd„u habar nu are ce se Ónt‚mpl„ Ón ∫coli. Mai precis, Ministerul Educa˛iei nu are o situa˛ie exact„ asupra unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt Ón care elevii nu pot participa la orele de clas„ din cauza frigului. Elocvent„ este situa˛ia de la Bistri˛a, unde, abia dup„ ie∫irea elevilor Ón strad„, ministrul educa˛iei s-a trezit din adormire ∫i a cerut inspectoratului ∫colar s„ dispun„ Óntreruperea cursurilor p‚n„ Ón momentul reglement„rii situa˛iei, iar acesta a hot„r‚t trimiterea elevilor acas„ p‚n„ la remedierea situa˛iei. De∫i exist„ o armata Óntreag„ de func˛ionari, ∫i la minister, ∫i la inspectoratele ∫colare, pl„ti˛i din buzunarele contribuabililor, nimeni nu s-a interesat s„ vad„ dac„ Ón primele s„pt„m‚ni ale Ónceputului de an ∫colar ∫colile sunt sau nu preg„tite pentru timpul friguros.

A∫a cum ne a∫teptam, responsabilii cu Ónv„˛„m‚ntul au dat vina pe autorit„˛ile locale pentru gerul din clase, uit‚nd un lucru elementar, ∫i anume acela c„ elevii apar˛in Ónv„˛„m‚ntului, ∫i cei care administreaz„ Óntregul sistem sunt func˛ionarii din institu˛ia guvernamental„.

Situa˛ia este Óns„ una dramatic„, f„r„ exagerare. Mai precis, circa 74% dintre ∫coli sunt Ónc„lzite cu sobe cu lemne sau alt tip de combustibil solid. Œn jude˛ul Boto∫ani, pe care Ól reprezint Ón Parlament, 94,11% din ∫coli sunt sau ar trebui s„ fie Ónc„lzite m„car a∫a ∫i numai restul de 5,89% dintre ele sunt racordate la Ónc„lzirea central„. Exist„ Óns„ probleme ∫i la acestea din urm„, Ón sensul c„ sunt defec˛iuni ale echipamentelor de Ónc„lzire din ∫coli, iar de la minister a ajuns ceva m„run˛i∫ pentru repara˛ii de-abia acum, c‚nd frigul s-a instalat deja Ón toat„ puterea cuv‚ntului.

Ultimul raport al renumitului institut îTransparency International“ dezv„luie o realitate cutremur„toare, potrivit c„reia, dup„ 1 ianuarie 2007, Rom‚nia va deveni cea mai corupt„ ˛ar„ membr„ a Uniunii Europene. Clasamentul european privind nivelul corup˛iei indic„, din p„cate, c„ Rom‚nia nu are rival din acest punct de vedere, indicele respectiv fiind mai ridicat dec‚t Ón oricare alt„ ˛ar„ membr„ U.E., inclusiv dec‚t al statelor candidate oficial la aderare.

Œn ciuda eforturilor consistente din ultima perioad„ ale statului rom‚n, ∫i la capitolul corup˛ie suntem devansa˛i de Bulgaria, partenerul nostru de integrare strict monitorizat de Comisia European„ pentru modul defectuos Ón care a aplicat p‚n„ acum politicile anticorup˛ie. Punctajul Rom‚niei Ón acest clasament dovede∫te c„ ritmul de implementare a reformelor anticorup˛ie s-a men˛inut sc„zut, fapt care nu face altceva dec‚t s„ ne dezavantajeze Ón ochii europenilor, care vor fi mult mai aten˛i la monitorizarea noastr„ dup„ integrare.

Plasarea Rom‚niei Ón coada corup˛iei din Uniunea European„ trebuie s„ trag„, Ón mod indiscutabil, un semnal de alarm„ pentru oficialii Guvernului, care vor fi nevoi˛i s„ reorienteze reformele din domeniul combaterii corup˛iei. Este evident c„ nu trebuie s„ ne culc„m pe-o ureche dup„ momentul 1 ianuarie 2007 ∫i s„ consider„m c„ disfunc˛ionalit„˛ile noastre istorice, inclusiv corup˛ia, se vor rezolva de la sine. Consider c„ este nevoie, Ón principal, de schimbarea mentalit„˛ii tuturor rom‚nilor, pornind de la clasa politic„, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ nu d„m posibilitatea europenilor s„ ne trateze ca pe ni∫te musafiri nepofti˛i Ón marea lor familie.

îRom‚nia paradoxului portocaliu“

Spitalele din ˛ar„ func˛ioneaz„ la cote de avarie, cu un buget de 80% din cel de anul trecut.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006 Œntr-o citadel„ a s„n„t„˛ii Rom‚niei europene, zilele trecute nu s-au g„sit medicamente pentru un copil de 6 ani ai c„rui p„rin˛i au fost trimi∫i s„ le cumpere de la oricare farmacie. Indignat, tat„l, care era la zi cu toate taxele ∫i impozitele, a dat glas disper„rii: îŒn˛eleg c„ vor s„ ne scape de b„tr‚ni, dar s„ nu se lege de copiii no∫tri!“.

Informa˛ia este culeas„ dintr-un cotidian central ∫i m-a ∫ocat ca ∫i cum n-a∫ fi avut idee despre groaza p„rin˛ilor de a-∫i aduce copiii la doctor sau, mai trist, la spital.

Tot zilele trecute, elevii celor mai multe dintre ∫colile Bistri˛ei n-au mai suportat frigul din clase ∫i, Ón premier„, au protestat Ón strad„. Œn Vaslui, de asemenea, s-au golit s„lile de clas„ ∫i s-au umplut saloanele spitalelor.

La Bucure∫ti, copiii de la Gr„dini˛a nr. 221 ∫i ™coala nr. 163, prea Ónghe˛a˛i ca s„ mai poat„ protesta, au fost trimi∫i acas„. Situa˛ie aproape identic„ ∫i la Liceul îIon Luca Caragiale“ ∫i seria ghe˛„riilor patronate de Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii ar putea continua chiar peste cifrele acceptate de domnii guvernan˛i. De fapt, premierul T„riceanu recunoa∫te c„ 1.002 ∫coli ∫i 646 de gr„dini˛e au probleme cu Ónc„lzirea.

Sinistra˛ii din C„l„ra∫i, ca ∫i cei din Dolj, ca ∫i cei din Gorj, d‚rd‚ie Ón locuin˛e improvizate, a∫tept‚nd s„ se mute Ón casele promise de stat. Cei care vor ie∫i din iarn„ vor reu∫i s„ se mute!

Acestea sunt doar c‚teva probleme de sezon ale aleg„torilor rom‚ni, nu ale ale∫ilor, generate de anotimpul pe care Ól travers„m ∫i, mai ales, de cel Ón care vom intra, ca mai totdeauna, nepreg„ti˛i. Ele se adaug„ problematicii cu care ne confrunt„m tradi˛ional ∫i care ne-a f„cut ca anul trecut, cel pu˛in, s„ ne clas„m Ón r‚ndul celor mai nefericite na˛iuni ale lumii.

Cu toate acestea, potrivit sondajelor de opinie comandate cu d„rnicie de putere ∫i pl„tite, de asemenea, rom‚nii sunt mul˛umi˛i ∫i foarte mul˛umi˛i de cei care-i conduc. Nu conteaz„ c„, Ón numele democra˛iei, pre∫edintele vrea s„ concentreze Ón m‚inile sale Óntreaga putere. Nu conteaz„ nici cearta continu„ dintre cele dou„ palate, nici faptul c„ principalii actori ai Coali˛iei de la putere au devenit, practic, cei mai Ónver∫una˛i du∫mani.

îRolul parlamentarilor Ón implementarea Conven˛iei pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare Ómpotriva femeii“

Uniunea Interparlamentar„, Ómpreun„ cu Organiza˛ia Na˛iunilor Unite, a organizat, Ón luna octombrie, un seminar pe aceast„ tem„, seminar la care au participat parlamentari din peste 30 de ˛„ri. Œnt‚lnirea a oferit posibilitatea participan˛ilor de a prezenta cadrul legislativ privind combaterea discrimin„rii femeii, colaborarea Parlamentului cu societatea civil„ ∫i mass-media, modalit„˛i de implicare eficient„ Ón mecanismele de raportare ale Conven˛iei.

Œn prezentarea noastr„ am subliniat c‚teva puncte de vedere privind cel de-al ∫aselea Raport periodic al Rom‚niei Ón cadrul Reuniunii Comitetului O.N.U. pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare Ómpotriva femeii.

Œn privin˛a moderniz„rii cadrului legislativ trebuie s„ subliniem Ónfiin˛area A.N.E.S. Ón anul 2005, amendarea Legii nr. 202 privind egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i de c„tre Comisia pentru egalitate din Camera Deputa˛ilor, amendare care a adus modific„ri importante: Ón structura institu˛ional„ a crescut rangul pre∫edintelui A.N.E.S. la nivel de secretar de stat, dar ∫i atribu˛iunile lui ∫i ale institu˛iei.

De asemenea, am subliniat cre∫terea rolului Comisiei Ón monitorizarea activit„˛ii A.N.E.S., prin organizarea audierilor semestriale pentru evaluarea progreselor ∫i identificarea deficien˛elor din activitatea agen˛iei.

Œn acela∫i timp, am identificat ∫i unele domenii de Óngrijorare, dintre care men˛ionez slaba cunoa∫tere a legisla˛iei nediscriminatorii nu numai de c„tre popula˛ie, ci ∫i de c„tre factorii de decizie, formalismul documentelor strategice, absen˛a proiectelor ∫i programelor pentru femeile din mediul rural, ineficien˛a m„surilor de prevenire ∫i combatere a violen˛ei Ón familie (pu˛ine centre de asisten˛„ pentru victime, personal necalificat etc.), statistica de gen insuficient dezvoltat„ ∫i utilizat„ Ón raportarea oficial„, neimplicarea factorilor de decizie guvernamentali Ón sus˛inerea activit„˛ii de promovare a drepturilor femeii, deficien˛e Ón sistemul sanitar, servicii medicale insuficiente ∫i inaccesibile pentru un procent important de femei, mai ales pentru cele din mediul rural, slaba participare a femeilor la decizia politic„.

îReforma s„n„t„˛ii trebuie s„ continue“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, Stima˛i reprezentan˛i ai mass-media,

Partidul Na˛ional Liberal a mizat mult pe reforma s„n„t„˛ii. ™i-a asumat de la bun Ónceput acest minister, cu toate riscurile de imagine pe care aceast„ decizie curajoas„ le presupunea. Ministrul s„n„t„˛ii a primit sprijin deplin din partea prim-ministrului ∫i a conducerii partidului, prin sus˛inerea pachetului de legi prin asumarea r„spunderii guvernamentale. A fost un act de mare Óncredere, iar din momentul asum„rii r„spunderii Guvernului pentru legile s„n„t„˛ii, Partidul Na˛ional Liberal ∫i-a asociat imaginea definitiv cu reforma Ón s„n„tate.

S-au realizat ∫i multe lucruri demne de apreciat.

Taxa pe viciu este, f„r„ Óndoial„, un aspect pozitiv, aduc‚nd bani suplimentari Ón sistemul de s„n„tate. Œnlocuirea directorilor de spitale, ce deveniser„ adev„ra˛i feudali, este de apreciat. Reformarea activit„˛ii Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate este un aspect extrem de pozitiv.

Reforma spitalelor nu se poate Óns„ Óncheia odat„ cu Ónlocuirea directorilor P.S.D.-i∫ti cu profesioni∫ti care s„ fie doar manageri, f„r„ vreo alt„ responsabilitate Ón spital. Spitalele arat„ la fel, percep˛ia popula˛iei este neschimbat„, iar aceast„ situa˛ie nu se va schimba nici Ón perioada urm„toare. O reform„ profund„ a sistemului spitalicesc presupune Óns„ o viziune, iar pentru asta este nevoie de o dezbatere serioas„ cu profesioni∫tii din domeniu, cu factorii politici de la nivel central, dar mai ales local, cu institutele de management sanitar din ˛ar„ ∫i din str„in„tate.

Pachetul de reform„ adoptat prin asumarea r„spunderii trebuie urmat de elaborarea la timp a legisla˛iei secundare. Trebuie de urgen˛„ elaborate ghidurile de practic„ medical„. Trebuie Ónceput„ informatizarea spitalelor, pentru a Ónl„tura situa˛ia existen˛ei de zeci de programe diferite ∫i f„r„ o concep˛ie unitar„.

Trebuie organizate licita˛ii de medicamente pe programe, pentru c„ neorganizarea lor va duce la costuri crescute ∫i la limitarea competi˛iei (ultima licita˛ie a avut loc Ón 2003).

Va trebui luat„ m„sura curajoas„ a aloc„rii bugetelor pe medici ∫i a introducerii co-pl„˛ii. Trebuie modificat„ lista de medicamente compensate. Trebuie privatizat sistemul de dializ„.

îUn nou obicei popular: «platformatul»“

Œn a∫teptarea Cr„ciunului ∫i a Anului Nou, o parte a liderilor liberali boto∫„neni s-au g‚ndit s„-∫i îfac„ m‚na“, a∫a c„ îbande“ organizate riguros au Ónceput s„ b‚ntuie prin jude˛ nu pentru a colinda sau cu uratul, ci cu platforma! Erau trezi˛i ∫efii organiza˛iilor liberale de cioc„nituri discrete Ón geam, la miez de noapte, pentru a asculta binefacerile programului-platform„ propus de Stoica—Stolojan. Dup„ ce îplatformau“ o vreme nu se a∫teptau nici la col„cei, nici la b„nu˛i, ci doar insistau pentru o semn„tur„ de sus˛inere pe procesul-verbal pe care tot ei, îreformatorii“, Ól aduseser„.

Discu˛ia nu era simpl„, ci pres„rat„ cu promisiuni sau cu amenin˛„ri. Unii, mai slabi de Ónger, au semnat, al˛ii au dat drumul la c‚ini, iar unii, pur ∫i simplu, s-au minunat f„c‚ndu-∫i cruce ∫i nemaiÓn˛eleg‚nd nimic din ce vor cei care Ói deranjau.

Nu asta este fa˛a liberalilor boto∫„neni, oameni de n„dejde care cred ∫i muncesc pentru spiritul liberal. Œns„, din p„cate, exist„ ∫i p„pu∫i care func˛ioneaz„ trase de sfori ∫i reac˛ion‚nd reflex sau Ón func˛ie de interese, neuit‚ndu-se Ón sus m„car s„ vad„ cine trage sforile.

Avem ∫i sforari, slav„ Domnului, care mai de care Ómpin∫i de interese, care mai de care sup„ra˛i pentru nerezolvarea unor probleme strict personale sau care mai de care nemul˛umi˛i c„ nu au ajuns Óntr-o func˛ie, mai aproape de îosul virtual“. Dar de la a nu te Ón˛elege cu nevasta Ón cas„ ∫i p‚n„ la a ajunge s„ te cer˛i cu toat„ strada este un drum lung pentru oamenii one∫ti ∫i integri, parcurs din nefericire foarte repede de îjigodii“.

Adresez un Óndemn colegial adev„ra˛ilor liberali boto∫„neni: feri˛i-v„ de jigodii, c„ci acestea nu au discern„m‚nt, necunosc‚nd limita bunului-sim˛ ∫i a omeniei! Iar pentru cei care au fost p„c„li˛i, s„ ∫tie c„ naivitatea se iart„ ∫i c„ totdeauna exist„ a doua ∫ans„. Uita˛i-v„ Ón fa˛„, peste um„r sau Óntr-o parte ∫i v„ ve˛i da seama cine sunt cei care au interese ∫i care vor avea de c‚∫tigat Óntr-o ac˛iune de genul acesta.

Reforma partidului-stat sau mai bine spus a îpartidului-sat“, judec‚nd dup„ evolu˛ia acestuia Ón ochii electoratului, continu„, dar lipse∫te cu des„v‚r∫ire.

Consiliul Na˛ional al P.S.D., desf„∫urat s„pt„m‚na trecut„ la T‚rgu-Mure∫, a reprezentat pentru social-democra˛i, dup„ cum afirma pre∫edintele lor, Ónceputul preg„tirilor pentru c‚∫tigarea campaniilor ce vor urma. Œn fapt, domnul Mircea Geoan„, printr-un discurs extras parc„ din povestirile lui Hans Christian Andersen, punctat ici-colo de afirma˛ii jignitoare la adresa actualei Coali˛ii de guvern„m‚nt, urm„re∫te, Ómpreun„ cu Grupul de la Cluj, men˛inerea controlului asupra P.S.D.

Astfel, de∫i cu mai pu˛in de o lun„ Ón urm„ Mircea Geoan„ afirma c„ organizarea de alegeri interne la Congresul din decembrie nu este dec‚t o pur„ specula˛ie, deodat„, aerul tare de T‚rgu-Mure∫ l-a f„cut s„ se r„zg‚ndeasc„. Sau poate altele au fost cauzele...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006 Oricum, se pare c„ eventualitatea alegerii îla pachet“ a conducerii partidului i-a sur‚s marelui conduc„tor, iar reforma mult tr‚mbi˛at„ s-a pierdut printre principii îbrodate“ cu populism ∫i mirosuri puternice de îciolan“.

A∫adar, dup„ ce unul dintre liderii marcan˛i ai partidului, îcare este“ Marian Vanghelie, spunea c„ cei din actuala putere nu ∫tiu nici m„car s„ fure, domnul Geoan„, schimb‚nd cu sacoul tricoul cu Che Guevara, dar uit‚nd de pantalona∫ii scur˛i, critic„ cu vehemen˛„ Coali˛ia de guvern„m‚nt, afirm‚nd c„ P.N.L. ∫i P.D. sunt doar dou„ g„∫ti formate din indivizi avizi dup„ bani, care fur„ tot ce pot ∫i c‚t pot.

Trebuie s„ ne obi∫nuim, dac„ Ónc„ nu am f„cut-o, cu demagogia promovat„ de Mircea Geoan„, un Mircea Geoan„ care nu este altceva dec‚t un apendice al Grupului de la Cluj, un ap„r„tor al s„racilor Óntors de la Washington cu buzduganul Ón m‚n„, preg„tit s„ rup„ f„lci Óntr-un gest plin de diploma˛ie ∫i doctrin„ social„.

Declara˛ie politic„: îPozi˛ii globale ∫i interese... sectare“

Titlul actualei declara˛ii politice nu este doar un simplu joc de cuvinte. Antiteza sugerat„ Ón el are o acoperire Ón realitate, Ón modul Ón care a fost g‚ndit ∫i construit proiectul de buget pe anul viitor, inspirat desigur ∫i din practica acestui an.

M„ refer, Ón acest context, la faptul c„ o serie de prevederi ale legii viitorului buget con˛in referiri la anumite sume care se prezint„ Ón îpozi˛ie global„“ ∫i care se vor repartiza pe unit„˛i administrativ-teritoriale ulterior, desigur, prin îbun„voin˛a“ Guvernului.

A∫a, de exemplu, afl„m din proiectul de lege men˛ionat c„ sunt prev„zute sume Ónsemnate: pentru modernizarea ∫i dezvoltarea sistemelor centralizate de producere ∫i distribu˛ie a energiei termice — art. 13 lit. c); pentru finan˛area programului de dezvoltare a infrastructurii din spa˛iul rural — art. 13 lit. f), precum ∫i pentru transferuri de la bugetul de stat c„tre bugetele locale pentru investi˛ii finan˛ate par˛ial din Ómprumuturi externe — art. 15 alin. (2) ∫i (3). Nu ∫tim nici cum vor fi defalcate sumele prev„zute Ón buget la capitolul dezvoltare public„ ∫i locuin˛e, pozi˛iile globale fiind ∫i Ón aceste cazuri solu˛ionate de structurile departamentale care le au Ón administrare.

S„ mai men˛ion„m c„ ∫i rezerva bugetar„ este tot la dispozi˛ia Guvernului, a∫a cum, de altfel, o spun ∫i sumele, doar c„ ∫i aceasta — Ón sum„ mare — se repartizeaz„ tot Ón mod arbitrar pe unit„˛i administrativ-teritoriale, dar nu numai îpentru cheltuieli urgente ∫i neprev„zute“, cum spune legea, c‚t, mai ales, pentru clien˛ii politici ai Alian˛ei D.A. din teritoriu.

Avem de-a face, f„r„ Óndoial„, cu Ónc„ o îinginerie“ financiar„, care va genera repartiz„ri preferen˛iale de fonduri ∫i va crea un sentiment de frustrare pentru multe consilii locale, care vor fi l„sate la o parte atunci c‚nd se va face distribuirea lor Ón teritoriu.

Care vor fi acestea se ∫tie. Nu se ∫tie Óns„ c‚nd vor Ónceta aceste practici nedemne de sistemul democratic, care este mereu invocat pentru a defini îpreocup„rile“ privind descentralizarea.

Declara˛ie politic„: îRom‚nii, cobai pentru alimentele modificate genetic“

M„ v„d nevoit s„ revin cu o nou„ declara˛ie politic„ pe aceast„ tem„, deoarece acest fenomen tinde s„ devin„ din ce Ón ce mai periculos pentru s„n„tatea popula˛iei.

Œn calitate de parlamentar am ini˛iat mai multe Óntreb„ri ∫i interpel„ri ministerelor de resort pentru a-mi comunica parametrii reali ai acestor culturi modificate genetic ∫i impactul lor asupra s„n„t„˛ii popula˛iei.

Am primit r„spunsuri referitoare la faptul c„ legea rom‚n„ nu reglementeaz„ punerea pe pia˛„ a produselor procesate — alimentare sau hran„ pentru animale —, ob˛inute din plante modificate genetic (de exemplu uleiul ob˛inut din soia, ∫roturi de soia etc.), iar plantele modificate genetic cultivate Ón Rom‚nia reprezint„ un risc îneglijabil“ Ón opinia lor. Acestea beneficiaz„ de prevederi speciale, care transpun legisla˛ia specific„ a Uniunii Europene Ón domeniu.

Dar iat„ care este situa˛ia Ón U.E., problematica ingineriei genetice fiind foarte controversat„, oficialii europeni Óncearc„ s„ creeze un cadru legal c‚t mai complet Ón domeniu pentru a Ónl„tura orice temere a consumatorului european fa˛„ de plantele modificate genetic. Astfel, Ón 2003, Parlamentul European ∫i Consiliul Europei adoptau Regulamentul 1829 privind alimentele ∫i hrana pentru animale, modificate genetic, care obliga firmele produc„toare de alimente modificate genetic s„ fac„ teste ∫i s„ le publice. Numai c„, Ón momentul de fa˛„, acest lucru nu se Ónt‚mpl„. Aceast„ situa˛ie confuz„ din U.E se transpune ∫i Ón Rom‚nia, care a devenit un Ónsemnat produc„tor ∫i consumator de organisme modificate genetic, asta din cauza faptului c„ nu avem o legisla˛ie adecvat„ Ón domeniu ∫i a lipsei inform„rii consumatorilor.

Potrivit îGreenpeace“, Ón Rom‚nia, pe l‚ng„ soia modificat„ genetic, se mai comercializeaz„ ∫i cartofi, orez, porumb ∫i prune modificate genetic, iar autorit„˛ile competente îÓnchid ochii“ la o problem„ at‚t de grav„, cet„˛enii devenind cobai pentru aceste produse, constat‚ndu-se c„ cei care consum„ O.M.G-uri sau lucreaz„ cu acestea pot suferi afec˛iuni foarte grave ale rinichilor, ale pancreasului sau ale sistemului nervos, m„rirea riscului de avort la femei, precum ∫i na∫terea copiilor cu malforma˛ii genetice.

## îCine guverneaz„ Rom‚nia?“

Œn 2004, Alian˛a D.A. a format Guvernul, ajutat„ de micul P.U.R. (devenit P.C. sau îsolu˛ia imoral„“, a∫a cum afirma pre∫edintele B„sescu) ∫i de U.D.M.R.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006 Aceast„ alian˛„ eterogen„ p‚n„ la absurd a asigurat popula˛ia Rom‚niei c„ o va guverna spre Europa, schimb‚nd felul Ón care guvernase P.S.D. Ón cei patru ani anteriori, ani Ón care, totu∫i, fuseser„ Ónchise marea majoritate a capitolelor de negociere cu U.E.

Pe parcursul celor aproape doi ani de guvernare aliat„, aderarea Rom‚niei a devenit o certitudine, de∫i niciuna dintre problemele nerezolvate de P.S.D. nu ∫i-au g„sit solu˛ie, intrarea noastr„ Ón U.E. fiind una cu surdine, cu condi˛ii, cu aten˛ion„ri, ca s„ nu spun amenin˛„ri de activare a clauzelor sanc˛ionatorii.

Ne-am uitat Ón acest timp Ón sus, la guvernarea Rom‚niei, de unde ni se spunea c„ totul este Ón regul„, c„ alian˛a func˛ioneaz„, Ón ciuda seismelor care se sim˛eau la baza e∫afodului numit p‚rtie: joaca de-a alegerile anticipate, declara˛iile unora dintre membri la adresa altora, remanieri pentru incompeten˛a unora dintre mini∫tri, maturarea secretarilor de stat pe criterii algoritmice, Ónt‚lniri inten˛ionat ratate Óntre pre∫edinte ∫i primul-ministru, concedieri, gherile mediatice, toate culmin‚nd cu numirea ratat„ a comisarului nostru european, fapt care a demonstrat c„ Alian˛a nu se aliase Ón acest domeniu esen˛ial pentru ˛ar„. Nici Ón acesta, de altfel!

Mai nou, una dintre aripile Alian˛ei, P.N.L. e pe cale s„ se de∫ire: disiden˛ii la liberalism sau la T„riceanu viseaz„ s„ creeze un nou aliat, presupun, care s„ pun„ um„rul mai cu folos la alierea Ón guvernarea Rom‚niei. Pentru c„ presupun c„ asta vor!

™i atunci, Ómi pun, Ón calitate de cet„˛ean rom‚n, Óntrebarea: cine guverneaz„ Rom‚nia? Ce for˛e politice mai sunt aliate Ón Alian˛a D.A.? ™i se mai poate vorbi de alian˛„ Ón situa˛ia Ón care membrii acestui conglomerat politic ∫i de interese numai alia˛i nu mai sunt?

îF„-te frate cu dracul p‚n„ treci puntea!“, spune rom‚nul. Da, e un mod pragmatic de a g‚ndi, dar ∫i aceast„ fr„˛ie trebuie s„ se bazeze pe ceva: cel pu˛in pe un drac cuantificabil, identificabil, recognoscibil, stabil, adic„ acela de la Ónceputul fr„˛iei. Dac„ Ón timpul trecerii pun˛ii, dracul se pretinde Óngera∫ sau se multiplic„, atunci fr„˛ia are cel pu˛in o problem„.

îProbleme administrative ale ∫colii sau probleme manageriale ale prim„riilor?!“

S-a discutat mult Ón mass-media Ón ultimul timp despre condi˛iile improprii din ∫colile din mediul rural, Ón care copiii Ónghea˛„ de frig ∫i chiar s-a ajuns Ón situa˛ia de a se suspenda orele de clas„ din aceast„ cauz„.

S-a discutat mult la Ónceputul anului ∫colar despre localit„˛i din mediul rural Ón care nu se poate asigura un proces de Ónv„˛„m‚nt calificat, deoarece multe cadre didactice nu sunt interesate de catedrele vacante din cauza nedecont„rii navetei.

S-a discutat despre condi˛iile igienico-sanitare ∫i despre epidemiile care pot izbucni Ón ∫coli, Ón condi˛iile Ón care 90% din ∫colile din mediul rural asigur„ apa potabil„ din surse necontrolate, neautorizate, iar grupurile sanitare sunt Ón curte.

Toate aceste probleme, de∫i nu vizeaz„ direct procesul de Ónv„˛„m‚nt, influen˛eaz„ Ón mod categoric desf„∫urarea orelor, absenteismul ∫i abandonul ∫colar.

Sunt probleme administrative ale ∫colii rom‚ne∫ti care trebuie s„-∫i g„seasc„ rezolvarea Óntr-un management adecvat al prim„riilor din mediul rural.

Activitatea de teren pe care o desf„∫or Ón circumscrip˛ie m„ Óndrept„˛e∫te s„ afirm c„ sunt pu˛ini primari care con∫tientizeaz„ rolul ∫colii Ón devenirea comunei pe care o conduc.

Sunt primari Ón jude˛ul Ia∫i, care de∫i se confrunt„ cu toate problemele expuse mai sus, adic„ nu se deconteaz„ naveta profesorilor, nu se asigur„ minimul de condi˛ii igienico-sanitare Ón ∫coal„, copiii Ónghea˛„ de frig de la gr„dini˛„ p‚n„ la liceu, ne arat„ cu m‚ndrie c‚t de bine merg lucrurile pe ∫antierul de la tribuna de fotbal.

Mi se pare o iresponsabilitate moral„ ∫i managerial„ impardonabil„ ∫i sper c„ odat„ cu descentralizarea ∫i sporirea prerogativelor primarilor s„ creasc„ ∫i gradul de responsabilizare a electoratului, Ón ideea de a vota oameni care s„ cunoasc„ nevoile comunit„˛ii ∫i care s„-∫i pun„ Óntrebarea cum va ar„ta comuna Ón cinci, zece ani.

Sau poate am Ón˛eles eu gre∫it... ∫i noi, parlamentari, Guvern, prefecturi, consilii jude˛ene trebuie s„ rezolv„m toate aceste probleme, iar la nivelul comunelor... s„ se joace fotbal!

îO alt„ mo∫tenire a guvern„rii P.S.D.: frunta∫i Ón topul european al corup˛iei“

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Nu m-am referit ∫i nu am utilizat p‚n„ acum, Ón lu„rile mele de pozi˛ie, sintagma îdezastruoasa mo∫tenire a fostei guvern„ri“, o sintagm„ inventat„ Ón anul 2001 de guvernan˛ii P.S.D. Nu am s„ o utilizez nici ast„zi, de∫i unele date statistice Ón materie de percep˛ie a corup˛iei sunt mai mult dec‚t elocvente.

Ieri, organiza˛ia îTransparency International“ a dat publicit„˛ii indicele de percep˛ie a corup˛iei pe anul Ón curs. Œntr-un top al celor 25 de state din Uniunea European„, plus cele dou„ care vor adera de la 1 ianuarie 2007, adic„ noi ∫i Bulgaria, st„m foarte prost. Suntem pe primul loc la nivelul de percep˛ie a corup˛iei. Punctajul Rom‚niei este cel mai sc„zut: 3,1, pe o scar„ de la 0 la 10, idealul fiind, evident, 10 puncte. Pentru 2006, media ob˛inut„ de statele membre ale Uniunii Europene a fost de 7,71 puncte, iar media ob˛inut„ de statele recent devenite membre (Ungaria, Cehia, Polonia etc.) ale Uniunii este de 5,3 puncte. La nivel mondial nu st„m deloc pe roze. Locul 84 din cele 163 de state care au participat la sondajul realizat de c„tre un grup de evaluatori interna˛ionali.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006 Chiar dac„, cel pu˛in comparativ cu statele din Uniunea European„, am avut Ón cvasipermanen˛„ o pozi˛ie coda∫„, situa˛ia ar fi fost alta ast„zi dac„ nu ar fi existat declinul generat de exacerbarea corup˛iei din timpul guvern„rii P.S.D. din anii 2001—2004. Œn perioada guvern„rii P.N.fi.C.D.-P.N.L.-P.D.-U.D.M.R., Rom‚nia a avut cele mai bune înote“: 3,44 Ón 1997 ∫i 3,30 Ón 1999. Guvernarea P.S.D. nu numai c„ nu a reu∫it s„ ating„ nivelul de 4 puncte sau cel pu˛in s„-l men˛in„ pe cel din perioada 1997—1999. Œn 2002 s-a ajuns la un punctaj umilitor: 2,60.

Actuala guvernare a reu∫it s„ mai repare c‚t de c‚t deficitul de punctaj, dar tarele fostei guvern„ri au c‚nt„rit ∫i c‚nt„resc enorm. Am reu∫it Ón 2005 s„ urc„m la 3 puncte ∫i am mai ob˛inut anul acesta un plus infim de 0,10 puncte.

îTandemul“ nostru pe traseul integr„rii, Bulgaria, a pornit de la 2,90 puncte Ón 1998 ∫i are la ora actual„ 4 puncte, de∫i, teoretic, actele de corup˛ie sunt destul de vizibile dincolo de Dun„re.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Legea de Ónfiin˛are a Agen˛iei Na˛ionale de Integritate, Ón forma propus„ de Guvern, avea menirea de a proiecta conturul convertibilit„˛ii Óncrederii cet„˛enilor Ón valorile

fundamentale ale unei societ„˛i spre care, o spunem cu to˛ii, tindem. Numai c„, din p„cate, limbajul consecven˛ei este tot mai str„in politicianului rom‚n, care, Ón loc s„ dep„∫easc„ ideea de om îdoar al timpului s„u“, cum Ól nume∫te Ruprecht — fatalist, naiv ∫i tem„tor —, ∫i s„ fie un vizionar, nu face altceva dec‚t s„ strice echilibrul dintre via˛„ ∫i con∫tiin˛„.

™tim cu to˛ii c„, Ón ultim„ instan˛„, votul este identitatea noastr„. Ca atare, nu Ón˛eleg de ce, Ón locul unor atitudini faste ∫i ferme, voin˛a multora se exteriorizeaz„ aplatizat„ de presupunerile amendamentelor din Comisia juridic„, alter‚nd speran˛ele pe care aleg„torii ∫i le-au pus Ón noi.

Proiectul de lege, Ón forma propus„ de doamna ministru Monica Macovei, ar fi dus la o clar„, cristalin„, rezolvare a oric„ror situa˛ii reclamate de necesitatea impunerii unui astfel de act legislativ, ar fi Ónsemnat o reconsiderare a voin˛ei clasei politice, o Óntre˛inere a îmersului stabilit„˛ii“. Numai c„, din c‚te am constatat, cronologia oric„rui proiect sf‚r∫e∫te prin ap„rarea propriilor interese (care a devenit sistemic„), f„r„ nicio ∫ans„ dat„ perspectivei unor noi deschideri. ™i de aceast„ dat„, judecata din urm„ a votului a f„cut din lumea noastr„, a parlamentarilor, o lume îÓntoars„“, dovedind, Ónc„ o dat„, c„ drogul omului politic este inconsecven˛a.

Œn ceea ce prive∫te sumarele bilan˛uri ale unei astfel de atitudini, acestea nu sunt altceva dec‚t preludiul unui nou ciclu de umilin˛e, pe care, o spun cu toat„ temerea, o va pl„ti din ce Ón ce mai scump societatea rom‚neasc„. ™i toate acestea Ómpotriva sarcinii, a∫ putea spune religioase, cu care am fost Ónvesti˛i de c„tre cet„˛enii comunit„˛ilor c„rora le apar˛inem.

Œn ceea ce m„ prive∫te, le voi r„m‚ne fidel, neaccept‚nd s„-mi viciez g‚ndirea cu at‚t de comuna filosofie a jum„t„˛ilor de m„sur„, care, din p„cate, domin„ via˛a noastr„ politic„, pe care o consider cel pu˛in caduc„.

## îCe-∫i face omul cu m‚na lui...“ Stima˛i colegi,

Am avut parte, Ón acest sf‚r∫it de s„pt„m‚n„, de Ónc„ un discurs fulminant marca Geoan„, care a sim˛it din nou nevoia s„ Ó∫i Óncordeze mu∫chii de la aripi Ón fa˛a na˛iunii. Am aflat, a∫adar, de la cocorul-∫ef Mircea Geoan„ cum c„ oamenii o duc foarte prost din cauz„ c„ Alian˛a D.A. soarbe din s‚ngele ˛„rii, cum c„ am intrat cu capul plecat Ón Uniunea European„, c„ am devenit o ˛ar„ s„rac„ ∫i c‚te ∫i mai c‚te texte specifice unui partid de opozi˛ie.

A∫ trece cu considera˛ie de acest discurs al unor colegi din opozi˛ie, pentru c„ Ón˛eleg c„ aceasta este una dintre Óndatoririle lor: s„ trag„ semnale de alarm„, s„ ne critice sau s„ ne trag„ de m‚nec„. Precizez, Ón acest sens, c„, tot din considera˛ie, declara˛iile mele politice din ultima perioad„ nu s-au mai constituit ca atacuri la P.S.D. sau la liderii lui, pentru c„ mi se pare mi∫elesc ∫i incorect s„ ataci din postura de partid aflat la putere.

Ceea ce vreau Óns„ s„ Ói transmit domnului Geoan„ foarte clar ∫i la obiect este faptul c„ Domnia Sa nu mai are legitimitatea de a se constitui Óntr-un veritabil lider de opozi˛ie. ™i nu m„ refer aici la nenum„ratele gafe politice

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006 ∫i de imagine pe care le face: m„ refer la faptul c„, prin acceptarea t‚rgului pentru serviciile secrete rom‚ne∫ti, P.S.D. a intrat cu un picior la putere (at‚ta timp c‚t celalalt Ói era deja Ón groap„!). A∫adar orice discurs Óndreptat Ómpotriva puterii este unul ipocrit ∫i necredibil. Cu alte cuvinte, cu ce drept mai vorbe∫te domnul Geoan„ despre oligarhii puterii, at‚ta timp c‚t ∫i partidul Domniei Sale a beneficiat, prin complicitate, la aceast„ putere, bun„ sau rea, oligarhic„ sau corect„, Ón func˛ie de cum va decide electoratul la alegerile din 2008!

P‚n„ una-alta, Alian˛a D.A. este preferata rom‚nilor, conform institutelor de sondare a opiniei publice. ™i nu cred c„ acest lucru se Ónt‚mpl„ pentru c„ rom‚nii ar trece prin iadul descris de domnul Geoan„. P‚n„ una-alta, tot sondajele de opinie relev„ faptul c„ oamenii nu mai Ón˛eleg de care parte a baricadei se situeaz„ P.S.D., motiv pentru care partidul domnului Geoan„ scade din nou Ón sondaje, de∫i se afl„ Ón opozi˛ie.

îUnde Óncep ∫i unde se termin„ interesele rom‚ne∫ti?“ Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Ultimii ani au produs o muta˛ie a datelor demografice Ón cadrul popula˛iei active din Rom‚nia. Milioane de rom‚ni au ales drumul str„in„t„˛ii, Ón c„utarea unei vie˛i mai bune, tradus„, indiferent de limba translat„, prin bani trimi∫i acas„, prosperitate ∫i, pe cale de consecin˛„, un deficit bugetar mai mic al Rom‚niei.

Nu mai este nicio surpriz„ s„ afl„m c„ Ón Spania sau Italia exist„ ora∫e dominate demografic de rom‚ni. Interesele acestora, problemele cu care se confrunt„ ∫i drepturile pentru care ace∫tia duc, deocamdat„, o lupt„ surd„ Ón ˛„rile adoptive au fost, p‚n„ de cur‚nd, teme cvasiinexistente pentru noi, cei din„untrul grani˛elor, afla˛i la cald ad„post al certificatului de na∫tere ∫i cu cet„˛enia din suflet egal„ cu cea Ónscris„ pe h‚rtie. P‚n„ mai ieri, rom‚nii pleca˛i la munc„ erau, pentru noi, doar îc„p∫unarii“ din Spania. Indiferent dac„ Ón aceste comunit„˛i se g„sesc ∫i profesori universitari, ne-am Ónv„˛at s„ Ói numim pe to˛i la fel.

Indiferent ce ocupa˛ie ar avea Ón ˛„rile de adop˛ie, este evident c„ rom‚nii devin o prezen˛„ din ce Ón ce mai numeroas„ Ón str„in„tate. Drept urmare, este nevoie de o schimbare de paradigm„ Ón abordarea acestor comunit„˛i. Trebuie s„ Óncepem s„ ne g‚ndim la nevoile acestor rom‚ni, la interesele lor peste hotare ∫i la modul Ón care clasa politic„ rom‚neasc„ trebuie, de voie, de nevoie, s„ ia Ón considerare ∫i milioanele de rom‚ni pleca˛i de-acas„, dar care au grij„ de Rom‚nia ∫i, implicit de oamenii politici, trimi˛‚nd spre ˛ar„, pe l‚ng„ bani, ∫i voturile lor c„tre oamenii politici de aici.

Œn fine, dac„ ne g‚ndim c„ Ón Spania se discut„ deja despre reprezentarea rom‚nilor Ón legislativul spaniol, e cazul s„ g‚ndim ∫i noi, aici, solu˛ii similare pentru reprezentarea imigran˛ilor no∫tri Ón propriul lor Parlament. V„ mul˛umesc.

Doamnelor ∫i domnilor,

Evenimentele care au avut loc Ón ultimele s„pt„m‚ni la nivelul Consiliului Jude˛ean Vrancea au ˛inut prima pagin„ a ziarelor, fiind puternic mediatizate Ón presa central„ ∫i local„.

Œn calitate de deputat, reprezentant al cet„˛enilor jude˛ului Vrancea Ón Parlamentul Rom‚niei, dar ∫i de reprezentant al Partidului Na˛ional Liberal, am considerat necesar s„ ac˛ionez Ón spiritul drept„˛ii ∫i al adev„rului.

De c‚˛iva ani, jude˛ul Vrancea este feuda unui singur om, care controleaz„ mediul de afaceri, presa, via˛a social„ a comunit„˛ii. De nenum„rate ori, presa sau diferi˛i oameni politici au evocat mari afaceri necurate care s-au derulat la nivelul Consiliului Jude˛ean Vrancea.

Evenimentele din ultima perioad„ sunt rezultatul modului despotic Ón care Marian Opri∫an, pre∫edintele Consiliului Jude˛ean ∫i al Partidului Social Democrat Vrancea, a Ón˛eles s„ Ó∫i Óndeplineasc„ mandatul.

Activitatea îbaronului“ de Vrancea se traduce prin amenin˛„ri, ∫antaj, furt calificat ∫i alte asemenea fapte care cu u∫urin˛„ pot fi Óncadrate Ón prevederile Codului penal.

Cet„˛enii jude˛ului cunosc toate aceste lucruri. Oricine chestioneaz„ oamenii simpli din acest jude˛ Ón leg„tur„ cu Marian Opri∫an va avea surpriza s„ constate lucruri deloc m„gulitoare la adresa celui care prin for˛„ conduce ast„zi Consiliul Jude˛ean Vrancea ∫i Ó∫i exercit„ hegemonia asupra Óntregului jude˛.

Cet„˛enii sunt nemul˛umi˛i, dar, Ón acela∫i timp, le este fric„. La 16 ani de la evenimentele din decembrie 1989, c‚nd rom‚nii ∫i-au rec„p„tat libertatea, Ón jude˛ul Vrancea teroarea ∫i frica este la ea acas„, oamenilor fiindu-le team„ s„ vorbeasc„ ∫i s„-∫i exprime liber p„rerile.

Œn Vrancea nu a existat decembrie 1989.

Cu nenum„rate dosare penale, cu Ónc„lcarea grav„ ∫i constant„ a legii, cu amenin˛„ri ∫i ∫antaje, poli˛i∫ti ∫i magistra˛i îun∫i“, Marian Opri∫an continu„ s„ conduc„ Vrancea.

Dincolo de lupta politic„, de interesele mai mici sau mai mari ale diferi˛ilor lideri P.S.D. cu interese economice deosebite Ón zona Vrancei, r„m‚ne o dram„. O dram„ a oamenilor simpli. Cei care pl„tesc taxe ∫i impozite care ajung Ón buzunarele unui singur om, cei care sunt amenin˛a˛i c„ vor fi da˛i afar„ din serviciu dac„ vorbesc sau dac„ nu fac ce li se spune, cei care au vorbit ∫i au fost deja alunga˛i din posturile lor r„m‚n‚nd pe drumuri Ón condi˛iile Ón care au copii de crescut, cei care au de luat salarii, dar sunt min˛i˛i de Opri∫an c„ al˛ii sunt cei care Ói Ómping Ón foame etc....

Declara˛ie politic„: îVanghelie are dreptate: nu ∫tim s„ fur„m!“

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Nu credeam c„, dup„ 16 ani de activitate politic„, voi fi de acord 100% cu afirma˛iile unui membru P.S.D. ™i nu este vorba de orice reprezentant al acestui partid, ci de exoticul Marian Vanghelie. Ce a spus primarul sectorului 5 din Bucure∫ti se ∫tie: î√∫tia“ — adic„ reprezentan˛ii actualei guvern„ri — înici nu ∫tiu m„car s„ fure!“. Œn afirma˛ia lui Marian Vanghelie exist„ Óns„ dou„ adev„ruri. Cei care sunt acum la guvernare nu ∫tiu s„ fure; cei care au fost, adic„ P.S.D., au fost exper˛i Ón materie! Evident, toate aceste lucruri sunt cunoscute ∫i nu reprezint„ o noutate.

Œn 2001, c‚nd s-a schimbat guvernarea, un singur fost demnitar al Coali˛iei P.N.fi.C.D.-P.N.L.-P.D.-U.D.M.R. a fost cercetat Ón justi˛ie (˛„r„nistul Ioan Mure∫an, fost ministru al agriculturii), dar nu a fost g„sit vinovat.

Œncep‚nd Óns„ cu anul 2005, pentru un num„r foarte mare de fo∫ti demnitari ai guvern„rii P.S.D. drumurile la D.N.A. reprezint„ o banalitate. Din p„cate, cercet„rile penale Ón privin˛a unor fo∫ti guvernan˛i nu se refer„ doar la îfurturi“ Ón interes propriu, ci la adev„rate îtunuri“. Avem afacerea îFregata“ pe rol, avem afacerile dintre Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale ∫i îTofan Grup“, avem probleme legate de îRafo“ ∫i multe, multe altele.

Din p„cate, sinceritatea naiv„ de care a dat dovad„ Marian Vanghelie este ignorat„ de liderii P.S.D. Mai mult, aidoma proverbului îHo˛ul strig„: «Prinde˛i ho˛ul!»“, liderii P.S.D. aduc acuza˛ii nejustificate actualilor guvernan˛i. Una dintre aceste acuza˛ii se refer„ la scumpirea carburan˛ilor. Dar cine poart„ o mare vin„ privind aceast„ scumpire? Cine a negociat defectuos privatizarea îPetrom“? R„spunsul este simplu: P.S.D. Numai c„, termenul îdefectuos“ reprezint„ un eufemism. Presa ∫i speciali∫tii au atras aten˛ia c„ nu este vorba doar de negocieri defectuoase, ci de mai mult. Comisioanele luate pentru modul Ón care s-a tratat privatizarea îPetrom“ se circumscriu specialit„˛ii recunoscute de Vanghelie ca fiind apanajul P.S.D.

V„ reamintesc ∫i de cazul ultramediatizat al medicului ™erban Br„di∫teanu, senator P.S.D. Ón legislatura trecut„, acuzat c„ ar fi primit o mit„ de peste patru milioane de euro de la o firm„ austriaco-elve˛ian„ ce distribuie produse medicale, Ón schimbul banilor acesta facilit‚ndu-i companiei c‚∫tigarea unei licita˛ii pentru echiparea spitalelor-penitenciar din Rom‚nia, Ón anii 2001—2002.

îS„rmana Rom‚nie!“

Œntreaga tevatur„ legat„ de numirea ∫i acceptarea comisarului european din partea Rom‚niei a st‚rnit noi semne de Óntrebare legate de capacitatea actualilor guvernan˛i de la Bucure∫ti de a-∫i conduce ˛ara pe drumul spre inima continentului. îS„rmana Rom‚nie...“, nota îFinancial Times“, referindu-se la premiul at‚t de pu˛in str„lucitor pe care l-a primit ˛ara noastr„ din partea Uniunii Europene, ...dup„ decenii de dictatur„ comunist„ ∫i o a∫a-zisa revolu˛ie s‚ngeroas„ ∫i violent„, aceasta a reu∫it Ón sf‚r∫it o tranzi˛ie spre democra˛ie. A Óndurat...“, sublinia prestigiosul cotidian britanic, îani de schimb„ri politice ∫i economice majore, criminalitate Ón cre∫tere ∫i exod de lucr„tori tineri ∫i talenta˛i c„tre ˛„rile bogate din vestul Europei. A Óntins covorul ro∫u ori de c‚t ori un birocrat umil de la Bruxelles a venit Ón vizit„. Rom‚nii au crezut c„ au reu∫it. Dar, exact c‚nd ei se preg„teau s„ se bucure de noile privilegii, au primit o lovitura grea. Li s-a spus c„ oric‚t de mult s-ar fi luptat Guvernul ∫i cet„˛enii pentru aderare, aceasta nu valoreaz„ mai nimic la Bruxelles. Tot ce merit„ — Óntr-un cuv‚nt lung, brutal ∫i foarte clar — este multilingvism“.

Am reprodus aceste idei din articolul ap„rut Ón îFinancial Times“ pentru a Ón˛elege cum suntem privi˛i ast„zi Ón afara ˛„rii, c‚te eforturi ne a∫teapt„ pentru ca Rom‚nia s„ scape de aceast„ ∫tampil„ grea, de ˛ar„ Ón curs de dezvoltare, s„rac„ ∫i corupt„, imatur„ din punct de vedere politic. Acceptarea, de c„tre Manuel Barroso, a candidaturii lui Leonard Orban — un func˛ionar modest, f„r„ un trecut profesional sau politic cu care s„ fi ie∫it Ón eviden˛„ — pare mai degrab„ o concesie f„cut„ de Bruxelles dup„ e∫ecul cu Varujan Vosganian, o ie∫ire c‚t de c‚t elegant„ dintr-o situa˛ie ce putea deveni Ón orice moment imposibil„, aici, pe malurile D‚mbovi˛ei.

Domnul Leonard Orban va ob˛ine, e adev„rat, 12.000 de lire sterline pe lun„, dar el trebuie s„ Ón˛eleag„ faptul c„ va primi doar un sfert din portofoliul aceluia pe care Ól va Ónlocui, Ón ianuarie, Ón corpul de la Bruxelles al Comisiei Europene. Œndatoririle curente ale celui pe care-l va Ónlocui Leonard Orban, comisarul slovac Jan Figel, includ, pe l‚ng„ multilingvism, educa˛ie, instruire, sport ∫i cultur„. Taciturnul Leonard Orban s-a dezmor˛it complet dup„ Ónt‚lnirea cu pre∫edintele Comisiei Europene, ∫i-a adus brusc aminte c„ a f„cut ∫i ceva actorie prin tinere˛e, dar va trebui s„ priceap„ c„ situa˛ia pentru el va fi ∫i mai grea. El a fost marginalizat Ónainte de a ajunge la Bruxelles. A∫a e primit„ Rom‚nia acolo, acesta este statutul ei la Uniunea European„, ∫i probabil c„ o ∫i merit„, dac„ avem Ón vedere proasta administrare a procesului de nominalizare.

îPentru P.S.D., sacrificarea imaginii Rom‚niei nu conteaz„“

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Dup„ ce, la momentul desemn„rii senatorului P.N.L. Varujan Vosganian pentru func˛ia de comisar european, am asistat la cele mai m‚r∫ave atacuri politice din ultimii 10 ani, am crezut c„, dup„ ce ∫i-au atins scopul, o serie de for˛e politice se vor retrage pentru a-∫i savura victoria ob˛inut„ cu pre˛ul ∫ifon„rii imaginii Rom‚niei.

M-am Ón∫elat. Atacurile au continuat ∫i la adresa noului comisar desemnat ∫i acceptat de c„tre Comisia European„. Principalele atacuri au venit din zona P.S.D. Nu contest rolul unui partid de opozi˛ie de a critica activitatea guvernan˛ilor. Nu contest nici lupta politic„ dus„ uneori cu mijloace nu chiar foarte ortodoxe de c„tre un partid de opozi˛ie. Dar c‚nd aceste atacuri afecteaz„ imaginea extern„ a ˛„rii, astfel de atacuri merit„ s„ fie contestate.

La pu˛ine ore dup„ anun˛area portofoliului european de care va r„spunde Leonard Orban, liderii P.S.D. au ie∫it Ón hait„ la atac. Am auzit declara˛ii de genul: îSolu˛ia propus„ de Rom‚nia este extrem de modest„“ (...) îAcest mandat trebuie rediscutat, pentru c„ este posibil ca, f„r„ o Ónc„rc„tur„ politic„, acest mandat s„ fie anulat Ón 2009, c‚nd num„rul de mandate de comisar european va fi mai mic dec‚t num„rul de state membre, fiind astfel posibil ca Rom‚nia s„-∫i piard„ reprezentarea“ (...) îP.S.D. consider„ c„ Leonard Orban trebuie s„-∫i dea demisia din viitorul post“ (...) îAutorit„˛ile de la Bucure∫ti trebuie s„ fie con∫tiente c„ Rom‚nia nu-∫i ocup„ locul pe care Ól merit„. Mandatul ob˛inut de Rom‚nia este sub˛ire“.

Afirma˛iile liderilor P.S.D. frizeaz„ ridicolul. îSolu˛ia extrem de modest„“ este persoana care, din 1993, lucreaz„ doar pe linia problemelor ce ˛in de organismele europene. Nu cunosc ∫i cred c„ nici nu exist„ un tehnician al noului val cu o astfel de vechime Ón domeniu. Mai mult, Ón perioada 2001—2004, deci Ón timpul guvern„rii P.S.D., a fost num„rul doi Ón echipa de negociatori pentru integrare. Toat„ lumea ∫tie, c‚t timp a

fost la guvernare, P.S.D. nu a f„cut pomeni. A ras din func˛ii to˛i oamenii guvern„rii anterioare. Faptul c„ Leonard Orban a avut func˛ia pe care a avut-o Óntre 2001 ∫i 2004 dovede∫te c„ a fost indispensabil. Dar indispensabilitatea dispare atunci c‚nd interesele politicianiste m„runte o cer.

îRom‚nia ∫i rom‚nii, europeni de m‚na a doua?“ Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Fr„m‚nt„rile pe care le declan∫eaz„ Ón r‚ndul popula˛iei apropiata aderare a Rom‚niei la Uniunea European„, fac, de multe ori, ca bucuria s„ fie umbrit„ de sentimentul unei victorii nemeritate. Este o realitate, un fapt indubitabil, dovedit prin sondajele efectuate la nivelul popula˛iei din ˛„rile deja membre ale U.E. c„ Rom‚nia intr„ Ón marea familie european„ Ómpotriva voin˛ei celei mai mari p„r˛i a membrilor s„i. O majoritate zdrobitoare a membrilor de r‚nd din clubul european s-a declarat Ómpotriva ader„rii ˛„rii noastre la U.E., iar presa a speculat din plin curentul de opinie popular exprimat de ace∫tia. ™i totu∫i liderii ˛„rilor Uniunii Europene au recomandat aceast„ aderare, ba chiar au fixat ∫i termenul pentru data de 1 ianuarie 2007, adic„ Ón mai pu˛in de dou„ luni.

Decizia liderilor ˛„rilor U.E. de a nu ˛ine cont de dorin˛ele populare din ˛„rile lor, Ón favoarea Rom‚niei, a fost interpretat„ la Bucure∫ti ca un gest datorat exclusiv dib„ciei cu care ˛ara noastr„ a ∫tiut s„ conving„ politic c„ meritam acest gest din partea Europei. Lucrurile nu stau Óns„ deloc a∫a. Din contr„, liderii politici vesteuropeni sunt foarte dedica˛i intereselor ˛„rilor lor ∫i popula˛iei locale, doar c„ privesc lucrurile pe termen mult mai lung dec‚t realitatea imediat urm„toare. Œ∫i asum„ astfel un risc politic enorm, pentru c„ orice decizie luat„ contra voin˛ei populare trebuie bine c‚nt„rit„ ∫i explicat„ Ón contextul general al binelui na˛ional Ón viitor, nu Ón prezent. S„ nu uit„m reac˛ia negativ„ a electoratului francez ∫i olandez care chiar a votat contra Constitu˛iei Europene ∫i implicit contra extinderii U.E., ∫i asta numai din ideea unui pericol ∫i atac la propria bun„stare na˛ional„ ∫i personal„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006 Dar rom‚nii nu constituie o amenin˛are pentru locurile de munc„ sau pentru bun„starea muncitorului occidental, ba dimpotriv„. Deficitul de for˛„ de munc„ Ón U.E. este estimat la circa 30 milioane de persoane Ón urm„torii 10 ani, deci muncitorii rom‚ni vor absorbi o parte din locurile vacante. ™i probabil c„ vor fi tot acele locuri de munc„, ca ∫i p‚n„ acum, prost pl„tite ∫i Ón domeniile Ón care muncitorul european nu se Ónghesuie s„ munceasc„. Apoi mai este aspectul etnic ∫i cultural, deloc de neglijat Óntr-o Europ„ b‚ntuit„ de curente xenofobe ∫i zguduit„ de atentate extremiste de sorginte religioas„. Rom‚nii sunt un popor cre∫tin, muncitor, au o cultur„ european„ peste media multor ˛„ri membre deja Ón U.E. ∫i, indiferent de credin˛„, nu au porniri teroristo-sinuciga∫e Ón numele religiei.

îPixul ∫i ghioaga“

Consiliul Na˛ional al P.S.D. de la T‚rgu-Mure∫ s-a dorit a fi un balon de Óncercare pentru atmosfera din partid, dar ∫i prilejul unor aranjamente menite s„ scoat„ electoral partidul din iarn„. Loca˛ia Consiliului n-a fost aleas„ Ónt‚mpl„tor, ea dezv„luind o mai veche obsesie a P.S.D. de a atrage ∫i a c‚∫tiga de partea sa electoratul ardelean. Pe de alt„ parte, T‚rgu-Mure∫ este la scurt„ distan˛„ de Cluj, astfel Ónc‚t grupul de pe Some∫ nu a sim˛it c„ ar juca Ón deplasare.

Cum era de a∫teptat, aceast„ ultim„ reuniune la v‚rful P.S.D. a eviden˛iat Ónc„ o dat„ degringolada ∫i vidul de autoritate existente Ón acest partid. Am avut impresia unui P.S.D. condus de la Bucure∫ti datorit„ lui Mircea Geoan„, dar contrabalansat de autoritatea grupului de la Cluj. Œn fapt, Mircea Geoan„ nu mai ∫tie ce s„ fac„ pentru a dob‚ndi mai mult„ legitimitate Ón partid, tocmai pentru c„ alegerea sa la ultimul congres al partidului a

fost fructul unui compromis cu conota˛ii teritoriale ∫i cu aranjamente de culise d‚mbovi˛ene.

Practic, la T‚rgu-Mure∫, Geoan„ ∫i-a repus titlul Ón joc, miz‚nd pe mai multe elemente. Pe de o parte, pe faptul c„, Ón toiul opozi˛iei, P.S.D. va dovedi at‚ta maturitate Ónc‚t s„ nu se lase antrenat Óntr-o sciziune. Dar poate c„ este mai r„u s„ fii un partid mai mare dezbinat de grup„ri interne dec‚t un partid mai mic ∫i ie∫it dintr-o sciziune, dar eliberat de tensiuni. Deocamdat„ se prefer„ prima variant„, chiar dac„ grup„rile nu fac economie de amenin˛„ri ∫i formule care mai de care mai îprietenoase“: unii au vorbit de înemernici cu pix“, al˛ii, de îpolitica cu ghioaga“. Pe de o parte, exist„ grupul de pe Some∫, care a declarat Ónc„ o dat„ sus˛inerea lui Geoan„ la ∫efia partidului. Pe de alt„ parte, exist„ gruparea Sorin Oprescu—Ion Iliescu, Ómp„nat„ cu al˛i sus˛in„tori sau admiratori din umbr„. De fapt, P.S.D.-ul se afl„ Ón fa˛a unei sciziuni provincialiste, Óntre Cluj ∫i Bucure∫ti, singurul element de leg„tur„ fiind Mircea Geoan„.

Gruparea de la Bucure∫ti e din ce Ón ce mai pornit„, dar e departe de a fi omogen„. Dup„ pierderea lui Dan Ioan Popescu, nesus˛inut de partid Ón problemele cu declara˛ia de avere, Bucure∫tiul este Ón c„utare de lider. Doctorul Oprescu, de∫i pre∫edinte, simte tot mai incomod r„suflarea nepoliticoas„ a lui Marean Vanghelie. Oprescu este preferatul lui Ion Iliescu, care ∫tie c„ nu Ó∫i poate permite luxul politic de a mai fi Ónfr‚nt Ónc„ o dat„ la congres. Oprescu este destul de popular, a pierdut, la musta˛„, alegerile pentru Prim„ria Capitalei, are o prestan˛„ profesional„ deosebit„, a c‚∫tigat r„zboiul cu Ministerul S„n„t„˛ii. Deci promite. Œn plus meritul s„u politic este acela de a nu-l fi contrazis niciodat„ pe Ion Iliescu. Vanghelie a fost bun pentru a face cur„˛enie Ón organiza˛ia Bucure∫ti ∫i, fiind primar de sector, partidul nu-∫i permite s„ se descotoroseasc„ de el doar de dragul c„ ∫i-a dovedit îtalentul“ gramatical la televizor. Pentru a se r„zbuna pe Geoan„, Ion Iliescu este gata s„-l arunce Ón lupt„ pe Oprescu pentru ∫efia partidului la urm„torul congres. Drept dovad„, la T‚rgu-Mure∫, Iliescu nu s-a ferit s„-i critice pe cei care f„ceau afirma˛ii categorice ∫i care s-au ∫i gr„bit s„ anun˛e c„-l sus˛in tot pe Mircea Geoan„. ™i, la drept vorbind, Geoan„ ar putea avea probleme.

îBugetul de stat pe anul 2007, bazat pe cifre ireale“ Av‚nd Ón vedere c„ bugetul de stat pe anul 2007 ar fi trebuit s„ fie un buget al unui stat care de la 1 ianuarie 2007 va fi membru al Uniunii Europene, dac„ analiz„m cifrele se poate observa cu u∫urin˛„ c„ acesta nu este nici pe departe un buget multianual, bazat pe programe ∫i proiecte fondate pe cifre reale, a∫a cum sunt bugetele statelor membre ale Uniunii Europene.

Din acest punct de vedere Óns„ este un proiect bazat pe sume-fantom„. Este vizibil ∫i faptul c„ sunt prev„zu˛i bani la venituri care ar absorbi 55% din cifra total„. Aceast„ ini˛iativ„ nu a avut Ón vedere faptul c„, din 2007, banii care vor veni de la Uniunea European„ nu vor face venituri la buget, ci se vor duce direct la beneficiari. Aceast„ construc˛ie pune Ón buzunarul statului ace∫ti bani, care, Ón realitate, sunt bani ai beneficiarilor.

Proiectul de buget al Guvernului nu prezint„ nicio strategie postaderare, nu con˛ine priorit„˛i, ceea ce, Ón opinia mea, arat„, de departe, c„ este un buget îantieuropean“.

De asemenea, pentru realizarea recomand„rilor necesare elimin„rii problemelor semnalate cu stegule˛e de c„tre Uniunea European„, era nevoie s„ se aloce sume fixe Ón aceast„ direc˛ie, Óns„ nimic nu a fost f„cut Ón acest sens.

Nici Ón materia politicilor industriale nu sunt programe, proiecte prioritare care s„ ne arate Ón ce direc˛ie se Óndreapt„ Rom‚nia ∫i, mai ales, ce m„suri vor fi luate pentru ca ˛ara noastr„ s„ devin„ competitiv„.

Bugetul pe 2007 este unul bazat pe promisiuni f„r„ fundament, ∫i nu pe realit„˛i, ceea ce duce la concluzia c„ va urma o serie neÓntrerupt„ de rectific„ri, care vor deschide calea clientelei politice, a abuzurilor ∫i corup˛iei, care vor genera declan∫area unei crize puternice Ón sistemul financiar ∫i nu numai.

Am citit cu aten˛ie proiectul de buget pe anul 2007 ∫i nu am reg„sit nic„ieri sume alocate pentru organizarea alegerilor pentru Parlamentul European. Œn opinia mea, suma de care este nevoie Ón organizarea alegerilor pentru Parlamentul European este similar„ celei cheltuite pentru alegerile parlamentare din 2004. Deci, de unde inten˛ioneaz„ actualul Guvern s„ ob˛in„ sumele de bani aferente organiz„rii acestor alegeri? Cred c„ am dori cu to˛ii s„ ∫tim cine vor fi cei favoriza˛i ∫i cine vor fi cei sacrifica˛i.

îGazele ne ard la buzunare!“

Una dintre cele mai mari probleme ale Rom‚niei postdecembriste a fost majorarea continu„ a pre˛urilor la utilit„˛i ∫i servicii, mai pu˛in a salariilor. ™i asta, Ón contextul Ón care pre˛ul la gazele naturale, la energia electric„, la toate serviciile au crescut de zeci de ori, iar salariile au r„mas la un nivel care nu poate fi calificat. Nu conteaz„ c„ Rom‚nia pl„te∫te cel mai mare pre˛ pentru utilit„˛i ∫i servicii, important este s„ ne aliniem la standardele europene Ón domeniu. Dar ce se va Ónt‚mpla dac„ oamenii nu vor putea s„ Ó∫i achite taxele de Óntre˛inere ∫i vor fi debran∫a˛i de la re˛eaua de distribu˛ie a gazelor naturale, de la cea de energie electric„? Nu spun c„ marea majoritate a popula˛iei a renun˛at la sistemul centralizat de Ónc„lzire nu pentru a-∫i instala centrale de apartament, ci pentru simplul motiv c„ nu Ó∫i putea permite s„ achite costurile ridicate la Óntre˛inere, mai ales Ón timpul iernii!

Ce se va Ónt‚mpla c‚nd abona˛ii vor fi din ce Ón ce mai pu˛ini? Vor sc„dea pre˛urile la utilit„˛i? Vor renun˛a cei din conducerea societ„˛ilor la o parte din salariile lor, nejustificat de mari, pentru a compensa pierderile? Vor renun˛a la sediile lor somptuoase pentru a diminua prejudiciile ce le vor fi aduse?

P‚n„ c‚nd va continua acest proces de majorare a pre˛urilor? Pentru c„ majorarea pre˛ului la utilit„˛i ∫i servicii antreneaz„ o serie de scumpiri la cele mai multe produse: p‚ine, carne, lactate ∫i carburan˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006 Salariile nu se majoreaz„ nici Ón acela∫i ritm ∫i nici cu acelea∫i procente ca ∫i pre˛ul utilit„˛ilor ∫i al serviciilor.

Ce se va Ónt‚mpla atunci c‚nd oamenii vor ie∫i Ón strad„ ∫i vor cere socoteal„ autorit„˛ilor ∫i, Ón special, pre∫edintelui, care ne-a urat, cu un z‚mbet larg, la sf‚r∫itul anului 2004, îS„ tr„i˛i bine!“?

Odat„ cu aderarea noastr„ la Uniunea European„, unul dintre examenele cele mai importante pe care va trebui s„ le trecem, ca ˛ar„ membr„, va fi acela al capacit„˛ii de absorb˛ie a fondurilor pe care le vom primi de la U.E.

Aceast„ capacitate a noastr„ va fi important„ din dou„ puncte de vedere: pe de-o parte, pentru c„ vom primi ni∫te sume mari de la Uniune, bani de care avem mare nevoie pentru dezvoltarea noastr„ economic„ ∫i social„, iar, pe de alt„ parte, pentru c„ dac„ nu vom reu∫i s„ cheltuim sumele pe care le vom primi, acestea vor fi diminuate cu timpul. De exemplu, pentru anul 2007, Rom‚nia are de pl„tit un miliard de euro contribu˛ie obligatorie la bugetul U.E., ∫i are de primit dou„ miliarde de euro, a∫a Ónc‚t, dac„ nu vom fi capabili s„ absorbim mai mult de 50% din aceste fonduri vom deveni contribuabili ne˛i ai Uniunii, Ón loc s„ fim beneficiari ne˛i.

Astfel, Rom‚nia va primi, dup„ ce va deveni membr„ U.E., un total de 17,317 miliarde euro prin bugetul fondurilor structurale pentru perioada 2007—2013, adoptat de Parlamentul European. Rom‚niei i-au fost alocate 5,7 miliarde euro din fondul de coeziune, 11,14 miliarde euro din fondul de convergen˛„ ∫i 404 milioane euro pentru Óndeplinirea obiectivului de cooperare teritorial„ european„. Pentru a beneficia de fondul de coeziune, P.I.B.-ul unui stat membru, pe cap de locuitor, trebuie s„ fie mai mic de 90% din media comunitar„, a∫a cum este cazul pentru toate statele membre noi, de dup„ 2004. Fondul de convergen˛„ se adreseaz„ regiunilor Ón care P.I.B.-ul pe cap de locuitor este mai mic de 75% din media U.E. Dintre acestea, 12 cele mai pu˛in prospere regiuni, cu un P.I.B. mai mic de 25% din media U.E. Ón 2002, sunt situate Ón Rom‚nia ∫i Bulgaria, conform unui raport al Comisiei Europene privind fondurile structurale.

Toate aceste date arat„ faptul c„ Rom‚nia are mare nevoie de banii pe care urmeaz„ s„-i primeasc„ de la Uniunea European„ pentru a reu∫i s„ se dezvolte economic ∫i social, pentru a reu∫i s„ reduc„ decalajul existent fa˛„ de celelalte ˛„ri U.E., acesta fiind, de altfel, ∫i scopul fondurilor structurale.

îUniunea European„, fa˛a nev„zut„, deocamdat„, pentru rom‚ni“

Rom‚nii au a∫teptat ani de zile decizia Europei privind aderarea sa la U.E., dar momentul a∫teptat cu mari speran˛e de muncitorul rom‚n, Ón privin˛a major„rilor salariale ∫i alinierii lor la nivelul european, poate aduce mari dezam„giri. Realitatea economic„ rom‚neasc„, indiferent c„ ne place sau nu s„ o spunem, ne arat„ c„ actuala productivitate a rom‚nilor este situat„ undeva Ón jurul cifrei de 40%, raportat„ la cea a muncitorului european, fapt ce nu va permite major„ri salariale substan˛iale ∫i Ón nici un caz foarte rapide.

Conform estim„rilor oficiale, pia˛a muncii din Uniunea European„ va Ónregistra Ón urm„torii 10 ani un deficit de for˛„ de munc„ de circa 30 milioane de muncitori, politica U.E. fiind tocmai de a acoperi acest gol cu for˛„ de munc„ proasp„t„ din Est. Probabil c„ o parte dintre rom‚ni vor prefera s„ plece ∫i s„ lucreze Ón afara grani˛elor Rom‚niei, con∫tien˛i fiind, Óns„, c„ ∫i acolo vor ocupa locuri de munc„ prost pl„tite, din domenii de activitate neatractive pentru muncitorul european autohton. Vor fi totu∫i mai bine pl„ti˛i dec‚t Ón Rom‚nia, ∫i asta conteaz„ pentru mul˛i.

Cu totul altfel st„ situa˛ia pe pia˛a salarial„ din Rom‚nia. O productivitate de numai 40% nu permite practic o majorare global„ a salariilor. Singura solu˛ie viabil„ Ón aceast„ etap„ este reducerea num„rului de angaja˛i la acela∫i volum de activitate, deci Ónc„rcarea celor r„ma∫i la capacitate productiv„ maxim„, urm‚nd ca fondul de salarii s„ fie ∫i el reÓmp„r˛it.

Este c‚t se poate de clar c„ intrarea Ón Uniunea European„ nu va aduce cu sine o explozie a v‚nz„rilor sau o cre∫tere substan˛ial„ a volumului desfacerilor, ba, din contr„, se a∫teapt„ o diminuare a acestora Ón momentul ∫ocului cu noile pre˛uri. M„rfurile autohtone vor r„m‚ne la fel de scumpe, din cauza productivit„˛ii sc„zute, Ón schimb pia˛a va fi invadat„ de m„rfuri la pre˛uri mai mici, datorate, Ón principal, relax„rii barierelor vamale c„tre ˛„rile U.E.

Nu se poate face o estimare a num„rului produc„torilor ∫i prestatorilor rom‚ni care vor rezista dup„ 1 ianuarie 2007 enormei presiuni a concuren˛ei europene. Vor fi Óns„, cu siguran˛„, extrem de pu˛ini ∫i vor rezista numai aceia care Ó∫i vor alinia standardele la cele europene. Dar ∫i asta Ónseamn„ retehnologizare, capital etc.... Ceilal˛i vor fi elimina˛i de pe pia˛„, iar angaja˛ii lor vor ajunge pe drumuri. Este ∫i acesta un pre˛ de pl„tit ader„rii ∫i integr„rii europene a rom‚nilor.

îNoaptea de cristal“

Au trecut 76 de ani de la noaptea de 9 spre 10 noiembrie, Ón care Ón majoritatea ora∫elor germane s-au incendiat sinagogi, geamurile magazinelor au fost sparte ∫i mul˛i evrei au fost aresta˛i, b„tu˛i sau uci∫i, dar o dat„ pe an, pentru numai c‚teva clipe, suntem datori fa˛„ de propriile noastre con∫tiin˛e s„ ne aducem aminte de acest fapt cutremur„tor. ™i nu numai pentru c„ suntem Ón preajma unei comemor„ri, ci pentru c„ 9 noiembrie 1938 marcheaz„ un Ónceput simbolic al holocaustului.

îNoaptea de cristal“ este o denumire generic„ — se presupune c„ moartea lui von Roth la Paris, la data de 8 noiembrie, ar fi provocat manifest„rile antisemite, marc‚nd astfel Ónceputul extermin„rii evreilor din

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006 Germania. Aceast„ _Kristallnacht_ a reprezentat un semnal pentru evreii din Germania ∫i Austria — sute de mii de oameni au reu∫it s„ se refugieze Ón alte ˛„ri, dar tot at‚˛ia au r„mas s„ Ónfrunte o soart„ nesigur„.

îNoaptea de cristal“ a fost considerat„ mai t‚rziu noaptea ru∫inii — au fost uci∫i oameni doar pentru c„ erau evrei, oameni care au pierit Ón numele unor a∫a-zise idealuri care au adus nazismul la putere ∫i care au deschis drumul crimelor din lag„rele mor˛ii.

Dac„ holocaustul a reprezentat ini˛ial un ritual religios, Ón zilele noastre cuv‚ntul face leg„tur„ cu exterminarea aproape Ón totalitate a evreilor din Europa de c„tre Germania nazist„.

îNoaptea de cristal“ a marcat un punct de r„scruce pentru ac˛iunile naziste Ómpotriva evreilor, dat fiind c„ a fost prima situa˛ie din istoria modern„ Ón care violen˛a dintr-o ˛ar„ vest-european„ a fost Óndreptat„ pe scar„ larg„ ∫i Ón mod deliberat Ómpotriva evreilor.

Odat„ cu ascensiunea nazi∫tilor la guvernare Ón Germania, regimul acestora a Ónceput ∫irul de persecu˛ii asupra evreilor: deposedarea sistematic„ de cele mai elementare drepturi civice, transformarea lor Óntr-o mas„ de oameni h„itui˛i, marginalizarea lor social„ ∫i economic„, persecutarea lor din motive rasiale.

La baza politicii ini˛iate de Hitler ∫i de partidul s„u s-a aflat ura rasial„ ∫i antisemitismul.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îDespre «curajul» unor politicieni“

Mai zilele trecute, colegii no∫tri Óntr-ale politicii, ∫i m„ refer aici la ceea ce a mai r„mas din P.S.D., s-au g‚ndit s„-∫i str‚ng„ r‚ndurile ∫i, cu mic cu mare, s-au adunat pentru a vedea mai bine îcare pe care“ ∫i îcine cu cine“ mai poate face echip„ Ón viitoarele alegeri interne. ™i-au propus, astfel, pentru a c‚ta dat„ oare, s„-∫i schimbe statutul ∫i s„ stabileasc„ eventual data alegerii viitorului ît„tic“ — conduc„tor al unor r„m„∫i˛e P.S.D. — cu care Ó∫i propun ˛eluri Ónalte: rec‚∫tigarea puterii, gustul opozi˛iei fiind unul mai pu˛in obi∫nuit pentru ei ∫i foarte greu de digerat.

Ascult‚nd, pe ici, pe colo, discursurile mai-marilor P.S.D.-i∫ti Óntr-ale politicii ne putem da seama u∫or de principalele lor dureri ∫i preocup„ri: aruncarea s„ge˛ilor c„tre cel pe care-l consider„ probabil principal adversar: pre∫edintele Traian B„sescu.

Œn discursul s„u, Mircea Geoan„, actualul pre∫edinte al partidului, Ón loc s„ fie preocupat de problemele interne ale partidului s„u, care nu sunt deloc pu˛ine, ∫i-a expus propria durere.

Dac„ pe pre∫edintele Traian B„sescu îÓl doare-n p„l„rie“ de instruc˛iunile de la Bruxelles, m„ Óntreb Óns„: oare unde l-a durut pe Adrian N„stase atunci c‚nd ∫i-a crescut averea peste noapte? Oare unde-i doare pe Miron Mitrea, pe Viorel Hrebenciuc ∫i pe mul˛i, mul˛i al˛ii pe care nu m„ mai obosesc s„-i num„r fiindc„ sunt prea mul˛i? Unde e oare durerea lor fa˛„ de Rom‚nia? Poate doar Ón faptul c„ au pierdut fr‚iele puterii ∫i n-au reu∫it s„ falimenteze total aceast„ ˛ar„.

Mircea Geoan„ a mai f„cut, Ónc„ o dat„, dovada slabului politician care este. Folose∫te expresii jignitoare, asemenea unui ˛‚nc mofturos care nu ∫i-a primit Ónc„ juc„ria. Œn mai pu˛in de o lun„, pre∫edintele P.S.D. Mircea Geoan„ a exprimat dou„ puncte de vedere diametral opuse. Luna trecut„ liderul P.S.D.-ist infirma categoric organizarea de alegeri interne la congresul din decembrie, pentru ca zilele trecute doar, tocmai el s„ fie cel care le propune. Dup„ ce îs-a v„zut cu merele Ón strai˛„“ (alde Mitrea, Rus, T„n„sescu sau Diaconescu), se vede deja patronul partidului pentru Ónc„ patru ani ∫i se lanseaz„ Ón atacuri virulente la adresa actualei guvern„ri.

Declara˛ie politic„: î9 Noiembrie — Ziua Luptei Œmpotriva Fascismului ∫i Antisemitismului“

Œnceputul noului mileniu a g„sit Europa Óntr-o faz„ de evolu˛ie a rela˛iilor politice, economice ∫i culturale f„r„ precedent. La cap„tul unui secol al XX-lea zbuciumat, marcat de s‚ngeroase r„zboaie mondiale, de revolu˛ii care au Ónlocuit forme de inechitate social„ cu forme de ineficien˛„ economic„, de separatism ideologic ∫i Ómp„r˛ire Ón blocuri militare antagoniste, Europa Occidental„ Ó∫i g„se∫te energia ∫i Ón˛elepciunea de a implementa o nou„ form„ de conlucrare interna˛ional„, bazat„ pe destindere, egalitate de ∫anse ∫i respect reciproc. Ceea ce p„rea cu decenii Ón urm„ o simpl„ propagand„ utopic„, o vorb„rie idealist„, a prins contur, a devenit o realitate.

Uniunea European„ s-a afirmat ca o veritabil„ structur„ democratic„, un conglomerat de state care, pe principii moderne, ∫i-au unit destinele economice ∫i politice, fiecare p„str‚ndu-∫i aproape intacte suveranitatea ∫i specificul na˛ional. Ideea a fost, desigur, Ón bun„ parte indus„ de exemplul Statelor Unite ale Americii, structur„ de mare succes economic, care a reu∫it s„ se impun„ Ón ierarhia mondial„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006 Practica istoric„ a ultimului veac a demonstrat, f„r„ drept de apel, c„ nu fascismul agresiv ∫i nu militarismul f„r„ scrupule, nu dictaturile, fie ele brune sau ro∫ii, pot conduce la impunerea unui stat Ón plan mondial. Paradoxal, climatul democratic Ón plan politic ∫i libera ini˛iativ„ Ón via˛a economic„ sunt Ón m„sur„ s„ asigure cre∫terea autorit„˛ii unei na˛iuni, impunerea acesteia Ón arena interna˛ional„.

Av‚nd ∫ansa de a beneficia de o constitu˛ie democratic„ Ónc„ din secolul al XVIII-lea, de numeroase resurse, dar ∫i de un climat economic concuren˛ial, Statele Unite ale Americii au ar„tat c„ o na˛iune multietnic„, de o diversitate spectaculoas„, se poate afirma puternic Ón libertate. Dar trebuie s„ men˛ion„m c„ saltul cel mai impresionant al Statelor Unite s-a Ónregistrat dup„ Al Doilea R„zboi Mondial, c‚nd, politic vorbind, na˛iunea s-a consolidat, pun‚ndu-se cap„t oric„rei tendin˛e de rasism ∫i segrega˛ionism.

î9 Noiembrie — Ziua Mondial„ de Lupt„ Œmpotriva Fascismului ∫i Antisemitismului“

Se cuvine ca Ón fiecare an s„ s„rb„torim, m„car prin c‚teva cuvinte, ∫i s„ nu trecem nep„s„tori peste Ziua Mondial„ de Lupt„ Œmpotriva Fascismului ∫i a Antisemitismului.

At‚t unul, c‚t ∫i cel„lalt au reprezentat ∫i poate mai reprezint„ Ónc„ dou„ flagele de care nu trebuie s„ uit„m nicio clip„ ∫i Ómpotriva c„rora trebuie s„ lupt„m pe mai departe. Spun acest lucru Óntruc‚t am‚ndou„, at‚t

fascismul, c‚t ∫i antisemitismul, au f„cut foarte multe victime, poate mai fac ∫i Ón prezent, ∫i cred c„ acest lucru nu ne poate face s„ trecem nep„s„tori peste acest moment.

™tim foarte bine c„ fascismul a reprezentat o ideologie, ∫i vreau s„-mi permite˛i s„ folosesc forma de trecut a verbului, ap„rut„ Ón Europa dup„ Primul R„zboi Mondial, ∫i a stat la baza unor partide de extrem„ dreapta. Acest cuv‚nt, îextrem„“, este suficient pentru a ne face s„ ne g‚ndim la tot ceea ce a presupus acest flagel: na˛ionalism extremist, misticism, violen˛„ sau demagogie social„. Vorbind despre fascism, se poate elimina absolut orice form„ de democra˛ie sau diversitate de opinii. Cel mai adesea el a provocat idei na˛ionaliste duse p‚n„ la extrem ∫i o intoleran˛„ total„ fa˛„ de alte na˛iuni, rase sau ideologii.

Un alt aspect pe care vreau s„-l prezint ∫i s„-l scot Ón eviden˛„, pentru c„ sub nicio form„ nu trebuie trecut peste el, este legat de faptul c„ principalele sale ˛inte au fost reprezentate de lucruri imposibil de clasificat, cum sunt cele de distrugere a oric„ror structuri sau inten˛ii democratice, controlul absolut al mass-media, subordonarea total„ a individului ∫i crearea unei situa˛ii de continu„ terorizare a popula˛iei civile.

Fascismul a c„zut brusc, odat„ cu sf‚r∫itul r„zboiului mondial, ∫i a fost pus imediat la zid. Nu acela∫i lucru putem s„-l spunem ∫i Ón privin˛a antisemitismului, comportament ostil fa˛„ de evrei numai pentru faptul c„ sunt evrei. Manifest„ri ale acestui flagel mai putem vedea chiar ∫i Ón aceste zile, Ón care accente tot mai puternice se pun pe democra˛ie, pe libertatea individului, pe tot ceea ce presupune respectul fa˛„ de individ. Formele pe care acest antisemitism le poate lua sunt diverse: de la Ónv„˛„turi religioase care proclam„ inferioritatea evreilor, p‚n„ la forme politice care includ Óncercarea de a izola, oprima sau a lovi Ón evrei.

î16% din Geoan„“

La sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute am asistat, prin intermediul mass-media, mai mult amuzat dec‚t interesat, la discu˛iile Conferin˛ei preg„titoare a Congresului P.S.D. de la T‚rgu-Mure∫.

Ideile prezentate cu aceast„ ocazie au fost pu˛ine ∫i fixe, dac„ facem abstrac˛ie de criticile abundente la adresa primului-ministru ∫i a pre∫edintelui. Una dintre ele, repetat„ obsesiv poate pentru g‚dilarea egoului colectiv P.S.D.-ist, a fost aceea a îalung„rii alian˛ei portocalii de la putere“. F„r„ a pierde ocazia, pre∫edintele P.S.D. declan∫eaz„ campania electoral„, promi˛‚nd dublarea pensiilor a doua zi dup„ c‚∫tigarea alegerilor, doar c„ a uitat s„ precizeze data la care va c‚∫tiga P.S.D. aceste alegeri.

Domnia Sa a atacat furibund ∫i problema cotei unice de impozitare, declar‚nd c„ înu e drept ca ∫i bogatul, ∫i s„racul s„ pl„teasc„ acela∫i impozit“. Dac„ asta este tot ce a Ón˛eles domnul Geoan„ din cota unic„ de impozitare, Ól invit s„ r„spund„ la o Óntrebare simpl„ de aritmetic„: 16% din Geoan„ este egal cu 16% din N„stase sau cu 16% din Iliescu?

De altfel, promisiunile P.S.D. au acela∫i spirit critic ∫i pe plan local. Prim„ria Constan˛a, condus„ de P.S.D., ne-a promis autobuze cu etaj, destinate, cu siguran˛„, transportului pensionarilor sau poate pentru aceste autobuze se va construi ∫oseaua de coast„.

Evident, toate aceste lucruri vor permite sc„derea impozitelor ∫i taxelor îspeciale“ puse pe spinarea const„n˛enilor. ™i s„ nu uit„m construirea portului din Mamaia, unde primarul ∫i prietenii s„i amatori de b„rcu˛e o s„ vin„ cu iahtul p‚n„ la plaj„, iar const„n˛enii vor pl„ti ca s„ intre Ón sta˛iune ∫i vor da jum„tate din salariu pe o bere. ™i asta, Ón timp ce problemele importante ale localit„˛ii au fost l„sate undeva la urm„ — planul de asfaltare a str„zilor a disp„rut Ónc„ din var„, canalizarea ora∫ului a∫teapt„ ∫i acum reabilitarea, sincronizarea la semafoare pune probleme doar unora care sta˛ioneaz„ noaptea Ón intersec˛ii, despre ∫oseaua de centur„ nu se mai aude nimic, iar penele de curent electric ∫i ap„ se ˛in lan˛.

Œn spatele afirma˛iilor pre∫edintelui P.S.D. ar trebui s„ existe un fundament puternic, bazat pe fapte, a∫a cum P.S.D. a avut ocazia s„ demonstreze Óntre 2000—2004 ∫i nu a f„cut-o.

Declara˛ie politic„: îCine mai crede Ón P.S.D.?!“

Asist„m cu to˛ii, Ón ultimele zile, la o nou„ ofensiv„ mediatic„ din partea reprezentan˛ilor fostului partid de guvern„m‚nt, actualmente o glumi˛„ de partid de opozi˛ie, pe numele s„u Partidul Social Democrat. Noile atacuri Óndreptate c„tre îguvernarea portocalie“, a∫a cum ne

denume∫te fosta guvernare, care Ó∫i schimb„ mai repede culorile ∫i sigla dec‚t n„ravul, are ca puncte de reper afirma˛ii care mai de care mai sfor„itoare. îCentralism oligarhic“, îtunuri“, îgrupuri de interese“ sunt doar c‚teva dintre epitetele cu care liderii social-democra˛i gratuleaz„ alian˛a de guvernare. Este ∫i firesc s„ utilizeze ace∫ti termeni, Óntruc‚t social-democra˛ii sunt cei care i-au inventat ∫i au patent exclusiv de utilizare.

Recenta Ónt‚lnire a conducerii social-democrate cu ale∫ii locali a fost un moment mai mult dec‚t prielnic pentru a se lansa noi atacuri la adresa Alian˛ei D.A. Cu regret afirm Óns„ c„ devine din ce Ón ce mai evident faptul c„ P.S.D. s-a Ónscris pe un drum f„r„ Óntoarcere, al penibilului ∫i ridicolului, f„r„ ca actuala putere s„ mi∫te vreun deget Ón acest sens. Spun cu regret, c‚nd v„d Ón ce hal a ajuns P.S.D., Óntruc‚t ∫i noi, ca alian˛„ de guvernare, avem nevoie de o opozi˛ie puternic„, serioas„, coerent„, capabil„ s„ critice actuala putere cu argumente serioase ∫i pertinente.

Penibilul din care P.S.D. tot Óncearc„ s„ ias„, dar f„r„ succes, dup„ decembrie 2004, a trecut prin mai multe faze.

Dup„ execu˛ia Ón direct ∫i cu public a lui Ion Iliescu, dup„ chinuitoarele scandaluri cu m„tu∫ile conducerii, care au condus ∫i la sacrificarea lui Adrian N„stase, dup„ îGenera˛ia 2008“, cu Marian Vanghelie drept portdrapel, campania de rebrandare, cu ni∫te zbur„toare neidentificate a c„ror direc˛ie este c„tre dreapta, dup„ v‚rful de lips„ de idei ∫i mesaj politic, prin mascarada îfapte ∫i minciuni“, dup„ noile categorii de politicieni scormonitori prin tomberoane ∫i rup˛i de somn la volanul ma∫inii prin intersec˛ii, P.S.D. atac„ din nou, folosind cuvinte ∫i amenin˛„ri care seam„n„ Óns„ cu zgomotul unui butoi gol.

Desigur, cine Ól mai crede pe Mircea Geoan„, de care epitetul lansat de Ion Iliescu s-a lipit ca marca de scrisoare, sau cine mai poate crede o conducere de partid care d„dea drept exemplu anumi˛i politicieni, care acum caut„ prin gunoaie.

S-au spus multe lucruri serioase despre activitatea ministrului s„n„t„˛ii, despre conducerea la v‚rf a acestei importante institu˛ii. Cred c„, ∫i sunte˛i de acord cu mine, acest minister nu a fost Ón stare s„ gestioneze cum se cuvine multiplele probleme ap„rute.

Ca deputat de Arge∫, vreau s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ Spitalul jude˛ean nu mai are bani pentru medicamente. Interes‚ndu-m„ Óndeaproape la speciali∫tii din cadrul acestei unit„˛i spitalice∫ti, am aflat c„ pentru ultimele dou„ luni din acest an, respectiv noiembrie ∫i decembrie, nu exist„ niciun leu Ón bugetul de aprovizionare. Este u∫or de Ón˛eles c„ nu sunt fonduri pentru achizi˛ionarea de medicamente sau de alte materiale sanitare.

Aceast„ situa˛ie degradant„ se Ónt‚lne∫te ∫i la alte unit„˛i medicale din jude˛ul Arge∫. Ministrul desemnat s„ conduc„ s„n„tatea se ocup„ de orice, numai de buna func˛ionare a unit„˛ilor spitalice∫ti nu! Trebuia Ónc„ din var„ s„ asigure fondurile necesare pentru perioada de iarn„, perioad„ Ón care resursele sanitare Óncep s„ scad„ sau chiar s„ fie reduse la minimum, cum este cazul Ón jude˛ul nostru. Sigur c„ ministrul de resort ne poate recomanda s„ nu ne Ómboln„vim Ón aceast„ perioad„, p‚n„ la aprobarea bugetului. Numai c„ unit„˛ile spitalice∫ti din Arge∫ gem de pacien˛i, iar posibilit„˛ile cadrelor medicale pentru a interveni cu eficien˛„ maxim„ sunt destul de reduse.

Desigur, Ón aceste zile, ministrul s„n„t„˛ii a lansat Programul de evaluare a st„rii de s„n„tate a popula˛iei, program apreciat de speciali∫tii Ón domeniu, numai c„ sistemul sanitar rom‚nesc nu este preg„tit s„ fac„ fa˛„ unui asemenea program na˛ional, pentru simplul motiv c„ nu exist„ logistica necesar„ unui asemenea program de anvergur„. Tot cei din localit„˛ile Óndep„rtate au de suferit. Spun aceasta deoarece este greu s„ ajungi Óntr-un sat de munte ∫i s„ efectuezi analize medicale la standardele cerute.

Dup„ cum spuneam, proiectul este bun, are form„, dar este lipsit de con˛inut.

Declara˛ie politic„: îMo∫ Ene face prozeli˛i socialdemocra˛i“

Partidul Social Democrat nu mai contene∫te Ón a crea noi ∫i noi categorii de politicieni. Pe l‚ng„ deja consacratele îm„rci Ónregistrate“, ce se refer„ la îcapitali∫tii de cumetrie“, îprost„naci“ ∫i rude ale îm„tu∫ii Tamara“, P.S.D. a patentat recent dou„ noi categorii: politicieni care scormonesc prin gunoi ∫i politicieni mu∫ca˛i la volan de musca ˛e˛e.

Legat de politicienii scormonitori prin tomberoane, spuneam la un moment dat c„ Óntre co∫ul de gunoi ∫i clasa politic„ este o leg„tur„ str‚ns„, dat„ Ón principal de nenum„ra˛ii politicieni postdecembri∫ti care au ajuns la co∫ul de gunoi al istoriei. Faptul c„ P.S.D. a inventat categoria liderilor politici cu r„spundere administrativ„ care arunc„ ∫i recupereaz„ banii din gunoi, dup„ o scormoneal„ extrem de atent„, este deja un element de notorietate. C‚nd credeam Óns„ c„ social-democra˛ii au dat tot ce se putea da la capitolul noii sale îGenera˛ii

2008“, zilele trecute, un alt lider P.S.D., din aceea∫i categorie, m-a contrazis.

Œntre somn, ca instrument al nep„s„rii ∫i ignoran˛ei, ∫i clasa politic„ postdecembrist„ exist„ o leg„tur„ foarte str‚ns„ care, din p„cate, este mai evident„ dec‚t cea dintre gunoi ∫i politic. De fapt, îsomnul“ politicienilor reprezint„ elementul determinant al destina˛iei ulterioare a acestora: co∫ul de gunoi al istoriei!

Somnul, ca mijloc de odihn„ ∫i regenerare a for˛elor, este un element care face bine oricui. Utilizat Ón alte momente dec‚t cele Ón care este indicat a se desf„∫ura, sigur c„ poate conduce la reac˛ii dintre cele mai interesante, Ón special dac„ se desf„∫oar„ Ón public.

Dup„ anul 1989, somnul a f„cut ravagii Ón r‚ndurile politicienilor ajun∫i pe diverse func˛ii alese sau numite. Din p„cate, mai face ∫i ast„zi prozeli˛i ∫i victime. Somnul ad‚nc pe o func˛ie, oricare ar fi ea, este echivalentul mai rafinat al co∫ului de gunoi al istoriei. Mul˛i dintre politicienii postdecembri∫ti au ridicat adev„rate statui somnului, pe care l-au utilizat ca mijloc de relaxare, Ón special Ón momentele c‚nd Ón joc se afla interesul local sau na˛ional, pentru c„ orice func˛ie public„ Ónseamn„ interes general, local sau na˛ional.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îTinerii supradota˛i ∫i rolul lor decisiv la dezvoltarea Rom‚niei europene“

Potrivit Recomand„rii nr. 1248 din 1994 a Consiliului Europei, educa˛ia este un drept uman fundamental care trebuie, pe c‚t posibil, adecvat„ fiec„rui individ. Œns„ acest lucru nu Ónseamn„ nicidecum a privilegia un anumit grup Ón defavoarea altuia, ci doar a crea acele oportunit„˛i educa˛ionale care s„ permit„ celor care au abilit„˛i deosebite s„ Ó∫i dezvolte la maximum poten˛ialul.

Acesta este ∫i cazul grupului constituit din tinerii supradota˛i, capabili de performan˛e Ónalte. Tinerii supradota˛i reprezint„, pentru orice stat, o resurs„ uman„ extrem de valoroas„. Ei sunt acea garan˛ie a progresului unui stat, a locului pe care acesta Ól ocup„ ∫i Ól va ocupa Óntre celelalte state. Ei sunt cei care, prin contribu˛ia lor inovatoare Ón domenii precum ∫tiin˛„, tehnologie, antreprenoriat sau art„, dau statului Ón cauz„ posibilitatea nu doar de a r„spunde provoc„rilor aduse de globalizare sau regionalizare, ci, mai ales, de a crea oportunit„˛i prin care statul s„ poat„ participa la beneficiile produse de aceste procese.

Œn prag de integrare european„, Rom‚nia are nevoie de ace∫ti tineri aici, acas„. Nu ne mai putem permite prelungirea acestui exod de creiere. Ei trebuie s„ poat„ g„si Ón ˛ar„ un mediu educa˛ional care s„ le dezvolte abilit„˛ile la capacitate maxim„, care s„ r„spund„ nevoilor lor speciale de instruire. ™i nu doar pentru motivul amintit mai sus, ci ∫i pentru a evita producerea unor reac˛ii nedorite ∫i dureroase, precum alienarea sau comportamentul antisocial. Œn consecin˛„, printr-o educa˛ie diferen˛iat„ la nivel formal, non-formal ∫i informal, prin promovarea ini˛iativei, a spiritului Óntreprinz„tor ∫i a creativit„˛ii lor Ón toate domeniile, prin Óncurajarea particip„rii lor active la procesul decizional, ace∫ti tineri supradota˛i Ó∫i vor putea dob‚ndi competen˛ele, cuno∫tin˛ele ∫i abilit„˛ile care s„ Ói stimuleze s„ devin„ lideri, Óntr-o Rom‚nie european„.

De aceea, a-i identifica ∫i a-i sprijini este o necesitate ∫i o responsabilitate pe care trebuie s„ ne-o asum„m cu to˛ii acum, at‚t clasa politic„, c‚t ∫i societatea civil„. ™i nu doar pentru beneficiul acestor tineri excep˛ionali, ci ∫i pentru beneficiul societ„˛ii rom‚ne∫ti. Fiindc„ a face acest lucru Ónseamn„ a da Rom‚niei cele mai bune resurse umane, care ar putea s„ Ói asigure dezvoltarea sus˛inut„ ∫i progresul economic Óntr-o Europ„ unit„.

îMediul de afaceri“

Œn presa noastr„ cea de toate zilele, reg„sim sintagme pe care, dup„ ce le citim, le coment„m apari˛ia, fie mai p„tima∫, fie mai deta∫at, iar unii dintre noi, dup„ cum ne este firea, le adopt„m spre folosin˛„ proprie, f„r„ a ne da seama c„ ele ne pot marca existen˛a fie Ón mod pozitiv sau nu tocmai.

Iat„ un exemplu: îmediul de afaceri“. Cu siguran˛„, Óntr-un fel sau altul, noi to˛i contribuim la via˛a acestui mediu special, Óncerc‚nd, cu mai mult sau mai pu˛in succes, s„ subzist„m, s„ ne dezvolt„m, ba chiar urm‚nd Óndemnurile repetate cu care unii dintre noi au fost p„c„li˛i, s„ tr„im mai bine! Nimeni nu ne poate opri s„ Óncerc„m.

V„z‚nd c„ nu reu∫im, de∫i ne str„duim din r„sputeri, sigur c„ ne Óntreb„m de ce. Iat„ unul din r„spunsuri. Dac„ Ón anul 2000, o inventariere f„cut„ de Uniunea Industria∫ilor din Rom‚nia demonstra c„ agentul economic autohton pl„tea circa 200 de obliga˛ii fiscale, Ón 2005 acestea au crescut la peste 300, iar inventarierea f„cut„ la Ónceputul anului 2006 de Ministerul de Finan˛e scoate la iveal„ 420 de astfel de îbiruri“.

Pe l‚ng„ faptul c„ aceast„ cre∫tere genereaz„ o mare confuzie Ón r‚ndul ini˛iativei private, foarte grav este c„ s-au Ónmul˛it taxele care nu sunt cuprinse Ón bugetul de stat, ci acelea care definesc parafiscalitatea. Promisiunile f„cute de oficiali ai Ministerului de Finan˛e, inclusiv de ministrul Vl„descu, Ón leg„tur„ cu preluarea unor taxe la bugetul de stat, cu scopul de a reduce parafiscalitatea, au r„mas vorbe goale, iar rezultatele se concretizeaz„ Ón pierderea competitivit„˛ii exporturilor rom‚ne∫ti, Ón diminuarea drastic„ a curajului investitorilor str„ini de a veni Ón Rom‚nia. Œn plus, multe dintre taxele publice pl„tite de agentul economic merg c„tre institu˛ii parabugetare, scutite de controlul Cur˛ii de Conturi ∫i deci f„r„ posibilitatea de a avea un minim control asupra cheltuirii acestora.

Dup„ c‚te îbiruri“ pl„tim, Óndemnul, urarea, Ónjur„tura sau ce-o fi fost zicerea aia cu îs„ tr„i˛i bine“ chiar ar fi trebuit s„ se adevereasc„.

Contribu˛iile cumulate pl„tite pentru asigur„rile sociale de angajat ∫i angajator, la o valoare de 47,5%, situeaz„ Rom‚nia printre ˛„rile cu cel mai Ónalt nivel de plat„ din Europa. Œn schimb, serviciile ∫i condi˛iile precare asigurate pentru s„n„tatea cet„˛eanului sunt de notorietate.

îJoaca de-a binef„c„torii!“

Mai nou, ∫i Autoritatea de Reglementare Ón Domeniul Gazelor Naturale Ó∫i cam bate joc de popor!

Miz‚nd pe faptul c„ reac˛ia vine t‚rziu, cred Domniile Lor c„ rom‚nii pot fi folosi˛i la nesf‚r∫it drept cobai. Nu cu mult timp Ón urm„, popula˛ia era anun˛at„ cu surle ∫i tr‚mbi˛e c„ pre˛ul la gaze naturale nu se va mai majora p‚n„ la sf‚r∫itul anului. A∫a c„, m„car din acest punct de vedere, putem sta lini∫ti˛i.

Iat„ c„ lucrurile s-au schimbat rapid. Socoteala de imagine nu a b„tut bine cu cea din contul bancar. Tot Óntr-o not„ optimist„, d‚nd-o cotit„ prin ∫an˛, pe sub poart„ ∫i baz‚ndu-se probabil pe naivitatea rom‚nilor, oficialii Ói anun˛„ pe cet„˛eni c„ le pare r„u, dar nu au ce face. Trebuie s„-∫i Óncalce promisiunea! De la 11 noiembrie sunt obliga˛i s„ m„reasc„ pre˛ul gazelor naturale cu cel pu˛in opt procente. Au motivat mai-marii Autorit„˛ii de Reglementare Ón Domeniul Gazelor Naturale c„ este mai de acceptat s„ fie sacrificat consumatorul s„rac dec‚t s„ se creeze o degringolad„ Ón sistemul de distribu˛ie. E tot spre binele consumatorului captiv! A∫a sunt numi˛i cet„˛enii rom‚ni Ón economia de pia˛„.

Guvernan˛ii, prin Autoritatea Na˛ional„ de Reglementare Ón Domeniul Gazelor Naturale, au dat dovad„ de demagogie, amestecat„ cu populism ieftin. Una zic de ochii lumii, ∫i alta fac pentru a le fi lor bine! Exemplele inconsecven˛ei ∫i nepriceperii actualei puteri sunt multe ∫i Ón absolut toate domeniile! A∫a promitea ∫i ministrul agriculturii, c„ o s„ avem gr‚u berechet, dar nu am avut, c„ se ieftine∫te p‚inea, dar nu s-a Ónt‚mplat a∫a, c„ o s„ avem fermieri boga˛i, Óns„ s„r„cia este pe noi c‚t casa... Alt ministru promitea c„ nu vom mai sta la cozi pentru a procura medicamente, c„ o s„ se fac„ ordine Ón spitale, Ón policlinici, ce mai, c„ o s„... trosnim de s„n„tate, Óns„ realitatea Ól contrazice.

îBugetul Ministerului Justi˛iei, Ón concordan˛„ cu dorin˛ele conducerii, dar totu∫i deficitar“

Bugetul de stat pe anul 2007 s-a dovedit a fi unul pe gustul marii majorit„˛i a mini∫trilor. Œntr-o traducere pe Ón˛elesul tuturor, ar suna cam a∫a: îC‚t au cerut ministerele, at‚t au primit“. Deci pentru anul 2007, un an important pentru Rom‚nia, s-au g„sit bani pentru toate ministerele. De∫i au fost a∫ternute pe h‚rtie sume de bani f„r„ acoperire ∫i f„r„ calcule f„cute concret, Ón raport de cheltuielile aferente, totu∫i banii aloca˛i nu se dovedesc a fi suficien˛i pentru realizarea activit„˛ilor specifice fiec„rui minister. Nu voi intra Ón prezentarea unor sume comparative, f„cute cu creionul Ón m‚n„, deoarece nu vreau s„ men˛ionez cifre care mai devreme sau mai t‚rziu vor fi date uit„rii. Doresc, Óns„, s„ prezint anumite fapte, a∫a cum sunt, ∫i mai ales cum le dovede∫te realitatea de zi cu zi.

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a fost sesizat„, spre dezbatere ∫i avizare, cu Proiectul bugetului de stat al Ministerului Justi˛iei pentru anul 2007. Œnainte de a se intra Ón dezbaterea ampl„ a bugetului, reprezentan˛ii Ministerului Finan˛elor Publice au f„cut o precizare care nu putea fi trecut„ cu vederea. Aceasta viza faptul c„, pentru anul 2007, cu excep˛ia Ministerului

Economiei ∫i Comer˛ului, tuturor ministerelor li s-a alocat exact suma de bani solicitat„.

Cred c„ este pentru prima oar„ c‚nd ministerele primesc exact c‚t cer. La o prim„ audi˛ie, totul p„rea extrem de frumos ∫i de interesant. Œns„, la dezbaterile realizate pe tema bugetului, s-a constatat c„, de∫i vor dispune de sumele solicitate, totu∫i, instan˛ele de judecat„ func˛ioneaz„ la capacitate redus„ cu 50%. De ce? Nici noi nu puteam Ón˛elege acest lucru. Ministerul a solicitat fonduri suficient de mari pentru eradicarea corup˛iei, dar totu∫i nu poate face fa˛„ cauzelor exagerat de numeroase, din cauza deficitului de personal necesar judec„rii cu celeritate a proceselor. Dac„ nu Óncerc„m s„ Ónl„tur„m r„ul de la r„d„cin„ nu vom ajunge niciodat„ s„ elimin„m r„ul din v‚rf. De ce s„ umbl„m la efecte, c‚nd nu facem nimic pentru a eradica principalele cauze?

De ce Ministerul Justi˛iei nu Óncearc„ s„ rezolve mai Ónt‚i problema deficitului de personal ∫i abia apoi s„ se g‚ndeasc„ ∫i la posibilitatea m„ririi salariilor magistra˛ilor cu sume ce dep„∫esc cu mult nivelul de imagina˛ie al omului simplu?

Interven˛ia mea de ast„zi se refer„ la tema: îPremierul T„riceanu sus˛ine o pseudoteorie economic„: dac„ rata infla˛iei scade, trebuie majorate pre˛urile“

Recent, la o dezbatere organizat„ de îThe Economist Conferences“ cu Guvernul Rom‚niei, premierul T„riceanu s-a referit, printre altele, la prognozele privind evolu˛ia infla˛iei, care la Ónceputul anului ar„tau c„ va fi mai mare de 6%, iar Ón prezent oficialit„˛ile prognozeaz„ o rat„ chiar mai mic„ de 5%.

Anterior, Guvernul T„riceanu s-a Óntrecut Ón declara˛ii ferme c„ p‚n„ la finele anului nu se vor produce niciun fel de major„ri de pre˛uri la utilit„˛i: energia electric„, energia termic„, gazele naturale etc.

Realitatea a dovedit Ónc„ o dat„, dac„ mai era nevoie, c„ Guvernul T„riceanu nu Ó∫i fundamenteaz„ cu responsabilitate declara˛iile ∫i nici nu se ˛ine de cuv‚nt.

A∫a cum rezult„ din fapte, asist„m, Ón prezent, la scumpirea gazelor naturale, a energiei electrice, a celei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006 termice, a tarifelor pe calea ferat„ etc. ∫i, prin consecin˛„, la cre∫terea pre˛urilor produselor alimentare, nealimentare ∫i serviciilor, care, f„r„ Óndoial„, vor contribui la deteriorarea puterii de cump„rare, a veniturilor rom‚nilor.

Fa˛„ de aceast„ situa˛ie ∫i de prognoza actual„ a ratei infla˛iei pe acest an, de sub 5%, premierul T„riceanu lanseaz„ cu dezinvoltur„ o pseudoteorie economic„ pentru justificarea major„rii pre˛urilor ∫i tarifelor la utilit„˛i, ∫i anume îpentru a nu avea un rezultat foarte bun anul acesta, a∫a cum deja se vede, ∫i apoi s„ ne trezim, din cauza major„rilor la pre˛ul gazelor Ón 2007, cu o infla˛ie care va fi mai mare dec‚t cea din 2006“.

Rezult„ clar c„ Ón concep˛ia premierului, dac„ economia ob˛ine rezultate bune, Ón loc s„ se asigure condi˛ii mai bune de trai, trebuie s„ se loveasc„, f„r„ remu∫care, Ón puterea de cump„rare a veniturilor popula˛iei, de dragul unei pseudoteorii, Óntr-adev„r, îoriginale“, dar f„r„ respect fa˛„ de cei mul˛i.

Œn mod legitim se pune Óntrebarea: de ce Guvernul T„riceanu nu aprofundeaz„ prognozele pe care le adopt„ cu ocazia elabor„rii bugetului de stat Ón leg„tur„ cu evolu˛ia ratei de cre∫tere a P.I.B., a volumului veniturilor bugetare, a deficitului bugetar etc. Œn aceste domenii, b‚lb‚ielile organismelor guvernamentale sunt de notorietate public„. La Ónceputul anului, cre∫terea P.I.B. era prognozat„ oficial la 6%, pentru ca Ón prezent ea s„ fie apreciat„ la 7,5—7,6% comparativ cu anul 2005, a∫a cum a declarat recent ∫i pre∫edintele Traian B„sescu. Istoria se repet„ ∫i pentru anul 2007, bugetul fiind construit pe o prognoz„ a cre∫terii P.I.B. de numai 6,4%, de∫i Ón îProgramul de guvernare 2005—2006“ prevederea pentru acest an era de 7%, chiar ∫i a∫a sub realiz„rile preliminate pe anul 2006.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îScumpirile, cadou de s„rb„tori pentru rom‚ni“

Œn aceste zile, rom‚nii au primit cadoul de s„rb„tori de la guvernarea portocalie: sacul cu scumpirile. De la anun˛area scumpirii pre˛ului la gazele naturale, major„rile la celelalte produse se anun˛„ Ón lan˛. Prima majorare ce va afecta popula˛ia va fi la energia electric„, cu 4,72%, iar ca urmare a acestor major„ri vor cre∫te ∫i pre˛urile la produsele lactate ∫i p‚ine.

Cei mai afecta˛i de aceste major„ri sunt tot cei cu venituri mici ∫i pensionarii, categorii sociale care pe parcursul acestei guvern„ri cenu∫ii au avut cel mai mult de suferit. Astfel, pensiile Ón ultimii doi ani au crescut doar cu 3,5% Ón termeni reali, Ón timp ce infla˛ia a dep„∫it cu mult aceast„ cot„, ceea ce Ónseamn„ c„ via˛a lor a suferit o degradare continu„ Ón acest timp.

Situa˛ia nu este diferit„ nici Ón r‚ndurile salaria˛ilor, ∫i Ón special ale celor cu venituri mici, deoarece constat„m c„ Ón acest an cre∫terea salariului mediu este sub nivelul infla˛iei anun˛ate oficial, deci ∫i puterea lor de cump„rare a sc„zut.

Œn aceste condi˛ii, v„ Óntreb, domnilor guvernan˛i, cine tr„ie∫te bine Ón aceast„ ˛ar„? Œn timp ce via˛a rom‚nilor devine din ce Ón ce mai grea ∫i mai costisitoare, puterea actual„, cu pre∫edintele Traian B„sescu Ón frunte, se str„duie∫te de zor s„ arunce responsabilitatea Ón curtea celuilalt.

Tipic pentru o guvernare incompetent„ ∫i format„ din amatori s„ fug„ de responsabilitate dup„ ce, prin ac˛iunile ei, care au avut la baz„ doar intrigi, certuri, scandaluri ∫i au creat haos Ón actul de guvernare, au f„cut posibil„ aceast„ situa˛ie, Ón care rom‚nii sunt asalta˛i din toate p„r˛ile de major„ri de pre˛uri.

Œmi Óncep declara˛ia de ast„zi cu o Óntrebare pus„ ministrului justi˛iei. C‚t vom mai pl„ti, oare, noi, to˛i, gre∫elile magistra˛ilor? ™i c‚nd vorbesc despre gre∫elile acestora m„ refer la acele situa˛ii demonstrate cu prisosin˛„ de judec„torii Cur˛ii Drepturilor Omului. Suntem a doua ˛ar„ la C.E.D.O. dup„ num„rul peti˛iilor.

Adesea s-a afirmat de la Ón„l˛imea institu˛iilor abilitate c„ Rom‚nia nu prezint„ probleme Ón domeniul respect„rii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006 ∫i promov„rii drepturilor omului. Cu toate acestea, practica a demonstrat contrariul. Lipsa de interes pentru acest domeniu a costat Rom‚nia, p‚n„ acum, suma de aproximativ 50 de milioane de euro, aceasta reprezent‚nd desp„gubiri Ón baza deciziilor C.E.D.O. datorate Ónc„lc„rii de c„tre statul rom‚n, Ón spe˛„, magistra˛ii no∫tri de toate zilele, a prevederilor Conven˛iei europene pentru ap„rarea drepturilor omului ∫i a libert„˛ilor fundamentale.

Din aceast„ sum„ total„, situa˛ia sumelor de achitat, la 1 iunie, conform datelor oficiale, este de 4.382.569,6 euro, 153.655 U.S.D., respectiv 424.100,82 franci francezi, sume ce urmeaz„ a fi achitate de contribuabilul rom‚n. De ce? Pentru c„ magistra˛ii au gre∫it.

Legea prevede c„ institu˛iile abilitate, Ón acest caz, Ministerul de Finan˛e, trebuie s„ se Óndrepte Ómpotriva celor vinova˛i pentru recuperarea prejudiciului creat bugetului statului. Or, eu nu am auzit p‚n„ Ón prezent de vreo ac˛iune de acest gen a ministerului amintit.

E foarte greu s„ te lup˛i cu magistra˛ii, chiar dac„ legea e de partea ta. P‚n„ Ón prezent au fost formulate la C.E.D.O. peste 150 de pl‚ngeri legate de aplicarea Legii nr. 112/1995, referitoare la Ónc„lcarea dreptului de proprietate prin respingerea ac˛iunilor Ón constatarea nulit„˛ii absolute a contractelor de v‚nzare-cump„rare Óncheiate Óntre statul rom‚n ∫i fo∫ti locatari ai imobilelor na˛ionalizate.

Fo∫tii proprietari, cei c„rora acela∫i stat le-a na˛ionalizat casele, nu au posibilitatea ob˛inerii imobilelor prin restituire Ón natur„ sau o alt„ form„ de desp„gubire. Œn tot acest timp, fo∫tii locatari au cump„rat de la stat locuin˛ele Ónchiriate. Instan˛ele rom‚ne∫ti le-au dat c‚∫tig de cauz„, Ón detrimentul proprietarilor de drept, iar contribuabilul rom‚n a pl„tit pentru deciziile eronate ale judec„torilor.

De o bun„ perioad„ de vreme via˛a politic„ rom‚neasc„ este zguduit„ s„pt„m‚nal de scandaluri de pres„ privitoare la dezv„luirea unor rela˛ii, ipotetice sau reale, ale unor demnitari cu fosta Securitate a statului comunist. La aceste grave acuze, majoritatea nedovedite sau chiar nedovedibile, se adaug„ altele, conform c„rora ipoteticii colaboratori nu pot fi dezv„lui˛i ca urmare a faptului c„ dosarele lor fac parte din fondul secret, din cauza faptului c„ reprezint„ secrete de stat. Se lanseaz„ astfel o suspiciune justificat„ c„ sub aceast„ motiva˛ie se ascunde faptul c„ unele dintre aceste ipotetice personaje au fost preluate Ón r‚ndul cadrelor active sub acoperire ale S.R.I. ∫i S.I.E.

Aceast„ ipotez„ nu poate fi demontat„ din cauza prevederilor legii conform c„reia îdivulgarea, Ón orice mod, a datelor sau a informa˛iilor care fac obiectul activit„˛ii Serviciului de Informa˛ii Externe, respectiv a Serviciului Rom‚n de Informa˛ii este interzis„ ∫i se pedepse∫te conform legii“.

Totu∫i, acelea∫i legi de reglementare a activit„˛ii serviciilor secrete prev„d Ón mod expres faptul c„ personalul serviciilor secrete nu poate face parte din partide, forma˛iuni sau organiza˛ii politice.

Drept urmare, solicit public ∫i Ón scris adoptarea unei hot„r‚ri a Camerei Deputa˛ilor prin care s„ se solicite directorilor celor dou„ servicii secrete, precum ∫i celui al serviciului de informa˛ii al armatei ca Ón termen de dou„ luni s„ depun„ sub semn„tur„ privat„, la comisiile parlamentare care au Ón competen˛„ supravegherea parlamentar„ a activit„˛ii respectivelor servicii, faptul c„ Ón prezent prevederea legal„ care interzice ca personalul acestora s„ fac„ parte din partidele politice este respectat. Totodat„, Ón cazul Ón care aceste prevederi legale au fost Ónc„lcate Ón ultimii doi ani, s„ aduc„ la cuno∫tin˛a membrilor comisiilor respective care sunt m„surile legale pe care le-au adoptat.

Œn acest mod, sub r„spunderea asumat„ a noilor directori de servicii secrete, vom putea curma aplombul diferitelor persoane private sau al reprezentan˛ilor mass-media de a mai lansa suspiciuni care au un efect extrem de nociv asupra imaginii Rom‚niei Ón lume.

Declara˛ie politic„ privind discrimin„rile Ón procesul de recalculare a pensiei

Œn prezent, Ón Rom‚nia exist„ o categorie de pensionari Ón a c„ror carte de munc„ nu este trecut salariul pentru perioada de activitate anterioar„ anului 1968. Pentru aceast„ perioad„, la calcularea pensiei s-a luat Ón considerare salariul minim pe economie.

Prin nespecificarea salariului Ón c„r˛ile de munc„, ace∫ti pensionari au fost nedrept„˛i˛i Ón repetate r‚nduri. Ei nu au beneficiat nici de recalcularea pensiilor din 2005 ∫i nici de vreo majorare sau indexare Ón perioada 2005—2006.

Motivul acestor discrimin„ri este acela c„ Ón perioadele lucrate din perioada 1948—1968 nu s-au trecut Ón carnetele de munc„ salariile realizate. Œn conformitate cu prevederile legale de atunci, s-au eviden˛iat numai func˛ia, profesia ∫i perioada lucrat„. Din aceast„ cauz„, pentru ace∫ti ani lucra˛i, la recalcularea pensiilor li s-a luat Ón calcul salariul minim pe economie, de∫i mul˛i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006 dintre ace∫ti pensionari au lucrat Ón grupa I de munc„, cu salarii mai mari de 3—4 ori dec‚t salariul minim pe economie, iar pentru acele salarii ob˛inute au pl„tit contribu˛ie la fondul de pensii.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ Ón aceast„ situa˛ie sunt aproximativ 1.200.000 de pensionari, se impune de urgen˛„ Óndreptarea acestor reglement„ri indiscutabil discriminatorii.

Nici Ón septembrie 2006 ace∫ti pensionari nu au primit nimic la indexarea de 5%, chiar dac„ s-a anun˛at c„ de aceast„ indexare vor beneficia ∫i acei pensionari care nu au primit nimic la recalculare. Cei 1.200.000 de pensionari au fost pur ∫i simplu ignora˛i.

Œn loc s„ solu˛ioneze aceast„ problem„, Guvernul a decis ca ace∫ti pensionari s„ mearg„ la Óntreprinderile unde au lucrat Ón urm„ cu 40, 50 sau 60 de ani ∫i s„ cear„ adeverin˛e cu salariile pe care le-au realizat. Este o m„sur„ inuman„. Œn primul r‚nd, multe din fostele Óntreprinderi nu mai exist„, iar, Ón al doilea r‚nd, pensionarii nu mai sunt la v‚rsta la care s„ poat„ lupta cu birocra˛ia, Ón c„utarea de documente.

Consider„m c„ este oportun s„ se dispun„ recalcularea acestor pensii, av‚nd ca referin˛„ salariul mediu pentru func˛ia specificat„ Ón cartea de munc„. Œn condi˛iile Ón care Ón arhiva ministerului nu mai exist„ documente care s„ ateste limitele salariale anterioare anului 1968, ar trebui s„ se accepte ca prob„ o serie de documente (adrese, note prin care se notific„ salariile ob˛inute) adresate persoanei Ón cauz„.

îPoporul rom‚n este nevoit s„ ro∫easc„ la fiecare gaf„ a portocaliilor“

At‚t pre∫edintele Traian B„sescu, c‚t ∫i premierul C„lin Popescu-T„riceanu demonstreaz„, prin ac˛iunile lor, c„ nu sunt oameni de stat adev„ra˛i ∫i c„ nu pot s„ se ridice la Ón„l˛imea vremurilor ce premerg ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„. Ei nu se comport„ ca ni∫te veritabili politicieni, r„m‚n‚nd prizonieri ai disputelor dintre palate.

Œn timp ce pre∫edintele B„sescu arunc„ s„m‚n˛a de scandal, primul-ministru caut„ mijloacele de combatere ∫i, uite-a∫a, problemele ˛„rii r„m‚n pe spinarea electoratului. El trebuie s„ ro∫easc„ de fiecare dat„ c‚nd gafeaz„ portocaliii, iar Rom‚nia este pus„ la col˛ de europeni! Sloganul îS„ tr„i˛i bine!“ s-a transformat Ón cum s„ ne facem mai bine de ru∫ine...

Traian B„sescu conduce ma∫ina sub influen˛a alcoolului ∫i doar speran˛a ne r„m‚ne c„ nu procedeaz„ la fel c‚nd ˛ine fr‚iele Rom‚niei. Face politica la

c‚rcium„ fie cu Gigi Becali, fie cu reprezentan˛ii Partidului Democrat, de care se simte foarte apropiat. Comportamentul suburban al pre∫edintelui dovedit Ón dese r‚nduri pe la îGolden Blitz“, ce ne aminte∫te de îlicuricii mici ∫i licuricii mari“, sau pe terasele de pe litoral ne d„ de g‚ndit asupra modului de a face politic„. Dac„ pre∫edintele recurge la astfel de ac˛iuni pentru a-∫i face imagine de politician popular, ce le mai r„m‚ne de f„cut celorlal˛i oameni politici? C‚t se mai poate coborÓ ∫tacheta?

™eful statului catalogheaz„ ˛ara pe care o conduce ∫i institu˛iile drept mediocre, dar ce poate spune despre Administra˛ia Preziden˛ial„? Poate fi ea altfel dec‚t ˛ara? B„sescu s-a obligat s„ fie un pre∫edinte al tuturor rom‚nilor, dar asta nu Ónseamn„ c„ to˛i rom‚nii trebuie s„ stea Ón cr‚∫me, s„ fac„ jocuri de culise ∫i s„ comercializeze dosare.

Nu de mult timp, Traian B„sescu a dezv„luit cu sinceritate ∫i Ón bine cunoscutul hohot c„ a Ón˛eles menirea statutului de ministru al transporturilor abia la al treilea mandat. Rom‚nii nu pot avea at‚ta r„bdare, p‚n„ ce el se va dumiri asupra rigorilor ∫i atribu˛iilor func˛iei supreme Ón stat.

Nu ne este mai u∫or nici cu membrii Guvernului.

Premierul face cascadorii cu motocicleta, ministrul educa˛iei apare la televizor Ón posturi penibile, cu subiectele furate de sub nas, Flutur se jur„ c„ nu avem probleme cu aviara ∫i virusul zburda prin fermele avicole de la Codlea, Atanasiu retr„gea trupele din Irak, ministrul de externe Ói atrage aten˛ia c„ nu se face! ™i tot a∫a, lista gafelor ar putea continua, iar oamenii trebuie s„ suporte o guvernare care la fiecare pas Ó∫i d„ cu st‚ngu-n dreptul!

îC.S.A.T. trebuie s„ urgenteze avizarea legilor securit„˛ii na˛ionale“

Guvernul Rom‚niei a depus un efort sus˛inut Ón vederea finaliz„rii pachetului legislativ privind securitatea na˛ional„. Fa˛„ de aceste proiecte de legi, societatea civil„ implicat„ prin dezbateri publice a formulat o serie de observa˛ii ∫i propuneri, cea mai mare parte reg„site Ón forma lor aprobat„. De∫i Ón traseul lor adesea au fost criticate de unii actori ai scenei politice rom‚ne∫ti, gener‚nd discu˛ii aprinse ∫i lu„ri de pozi˛ie dintre cele mai diverse, aceast„ implicare a societ„˛ii a dovedit importan˛a major„ a subiectului, Ón contextul necesit„˛ii definirii unei noi arhitecturi de securitate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006 Bazate pe principii moderne adaptate spiritului european, aceste norme difer„ major de forma lor ini˛ial„ adus„ Ón aten˛ia C.S.A.T., prin accentuarea garant„rii ∫i respect„rii drepturilor ∫i libert„˛ilor fundamentale ∫i statuarea cet„˛eanului ca principal beneficiar al serviciilor de informa˛ii.

Pentru cre∫terea transparen˛ei activit„˛ii serviciilor de informa˛ii, au fost incluse at‚t prevederi ce Ónt„resc controlul parlamentar, prin mecanisme clar definite, cu obiect inclusiv Ón sfera operativ„, c‚t ∫i prevederi ce limiteaz„ finan˛area acestor servicii exclusiv de la bugetul de stat.

Plec‚nd de la rolul s„u de unic for legiuitor al ˛„rii, Parlamentul este cel care trebuie s„ decid„ Ón materia securit„˛ii na˛ionale. Astfel, dincolo de declara˛iile privitoare la forma pachetului de legi, este imperios necesar ca C.S.A.T. s„ urgenteze avizarea lor, pentru a putea fi aduse Ón dezbatere.

G‚ndind Rom‚nia ca participant la politica european„ de securitate ∫i ap„rare ∫i Ón spiritul Programului de guvernare, Partidul Na˛ional Liberal Ón˛elege necesitatea parteneriatului cu societatea civil„ Ón construirea unui mediu stabil ∫i democratic de securitate ∫i a∫teapt„ de la ceilal˛i factori politici aceea∫i determinare, prin sus˛inerea pachetului legislativ privind securitatea na˛ional„.

Ministerul S„n„t„˛ii Publice (M.S.P.) a lansat, pe data de 2 noiembrie 2006, Programul de evaluare a st„rii de s„n„tate a popula˛iei Rom‚niei. Este un program unic Ón ultimii 60 de ani, care are ca scop principal crearea unei imagini asupra patologiei existente Ón Rom‚nia.

Œn momentul de fa˛„, nimeni nu ∫tie ∫i nu poate s„ spun„ la aceast„ or„ de ce boli sufer„ rom‚nii sau c‚˛i dintre ei sunt s„n„to∫i, cu toate c„ acest lucru este important pentru a putea planifica, pe termen mediu ∫i lung, cum ∫i Ón ce sectoare ale s„n„t„˛ii se vor cheltui banii din acest sistem.

Programul de evaluare a st„rii de s„n„tate a popula˛iei este finan˛at integral de Ministerul S„n„t„˛ii Publice. Suma necesar„, estimat„ pentru derularea acestui program este de 900 milioane RON. Banii vor fi aloca˛i din fondurile proprii ale M.S.P., mai precis din fondul colectat Ón urma aplic„rii taxei pe viciu. Partenerii ministerului Ón acest program sunt cet„˛enii ∫i medicii de familie, implicarea activ„ ∫i responsabil„ a acestora fiind necesar„ pentru derularea lui.

Astfel, cet„˛enii Rom‚niei vor beneficia gratuit de o consulta˛ie clinic„ ∫i un set gratuit de analize reprezentative, care s„ ajute la depistarea unor eventuale boli.

Credem c„ programul Ministerului S„n„t„˛ii Publice este amplu ∫i foarte ambi˛ios, vor fi consulta˛i aproximativ 22 milioane de oameni, iar noi, cet„˛eni ai acestei ˛„ri, va trebui s„-l sus˛inem ∫i s„ ne implic„m Ón derularea acestuia.

îDespre neb„nuitele efecte ale politicii Ón ∫coli“

Œn timpul campaniei electorale, reprezentan˛ii fostei Alian˛e D.A. au Óndrugat verzi ∫i uscate popula˛iei, cu o febrilitate pe m„sura dorin˛ei lor de a pune m‚na pe putere. Nu credem, Óns„, c„ au spus popula˛iei sau

simplilor membri de partid ce m„suri urmau s„ ia, pentru c„ nici ei nu ∫tiau!

Cu siguran˛„ Óns„ nu au aten˛ionat cet„˛enii asupra urm„toarelor probleme:

— s„ nu mai cultive nimic, dac„ au cumva terenuri Ón zonele de l‚ng„ Dun„re, deoarece Guvernul le va arunca Ón aer digurile ∫i culturile vor fi inundate, iar desp„gubiri nu vor vedea prea cur‚nd (vezi situa˛iile de la Bordu∫ani ∫i Vl„deni, jude˛ul Ialomi˛a);

— dac„ locuiesc Ón comune care au primari P.S.D., fereasc„ sf‚ntul, s„ nu cumva s„ Ó∫i dea copiii la ∫coala din localitate, deoarece ace∫tia vor Ónghe˛a Ón clase. Timp de 4 ani, acea prim„rie ∫i acea ∫coal„ nu vor mai primi niciun leu de la Bucure∫ti, deci nu vor beneficia nici de repara˛ii ∫i nici de investi˛ii.

îAdev„rul“ ∫i îDreptatea“ au tot at‚ta leg„tur„ cu activitatea de p‚n„ acum a Partidului Democrat ∫i a Partidului Na˛ional Liberal c‚t„ leg„tur„ au oamenii promova˛i de ei cu domeniile pe care trebuie s„ le conduc„ ∫i coordoneze.

Cea mai recent„ inven˛ie a acestor partide f„r„ doctrin„ ∫i f„r„ principii c„l„uzitoare este distribuirea preferen˛ial„ a banilor de la Guvern c„tre ∫colile din localit„˛ile unde primarii au jurat credin˛„ ∫i supunere Alian˛ei D.A.

Astfel, Ón jude˛ul Ialomi˛a, putem constata faptul c„ din suma de 5,3 milioane de lei noi aloca˛i, doar circa 10% au fost repartiza˛i pentru obiectivele de investi˛ii ∫i repara˛iile capitale la institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt din dou„ ora∫e (care au primari P.S.D.). Restul de 90% din sum„, Ón valoare de 4.680.000 RON, a fost atribuit„ exclusiv pentru gr„dini˛e ∫i ∫coli din cadrul unor comune av‚nd ca primari reprezentan˛i ai P.D. ∫i P.N.L.

Mai mult, un ora∫ cum este fi„nd„rei (cu o popula˛ie de aproape 16.000 de locuitori) sau cum este Amara (un alt ora∫ cu o popula˛ie de aproape 8.000 de locuitori) prime∫te 450.000 RON, respectiv 150.000 RON, Ón timp ce comune cu popula˛ie de circa 3.000—4.000 de locuitori, dar cu primari îcorespunz„tori“, primesc Óntre 360.000 ∫i 500.000 RON (Ion Roat„, Platone∫ti, M„rcule∫ti, Bucu, S„r„˛eni, Grivi˛a).

î _Poor man_ Ón Rom‚nia 2006“

îDac„ Ón Belgia, Cehia, Fran˛a, Luxemburg, Olanda, Polonia, Finlanda, Suedia sau Norvegia rata s„r„ciei este redus„ cu 10—14 procente datorit„ asisten˛ei sociale ∫i familiale, Ón Rom‚nia, prin politicile de asisten˛„ social„ ∫i familial„, s„r„cia din ˛ara noastr„ este redus„ doar cu 5%. Este printre cele mai mici performan˛e din Europa.

Dar orient„rile strategice comunitare pentru 2007— 2013 pentru politica de coeziune social„, adoptate de Comisia European„ Ón iulie 2005, ne vor obliga ∫i pe noi la mai mare responsabilitate fa˛„ de s„racii Rom‚niei“.

A∫a sun„, sec ∫i statistic, un fragment din cunoscutul ziar îS„pt„m‚na financiar„“, care vorbe∫te despre o poten˛ial„ responsabilitate a nu ∫tim cui fa˛„ de _poorman_ -ii rom‚ni.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006 Fraza îlupta Ómpotriva s„r„ciei“ ar trebui reformulat„; din cauza unei folosiri abuzive, de 16 ani, Ón toate campaniile electorale ∫i discursurile populiste, efectul resim˛it de rom‚ni Ón nivelul de trai fiind invers propor˛ional cu cantitatea de exprimare pe aceast„ tem„. Aceast„ fraz„ sun„ aproape donquijotesc, ca de altfel ∫i demersul nostru, al conservatorilor, pentru reducerea T.V.A.-ului la produsele alimentare de baz„.

Noi, conservatorii, consider„m c„ demersul pe care Ól facem de mai bine de un an, de reducere a T.V.A.-ului la produsele alimentare de baz„, constituie o modalitate de responsabilizare a clasei politice incapabile s„ Ón˛eleag„ drama a milioane de rom‚ni, pentru care via˛a zilnic„ se epuizeaz„ din consumul c‚torva zeci de mii de lei.

Dar triste˛ea zilnic„ a celor care tr„iesc acum cu amintirea vremurilor Ón care vizionau îRich man, poor man“ a devenit de neÓn˛eles pentru fo∫tii ∫i actualii baroni, care, din limuzine luxoase, transmit sarcastic formula readaptat„ îo s„ tr„i˛i bine, la calendele grece∫ti!“.

Declara˛ia politic„ pe care o voi sus˛ine ast„zi are rolul unei analize asupra necesit„˛ii major„rii taxelor din punctul de vedere al percep˛iei electoratului fa˛„ de aceste m„suri.

Dup„ cum bine se ∫tie, c‚teva dintre principalele taxe pe care trebuie s„ le achite contribuabilul rom‚n urmeaz„ s„ fie majorate destul de mult dac„ e s„ raport„m la nivelul cre∫terii veniturilor ∫i chiar al puterii de cump„rare a rom‚nilor. Motivul cre∫terii: infla˛ia, acela∫i motiv etern cu care administra˛ia din Rom‚nia s-a obi∫nuit s„ justifice cre∫terile constante ale taxelor.

Scopul pentru care au fost crescute aceste taxe este neclar definit ∫i prezentat Ón termeni generali. Nici m„car necesitatea de fonduri suplimentare pentru implementarea anumitor proiecte de amploare la nivel na˛ional sau local nu a fost prezentat„ cet„˛enilor.

La toate acestea se mai adaug„ Óncrederea foarte sc„zut„ pe care noi, to˛i rom‚nii, o avem Ón institu˛iile statului ∫i Ón eficien˛a utiliz„rii de c„tre acestea a banului public. Aceast„ stare de fapt este confirmat„ chiar ∫i de ultimul studiu privind percep˛ia fenomenului de corup˛ie din institu˛iile publice la nivel na˛ional, realizat de îTransparency International“ — o institu˛ie a c„rei credibilitate cu greu poate fi contestat„, iar acest studiu ne plaseaz„ la coada clasamentului, departe de oricare dintre statele membre ale Uniunii Europene.

Œn aceste condi˛ii, mul˛i rom‚ni nu pot privi aceste major„ri dec‚t sub forma unui nou motiv pentru ca cei care îadministreaz„“ banul public ∫i grupurile de interese din jurul acestora s„ poat„ face afaceri personale de mai mare amploare. Consider c„ Ón momentul de fa˛„ doar cei angrena˛i Ón sistemul administrativ ∫i noi, cei din Parlament, mai credem c„ aceast„ majorare a taxelor este absolut necesar„ pentru dezvoltarea Rom‚niei.

Aduc Ón discu˛ie ∫i faptul c„, anul acesta, exist„ posibilitatea reducerii deficitului bugetar, pentru c„ nu au existat suficiente proiecte care s„ utilizeze aceste fonduri. De asemenea, Óncep‚nd cu anul viitor, fondurile acordate Rom‚niei de Uniunea European„ pentru dezvoltare vor fi extraordinar de consistente. Atunci, dac„ dispunem de

îBugetul 2007, marea sfidare portocalie!“

Multe lucruri i-au fost date s„ Óndure cet„˛eanului de r‚nd dup„ 1989. Œntre dou„ felii de tranzi˛ie, bine rumenite la foc molcom, a servit Ón grab„ o bucat„ zdrav„n„ de curea str‚ns„ la ultima gaur„, cu supunerea rom‚nului c„lit Ón vremurile de glorie ale comunismului rom‚nesc, Ónv„˛at s„ accepte f„r„ c‚rtire deciziile celor ale∫i, mai mult sau mai pu˛in, spre a le reprezenta interesele.

A urmat perioada de trist„ amintire 1996—2000, Ón care unii, cu preten˛ii de mari speciali∫ti Ón guvernare, au reu∫it performan˛a de a arunca Rom‚nia economic„ cu vreo 50 de ani Ón urm„.

Dup„ 2000, puternic biciuit„ din urm„ de programul de aderare la Uniunea European„, Rom‚nia p„rea s„ se Óndrepte spre o stare de normalitate, cu o cre∫tere economic„ s„n„toas„ ∫i sus˛inut„, cu programe de protec˛ie social„ bine g‚ndite, menite s„ îÓndulceasc„“ ∫ocul ader„rii, cu o clas„ politic„ Ón curs de asanare ∫i cu banul public cheltuit Ón spiritul respectului pentru cet„˛ean.

Nimic nu certific„ mai bine progresele constante Ónregistrate Ón Rom‚nia dup„ 2000 ca veniturile la bugetul de stat, Ón continu„ cre∫tere Ón toat„ aceast„ perioad„, fapt care a permis tranzi˛ia de la bugetele de supravie˛uire, postdecembriste, la cele de reglaj macroeconomic, pentru ca, Ón prezent, veniturile s„ permit„ prin volumul lor, pentru prima dat„, alc„tuirea unui buget care s„ poat„ sus˛ine programe ample de dezvoltare.

Dac„ la toate acestea mai ad„ug„m fondurile structurale pe care Rom‚nia are oportunitatea de a le atrage Ón 2007, avem o dimensiune real„ a purcoiului cu bani pe care st„ Guvernul portocaliu ∫i a multiplelor posibilit„˛i de îÓmp„r˛ire fr„˛easc„“ pe care acesta Ól ofer„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006 De acest lucru s-au prins ∫i îportocalele iste˛e“ de la Palatul Victoria, îcele mai descurc„re˛e guvernante“ de dup„ revolu˛ie c‚nd vine vorba de Ómp„r˛it banul public dup„ principiul democrat îuna mie, una ˛ie ∫i, dac„ mai r„m‚ne, una ∫i la prim„rie!“.

™i uite-a∫a au reu∫it g„l„gio∫ii motocicli∫ti performan˛a de a umfla substan˛ial fondul aflat la dispozi˛ia Guvernului, paralel cu dispari˛ia subit„ a resurselor financiare pe anexe pentru administra˛iile locale, Ón timp ce se izbeau glorios cu c„r„mida Ón piept tr‚mbi˛‚nd marea descentralizare Ónf„ptuit„. Adic„, Ón limbajul P.D.-P.NL.-P.U.R.-U.D.M.R., descentralizare Ónseamn„: îave˛i autonomie total„ Ón cheltuirea banilor, dar numai c‚nd, cum ∫i dac„ vrem noi!“.

îLegile securit„˛ii na˛ionale elaborate de Guvernul T„riceanu declar„ r„zboi Uniunii Europene“

Ne sunt Ónc„ proaspete Ón memorie efuziunile primuluiministru ∫i gravitatea afi∫at„ de sfetnicii Domniei Sale la conferin˛a de pres„ Ón care anun˛au c‚t de mult ∫i de ad‚nc s-a preocupat Guvernul s„ elaboreze ∫i s„ aprobe un îpachet al legilor securit„˛ii pentru cet„˛ean“.

Aceast„ declara˛ie pe care am luat-o, bineÓn˛eles, sub beneficiu de inventar, av‚nd Ón vedere repetatele reveniri ale primului-ministru asupra propriilor decizii ∫i a unor acte de guvern„m‚nt cel pu˛in la fel de importante, s-a dovedit a fi, Ón prim„ ∫i ultim„ instan˛„, un act demagogic, o minciun„ sfruntat„, praf aruncat Ón ochii presei ∫i o grav„ dezinformare a mediilor politice interne ∫i interna˛ionale.

Ce a f„cut, Ón realitate, grupul exper˛ilor guvernamentali sub patronajul Óndoielnicului personaj numit Marius Oprea, de profesie ∫i ocupa˛ie îsp„l„tor al cadavrului Securit„˛ii staliniste“?

Œnainte de toate a procedat la ceea ce consilierul personal al primului-ministru se pricepe cel mai bine. A copiat cu nesa˛ — a∫a cum s-a deprins s„-∫i scrie opera din documentele Securit„˛ii — capitole ∫i sec˛iuni din proiectul de îLege privind activit„˛ile de informa˛ii, contrainforma˛ii ∫i securitate“, propuse de colectivul interdepartamental alc„tuit din reprezentan˛ii a nu mai pu˛in de 12 institu˛ii ∫i coordonat de ∫efii departamentelor pentru securitate na˛ional„, probleme politice, probleme constitu˛ionale ∫i legislative din Administra˛ia Preziden˛ial„, care, la r‚ndul lor, au avut ca baz„ documentar„ ∫i pachetul propunerilor legislative similare ale deputatului Ion Stan.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006 Din acest plagiat, Ón care s-a intervenit cu modific„ri, ad„ugiri ∫i schimb„ri de concepte, a rezultat o construc˛ie bizar„ din punct de vedere juridic, pe m„sura concep˛iei ∫i a solu˛iilor legislative pe care manipulatorii lui Marius Oprea i le-au descoperit Óntr-unul din co∫marurile securistice care-i amenin˛a permanent existen˛a.

Proiectul de lege aprobat de Guvern, de∫i incredibil prin enormit„˛ile con˛inute, reprezint„ totu∫i, o realitate asupra c„reia C.S.A.T. ∫i Parlamentul vor trebui s„ se pronun˛e.

îGuvernul T„riceanu aloc„ fonduri pentru infrastructura Mehedin˛iului pe criterii politice“

Œn data de 18 octombrie 2006, Guvernul actual al Rom‚niei a aprobat un pachet de m„suri pentru a sprijini financiar mai multe comunit„˛i locale.

Nu pot dec‚t s„ m„ bucur c„ o parte dintre mehedin˛eni vor beneficia de o via˛„ mai bun„, prin repararea drumurilor, a podurilor sau a ∫colilor, cu at‚t mai mult cu c‚t am fost Ón permanen˛„ al„turi de ei Ón perioada inunda˛iilor ∫i a alunec„rilor de teren, atr„g‚nd de nenum„rate ori aten˛ia prefectului de atunci, Lazar Madaras, ∫i mini∫trilor de resort c„ nu fac nimic ca s„ rezolve situa˛ia disperat„ Ón care se g„sea o parte din locuitorii Mehedin˛iului.

A∫ saluta din toat„ inima ini˛iativa Guvernului dac„ ea ar fi avut la baz„ ∫i alte criterii dec‚t cel al apartenen˛ei politice. Dovad„ este faptul c„ doar primarii care îde bun„voie ∫i nesili˛i de nimeni“ au Ómbr„cat haina portocalie, Ón general, ∫i cea liberal„, Ón special, au fost r„spl„ti˛i, de∫i unii nu aveau nevoie, iar al˛ii n-au cerut-o.

De exemplu, comuna Greci din jude˛ul Mehedin˛i a primit 4 miliarde pentru reabilitarea unei ruine, o ∫coal„ veche de peste 100 de ani, care oricum va fi demolat„ din temelii, aceasta Ón condi˛iile Ón care respectiva comun„ va beneficia de o ∫coal„ nou„, printr-un program al B„ncii Mondiale.

Domnule prim-ministru, o fi m‚na hazardului sau a prefectului absolut îindependent“ Marius B„lu (fost membru P.D. p‚n„ acum dou„ luni), care ∫i-a permis s„ modifice lista comunelor din nota de fundamentare a Consiliului Jude˛ean Mehedin˛i, aleg‚nd 13 comune cu primari ai Alian˛ei D.A. ∫i una cu primar P.S.D. din cei 32 c‚˛i fuseser„ ini˛ial nominaliza˛i?!

Poate cineva s„ m„ contrazic„ c„ aceste fonduri n-au fost repartizate preferen˛ial, c‚nd primarii din majoritatea comunelor sunt cei care au migrat de la P.S.D. la P.D.?

Depl‚ng faptul c„ Guvernul T„riceanu ∫i-a permis ca la rectificarea de buget s„ aloce 57 miliarde pentru toate cele 66 de unit„˛i administrative c‚te num„r„ jude˛ul Mehedin˛i, iar direct, cu destina˛ie, 50 de miliarde pentru cele 14 comune cu primari portocalii.

Evolu˛ia deciziilor Guvernului C„lin Popescu-T„riceanu mi-a impus s„ intitulez prezenta declara˛ie politic„ îScumpiri urmate de scumpiri“.

Œn lunile noiembrie ∫i decembrie, actuala guvernare a trecut la cre∫terea unor tarife la produse ∫i servicii de prim„ Ónsemn„tate pentru orice cet„˛ean. A Ónceput prin cre∫terea tarifului la biletele de tren, majorare de 7,9%. Potrivit comunicatului companiei, m„sura a fost impus„ de necesitatea cre∫terii veniturilor proprii ∫i compensarea major„rilor de pre˛uri ∫i tarife la combustibili.

Œncep‚nd cu data de 11 noiembrie, va cre∫te pre˛ul la gaze cu 8,5%, a∫a cum ne-a anun˛at Agen˛ia Na˛ional„ de Reglementare Ón Domeniul Gazelor Naturale.

La 1 Decembrie — Ziua Na˛ional„ a Rom‚niei —, va fi majorat tariful la energia electric„ cu aproximativ 4%. M„sura aceasta vine la mai pu˛in de un an de la ultima majorare din 1 ianuarie 2006 ∫i care a fost de 1,85%.

Œn mod normal, aceste scumpiri dimensionate ca date ∫i m„rimi atrag dup„ sine major„ri la produsele alimentare ∫i utilit„˛ile publice. Deja mai mul˛i distribuitori de p‚ine au primit noile liste de pre˛uri pentru produsele de panifica˛ie. Pre˛ul benzinei la pomp„ va cre∫te din nou.

Acestea sunt comunic„ri ∫i statistici. La cea mai simpl„ analiz„, Óns„, vom constata adev„ratele urm„ri pentru fiecare cet„˛ean, chiar ∫i Ón condi˛iile c‚nd îzimbrul sud-european va Óncepe s„ alerge“, cum a fost caracterizat bugetul pentru anul 2007 de c„tre domnul ministru Sebastian Vl„descu. Scumpirile nu privesc c„m„∫ile, perechea de pantofi, scaunele de buc„t„rie, sapa sau t‚rn„coapele, pe care cet„˛eanul le cump„r„ o dat„ ∫i apoi le folose∫te Ón munca sa. Se scumpesc produsele care sunt necesare zilnic sau de mai multe ori pe zi, cum ar fi, bun„oar„, p‚inea noastr„ cea de toate zilele! Chiar dac„ pe unitate-kg, kcal sau m.c., cre∫terea tarifar„ este mai mic„, prin Ónsumare provoac„ îcumul de soart„ grea“ pentru fiecare cet„˛ean cu salariu mediu pe economie.

Cet„˛enii din Bucovina au expresia lor corect„: îdup„ astea, toate se scumpesc“. ™i e greu de contrazis aceast„ constatare, dac„ cineva, fie chiar ∫i de la Ministerul Finan˛elor Publice, s-ar Óncumeta s-o fac„.

îDe la «Totul pentru ˛ar„» la «Dreptate ∫i Adev„r»“ Istoria se repet„! C„ma∫a verde a fost schimbat„ cu cea portocalie, dup„ modelul importat din ˛„rile dominate de comportamentul dictatorial al grupurilor de interese politice, economice ∫i financiare. Saltul peste jum„tate de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006 veac s-a f„cut Ón amnezie general„. Sunt vopsite Ón roz-bombon vremurile interbelice ∫i se ignor„ evenimentele ∫i faptele pe care le-au tr„it p„rin˛ii ∫i bunicii no∫tri, majoritatea trecu˛i Ón eternitate.

Ceasul istoriei a fost dat Ón urm„ cu 65—70 de ani, c‚nd organiza˛ia legionar„ m„r∫„luia la vedere sub sloganuri mincinoase, la fel de populiste ca ∫i ast„zi. Partidele erau ∫i atunci compromise Ón r„fuielile interne. Ele devin tot mai îistorice“, cu ∫ansa de a fi numite îde trist„ amintire“. Apar tot felul de guru matusalemici, care ne Ónc‚nt„ cu vorbele lor mistice ca la îC‚ntarea Rom‚niei“. S-au Óntors ∫i îfugarii“ europeni ori transatlantici s„ ne povesteasc„ ispr„vile lor democratice de pe unde au zburat, precum p„s„rile c„l„toare. Au venit s„ ocupe cuiburile ref„cute din temelii ∫i restaurate de cei r„ma∫i Ón ˛ar„ s„ m„n‚nce salam cu soia. Pomenile guvernamentale pentru ace∫tia nu mai contenesc. Rom‚nii au fost deposeda˛i de toate bunurile, pe care ∫i le-au Ónsu∫it tot felul de papagali vero∫i.

Intrarea la guvernare a falangei politice îDreptate ∫i Adev„r“ s-a f„cut violent ∫i mincinos, cu tam-tam Ón pres„ ∫i Ón strad„, amenin˛„ri publice, lin∫aj mediatic ∫i Ón justi˛ie al adversarilor, fals intelectual, ac˛iuni sus˛inute de noua oligarhie economico-financiar„. Œn numele drept„˛ii ∫i adev„rului, terorismul a c„p„tat forme subtile de manifestare, devenind comportamentul politic Ón campania portocalie. Principiile ∫i normele democratice Ón lupta de idei ∫i de programe au fost abolite. Primul pas a fost f„cut Óntr-o confuzie electoral„ total„, prin instalarea la palatele Cotroceni ∫i Victoria a echipelor de zgomot, importate din lumea tulbure a tranzi˛iei. Sloganurile legionare de alt„dat„ au fost vopsite Ón portocaliu.

îDreptate ∫i Adev„r“, ca formul„ electoral„ ∫i de guvernare, a fost golit„ de con˛inut ∫i nu mai concord„ cu declara˛iile din campania ultimelor alegeri. Ea nu are nimic din programul pe care s-a angajat s„-l aplice ∫i s„-l respecte Ón beneficiul cet„˛eanului. Am fost ∫antaja˛i permanent cu Uniunea European„, ca scop fatal al existen˛ei noastre, Ón numele ∫i sub acoperirea c„reia s-au pus bazele unui stat poli˛ienesc Óndreptat Ómpotriva adversarilor politici prin fabricarea de dosare penale ∫i folosirea C.N.S.A.S. ∫i a altor institu˛ii similare, ca arm„ politic„. Agen˛ii serviciilor de spionaj str„ine, instala˛i Ón institu˛iile statului, Ói v‚neaz„ acerb pe cei care au lucrat pentru statul rom‚n. Tr„d„torul Pacepa a devenit simbolul moral al patriotismului.

## **Domnul Gabriel Sandu:**

Consider c„ ministrul finan˛elor publice, Sebastian Vl„descu, merit„ sus˛inerea noastr„, a deputa˛ilor P.N.L., pentru rezultatele economice Ónregistrate Ón fruntea finan˛elor, care au permis fundamentarea Ón condi˛ii economice pozitive a primului buget european al

Rom‚niei pe anul 2007, un buget Ón folosul cet„˛eanului rom‚n.

Sus˛inerea noastr„ politic„ ∫i parlamentar„ vine Ón contextul discu˛iilor ∫i dezbaterilor parlamentare privind Proiectul de buget pe anul 2007, care reprezint„ dublul bugetului anului 2004, asigur‚nd finan˛area tuturor obliga˛iilor interne ∫i europene ale Rom‚niei.

Œntre anii 2005—2006, Rom‚nia a avut cea mai bun„ evolu˛ie economic„ din ultimele decenii, Ón condi˛iile Ón care a avut curajul s„ renun˛e la asisten˛a Fondului Monetar Interna˛ional. Rezultatele economice ∫i previziunile pentru 2007 au ar„tat c„ decizia Executivului a fost corect„, iar reprezentan˛ii F.M.I., sosi˛i de cur‚nd la Bucure∫ti, au apreciat progresele Rom‚niei.

Aplicarea cotei unice a dus la sc„derea impozitelor pl„tite de c„tre agen˛ii economici ∫i de c„tre popula˛ie ∫i a contribuit la sporirea veniturilor acestora, leul a devenit o moned„ convertibil„, cu un curs stabil de schimb, investi˛iile str„ine au dep„∫it Ón 2 ani de zile (2005— 2006) Óntregul volum de investi˛ii str„ine din perioada 1991—2004, iar agen˛iile de rating au Ómbun„t„˛it substan˛ial calificativele acordate Rom‚niei.

Bugetul prezentat de c„tre ministrul finan˛elor Sebastian Vl„descu ofer„ un nivel record de venituri — 35,2% din P.I.B., cel mai ridicat din ultimii ani, net superior nivelului de 30,2 venituri bugetare Ón P.I.B. aferent anului 2004.

Introducerea ∫i men˛inerea cotei unice de 16%, p„strarea T.V.A. la 19%, Ónl„turarea oric„ror posibilit„˛i de Ónlesniri fiscale, coroborat„ cu Ónt„rirea controlului fiscal ∫i colectarea mai bun„ sunt m„suri ∫i politici liberale care contribuie esen˛ial la atingerea nivelului proiectat al veniturilor bugetare.

Proiectul de buget pentru 2007 are Ón vedere o cre∫tere economic„ de 6,4%, rata infla˛iei — 4,5%, cre∫terea num„rului de salaria˛i — 1,8%, cre∫terea c‚∫tigului salarial mediu brut — 12,4%, un curs mediu de schimb — 3,53 lei/euro, un deficit bugetar — 2,8% ∫i va asigura: finan˛area consistent„ a Ónv„˛„m‚ntului — f„r„ precedent Ón Rom‚nia — 5,2% din P.I.B., de 3 ori mai mult fa˛„ de 2004; cel mai mare buget acordat p‚n„ acum s„n„t„˛ii — 4% din P.I.B. Ón anul 2007 — dublu fa˛„ de 2004; aloca˛ii sporite pentru investi˛ii — dublu fa˛„ de trecut — 6,6% din P.I.B. fa˛„ de 3% Ón 2004; majorarea pensiilor ∫i a bugetului de politici sociale — aproximativ 11% din P.I.B. ∫i cel mai mare buget prev„zut pentru plata pensiilor dup„ 1990; reduceri ale cotelor de contribu˛ii de asigur„ri sociale — (dou„ puncte procentuale) pentru al doilea an consecutiv; sus˛inere financiar„ pentru procesul de descentralizare; sumele necesare contribu˛iei Rom‚niei la Uniunea European„ ∫i cofinan˛„rii asisten˛ei externe nerambursabile de la Uniunea European„.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

V„ rog s„ lua˛i loc Ón b„nci, pentru a putea relua lucr„rile.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Relu„m ∫edin˛a de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor ∫i v„ anun˛ c„, din totalul celor 331 de deputa˛i, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri un num„r de 228; sunt absen˛i 103, din care 30 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

Continu„m cu dezbaterea ini˛iativelor legislative Ónscrise pe ordinea de zi.

Ne afl„m la punctul 10 de pe ordinea de zi: Proiectul de lege pentru modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ civil„.

Legea are caracter ordinar.

Proiectul a fost adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„, iar proiectul are caracter de prioritate legislativ„ de integrare.

Invit ini˛iatorul s„ prezinte proiectul.

Doamna secretar de stat Kibedi. V„ rog.

## **Doamna Kibedi Katalin Barbara —** _secretar de stat_

_Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins„ Camer„,

Motiva˛ia pentru care s-a impus modificarea doar a unui capitol din Codul de procedur„ civil„ face trimitere numai la rapoartele de monitorizare, dar chiar ∫i la sanc˛iuni pe care statul rom‚n deja le are din partea Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului, pe capitolul execut„rii silite — fie sfidarea din partea persoanelor juridice sau fizice de a se supune ∫i a pune Ón executare o hot„r‚re judec„toreasc„ irevocabil„, dar ∫i problema unei proceduri destul de greoaie care duce la tergiversarea finaliz„rii unei hot„r‚ri judec„tore∫ti.

Or, Ón aceast„ materie, s-a constatat c„ institu˛ia Óncuviin˛„rii execut„rii silite este o verig„ care s-a dovedit a fi totu∫i inutil„, Ón condi˛iile Ón care protec˛ia este oferit„ de c„tre Codul de procedur„ civil„, prin institu˛ia contesta˛iei la executare.

™i atunci s-a considerat necesar s„ se lucreze pe acest capitol. Dar, pentru a nu avea probleme Ón interpretarea titlurilor executorii, s-a f„cut o mai bun„ definire ∫i precizare a terminologiei folosite — ∫i aici ar fi de subliniat ce Ónseamn„ Ónvestirea cu formul„ executorie —, de punere de acord a dispozi˛iilor capitolului execut„rii silite ∫i cu modific„rile din Codul de procedur„ fiscal„ ∫i Codul fiscal, unde, la fel, executarea este mult mai prompt„, ceea ce serve∫te interesului creditorilor, situa˛ie Ón care ∫i Ón cadrul Comisiilor juridice ∫i de la Senat, ∫i de la Camera Deputa˛ilor discu˛iile au fost Ón sensul de a se aprecia ca bine-venit„ aceast„ modificare ∫i raportul s„ fie pozitiv.

V„ mul˛umesc foarte mult, doamn„ secretar de stat. Din partea comisiei, domnul pre∫edinte Sergiu Andon. Vreau s„ v„ rog ca, dup„ prezentarea raportului, s„ face˛i ∫i propunerile de timp.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Mul˛umim ini˛iatorului pentru cuvintele Óncurajatoare la adresa Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, a muncii ei. Este o r„splat„ pentru efortul care se face acolo, inclusiv de timp.

Obiectul proiectului de lege este cel prezentat de ini˛iator. Nu avem nimic de completat.

Senatul a adoptat proiectul de lege. Consiliul Legislativ l-a avizat favorabil. Suntem, Ón consecin˛„, legat de afirma˛ia cu Senatul, Camer„ decizional„.

Am dezb„tut proiectul Ón ∫edin˛a din 1 noiembrie; au fost prezen˛i 14 membri, deci cvorum regulamentar. S-au f„cut amendamente, a∫a cum s-a anun˛at, ∫i, Ón unanimitatea de voturi a celor prezen˛i, comisia a hot„r‚t s„ supun„ spre dezbatere ∫i adoptare proiectul de lege, cu amendamentele propuse.

- Exist„ ∫i amendamente respinse, ele formeaz„ anexa

- nr. 2, iar legea se Ónscrie Ón categoria legilor ordinare. V„ mul˛umesc.

Timp de dezbatere?

Exact ce ne-a solicitat pre∫edintele nostru uitasem. Scuza˛i!

Cred c„ 5 minute pentru dezbateri generale sunt suficiente.

- V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dac„ exist„ obiec˛ii sau observa˛ii la timpul de dezbatere? Nu sunt.

- Ne Ónsu∫im, atunci, propunerea comisiei. Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt.

- Timpul de dezbatere s-a dovedit absolut suficient. Trecem la dezbaterile pe articole. Lucr„m pe raportul comisiei.

- V„ atrag aten˛ia c„ exist„ ∫i dou„ amendamente

- respinse ∫i Ói rog pe ini˛iatori s„ le sus˛in„, dac„ doresc. Pe anexa cu amendamente admise, de la punctul 1

- p‚n„ la punctul 5.

- Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

- De la punctul 6 p‚n„ la punctul 10. Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 11 p‚n„ la punctul 15.

48 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006

V„ atrag aten˛ia c„ exist„ ∫i un amendament respins, referitor la art. 373. Se sus˛ine amendamentul respins? Nu se sus˛ine amendamentul respins.

De la punctul 11 la punctul 15 nu sunt obiec˛ii, observa˛ii, comentarii.

Adoptate.

De la punctul 16 la punctul 20.

Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Adoptate.

De la punctul 21 p‚n„ la punctul 25.

V„ atrag aten˛ia c„ exist„ un amendament respins la art. 411. Dac„ se sus˛ine? Nu se sus˛ine. Nu exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii.

Adoptate p‚n„ la punctul 25.

De la punctul 26 la punctul 30? Adoptate. De la punctul 31 la punctul 35? Adoptate. De la punctul 36 la punctul 40? Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

R„m‚ne pentru vot final.

La punctul 11, Proiectul de lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor pre˛ioase, aliajelor acestora ∫i pietrelor pre˛ioase Ón Rom‚nia, republicat„. Legea are caracter organic.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

Proiectul are caracter de prioritate legislativ„ de integrare.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule vicepre∫edinte. Din partea comisiei, domnul pre∫edinte Andon.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Suntem Camer„ decizional„. Despre obiectul de reglementare nu am ce ad„uga peste cele spuse de ini˛iator.

Senatul a adoptat proiectul de lege. Am dispus de avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, al Comisiei pentru industrii ∫i servicii.

A fost dezb„tut proiectul Ón ∫edin˛a din 1 noiembrie 2006, Ón cvorum regulamentar, care a aprobat Ón unanimitate proiectul de lege, proiect ce se Ónscrie Ón categoria legilor organice.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt interven˛ii la dezbateri generale.

La dezbaterile pe articole.

De la punctul 1 p‚n„ la punctul 10. Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Adoptate.

De la punctul 11 la punctul 20? Adoptate.

De la punctul 21 la punctul 30? Adoptate.

De la punctul 31 la punctul 40? Adoptate.

De la punctul 41 la punctul 42? Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul r„m‚ne pentru vot final.

La punctul 12, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 30/2006 privind func˛ia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achizi˛ie public„. Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Procedur„ de urgen˛„. Prioritate legislativ„. Suntem Camer„ decizional„. Rog ini˛iatorul s„ sus˛in„ proiectul. Domni∫oara secretar de stat Pocora.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006 ## **Doamna Cristina Ancu˛a Pocora** — _secretar de stat_

_Ón Departamentul pentru Rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Bun„ diminea˛a, doamnelor ∫i domnilor deputa˛i!

Rom‚nia s-a angajat prin Capitolul al XXI-lea — îPolitic„ regional„ ∫i coordonare a instrumentelor structurale de negociere pentru aderare la Uniunea European„“, s„ dezvolte un sistem de control _ex ante_ pentru achizi˛ii publice at‚t la nivel central, c‚t ∫i local.

Prin prezenta ordonan˛„ de urgen˛„ se prevede ca Ministerul Finan˛elor Publice s„ Óndeplineasc„ func˛ia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor pe baza unei analize de risc.

Fa˛„ de cele prezentate, Ministerul de Finan˛e, Ón numele Guvernului Rom‚niei, v„ propune sus˛inerea spre adoptare a prezentului act normativ.

La comisie s-a dezb„tut acest proiect de lege ∫i sus˛inem amendamentele depuse ∫i aprobate Ón raportul comisiei.

V„ mul˛umesc. Din partea comisiei? Domnul deputat Mocanu, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Proiectul de lege are ca obiect aprobarea ordonan˛ei de urgen˛„ pentru func˛ia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achizi˛ie public„.

Ordonan˛a de urgen˛„ are ca obiect de reglementare desemnarea Ministerului Finan˛elor Publice ca organ de specialitate al administra˛iei publice centrale responsabil pentru Óndeplinirea func˛iei de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achizi˛ie public„.

Propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 76 din Constitu˛ie.

La lucr„rile comisiei au participat 22 din totalul de 26 de membri ai comisiei.

Raportul a fost adoptat Ón unanimitate de voturi, cu o serie de amendamente care sunt prezentate Ón anexa la raport.

Pe cale de consecin˛„, membrii comisiei propun plenului dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Ón forma Ón care v-am Ónaintat-o.

Fiind procedur„ de urgen˛„, domnule pre∫edinte, dac„-mi permite˛i s„ fac ∫i propunerea pentru timpul de dezbatere: 5 minute Ón total.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

V„ atrag aten˛ia c„ exist„ ∫i o anex„ cu amendamente respinse. Voi ruga ini˛iatorii, dac„ doresc, s„ le sus˛in„.

- Dac„, pe anexa cu amendamente respinse, la

- punctul 1, sunt obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

- Punctul 2?

- Adoptat. Punctul 3?

Adoptat.

- Punctul 4? Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii?

Œn˛eleg c„ aici exist„ ∫i ni∫te amendamente respinse

- la alin. 2 ∫i alin. 3. Dac„ se sus˛in? Domnul deputat Ciopraga.

V„ mul˛umesc.

A∫ dori s„ v„ spun c„ am Óncercat s„ clarific„m felul Ón care Ministerul de Finan˛e face controlul _ex ante_ , pe de o parte, ∫i, pe de alt„ parte, am clarificat ∫i mai mult termenul de îanaliz„ de risc“.

Deci, Ón vederea consum„rii fondurilor europene ∫i Ón vederea fluidiz„rii procesului de achizi˛ie public„, am venit cu aceste amendamente, pe care le sus˛in Ón continuare. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

## V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Œn cazul acesta, supun aprob„rii dumneavoastr„ amendamentul respins de la punctul 1 din anex„.

- V„ rog s„ v„ utiliza˛i cartelele de vot.

Putem vota? V„ rog s„ vota˛i, atunci, amendamentul de la punctul 1.

- _84 de voturi pentru, 23 de voturi Ómpotriv„, 9 ab˛ineri.)_ V„ mul˛umesc.

Amendamentul respins de la punctul 1 s-a adoptat. Punctul 4 din raportul cu amendamente admise, cu modific„rile survenite. Exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu exist„.

- Adoptat.

- Trecem la punctul 5 art. 2.

- Exist„ amendament respins. Se sus˛ine? V„ rog, domnule deputat.

Acest amendament se refer„ la clarificarea rela˛iei dintre controlul _ex ante_ ∫i autorit„˛ile contractante ∫i autorit„˛ile ofertante, motiv pentru care Ól sus˛inem Ón continuare.

- V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc.

Avem amendamentul respins de la art. 2.

V„ mul˛umesc.

- S-a adoptat.

Dac„ la punctul 5, cu modific„rile survenite, exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu exist„.

- S-a adoptat.

Punctul 6.

Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu exist„. Adoptat. MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006

Punctul 7 art. 4. Dac„ se sus˛ine amendamentul respins? V„ rog, domnule deputat.

Acest amendament clarific„ felul Ón care Ministerul de Finan˛e Ó∫i are raporturile cu autoritatea contractant„ ∫i ofertan˛ii.

Credem c„, pentru clarificarea ∫i pentru derularea mai precis„ a procesului de achizi˛ie, este necesar acest amendament.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Amendamentul respins a fost adoptat.

Dac„ la art. 4 punctul 7 din raportul cu amendamente admise, a∫a cum a fost modificat prin admiterea amendamentului respins, mai exist„ alte obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptat art. 4, cu modific„rile anun˛ate.

Punctul 8 din raport, art. 5.

Amendamentul respins se sus˛ine? Se sus˛ine. Pofti˛i, domnule deputat.

Acest amendament se refer„ la faptul c„ observatorii care sunt desemna˛i de c„tre Ministerul de Finan˛e au o rela˛ie foarte clar„ c„ autorit„˛ile contractante ∫i cu ofertan˛ii.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

## V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

Dac„ la art. 5 mai exist„ alte obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu mai sunt.

S-a adoptat art. 5, Ón formula amendat„.

Punctul 9 din raportul cu amendamente admise, art. 6. Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii?

Dac„ se sus˛ine amendamentul respins? Nu se sus˛ine amendamentul respins.

Nu sunt obiec˛ii, observa˛ii, comentarii.

Punctul 9, adoptat. Punctul 10.

Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii?

Dac„ se sus˛ine amendamentul respins? Nu se sus˛ine amendamentul respins.

Nu sunt obiec˛ii, observa˛ii, comentarii. Adoptat.

Punctul 11, art. 8.

Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii?

Dac„ se sus˛ine amendamentul respins? Nu se sus˛ine amendamentul respins.

Nu sunt obiec˛ii, observa˛ii, comentarii. Adoptat.

Punctul 12, art. 9. Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii?

Dac„ se sus˛ine amendamentul respins? Nu se sus˛ine amendamentul respins.

Nu sunt obiec˛ii, observa˛ii, comentarii. Adoptat.

Punctul 13, art. 10.

Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii?

Dac„ se sus˛ine amendamentul respins? Nu se sus˛ine amendamentul respins.

Nu sunt obiec˛ii, observa˛ii, comentarii. Adoptat. Punctul 14.

Adoptat. Punctul 15. Adoptat.

Punctul 16. Adoptat.

Punctul 17. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

R„m‚ne la vot final.

Punctul 13, Proiectul de lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat. Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare.

Prioritate legislativ„.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„. Rog ini˛iatorul.

Pofti˛i, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Sorin Vicol** — _pre∫edintele Administra˛iei Na˛ionale a Rezervelor de Stat_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte. Din partea comisiei, domnul deputat Cornel Popa. V„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor,

La Óntocmirea prezentului raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat ∫i unde Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„, s-a avut Ón vedere avizul favorabil din 26.10.2006 al Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, avizul favorabil din 27.07.2006 al Consiliului Legislativ ∫i s-a ˛inut cont de propunerile Consiliului.

Pe l‚ng„ expunerea de motive pe care a f„cut-o ∫i domnul pre∫edinte mai Ónainte, mai ad„ug„m doar c„, potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, membrii comisiei au examinat acest proiect de lege Ón ∫edin˛a din 31 octombrie 2006.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

Ad„ug„m, de asemenea, c„ la lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 23 de deputa˛i din totalul de 24 de membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu 22 de voturi pentru ∫i un vot Ómpotriv„.

Œn urma dezbaterii, Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare a hot„r‚t s„ propun„ plenului Camerei Deputa˛ilor aprobarea Proiectului de lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat, cu amendamentele admise, conform anexei.

™i, dac„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte, propun cinci minute pentru dezbateri generale, un minut pentru fiecare articol.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt interven˛ii la dezbateri generale.

Œn acest caz vom trece la dezbaterile pe articole.

Nu exist„ amendamente respinse.

Lucr„m pe anexa cu amendamente admise.

Dac„ de la punctul 1 la punctul 5 exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

Dac„ de la punctul 6 la 10 exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

De la punctul 11 la 15 obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

De la punctul 16 la 19 obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul r„m‚ne la vot final.

La punctul 14, Proiectul de lege privind protec˛ia ∫i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Legea are caracter organic. Proiect adoptat de Senat.

Raport comun de adoptare din partea Comisiei pentru munc„ ∫i a Comisiei pentru s„n„tate.

Prioritate legislativ„.

Suntem Camer„ decizional„.

Din partea ini˛iatorului, domnul pre∫edinte Didilescu.

## — **Domnul Silviu George Didilescu** _pre∫edintele_

_Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Persoanele cu Handicap_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare protec˛ia ∫i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap potrivit nevoilor reale ale acestor persoane, crearea serviciilor la nivelul comunit„˛ii Ón conformitate cu particularit„˛ile locale, ocuparea ∫i Óncadrarea Ón munc„ Ón concordan˛„ cu noile reglement„ri europene Ón domeniu.

Protec˛ia ∫i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap este o obliga˛ie pe care Rom‚nia ∫i-a asumat-o prin ratificarea Cartei social-europene revizuite.

Se urm„re∫te, de asemenea, promovarea cu prioritate a m„surilor active de protec˛ie ∫i independen˛„ personal„ fa˛„ de ajutoarele institu˛ionale.

Autoritatea Na˛ional„ pentru Persoane cu Handicap supune, deci, plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea acestui proiect de lege.

V„ mul˛umesc. Comisia, v„ rog frumos. Domnul deputat Moc„nescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Œn conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ ∫i Comisia pentru s„n„tate ∫i familie au fost sesizate cu dezbaterea pe fond Ón procedur„ obi∫nuit„ cu Proiectul de lege privind protec˛ia ∫i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

La Óntocmirea prezentului raport, comisiile au avut Ón vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, al Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, al Comisiei pentru egalitatea de ∫anse pentru femei ∫i b„rba˛i ∫i al Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare revizuirea legisla˛iei existente Ón domeniul protec˛iei persoanelor cu handicap, urm„rindu-se promovarea cu prioritate a m„surilor active de protec˛ie ∫i independen˛„ personal„ fa˛„ de dependen˛a de ajutoarele institu˛ionale, precum ∫i dezvoltarea sistemului de protec˛ie a persoanelor cu handicap, astfel Ónc‚t s„ r„spund„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006 nevoilor reale ale persoanelor, prin crearea serviciilor corespunz„toare la nivelul comunit„˛ii.

Comisiile propun plenului Camerei Deputa˛ilor aprobarea proiectului de lege, din urm„toarele considerente. Este necesar„ crearea cadrului legislativ pentru respectarea interesului persoanei cu handicap Ón conformitate cu nevoile sale individuale, reducerea riscurilor, facilitarea particip„rii depline ∫i active la via˛a comunit„˛ii. Multe dintre conceptele, responsabilit„˛ile institu˛ionale ∫i prevederile existente Ón legisla˛ia Ón domeniu Ón vigoare nu mai sunt Ón concordan˛„ cu situa˛ia prezent„, cu necesitatea adapt„rii la pia˛a muncii ∫i cu noua legisla˛ie european„.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

La dezbaterile asupra proiectului de lege, desf„∫urate pe parcursul a mai multor ∫edin˛e, au participat ca invita˛i, Ón conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, domnul pre∫edinte al Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Persoanele cu Handicap, domnul vicepre∫edinte al autorit„˛ii, reprezentan˛i ai Consiliului Na˛ional al Dizabilit„˛ii, ai Asocia˛iei Nev„z„torilor din Rom‚nia, ai Sindicatului Asisten˛ilor Personali, ai Asocia˛iei de Sprijin a Copiilor Handicapa˛i Fizic, ai Asocia˛iei Handicapa˛ilor Neuromotori din Rom‚nia, ai Ligii Na˛ionale a Organiza˛iilor cu Personal Handicapat din Coopera˛ia Me∫te∫ug„reasc„, ai Organiza˛iei pentru Copii ∫i Tineri cu Nevoi Speciale — îTrebuie“, ai Asocia˛iei Tinerilor Down, ai Asocia˛iei Handicapa˛ilor Fizic, ai Ligii pentru Ap„rarea Drepturilor Persoanelor cu Handicap din Rom‚nia.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Comisiei pentru s„n„tate, v„ rog frumos, domnule deputat BrÓnzan, dup„ care vom deschide lista de dezbateri generale.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Foarte scurt.

Comisia pentru s„n„tate a dezb„tut, Ómpreun„ cu Comisia pentru munc„, proiectul de lege. A fost o lucrare foarte dificil„, deoarece trebuiau puse Ón echilibru at‚t dolean˛ele legitime ale persoanelor afectate, ale persoanelor cu handicap, pe de o parte, pe de alt„ parte legisla˛ia ∫i practica european„ Ón domeniu, iar pe de a treia parte, practica rom‚neasc„ ∫i legisla˛ia rom‚neasc„,

care nu Óntotdeauna erau Ón concordan˛„ cu celelalte dou„ aspecte.

Raportul care a rezultat este un raport foarte elaborat. Poate nu este perfect, Óns„ noi, Comisia pentru s„n„tate, consider„m c„ este un raport bun, care merit„ adoptat, motiv pentru care supunem ∫i suger„m plenului adoptarea prezentului raport, cu modific„rile care au survenit.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

La dezbateri generale s-a Ónscris domnul deputat Kerekes din partea Grupului U.D.M.R.

Alte Ónscrieri pentru dezbateri generale din partea grupurilor? A∫tept.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Acest proiect de lege, dac„ va fi adoptat, va fi al treilea act normativ Ón Rom‚nia postrevolu˛ionar„ cu acest obiect de reglementare, adic„ protec˛ia social„ sau special„ a persoanelor cu handicap.

Trebuie s„ remarc„m c„ este f„r„ precedent c„ la un astfel de proiect de lege, cu un astfel de obiect de reglementare, s-au depus, la Comisia pentru munc„, adic„ la cele dou„ comisii, peste 500 de amendamente, dintre care aproape jum„tate au fost acceptate de c„tre comisie.

Am putea pune Óntrebarea de unde acest interes enorm fa˛„ de acest proiect de lege. Ar fi interesul electoral? Ceea ce presupune, evident, atunci, c„ a crescut Ón mare m„sur„ num„rul persoanelor cu handicap. A∫a de slab o fi fost acest proiect de lege trecut ∫i la Senat, c„ necesit„ o amendare serioas„, sau a crescut empatia sincer„ a deputa˛ilor fa˛„ de problematica persoanelor cu handicap?

Eu personal a∫ crede c„ aceast„ ultim„ motiva˛ie ar fi cea adev„rat„.

™i U.D.M.R.-ul a avut patru amendamente, din care unul a ∫i fost acceptat de c„tre comisie ∫i este un amendament important pentru c„ vizeaz„ scutirea de la plata taxelor de utilizare a drumurilor na˛ionale Ón cazul persoanelor cu handicap care de˛in autoturisme adaptate la handicap.

Noi, U.D.M.R.-ul, sus˛inem c„ acest proiect de lege, a∫a cum a fost amendat de c„tre comisie, poate fi adoptat pentru c„, Óntr-adev„r, aduce o mul˛ime de Ómbun„t„˛iri fa˛„ de reglement„rile actuale.

Deci U.D.M.R.-ul sus˛ine acest proiect de lege ∫i Ól va vota ∫i ne vom bucura ∫i mai mult dac„ dintre amendamentele respinse, eventual, ve˛i accepta c‚teva. Mul˛umesc pentru aten˛ie.

Domnul deputat Bu∫oi, v„ rog.

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

De∫i acest proiect de lege a venit cu numeroase caren˛e de la ini˛iatori, totu∫i, Ón comisie, colegii parlamentari s-au mobilizat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006 Ne-au sprijinit foarte mult ∫i organiza˛iile neguvernamentale din societatea civil„, cele cu profil pentru sus˛inerea persoanelor cu handicap ∫i ap„rarea drepturilor omului, care au trimis numeroase amendamente pentru Ómbun„t„˛irea acestui proiect de lege.

Prin urmare, Ón final, Ón urma discu˛iilor din comisii, Ón urma discu˛iilor pe care fiecare dintre parlamentari le-a avut cu reprezentan˛ii acestor organiza˛ii neguvernamentale, proiectul de lege arat„ Ón mod satisf„c„tor, a∫a Ónc‚t Grupul P.N.L. sus˛ine adoptarea acestui proiect de lege.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Alte interven˛ii la dezbateri generale? Domnul deputat Nicolae Popa.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Este adev„rat, un coleg de-al nostru de la U.D.M.R. Ó∫i punea c‚teva Óntreb„ri legate de acest proiect de lege, ce ne m‚n„ pe noi s„-l sus˛inem sau s„ aducem at‚tea Ómbun„t„˛iri.

Eu vreau s„-l asigur c„ nu este vorba de o campanie electoral„, pentru c„ nu vor fi alegeri anticipate, ele vor fi la termen, a∫a c„ nu trebuie s„ ne facem preocup„ri Ón aceast„ direc˛ie.

Acest proiect de lege a venit dintr-o necesitate fireasc„.

™ti˛i foarte bine c„ la toate birourile noastre parlamentare sunt foarte multe sesiz„ri, sunt foarte multe persoane cu handicap care vin ∫i ne cer ajutorul.

Acest proiect de lege a venit Óntr-un moment potrivit. Noi trebuie s„ d„m dovad„ de solidaritate, de omenie, de umanitate ∫i, bineÓn˛eles, trebuie s„ avem fa˛„ de ei o grij„ deosebit„, a∫a cum se Ónt‚mpl„ ∫i Ón alte ˛„ri.

S„ ∫ti˛i c„ Ón alte ˛„ri ale Uniunii Europene unde noi vrem s„ intr„m de la 1 ianuarie, s„ ne integr„m, exist„ o preocupare deosebit„, o grij„ atent„ fa˛„ de persoanele cu handicap, fa˛„ de pensionari, adic„ acele persoane care sunt sub protec˛ia ∫i tutela statului, iar noi trebuie s„ ne adapt„m valorilor democra˛iei europene ∫i de aceea Grupul parlamentar al Partidului Conservator va sus˛ine acest proiect de lege.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Furo, v„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor,

Ne afl„m Ón fa˛a unui proiect de lege deosebit de complex.

Nu este un secret pentru nimeni c„ cele dou„ comisii, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ ∫i Comisia

pentru s„n„tate, au muncit peste trei luni, aproape patru luni la acest proiect.

Au fost consulta˛i numero∫i factori din partea societ„˛ii civile, din partea unor asocia˛ii preocupate de diverse domenii ale handicapa˛ilor.

Este o lege mult a∫teptat„ din partea persoanelor aflate Ón aceast„ situa˛ie. Suntem con∫tien˛i c„ nu este o lege perfect„, ci este o lege perfectibil„. Œn ceea ce m„ prive∫te, personal Ónc„ nu sunt l„murit definitiv dac„ defini˛ia handicapului este corect dat„ prin acest proiect de lege, dar incontestabil este un pas Ónainte ∫i vine Ón ajutorul oamenilor suferinzi, Ón ajutorul oamenilor care a∫teapt„ din partea Parlamentului solu˛ionarea multiplelor probleme de care ei se preocup„.

Nu vreau s„ minimalizez ∫i vreau s„ scot Ón eviden˛„ faptul c„ Ón cadrul Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ s-a creat ∫i o subcomisie care s-a aplecat cu mare r„spundere ∫i a∫ vrea s„ subliniez Ón fa˛a dumneavoastr„ meritul deosebit al acestei subcomisii conduse de domnul deputat Moc„nescu, din care au f„cut parte domnul Iliescu ∫i al˛i colegi de-ai no∫tri. Consider„m c„, Ón forma actual„, de∫i legea este perfectibil„, poate fi adoptat„ ∫i este o baz„ foarte bun„ pentru continua perfec˛ionare, pe m„sur„ ce se aplic„ aceast„ lege, ∫i ea reprezint„ un pas important pe calea ader„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„.

Grupul nostru parlamentar va sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ ∫i vom sus˛ine ∫i amendamentele care au fost adoptate Ón cadrul celor dou„ comisii reunite.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Amarie.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Este o lege absolut necesar„ ∫i ea a izvor‚t mai ales din situa˛iile cu care fiecare dintre noi ne confrunt„m la cabinetele parlamentare, atunci c‚nd persoanele cu nevoi speciale sau persoanele cu handicap vin la audien˛e ∫i solicit„ diferite facilit„˛i.

Aceast„ lege, deci, izvor„∫te dintr-o necesitate absolut real„ ∫i s-a bucurat, pe deasupra, de sus˛inerea a zece organiza˛ii ale persoanelor cu handicap.

Ea a beneficiat de expertiza exper˛ilor parlamentari, a consilierilor ∫i, de asemenea, de dezbaterea aprofundat„ Ón cadrul Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, care a fost o comisie deosebit de lucrativ„, Ómpreun„ cu celelalte comisii care au dat avize ∫i care au Ón˛eles c„ aceast„ lege trebuie s„ fie Ómbun„t„˛it„.

A ie∫it o lege bun„, nu perfect„, pentru c„ probabil nu se poate niciodat„ a∫a ceva, Óns„ este un cadru european care se va aplica ∫i la noi Ón ˛ar„ de acum Ónainte pentru persoanele cu nevoi speciale.

Drept urmare, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota aceast„ lege, Ómpreun„ cu amendamentele care au fost admise, sper‚nd ∫i Ón admiterea altor amendamente, care au fost respinse. V„ mul˛umesc.

54 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul deputat Valentin Iliescu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Evident, ∫i Grupul parlamentar al Partidului Democrat va sus˛ine o lege extrem de important„. De altfel, acest proiect de lege pe care ast„zi Ól dezbatem la Camer„, care este ∫i Camer„ decizional„, vine s„ pun„ Ón oper„ o hot„r‚re de guvern, Hot„r‚rea Guvernului nr. 1175/2005 privind aprobarea strategiei na˛ionale pentru protec˛ia, integrarea ∫i incluziunea social„ a persoanelor cu handicap, acel program, î™anse egale pentru persoane cu handicap“.

Eu a∫ vrea s„ m„ refer la trei lucruri noi pe care le aduce aceast„ lege, care zic eu c„ sunt extrem de importante ∫i care dau substan˛„ acestui act normativ. Œn primul r‚nd c„ pune accent pe dezinstitu˛ionalizare, ∫i acest lucru se realizeaz„ prin mai multe alternative. Se afirm„ conceptul conform c„ruia familia este mediul cel mai prielnic pentru Óngrijirea ∫i protec˛ia adultului cu handicap, familia fiindu-i cu adev„rat un sprijin necesar ∫i foarte adecvat, a∫a cum spun toate studiile efectuate pe aceast„ tem„.

Œn al doilea r‚nd, se introduce ocupa˛ia de asistent personal profesionist, care va putea lua Ón Óngrijire persoane cu handicap grav ∫i accentuat f„r„ condi˛ii de locuit ∫i f„r„ un venit la nivelul salariului mediu pe economie.

™i, nu Ón ultimul r‚nd, propune admiterea Óntr-un centru reziden˛ial a unei persoane cu handicap ca ultim„ solu˛ie, numai atunci c‚nd starea s„n„t„˛ii nu permite acordarea de servicii Ón comunitate.

Este o lege bun„.

A∫ mai face aprecierea c„ au existat peste 500 de amendamente depuse la aceast„ lege, c„ mai mult de jum„tate, printr-un efort deosebit — ∫i aici a∫ vrea s„ subliniez Ón mod deosebit efortul ∫i implicarea colegului deputat Moc„nescu — legea a ie∫it Óntr-o form„ eu a∫ spune foarte bun„ ∫i v„ rog din toat„ inima, pe to˛i colegii, din toate grupurile parlamentare, s„ vota˛i acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ mai exist„ alte interven˛ii la dezbateri generale? Dac„ domnul pre∫edinte Didilescu dore∫te s„ intervin„ Ón Ónchiderea dezbaterilor generale? Nu dore∫te.

Atunci trecem la dezbaterile pe articole.

V„ atrag aten˛ia c„ exist„ nenum„rate amendamente respinse ∫i rog pe ini˛iatori, c‚nd le vine r‚ndul, s„ le sus˛in„ dac„ doresc.

Lucr„m pe anexa cu amendamente admise, Óns„.

Dac„ la punctul 1 exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptat.

V„ rog, ∫i dac„ ave˛i amendamente respinse la punctele aferente, s„ interveni˛i dac„ le sus˛ine˛i. Punctul 2.

Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Amendamente respinse? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 3. Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Amendamente respinse care se sus˛in? Nu sunt. Adoptat. Punctul 4.

Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Se sus˛ine amendamentul respins? Nu se sus˛ine. Adoptat.

Punctul 5.

Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii?

Se sus˛ine amendamentul respins? Nu se sus˛ine. Punctul 5, adoptat.

- Exist„ ∫i ni∫te amendamente respinse, Ónainte de

- punctul 6. Nu se sus˛in.

Punctul 6. Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Adoptat.

Punctul 7? Adoptat. Punctul 8? Adoptat. Punctul 9.

Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii?

Amendamentul respins. Nu se sus˛ine amendamentul respins. Nu sunt obiec˛ii.

Adoptat. Punctul 10? Adoptat. Punctul 11.

Se sus˛ine amendamentul respins? Nu se sus˛ine. Adoptat.

Punctul 12. Amendamentul respins nu se sus˛ine. Adoptat.

Punctul 13? Adoptat. Punctul 14.

Amendamentul respins se sus˛ine? Nu se sus˛ine. Punctul 14, adoptat.

Punctul 15? Adoptat. Punctul 16? Adoptat. Punctul 17? Adoptat. Punctul 18? Domnule deputat, cu mine vorbi˛i?

## **Domnul Marian S‚rbu**

**:**

V„ rog s„ citi˛i ∫i articolul.

De acord, este Ón regul„. Dar deocamdat„ nu ave˛i amendamente respinse. Tocmai la art. 9 mai ave˛i ∫i suntem la art. 5.

Deci Ón momentul Ón care avem amendament respins, citesc ∫i articolul, de acord.

Punctul 19?

Adoptat. Punctul 20? Adoptat. De la punctul 21 p‚n„ la 30? Adoptate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006 Punctul 31? Adoptat.

Punctul 32, art. 9 alin. (1), amendamentul respins se sus˛ine? Nu se sus˛ine.

Punctul 32, adoptat. Punctul 33? Adoptat.

Punctul 34, art. 10, amendamentul respins se sus˛ine? Nu se sus˛ine.

Punctul 34, adoptat. Punctul 35, art. 11 alin. (1), amendamentul respins se sus˛ine? Nu se sus˛ine. Punctul 35, adoptat. Punctul 36? Adoptat. Punctul 37? Adoptat. Punctul 38, art. 12 alin. (1), v„ rog. Sta˛i, c„ suntem la preambul! Dumneavoastr„ cred c„ ave˛i la lit. a).

Deci preambulul, adoptat. Punctul 39, art. 12 alin. (1) lit. a), se sus˛ine? Domnul deputat S‚rbu ∫i domnul deputat Moc„nescu. Deci suntem la art. 12 alin. (1) lit. a).

La punctul 16 din raport, la amendamentele respinse am f„cut, Ómpreun„ cu domnul deputat Mircea Ifrim, un amendament care prevede acel îconcediu pl„tit pentru cre∫terea copilului cu handicap p‚n„ la Ómplinirea de c„tre acesta a v‚rstei de 7 ani“ ∫i îprogram de lucru redus la 4 ore pentru p„rintele care are Ón Óngrijire copilul cu handicap ce necesit„ tratament pentru afec˛iuni intercurente, p‚n„ la Ómplinirea de c„tre copil a v‚rstei de 18 ani“.

Dac„ v„ uita˛i, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, sunt argumente pentru respingere legate de faptul c„, printr-o ordonan˛„ de urgen˛„, nr. 148/2005, se consider„ c„ problema este reglementat„ acolo.

Eu cred c„ suntem Ón fa˛a unei legi-cadru, unde elementele de substan˛„ trebuie precizate foarte clar ∫i a∫ dori s„ aud punctul de vedere al ini˛iatorului pe acest punct.

Mul˛umesc frumos.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Dac„ exist„ alte interven˛ii la acest punct?

Domnul deputat Moc„nescu, tot aici dori˛i s„ interveni˛i? La art. 39? La punctul 39 suntem, litera a). La aceasta dori˛i s„ interveni˛i?

Interven˛ia noastr„ este strict tehnic„ ∫i nu are leg„tur„ cu amendamentul respins.

Se refer„ la faptul c„, Óntre timp, Ordonan˛a nr. 148 a f„cut o precizare la care trebuie s„ ne adapt„m textul, respectiv îconcediu pentru cre∫terea copilului“, nu îconcediu pentru cre∫terea ∫i Óngrijirea copilului“. Aceasta era propunerea noastr„.

Œn ceea ce prive∫te argumentele respingerii amendamentului men˛ionat de domnul deputat S‚rbu, a∫tept„m ∫i noi punctul de vedere al Autorit„˛ii.

F„r„ Óndoial„.

Atunci, mai Ónt‚i pentru interven˛ia de natur„ tehnicolegislativ„, dac„ exist„ obiec˛ii sau observa˛ii la formularea, Ón˛eleg, din noua legisla˛ie, s„ punem îcre∫tere“ Ón loc de îcre∫tere ∫i Óngrijire“.

Œn˛eleg c„ nu sunt obiec˛ii, atunci, s„ folosim aceast„ formulare.

Œn ce prive∫te cealalt„ propunere din amendamentul respins, ini˛iatorul? Punctul de vedere al Guvernului. V„ rog s„-l sus˛ine˛i de la microfon.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i...

V„ rug„m s„ vorbi˛i la microfon, c„ nu v„ aud colegii deputa˛i. Lua˛i-l ∫i pe cel„lalt, folosi˛i dou„!

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

A.N.P.H.-ul nu sus˛ine. Problema este reglementat„ prin Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 148/2005 privind sus˛inerea familiei Ón vederea cre∫terii copilului ∫i prin art. 26 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile ∫i indemniza˛iile de asigur„ri sociale de s„n„tate.

Astfel, prin 158 asigura˛ii au dreptul la concediu ∫i indemniza˛ie pentru Óngrijirea copilului bolnav Ón v‚rst„ de p‚n„ la 7 ani, iar Ón cazul copilului cu handicap, pentru afec˛iunile intercurente, p‚n„ la Ómplinirea v‚rstei de 18 ani.

Indemniza˛ia prev„zut„ la alin. 1 se suport„ integral din bugetul Fondului na˛ional de asigur„ri sociale de s„n„tate.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnul deputat BrÓnzan, tot pe aceast„ chestiune.

Vorbesc Ón calitate de reprezentant al Comisiei pentru s„n„tate, iar argumenta˛ia de respingere a prezentului amendament nu ni se pare deloc Ón regul„, fiindc„ vorbim despre o lege special„, care are prevederi referitoare la persoana cu handicap, ∫i nu mi se pare normal ca un contraargument s„ fie faptul ca aceste prevederi sunt prev„zute de alte legi, cu caracter general, din punctul de vedere al obiectului legiferat Ón prezent.

Legea special„ despre care vorbim are prioritate.

Este o lege adresat„ persoanelor cu handicap ∫i, pe de alt„ parte, handicapul acestor copii este, Ón general, un handicap permanent. Nu putem s„ delimit„m Óngrijirea copiilor cu handicap p‚n„ la trei ani, de parc„ de la trei ani le cre∫te piciorul sau mai ∫tiu eu ce handicap or avea, ∫i dup„ v‚rsta de trei ani. Motiv pentru care categoric sus˛inem prezentul amendament.

56 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ nu mai exist„ alte interven˛ii la acest articol,

Dac„ exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii, altele, la art. 39 cu cele dou„ modific„ri operate prin admiterea amendamentului de natur„ tehnico-legislativ„, ∫i respectiv a amendamentelor de la punctul 17? Nu exist„.

Art. 39, adoptat.

Punctul 40.

Obiec˛ii? Observa˛ii? Comentarii? Nu exist„. Adoptat.

Punctul 41? Adoptat. Punctul 42? Adoptat.

Punctul 43. Se sus˛in amendamentele respinse?

V„ rog, domnul deputat S‚rbu. 13 alin. (3). A, nu, m„ ierta˛i, suntem la 12 alin. (3), aici nu e...

V„ mai ˛in un pic!

Deci 43, adoptat. Punctul 44? Adoptat. Punctul 45? Adoptat.

La art. 45 avem un amendament la alin. (3), un amendament respins.

V„ rog, domnule deputat S‚rbu.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

La acest alineat am propus Ómpreun„ cu domnul deputat Mircea Ifrim un amendament cu urm„torul cuprins: îPentru aplicarea prevederilor alin. (1) se Ónfiin˛eaz„ o sec˛iune special„ Ón cadrul Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii Ón scopul preg„tirii de cadre didactice pentru educa˛ia copiilor cu handicap.“ Dac„ v„ uita˛i la argumentele pentru respingere, aici se vorbe∫te doar de o simpl„ strategie ∫i Ón niciun caz de o decizie cu caracter strict administrativ.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnule deputat Asztalos, la acest articol? La art. 47. Mai a∫tept„m un pic, atunci.

Dac„ la acest punct mai exist„ alte obiec˛ii, observa˛ii, comentarii sau interven˛ii? Nu sunt.

N-a trecut.

Atunci, la punctul 45, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii, altele? Nu sunt.

Adoptat.

Punctul 46? Adoptat. Punctul 47. Domnul deputat Azstalos.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Av‚nd Ón vedere faptul c„, conform alin. (1), educa˛ia persoanelor cu handicap este parte integrant„ a sistemului na˛ional de educa˛ie ∫i este coordonat de Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, ni se pare c„ alin. (2), prin care se reglementeaz„ prin ce forme se realizeaz„ educa˛ia acestor persoane, ar trebui reglementat corelat cu reglement„rile din Legea Ónv„˛„m‚ntului, ∫i aici m„ refer la dou„ articole.

Œn primul r‚nd, m„ refer la art. 8 prin care se spune: îŒnv„˛„m‚ntul de toate gradele se desf„∫oar„ Ón limba rom‚n„. Acesta se desf„∫oar„, Ón condi˛iile prezentei legi, ∫i Ón limbile minorit„˛ilor na˛ionale, precum ∫i Ón limbi de circula˛ie interna˛ional„.“, iar al doilea articol la care m„ refer este art. 118, prin care se stipuleaz„ c„: îPersoanele apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale au dreptul s„ studieze ∫i s„ se instruiasc„ Ón limba matern„ la toate nivelurile ∫i formele de Ónv„˛„m‚nt, precum ∫i la tipurile de Ónv„˛„m‚nt pentru care exist„ o cerere suficient„, Ón condi˛iile legii“.

Or, Ón acest alin. (2) se stipuleaz„, de la lit. a) p‚n„ la lit. g), posibilit„˛ile, modurile prin care se realizeaz„ educa˛ia persoanelor cu handicap, or, posibilitatea de a preda Ón limba minorit„˛ilor na˛ionale se refer„ doar la pct. b). ™i din cauza acestui fapt eu a∫ sugera, cu respect, un amendament de corelare: s„ introducem un alin. 2[1] cu urm„torul con˛inut: îFormele de Ónv„˛„m‚nt enumerate Ón alineatul precedent se pot desf„∫ura ∫i Ón limba minorit„˛ilor na˛ionale“.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Bu∫oi, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Grupul parlamentar al P.N.L. sus˛ine adoptarea acestui amendament.

V„ mul˛umesc.

Alte interven˛ii la acest amendament? Guvernul? De acord. Am Ón˛eles.

Exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii la acest amendament de corelare?

S„ se fac„ acordul corect. S-a notat.

Rog atunci ca prin consens s„ se introduc„ aceast„ formulare.

La punctul 48, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006 Punctul 49.

Exist„ ∫i un amendament respins. Dac„ se sus˛ine, la 14 alin. (2) lit. f)? Nu se sus˛ine.

Adoptat. Punctul 50? Adoptat. Punctul 51? Adoptat. Punctul 52? Adoptat. Punctul 53? Adoptat. Punctul 54? Adoptat.

La punctul 55 se sus˛in amendamentele respinse? E vorba de art. 16 alin. (2). Nu se sus˛ine. Nu exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Adoptat. Punctul 56? Adoptat. Punctul 57? Adoptat. Punctul 58? Adoptat. Punctul 59? Adoptat. Punctul 60? Adoptat. Punctul 61? Adoptat. Punctul 62? Adoptat.

Dup„ punctul 62 exist„ un amendament respins, introducerea unei litere noi la art. 18 alin. (2). Se sus˛ine? Nu se sus˛ine.

Punctul 63? Adoptat. Punctul 64? Adoptat. Punctul 65? Adoptat. Punctul 66? Adoptat. Punctul 67? Adoptat.

Punctul 68, se sus˛ine amendamentul respins? Suntem la art. 21. Nu se sus˛ine amendamentul respins...

A, v„ rog s„ m„ ierta˛i, m„ uitam Ón partea cealalt„ din obi∫nuin˛„, domnule deputat.

M„ scuza˛i, domnule pre∫edinte.

De fapt, amendamentul nu-mi apar˛ine numai mie, ci ∫i Comisiei pentru s„n„tate ∫i familie.

Dup„ cum pute˛i observa, la art. 21 se reglementeaz„ posibilitatea de gratuitate la transport a persoanelor cu handicap grav ∫i accentuat, care spune textual Ón felul urm„tor: îPersoanele cu handicap grav ∫i accentuat beneficiaz„ de gratuitate pe toate liniile la transportul urban cu mijloace de transport Ón comun de suprafa˛„ ∫i cu metroul.“

Dar am putea pune Óntrebarea: ce se Ónt‚mpl„ cu acele persoane cu handicap grav ∫i accentuat care nu pot uza ∫i nu trebuie s„ v„ explic de ce, s„ c„l„toreasc„

cu mijloacele Ón transport Ón comun ∫i de aceea am propus un amendament care sun„ Ón felul urm„tor: îPersoanele prev„zute la alin. (1)“, e vorba de persoanele cu handicap grav ∫i accentuat, care îpot opta pentru tichete de carburan˛i sau pentru contravaloarea acestora, stabilite prin normele metodologice de aplicare a legii“.

Cred c„ ar fi o m„sur„ just„ fa˛„ de persoanele cu handicap grav ∫i accentuat care nu pot uza practic de aceste mijloace de transport.

Da. V„ mul˛umesc.

Alte interven˛ii la acest punct? Suntem la punctul 28 din anexa de amendamente respinse. Nu sunt. Ini˛iatorul? La microfon, v„ rog.

A.N.P.H. nu sus˛ine. Transportul urban este acordat numai Ón localit„˛ile Ón care acesta exist„ ∫i este suportat din fondurile autorit„˛ilor locale. Acordarea unei sume pentru un transport ar crea diferen˛e Óntre persoanele cu handicap din mediul urban, fa˛„ de cele din rural.

Œn plus, scopul Óntregii politici Ón domeniu este acela de a sprijini persoana cu handicap Ón vederea integr„rii sale Ón societate. Pentru aceasta ∫i pentru a deveni vizibil„ Ón societate, persoana cu handicap are nevoie s„ circule. Œn acest sens, proiectul de lege prevede obliga˛ia cre„rii de accesibilit„˛i, inclusiv adaptarea mijloacelor de transport ∫i amenzi Ón cazul nerespect„rii acestor obliga˛ii.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dac„ nu exist„ alte interven˛ii,

ptat. Punctul 96? Adoptat. Punctul 97? Adoptat. Punctul 98? Adoptat.

Punctul 99. Sunt amendamente respinse la art. 33, dac„ se sus˛in. Nu se sus˛in amendamentele respinse de la art. 33.

Adoptat. Punctul 100? Adoptat. Punctul 101? Adoptat. Punctul 102? Adoptat. Punctul 103? Adoptat. Punctul 104? Adoptat. Punctul 105? Adoptat. Punctul 106? Adoptat. Punctul 107? Adoptat. Punctul 108? Adoptat.

La punctul 109 avem un amendament respins. Dac„ se sus˛ine? E vorba de art. 37 alin. (2). Nu se sus˛ine. Adoptat ∫i 109, atunci.

Nu se sus˛in amendamentele de la 39, Ón˛eleg. Punctul 110?

Adoptat. Punctul 111? Adoptat. Punctul 112? Adoptat. Punctul 113? Adoptat. Punctul 114? Adoptat. Punctul 115? Adoptat. Punctul 116? Adoptat. Punctul 117? Adoptat. Punctul 118? Adoptat. Punctul 119? Adoptat.

Punctul 120, art. 43, se sus˛in amendamentele respinse la art. 43? Nu se sus˛in amendamentele respinse de la art. 43.

Deci 120, adoptat. Punctul 121? Adoptat. Punctul 122? Adoptat. Punctul 123? Adoptat. Punctul 124? Adoptat. Punctul 125? Adoptat. Punctul 126? Adoptat. Punctul 127? Adoptat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006 Punctul 128? Adoptat. Punctul 129? Adoptat. Punctul 130? Adoptat. Punctul 131? Adoptat. La art. 47 se sus˛in amendamentele respinse? Domnule deputat Kerekes, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

La acest articol se reglementeaz„ activitatea centrului de asisten˛„ social„ Ón care sunt internate persoanele cu handicap. P‚n„ la modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 102/1999 prin Legea nr. 343/2004, aceste centre de asisten˛„ social„ au avut personalitate juridic„, ceea ce a Ónsemnat o autonomie ∫i responsabilitate pentru aceste centre de asisten˛„ social„. Prin aceast„ lege despre care am vorbit li s-a luat aceast„ autonomie ∫i responsabilitate ∫i nu mai au personalitate juridic„, ceea ce Ónseamn„ c„ p‚n„ la cele mai elementare materiale ∫i articole necesare pentru func˛ionarea acestor centre acestea sunt achizi˛ionate, asigurate de c„tre Direc˛ia jude˛ean„ de asisten˛„ social„.

Este un lucru anormal ∫i pentru a Ómbun„t„˛i, a asigura o autonomie ∫i o responsabilitate mai mare acestor centre eu am propus s„ restabilim aceast„ personalitate juridic„ pentru aceste centre de asisten˛„ social„.

Deci ar suna Ón felul urm„tor amendamentul: îCentrele pentru persoanele cu handicap se Ónfiin˛eaz„ cu structuri cu sau f„r„ personalitate juridic„, Ón subordinea consiliilor jude˛ene, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucure∫ti, cu avizul ∫i coordonarea Agen˛iei Na˛ionale pentru Persoanele cu Handicap“. Deci am l„sat la aprecierea autorit„˛ilor locale dac„ e cazul s„ aib„ aceast„ autonomie, aceast„ responsabilitate, deci personalitate juridic„ aceste centre. Dac„ aceste consilii jude˛ene sau consilii locale consider„ c„ nu e cazul, atunci nu vor fiin˛a, dar dac„ consider„ c„ e absolut necesar s„ aib„ aceast„ personalitate juridic„ aceste centre de asisten˛„ social„, atunci s„ le d„m posibilitatea s„ procedeze ca atare.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Alte interven˛ii la acest punct? Punctul de vedere al ini˛iatorului?

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Din punctul de vedere al personalit„˛ii juridice, centrele de asisten˛„ pentru persoanele cu handicap sunt reglementate prin Legea nr. 343. Din cel„lalt punct de vedere, al clasific„rii, tipurile de centre r„spund nevoilor persoanelor cu handicap identificate de autorit„˛ile locale. Centrele de recuperare ∫i reabilitare sunt trecute doar generic, ele put‚nd fi de recuperare ∫i reabilitare neuropsihiatric„, de recuperare ∫i reabilitare pentru tineri

cu handicap etc. Nu putem s„ facem o clasificare pe alte criterii, de referin˛„ sau nu, toate centrele av‚nd obliga˛ia de a implementa standarde minime de calitate.

- V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Supun atunci votului dumneavoastr„ amendamentul de

la...

V„ rog, domnule deputat Moc„nescu, tot la aceast„ chestiune, sau comisia?

Deocamdat„ discut„m despre propunerea de la punctul 71 din anexa cu amendamente respinse, alin. (5) al art. 47.

Mul˛umesc.

V„ propunem, av‚nd Ón vedere precizarea termenului ini˛ial de 31 decembrie, destul de greu de sus˛inut, av‚nd Ón vedere ∫i promulgarea legii, v„ propunem termenul de 31 martie 2007 pentru Óndeplinirea obliga˛iilor precizate Ón articol.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Pentru claritate, avem o completare la pct. f): îS„ se aduc„ la cuno∫tin˛a directorilor generali... Ón termen de 48 de ore de la luarea la cuno∫tin˛„.“ Este o precizare absolut necesar„.

Obiec˛ii? Observa˛ii? Comentarii? Nu sunt. Adoptat. Atunci, punctele 171, 172, 173, 174, 175? Adoptate p‚n„ la punctul 175. Punctul 176? Adoptat.

Da, Ón˛eleg c„ ini˛iatorii sunt de acord. Dac„ nu sunt obiec˛ii sau observa˛ii, se introduce Ón text.

Alin. (2) din art. 68, se sus˛ine amendamentul? Nu se sus˛ine. Punctul 177? Adoptat. Punctul 178? Adoptat. Punctul 179? Adoptat. Punctul 180? Adoptat. Punctul 181? Adoptat. Punctul 182? Adoptat. Punctul 183? Adoptat. Punctul 184? Adoptat. Punctul 185.

Punctul 155? Adoptat. Punctul 156? Adoptat. Punctul 157? Adoptat. Punctul 158? Adoptat. Punctul 159? Adoptat. Punctul 160? Adoptat.

Dac„ se sus˛in amendamentele respinse de la art. 58? Nu se sus˛in.

Punctul 161? Adoptat.

Dac„ se sus˛in amendamentele respinse la art. 59? Nu se sus˛in.

Exist„ un amendament la introducerea alin. (2). Se sus˛ine? Nu se sus˛ine.

Adoptat. Punctul 162? Adoptat. Punctul 163? Adoptat. Punctul 164? Adoptat. Punctul 165? Adoptat. Punctul 166? Adoptat.

Adoptat ∫i punctul 185. Punctul 186? Adoptat. Amendamentul de la art. 73 se sus˛ine? Nu se sus˛ine.

Amendamentele de la art. 74 se sus˛in? V„ rog, domnule deputat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Punctul 167, art. 61 alin. (2), amendamentul respins? Nu se sus˛ine. Adoptat. Punctul 168? Adoptat. Punctul 169? Adoptat. Punctul 170? Adoptat.

Nu-mi propun s„ v„ redau Ón integralitatea sa art. 74 alin. (1). Ave˛i Ón fa˛„ raportul comun ∫i vede˛i c„ amendamentele respective ocup„ un spa˛iu considerabil. A∫ vrea s„ m„ refer doar la capitolul de argumente pentru respingere: unele dintre ele mi se par mai pu˛in elaborate. Transpare din ele o grij„ prezumat„ fa˛„ de persoanele cu un handicap ∫i, v„ rog s„-mi permite˛i s„ citez, îse creeaz„ diferen˛e nejustificate Óntre mediul de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006 lucru obi∫nuit al...“ ...î∫i cel protejat ∫i o atitudine care se poate Óntoarce Ómpotriva persoanelor cu handicap“. Este greu de crezut c„ persoanele, s„ le numim normale, Ó∫i vor manifesta invidia fa˛„ de condi˛iile din cadrul mediului de lucru protejat al persoanelor care, din varii motive, poart„ pentru Óntreaga via˛„ un anumit handicap.

Œn acela∫i c‚mp ideatic, ∫i urm„torul argument de respingere: crearea unui nou fond poate atrage nemul˛umiri fa˛„ de persoanele cu handicap.

Sus˛in Ón forma revizuit„ con˛inutul acestui articol. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Œnainte de a continua discu˛ia la acest punct, pentru coeren˛„, Óntruc‚t mai erau c‚teva puncte Ón raportul de amendamente admise introduse Ónaintea acestui articol, dac„ de la punctul 184 la 189, amendamente admise, f„r„ amendamente respinse, sunt obiec˛ii, observa˛ii sau comentarii? Nu sunt.

Atunci e adoptat p‚n„ la punctul 189 ∫i trecem la punctul 190, care se refer„ la art. 74 alin. (1).

Alte interven˛ii? Nu sunt alte interven˛ii. Punctul de vedere al Guvernului, v„ rog.

A.N.P.H. sus˛ine Ón continuare c„ se pot crea diferen˛e nejustificate Óntre mediul de lucru obi∫nuit ∫i cel protejat, lucru care ar duce la crearea de nemul˛umiri fa˛„ de persoanele cu handicap, din informa˛iile noastre de la toate O.N.G.-urile, domnule deputat.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dac„ mai exist„ alte interven˛ii la acest punct? Nu mai exist„.

Supun atunci votului dumneavoastr„ amendamentul respins de la punctul 89 din raportul cu amendamente respinse.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

Amendamentul respins a fost adoptat.

Procedur„.

Domnul deputat Pu∫c„.

## Domnule pre∫edinte,

V„ rog s„ constata˛i, Ón baza regulamentului, c„ amendamentul respins de comisie a fost votat doar de jum„tate din num„rul celor prezen˛i.

Cu alte cuvinte, nu Óndepline∫te cvorumul necesar pentru a fi adoptat.

V„ rog s„ mai afi∫a˛i o dat„ rezultatul votului.

Œi mai lipsea un vot.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

77 din 154 e jum„tate. Deci votul se reia, conform regulamentului.

Da, v„ rog, stima˛i colegi, totu∫i, s„ v„ a∫eza˛i Ón b„nci ca s„ putem s„ vot„m.

Deci vot„m din nou amendamentul respins de la punctul 89 din raportul cu amendamente respinse. V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

De data aceasta, amendamentul a fost respins cov‚r∫itor.

O s„-i rog pe stima˛ii colegi s„ stea mai aproape de b„ncile Domniilor Lor, astfel Ónc‚t s„ poat„ s„ voteze c‚nd e cazul.

Deci amendamentul de la punctul 89 s-a respins.

Dac„ la art. 74 se mai sus˛in alte amendamente respinse? Nu se mai sus˛in alte amendamente respinse la art. 74.

190? Adoptat. 191? Adoptat. 192? Adoptat.

Œi rog pe stima˛ii colegi dac„ zic îda“ s„ zic„ ceva mai Óncet, s„ nu tr„iesc cu impresia c„ doresc s„ cear„ cuv‚ntul.

Punctul 193. Amendamentul respins se sus˛ine? La art. 77. Nu se sus˛ine. Adoptat punctul 193.

Punctul 194. Amendament respins la art. 78. Se sus˛ine vreun amendament respins la art. 78? Nu se sus˛ine.

Punctul 194, adoptat.

195? Adoptat. 196? Adoptat. 197? Adoptat. 198? Adoptat. 199? Adoptat. 200? Adoptat. 201? Adoptat. 202? Adoptat. 203? Adoptat.

Punctul 204. Se sus˛ine amendamentul respins de la art. 81 alin. (3)? Nu se sus˛ine.

Alte amendamente la art. 81 care se sus˛in?

V„ rog, domnule deputat. V„ rog, pe procedur„.

## Domnule pre∫edinte,

V„ mul˛umesc pentru c„-mi da˛i posibilitatea s„ iau cuv‚ntul ∫i vreau s„ rog pe colegii care au lucrat mult Ón aceast„ comisie ∫i care au adus at‚t de bune amendamente ∫i pertinent justificate s„ le sus˛in„, pentru c„ e p„cat de munca lor. Mie Ómi plac unele, dar nici n-apuc s„ le vorbesc pentru c„ ini˛iatorul acelui amendament nu vine s„-l sus˛in„.

Eu socotesc c„ aceasta nu e numai un punct de imagine propriu Ón teritoriu, s„ dea bine la oameni, c„ sunt mul˛i acolo cu persoane cu handicap ∫i am dat ∫i eu c‚teva vorbe.

Dac„ le-a˛i f„cut ∫i, repet, foarte multe dintre ele sunt corecte ∫i pertinente, sus˛ine˛i-le, dragilor, sau da˛i altuia

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006 posibilitatea s„ le sus˛in„ dac„ lipsi˛i... sau cei care lipsesc. Mie Ómi pare r„u c„ un volum at‚t de mare de munc„ cade Ón derizoriu din cauz„ c„ sunt dezinteresa˛i cei care au muncit s„-∫i exploateze munca Ón folosul acestor nec„ji˛i, indiferent ce beneficiu vor avea, ei tot nu vor putea fi perfect mul˛umi˛i, cum suntem noi, c„ nu avem astfel de probleme.

Haide˛i s„ venim al„turi de ei ∫i s„ facem acele amendamente propuse Ón folosul lor s„ fie viabile ∫i Óncadrate Ón lege.

Fac apel la dumneavoastr„, chiar la cei care sunte˛i prezen˛i ∫i sus˛ine˛i amendamentul colegului dumneavoastr„ care l-a f„cut, ajuta˛i-ne ∫i pe noi, c„ nu putem trece a∫a de repede, c„ dac„ nu-l sus˛ine ini˛iatorul, eu nici nu pot s„ iau cuv‚ntul, c„ a trecut repede.

Sper c„ m-a˛i Ón˛eles, Ón beneficiul nu al nostru, al comodit„˛ii noastre, ci Ón beneficiul oamenilor pentru care se Óncearc„ a se face aceast„ lege, foarte mare, foarte grea ∫i foarte plin„ de inten˛ii bune.

V„ mul˛umesc.

Dar nu uita˛i c„ ∫i iadul e pavat cu inten˛ii bune. Deci, dac„ noi nu ne sus˛inem aceste amendamente, degeaba le-am f„cut.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Cu acest Óndemn, stima˛i colegi, trecem mai departe. Punctul 203? Adoptat.

204. Se sus˛in amendamentele? Nu. Adoptat.

205? Adoptat.

206. Amendamentele de la art. 83 se sus˛in? Nu se sus˛in. Adoptat.

207. Se sus˛in amendamentele la art. 84? Nu se sus˛in. 207, adoptat. 208. Amendamentele de la art. 85 se sus˛in? Nu se sus˛in.

208, adoptat. Punctul 209? Adoptat. 210? Adoptat. 211? Adoptat. Amendamentele de la 109 art. 86[1] se sus˛in? Nu se sus˛in.

212? Adoptat. 213? Adoptat.

214, art. 88, amendamente respinse. Se sus˛in? Nu se sus˛in.

214, adoptat. Punctul 215? Adoptat. 216? Adoptat. 217? Adoptat. 218? Adoptat. 219? Adoptat. 220? Adoptat. 221? Adoptat. 222? Adoptat. 223? Adoptat. 224? Adoptat. 225? Adoptat.

226? Adoptat. 227? Adoptat. 228? Adoptat. 229? Adoptat. 230? Adoptat. 231? Adoptat. 232? Adoptat.

Dac„ la art. 95 se sus˛in amendamentele respinse? Nu se sus˛in.

- Punctul 233? Adoptat. 234? Adoptat.

Dac„ se sus˛ine introducerea art. 96[1] ? Nu se sus˛ine. 236. Dac„ se sus˛in amendamentele respinse la art. 97? Nu se sus˛in.

236, adoptat. Punctul 237? Adoptat. 238? Adoptat. 239? Adoptat. 240? Adoptat. 241? Adoptat. 242? Adoptat.

243. Amendamentele respinse se sus˛in la art. 99? Nu se sus˛in.

- 243, adoptat. 244? Adoptat. 245? Adoptat.

Amendamentele respinse de la art. 121 ∫i 122 se sus˛in? Nu se sus˛in.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul r„m‚ne la vot final.

La punctul 15, Proiectul de lege pentru stabilirea unor m„suri privind ac˛iunile ∫i cererile Ón justi˛ie formulate de cultele religioase recunoscute din Rom‚nia.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei juridice. Prioritate legislativ„.

Œl invit pe domnul secretar de stat Lemeni s„ prezinte proiectul, dup„ care domnul deputat Florin Iordache va prezenta raportul comisiei.

**Domnul Nicolae Adrian Lemeni** — _secretar de stat Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor_ **:**

Comisia juridic„ a analizat acest proiect de lege. Senatul, Ón calitate de prim„ Camer„, a adoptat proiectul de lege. Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale, de asemenea, a avizat favorabil acest proiect de lege, c‚t ∫i Comisia pentru finan˛e ∫i b„nci.

Œn urma dezbaterilor ∫i a punctelor de vedere exprimate Ón comisie, s-a hot„r‚t de c„tre membrii Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i s„ supun„ plenului Camerei Deputa˛ilor, spre dezbatere ∫i adoptare, Proiectul de lege pentru stabilirea unor m„suri privind ac˛iunile ∫i cererile Ón justi˛ie formulate de cultele religioase recunoscute din Rom‚nia, Ón forma adoptat„ de Senat.

Œn raport cu obiectul ∫i con˛inutul s„u, propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor ordinare.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Domnul deputat Nicolae Popa.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

O s„ fiu foarte scurt, pentru c„ existau ni∫te nel„muriri Ón leg„tur„ cu ce s-ar ascunde Ón spatele acestui proiect de lege. Vreau s„ v„ spun exact ce v„ spunea ∫i domnul secretar de stat Lemeni, c„ este vorba numai de acele l„ca∫uri de cult care nu au carte funciar„, deci nu sunt Ónregistrate la cartea funciar„, Ón special din Regat, Moldova ∫i alte zone ale ˛„rii, care trebuie s„ mearg„ Ón justi˛ie s„-∫i ob˛in„ titlul de proprietate. Deci, nu este vorba de procese din trecut, unde trebuie s„-∫i revendice imobilele sau terenurile agricole, este vorba numai de acele imobile de cult care trebuie s„ treac„ prin justi˛ie pentru a ob˛ine titlul de proprietate.

V„ mul˛umesc.

Da. V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt alte interven˛ii la dezbateri generale.

V„ rog, domnule deputat Rus.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare sus˛ine aceast„ ini˛iativ„. Personal, cred c„ este o Óndreptare ∫i un ajutor dat tuturor cultelor religioase din Rom‚nia, pentru c„ astfel pot s„-∫i intabuleze, s„ intre Ón proprietate direct„, pentru c„ atunci c‚nd au construc˛ii sau repara˛ii ∫i le lipsea de la dosarul de fundamentare pentru ajutoarele primite de la stat, ei nu aveau extras de carte funciar„ ∫i acum, prin aceast„ m‚n„ Óntins„ de c„tre Guvern, rezolv„ ca Ón mod gratuit s„-∫i poat„ intabula cl„dirile ∫i gr„dinile din intravilan.

M„ surprinde Óns„ un alt aspect, domnule pre∫edinte. Dac„ la Senat respectiva lege a fost trimis„ spre avizare la Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i ∫i la buget, finan˛e, nu Ón˛eleg de ce la Camer„ a fost omis„ Comisia pentru culte ∫i drepturile omului.

Personal, atunci c‚nd am primit acest raport, nu ∫tiam despre ce e vorba. Am cerut la colegii care au fost Ón Comisia juridic„ s„ vedem despre ce este vorba ∫i sigur c„ a∫teptam s„ vin„ ∫i la noi la comisie, m„car spre avizare. Ne-am fundamentat, am v„zut c„ este o lege bun„, o sus˛inem p‚n„ la cap„t ∫i cer ∫i celorlal˛i colegi s„ voteze aceast„ ini˛iativ„.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Alte interven˛ii la dezbateri generale? Domnul deputat Ignat.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Merg‚nd Ón teritoriu am g„sit foarte, foarte multe cazuri c‚nd anumite biserici nu puteau s„ se extind„ sau s„ renoveze ceva sau s„ se construiasc„, din lipsa acestui act de proprietate. Foarte multe cazuri s-au Ónt‚lnit Ón Dobrogea, c‚nd terenurile pentru biserici au fost ob˛inute Ónc„ de pe timpul Imperiului Otoman. Acest act vine s„ Óndrepte situa˛ia, s„ rezolve ∫i s„ clarifice o situa˛ie juridic„ a acestor terenuri.

Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale va sus˛ine acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat.

Alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu mai sunt. Nu exist„ amendamente admise sau respinse. Proiectul r„m‚ne la vot final.

La punctul 16, Proiectul de lege privind r„spunderea coordonatorilor pe aeroporturile civile.

Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei juridice. Prioritate legislativ„.

Suntem Camer„ decizional„.

Domnul secretar de stat Galiatatos.

## **Domnul Alexandros Galiatatos** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Prezenta lege implementeaz„ art. 11 paragraful (2) din Regulamentul 95/93 al Consiliului Europei Ón legisla˛ia na˛ional„, prin derogare de la prevederile privind r„spunderea delictual„, cuprinse Ón Codul civil al Rom‚niei.

Regulamentul Consiliului stabile∫te reguli comune de alocare a sloturilor pe aeroporturile comunitare. V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Domnul vicepre∫edinte Iordache.

## V„ mul˛umesc.

Senatul a adoptat acest proiect de lege. Consiliul Legislativ, de asemenea, a avizat favorabil. Comisia pentru industrii ∫i servicii a avizat favorabil.

Œn urma dezbaterilor, membrii comisiei au hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de lege s„ fie supus spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor, Ón forma adoptat„ de Senat.

Œn raport cu con˛inutul ∫i obiectul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Interven˛ii la dezbateri generale? Nu exist„ interven˛ii la dezbateri generale. Nu exist„ amendamente admise sau respinse.

R„m‚ne la vot final.

La punctul 17, reexaminarea Legii camerelor de comer˛ ∫i industrie din Rom‚nia ca urmare a deciziei Cur˛ii Constitu˛ionale nr. 545/5 iulie 2006.

Legea are caracter organic.

Reexaminat„ ∫i respins„ de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei juridice. Suntem Camer„ decizional„.

Pe procedur„, domnul deputat Márton.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

V„ spun sincer, pe mine m-a mirat aceast„ decizie luat„ cu unanimitate de Comisia juridic„. Dac„ citim cu aten˛ie decizia Cur˛ii Constitu˛ionale, acolo sunt ridicate c‚teva probleme de constitu˛ionalitate, dar decizia de fond prin care s-a declarat a fi neconstitu˛ional„ aceast„ lege a fost faptul c„ ea a fost votat„ ca o lege neorganic„, ea fiind totu∫i organic„. Deci s-a votat ca o lege ordinar„, ∫i din cauza acestei proceduri a fost respins„ Óntreaga lege.

M„ mir„ c„ acei colegi care lucrau Ón Comisia juridic„ au votat respingerea Óntregii legi. Eu cred c„ procedural ar fi fost corect s„ ia articol cu articol, fiecare prevedere din lege, s„ consulte decizia Cur˛ii Constitu˛ionale, ∫i acolo unde Óntr-adev„r s-au ridicat ni∫te probleme de neconstitu˛ionalitate s„ le corecteze, urm‚nd ca apoi s„ d„m un vot pe o lege organic„. Deci s„ corect„m acea problem„ procedural„ pe care corect a sesizat-o Curtea Constitu˛ional„, ∫i nu respingerea Óntregii legi.

Ca atare, domnule pre∫edinte, eu v„ rog s„ retrimite˛i la comisie acest proiect de lege, s„ fac„ aceast„ dezbatere. Dac„ Ón Ón˛elepciunea sa majoritatea sau unanimitatea colegilor va crede, discut‚nd articol cu articol, c„ fiecare articol trebuie s„ fie eliminat ∫i va constata c„ trebuie s„ fie respins„ legea ca atare, nu din cauz„ de neconstitu˛ionalitate, ci din alte cauze, e dreptul

ei, ∫i atunci vom dezbate Óntr-adev„r un raport corect de respingere.

Dar eu cred c„ exist„ o problem„ procedural„ pe care trebuie s„ o... Eu, ca lider al Grupului parlamentar al U.D.M.R., solicit retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Iordache, domnul deputat Uioreanu.

Pentru a nu mai fi alte discu˛ii, Comisia juridic„ este de acord cu retrimiterea ∫i vom reanaliza Ómpreun„ cu ini˛iatorii.

Termen, dou„ s„pt„m‚ni, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Uioreanu. Imediat, domnule deputat!

™i Grupul parlamentar al P.N.L. este de acord cu retrimiterea la comisie, dar am o observa˛ie de f„cut ∫i nu este pentru prima dat„ c‚nd ini˛iatorii nu sunt invita˛i, conform procedurii, s„ Ó∫i sus˛in„ Ón comisii proiectele.

Deci rug„mintea ar fi pentru pre∫edin˛ii de comisii, pentru birourile comisiilor s„ invite ini˛iatorii. Nu este pentru prima dat„, ∫i Ón cazul acesta, c‚nd ini˛iatorul sau ini˛iatorii nu sunt invita˛i conform procedurilor, din timp. Mul˛umesc.

Da. V„ mul˛umesc. Domnule deputat Bivolaru, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Avem o problem„. Curtea Constitu˛ional„ a respins, dup„ ce a fost adoptat„ de c„tre Parlament, aceast„ lege ca fiind neconstitu˛ional„. Termenul de 45 de zile este un termen de gra˛ie Ón care, dac„ Parlamentul nu se pronun˛„, atunci aceast„ lege cade de drept.

Deci, Ón acest context, retrimiterea la comisie, ∫i v„ asigur de pe acum c„ nu se va putea rezolva aceast„ problem„ Ón dou„ s„pt„m‚ni, cum s-a cerut termenul, deoarece Ón acest moment exist„ la comisii un nou proiect de lege privind camerele respective de comer˛, ceea ce Ónseamn„ c„ ar trebui s„ facem un raport comun pe cele dou„ proiecte, nu ∫tiu cum s„ le mai spunem, c„ unul este aprobat ∫i unul e Ón faz„ de proiect, se complic„ foarte mult situa˛ia.

Deci, Ón condi˛iile acestea, nu ∫tiu ce valoare va avea aceast„ retrimitere ∫i nu ∫tiu... s„ ne spun„ Direc˛ia de tehnic„ legislativ„ Ón ce condi˛ii aceast„ lege adoptat„ mai rezist„ Ón termenul de 45 de zile, dup„ care nu va mai fi nimic.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Cred c„ aceste considera˛ii de natur„ juridic„ pot fi f„cute exact la nivelul comisiei, care ne poate preciza Ón raport dac„ aceast„ lege mai exist„ sau nu mai exist„, dac„ poate fi sus˛inut„ sau nu.

Supun, de aceea, votului dumneavoastr„, stima˛i colegi, propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect.

V„ mul˛umesc.

Propunerea de retrimitere a fost adoptat„.

Termen, domnule vicepre∫edinte? Dou„ s„pt„m‚ni. V„ mul˛umesc.

La punctul 18, reexaminarea Legii pentru reglementarea situa˛iei juridice a unor bunuri care au apar˛inut fostului suveran al Rom‚niei, Mihai I, ca urmare a Deciziei Cur˛ii Constitu˛ionale nr. 600/9 noiembrie 2005.

Legea are caracter organic.

Reexaminat„ ∫i respins„ de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei juridice. Suntem Camer„ decizional„.

Domnule Iordache, v„ rog.

Legea adoptat„ de Camera Deputa˛ilor ∫i de Senat, cu respectarea prevederilor art. 75 ∫i ale art. 76 din Constitu˛ie, a fost trimis„ spre promulgare Pre∫edintelui Rom‚niei la 6 iulie 2005.

Œn urma sesiz„rii unui num„r de 28 de senatori, secretarul general al Senatului a trimis Cur˛ii Constitu˛ionale sesizarea cu privire la neconstitu˛ionalitatea legii.

Camera Deputa˛ilor, conform art. 75 alin. (1) din Constitu˛ie ∫i art. 134 alin. (5) din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, este Camer„ decizional„.

Senatul, Ón calitate de prim„ Camer„ sesizat„, Ón ∫edin˛a din 2 octombrie 2006 a respins Legea pentru reglementarea situa˛iei juridice a unor bunuri care au apar˛inut fostului suveran al Rom‚niei, Mihai I.

Œn urma dezbaterilor Ón comisie, Ón raport de motivele invocate Ón Decizia Cur˛ii Constitu˛ionale nr. 600/2005, precum ∫i de opiniile exprimate de c„tre membrii comisiei, s-a constatat c„ Legea pentru reglementarea situa˛iei juridice a unor bunuri care au apar˛inut fostului suveran al Rom‚niei, Mihai I, este neconstitu˛ional„ Ón integralitatea sa, contravenind prevederilor art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1) ∫i (2) ∫i ale art. 136 alin. (4) din Constitu˛ie.

Fa˛„ de cele men˛ionate, membrii Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i au hot„r‚t s„ propun„ plenului Camerei Deputa˛ilor respingerea legii ca fiind neconstitu˛ional„.

Œn raport cu obiectul ∫i con˛inutul s„u, legea are un caracter de lege organic„.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu exist„ interven˛ii la dezbateri generale. R„m‚ne la vot final.

Punctul 19, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 57/2006 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru Ónc„lzirea locuin˛ei, precum ∫i a unor facilit„˛i popula˛iei pentru plata energiei termice.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru munc„. Suntem Ón procedur„ de urgen˛„. Camer„ decizional„.

Rog ini˛iatorul, domnul secretar de stat D„nil„.

## **Domnul C„t„lin Ionel D„nil„** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prezentul proiect de lege dore∫te s„ modifice ∫i s„ completeze Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru Ónc„lzirea locuin˛ei, precum ∫i a unor facilit„˛i popula˛iei pentru plata energiei termice, aprobat„ prin Legea nr. 245/2003, interven˛iile legislative viz‚nd majorarea limitelor de venituri ∫i a cuantumului ajutorului pentru Ónc„lzire ∫i modalit„˛ile de stabilire ∫i acordare a ajutorului pentru Ónc„lzirea de locuin˛e, pentru Ónc„lzirea cu energie termic„ furnizat„ Ón sistem centralizat, pentru Ónc„lzirea cu gaze naturale, Ónc„lzirea popula˛iei cu lemne, c„rbuni ∫i al˛i combustibili.

De asemenea, a∫ vrea pe scurt s„ v„ mai prezint care sunt avantajele noului sistem fa˛„ de sistemul actual, stabilirea dreptului la ajutor o singur„ dat„ pentru toat„ perioada sezonului rece, reducerea num„rului de documente, ceea ce va conduce la optimizarea activit„˛ii la nivelul prim„riilor ∫i al asocia˛iilor de locatari, respectiv de proprietari.

Œn cazul beneficiarilor de ajutor care utilizeaz„ pentru Ónc„lzire Ón regie termic„ sistemul centralizat, acordarea ajutorului se va realiza Ón baza unei formule care va asigura echitate pentru to˛i ∫i acoperirea unei game mai largi de categorii defavorizate ale popula˛iei, eliminarea unor cheltuieli administrative, respectiv beneficiarii ajutorului pentru Ónc„lzire care folosesc la Ónc„lzire lemne, c„rbuni ∫i al˛i combustibili Ó∫i vor putea procura Óntreaga cantitate de combustibili necesar„ la Ónceputul sezonului rece pentru perioada urm„toare.

Mul˛umesc. Comisia, domnul pre∫edinte Du˛u.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

La Óntocmirea prezentului raport, comisia a avut Ón vedere avizele Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic ∫i Social, al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, al Comisiei pentru industrii ∫i servicii, al Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, toate, avize favorabile.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 5/2003, aprobat„ prin Legea nr. 245/2003, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, interven˛iile legislative viz‚nd majorarea limitelor de venituri ∫i a cuantumurilor ajutorului pentru Ónc„lzire ∫i modalit„˛ile de stabilire ∫i acordare a ajutorului pentru Ónc„lzirea locuin˛ei.

Comisia propune plenului Camerei Deputa˛ilor aprobarea proiectului de lege, Óntruc‚t era necesar„ reconsiderarea modalit„˛ilor de acordare a ajutoarelor pentru Ónc„lzirea locuin˛ei, printr-o procedur„ simpl„, Ón baza unei formule ce va asigura echitate pentru to˛i ∫i acoperirea unei game mai largi de categorii defavorizate ale popula˛iei.

Prin urmare, s-a impus adoptarea unor m„suri de urgen˛„ prin instituirea, Óncep‚nd cu sezonul rece 2006—2007, a unui nou sistem de acordare a ajutoarelor pentru Ónc„lzirea locuin˛ei, mult mai flexibil ∫i cu impact direct asupra familiilor defavorizate.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 17 membri din totalul de 19; invita˛i: reprezentan˛i ai Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei ∫i ai Ministerului Finan˛elor Publice.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Proiectul de lege a fot adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 9 octombrie 2006, iar Ón urma dezbaterii Ón ∫edin˛a din 24 octombrie 2006 comisia propune admiterea f„r„ modific„ri a proiectului de lege Ón forma prezentat„ de Senat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Interven˛ii la dezbateri generale? V„ rog, domnule deputat Marcu Tudor.

## **Domnul Marcu Tudor:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ideal ar fi s„ nu avem Ón fa˛„ un asemenea proiect de aprobare a ordonan˛ei de Guvern pentru aceste ajutoare.

Din nefericire, Guvernul este nevoit s„ dea astfel de ordonan˛e, pentru c„, aproape f„r„ excep˛ie, p‚n„ acum, timp de 16 ani, toate guvernele au fost preocupate mai mult de jaful economiei na˛ionale dec‚t de bun„starea poporului rom‚n. Iat„ c„ din ce Ón ce mai mult constat„m c„ diferen˛a dintre oamenii care au jefuit ∫i s-au

Ómbog„˛it ∫i cei care au fost jefui˛i cre∫te Ón permanen˛„, astfel Ónc‚t oamenii nu mai au bani s„ se Óntre˛in„ cu cele necesare zilnic. Au muncit o via˛„ Óntreag„, ∫i acum vor fi nevoi˛i s„ accepte un fel de bun„voin˛„, de parc„ le-am da noi cine ∫tie din ce bani drepturile pe care ∫i le-au c„p„tat o via˛„ Óntreag„.

Nu e cazul s„ facem acum o interven˛ie cu caracter politic, dar nu pot s„ nu constat c„ nu Parlamentul a adus jaful Ón economia na˛ional„. Œn cel mai bun caz, unii dintre parlamentari, cu anumite proceduri, au mu∫amalizat sau au contribuit individual la acest jaf. Eu nu m„ fac vinovat de aceast„ diferen˛iere enorm„ dintre oamenii avu˛i ∫i oamenii s„raci, pentru c„ ∫i Ón familia mea sunt foarte mul˛i oameni s„raci, care vor beneficia, probabil, de astfel de ajutoare.

Este inutil s„ v„ spun c„ noi to˛i, sunt convins, de fapt, vom vota un asemenea proiect de lege.

Problema este: c‚t o mai ducem a∫a? C‚t vom mai fi nevoi˛i s„ facem astfel de repara˛ii minore fa˛„ de nedrept„˛ile uria∫e pe care le-au f„cut toate guvernele, timp de 16 ani, poporului rom‚n?

Œn consecin˛„, Partidul Rom‚nia Mare va vota favorabil acest proiect ∫i tare de dorit ar fi s„ nu mai apar„ astfel de situa˛ii jenante pentru un popor. To˛i oamenii ar fi bucuro∫i s„ aib„ at‚˛ia bani Ónc‚t s„-∫i sus˛in„ toate cheltuielile, ∫i nu s„ primeasc„ astfel de ajutoare, pentru c„ nu e drept, Ón urma muncii lor, s„ fie ajuta˛i de c„tre cei care le-au furat munca.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Alte interven˛ii la dezbateri generale?

V„ propun, dac„ sunte˛i de acord, s„ finaliz„m ast„zi dezbaterile generale la acest proiect ∫i s„ relu„m dezbaterile pe articole Ón urm„toarea ∫edin˛„, dat fiind c„ este deja ora 12,30.

Domnul deputat Du∫a.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

De 16 ani, prin tot felul de ordonan˛e, Óncerc„m c„ rezolv„m problema aceasta a furniz„rii agentului termic ∫i a posibilit„˛ii cet„˛enilor de a suporta pre˛ul energiei termice.

Atunci c‚nd acest proiect de lege a fost la comisia noastr„ ∫i atunci m-am manifestat destul de vehement. Ea este, sigur, un pas Ónainte fa˛„ de vechea Ordonan˛„ nr. 5, Ón sensul c„ zonific„ teritoriul ˛„rii Ón func˛ie de condi˛iile climaterice, dar nu rezolv„ problema, pentru c„ ne Ómb„t„m cu ap„ rece. Aceast„ ordonan˛„ se refer„, Ón momentul de fa˛„, cred c„ la 20 sau la 30% din cei care trebuie s„ primeasc„ agent termic pentru Ónc„lzirea pe timpul iernii.

Nu uita˛i c„ Ón majoritatea localit„˛ilor ˛„rii, ∫i mai ales Ón ora∫ele mici ∫i mijlocii, sistemele centralizate de furnizare a energiei termice nu mai func˛ioneaz„. Oamenii, de fapt, se Ónc„lzesc cu lemne Ón sobe, cu tot felul de burlane scoase prin acoperi∫uri ∫i prin pere˛ii blocurilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006 A∫a cum spunea ∫i colegul de la P.R.M., vom vota acest proiect de lege, dar nu rezolv„ problema Ónc„lzirii Ón Rom‚nia.

Œn Rom‚nia, cet„˛enii se Ónc„lzesc Ón momentul de fa˛„ cu lemne, cu sobe ∫i cu alte sisteme de Ónc„lzire, nu prin sistemele centralizate. Doar Ón ora∫ele mari, Ón municipiile mari, unde societ„˛ile sau regiile de termoficare au rezistat ∫i nu au fost desfiin˛ate, mai func˛ioneaz„ aceste sisteme. ™i, de fapt, aceast„ ordonan˛„ se adreseaz„ acestor cet„˛eni ∫i nu marii majorit„˛i a cet„˛enilor ˛„rii.

Sigur c„ o s„-mi spune˛i unii: îSta˛i, domnule, c„ mai e ajutorul de Ónc„lzire pe care-l primesc cet„˛enii Ón func˛ie de venit!“. Aceea este o alt„ problem„ ∫i se refer„ la un alt aspect, dar aceast„ ordonan˛„ se refer„ la cei care primesc energie termic„ din sistemele centralizate care nu mai exist„ dec‚t Ón ora∫ele mari ∫i Ón municipiile mari.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Alte interven˛ii? Nu mai sunt alte interven˛ii la dezbateri generale.

Dezbaterea pe articole, Ón urm„toarea ∫edin˛„.

V„ rog, stima˛i colegi, s„ v„ preg„ti˛i pentru votul final.

Doamnelor ∫i domnilor,

V„ rog s„ lua˛i loc Ón b„nci, pentru a putea trece la votul final. Avem un num„r de 16 proiecte pentru votul final de ast„zi.

Doamna secretar general, v„ rog s„-i l„sa˛i pe domnii parlamentari s„ se concentreze la vot. Tocmai dumneavoastr„...?!

La punctul 1 pe lista de vot final, Proiectul de hot„r‚re pentru aprobarea Regulamentului de organizare ∫i func˛ionare a serviciilor Camerei Deputa˛ilor, precum ∫i a statului de func˛ii pe anul 2006.

V„ mul˛umesc.

- S-au adoptat ambele proiecte, cu un vot Ómpotriv„ ∫i

- o ab˛inere.

La explicarea votului, domnul Valeriu Zgonea.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Sunt dator, Ón numele Grupului social-democrat, s„ explic votul îpentru“ dat ast„zi pentru acest regulament, care, poate, pentru unii dintre dumneavoastr„, mai ales cei din partea dreapt„ a s„lii, este insignifiant ∫i nu conteaz„, ∫i am s„ explic ∫i de ce.

Am atras aten˛ia, Ón momentul c‚nd am votat bugetul Camerei Deputa˛ilor, c„ politica dumneavoastr„ de imagine nu va fi totuna cu ceea ce se va Ónt‚mpla Ón momentul Ón care ve˛i aduce bugetul Camerei Deputa˛ilor la realitate, iar ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón aceste zile Ón

comisiile de buget reunite ale Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului mi-a confirmat acest lucru.

A˛i venit la acest microfon ∫i a˛i spus c„ pentru to˛i cei care sunt colegii dumneavoastr„ ∫i lucreaz„ pentru dumneavoastr„ c‚te 14—16 ore, pentru femeile de serviciu care fac cur„˛enie Ón birourile dumneavoastr„, pentru cei care sunt Ón aparatul tehnic ve˛i da tichete de mas„, Ói ve˛i respecta mai ales pe cei care au resurse financiare pu˛ine ∫i-i ve˛i considera func˛ionari publici parlamentari pe unii, iar pe ceilal˛i, pentru a le echilibra bugetele, le ve˛i da tichete de mas„.

Dup„ ce a˛i promis ∫i a˛i venit aici cu argument suprem Ómpotriva noastr„ ∫i ne-a˛i acuzat c„ noi nu vot„m acest lucru, ˛in‚nd cont de faptul c„ peste urm„toarele trei zile, dac„ nu ∫ti˛i, distin∫i colegi, func˛ionarii publici parlamentari vor depune Ón aceast„ aul„ jur„m‚ntul de func˛ionar public parlamentar, a˛i refuzat ∫i a˛i interzis tichetele de mas„ acestor oameni pe care ave˛i preten˛ia s„-i aduce˛i Ón fiecare zi c‚te 16—18 ore la munc„ pentru dumneavoastr„. A˛i trecut ∫i a˛i f„cut acest lucru mut‚nd la prime, consider‚nd c„ primele sunt mai importante ∫i noi trebuie s„ d„m prime, uit‚nd s„ ne respect„m promisiunile pe care le-am f„cut de la acest microfon Ón numele Partidului Na˛ional Liberal ∫i al Partidului Democrat.

Pentru c„ noi suntem constan˛i Ón ceea ce facem ∫i Ón ceea ce spunem, am respectat ast„zi ace∫ti colegi care lucreaz„ cu noi de 16 ani ∫i am votat pentru acest regulament, pentru acest stat de func˛ii, de∫i pe foarte mul˛i dintre directorii care lucreaz„ Ón aceast„ institu˛ie i-a˛i schimbat pe criterii politice.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Petru C„lian, apoi domnul deputat Marcu Tudor.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Am fost autorul amendamentului care prevedea acordarea de tichete de mas„ func˛ionarilor publici din Camera Deputa˛ilor ∫i Senat.

Sigur c„ argumentele aduse de Ministerul Finan˛elor Publice au fost oarecum corecte, pentru c„ se crea un precedent. Noi avem Ón Rom‚nia circa un milion de func˛ionari publici ∫i era, poate, anormal ca numai func˛ionarii publici din cele dou„ Camere s„ primeasc„ aceste tichete de mas„.

Œns„ vreau s„ v„ spun, stima˛i colegi, c„ banii exist„, Óntr-adev„r, la fondul de premiere ∫i cred eu c„ va trebui s„ veghem asupra modului Ón care aceste prime se vor acorda func˛ionarilor din cele dou„ Camere. Aici este

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006 problema ∫i cred eu c„ o asemenea decizie ar trebui s„ fie votat„ chiar de plenul celor dou„ Camere, adic„ modul Ón care vor fi repartizate aceste premii sau, dac„ nu, s„ stabilim m„car criteriile pe baza c„rora se vor acorda aceste prime. ™i, atunci, cred eu c„ se va face dreptate ∫i func˛ionarii publici din Parlamentul Rom‚niei se vor bucura, Óntr-adev„r, Ón primul r‚nd de spirit de colegialitate din partea noastr„, pentru c„ ei lucreaz„ pentru noi, iar, prin noi, lucreaz„ pentru Óntreaga ˛ar„.

V„ mul˛umesc.

Noi vom sprijini ∫i vom vota inclusiv acest proiect de regulament.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Marcu Tudor, explicarea votului.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Este de l„udat faptul c„ din 230 de membri prezen˛i ast„zi, cu drept de vot, s„ presupun c„ nu sunt ∫i cartele c‚te dou„ la c‚te unul, au votat, cu dou„ excep˛ii, unul Ómpotriv„ ∫i unul de ab˛inere, pentru acest proiect de lege. Socotesc c„ acele dou„ excep˛ii au fost din neaten˛ie, deoarece proiectul de lege a fost foarte bun.

Œn acest sens, vreau s„ pun lucrurile la punct ∫i s„ spun c„ amendamentul privind tichetul a fost f„cut de c„tre trei deputa˛i ai Partidului Rom‚nia Mare, ∫i nu de c„tre domnul C„lian, de Mircea Purceld, de Baban ∫i de Ónc„ cineva, care sunt aici ∫i s„ arate c„, Óntr-adev„r, amendamentele au fost ale lor. Dar nu are importan˛„. Puteau fi ale oricui, dar am vrut s„ nu fie, totu∫i, o dereglare de discurs populist ∫i inconsecvent cu noi Ón∫ine.

Vreau, Óns„, s„ ar„t faptul c„ nu este suficient ce am f„cut. Domnilor, v„ semnalez c„ exist„ salaria˛i Ón aceast„ cl„dire uria∫„ care au salarii insignifiant de mici, foarte, foarte mici, 4—5 milioane, sunt salariile, poate, dintre cele mai mici din economia na˛ional„ ∫i muncesc ∫i ei Ón ture, muncesc venind unii din afara Bucure∫tiului, se scoal„ pe la 3 diminea˛a s„ ajung„ la autobuz, care-i aduce aici ∫i lucreaz„ Óncep‚nd de la 7 sau c‚nd vin ∫i se duc Ónapoi pe la 11 noaptea, 12 noaptea, prin tot felul de necazuri ∫i prin ger, ∫i pentru c‚teva milioane de lei. Nu este suficient ce am f„cut. Trebuie s„ sc„dem aceast„ diferen˛„, f„c‚nd interven˛iile necesare pentru ca ace∫ti oameni cu salarii at‚t de mici s„ primeasc„ m„sura valorii muncii lor.

Œn consecin˛„, am votat pentru, socotind c„ s-a f„cut un act de dreptate pentru oamenii care sunt foarte valoro∫i, Ói ∫tim cu to˛ii, lucr„m cu ei ∫i Ón alte sectoare poate ar fi primit salarii mai mari.

Œnc„ nu e suficient pentru c‚t merit„ unii dintre ei. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul C„lian, drept la replic„.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Probabil c„ a existat un amendament depus ∫i de c„tre reprezentan˛ii colegilor din P.R.M., Óns„ exist„ o diferen˛„ mare Óntre P.R.M. ∫i P.C.

Colegii din P.R.M. nu ∫i-au mai sus˛inut acest amendament, iar stenograma, precum ∫i to˛i colegii din Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci pot confirma faptul c„ ieri am prezentat ∫i sus˛inut amendamentul la care f„ceau referire colegii no∫tri. Este foarte bine c„ l-au depus, Óns„ trebuie s„ mearg„ mai departe ∫i s„-l ∫i sus˛in„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

N-ave˛i drept la replic„, n-a dat nici un nume. Œmi pare r„u!

Nu, nu. N-ave˛i drept la replic„ Ón numele P.R.M.-ului.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Procedur„! O procedur„!

Eu salut, stima˛i colegi, pe aceast„ cale, faptul c„ ∫edin˛ele de vot final sunt din ce Ón ce mai lungi ∫i stufoase.

V„ rog frumos, 10 secunde, o procedur„!

E bine de l„murit pentru to˛i.

Nu e nevoie s„ spun eu îdomnul Dan Ioan Popescu“, ci pot s„ spun cet„˛eanul, parlamentarul care st„ Ón fa˛a mea Ón banc„, cu m‚na la falc„, cu ochelari, cu p„rul alb ∫i cravat„ nu ∫tiu cum... ∫i nu-i dau dreptul la replic„. E o glum„, bineÓn˛eles.

Drept la replic„ se d„ atunci c‚nd este evident c„ ai fost afectat pozitiv sau negativ cu o retoric„ filipic„ Ón Parlament.

Ce vreau s„ spun? Este o diferen˛„ Óntre Partidul Rom‚nia Mare ∫i Partidul Conservator de 20 de procente ∫i poate chiar mai mult. Este o diferen˛„ pe care domnul C„lian o constat„ acum, dar acum c‚teva luni n-o constata. S„ nu-i mai dau dreptul la replic„, s„ lu„m lucrurile Ón hazul lor pe care nu eu l-am provocat! V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

## Domnilor colegi,

Œn˛eleg c„ nu solicit„ drept la replic„ niciuna dintre persoanele nominalizate, Ón mod absolut constructiv.

Am aflat, pe de alt„ parte, ∫i diferen˛ele dintre unele din grupurile parlamentare. O s„ v„ propun mai la sf‚r∫itul sesiunii o ∫edin˛„ special„, Ón care s„ discut„m diferen˛ele dintre noi. Se spune c„ ajut„ mult.

La punctul 2 pe ordinea de zi avem Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 187 din 7 decembrie 1999 privind accesul la propriul dosar ∫i deconspirarea Securit„˛ii ca poli˛ie politic„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006 Legea are caracter organic.

Comisia propune respingerea.

V„ mul˛umesc.

Propunerea de respingere a fost Ónsu∫it„. Domnul Zgonea vrea s„ explice votul.

Am s„ v„ dezam„gesc, la noi nu se candideaz„ ca la P.N.L., ∫i Ón afar„, ∫i Ón interior, s„ ∫ti˛i!

Doar at‚t v„ rog, nu da˛i nume, domnule Zgonea!

Domnule pre∫edinte, ierta˛i-m„, v„ respect! Mai ales c„ am Ón˛eles c„ r„spunde˛i de campania de la Parlamentul European.

Stima˛i colegi,

Ast„zi asist„m la o chestiune extrem de interesant„ ∫i dezam„gitoare pentru noi, Grupul Partidului Social Democrat, care am votat pentru respingerea acestui proiect de lege, deoarece at‚t Ón comisie, c‚t ∫i ast„zi, Ón fa˛a dumneavoastr„, colegii ini˛iatorului, care sunt membri ai Partidului Na˛ional Liberal, au votat pentru respingere, necrez‚nd Ón publicarea pe site pentru a sanc˛iona persoanele care fac obiectul discu˛iilor Ón Consiliul Na˛ional pentru Studierea Arhivelor Securit„˛ii. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule coleg.

Trecem la punctul 3, Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 187 din 7 decembrie 1999 privind accesul la propriul dosar ∫i deconspirarea poli˛iei politice comuniste.

Legea are caracter organic.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Comisia propune respingerea.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Propunerea de respingere a fost adoptat„ cu 168 de voturi.

Domnul Zgonea dore∫te s„ explice votul, profit‚nd de faptul c„ membrii Biroului permanent sunt ale∫i pe list„, ∫i nu prin vot uninominal. Ca atare, nu se pune problema, stima˛i colegi, de campanie electoral„, cel pu˛in Ón cadrul Parlamentului. Domnul Zgonea are noroc.

V„ rog, domnule Zgonea.

Mai ales c„ mai sunt patru locuri Ónaintea mea! Domnilor colegi,

Distin∫i prieteni, pentru c„ to˛i suntem prieteni, p‚n„ la urm„, este o ini˛iativ„ a Grupului social-democrat at‚t din Camera Deputa˛ilor, c‚t ∫i din Senat ∫i am cerut

permisiunea distinsului meu coleg, domnul Nicolicea, s„ v„ spun de ce noi ast„zi am considerat c„ aceast„ ini˛iativ„ este bun„.

™ti˛i foarte bine c„ Ón legea-cadru, Legea nr. 187, art. 2 prevede la lit. ˛) ca persoanele care sunt supuse controlului s„ fie ∫i Ónal˛ii ierarhi ∫i membri ai Bisericii Ortodoxe Rom‚ne.

Ca o diferen˛„ fa˛„ de discursul politicianist din timpul campaniei electorale, noi am considerat c„ Biserica Ortodox„ Rom‚n„ nu de˛ine nici demnit„˛i, nici func˛ii publice Ón statul laic ∫i nu credem c„ deconspirarea unui preot sau prezentarea sa poate fi mai mult dec‚t deconspirarea Óncrederii cet„˛enilor Ón singura institu˛ie credibil„ din acest moment din Rom‚nia.

De aceea, sunt dezam„git c„ dumneavoastr„, ast„zi, n-a˛i Ón˛eles demersul nostru de a scoate de pe aceast„ list„ Ónal˛ii ierarhi ∫i de a respecta aceast„ chestiune. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

La punctul 4 avem Propunerea legislativ„ pentru completarea art. 30 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul ale∫ilor locali.

- Legea are caracter organic.

- Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

- V„ rog s„ vota˛i.

-

V„ mul˛umesc.

- Cu 218 voturi, propunerea a fost adoptat„. Se trimite

- la Senat.

Explica˛ia votului? Domnul deputat Marcu Tudor.

Trebuie s„ facem diferen˛a Óntre ni∫te oameni cum este primarul general al Capitalei, care acum am Ón˛eles c„ a cump„rat dou„ cl„diri de peste 10 milioane de dolari, Ambasada Japoniei ∫i ambasada nu ∫tiu cui, care e primar ∫i poate nu va g„si de lucru dup„ ce va termina cu prim„ria, ∫i marea mas„ a celor din teritoriu, care, Óntr-adev„r, au nevoie de aceast„ lege.

De altfel, am dat exemplul cu domnul Videanu c„ oricum nu va intra s„ beneficieze de salariul lui de primar pe urm„toarele 3 luni, pentru c„ are un astfel de venit asigurat ulterior Óncet„rii mandatului lui. Dar rezerva pe care am avut-o noi asupra vot„rii acestui proiect de lege s-a referit la faptul c„, Óntr-adev„r, sunt unii primari care genereaz„ — cu litere majuscule! — cuv‚ntul îcorup˛ie“. La ei se refer„ foarte mul˛i dintre cei care ne acuz„ de corup˛ie. Dar nu pentru ei am f„cut noi aceast„ lege, pentru c„ „∫tia au asigurate veniturile care se pot demonstra, s„ nu mai necesite aceast„ indemniza˛ie suplimentar„ Ónc„ 3 luni, p‚n„ Ó∫i g„sesc de lucru, ci la marea mas„ a celorlal˛i, a∫a cum am spus. De aceea am ∫i votat pentru acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

La punctul 5, Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii administra˛iei publice locale nr. 215/2001. Legea are caracter organic.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006 Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Cu 174 de voturi pentru, propunerea legislativ„ a fost adoptat„. Pleac„ la Senat.

Punctul 6, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 58/2006 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea ∫i combaterea efectelor consumului produselor de tutun.

Procedur„ de urgen˛„.

Prioritate legislativ„ de integrare.

Suntem Camer„ decizional„.

Legea are caracter ordinar.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Proiectul a fost adoptat.

Punctul 7, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 58/2005 pentru modificarea Legii nr. 301/2004 — Codul penal ∫i a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor ∫i a m„surilor dispuse de organele judiciare Ón cursul procesului penal.

Legea are caracter organic.

Prioritate de integrare.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da, v„ mul˛umesc.

Conform tradi˛iei, proiectul a Óntrunit 150 de voturi, insuficient pentru a fi adoptat.

Conform art. 105 alin. (2) r„m‚ne pentru sesiunea viitoare, pentru a fi dezb„tut.

Ordonan˛a de urgen˛„ r„m‚ne Ón vigoare. Explicarea votului, domnul deputat Ponta.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Voiam s„ spun c„ regret, nu doar explic, regret votul de ast„zi. Nu ne trebuie un Cod penal. N-avem nevoie de legi. Avem o justi˛ie care se aplic„ de c„tre doamna Macovei ∫i domnul Morar ∫i avem un judec„tor suprem — Pre∫edintele ˛„rii, pre∫edintele ˛„rii care apreciaz„ dac„ doi trafican˛i de droguri trebuie s„ mai stea Ón Ónchisoare sau nu. Dup„ cum ∫ti˛i, sunt liberi!

Pentru ce mai vot„m noi coduri penale? Pentru ce le mai cerem judec„torilor ∫i procurorilor s„-i g„seasc„ pe trafican˛ii de droguri dac„ judec„torul suprem, dac„ monarhul Rom‚niei consider„ c„ pedepsele sunt prea mari sau prea mici sau c„ nu sunt destule probe?

Am Ónv„˛at ∫i eu la facultate, ∫i probabil c„ nu voi ajunge pre∫edinte al ˛„rii pentru c„ chiar mi-a pl„cut s„ Ónv„˛ la facultate, c„ gra˛ierea este un act de clemen˛„. Ast„zi, am citit c„ Pre∫edintele ˛„rii gra˛iaz„ pentru c„ a

considerat c„ deciziile justi˛iei sunt gre∫ite. Asta Ónseamn„ c„ orice decizie a justi˛iei ajunge la judec„torul suprem, la Pre∫edintele ˛„rii, care spune c„-i gre∫it„. O dat„-i gre∫it„, o dat„-i bun„, o dat„ urm„rirea penal„ Ómpotriva contracandidatului la Pre∫edin˛ie e foarte bun„; alt„ dat„ termopanele nu mai sunt bune ca s„ constituie dosar penal; o dat„ trafican˛ii de droguri, dac„ merge ∫i d„ bine la televizor, Pre∫edintele ˛„rii Ói Ónfiereaz„; alt„ dat„, cu avizul ministrului justi˛iei, vestita incoruptibil„ a Europei, doamna Macovei, Ói pune pe liber pe trafican˛ii de droguri...

Nu Ón˛eleg de ce vot„m legi, nu Ón˛eleg de ce nu Ón˛elege˛i c„ le vot„m degeaba, nu Ón˛eleg de ce nu Ón˛elege˛i c„ o Rom‚nie Ón care dumneavoastr„, cei de aici, a˛i ajuns la putere promi˛‚nd c„ lupta˛i cu corup˛ia ∫i Ón care ast„zi, Ón continuare, oamenii consider„ c„ sunte˛i cei mai corup˛i din Europa, rom‚nii din Rom‚nia!

Nu Ón˛eleg de ce nu vre˛i s„ opri˛i aceast„ b„taie de joc la adresa justi˛iei.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Marcu Tudor.

## **Domnul Marcu Tudor:**

Beneficiez de simpatia dumneavoastr„, dup„ at‚t de multe ori c‚t am vorbit, dovad„ c„ nu m„ Óntrerupe˛i.

Ieri am vorbit mult pe aceast„ tem„. Au luat la televizor ∫i au umplut ecranele pe acolo numai cu gestica ∫i cu filipica mea, dar nu ∫i cu argumentele pe care le-am dat. Nici Ón pres„ nu s-au specificat.

Ast„zi, am asistat cum doamna Macovei a Ónvins pe dou„ fronturi. Primul front — a dobor‚t, a zdrobit justi˛ia ∫i starea de drept, de democra˛ie Ón ˛ara aceasta. A f„cut ce a vrut Ómpotriva legii. Nu a aplicat legea. A f„cut c„i ocolitoare, cum a f„cut toat„ via˛a, ca s„ n-o aplice. A f„cut tot ce-i st„ Ón putin˛„ s„ beneficieze de faptul c„ pre∫edintele B„sescu este legat de m‚ini atunci c‚nd este vorba despre doamna Monica Macovei.

Œn al doilea r‚nd, v-a Ónvins pe dumneavoastr„, domnilor de la Alian˛a sau Conven˛ia, cum v„ zice, Civil„, pentru c„, Ón particular, aproape to˛i v„ declara˛i Ómpotriva felului Ón care se comport„ aceast„ Ónc„lcare de lege cu chip de femeie.

Degeaba v„ pl‚nge˛i pe la toate col˛urile! S„ v„ pl‚nge˛i la alegerile viitoare, c‚nd ve˛i da demonstra˛ia for˛ei dumneavoastr„ de aplicare a legii ∫i a con∫tiin˛ei dumneavoastr„ de deputat, individual, Ón fa˛a aleg„torilor dumneavoastr„. Nu v„ ve˛i mai putea ascunde sub fustele doamnei Macovei, atunci!

...C„ am Ónceput s„ fiu aplaudat... m„ opresc aici.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Am marea rug„minte la stima˛ii colegi s„ nu se refere la persoane Ón lips„.

Domnul deputat Tab„r„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Sigur c„ de la aceste microfoane putem spune ce vrem noi, parlamentarii. ™i revenim la discu˛ii pe legi extrem de importante referindu-ne la persoane, ∫i nu la ceea ce Ónseamn„ legile.

Eu a∫ vrea s„ v„ spun un singur lucru, c„ de ani de zile, nu de doi ani de zile de c‚nd este un ministru care, Ónt‚mpl„tor, este doamna Monica Macovei, justi˛ia din Rom‚nia, deci justi˛ia din Rom‚nia nu merge. ™i o ∫ti˛i ∫i dumneavoastr„. ™i poate c„ noi, noi suntem primii care venim Ón contact cu aceste mari probleme legate de ceea ce face justi˛ia nu Ón societatea Ónalt„ a Rom‚niei, ci Ón societatea joas„, aceea real„. Acolo sunt marile probleme. ™i cred c„ nimeni nu poate nega c„ multe dintre problemele pe care le ridic„ ministrul justi˛iei — eu nu-i rostesc numele doamnei Monica Macovei, ci al ministrului justi˛iei — sunt reale. Deci sunt reale, ∫i aceste chestiuni reale nu sunt de ieri, de alalt„ieri!

Eu nu cred c„ noi aici proced„m corect pun‚nd problema unilateral, legat„ de chestiuni, repet, de legisla˛ie de mare importan˛„, de o singur„ persoan„ ∫i de o persoan„. Sunt problemele dumneavoastr„ cu doamna Macovei. Problemele noastre, Óns„, celelalte sunt legate de ceea ce face justi˛ia azi ∫i nedrept„˛ile care rezult„ din actul de justi˛ie ∫i din ceea ce este sau imaginea justi˛iei Ón Rom‚nia peste hotarele ei. Aici este marea problem„.

™i eu cred c„, din acest punct de vedere, noi gre∫im. ™i gre∫im Ón primul r‚nd noi, Parlamentul, Camera Deputa˛ilor ∫i Senatul, pentru c„ nu avem for˛a ∫i puterea de a rezolva o astfel de problem„ care este important„ pentru Rom‚nia _. (Vocifer„ri.)_

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Árpád Márton, la explicarea votului.

## **Domnul Valeriu Tab„r„:**

Domnule pre∫edinte,

Pentru c„ se discut„ din sal„... Foarte mul˛i a˛i fost responsabili Ón corpuri de control. De ce nu v-a˛i f„cut datoria atunci?

V„ rog, stima˛i colegi, s„ nu discuta˛i din sal„. Microfonul, dup„ cum constata˛i, v„ st„ la dispozi˛ie chiar atunci c‚nd nu este sub nicio form„ vorba despre explicarea votului, ci despre declara˛ii politice. Ca atare, am rug„mintea ca dumneavoastr„, care dori˛i s„ interveni˛i, s„ o face˛i de la microfon.

Domnul deputat Árpád Márton, explicarea votului.

Grupul nostru parlamentar, fiind consecvent, s-a ab˛inut de la acest vot, a∫a cum am ∫i declarat.

A∫tept„m vizita doamnei ministru ∫i m„ adresez domnului pre∫edinte, ca s„ m„ adresez persoanei care este prezent„, s„ fac„ demersurile ca doamna ministru s„ binevoiasc„ s„ mai aib„ o discu˛ie cu liderii grupurilor

parlamentare. C„ci noi credem c„, dac„ treburile nu merg bine Ón justi˛ia Rom‚niei, noi, parlamentarii, ∫i nu Executivul, putem avea un singur demers: s„ corect„m legile care sunt proaste.

Ca atare, avem nevoie de un nou Cod penal, de un nou Cod de procedur„ penal„ ∫i de deblocarea acestei situa˛ii pe care o avem cu acest Cod penal pe care Ól tot am‚n„m, r„m‚n‚nd la vechiul Cod penal.

Ca atare, domnule pre∫edinte, Ónaintez aceea∫i rug„minte, s„ Óncerc„m s„ avem o discu˛ie cu doamna ministru, dac„ are inten˛ia s„ fac„ un nou Cod penal, un nou Cod de procedur„ penal„, s-o fac„ c‚t mai repede, s„ vin„ s„ discut„m procedural cum s„ ie∫im din aceast„ Óncurc„tur„. Pentru c„ aceast„ derogare, votarea sau nevotarea acestei proceduri de urgen˛„, nu va rezolva problema justi˛iei din Rom‚nia c‚t timp avem legisla˛ia a∫a cum este ea actualmente, un Cod penal pe care-l ∫tim cum este ∫i un cod care n-a intrat ∫i nu ∫tim c‚nd ∫i dac„ va intra Ón vigoare.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Am luat act de propunerea dumneavoastr„ care mi se pare o propunere foarte Ón˛eleapt„ pentru viitor. O s„ rog Secretariatul general s„ preg„teasc„ o scrisoare pe care s-o transmit doamnei ministru, s-o invit„m pe doamna ministru la o Ónt‚lnire a Comitetului liderilor.

La punctul 8, Proiectul de lege pentru completarea art. 15 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Legea are caracter ordinar.

Prioritate de integrare. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

9. Proiectul de lege pentru modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ civil„.

Legea are caracter ordinar. Prioritate de integrare. Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Proiectul s-a adoptat.

La punctul 10, Proiectul de lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor pre˛ioase, aliajelor acestora ∫i pietrelor pre˛ioase Ón Rom‚nia.

Legea are caracter organic. Prioritate de integrare. Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

S-a adoptat cu 240 de voturi pentru.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006

11. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 30/2006 privind func˛ia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achizi˛ie public„.

- Legea are caracter ordinar.

Prioritate legislativ„.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Legea s-a adoptat.

12. Proiectul de lege pentru modificarea ∫i

completarea Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat. Legea are caracter ordinar. Prioritate legislativ„.

Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

- S-a adoptat.

13. Proiectul de lege privind protec˛ia ∫i promovarea

drepturilor persoanelor cu handicap.

Legea are caracter organic.

Prioritate legislativ„.

Suntem Camer„ decizional„.

- V„ rog s„ vota˛i.

- V„ mul˛umesc.

Legea s-a adoptat cu 240 de voturi pentru.

14. Proiectul de lege pentru stabilirea unor m„suri privind ac˛iunile ∫i cererile Ón justi˛ie formulate de cultele religioase recunoscute din Rom‚nia.

Legea are caracter ordinar. Prioritate legislativ„. Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.