Roberta Alma Anastase

## îLibertatea de opinie ∫i de exprimare“

îOrice persoan„ are dreptul la libertatea de opinie ∫i de exprimare; acest drept include libertatea de a avea opinii f„r„ nici o ingerin˛„ ∫i de a solicita, de a primi ∫i de a r„sp‚ndi informa˛ii ∫i idei prin media ∫i f„r„ a ˛ine cont de frontiere.“ (Declara˛ia Universal„ a Drepturilor Omului — Articolul 19)

Este de necrezut c„ Ón societatea de azi, caracterizat„ de o multitudine a mijloacelor de informare, Ónc„ mai putem vorbi de o criz„ acut„ de informa˛ie, ce se manifest„ nu numai Ón contextul unor comunit„˛i mai mult sau mai pu˛in izolate, Óns„ ∫i Ón cadrul anumitor institu˛ii ce au ca menire de cele mai multe ori chiar informarea cet„˛enilor.

Acest lucru este observabil at‚t Ón publica˛iile care de multe ori ajung Ón m‚na cititorilor cu neÓn˛elegerile de rigoare, ca rezultat al unor surse nevalidate, c‚t ∫i Ón faptul c„, fiind chestiona˛i Ón probleme de actualitate, o bun„ parte dintre cet„˛enii Rom‚niei se dovedesc a fi neinforma˛i.

Œntrebarea care trebuie pus„ Ón acest caz este cine este vinovatul: cel care d„ informa˛ia, cel care o prelucreaz„ sau cel care este a∫teptat s„ se informeze? Œn alte cuvinte, problema inform„rii este reg„sit„ Óntre activitatea mass-media ∫i lipsa dorin˛ei de informare Ón cazul cet„˛enilor.

De aceea, solu˛ia trebuie aplicat„ la ambele niveluri: at‚t Ón ceea ce prive∫te activitatea diferitelor publica˛ii, c‚t ∫i Ón ceea ce prive∫te dezvoltarea unei atitudini cet„˛ene∫ti proprii oric„rui stat democratic al secolului al XXI-lea, caracterizat„ de o dorin˛„ de informare nu doar eficient„, Óns„ ∫i eficace, duc‚nd la un rezultat vizibil. Altfel spus, at‚t emi˛„torul, c‚t ∫i, mai ales, receptorul informa˛iei trebuie viza˛i Ón problema lipsei de informare din Rom‚nia.

Aceasta este o concluzie tras„ din situa˛ii concrete, cum pot fi reg„site Ón nenum„rate comune ∫i chiar ora∫e din Rom‚nia. Œn primul r‚nd, din cauza faptului c„ de cele mai multe ori ziarele ∫i revistele rom‚ne∫ti Ó∫i opresc activitatea Ón ora∫e ∫i nu continu„ prin a distribui publica˛iile ∫i Ón diferite sate ori comune, rezultatul este Ón mare m„sur„ dezastruos.

Este adev„rat c„ pentru a-∫i distribui materialele publica˛iile au nevoie de asigurarea v‚nz„rii unui anumit num„r, ceea ce este riscant Ón aceste localit„˛i izolate. Œns„ a nega, chiar ∫i indirect, dreptul la informare prev„zut Ón Óns„∫i Declara˛ia Drepturilor Omului nu poate fi justificat.

Un om nu poate lua o decizie corect„, oricare ar fi natura acestei decizii, dec‚t av‚nd un fond de informa˛ie bine pus la punct — o concluzie nu poate fi tras„ dec‚t din premise, or, dac„ cet„˛eanul (fie acesta dintr-o comun„ sau din Capital„) nu Ó∫i poate alc„tui acest fond de informare, nu va putea lua decizia corect„ sau nu va lua nici o decizie, Óntruc‚t nu se va considera a fi un pilon de sus˛inere chiar Ón societatea din care face parte. Œn acest fel, este explicabil„ ∫i absen˛a la vot ori dezinteresul cet„˛enilor Ón ceea ce prive∫te anumite evenimente de interes major.