Stenogramă plen

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Crin Antonescu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc.

Doamn„ pre∫edint„,

Recenta alegere a unor noi membri Ón Colegiul Consiliului Na˛ional pentru Studierea Arhivelor Securit„˛ii este de natur„ s„ Óncurajeze speran˛ele tuturor celor care din 1990 p‚n„ azi au sus˛inut ∫i sus˛in necesitatea deconspir„rii complete a activit„˛ii fostei Securit„˛i, principalul organism represiv al statului ∫i Partidului Comunist.

Œmi exprim speran˛a c„ domnul Constantin Ticu Dumitrescu, personalitate necontestat„ a rezisten˛ei anticomuniste, reprezentant prestigios al Asocia˛iei Fo∫tilor De˛inu˛i Politici din Rom‚nia ∫i ini˛iator al Legii de constituire ∫i organizare a Consiliului Na˛ional pentru Studierea Arhivelor Securit„˛ii, va fi ales pre∫edinte al actualului colegiu, ceea ce ar fi o garan˛ie a faptului c„ Ón acest mandat Colegiul va reu∫i s„ Óndeplineasc„ obiectivele pentru care a fost Ónfiin˛at„ institu˛ia ∫i pe care i le acord„ litera ∫i spiritul legii.

™i eu, ca ∫i ceilal˛i parlamentari liberali ∫i nu numai a∫tept„m de la noii membri ai Colegiului, Ón frunte cu Constantin Ticu Dumitrescu, s„ realizeze ceea ce fostul colegiu, lipsit de un sprijin hot„r‚t al puterii politice ∫i obstruc˛ionat Ón bun„ m„sur„ tocmai de institu˛iile obligate de lege s„-i fie cei mai apropia˛i colaboratori, nu a reu∫it. E vorba de scoaterea la lumin„, complet ∫i temeinic, a adev„rului care st„ ascuns Ón Óntunericul arhivelor fostei Securit„˛i.

La 16 ani de la c„derea regimului comunist din Rom‚nia, chiar dac„ mai t‚rziu dec‚t ar fi trebuit ∫i s-ar fi putut, avem nevoie ∫i avem dreptul la acest adev„r.

Societatea rom‚neasc„ trebuie s„ afle tot ceea ce se poate reconstitui din co∫marul pe care vreme de 45 de ani Securitatea ∫i Partidul Comunist l-au organizat ∫i l-au administrat Ón Rom‚nia.

O parte foarte important„ a acestei activit„˛i s-a desf„∫urat Ón cadrul fostei Direc˛ii de Informa˛ii Externe a Securit„˛ii. Toate dosarele ∫i toate informa˛iile legate de activitatea acestei direc˛ii au fost, practic, blocate cunoa∫terii publice p‚n„ Ón acest moment, sub motivul siguran˛ei na˛ionale.

Credem c„ este momentul ∫i cred c„ este momentul ca ast„zi, c‚nd siguran˛a na˛ional„ a Rom‚niei se Ónscrie sub parametrii altor concepte, c‚nd suntem o ˛ar„ membr„ a NATO, c‚nd chiar aceast„ organiza˛ie NATO ∫i Uniunea European„ solicit„ cunoa∫terea tuturor acestor informa˛ii, ∫i aspectele ∫i dosarele legate de activitatea fostei Direc˛ii de Informa˛ii Externe s„ fie puse la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006 dispozi˛ia Consiliului Na˛ional pentru Studierea Arhivelor Securit„˛ii Statului, complet, p‚n„ la ultima fil„.

Este sau va fi aceasta m„sura cea mai exact„ a faptului c„ actualul colegiu, c„ actuala putere politic„, c„ actuala conducere a serviciilor speciale din Rom‚nia colaboreaz„ Óntr-adev„r pentru aflarea adev„rului cu care aceste institu˛ii sunt datoare c„tre noi to˛i.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul deputat Liviu Miro∫eanu.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, doamna pre∫edint„.

S„ ajungi s„ depinzi de ni∫te aparate Ónseamn„ s„ te afli la grani˛a dintre via˛„ ∫i moarte, s„ te zba˛i Ón fiecare zi pentru o clip„ Ón plus, Ón care s„ te bucuri de copii ∫i de cel de l‚ng„ tine. Œn aceast„ situa˛ie se afl„ bolnavii de insuficien˛„ renal„. Vin de dou„ sau trei ori pe s„pt„m‚n„ la spital pentru a face dializ„. Pe fe˛ele lor nu se poate citi dec‚t suferin˛„ ∫i neputin˛„. Chiar dac„ ∫tiu c„ via˛a lor depinde de acele aparate ei merg mai departe... ™tiu c„ nu este o boal„ incurabil„, speran˛a este donarea unui rinichi. Pu˛ini sunt cei, Óns„, care doneaz„, ∫i mai pu˛ini sunt cei care dispun de banii cu care se comercializeaz„ un rinichi.

Bolnavii de insuficien˛„ renal„ cronic„ au nevoie, pentru a supravie˛ui, de dializ„, un procedeu medical care joac„ rolul unui rinichi artificial. F„r„ dializ„ pacien˛ii nu au ∫anse s„ supravie˛uiasc„. Costurile dializei sunt Óns„ extrem de mari, iar num„rul aparatelor de acest gen, existente la Centrul de Dializ„ din Bac„u, nu poate satisface cererea.

Casa Jude˛ean„ de Asigur„ri de S„n„tate a alocat pentru trimestrul I al acestui an o sum„ mult mai consistent„ dec‚t Ón anii preceden˛i, ajung‚nd la 18,5 miliarde lei.

Bolnavii dependen˛i de aparatele de dializ„ care locuiesc Ón ora∫ele Moine∫ti, Com„ne∫ti, D„rm„ne∫ti nu mai sunt nevoi˛i s„ se deplaseze la Bac„u pentru tratament. La Spitalul din Moine∫ti exist„ dou„ sec˛ii de dializ„, investi˛ia ridic‚ndu-se la peste 300 de milioane de euro.

Num„rul centrelor de dializ„ este mic Ón compara˛ie cu num„rul bolnavilor. Centrele sunt supraaglomerate, iar unele dintre ele func˛ioneaz„ f„r„ servicii elementare. Medicii sus˛in c„ Ón prezent mai mult de jum„tate din aparatele utilizate Ón dializ„ sunt aproape ie∫ite din func˛iune. Se estimeaz„ c„, p‚n„ Ón 2008, num„rul bolnavilor renali va ajunge la peste 10 mii. Exist„ 71 de unit„˛i de dializ„ Ón func˛iune la nivel central, 7 dintre ele fiind pediatrice, iar una pentru persoanele cu diabet.

Œn dotarea unit„˛ilor de dializ„ exist„ cel pu˛in 800 de aparate, 7 tipuri intens utilizate. Potrivit cadrelor medicale un aparat de dializ„ trateaz„ c‚te 5 bolnavi, motiv pentru care gradul de uzur„ este foarte avansat. Aproape o treime din aparatele utilizate Ón dializ„ trebuie Ónlocuite urgent deoarece au peste 27 de mii de ore de func˛ionare, durata medie de exploatare fiind de 30 de mii de ore.

Speciali∫tii apreciaz„ c„ pentru Óntre˛inerea aparatelor este nevoie de cheltuirea unor sume foarte mari. Pentru evitarea colapsului consider„m c„ este nevoie de investi˛ii care dep„∫esc 35 de milioane de euro.

Pornind de la aceste realit„˛i, cunosc‚nd faptul c„ 10% din aparatura existent„ a fost achizi˛ionat„ de Ministerul S„n„t„˛ii, restul fiind procurate prin diferite variante de leasing sau prin dona˛ii ale distribuitorilor rom‚ni Ón materie de dializ„, consider c„ este absolut necesar„ implicarea tuturor factorilor de r„spundere pentru identificarea solu˛iilor optime de rezolvare a situa˛iei de fapt, existente Ón acest sector medical deosebit de important.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Petru Lakatos.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Stimat„ doamn„ pre∫edint„ de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Titlul interven˛iei mele: îAtentatele nu pot fi justificate“.

S‚mb„ta trecut„ mijloacele de comunicare Ón mas„ au relatat pe larg despre Ónjunghierea ∫efului Agen˛iei Domeniilor Statului, Tanczos Barna, Ón propriul birou, de c„tre Alecu Chitaru.

Acesta este primul caz Ón care un oficial al unui minister a fost agresat chiar Ón interiorul institu˛iei Ón care lucreaz„. Majoritatea reprezentan˛ilor mass-media ∫i-au exprimat dezacordul fa˛„ de acest fapt, Óns„ ca asemenea evenimente reprobabile s„ nu se mai produc„ este nevoie de mai mult.

Œn primul r‚nd, autorit„˛ile trebuie s„ dea dovad„ de mai mult„ vigilen˛„. Afl„m ulterior c„ atentatorul purta mereu la el arma crimei ∫i nu e la primul conflict cu legea, iar ∫eful A.D.S. nu este prima persoan„ amenin˛at„ cu moartea de c„tre Alecu Chitaru.

Œn al doilea r‚nd, reprezentan˛ii mijloacelor de comunicare Ón mas„ ar trebui s„ adopte o pozi˛ie comun„ de condamnare a acestor fapte ∫i de delimitare fa˛„ de acei colegi de breasl„ care sar Ón ajutorul criminalului, c„ut‚nd justificare pentru ceea ce nu poate fi justificat.

Articolul cu titlul îIndolen˛a autorit„˛ilor na∫te mon∫tri“, dintr-un cotidian central, Ón care tentativa de omor este calificat„ doar îun incident Óngrijor„tor“, iar criminalul, prezentat ca simbolul rom‚nilor care bat la toate u∫ile pentru a-∫i cere dreptate, induce Ón subcon∫tientul cititorilor p„rerea conform c„reia atentatul, violen˛a fizic„ pot fi justificate.

Prin necondamnarea atentatelor ∫i crimelor de c„tre reprezentan˛ii mijloacelor de comunicare Ón mas„ ∫i necombaterea acelora care Óncearc„ s„ justifice asemenea fapte reprobabile, putem ajunge, Óntr-un an-doi, la violen˛e, atentate îjustificate“ ∫i, Ón final, la r„sturnarea ordinii de drept, la anarhie.

Sper c„ acest semnal de alarm„ nu va r„m‚ne f„r„ ecou.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat ™tefan Baban.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edint„. Domnilor colegi, îS„ tr„i˛i bine, dar to˛i rom‚nii!“

îS„ tr„i˛i bine!“ este un slogan care deja a intrat Ón legend„. Dup„ ce a f„cut furori Ón campania electoral„, ∫i nu pentru c„ rom‚nii ar fi sperat ca acest lucru s„ devin„ realitate, ci pentru c„ ∫i-au dorit nespus de mult acest lucru Ón aceste timpuri, urarea fie a devenit o insult„, fie a devenit un mod emblematic de sfidare public„.

Marea majoritate a popula˛iei acestei ˛„ri o duce foarte greu, ∫i nu pentru c„ nu ar dori s„ munceasc„ sau pentru c„ n-ar avea preg„tirea necesar„, ambele condi˛ii fiind constatate de cei ce s-au realizat Ón str„in„tate, ci pentru c„ nu au unde. Da, acesta este tristul adev„r, adev„r confirmat ∫i de anali∫tii economici, dar ∫i de exper˛ii Uniunii Europene. Œn afar„ de industria confec˛iilor, marea de˛in„toare a produc˛iei de lohn, adic„ a muncii mult„ ∫i de calitate pe bani pu˛ini, celelalte ramuri ale industriei sunt pu˛in reprezentate at‚t la nivel na˛ional, c‚t ∫i local.

Nu e de mirare deci c„ marea majoritate a cet„˛enilor, indiferent de nivelul de preg„tire profesional„ sau de disponibilit„˛ile personale, reu∫esc s„ duc„ un trai a∫a-zis decent, de azi pe m‚ine. De aceea, este strig„tor la cer ca Ón timp ce marea majoritate a pensionarilor reclam„ foametea ∫i moartea lent„ la care sunt supu∫i de actuala guvernare, comparativ cu sediile luxoase ∫i opulente ale unor case jude˛ene de pensii ∫i/sau de asigur„ri de s„n„tate, lux ∫i opulen˛„ care au Óntrecut chiar imagina˛ia arhitec˛ilor firmelor private, iar tinerii prefer„ calea str„in„t„˛ii, actualii guvernan˛i s„ epateze prin bog„˛ia adhoc din timpul unui singur an de conducere politic„ ∫i economic„.

Este ideal s„ crezi c„ doar printr-o bun„ cunoa∫tere a fenomenului economic din aceast„ ˛ar„ po˛i ob˛ine foarte multe avantaje b„ne∫ti, ∫i toate acestea pe cale legal„.

Din declara˛iile de avere de la sf‚r∫itul anului trecut, care pot fi accesate de orice persoan„ din ˛ar„ ∫i str„in„tate, se poate observa cum o parte din membrii actualului Guvern al Rom‚niei au ajuns s„ fie, doar Óntr-un singur an, at‚t de buni profe˛i ∫i/sau buni ∫i noroco∫i juc„tori la ruleta hazardului economic.

Astfel, at‚t mini∫tri, c‚t ∫i secretari de stat au ob˛inut venituri suplimentare fie din comisii de privatizare, fie din particip„ri la consilii de administra˛ie, fie din c‚∫tiguri la burs„, ca s„-i identific„m doar pe cei pe care-i consider„m incompatibili cu func˛ia de˛inut„: domnul primministru C„lin Popescu-T„riceanu, care a reu∫it, cu o valoare a ac˛iunilor nesemnificativ„, s„ bulverseze Óntreaga cota˛ie la burs„, ob˛in‚nd c‚∫tiguri fabuloase Ón condi˛iile Ón care at‚t unit„˛ile economice cotate la burs„, c‚t ∫i S.I.F.-urile Ó∫i diminueaz„ dividendele de la un an la altul; domnul Mihai Alexandru Voicu, ministru delegat pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, care a f„cut parte din Comisia de privatizare a C.E.C. — v„ da˛i seama ce greu! — al„turi de al˛i membri ai

Guvernului care, de asemenea, au ob˛inut sume importante; domnul Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor, care a fost membru sau mai este chiar Ón consilii de administra˛ie, ac˛ionar la societ„˛i comerciale — nu este vorba de conflict de interese, oare? —; domnul Gheorghe Barbu, ministrul muncii ∫i solidarit„˛ii sociale, care a f„cut parte din Comisia de privatizare a B.C.R. — c‚nd oare a mai avut timp, av‚nd Ón vedere problemele grave cu care se confrunt„ popula˛ia acestei ˛„ri?! —; domnul Ioan Codru˛ ™ere∫, ministrul economiei ∫i comer˛ului, care Ónt‚mpl„tor a f„cut parte din Comisia de privatizare a S.C. îElectrica“ — S.A.; domnul Sebastian Bodu, pre∫edintele A.N.A.F., care a f„cut parte din Comisia de privatizare a C.E.C. ∫i B.C.R., dar care, culmea ironiei, a demonstrat Óntregii ˛„ri c„ nu poate calcula T.V.A.-ul de pe o banal„ factur„ fiscal„.

Aceea∫i situa˛ie, adic„ reprezentan˛i Ón comisii de licita˛ie, Ón consilii de administra˛ie, eviden˛e contabile la agen˛ii economici pe care-i controleaz„ ∫i chiar sume lunare primite pentru ca ace∫tia s„ nu fie amenda˛i pentru nereguli sau m„car s„ fie anun˛a˛i de controalele inopinate, se Ónt‚lne∫te ∫i la nivelul institu˛iilor publice locale, preponderent Ón cele din subordinea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i a celui de Finan˛e.

Nu e de mirare c„ marii evazioni∫ti nu sunt g„si˛i sau dispar la momentul oportun, pentru c„ informa˛iile din interior ajung Ónaintea organului de control, cum tot de mirare nu mai este faptul c„ mul˛i dintre cei care ajung Ón func˛ii de conducere la nivel local devin din ce Ón ce mai boga˛i ∫i din ce Ón ce mai influen˛i doar pe perioada c‚t este la conducere Guvernul care i-a propulsat.

™i exemplele ar putea continua, le ∫ti˛i foarte bine ∫i dumneavoastr„, domnule prim-ministru, care peste noapte a˛i devenit mai bogat cu o cre∫tere de peste patru ori a valorii nominale a unei ac˛iuni.

Dorim ∫i noi, oamenii obi∫nui˛i, aceea∫i majorare, precum ∫i colegii dumneavoastr„ de guvernare care nestingheri˛i Ó∫i v„d de afaceri, fie de consilii de administra˛ie sau de cabinete individuale de avocatur„, medicin„ sau profesori Ón institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt.

Œntrebare, pentru c„ totu∫i am ∫i eu o Óntrebare: domnule prim-ministru, considera˛i c„ a tr„i bine se raporteaz„ la membrii Guvernului sau trebuie s„ extinde˛i arealul la nivelul Óntregii ˛„ri?!

Cum explica˛i veniturile ob˛inute ∫i conflictele de interese Ónc„lcate chiar de cei care ar trebui Ón primul r‚nd s„ le respecte?!

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, domnul deputat Amet Aledin.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamna pre∫edint„. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îAgricultura, un domeniu de real„ importan˛„“.

O agricultur„ performant„ reprezint„, f„r„ Óndoial„, o etap„ a progresului. Tr„im Óntr-o ˛ar„ cu un cadru natural foarte variat, ceea ce oblig„ la investi˛ii specifice pentru fiecare zon„. Clima, Ón general, este favorabil„ dezvolt„rii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006 sectoarelor agriculturii rom‚ne∫ti. Prin urmare, sunt Óndeplinite toate cerin˛ele pentru saltul calitativ necesar, agricultura fiind o ramur„ tradi˛ional„, capabil„ s„ acopere nu numai nevoile interne ale ˛„rii. Cu siguran˛„, Óns„, statul are datoria de a-i sprijini pe agricultori, oferindu-le mai multe facilit„˛i materiale. O cre∫tere a rentabilit„˛ii presupune o tehnologizare a mediului rural. Acest aspect Ónseamn„, Ón acela∫i timp, sus˛inerea industriei de profil, care s„ devin„ principala ofertant„.

Rom‚nia posed„ capacitatea de a fi produc„toare, Óntr-o pia˛„ concuren˛ial„ din ce Ón ce mai activ„. Acest aspect se poate Ómplini doar dac„, pe l‚ng„ ramura culturii cerealelor, vor fi sprijinite ∫i altele, precum viticultura, zootehnia, pomicultura, apicultura.

Concluziile unui seminar al agricultorilor din jude˛ul Constan˛a demonstreaz„ c„ subven˛iile Ón acest domeniu sunt Ónc„ extrem de necesare, iar o colaborare mai eficient„ cu institu˛iile statului este benefic„.

Se a∫teapt„ mult din punctul de vedere al cre∫terii calitative, iar anii urm„tori trebuie s„ constituie repere ale moderniz„rii.

Competen˛a speciali∫tilor rom‚ni este recunoscut„. Ponderea uman„ nu poate fi trecut„ cu vederea. A∫adar, exist„ toate premisele pentru o nou„ etap„ Ón domeniul agriculturii.

V„ mul˛umesc frumos.

V„ mul˛umesc.

Din partea deputa˛ilor f„r„ apartenen˛„ la un grup parlamentar, domnul deputat Mircia Giurgiu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamna pre∫edint„. Stima˛i colegi,

Titlul declara˛iei mele politice de ast„zi este îDreptate f„cut„ printr-o nedreptate!“.

A∫adar, anul trecut au ap„rut legile propriet„˛ii ∫i justi˛iei care, dac„ sunt puse Ón aplicare, popula˛ia de etnie rom‚n„ este alungat„ din zonele centrale ale marilor ora∫e din Transilvania. ™i aici este vorba despre popula˛ia din T‚rgu-Mure∫, Cluj-Napoca, Alba Iulia, Aiud, Odorheiu Secuiesc, Sighetu Marma˛iei, Blaj, F„g„ra∫ ∫i multe altele.

Œn Óncercarea de a face dreptate celor care au pierdut aceste imobile, sufer„ popula˛ia care Óntre timp a ocupat aceste locuin˛e, f„r„ s„ fie cu nimic vinovat„ ∫i care nu are nici o alt„ posibilitate, fiind Ómb„tr‚nit„, s„-∫i poat„ procura o locuin˛„.

Urmeaz„ s„ fie evacuate zeci ∫i sute de familii din ora∫ele men˛ionate, nu au nici o posibilitate, a∫a cum am spus, material„ pentru a-∫i rezolva situa˛ia locuin˛ei, ∫i cei care or s„ intre Ón proprietatea acestor l„ca∫uri, unele spun c„ sunt de cult, altele, asocia˛ii, funda˛ii ∫i a∫a mai departe, nu doresc s„ prelungeasc„ contractele de Ónchiriere, dimpotriv„, a∫teapt„ c‚t mai repede s„ fie evacua˛i.

A∫adar, o problem„ serioas„ pe care Guvernul Rom‚niei trebuie s„ o aib„ Ón vedere ∫i s„ o rezolve Ón limita legii, dar s„ ˛in„ cont de realitate.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Mihai Apostolache.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, doamna pre∫edint„. Stima˛i colegi,

îLuna trecut„, Ón Prahova, unele m„mici nu au primit indemniza˛iile...“, a∫a sun„ titlul unui articol publicat luni Óntr-unul din ziarele prahovene, iar eu, Ón calitate de proasp„t p„rinte, nu numai c„ pot confirma c„ a∫a s-a Ónt‚mplat, ci chiar pot completa: iar m„micile care au primit banii i-au primit cu Ónt‚rziere.

De altfel, ∫i directorul Direc˛iei de Munc„, Solidaritate Social„ ∫i Familie Prahova recunoa∫te c„ a∫a s-a Ónt‚mplat: Ón contractul cu Po∫ta s-a stabilit data de 10 a fiec„rei luni, dar distribuirea propriu-zis„ s-a f„cut abia Óncep‚nd cu 15, ∫i nu pentru toate persoanele Óndrept„˛ite, ci Ón tran∫e, Ón func˛ie de momentul c‚nd s-au primit banii de la Bucure∫ti ∫i Ón... nu se mai ∫tie ce ordine a priorit„˛ilor.

Dac„ Ón ceea ce m„ prive∫te am reu∫it s„ dep„∫esc nepl„cerile presupuse de Ónt‚rzierea pl„˛ii, nu pot s„ nu m„ Óntreb c‚t de dramatice au fost cele 7—12 ∫i chiar mai multe zile de a∫teptare pentru familiile tinere care, Ón mod real, se bazeaz„ aproape exclusiv pe ace∫ti bani!

S„ Ónt‚rzii at‚t de mult, ∫i Ónc„ Óntr-o lun„ de iarn„, Ón care numai Óntre˛inerea la bloc dep„∫e∫te 3 milioane de lei vechi, Ón care oamenii se Ómboln„vesc mai des ∫i Ón care m‚ncarea este mai scump„, nu poate fi dec‚t Ónc„ o dovad„ a incompeten˛ei Bucure∫tiului de gestionare a Rom‚niei reale, aflate sub semnul s„r„ciei, ∫omajului, infla˛iei ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, al nep„s„rii guvernan˛ilor!

Lua˛i cu grijile luptelor politice pentru putere, membrii Guvernului au uitat c„ Ón ˛ara asta tr„iesc ∫i nemembri de partid, care-∫i m„soar„ existen˛a de la o chenzin„ la alta, prin lungi liste de datorii, pe care, ca un f„cut, aproape de fiecare dat„, se reg„sesc taxe, impozite, amenzi ∫i cine mai ∫tie c‚te alte zeciuieli puse de stat... Œn beneficiul cui?!

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Emil Strung„.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Titlul declara˛iei politice de ast„zi este: îDe la extrema st‚ng„ la st‚nga, num„r„!“

Evenimentul mediatic cel mai prezent Ón opinia public„ Ól constituie, f„r„ nici o urm„ de Óndoial„, cutremurul care a Ónceput ∫i este Ón plin„ desf„∫urare Ón Partidul Social Democrat.

Am scris ∫i g‚ndesc Ón continuare Ómpotriva acestui partid cu preten˛ii de st‚nga ∫i n„ravuri de dreapta. Sunt convins c„ acest spectacol al demisiilor ∫i Óncerc„rilor de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006 reform„ va mai ocupa Ónc„ interesul scenei politice rom‚ne∫ti. Dar, ceea ce nu sesiz„m, orbi˛i de reflectoarele care se pun pe protagoni∫ti ∫i a c„ror lumin„ se revars„ ∫i asupra privitorului aflat mai mult sau mai pu˛in la distan˛„, este c„ tot acest show are, Ón fapt, alte conota˛ii ∫i alte semnifica˛ii.

Auzeam bun„oar„ un jurnalist aflat la mare cinste c„ fostul ∫ef al Camerei Deputa˛ilor ar putea foarte lejer s„ se instaleze Ón Partidul Na˛ional Liberal, tocmai datorit„ modului Ón care a Ón˛eles s„ se formeze ∫i s„ se manifeste ca om politic, tocmai c„ ar fi sesizabil„ o oarecare Ónrudire Óntre liderii liberali ∫i ex-liderul socialdemocrat.

Sunt de acord c„, din punct de vedere doctrinar, politica rom‚neasc„ trece printr-o perioad„ de prefacere ∫i cernere, dar haide˛i s„ nu ignor„m problema de fond: unii sunt acuza˛i ∫i li se instrumenteaz„ dosare penale, al˛ii Óncearc„, prin toate strategiile guvernamentale, s„ determine Uniunea European„ la alc„tuirea unui c‚t mai bun raport de ˛ar„ Ón vederea ader„rii.

Apoi, nu trebuie s„ ne l„s„m am„gi˛i ∫i orbi˛i de aceste succese, f„r„ Óndoial„ etape importante Ón ceea ce prive∫te credibilitatea Rom‚niei Ón ochii partenerilor europeni. Œns„, dac„ cei care conduc acum Rom‚nia se vor opri din acest proces care poate fi numit ∫i chiar are valen˛e importante de reform„ a clasei politice, atunci totul e zadarnic. Aceast„ boal„ de care sufer„ ˛ara aceasta — ∫i pe care o numim corup˛ie — este prea Ónr„d„cinat„ Óntre obiceiurile autohtone, Ónc‚t ceea ce lipse∫te este, de fapt, o con∫tiin˛„ civic„, o moralitate public„ care, cultivate, ar putea schimba ceva.

Criza, vedem, este at‚t de profund„ Ónc‚t ea schimb„ — ∫i asta Óntr-un timp foarte scurt — echilibre politice Ón interiorul unui partid sau Ón rela˛iile dintre partide, oameni politici, colegi de partid. Ceea ce ar trebui s„ fie elita politic„ a ˛„rii se poate transforma, pe fondul acestor conflicte generate de acuza˛ii de corup˛ie, Óntr-o categorie de oameni discutabil„ sub raportul moralit„˛ii civice ∫i al responsabilit„˛ii pe care o incumb„ func˛iile de˛inute Ón forurile conduc„toare ale ˛„rii. Insulte ∫i repro∫uri, necesitatea g„sirii acelor oameni care s„ probeze Ón primul r‚nd moral capacitatea de a exercita func˛ii publice, neÓncredere, turn„torii, urlete, nemul˛umiri, reful„ri ∫i deful„ri — scena politic„ rom‚neasc„ seam„n„ cu un Olimp Ón care unii dintre zei fac ∫i desfac destine, al˛ii Óncearc„ s„ ˛in„ piept nu se ∫tie c„rui du∫man, fiecare Ól suspecteaz„ pe cel„lalt ∫i a∫a mai departe.

Trafic de influen˛„, tranzac˛ii, procurori — acest spa˛iu al exercit„rii puterii este bulversat de demisii r„sun„toare —, totul e augmentat pentru a c„p„ta mai mult„ importan˛„ dec‚t trebuie. Numai c„ asta se petrece pentru ochii ne∫tiutori. Cei ∫tiutori, afla˛i Ón spatele scenei, ar face bine s„ nu se lase fura˛i de acest spectacol hollywoodian ∫i s„ vad„ ceea ce este mai important: cu c‚t corup˛ia va fi cercetat„ ∫i mai jos, cu at‚t puroiul va fi operat p‚n„ la cap„t, vorba unui t‚n„r lider social-democrat.

Pericolul ar fi acela de a crede c„ Europa este mul˛umit„ de ceea ce se vede ∫i este f„cut„ pentru imagine sau c„ noi am puncta la capitolul credibilitate dac„ detron„m un fost premier. Cert este c„ oportuni∫ti interesa˛i ∫i incapabili Ón politica rom‚neasc„ au fost ∫i vor mai fi. Dac„ procentul lor ar sc„dea p‚n„ la nivelul celui din Occident, Ónc„ ar fi ceva. Dar tare mi-e team„ c„ reformarea unui partid Ón care ace∫tia sunt majoritari nu se poate petrece dec‚t prin autodesfiin˛area acelui

partid. Aceasta era una dintre ipotezele unui profesor de ∫tiin˛e politice care cuno∫tea foarte bine chiar istoria partidului unic prerevolu˛ionar, din care Partidul Social Democrat Ó∫i trage îfrageda-i“ fiin˛„ ∫i legitimare. Nu-i a∫a c„ asta ar fi o trist„ ironie: s„ ai soarta tat„lui pe care l-ai ucis...?

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, domnul deputat Gheorghe Firczak.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Doamn„ pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îCui Ói este fric„ de sindicate?“

Realit„˛ile societ„˛ii rom‚ne∫ti au suferit transform„ri ample Ón anii care au trecut de la Revolu˛ia Rom‚n„ anticomunist„ din anul 1989. Dac„ Ón anii ’90 liderii de sindicat b„teau cu pumnul Ón mas„ sau ajungeau chiar s„ schimbe guverne, ast„zi suntem Ón fa˛a unei noi realit„˛i. Iat„ c„ patronatele Ó∫i arog„ drepturi mai mari dec‚t ar trebui. M„ refer, punctual, la cel de la S.C. îSwis“ — S.R.L. din jude˛ul Hunedoara.

La aceast„ Óntreprindere, de∫i exist„ dou„ sindicate — îRena∫terea“ ∫i îSperan˛a“ —, patronatul refuz„ dialogul cu acestea, consider‚ndu-le nereprezentative. Consecin˛a: negocierile pentru drepturile angaja˛ilor se poart„ cu reprezentan˛ii acestora.

De ce oare suntem suspicio∫i ∫i ne imagin„m c„ administra˛ia Ói alege pe acei reprezentan˛i care Ói c‚nt„ Ón strun„?

Sindicatele s-au adresat Comisiei pentru Dialog Social. Prefectul jude˛ului Hunedoara, domnul Cristian Vladu, a invitat la discu˛ii ∫i patronatul de la S.C. îSwis“ — S.R.L. Nu s-au prezentat, motiv‚nd Ón scris c„ la aceast„ comisie se discut„ probleme care nu Ói privesc.

Mahomed nu vrea s„ vin„ la munte; s„ mearg„ muntele la Mahomed! Nici a∫a nu a fost bine. Patronii au spus c„ nu discut„ cu parlamentarii, pentru c„ d‚n∫ii nu fac politic„, adopt‚nd ∫i atitudini ireveren˛ioase.

Este foarte clar c„ la S.C. îSwis“ — S.R.L. patronii au ceva de ascuns. Muncitorii se pl‚ng de tratamentul la care sunt supu∫i. Patronii afirm„ c„, dac„ nu sunt l„sa˛i Ón pace, pleac„ din jude˛ul Hunedoara ∫i dispar 4.000 de locuri de munc„.

Oare sun„ a ∫antaj aceast„ atitudine? Cu alte cuvinte, spun d‚n∫ii, îdac„ nu suntem l„sa˛i s„ interpret„m legea cum vrem noi, plec„m“.

Œn calitatea mea de demnitar al statului rom‚n, ca deputat de Hunedoara, am obliga˛ia s„ ap„r interesele cet„˛enilor ∫i s„ trag un semnal de alarm„ atunci c‚nd nu se respect„ legea, indiferent cine ar face-o, sindicate sau patronate.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Emil Moldovan.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este intitulat„ îBiruri pentru falimentarea agriculturii“.

Singurul semn al guvern„rii cu care v„ l„uda˛i sunt taxele care cresc de la o zi la alta, Ónmul˛indu-se cu viteza fulgerului c„derii economice.

Este o vorb„ care spune c„ nes„tulul nu se satur„ niciodat„, oric‚t de mult ar primi ∫i oric‚t de mult ar lua de la ceilal˛i. Nu pot s„ nu v„ asociez cu l„comia extrem„, v„z‚nd cu c‚t„ non∫alan˛„ a˛i pus biruri peste ˛„ranul rom‚n, ∫i a∫a Ómpov„rat de greut„˛i!

Dup„ ce a˛i majorat impozitele pe terenurile agricole de 37 de ori fa˛„ de anul 2005, a˛i decis c„ totu∫i nu e destul ∫i c„ agricultorii rom‚ni mai pot suporta o m„rire de taxe adoptat„ printr-un truc legislativ, tactic„ pe care o utiliza˛i cu tot mai mult îprofesionalism“.

Practic, a˛i decis c„ proprietarii de teren extravilan care nu ∫i-au pl„tit la stat d„rile Ón primele dou„ luni ale anului vor pl„ti dublu valoarea acestora. La toate acestea se adaug„ ∫i reglement„rile potrivit c„rora din anul 2007 agricultorii vor fi obliga˛i s„ pl„teasc„ impozit ∫i pentru veniturile ob˛inute ca urmare a produselor v‚ndute la pia˛„, fabrici sau silozuri.

Dup„ ce, conform datelor statistice, agricultura, sub conducerea derutant„ la care a˛i supus-o, a fost cel mai neperformant domeniu al anului 2005, am impresia c„ arunca˛i pedeapsa tot peste ˛„ranul rom‚n, a c„rui unic„ vin„ este faptul c„ trebuie s„ suporte o guvernare nedreapt„.

™ti˛i foarte bine care este valoarea pensiei de agricultor ∫i prin asta demonstra˛i Ónc„ o dat„ c‚t de pu˛in v„ pas„ de cei pe care-i conduce˛i. Œn loc s„ veni˛i cu proiecte reale, prin care s„ ajuta˛i locuitorii din mediul rural Ón vederea unei agriculturi performante, le t„ia˛i orice speran˛„ de supravie˛uire, prin noi ∫i noi biruri.

Dac„ nu ave˛i nici o inten˛ie de ajutor, m„car l„sa˛i-i s„ se descurce, f„r„ a le mai pune noi piedici. Cu un ministru bun de gur„ ∫i at‚t, cu zeci de taxe ∫i nici un sprijin, ve˛i duce ˛„ranul rom‚n la limita supravie˛uirii.

Poate asta v-a˛i propus de la bun Ónceput. Œn acest caz, v„ asigur c„ v„ apropia˛i de reu∫it„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea deputa˛ilor f„r„ apartenen˛„ la un grup parlamentar, doamna deputat Leonida Lari-Iorga.

V„ rog s„ pofti˛i la microfon, doamn„ deputat, ∫i s„ sus˛ine˛i declara˛ia dumneavoastr„ politic„.

Ave˛i cuv‚ntul.

Depune˛i Ón scris, da? E-n regul„, doamna deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Ioan Munteanu. Sus˛ine˛i? Sunte˛i trecut pe list„.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îInteresele de grup din P.D. Suceava, mai presus de legalitate, moralitate ∫i respect fa˛„ de cet„˛ean“.

Prin intermediul acestei declara˛ii politice ˛in s„ aduc Ón aten˛ia opiniei publice o situa˛ie f„r„ precedent din jude˛ul Suceava ∫i s„ ar„t modalitatea prin care actualii guvernan˛i Ón˛eleg s„-∫i pun„ Ón aplicare mult clamata lor deviz„: îDreptate ∫i adev„r“.

Concret, vreau s„ fac referire la concursurile pentru ocuparea posturilor de director la D.S.P. Suceava, respectiv inspector general adjunct la Inspectoratul ™colar Jude˛ean Suceava.

La Direc˛ia de S„n„tate Public„, de∫i Ón urm„ cu dou„ luni s-a desf„∫urat un concurs pentru ocuparea postului de director, Ón urma c„ruia doctorul Alexandru Paziuc a fost declarat c‚∫tig„tor, acesta nu a primit nici p‚n„ ast„zi semn„tura Ministerului S„n„t„˛ii prin care, conform legii, trebuia s„ fie instalat la conducerea acestei institu˛ii.

Paradoxul acestei situa˛ii const„ Ón faptul c„ doctorul Paziuc, de∫i este membru P.D. ∫i are o carier„ profesional„ absolut remarcabil„, este contestat chiar de conducerea jude˛ean„ a P.D. Suceava, Ón locul acestuia fiind preferat„ tot o membr„ P.D., doctor Maria Popp, care a sus˛inut concursul Ón acelea∫i condi˛ii ca ∫i doctorul Paziuc. Œn˛eleg c„ acest post a fost negociat politic ∫i c„ acesta apar˛ine P.D.-ului, Óns„ nu Ón˛eleg de ce, din cauza intereselor personale ∫i de grup, o institu˛ie de o asemenea importan˛„ este Ón imposibilitate de a func˛iona normal.

Precizez c„ nici la aceast„ dat„, c‚nd fac aceast„ declara˛ie politic„, Direc˛ia de S„n„tate Public„ Suceava nu are nici o semn„tur„ autorizat„ care s„ confere legalitate documentelor oficiale pe care le emite aceast„ institu˛ie.

O situa˛ie oarecum similar„ se petrece la Inspectoratul ™colar Jude˛ean Suceava, unde b„t„lia pentru postul de inspector general adjunct se d„ tot Óntre doi membri P.D.: Óntre Neculai Barb„, cel care a de˛inut cu titlu de interimat aceast„ func˛ie p‚n„ acum, ∫i Daniel Hrenciuc. NeÓndeplinind condi˛iile impuse de lege pentru Ónscrierea la concurs, cel care de˛ine cu titlu de interimat aceast„ func˛ie contest„ chiar participarea la concurs a colegului s„u de partid!

Dreptul de a participa la un concurs este garantat prin lege, acest drept neput‚nd fi eludat de vreo norm„ sau regul„ intern„ a unui partid, fie el ∫i preziden˛ial.

Iat„, stima˛i colegi, asist„m la un episod ca Ón celebrul serial american îTwin Peaks“, Ón varianta P.D. Suceava, unde lucrurile se petrec ca Ón S„la∫ul Negru: nimeni nu ∫tie nimic, nimeni nu este vinovat, dar to˛i au dreptate.

Consider c„ la Suceava trebuie instalat„ starea de normalitate, astfel Ónc‚t cet„˛eanul ∫i interesele sale s„ nu mai fie la cheremul unor interese de partid. V„ mul˛umesc.

Am depus-o Ón scris, doamn„ pre∫edinte.

Depus„ Ón scris, da? V„ rog, doamn„ deputat, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, doamn„ deputat.

Mai sunt deputa˛i Ón sal„ care doresc s„ sus˛in„ declara˛ia politic„?

Pofti˛i, domnule deputat. Grupul parlamentar al P.S.D.,

da?

10 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006

Domnul deputat Iuliu Nosa, da? V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

M„ voi referi Ón interven˛ia mea la un eveniment punctual ∫i foarte recent: prezen˛a Ón S„laj, duminic„, 26 martie, a noului ∫i t‚n„rului pre∫edinte al Camerei, domnul Bogdan Olteanu.

Prin declara˛iile programatice deosebit de nobile ∫i altruiste pe care le f„cuse cu prilejul Ónvestirii Ón aceast„ Ónalt„ demnitate, ne preg„tise pentru a∫tept„ri foarte mari. Œn esen˛„, promitea˛i, domnule pre∫edinte, s„ schimba˛i, prin Óns„∫i conduita dumneavoastr„ politic„, imaginea Camerei ∫i a Parlamentului. Spre deziluzia mea, domnul pre∫edinte a avut o deplasare ∫i un program de rutin„, care a constat Ón participarea la un meci, plantarea unor arbu∫ti, Óntr-o ac˛iune pompieristic„ a Direc˛iei Silvice, ∫i vizitarea unui centru de s„n„tate, Ón a c„rui finan˛are actuala putere a Ón˛eles greu ∫i t‚rziu c„ trebuie s„ se implice.

M-a˛i dezam„git profund, domnule pre∫edinte. Nimic din agenda real„ ∫i extrem de dureroas„ a electoratului sau din problemele jude˛ului! Presupun c„ nici nu avea˛i inten˛ia s„ v„ Ónc„rca˛i cu aceste probleme, dup„ modul Ón care a˛i abordat vizita Ón S„laj ∫i v-a˛i stabilit propria agend„.

Spre surprinderea mea, parlamentarii de S„laj n-au fost invita˛i la o reuniune de lucru cu Domnia sa, Ón care s„-i prezent„m nevoile ∫i grijile presante ale oamenilor ∫i ale jude˛ului. Aceasta, Ón condi˛iile Ón care aceast„ prim„ vizit„ Ón teritoriu, Ón c‚teva locuri din Ardeal, se realizase Ón calitate de pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor.

Dincolo de fondul problemei, domnul pre∫edinte a Ónc„lcat f„r„ reticen˛„ o minimal„ norm„ a protocolului politic ∫i de reprezentare, prin faptul de a nu se Ónt‚lni, Ón mod formal, cu cei pe care electoratul i-a legitimat s„-l reprezinte. Nu ∫tiu dac„ acest gest impardonabil a fost unul de ignoran˛„ sau dictat de arogan˛„. Probabil, cu timpul, vom avea o explica˛ie.

Œn afara scorului meciului la care a˛i participat pentru un modest exerci˛iu de imagine, ce a˛i aflat despre problemele S„lajului, domnule pre∫edinte?

Revin la declara˛iile dumneavoastr„ radicale din perioada Ónvestirii, Ón care v„ propunea˛i o conduit„ de substan˛„ ∫i de imagine total schimbat„. Cu regret ∫i sinceritate v„ asigur c„ a˛i Ónceput cu st‚ngul la aceast„ recent„ vizit„ Ón Ardeal.

Lipsa de respect ∫i colegialitate fa˛„ de colegii de Camer„ reprezint„ nu Ónjosirea noastr„, ci a Parlamentului, ca institu˛ie.

Inelegan˛a gestului dumneavoastr„ de duminic„ coboar„ demnitatea Camerei Ón micimea presta˛iilor partizane cu care Ón˛elege˛i s„ conduce˛i ˛ara.

Noble˛ea ∫i elegan˛a vechilor liberali v„ sunt cu totul str„ine, se pare. R„m‚ne˛i urma∫ul loial al str„mo∫ilor dumneavoastr„ (familiei) de nomenclatur„ stalinist„. P„cat!

V„ mul˛umesc.

## **Doamna Daniela Popa:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Au depus declara˛iile politice Ón scris, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.: domnul deputat Vasile

Mocanu, domnul deputat Ioan Munteanu, doamna deputat Manuela Mitrea, domnul deputat Mihai Apostolache, domnul deputat Costic„ Macale˛i, domnul deputat Gheorghe Chiper, doamna deputat Mihaela Rusu; din partea Grupului parlamentar al P.N.L. a depus Ón scris declara˛ia politic„ domnul deputat Ioan Ghi∫e; din partea Grupului parlamentar al P.D. au depus Ón scris declara˛iile politice domnii deputa˛i: Dumitru Ioan Puchianu, Traian Iga∫, Roberta Anastase, Daniel Buda ∫i Marius Rogin; din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, doamna deputat Daniela Popa, iar din partea deputa˛ilor f„r„ apartenen˛„ la un grup parlamentar, doamna deputat Leonida Lari-Iorga.

Dac„ Ón sal„ mai sunt deputa˛i care vor s„ sus˛in„ declara˛ia politic„...?

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D. ∫i domnul deputat Vasile Pu∫ca∫ a depus declara˛ia politic„ Ón scris.

Mai sunt doamne, domni deputa˛i care vor s„ sus˛in„ declara˛ia politic„, prezen˛i Ón sal„? Nu sunt.

Œn aceste condi˛ii, ca pre∫edinte de ∫edin˛„, m„ v„d obligat„ s„ Ónchei ∫edin˛a de ast„zi.

V„ mul˛umesc.

Se reia la ora 10,00 ∫edin˛a Ón plen.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îA sosit timpul adev„rului“ Moto: îPu˛ini sunt aceia care vor s„ spun„ tot ce cred.“ (René Descartes)

Poate c„ unii dintre bistri˛eni Ó∫i mai amintesc de atacurile furibunde ale P.S.D.-ului aflat Ón plin„ glorie, cu vreo 2 ani Ón urm„, la adresa P.R.M. Pe atunci, o doamn„ cu un condei ∫i un verb admirabile — despre doamna Melania Cuc este vorba, pe care Ónc„ o asigur„m de considera˛ia noastr„ — ∫i-a pus talentul Ón slujba def„im„rii partidului nostru ∫i a liderului jude˛ean. F„r„ doar ∫i poate, la ordin, Ón calitate de purt„toare de cuv‚nt ∫i slujba∫„ a P.S.D., a scris ce i s-a cerut.

Nu ne-a interesat ∫i ar fi tardiv ∫i f„r„ obiect s„ afl„m acum, c‚nd P.S.D. a dep„∫it faza degringoladei, afl‚ndu-se Ón cea a disper„rii, ce l-a determinat la o atitudine de-a dreptul ostil„ fa˛„ de noi. Nu ne bucur„m de situa˛ia Ón care a ajuns, mai ales c„ Óntre P.S.D. ∫i P.R.M., cu toate deosebirile ce le despart, au existat ∫i exist„ unele afinit„˛i. Nu o dat„, domnul senator Corneliu Vadim Tudor, pre∫edintele P.R.M., a propus o colaborare fructuoas„ Ón folosul ˛„rii ∫i al poporului rom‚n, care a crezut Ón ceea ce numim Óndeob∫te revolu˛ie, termen ce nu mai are de mult acoperire, fiind calp. Condi˛ia era una singur„: P.S.D. s„ se debaraseze de corup˛ii care i-au maculat imaginea ∫i din a c„ror cauz„ mul˛i dintre rom‚ni se Óndep„rteaz„ de el.

Repro∫urile nu Ó∫i mai au rostul, dorim s„ amintim c„ Ón replicile date atunci, printre altele, am atras aten˛ia c„ ∫i P.S.D. îeste pus pe tapet“, ca s„ folosim o sintagm„ uzual„, s„ urmeze aceea∫i cale ca ∫i aceea a suratelor P.U.N.R. ∫i P.S.M., adic„ s„ dispar„ de pe arena politicii rom‚ne∫ti. Ne pare r„u, dar am avut dreptate, ∫i dac„ nu se vor lua m„suri radicale Ón partid de Ónl„turare a cauzelor reale, ∫i nu g„sirea unui singur ˛ap isp„∫itor, chiar dac„ acesta se nume∫te Adrian N„stase ∫i este un fost prim-ministru...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006 Nici P.R.M. nu a sc„pat de tot soiul de tentative de compromitere a sa, de mituire a unor oameni de baz„, cu func˛ii Ónalte, precum ∫i de îcadorisire“ cu tot felul de invective, de epitete def„im„toare, de atac Ón hait„ din partea presei, care face jocuri murdare pentru interese la fel de murdare. Œn sensul acesta suntem convin∫i c„ P.S.D. ∫tie mai multe dec‚t noi, doar nu a stat la guvernare peste 10 ani chiar degeaba.

Ceea ce deosebe∫te P.R.M. de P.S.D. Ón curs de destr„mare, precum ∫i de celelalte partide deja disp„rute este aceea c„ cel dint‚i a luat m„suri imediate, f„r„ menajamente, Ómpotriva oric„ror tendin˛e centrifuge ∫i îs-a sc„pat“ la timp de balastul ce Ól tr„gea la fund, a exclus escrocii ∫i ho˛ii care s-au strecurat Ón partid ∫i a∫a va face ∫i mai departe. Pace cu corup˛ii ∫i ho˛ii nu va fi niciodat„ Ón P.R.M.

Unii zic, se pare, dar noi suntem siguri c„ exist„ cineva ∫i ceva care coordoneaz„ din umbr„ o Óntreag„ strategie de distrugere a societ„˛ii rom‚ne∫ti, Ón toate componentele sale, cu deosebire politic„, economic„, social„, na˛ional„ etc. Elemente din P.S.D., unii cu bun„ ∫tiin˛„, al˛ii du∫i de val sau dintr-un mizerabil oportunism, au contribuit substan˛ial la aducerea Rom‚niei Ón dezastruoasa situa˛ie Ón care se afl„ azi.

Cu riscul de a ne repeta, dar dorim s„ ne facem bine Ón˛ele∫i asupra faptului c„ ne pare r„u de situa˛ia Ón care a ajuns P.S.D. ∫i, cu cele mai bune inten˛ii, Ói aten˛ion„m pe cei care au urechi s„ aud„ c„ acesta este doar Ónceputul. Abaterea acestui partid de la doctrina socialdemocrat„, Ón∫elarea Óncrederii maselor de aleg„tori, a propriilor membri de r‚nd care l-au sus˛inut, crearea unei p„turi de conduc„tori politici corup˛i, Ómbog„˛i˛i pe c„i mai mult sau mai pu˛in cinstite, simultan cu s„r„cirea tot mai accentuat„ a imensei majorit„˛i a popula˛iei ˛„rii sunt numai c‚teva din cauzele care fac din P.S.D. o prad„ u∫oar„ Ón m‚na acelora care Ói poart„ s‚mbetele. ™i s„ nu se uite c„ Ón istoria Rom‚niei P.S.D. a constituit o pepinier„ a partidului liberal, cu deraieri frecvente spre dreapta, ceea ce a ∫i determinat trecerea la comuni∫ti a membrilor de r‚nd proveni˛i din mediile muncitore∫ti.

Parc„ totul pare de domeniul fantasticului, al unui vis ur‚t: mai ieri, m„re˛ie ∫i grandoare, azi, la un pas de pr„bu∫ire, purt‚nd stigmatul corup˛iei ∫i ho˛iei, al abuzurilor de tot felul.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îAgricultura rom‚neasc„, la un pas Uniunea European„“

Œnainte de 1989, procesul de colectivizare a rupt rela˛ia dintre ˛„ran ∫i p„m‚ntul s„u, cu excep˛ia unor suprafe˛e restr‚nse din zonele de deal ∫i de munte ∫i a unor ocupa˛ii precum oieritul, agricultura a devenit socialist„, ˛„ranul rom‚n devenind salariat pe propriul p„m‚nt. Veniturile din agricultur„ au fost foarte modeste, iar sistemele de asigur„ri sociale, ca ∫i inexistente.

Sistemul cooperatist a distrus baza privat„ a propriet„˛ii Ón agricultur„, a creat un sistem care a subminat mentalitatea ˛„ranului rom‚n.

Dup„ 1990, viziunea politic„ cu privire la agricultur„ a fost haotic„ ∫i demagogic„. Ca Óntotdeauna, ˛„ranul rom‚n a fost prima victim„ a schimb„rii. Reforma agrar„ a fost f„cut„ f„r„ prea mult„ tragere de inim„, ca dovad„ c„ procesul de punere Ón posesie ∫i de acordare a titlurilor de proprietate a func˛ionat foarte lent, nefiind Óncheiat nici p‚n„ ast„zi. Caracterul defectuos al legii a

dus la declan∫area a sute de mii de procese Óntre mo∫tenitori, ca ∫i la numeroase abuzuri din partea celor pu∫i s„ aplice legea.

Œn acest moment, proprietatea Ón agricultur„ este f„r‚mi˛at„, proprietatea medie nedep„∫ind 1,5 hectare, Ón aceste condi˛ii cei mai mul˛i ˛„rani nu sunt agricultori, ci gr„dinari, iar Rom‚nia a devenit importatoare de produse alimentare.

Agricultura rom‚neasc„ are o baz„ arhaic„, suprafa˛a medie a propriet„˛ii de˛inute de o persoan„ o face improprie pentru o exploatare rentabil„. De∫i p„m‚ntul este ridicol de ieftin, nu se g„sesc cump„r„tori pentru simplul motiv c„ rentabilitatea sa este extrem de sc„zut„.

Singurul lucru pe care-l pot face cei ce de˛in suprafe˛e agricole este s„ se asocieze Ón grupuri de produc„tori, conform Ordonan˛ei Guvernului nr. 37/2005 privind recunoa∫terea ∫i func˛ionarea grupurilor de produc„tori pentru comercializarea produselor agricole ∫i silvice.

De l„udat este ∫i solu˛ia Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale privind Programul îFermierul“ care, coroborat cu fondurile SAPARD, dau o ∫ans„ agricultorilor rom‚ni pentru a se Ónfiin˛a ∫i a rezista pe pia˛a comunitar„ european„.

Aceasta este starea agriculturii rom‚ne∫ti la numai 9 luni care ne mai despart de aderarea la U.E., moment dup„ care, probabil, se vor sim˛i ∫i efectele pozitive asupra agriculturii. Integrarea Ón politica agricol„ comunitar„ va Ónsemna reducerea marjei de varia˛ie a pre˛urilor produselor alimentare cu cel pu˛in 10%. Cre∫terea investi˛iilor Ón sectorul agroalimentar va reprezenta unul dintre beneficiile ader„rii. Existen˛a for˛ei de munc„ ieftine ∫i subdezvoltarea actual„ a industriilor agroalimentare vor atrage investi˛ii importante. Un alt efect pozitiv al ader„rii va fi cre∫terea exporturilor unor produse specifice ˛„rii noastre, interesante pentru o pia˛„ european„ de 450 milioane de consumatori, cum ar fi: mierea de albine, nucile, fructele de p„dure etc.

Dezvoltarea agriculturii rom‚ne∫ti trebuie s„ fie, a∫adar, parte a unei strategii unitare la care trebuie s„ contribuim.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îDespre necesitatea schimb„rii mentalit„˛ii rom‚ne∫ti“

Œnt‚mpl„rile ∫i evenimentele sociale din ultima perioad„, printre care: reticen˛a sinistra˛ilor de a se muta Ón casele acordate de Guvern, pe motiv c„ ar fi constr‚n∫i s„ pl„teasc„ tot curentul electric pe care Ól consum„, violen˛ele Ónregistrate pe arenele fotbalistice, Óntre suporteri ∫i organele de ordine, neascultarea recomand„rilor autorit„˛ilor de c„tre cet„˛enii afla˛i Ón pericol, complacerea Ón situa˛ia de a Ónota prin noroi chiar ∫i dup„ cea mai mic„ ploaie m„ determin„ s„ m„ g‚ndesc dac„ rom‚nul este preg„tit din punctul de vedere al mentalit„˛ii s„ se integreze Uniunii Europene.

Vina este foarte probabil at‚t a autorit„˛ilor, c‚t ∫i a fiec„rui cet„˛ean Ón parte, pentru c„ aceast„ lips„ de modele pozitive de care ˛ara noastr„ duce lips„, sc„derea credibilit„˛ii institu˛iilor publice c„tre aproape de zero ∫i num„rul mare de cazuri de afaceri Ón urma c„rora sume imense din banii publici au ajuns Ón buzunarele unora au determinat rom‚nii s„ nu mai cread„ Ón nimic altceva dec‚t Ón propria persoan„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006 Tot aceste cauze au transformat rom‚nii Ón v‚n„tori de oportunit„˛i prin care pot ocoli legisla˛ia, Ón special Ón plata d„rilor c„tre stat.

Nerespectarea legii a devenit un motiv de laud„ Ón ziua de ast„zi printre rom‚ni, iar grija pentru domeniul public este nu egal„ cu zero, pentru c„ acest lucru ar Ónsemna neafectarea acestor spa˛ii, ea este una distructiv„, rom‚nul fiind dezinteresat dac„ un parc, un drum public este distrus de ac˛iunea vreunei persoane care dore∫te s„-∫i realizeze interesul propriu mai presus de interesul public.

Aceast„ atitudine agresiv„ fa˛„ de autorit„˛i se exprim„ Ón cele mai violente forme de obicei pe arenele sportive ∫i Ón special la meciurile de fotbal. Astfel, suporterii, proteja˛i de spiritul de mul˛ime ∫i de anonimat, uit„ pur ∫i simplu de statutul lor social ∫i ajung s„ se comporte, practic, ca for˛„ dornic„ s„-∫i exprime sentimentele negative fa˛„ de reprezentan˛ii statului.

Concluzia, stima˛i colegi, este c„ fiecare institu˛ie public„ trebuie s„ Ónceap„ lupta pentru c‚∫tigarea demnit„˛ii ∫i dob‚ndirea Óncrederii popula˛iei.

Sunt mul˛umit s„ spun faptul c„ institu˛ia Ón care lucrez a Ónceput aceast„ lupt„, iar prin intermediul noului pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor sunt ferm convins c„ vom servi ca model pentru institu˛iile din Óntreaga ˛ar„.

## îMarea Óntrebare“

Oriunde mergi, prin sate, prin pie˛e, dar ∫i prin birourile firmelor, prin sediile administra˛iei locale, prin pie˛e ∫i prin alte locuri publice, pretutindeni Ónt‚lne∫ti Ón capetele ∫i Ón sufletele oamenilor lips„ de orizont, cea˛„ ∫i negur„ c‚nd vine vorba despre viitor, inclusiv despre viitorul apropiat. Vom intra, nu vom intra Ón U.E.? Cum o fi acolo? Ne d„ ceva? Se vor opri furturile? Va r„spunde cineva vreodat„ de pr„duirea Rom‚niei? Ne mai aduce cineva Ónapoi petrolul ∫i gazele v‚ndute, cimentul ∫i o˛elul, aurul ∫i p„durile, fabricile ∫i b„ncile? C‚nd se va termina cu jaful, cu ho˛iile ∫i cu minciuna?

™i Óntrebarea Óntreb„rilor: Se mai poate face ceva? Ne mai poate salva cineva din ghearele mafiei atotst„p‚nitoare?

Mul˛i militan˛i ai principalelor partide le promit oamenilor vindecarea de rele, de toate relele, prin aderarea la U.E. Ei sus˛in c„ vor veni func˛ionari de acolo s„ le dea peste m‚n„ ho˛ilor de pe aici, impun‚ndu-le modelul lor. P‚n„ ∫i eu mai eram Ónclinat s„ sper Ón asemenea minuni, de∫i eram con∫tient c„ o Uniune f„r„ putere juridic„, neav‚nd o Constitu˛ie — Constitu˛ia fiind respins„ la vot de francezi ∫i nu numai de ei — este deocamdat„ o construc˛ie improvizat„ care urm„re∫te, ca Óntotdeauna Ón istorie, satisfacerea cu prioritate a intereselor celor mari ∫i puternici.

Dubii aveam ∫i mai am, dar m„ g‚ndeam, ca tot rom‚nul credul, c„ modelul comportamental al celor ce au reu∫it s„ asigure cet„˛enilor lor condi˛ii bune de trai ∫i o ˛inere sub control a infrac˛ionalit„˛ii ne va contamina ∫i pe noi, prin conlucrarea Ón cadrul structurilor comunitare. Mi-a pierit Óns„ cheful s„ mai cred Ón astfel de paliative c‚nd v„d, printre Ónal˛ii func˛ionari europeni, ∫mecheri, aranjori, fustangii ∫i personaje dubioase, lipsite de cultur„ ∫i de moral„.

Cine crede˛i c„ sunt aceia care dijmuiesc fondurile europene alocate Rom‚niei? Toate licita˛iile pentru marile programe sunt c‚∫tigate de firme str„ine, la indica˛ia

delega˛iei U.E. la Bucure∫ti. Cine n-a auzit de versatilul Ficarelli sau de al˛i trimi∫i ai Bruxellesului ∫i de modul cum dirijeaz„ ei banii europeni, tot spre firmele str„ine, dar Ón contul Rom‚niei, nu ∫tie nimic!

Colac peste pup„z„, a mai venit deun„zi s„ ne fericeasc„ cu augusta sa f„ptur„ domnul Frattini, Ónaltul comisar pentru libertate, justi˛ie ∫i securitate al U.E. ™i ce crede˛i c„ a f„cut el aici, Ón colonia macabr„ a subdezvolt„rii ∫i economiei de jungl„ Ón care au prosperat analfabe˛ii ∫i creaturile primitive, iar poporul zace Ón mizerie ∫i debusolare? Œn primul r‚nd, el a pus mo˛ colosalei minciuni na˛ionale acredit‚nd, prin girul Uniunii pe care o reprezint„, ideea mi∫eleasc„, aiuritoare c„ Ón Rom‚nia singurii de˛in„tori ai monopolului adev„rului absolut sunt pre∫edintele, Guvernul ∫i, deasupra tuturor, ministreasa justi˛iei, cabalina lor preferat„, Monica Macovei. Auzind laudele de∫„n˛ate la adresa doamnei care p‚n„ mai ieri era apolitic„ ∫i apolinic„, furajat„ cu banii lui Soros, iar azi sminte∫te lumea cu justi˛ia ei televizat„ care nu judec„ pe nimeni, f„c‚nd doar o h„rm„laie de b‚lci medieval, Ó˛i vine s„ te Óndoie∫ti cartezian de bunele inten˛ii ale trimi∫ilor Europei.

Ba, mai mult, maestrul Frattini, campion al democra˛iei, Ó∫i permite insolen˛a de a da satisfac˛ie trucurilor preziden˛iale ∫i ifoselor macoviste, tr„g‚nd de urechi Parlamentul Rom‚niei, care, chipurile, se joac„ cu soarta ˛„rii! P„i, m„i frate Frattini, tu te sim˛i bini, ori Ó˛i ba˛i joc de mini?! — cum ar zice moldoveanul. Care va s„ zic„, nu te burzuluie∫ti la bandi˛ii care ne-au jefuit economia, la guvernele mafiote, la justi˛ia putred„ de corupt„, ∫i te iei de institu˛ia fundamental„ a democra˛iei, singura pe unde se mai aude, dinspre P.R.M. cel pu˛in, glasul adev„rului? Cine a v‚ndut totul, cine a jefuit, cine a tranzac˛ionat, cine a devalizat Rom‚nia? Parlamentul, cu opozi˛ia, cu P.R.M.-ul sau Guvernul din care noi n-am f„cut niciodat„ parte? Pre∫edin˛ia, care Ói plimba pe marii borfa∫i Ón avionul preziden˛ial, justi˛ia, care a legalizat toat„ devalizarea ˛„rii, sunt bune, iar Parlamentul e r„u?! Prin urmare, frate Frattini, ia s„ faci bini s„ ne spui ∫i nou„ dac„ mafia a ap„rut Ón Rom‚nia sau pe la alde matale. Nu eram noi destul de bombarda˛i cu diversiunile diabolice ale mass-media, mai vii ∫i dumneata s„ pui v‚rf cufund„rii noastre pe veci Ón manipulare, diversiune ∫i intoxicare?!

P.S. Dac„ te-ai referit la Parlament pentru votul contra perchezi˛iei lui N„stase ar trebui s„-˛i crape obrazul de ru∫ine.

Deputa˛ii au Ón˛eles c„ termopanele se pot vedea ∫i din strad„, c„ Ói putea˛i cere ridicarea imunit„˛ii parlamentare ∫i, mai ales, c„ Ól pute˛i judeca pe N„stase ∫i pe oricine, dac„ vre˛i cu adev„rat, f„r„ nici un circ mediatic ∫i f„r„ fi˛e de prost gust.

R„spunsul la Óntrebarea îNe vom redresa vreodat„?“ este acesta: dac„ vom reu∫i s„ lumin„m poporul, sco˛‚ndu-l de sub uria∫a cupol„ a mafiei, a minciunilor, diversiunilor, manipul„rii ∫i intoxic„rii prin pres„, la care se mai adaug„, din c‚nd Ón c‚nd, emisari europeni ca Frattini, ne vom ridica la lumin„ ∫i vom reÓnscrie ˛ara pe orbita normalit„˛ii. Dac„ nu, nu!

Œn momentul Ónfiin˛„rii sale, Ón 1906, Loteria de Stat ocupa un loc extrem de important Ón lupta pentru Ómbun„t„˛irea st„rii de s„n„tate ∫i igien„ a locuitorilor ˛„rii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006 Œn 1931 a fost votat„ Legea pentru Ónfiin˛area ∫i organizarea Loteriei de Stat pe clase, scopul acesteia fiind cel de a asigura s„n„tatea public„ ∫i ocrotirea social„ a popula˛iei. Astfel, veniturile nete ale acestei institu˛ii erau v„rsate la Fondul General Sanitar ∫i de Ocrotire.

Trei ani mai t‚rziu, Ón 1934, se Ónfiin˛eaz„ Regia Loteriei de Stat, cu scopul organiz„rii de loterii Ón colaborare cu institu˛iile culturale existente la acea perioad„.

Loteria Rom‚n„ trebuie s„ se Óntoarc„ la origini ∫i la scopurile ini˛iale pentru care a fost Ónfiin˛at„.

Aceast„ institu˛ie de stat este una profitabil„ ∫i, prin urmare, nu are nevoie s„ beneficieze de facilit„˛ile fiscale pe care statul le acord„ Ón mod normal societ„˛ilor aflate Ón proces de restructurare sau celor care fac investi˛ii importante Ón programe de protec˛ie a mediului sau de cercetare ∫i dezvoltare.

Totodat„, activitatea Loteriei Rom‚ne nu justific„ p„strarea profiturilor ob˛inute de pe urma organiz„rii jocurilor de noroc, deoarece aceast„ institu˛ie nu a f„cut nici o investi˛ie de interes public care s„ demonstreze necesitatea utiliz„rii Ón interes propriu a acestor fonduri. Œn acest context, cu at‚t mai pu˛in se justific„ plata unor salarii exorbitante conducerii institu˛iei Ón cauz„.

Solu˛ia optim„ ∫i viabil„ pentru ca Loteria Rom‚n„ s„-∫i reg„seasc„ misiunea social„ este ca profitul ob˛inut de aceasta s„ fie Óncasat la bugetul de stat.

Un procent considerabil din sumele Óncasate va alimenta Fondul Na˛ional de Solidaritate, administrat de Ministerul Muncii, Ón scopul reducerii gradului de s„r„cie din cadrul familiilor aflate Ón situa˛ii de extrem„ dificultate.

Banii r„ma∫i dup„ alimentarea Fondului Na˛ional de Solidaritate vor fi distribui˛i, Ón func˛ie de necesit„˛i, bugetelor ministerelor cele mai defavorizate de condi˛iile financiare restrictive actuale. (de exemplu: Ministerul S„n„t„˛ii, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, Ministerul Culturii etc.)

Œn consecin˛„, Loteria Rom‚n„ trebuie s„-∫i justifice existen˛a ∫i s„-∫i rec‚∫tige rolul de institu˛ie caritabil„, contribuind, Ón acela∫i timp, la consolidarea bugetului de stat, ca bun contribuabil.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îImpozitul pe terenul agricol ∫i b„l„riile ministrului Flutur“

Ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale, distinsul domn Gheorghe Flutur, a declarat recent la R„d„u˛i c„ îImpozitul pe teren va duce la dispari˛ia p„m‚nturilor l„sate Ón paragin„ de ani buni de c„tre unii ˛„rani ∫i pe care ast„zi cresc b„l„rii“. De asemenea, consider„ domnul ministru, îPopulismul exagerat al ultimilor ani a f„cut ca Ón Rom‚nia s„ nu ne valorific„m poten˛ialul ∫i s„ emigr„m Ón Spania s„ lucr„m la ei.“

Ce ar mai fi de comentat la afirma˛iile domnului Flutur? Ce critici ∫i c‚t de mari ar trebui s„ fie cele pe care s„ le mai po˛i aduce, Ón plus, unui membru al unui guvern care a decis s„ creasc„ chiar ∫i cu 600% impozitele pe care ˛„ranii trebuie s„ le pl„teasc„ pe hectarul de teren agricol de pe munca c„ruia Ó∫i hr„nesc familiile? Domnul ministru vorbe∫te de îb„l„rii“. Consider c„ adev„ratele îb„l„rii“ sunt afirma˛iile Domniei sale vizavi de acest subiect!

Ce vin„ au ˛„ranii c„ politica p„guboas„ a lui 16% a l„sat bugetul descoperit ∫i el trebuie c‚rpit prin orice

mijloace de tip pompieristic? Ce vin„ au ˛„ranii c„ pre˛ul lucr„rilor agricole a ajuns at‚t de exorbitant Ónc‚t cei care nu lucreaz„ m„car cu plugul tras de boi, ca Ón Evul Mediu, nu au posibilitatea s„ cultive nimic? Ce vin„ au ˛„ranii c„, Ón timp ce Ón Uniunea European„ fermierii sunt sprijini˛i, la noi ministrul Flutur a decis s„ le dea cupoane, numai bune de schimbat Ón pia˛„ la speculan˛i pentru te miri ce?

Domnul ministru vorbe∫te de poten˛ial. Dar ce poten˛ial mai pot fructifica ˛„ranii pe care noile biruri de tip feudal Ói fac s„ nu mai poat„ face fa˛„ unui sistem care le mai cere Ón plus ∫i competitivitate pe viitoarea pia˛„ comun„ european„? Cum s„ vorbim despre competitivitate, domnule ministru, c‚nd pentru a-∫i asigura numai autoconsumul o familie de ˛„rani trebuie s„ munceasc„ din zori ∫i p‚n„ Ón sear„ la c‚mp, cu mijloace rudimentare, ∫i asta Ón condi˛iile de acum, d-apoi s„ mai pl„teasc„ ∫i 60 de RON impozit pentru un hectar de teren agricol, de la 11 RON, c‚t este Ón prezent, a∫a cum prevede o ordonan˛„ de guvern adoptat„ recent? Asta Ónseamn„ populismul, domnule ministru, s„ vorbim despre greut„˛ile ˛„ranilor ∫i despre nedrept„˛ile pe care Guvernul din care face˛i parte le aplic„ lor!

™i dac„ tot veni vorba de populism, ar putea s„ ne spun„ domnul ministru c‚te din promisiunile electorale f„cute de Alian˛a D.A. s-au materializat? Unde este sprijinul promis agricultorilor, unde sunt banii destina˛i lor, ob˛inu˛i de la Uniunea European„, unde sunt subven˛iile ∫i investi˛iile Ón dezvoltare rural„? Œn b„l„rii s-au dus, Óntr-adev„r, domnule ministru Gheorghe Flutur, tot unde ar trebui s„ se duc„ ∫i guvernarea dumneavoastr„ iresponsabil„!

Declara˛ie politic„ intitulat„ îDou„ proiecte liberale = dou„ reforme pentru Rom‚nia“

A∫a cum era de a∫teptat pentru un partid liberal, a∫a cum am ∫i convins p‚n„ acum, Óntr-un an ∫i jum„tate de guvernare, P.N.L. aplic„ managementul pe baz„ de proiecte, singurul capabil s„ produc„ rezultate m„surabile, s„ genereze modele de ac˛iune, s„ capaciteze toate resursele Ón mod constructiv ∫i eficient.

Venim acum Ón fa˛a dumneavoastr„ cu dou„ noi proiecte la nivel na˛ional, de interes major pentru Rom‚nia, dou„ reforme majore ini˛iate de Cabinetul T„riceanu ∫i de reprezenta˛ii P.N.L. din Parlamentul Rom‚niei pentru 2006: reforma Ón s„n„tate ∫i reforma Ón dezvoltarea rural„. Ambele proiecte cuprind pachete legislative importante, menite s„ reglementeze dou„ domenii de maxim interes pentru popula˛ie.

Reforma Ón s„n„tate, amplu discutat„ ∫i disputat„, vrea s„ introduc„ concepte noi la nivelul administr„rii ∫i managerierii unui sistem sanitar putred ∫i care nu r„spunde nevoilor popula˛iei, sistem care, f„r„ o interven˛ie de îchirurg“, va ajunge foarte cur‚nd Ón colaps.

Reforma Ón dezvoltarea rural„ are la baz„ o idee pe c‚t de generoas„, pe at‚t de greu de dus la Óndeplinire, eliminarea decalajului de dezvoltare social„, economic„ ∫i nu Ón ultimul r‚nd informa˛ional„ a mediului rural rom‚nesc, mediu care a fost permanent uitat la capitolul investi˛ii, mediu care a fost privit doar ca mas„ de manevr„ electoral„, mandate Ón ∫ir. Presiunea social„ a celor din mediul rural ∫i nu Ón ultimul r‚nd cerin˛ele Comunit„˛ii Europene ne oblig„ la ini˛iativ„ ∫i ac˛iune Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006 ceea ce prive∫te condi˛iile de trai ale oamenilor de la sate.

Salut cele dou„ ini˛iative ale P.N.L., le doresc concretizarea Ón dou„ reforme de succes pentru Rom‚nia ∫i v„ invit pe to˛i joi, 30 martie, la Teatrul Na˛ional Bucure∫ti, la lansarea public„ a celor dou„ proiecte, pentru c„ popularizarea c‚t mai larg„ ∫i explicarea c‚t mai Ón detaliu a celor dou„ reforme este cheia succesului implement„rii lor.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îRec‚∫tigarea Óncrederii cet„˛enilor Ón Parlamentul Rom‚niei“

Rom‚nia a fost Ón trecut un avanpost al parlamentarismului ∫i al liberalismului Ón sud-estul ∫i r„s„ritul Europei, afirm‚ndu-se Ón lume ca o ˛ar„ cu voca˛ie liberal„ ∫i democratic„.

Sub cupola Parlamentului au r„sunat voci care s-au identificat cu cele mai acute n„zuin˛e na˛ionale, s-au afirmat oratori care prin capacitate, curaj ∫i talent au reu∫it s„ exprime g‚ndurile ∫i a∫tept„rile unui Óntreg popor.

Œn prezent Ón r‚ndul cet„˛enilor Rom‚niei institu˛ia Parlamentului nu se bucur„ de o imagine pozitiv„. Rom‚nii percep negativ aceast„ institu˛ie, de∫i Parlamentul ar trebui s„ reprezinte un simbol al democra˛iei, o barier„ care ar trebui sa stopeze orice Óncercare de totalitarism, locul Ón care ideile devin propuneri legislative ∫i proiecte de lege.

Parlamentul, o institu˛ie politic„ indispensabil„ Ón opera de guvernare a statului, fundamental„ pentru destinele democra˛iei rom‚ne∫ti, a ajuns ast„zi s„ fie privit cu suspiciune de c„tre popula˛ie, suspiciune ce se Óntinde asupra clasei politice.

De obicei Óncrederea se c‚∫tig„ greu, dar rom‚nii, dornici s„ tr„iasc„ Óntr-o ˛ar„ cu o economie de pia˛„ func˛ional„, care s„ le aduc„ prosperitatea mult a∫teptat„, au crezut Ón promisiuni. Dup„ 1990, Óntr-o prim„ faz„, rom‚nii au alocat un fond imens de Óncredere politicienilor, dar Ón cei 15 ani de tranzi˛ie Óncrederea a fost Ónlocuit„ cu dezaprobarea comportamentului clasei politice.

Este adev„rat c„ un element obiectiv, independent de comportamentul parlamentarilor, este acela c„ rom‚nii au cea mai mare Óncredere Ón institu˛ii nonconflictuale, ca Biserica sau Armata, iar Parlamentul, scen„ a dezbaterilor aprinse sau chiar a certurilor Óntre politicieni, este privit cu suspiciune de c„tre cet„˛eni.

Noului pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor Ói revine acum dificila sarcin„ de a schimba imaginea negativ„ a Parlamentului Rom‚niei, de a Ónlocui atitudinea fostului pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor cu o atitudine profesionist„, modern„, Ón litera ∫i spiritul regulamentului.

Dar p‚n„ la urm„ to˛i parlamentarii, fie ei ai coali˛iei de guvernare sau ai opozi˛iei, trebuie s„ Ón˛eleag„ c„ Ón func˛ie de comportamentul lor Ón timpul dezbaterilor din comisii ∫i plen, de responsabilitatea cu care Ó∫i Óndeplinesc promisiunile fa˛„ de electorat, de activitatea de rela˛ionare direct„ cu cet„˛enii din circumscrip˛ia electoral„, Óncrederea popula˛iei Ón aceast„ institu˛ie poate fi rec‚∫tigat„.

Actuala criz„ din P.S.D. este un excelent prilej pentru liderii acestui partid de a-∫i da arama pe fa˛„, poz‚nd care, cum, fie Ón postur„ de lupi morali∫ti, fie de Ón˛elep˛i sau de mici Napoleoni revolu˛ionari, uit‚nd c„ Ón fapt problema nu este cum se conduce P.S.D.-ul, ci P.S.D.-ul Ónsu∫i.

Amplitudinea acestui scandal ne ofer„ explica˛ia simpl„ a motivului pentru care P.S.D.-ul nu s-a reformat pe vremea c‚nd era la guvernare sau de ce P.S.D.-ul a refuzat cu obstina˛ie s„-i Ómping„ Ón spate pe cei compromi∫i de la conducerea partidului: pentru c„ acest lucru ar fi Ónsemnat ca P.S.D.-ul s„ se autodecimeze.

Pierderea puterii de c„tre P.S.D. a constituit o oportunitate pentru acest partid de a se cur„˛a de persoanele corupte. Dup„ îepisodul Mischie“, care a condus la punerea sub urm„rire penal„ a celebrului baron local gorjean, t‚n„rul Victor Ponta atr„gea cu m‚nie aten˛ia superiorilor s„i c„ dac„ P.S.D.-ul nu se cur„˛„ singur de corup˛i, aceasta cur„˛enie va fi f„cut„ de Parchet.

Dup„ cum îgura p„c„tosului adev„r gr„ie∫te“ sau îai grij„ ce Ó˛i dore∫ti, pentru c„ s-ar putea s„ se Ómplineasc„“, profe˛iile îmicului Titulescu“ au Ónceput a se Ómplini cu v‚rf ∫i Óndesat. A∫a se face c„ Ón acest moment aproape Óntreaga conducere a P.S.D. face c„rare la Parchet, Óncep‚nd cu Adrian N„stase ∫i termin‚nd cu ™erban Mih„ilescu, a c„rui porecl„, îMiki ™pag„“, a devenit renume.

Œn loc s„ lase justi˛ia s„-∫i fac„ datoria f„r„ a-i pune be˛e Ón roti˛ele procedurale ∫i legislative, fapt care ar fi Ón primul r‚nd Ón interesul lor, dac„ ar fi nevinova˛i, liderii P.S.D. se ocup„ cu datul declara˛iilor ∫i chiar sfaturilor pentru justi˛ie.

Œn acest sens, mi se par cu totul nepotrivite Ón acest moment declara˛ia domnului Miron Mitrea, secretarul general al P.S.D., prin care acesta cerea redeschiderea dosarului penal al ministrului Gheorghe Flutur, dosar fabricat artificial pe vremea c‚nd acesta se afla Ón opozi˛ie. Aceast„ luare de pozi˛ie tr„deaz„ o mentalitate specific„ P.S.D. ∫i aduce aminte de maniera guvern„rii acestui partid Ón perioada 2000—2004. Aceast„ declara˛ie explic„ o dat„ Ón plus de ce Rom‚nia a Óncheiat negocierile de aderare cu clauz„ de salvgardare pe justi˛ie: justi˛ia, Ón timpul guvern„rii Adrian N„stase — din care a f„cut parte cu onor ∫i ministrul îManivel„“ —, a devenit o simpl„ unealt„ Ón m‚inile puterii, un instrument de anihilare a opozi˛iei, un mijloc de lichidare a adversarilor politici sau, altfel spus, o anex„ a partiduluistat.

Din p„cate, domnul Mitrea nu m„ poate contrazice, pentru c„ exist„ dovezi de notorietate Ón acest sens. Scandalul stenogramelor a adus Ón lumin„ un ministru al justi˛iei, Ón persoana doamnei Rodica St„noiu, care cerea und„ verde de la pre∫edintele P.S.D., Adrian N„stase, Ón a da drumul îdosarului Flota“, deci cerea und„ verde pentru anihilarea liderului opozi˛iei de la acea dat„, Traian B„sescu. Rezultatul l-am v„zut cu to˛ii: îdosarul Flota“ a fost redeschis, iar Traian B„sescu a fost purtat la Parchet cu un an Ónainte de alegerile generale ∫i preziden˛iale.

Aceasta este re˛eta P.S.D. ∫i iat„ c„ pe domnul Mitrea l-a tr„dat subcon∫tientul, sau probabil a uitat c„ P.S.D.-ul nu mai este la putere, iar justi˛ia nu mai face dosare politice.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006 f n s„ reamintesc, pe aceast„ cale, domnului secretar general al P.S.D. faptul c„ ministrul justi˛iei nu mai este doamna Rodica St„noiu, ci un ministru neangajat politic, Monica Macovei, un ministru apreciat de opinia public„ ∫i de oficialii de la Bruxelles, deopotriv„. f n s„-i mai reamintesc aceluia∫i domn c„ vremurile Ón care justi˛ia era considerat„ o anex„ de partid s-au Óncheiat, tocmai pentru c„ Rom‚nia dore∫te s„ adere la U.E. la 1 ianuarie 2007 ∫i pentru aceasta are nevoie de o justi˛ie independent„.

Ca ∫i cum gafa nu ar fi fost Óndeajuns, domnul Mitrea ∫i-a g„sit pe cine s„ atace: pe ministrul Gheorghe Flutur, ministru apreciat at‚t de pres„, c‚t ∫i de cet„˛eni drept unul dintre cei mai buni mini∫tri ai actualei guvern„ri. Mai mult, ministrul Flutur a declarat public faptul c„ garanteaz„ cu func˛ia sa de ministru aderarea la termen a Rom‚niei la Uniunea European„. Probabil c„ dac„ ministrul Flutur nu s-ar fi preocupat at‚t de mult de combaterea gripei aviare acest flagel ar fi ajuns ∫i Ón P.S.D...

Declara˛ie politic„ intitulat„ îPartidul Social Democrat tr„ie∫te Óntr-o realitate paralel„“

Actualul pre∫edinte al P.S.D. a acuzat nu cu mult timp Ón urm„ puterea c„ are îun plan diabolic“, prin care ∫antajeaz„ membrii s„i de partid pentru ca, Ón final, s„ creeze un partid preziden˛ial, plan care, din punctul s„u de vedere, este oricum sortit e∫ecului.

Nimic mai fals!

P.S.D. ∫tie c„, potrivit unei statistici recente, circa 160 de primari ∫i ale∫i locali, din totalul de 1.700 pe care Ói avea acest partid, au plecat c„tre P.D. ∫i P.N.L. Dintre ace∫tia, aproximativ 55—60% s-au orientat c„tre P.D.

Este clar pentru oricine c„, la nivel na˛ional, situa˛ia din P.S.D. nu este tocmai Óncurajatoare. Dar P.S.D. tr„ie∫te Ón continuare Óntr-o lume paralel„ ∫i refuz„ s„ vad„ realitatea. De ce? Fiindc„ este mai comod s„ dai vina pe al˛ii ∫i s„ vezi peste tot îplanuri diabolice“ dec‚t s„ Ó˛i recuno∫ti propriile lipsuri, mai ales atunci c‚nd te afli Ón opozi˛ie.

Cei care acum se victimizeaz„ ∫i arat„ cu degetul c„tre Alian˛a D.A. uit„ sau se fac c„ nu observ„ un lucru esen˛ial, c„ aceste declara˛ii lipsite de temei ∫i r„ut„cioase nu mai surprind pe nimeni.

Probabil c„, datorit„ scandalurilor de corup˛ie care zguduie Ón aceast„ perioad„ mai tare ca oric‚nd P.S.D.-ul, actualul pre∫edinte al acestui partid a Ónceput s„ piard„ controlul.

De aceea, f„r„ s„ vrea, strig„ acum cu voce tare exact ce au f„cut cei din P.S.D. Ón perioada 2000—2004. Atunci, prin diverse metode, s-au racolat cu adev„rat primari din comune ∫i ora∫e.

Nu se poate compara situa˛ia de acum, Ón care cei care vin c„tre Alian˛„ o fac pentru c„ a∫a este corect ∫i normal ∫i nu exist„ motive pentru a-i opri, cu situa˛ia din perioada 2000—2004, c‚nd ∫antajul ∫i amenin˛„rile erau o practic„ uzual„.

Oric‚t ar p„rea de incredibil pentru unii, Alian˛a D.A. are nevoie de o opozi˛ie adev„rat„, care s„ Ó∫i poat„ duce la Óndeplinire rolul ei.

Din acest motiv, este clar c„ Partidul Social Democrat are o percep˛ie eronat„ asupra realit„˛ii, iar aceste afirma˛ii nu reprezint„ dec‚t Ónc„ o Óncercare disperat„ de a ie∫i dintr-o situa˛ie-limit„, care Óns„ nu fac dec‚t s„

Ól scufunde ∫i mai mult chiar ∫i Ón ochii propriului electorat.

Declara˛ie politic„ privind îNecesitatea urgent„rii achit„rii fa˛„ de profesori a drepturilor salariale restante pentru perioada 2001—2004“

Œn urma protestelor profesorilor din noiembrie 2005 s-a Óncheiat un acord Óntre comisia de negociere a Guvernului Rom‚niei ∫i pre∫edin˛ii federa˛iilor sindicale reprezentative din Ónv„˛„m‚nt, prin care s-a decis cre∫terea salariilor, dar ∫i achitarea drepturilor salariale restante din perioada 2001—2004.

Ca urmare, Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 17/2006 cu privire la plata diferen˛elor salariale din perioada octombrie 2001—septembrie 2004 pentru personalul didactic din Ónv„˛„m‚ntul de stat stabile∫te modalitatea de achitare a acestor datorii. Analizele ∫i estim„rile Guvernului au relevat o sum„ total„ de peste 6.000 miliarde lei vechi, din care Ón anul 2006 vor fi pl„tite aproximativ 3.000 miliarde lei vechi. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, num„rul persoanelor nedrept„˛ite Ón perioada 2001—2004 se ridic„ la circa 300.000.

Articolul 3 din Ordinul ministrului educa˛iei ∫i cercet„rii nr. 3.351/2006 privind aprobarea Metodologiei de calcul al salariilor personalului didactic din Ónv„˛„m‚ntul de stat Ón vederea determin„rii diferen˛elor salariale pentru perioada octombrie 2001—septembrie 2004 prevede c„ direc˛iile generale ∫i direc˛iile din Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, inspectoratele ∫colare jude˛ene ∫i al municipiului Bucure∫ti, unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt de stat ∫i alte unit„˛i subordonate vor duce la Óndeplinire prevederile legale.

Exist„ Óns„ unele semnale cum c„ se Ónregistreaz„ Ónt‚rzieri la plata restan˛elor salariale ∫i blocaje la nivelul consiliilor jude˛ene ∫i locale, care trebuie s„ solicite direc˛iilor jude˛ene de finan˛e alocarea acestor sume. Potrivit declara˛iilor reprezentan˛ilor Guvernului, Ónt‚rzierea s-a produs ∫i din cauza volumului foarte mare de date care a trebuit s„ fie procesat de inspectoratele ∫colare jude˛ene, care au reu∫it s„ finalizeze evaluarea sumelor datorate la 10 februarie 2006, Ón timp ce acordul prevedea ca termen final data de 31 ianuarie 2006.

Pentru a respecta drepturile profesorilor ∫i pentru buna desf„∫urare a actului educa˛ional, facem un apel c„tre colegii no∫tri din Guvern s„ identifice ∫i s„ elimine de urgen˛„ obstacolele Ón realizarea acestei m„suri. Consider„m c„ profesorii au a∫teptat destul Óndreptarea acestei situa˛ii, iar orice Ónt‚rziere nu face altceva dec‚t s„ Óngreuneze ∫i mai mult via˛a acestora.

îNecesitatea trecerii Br„ilei de la feudalism la capitalism“

Cu foarte mare regret m„ v„d nevoit s„ constat c„ Ón acest moment Br„ila este o enclav„ total rupt„ de necesit„˛ile ∫i realit„˛ile economice din 2006.

Din p„cate, Ón ultimii ani, nimic nu s-a schimbat la Br„ila, care este condus„ Ón continuare de un grup bazat pe interese economice proprii, interese care transcend culoarea sau convingerile politice.

Pentru a putea p„stra monopol pe banii cet„˛enilor transforma˛i, f„r„ voie, Ón consumatori, acest grup de oameni a Ónchis, pur ∫i simplu, grani˛ele Br„ilei, izol‚nd-o

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006 de restul ˛„rii ∫i Ómpiedic‚nd, cu orice pre˛, dezvoltarea de care ar trebui s„ se bucure.

Mi se pare inacceptabil ca un jude˛ de m„rimea Br„ilei, av‚nd resurse naturale de importan˛„ strategic„, s„ se afle aruncat Ón cea mai mare s„r„cie posibil„. Nu Ón˛eleg cum un jude˛ care are Insula Mare a Br„ilei, port la Dun„rea maritim„, relieful natural al Insulei Mici a Br„ilei unic Ón lume, poten˛ial agricol imens poate fi pe ultimele locuri din ˛ar„ ca dezvoltare economic„.

Se pare c„ unicul sistem care func˛ioneaz„ cu adev„rat la Br„ila este sistemul de respingere din start a oric„ror Óncerc„ri de aducere de investi˛ii sau de capital. Adev„rul este c„ zidul creat de-a lungul anilor de c„tre cei care conduc Br„ila ca pe o afacere personal„ func˛ioneaz„ mai bine dec‚t orice.

Parc„ vorbim despre un t„r‚m feudal desprins din Evul Mediu. Nu trebuie s„ uit„m c„ ora∫ul a fost condus, dup„ decembrie 1989, de fostul secretar de partid al jude˛ului. Nu Ómi explic cum acest lucru a fost posibil. Este ca ∫i cum, la Br„ila, revolu˛ia nu a avut loc. Ace∫ti oameni nu tr„iesc Óntr-un sistem economic capitalist, ci Óntr-un sistem Ón cel mai bun caz socialist, falimentar.

Eficien˛a economic„ este o sintagm„ abstract„ pentru locuitorii jude˛ului, ∫omajul fiind singurul lucru care se g„se∫te din plin la Br„ila.

Rata ∫omajului, Ónregistrat„ Ón 2005, este cu 3 procente mai mare dec‚t media na˛ional„. S„r„cia instalat„ la nivel general a avut ca efect o cre∫tere a infrac˛ionalit„˛ii f„r„ precedent. Faptul c„ marea majoritate a veniturilor aduse este realizat„ de c„tre popula˛ia de sex feminin mi se pare cel pu˛in Óngrijor„tor.

Concluzia este c„ ceva trebuie f„cut cu orice pre˛, din cauz„ c„ impactul integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„ Ón 2007 va fi devastator asupra locuitorilor Br„ilei. Consider c„ barierele puse Ón calea investitorilor trebuie d„r‚mate cu orice pre˛. Br„ila trebuie s„ creasc„, indiferent de interesele celor care o conduc direct sau din umbr„ Ón acest moment.

Jude˛ul Br„ila ar putea fi un generator veritabil de valoare ad„ugat„ ∫i nu avem voie s„ l„s„m acest jude˛ Ón starea critic„ Ón care se afl„ Ón acest moment.

îCiorba de urzici a ajuns un lux!“

Electoratul pe care-l reprezenta˛i este disperat. Œn mare parte, fl„m‚nd ∫i dator v‚ndut. Doar potenta˛ii pot tr„i bine Ón ˛ara scumpirilor constante.

Nu cu mult„ vreme Ón urm„ atr„geam aten˛ia asupra valului de scumpiri care va lovi n„prasnic. Ei bine, aceasta a avut loc ∫i, nu este nici o p„c„leal„, de la 1 aprilie va lovi din nou. Se scumpesc din nou gazele, de∫i actuala putere a reu∫it deja s„ le dubleze pre˛ul Óntr-un singur an. ™i pre˛ul la zah„r s-a dublat, dar rom‚nul nu are nevoie de Óndulciri. Cel pu˛in a∫a cred actualii guvernan˛i, care continu„ circul televizat ∫i cinismul timbrat.

M„ refer la nesim˛irea de a trimite milioane de scrisori pensionarilor, care sunt cea mai defavorizat„ categorie. Ace∫ti oameni care au muncit din greu o via˛„ Óntreag„ desfac, cu m‚inile tremur‚nde, plicurile cu antetul caselor de pensii, Ón speran˛a c„ primesc vestea unei major„ri a pensiei. Ei bine, 99% dintre ei afl„, cu stupoare, c„, de fapt, au pensia mai mare ∫i c„ cei de la putere dau dovad„ de mare m„rinimie ∫i nu le-o mic∫oreaz„. Dar

nici nu le pun m„car un leu Ón plus. Cum altfel pute˛i cataloga, dragi colegi, dec‚t drept cinism acest demers.

™ti˛i bine situa˛ia Ón circumscrip˛iile pe care le reprezenta˛i. ™ti˛i c„ sunt pensionari care, cu a zecea, a dou„zecea, unii, parte din salariul dumneavoastr„ trebuie s„ fac„ fa˛„ unor pre˛uri cresc‚nde la utilit„˛i, unor cheltuieli din ce Ón ce mai mari pentru s„n„tate, pentru supravie˛uirea acestora. Rom‚nii duc o lupt„ disperat„ pentru supravie˛uire, Ón timp ce puterea duce o lupt„ mediatic„ pentru distrugerea adversarilor politici ∫i lichidarea opozi˛iei.

Poporul are parte din ce Ón ce mai des de circ, dar din ce Ón ce mai rar de p‚ine!

Pre∫edintele B„sescu se comport„ ca un rege despotic ∫i se face c„ nu vede adev„rata realitate Ón Rom‚nia. Acest om, ca fost marinar, ar trebui s„ ∫tie c„ ∫i cel mai r„bd„tor ∫i disciplinat echipaj se revolt„ atunci c‚nd foamea Ól scoate din min˛i. Iar echipajul ˛„rii noastre nu mai poate! Milioane de rom‚ni nu mai au bani de p‚ine, nu mai pot face fa˛„ scumpirilor, Ón condi˛iile Ón care salariile ∫i pensiile de baz„ sunt insuficiente supravie˛uirii. Magna˛ii liberali ∫i latifundiarii P.D.-i∫ti risc„ s„ devin„ victimele unei revolte generale tocmai din cauza acestei politici dispre˛uitoare fa˛„ de oameni, oameni care nu mai pot fi min˛i˛i de sondajele comandate ∫i de statistici halucinante privind cre∫teri economice ∫i ale salariului mediu.

Statisticile nu ˛in de cald ∫i foame. Mai ales c„ ∫i ciorba de urzici a ajuns un lux!

Guvernul Rom‚niei a aprobat recent un program de marketing ∫i promovare turistic„ ∫i unul de dezvoltare a produselor turistice, pentru anul 2006, Ón scopul de a cre∫te vizibilitatea oportunit„˛ilor Ón acest domeniu din Rom‚nia.

Programele vor permite finan˛area integral„ sau cofinan˛area, Ón propor˛ie de 50%, Ómpreun„ cu diver∫i parteneri — autorit„˛i locale, organiza˛ii neguvernamentale sau asocia˛ii profesionale — at‚t a programelor de promovare, c‚t ∫i a celor de dezvoltare a turismului.

Programul de marketing ∫i promovare turistic„ urm„re∫te promovarea produselor turistice din Rom‚nia pe pia˛a intern„ ∫i pe principalele pie˛e turistice din str„in„tate. Prin intermediul acestui program vor fi finan˛ate tip„rirea de bro∫uri, pliante, afi∫e, bannere de prezentare, realizarea de filme de promovare a ofertei turistice generale, CD-ROM-uri, DVD-uri, postere, precum ∫i crearea de obiecte specifice de reclam„ sau protocol.

Acest program de dezvoltare a produselor turistice este bine venit, deoarece urm„re∫te dezvoltarea durabil„ a turismului din Rom‚nia. Se are Ón vedere, Ón mod special, crearea unui cadru de cre∫tere a calit„˛ii serviciilor, prin finan˛area preg„tirii personalului din turism.

Persoanele care vor beneficia de finan˛are Ón programele de instruire vor fi obligate, contractual, s„ r„m‚n„ Ón domeniul turismului.

De asemenea, vor putea fi cofinan˛ate programe de formare profesional„ a adul˛ilor din sectorul turistic ∫i din domeniul Ónv„˛„m‚ntului turistic, precum ∫i programele pentru Ómbun„t„˛irea calit„˛ii serviciilor Ón turism.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006

îPersoanele cu handicap trebuie ajutate“

Problema persoanelor cu handicap a fost una dintre cele mai delicate ale sistemului de s„n„tate din Rom‚nia, iar Óncep‚nd din anul 2005 dorim ca ∫i aceste persoane s„ devin„ o prioritate Ón ceea ce prive∫te integrarea lor Ón societate.

La nivelul Guvernului exist„ deja un proiect de lege referitor la protec˛ia ∫i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, la ini˛iativa Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Persoanele cu Handicap, Ón care au fost introduse c‚teva dintre condi˛iile elementare, credem noi, pentru ca ∫i aceste persoane s„ fie integrate pe deplin Ón societate. Cele mai importante se refer„ la amenajarea unor spa˛ii destinate nevoilor acestor persoane, fie c„ este vorba de ateliere, centre de reabilitare, dar ∫i centre de zi sau reziden˛iale, pentru a degreva c‚t mai mult institu˛iile spitalice∫ti, absolut insuficiente acestui scop.

Œn ceea ce prive∫te accesibilitatea, proiectul de lege are prevederi foarte largi, bine venite, consider„m noi, at‚t Ón ceea ce prive∫te institu˛iile publice, care au obliga˛ii bine definite, dar ∫i Ón ceea ce prive∫te accesul Ón institu˛ii, prevedere existent„, de altfel, dar pe care unele institu˛ii, publice sau nu, nu au pus-o Ón aplicare nici p‚n„ Ón ziua de azi.

La nivelul jude˛ului Constan˛a exist„ dou„ centre destinate cu prec„dere persoanelor cu probleme psihice, unul la Palazu Mare ∫i unul la Techirghiol, dar care sunt confruntate Ón momentul de fa˛„ cu mari probleme de ordin financiar, iar Direc˛ia General„ de Asisten˛„ Social„ ∫i Protec˛ia Copilului Constan˛a se confrunt„ ∫i ea cu probleme majore Ón problema institu˛ionaliz„rii persoanelor cu probleme psihice.

Prin acest proiect de lege am convingerea c„ soarta persoanelor cu handicap va deveni mai bun„, iar gradul de integrare ∫i recuperare va cre∫te exponen˛ial.

## îMarii demagogi ai timpului“

Din declara˛iile politice ale unor parlamentari afla˛i la putere observ„m c„ mul˛i sunt interesa˛i mai mult de Partidul Social Democrat Ón general sau, de ce s„ nu o spunem, de unii lideri ai P.S.D., Ón special.

Ace∫tia sunt politicienii no∫tri. Œn loc s„ fie interesa˛i de problemele acestei ˛„ri, unii sunt interesa˛i doar de ceea ce fac sau spun unii lideri P.S.D. cum sunt Mircea Geoan„ sau Adrian N„stase. Acestea sunt marile lor probleme. Œn loc s„ fie preocupa˛i de situa˛ia economic„ a Rom‚niei, de dezastrele existente, ∫i aici a∫ exemplifica noile inunda˛ii sau alunec„ri de teren din ultima perioad„, situa˛ia problemelor rom‚nilor cu factura la Óntre˛inere sau a multor pensionari care nu Ó∫i pot cump„ra o p‚ine sau un lapte pe zi. Acestea nu sunt pe agenda problemelor ˛„rii ∫i ale cet„˛enilor. Cred c„ cei care i-au votat pe ace∫ti politicieni nu i-au votat pentru a asista la promisiunile f„cute electoratului pentru o via˛„ mai bun„.

Dar care este acea via˛„ mai bun„ oferit„ de actualul Guvern, pentru c„ nu s-a f„cut sim˛it„ Ón r‚ndul oamenilor care v-au votat?

Cu to˛ii ∫tim la nevoie s„ fim demagogi. Dar unii sunt adev„ra˛i, nu fal∫i.

Dup„ aproape un an ∫i jum„tate de îguvernare portocalie“ d„m Ón continuare vina pe P.S.D. Aceasta

este arma celor din Alian˛„. P‚n„ c‚nd crede˛i c„ ve˛i continua acest circ? Nu cred c„ mult timp.

Pe c‚nd P.S.D. a rezolvat anumite probleme (nu pot s„ spun c„ pe toate, dup„ ce s-a l„sat Ón urma guvern„rii voastre anterioare), mult„ popula˛ie a acestei ˛„ri ∫i-a dat seama c„ Óntr-un an ∫i jum„tate actuala guvernare nu a f„cut nimic din ceea ce a promis.

Vina este tot a P.S.D. c„ nu a˛i reu∫it!

Œn cei patru ani de guvernare, 1997—2000, nu a˛i demonstrat prea multe, Óntr-un an ∫i jum„tate nu a˛i demonstrat aproape nimic. V-a˛i ocupat doar de ceea ce nu a f„cut P.S.D. Ón guvernarea trecut„, ∫i nu de ceea ce ave˛i voi, cei din Alian˛„, de f„cut!

Problemele pe care le ave˛i a˛i Óncercat a le ascunde, ridic‚nd la rang suprem ceea ce a f„cut r„u P.S.D.-ul. S„ ∫ti˛i c„ Guvernul N„stase a f„cut ∫i lucruri bune. Acestea sunt ascunse de cei de la putere, a∫a cum Óncerca˛i s„ ascunde˛i ∫i problemele care sunt Ón actuala guvernare, inclusiv taberele ∫i problemele pe care mul˛i le au chiar Ón r‚ndul organiza˛iei de baz„ din care provin. Stima˛i colegi ai Alian˛ei,

Cei care se ocup„ cu declara˛ii politice Ómpotriva P.S.D.-ului sau a liderilor s„i mai bine s-ar uita Ón propria ograd„!

™i Ónc„ un sfat din popor: roata se Ónv‚rte, stima˛i colegi!

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

îMinisterul S„n„t„˛ii — organism birocratic ∫i factor de haos na˛ional“

De∫i declara˛iile ministrului s„n„t„˛ii sun„ c‚t se poate de optimist, realitatea este cu totul alta. Criza de medicamente compensate s-a extins la nivel na˛ional ∫i nu exist„ jude˛ Ón Rom‚nia Ón care, dup„ prima s„pt„m‚na a lunii, s„ mai po˛i g„si o farmacie care s„ onoreze o re˛et„ compensat„. Fondul alocat de Casa Na˛ional„ de Asigur„ri se epuizeaz„ din primele zile ale lunii ∫i aceast„ situa˛ie pare a deveni o obi∫nuin˛„ pentru pacientul rom‚n.

™i, ca ∫i cum toate acestea nu ar fi destul, Ministerul S„n„t„˛ii inten˛ioneaz„ s„ introduc„ o nou„ prevedere aberant„: sistemul de spitalizare de o zi. Sunt Ón discu˛ia ministerului o serie de norme stricte referitoare la criteriile de spitalizare, iar bolnavii care dup„ 24 ore de la internare nu se simt Ón stare fizic„ ameliorat„ ∫i solicit„ s„ continue tratamentul Ón spital, vor suporta spitalizare Ón regim hotelier. O lege care stabile∫te cine ∫i c‚nd s„ poat„ fi internat, o lege care stabile∫te c‚t are dreptul s„ nu stea bolnavul Ón spital... asta ar fi Óntr-adev„r o premier„ medical„!

Ce mai conteaz„ c„ fiecare organism reac˛ioneaz„ diferit la boal„ ∫i la tratamentul medical? Legea este lege ∫i bietul medic va fi obligat s„ o respecte, dac„ nu dore∫te s„ fie tras la r„spundere pentru c„ Ón saloanele lui spitalice∫ti sunt prea mul˛i oameni bolnavi ∫i c„ ace∫tia nu doresc s„ se Óns„n„to∫easc„ mai repede.

Nu cred c„ cineva dintre dumneavoastr„ are cuno∫tin˛„ despre vreun caz Ón care cineva a mers din pl„cere la medic ∫i a preferat s„ zac„ prin spitale. ™tim cu to˛ii care sunt condi˛iile din unit„˛ile spitalice∫ti publice ∫i ar fi absurd s„ credem a∫a ceva. ™i p‚n„ acum medicul, f„r„ nici un fel de lege care s„-l oblige, consulta pacien˛ii, le prescria tratamentul ∫i decidea internarea lor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006 Ón spital. Deci medicul era cel care decidea, fiind singurul calificat Ón acest sens. Acum se va transforma Óntr-un birocrat ve∫nic cu legea Ón m‚n„ ∫i calificarea profesional„ va trece pe r‚ndul doi. Medicii sunt ∫i a∫a destul de stresa˛i ca s„-i mai Ómpov„r„m inutil ∫i cu temerea c„ la sf‚r∫itul anului vor fi sanc˛iona˛i pentru c„ au avut prea mul˛i pacien˛i ∫i ace∫tia au refuzat s„ se Óns„n„to∫easc„ Ón 24 ore.

Probabil c„, Ón spiritul unei maxime eficien˛e, doar bolnavii Ón com„ sau la reanimare vor putea s„ r„m‚n„ Ón spital mai mult de o zi, pentru restul pacien˛ilor Ministerul S„n„t„˛ii a preg„tit tarife de tipul celor hoteliere. Decizia medicului nu mai exist„, practic Casa de Asigur„ri fiind cea care stabile∫te decontarea cheltuielilor de spitalizare.

Fiecare spital va avea o list„, impus„ de casa de asigur„ri, cu medicamentele care vor putea sau nu s„ fie prescrise pacien˛ilor. Dac„ o persoan„ are ne∫ansa s„ se Ómboln„veasc„ ∫i s„ ajung„ Óntr-un spital care nu are pe list„ un anumit medicament vital pentru el, cheltuielile cu medicamentele nu vor fi decontate.

Œn continuarea aceluia∫i proiect de lege, denumit Contractul-cadru privind condi˛iile de acordare a asisten˛ei medicale, Ministerul S„n„t„˛ii propune introducerea no˛iunii de coplat„ pentru servicii medicale. Concret, asigura˛ii vor fi obliga˛i s„ pl„teasc„ separat consulta˛iile acordate de medici primari sau speciali∫ti, precum ∫i eventualele investiga˛ii propuse de ace∫tia.

Toate aceste abera˛ii sunt propuse pentru îreducerea infla˛iei de consulta˛ii medicale Ón raport cu nevoia real„ de Óngrijiri a popula˛iei“.

Domnilor func˛ionari din Ministerul S„n„t„˛ii, nu uita˛i c„ discut„m despre oameni, nu despre ma∫ini, nu uita˛i c„ to˛i cei la care face˛i referire sunt cet„˛eni asigura˛i ∫i pl„tesc pentru asta. Popula˛ia Rom‚niei este Ómb„tr‚nit„, este bolnav„, dar este ∫i s„rac„. Cum crede˛i c„ o lege va putea s„ legifereze Ómboln„virea unui om sau gravitatea unei maladii?

îMigra˛ia — c‚t pare c„ am c‚∫tigat ∫i c‚t pierdem de fapt...“

## Stima˛i colegi,

Constat, de c‚teva luni de zile, crearea unui sport na˛ional la nivelul partidelor politice din Rom‚nia, ∫i anume anun˛urile îsenza˛ionale“ Ón leg„tur„ cu cine a racolat mai mul˛i primari, mai mul˛i consilieri locali, mai mul˛i parlamentari. Puterea Ón politic„ a ajuns a se num„ra Ón c‚˛i parlamentari po˛i corupe pentru a trece al„turi de tine la alt„ forma˛iune politic„, dac„ se poate din arcul puterii. Aproape oricine Ó∫i poate crea, pentru a se antrena la acest sport, un grup de presiune, un mijloc de ∫antaj, oamenii politici devenind monede de schimb. Ce mai Ón˛elege omul de r‚nd din toate aceast„ degringolad„ cui Ói mai pas„? Jocul politic se desf„∫oar„ Ón spatele u∫ilor bine Ónchise, cu arme ce nu au nici o leg„tur„ cu agenda cet„˛eanului sau cu nevoile lui.

Nu vreau s„ blamez prin aceast„ declara˛ie politic„ nici un partid din Rom‚nia, majoritatea dintre ele trec‚nd, o dat„ aflate la putere, prin atrac˛ia fatal„ dintre El, Partidul, ∫i Ei, bie˛ii ale∫i ai poporului, care descoper„ subit c„ nu mai au nimic Ón comun cu forma˛iunea care i-a promovat pe liste. Iar totul culmineaz„ cu declara˛ii de dragoste demne de transmis Ón emisiunea îIart„-m„!“, traseistul explic‚nd, cu lacrimi de crocodil Ón ochi, ce

greu i-a fost printre fo∫tii fra˛i ∫i c‚te a trebuit s„ Óndure din cauza mentalit„˛ilor lor.

Partidul Na˛ional Liberal a demonstrat, la nivelul Parlamentului Rom‚niei, prin promovarea unui proiect de lege, c„ dore∫te stoparea migra˛iei politice. S-a pornit bineÓn˛eles de la nivelul de jos, de la ale∫ii locali, care ar fi trebuit s„-∫i piard„ mandatul o dat„ cu p„r„sirea partidului care i-a pus pe liste. Un principiu normal at‚ta timp c‚t, cel pu˛in la nivelul consiliilor locale, oamenii de pe liste sunt foarte pu˛in cunoscu˛i de c„tre electorat, prin urmare mandatul respectiv apar˛ine de drept partidului, ∫i nu persoanei aflate, printr-o Ónt‚mplare fericit„, pe un loc eligibil. Este normal ca, at‚ta timp c‚t este Ónc„ folosit scrutinul pe baz„ de liste, persoanele alese Ón func˛ii de reprezentare s„ nu dea doi bani pe voin˛a celor care i-au mandatat, voluntar sau involuntar, s„ le sus˛in„ interesele Ón anumite foruri de decizie. Din p„cate, ca orice proiect de anvergur„, ∫i acest proiect de lege privind migra˛ia politic„ este tergiversat, invoc‚ndu-se tot felul de Ónc„lc„ri ale drepturilor celor ale∫i. Uit„m Óns„ cu to˛ii despre unul dintre drepturile fundamentale ale celor care aleg, ∫i anume cel al reprezent„rii Ón conformitate cu ceea ce electoratul a decis nu Ón func˛ie de calculele trec„toare ale unor politicieni cu caractere la fel de stabile precum calculele respective.

Migra˛ia politic„, pe l‚ng„ implica˛iile de imoralitate pe care le are, nu este tratat„ destul de serios Ón sensul Ón care, la un anumit grad, poate duce la o distrugere, la o m„cinare interioar„ a partidelor politice.

Nu putem, domnilor, ca, de dragul unei statistici sau pentru a de˛ine puterea Ón comuna X, s„ Ói transform„m Ón colegi de partid pe oameni care s-au atacat reciproc, care au luptat cu toate for˛ele Óntr-o competi˛ie electoral„. Este o dovad„ de amatorism Ón actul politic, un semn c„ nu ne pre˛uim oamenii din teritoriu, oamenii care sunt ∫i au fost baza partidelor, care ne-au fost fideli la greu. Nu-i putem desconsidera acum, nu putem trata noi Ón locul lor, nu putem negocia cine le vor fi partenerii Óntr-o anumit„ construc˛ie politic„ trec„toare.

Sunt doar c‚teva aspecte pe care le-am sintetizat Ón urma discu˛iilor pe care le-am avut cu simpli membri de partid sau cu oamenii cu care m„ Ónt‚lnesc Ón teritoriu.

Solu˛ia? Dup„ cum am mai spus-o: votul uninominal, Óncep‚nd Ón prim„ instan˛„ cu consiliile locale, pentru ca un punct final al acestei reforme electorale s„-l constituie votul uninominal pentru Parlament. Am s„ o spun de fiecare dat„ c‚nd voi avea ocazia: solu˛ia cu cele mai multe avantaje pentru reformarea clasei politice din Rom‚nia o constituie votul uninominal. Sper ca prin insisten˛ele mele ∫i prin argumentele pe care vi le aduc la fiecare discu˛ie privind reformarea clasei politice s„ v„ conving a-mi sus˛ine un proiect legislativ pe aceasta tem„, pe care Ól voi sus˛ine Ón scurt timp. V„ mul˛umesc.

Tema: îPartidul Social Democrat nu va disp„rea de pe scena politic„“

Œn urm„ cu un an ∫i jum„tate, atunci c‚nd P.S.D. c‚∫tigase alegerile locale, c‚nd peste 70% dintre primari ∫i consilieri f„ceau parte din r‚ndul social-democra˛ilor, nimeni nu-∫i putea imagina c„, Ón scurt timp, partidul ar putea ajunge Ón situa˛ia dezastruoas„ din prezent. Optimismul ∫i Óncrederea din iunie 2004 au fost Ónlocuite cu o stare de incertitudine, nesiguran˛„ ∫i dezbinare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006 Voi Óncerca s„ g„sesc explica˛ii credibile pentru aceste schimb„ri nedorite ∫i s„ propun ∫i c‚teva solu˛ii privind ie∫irea din impasul Ón care ne afl„m.

I. De ce am pierdut pre∫edin˛ia Camerei Deputa˛ilor?

Simplu: pentru c„ a∫a a vrut actuala putere. Presiunile la care a fost supus Adrian N„stase de la Ónceputul acestui an au condus la acest deznod„m‚nt. Consider c„ P.S.D. ar fi avut de c‚∫tigat dac„ Adrian N„stase ∫i-ar fi depus demisia dup„ ce Curtea Constitu˛ional„ i-a dat c‚∫tig de cauz„.

Este p„cat c„ s-a Ónt‚mplat a∫a, de vin„ sunt oamenii pe care N„stase i-a sus˛inut (care l-au executat ulterior) ∫i politica pe care a promovat-o (care s-a Óntors Ómpotriva lui).

Cazul N„stase, care a ocupat prea mult spa˛iu ∫i timp Ón mass-media, a reu∫it s„ distrag„ aten˛ia oamenilor de la adev„ratele probleme ale actualei guvern„ri, f„r„ a solu˛iona corup˛ia din Rom‚nia. C‚t despre o eventual„ retragere, sunt convins c„ Adrian N„stase va mai avea multe de f„cut ∫i de spus Ón politica rom‚neasc„.

II. Este necesar„ organizarea unui congres extraordinar?

Exist„ numeroase voci care cer cu insisten˛„ convocarea unui congres extraordinar imediat dup„ Consiliul na˛ional. Cei mai mul˛i dintre lideri doresc un congres—revan∫„, pentru a reveni pe func˛ii, Ón condi˛iile Ón care nici acum ei nu recunosc actuala conducere, aleas„ Ón mod democratic. Ace∫tia nu Ón˛eleg c„ exist„ o disciplin„ de partid care este mai presus de interesele personale ∫i care trebuie respectat„ Ón totalitate.

Œn ceea ce m„ prive∫te, consider c„ acest congres nu se justific„, chiar dac„ Ón cadrul s„u s-ar putea clarifica unele aspecte ce ˛in de structurile organizatorice (prea stufoase), de mesajul c„tre electorat ori de ideologia partidului.

Sunt extrem de dezam„git de atitudinea unora dintre vicepre∫edin˛ii partidului care vor congres pentru schimbarea conducerii, dar ei Ón∫i∫i fac parte din structurile de conducere. Probabil e vorba doar de Mircea Geoan„, care ar trebui l„sat, totu∫i, s„-∫i duc„ mandatul la cap„t, f„r„ tracas„ri zilnice.

Se vorbe∫te prea mult despre congres ∫i se ignor„ munca efectiv„ din cadrul organiza˛iilor de partid. Dac„ P.S.D. st„tea cel mai bine la acest capitol, comparativ cu celelalte partide, acum cei r„spunz„tori se feresc s„ mearg„ Ón mijlocul membrilor de partid tocmai pentru a nu fi nevoi˛i s„ r„spund„ la Óntreb„rile lor, perfect justificate, dar f„r„ explica˛ii plauzibile.

Dac„, totu∫i, Ón mod statutar, democratic se va hot„rÓ organizarea acestui congres extraordinar, m„ voi supune deciziei luate.

III. Ce se Ónt‚mpl„ la Consiliul Jude˛ean Neam˛?

Normal ar fi ca P.S.D. s„-∫i p„streze func˛ia de pre∫edinte al consiliului jude˛ean, ˛in‚nd seama de efortul deosebit pe care l-am depus Ón ultimii ani pentru bunul mers al organiza˛iei.

Deci, potrivit voin˛ei electoratului, ar fi normal„ r„m‚nerea lui Dan Vasile Constantin la conducerea institu˛iei, evit‚ndu-se, astfel, o nou„ procedur„ de alegeri ∫i reinstal‚ndu-se starea de normalitate.

Dac„ se va ajunge, totu∫i, la alegeri vom face tot posibilul s„ c‚∫tig„m, ˛in‚nd cont c„ intr„m Ón competi˛ie cu 16 consilieri jude˛eni ∫i am mai avea nevoie doar de dou„ voturi. Vom vedea ce va fi.

IV. Propuneri de redresare a partidului ∫i de rec‚∫tigare a credibilit„˛ii

De∫i ne afl„m Óntr-o situa˛ie dezolant„, aparent f„r„ ie∫ire, credin˛a mea de om devotat principiilor promovate de c„tre aceast„ forma˛iune politic„ este c„ Partidul Social Democrat nu va disp„rea, dimpotriv„, va ie∫i fortificat ∫i purificat din aceste Óncerc„ri.

Sunt de acord ca cei care au de plecat s„ plece, ca cei care au de dat socoteal„ s„ dea socoteal„, iar cei certa˛i cu legea s„ fie judeca˛i. Cei care doresc dispari˛ia partidului ∫i comploteaz„ pe la col˛uri ar trebui s„-∫i vad„ de alt drum, dac„ nu mai vor s„ fie social-democra˛i.

Cel mai important lucru Ón acest moment este recredibilizarea partidului ∫i aceasta se poate face Ón cadrul unui consiliu na˛ional bine organizat, Óntr-un climat democratic autentic. Este locul Ón care va trebui s„ stabilim, cu claritate, strategia partidului (ideologie, programe etc.), rea∫ezarea statutului (care este destul de stufos ∫i, pe alocuri, imperfect).

Sunt convins c„ P.S.D. nu se va rupe, nici nu va disp„rea de pe scena politic„, pentru c„ este absolut„ nevoie de un partid de st‚nga Ón aceast„ Rom‚nie, s„r„cit„ ∫i mai mult Ón urma experiment„rilor din ultimul an ∫i jum„tate.

Mizez pe inteligen˛a ∫i spiritul de echip„ care-i caracterizeaz„ pe oamenii din partid, chiar dac„ al˛ii doresc distrugerea acestei forma˛iuni politice, chiar dac„ partidul este sl„bit din cauza luptelor interne, a plec„rilor din ultima vreme ∫i a numeroaselor atacuri din afar„. Sunt sigur c„ P.S.D. va reveni pe scena politic„ mai stabil ∫i mai puternic dec‚t a fost Ónainte.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi deputa˛i,

Cazul directorului Agen˛iei Domeniilor Statului, Ónjunghiat, s„pt„m‚na trecut„, Ón propriul s„u birou, de un cet„˛ean nemul˛umit de r„spunsurile primite din partea institu˛iei, atrage aten˛ia public„ asupra unei probleme mai vechi referitoare la eficien˛a ∫i competen˛a societ„˛ilor private de paz„, angajate s„ asigure ordinea ∫i protec˛ia Ón institu˛iile statului.

Direct r„spunz„tori de incidentul petrecut au fost considera˛i angaja˛ii serviciului de protec˛ie ∫i paz„ din cadrul Agen˛iei Domeniilor Statului care nu ∫i-au Óndeplinit Óndatoririle de serviciu.

Astfel de acte de violen˛„ reprezint„ consecin˛e deosebit de grave ale faptului c„ multe dintre firmele din sectorul privat contractate pentru prestarea serviciilor de protec˛ie ∫i paz„, Ón cadrul institu˛iilor publice, nu au fost verificate, Ón prealabil, de autorit„˛i.

Autorit„˛ile statului sunt cele care trebuie s„ analizeze ∫i s„ decid„ asupra competen˛ei, profesionalismului ∫i seriozit„˛ii societ„˛ilor specializate Ón domeniu, realiz‚ndu-se o selec˛ie dur„ a acestora din urm„.

Œn consecin˛„, Ón urma efectu„rii selec˛iei, institu˛iile publice nu vor mai putea Óncheia contracte dec‚t cu acele firme de protec˛ie ∫i paz„ agreate de stat, angaja˛ii acestor societ„˛i fiind direct r„spunz„tori fa˛„ de orice incident petrecut Ón institu˛iile unde Ó∫i desf„∫oar„ activitatea.

Prin aceast„ m„sur„, se va pune cap„t oric„rei tentative de a se organiza licita˛ii ∫i de a se Óncheia contracte Óntre institu˛ii publice ∫i diverse societ„˛i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006 particulare ∫i prin care se urm„re∫te ob˛inerea unor favoruri ∫i a unor avantaje materiale nejustificate.

Pentru asigurarea respect„rii m„surilor men˛ionate mai sus se impune o verificare ∫i o renegociere a tuturor contractelor Óncheiate p‚n„ Ón acest moment Óntre institu˛ii de stat ∫i firme private de paz„ ∫i protec˛ie. Œn acest scop, este absolut necesar ca toate licita˛iile ∫i contractele Óncheiate s„ fie f„cute publice ∫i s„ respecte principiul transparen˛ei.

îProspe˛ime pe h‚rtie!“

Gripa aviar„ continu„ s„-∫i fac„ de cap Ón Rom‚nia. Agricultorii zac Ón continuare Ón marea dezn„dejdii. Programul îFermierul“ r„m‚ne Ónc„ o necunoscut„ pentru agricultorul simplu, care se vede Óncorsetat Óntre neputin˛„ ∫i birocra˛ie.

Totul este numai joc de imagine. fi„ranilor rom‚ni li se prezint„ Ón adun„ri populare binefacerile sistemului agricol european. Li se arat„ filme, pliante, utilaje, soiuri de plante, rase de animale, primesc sfaturi cu nemiluita. At‚t! Apoi, merg acas„ ∫i Ó∫i cur„˛„ de rugin„ plugul mo∫tenit de la bunici sau str„bunici, de care aga˛„ c‚te o m‚r˛oag„ fl„m‚nd„.

™i cum ar fi altfel? De unde s„ vin„ speran˛a? Pe de o parte, izol„m gospod„riile, satele, ucidem p„s„rile, Ói b„g„m pe cet„˛eni Ón carantin„ ∫i apoi Ói Óndemn„m s„ practice agricultura modern„, s„ acceseze credite. De unde s„ mai apar„ Óncrederea popula˛iei, c‚nd se vede clar c„ aproape totul Ói este Ómpotriv„, c„ statul ne str‚nge Ón chingi, c„ dezvoltarea ∫i prosperitatea au devenit doar norme p„strate Ón dosarele integr„rii. Œn rest, peste tot b‚ntuie s„r„cia.

îBal ∫i… s„r„cie!“

De la o vreme, descre∫terea nivelului de trai merge m‚n„-n m‚n„ cu organizarea de baluri. BineÓn˛eles, dup„ metode celebre: vieneze, pariziene... reprezentan˛ii puterii nu pierd nici un prilej atunci c‚nd este vorba s„ se adune Ón locuri publice, arhicunoscute, pentru a z‚mbi Ón fa˛a camerelor de luat vederi, pentru a-∫i etala grandoarea, orgoliul, puterea ∫i, de ce nu, ignoran˛a fa˛„ de cei mul˛i.

fiara arde ∫i baba se piapt„n„! A∫a ar numi omul de r‚nd respectivele manifest„ri. Cum s„ mergi la un bal, s„ valsezi, s„ arunci cu non∫alan˛„ 500 de euro din buzunar ca ∫i cum nu ar fi nimic, c‚nd semeni de-ai t„i, oameni care, p‚n„ la urm„, te-au Ónsc„unat, sufer„, Ón condi˛iile Ón care mai sunt b„tr‚ni care primesc pensii de 30—40 lei noi, c‚nd statul poli˛ienesc bate la u∫„, inunda˛iile stau ∫i ele adiba, r„zbun„rile politice se men˛in la cote Ónalte? ™i Óntre toate acestea, balurile, ca form„ de echilibru, de lini∫tire, de civiliza˛ie. Au mai fost perioade Ón istorie c‚nd Ón saloane se d„n˛uia de mama focului, iar ˛ara gemea de foame! Istoria, bag de seam„, se repet„ acum. Doar mijloacele sunt altele.

## îLibertatea de opinie ∫i de exprimare“

îOrice persoan„ are dreptul la libertatea de opinie ∫i de exprimare; acest drept include libertatea de a avea opinii f„r„ nici o ingerin˛„ ∫i de a solicita, de a primi ∫i de a r„sp‚ndi informa˛ii ∫i idei prin media ∫i f„r„ a ˛ine cont de frontiere.“ (Declara˛ia Universal„ a Drepturilor Omului — Articolul 19)

Este de necrezut c„ Ón societatea de azi, caracterizat„ de o multitudine a mijloacelor de informare, Ónc„ mai putem vorbi de o criz„ acut„ de informa˛ie, ce se manifest„ nu numai Ón contextul unor comunit„˛i mai mult sau mai pu˛in izolate, Óns„ ∫i Ón cadrul anumitor institu˛ii ce au ca menire de cele mai multe ori chiar informarea cet„˛enilor.

Acest lucru este observabil at‚t Ón publica˛iile care de multe ori ajung Ón m‚na cititorilor cu neÓn˛elegerile de rigoare, ca rezultat al unor surse nevalidate, c‚t ∫i Ón faptul c„, fiind chestiona˛i Ón probleme de actualitate, o bun„ parte dintre cet„˛enii Rom‚niei se dovedesc a fi neinforma˛i.

Œntrebarea care trebuie pus„ Ón acest caz este cine este vinovatul: cel care d„ informa˛ia, cel care o prelucreaz„ sau cel care este a∫teptat s„ se informeze? Œn alte cuvinte, problema inform„rii este reg„sit„ Óntre activitatea mass-media ∫i lipsa dorin˛ei de informare Ón cazul cet„˛enilor.

De aceea, solu˛ia trebuie aplicat„ la ambele niveluri: at‚t Ón ceea ce prive∫te activitatea diferitelor publica˛ii, c‚t ∫i Ón ceea ce prive∫te dezvoltarea unei atitudini cet„˛ene∫ti proprii oric„rui stat democratic al secolului al XXI-lea, caracterizat„ de o dorin˛„ de informare nu doar eficient„, Óns„ ∫i eficace, duc‚nd la un rezultat vizibil. Altfel spus, at‚t emi˛„torul, c‚t ∫i, mai ales, receptorul informa˛iei trebuie viza˛i Ón problema lipsei de informare din Rom‚nia.

Aceasta este o concluzie tras„ din situa˛ii concrete, cum pot fi reg„site Ón nenum„rate comune ∫i chiar ora∫e din Rom‚nia. Œn primul r‚nd, din cauza faptului c„ de cele mai multe ori ziarele ∫i revistele rom‚ne∫ti Ó∫i opresc activitatea Ón ora∫e ∫i nu continu„ prin a distribui publica˛iile ∫i Ón diferite sate ori comune, rezultatul este Ón mare m„sur„ dezastruos.

Este adev„rat c„ pentru a-∫i distribui materialele publica˛iile au nevoie de asigurarea v‚nz„rii unui anumit num„r, ceea ce este riscant Ón aceste localit„˛i izolate. Œns„ a nega, chiar ∫i indirect, dreptul la informare prev„zut Ón Óns„∫i Declara˛ia Drepturilor Omului nu poate fi justificat.

Un om nu poate lua o decizie corect„, oricare ar fi natura acestei decizii, dec‚t av‚nd un fond de informa˛ie bine pus la punct — o concluzie nu poate fi tras„ dec‚t din premise, or, dac„ cet„˛eanul (fie acesta dintr-o comun„ sau din Capital„) nu Ó∫i poate alc„tui acest fond de informare, nu va putea lua decizia corect„ sau nu va lua nici o decizie, Óntruc‚t nu se va considera a fi un pilon de sus˛inere chiar Ón societatea din care face parte. Œn acest fel, este explicabil„ ∫i absen˛a la vot ori dezinteresul cet„˛enilor Ón ceea ce prive∫te anumite evenimente de interes major.

Se ajunge, astfel, la cel de-al doilea nivel al problemei informa˛iei sau, mai bine zis, al problemei inform„rii, Óntruc‚t acest aspect vizeaz„ atitudinea cet„˛enilor Ón acest proces al distribuirii informa˛iei ∫i, mai exact, dorin˛a lor de a fi informa˛i ∫i de a se informa din proprie ini˛iativ„.

Aceast„ problem„ nu este una de natur„ institu˛ional„, c‚t o problem„ de atitudine ∫i de accentuare a spiritului civic. Ceea ce trebuie subliniat este c„, printr-o modalitate sau alta, este necesar s„ se dezvolte un anumit program de informare a cet„˛enilor, aici incluz‚nd ∫i cet„˛enii din sate ∫i comune, Ón leg„tur„ cu problemele actuale ale societ„˛ii rom‚ne∫ti.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006 Œn final, s„ nu uit„m c„ nu numai ca cet„˛eni, Óns„ ca oameni, fiecare dintre noi are nevoie de informa˛ie ∫i, mai ales, are dreptul de a fi informat.

## Stima˛i colegi,

De aproape dou„ luni, salaria˛ii Societ„˛ii Na˛ionale de Œmbun„t„˛iri Funciare (S.N.I.F.) nu ∫i-au primit salariile din cauza faptului c„ Agen˛ia Na˛ional„ de Administrare Fiscal„ (A.N.A.F.) a blocat accesul S.N.I.F. la conturi. Motivul Ól reprezint„ datoria de 3.000 de miliarde de lei vechi pe care societatea o are la stat.

Aceast„ datorie este Óns„ rezultatul contractului îRomag ’98“, prin care au fost importate utilaje de iriga˛ii din S.U.A. care nu au fost niciodat„ utilizate. Œn plus, datoria ar fi trebuit achitat„ de fosta administra˛ie din perioada 2000—2004.

Lipsa de responsabilitate a fo∫tilor angaja˛i pune actuala administra˛ie a S.N.I.F., condus„ de Luigi Berghe∫, Ómpreun„ cu Ministerul Agriculturii Óntr-o situa˛ie dificil„.

Problema S.N.I.F. este cu at‚t mai grav„ Óntruc‚t se a∫teapt„ topirea z„pezilor, ceea ce ar putea duce la alte inunda˛ii. Œn acest caz, ministerul va suplimenta bugetul S.N.I.F.

Cu toate acestea, actul domnului Bodu nu poate fi calificat altfel dec‚t exces de zel, dumnealui refuz‚nd s„ adapteze politica institu˛iei pe care o conduce la realit„˛ile sociopolitice rom‚ne∫ti. Mai mult, gestul s„u pune Óntr-o postur„ delicat„ ∫i Ministerul Finan˛elor, care caut„ solu˛ii pentru deblocarea situa˛iei.

Ca membru al Legislativului ∫i reprezentant al poporului, consider deci necesar ca Parlamentul s„-∫i Óndeplineasc„ rolul constitu˛ional, de control al puterii executive, ∫i s„ demareze ac˛iuni care s„ reglementeze situa˛ia. Un stat func˛ional este un stat Ón care institu˛iile Ó∫i Óndeplinesc rolurile, iar nu unul de tip poli˛ienesc, Ón care se creeaz„ blocaje pentru a satisface setea de notorietate a unora.

V„ mul˛umesc.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Unul dintre fenomenele cele mai dezagreate de c„tre popula˛ia Rom‚niei dup„ 1989 Ól constituie migra˛ia politic„, at‚t la nivel local — Ón ceea ce Ói prive∫te pe primari, consilieri locali ∫i jude˛eni —, c‚t ∫i la nivel central, referitoare la parlamentari.

Eu consider c„ lucrul care este cel mai deranjant Ón ceea ce prive∫te migra˛ia politic„ este acela c„ prin intermediul acestui fenomen se modific„ Ón mod artificial dorin˛a liber exprimat„ a electoratului, fapt care duce chiar la o pierdere a Óncrederii Ón procesul electoral, migra˛ia politic„ fiind probabil unul dintre motivele care explic„ absenteismul la alegeri. Dar aceasta este o alt„ discu˛ie.

Eu pot fi de acord cu faptul c„ oamenii Ó∫i pot schimba, chiar ∫i Ón mod radical, opiniile, convingerile politice astfel Ónc‚t s„ doreasc„ s„ treac„ de la un partid la altul, nu pot fi Óns„ de acord cu acei oameni politici care Ó∫i schimb„ convingerile de 4—5 ori ∫i care se orienteaz„ Óntotdeauna c„tre partidele aflate la guvernare.

Aici trebuie s„ fac o precizare referitoare la perioada guvern„rii P.S.D. c‚nd, printr-o politic„ de recrutare

extrem de agresiv„ a oamenilor cu func˛ii din toate partidele, acest partid a reu∫it s„-∫i Ónsu∫easc„ un mare num„r de ale∫i locali ∫i de parlamentari ai altor partide, Ón Óncercarea P.S.D. de a se constitui ca partid atotputernic pe scena politic„ rom‚neasc„. ™i se vede ast„zi c‚t de mult bine le-a f„cut aceast„ manier„ de recrutare politic„.

Vreau s„ remarc Óns„ faptul c„, dincolo de orice aspect legal sau constitu˛ional, migra˛ia politic„ este Ón primul r‚nd o problem„ de moralitate ∫i de con∫tiin˛„ a oamenilor politici.

Or, eu nu cred c„ po˛i s„ impui o anumit„ conduit„ moral„ prin lege, a∫a cum a ar„tat-o, de exemplu, ∫i tentativa american„ de la Ónceputul secolului al XX-lea de interzicere, prin lege, a b„uturilor alcoolice, ini˛iativ„ la care dup„ doar c‚˛iva ani legiuitorii americani au trebuit s„ renun˛e, efectele fiind mai degrab„ negative.

Œn ceea ce prive∫te migra˛ia politic„ din Rom‚nia, consider c„, Ón perspectiva ader„rii noastre la Uniunea European„, dar ∫i pentru o mai bun„ func˛ionare a institu˛iilor, Ón general, este foarte importat ca acest fenomen s„ fie stopat, Óns„ cred c„ sanc˛ionarea acestuia trebuie s„ vin„ mai ales din partea aleg„torilor, din partea oamenilor politici Ón∫i∫i, care ar trebui s„ valorizeze mai mult dorin˛ele aleg„torilor, ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, din partea partidelor politice care ar trebui s„-∫i elaboreze modalit„˛i mai eficiente de recrutare a personalului politic dec‚t au f„cut p‚n„ acum. V„ mul˛umesc.

îIncompeten˛„, inconsecven˛„, indiferen˛„“

Nu mai este nici un secret faptul c„ Rom‚nia a Ónceput deja s„ se confrunte cu o problem„ deosebit de grav„: incapacitatea de absorb˛ie a fondurilor europene, chestiune care ne poate afecta integrarea.

Speciali∫tii din Ministerul Integr„rii avertizeaz„ asupra pericolului ca, din 2007, s„ fim nevoi˛i a cheltui aproximativ 5 milioane de euro zilnic pentru a putea absorbi toate fondurile structurale direc˛ionate de Uniune Ónspre ˛ara noastr„. Avertismentul este real, iar realitatea din teren vine s„ confirme aceste temeri. Œn teritoriu oamenii nu sunt preg„ti˛i pentru aceste fonduri, nu ∫tiu s„ redacteze ∫i s„ gestioneze proiecte. Oamenii trebuie consilia˛i, iar profesioni∫tii trebuie s„ fie Ón primul r‚nd acolo, Ón jude˛ele ˛„rii, aproape de beneficiarii direc˛i ai acestor fonduri.

Aici Óns„ apare cea de-a doua Óntrebare: care profesioni∫ti? Avem cu adev„rat suficien˛i speciali∫ti care s„ fie motorul economiei unei ˛„ri proasp„t aderate la performantul organism european? Adev„rul este c„ nu.

Este prea t‚rziu s„ mai plas„m vini, nu mai avem timp s„ ne uit„m Ónapoi, la cauzele acestui dezastru, fiind presa˛i de viitor.

Totu∫i, este important de ∫tiut ce a generat situa˛ia de fa˛„. Despre aceste fonduri se ∫tia Ónc„ din 2000, de la Ónceputul negocierilor de aderare. De ce nu a existat o preocupare a puterii de atunci pentru formarea speciali∫tilor Ón management de proiecte? De ce nu s-au pus bazele viitoarei absorb˛ii de fonduri Ónc„ de atunci, de vreme ce au existat fondurile de preaderare, gen SAPARD, la administrarea c„rora am fost, de asemenea, corigen˛i?! Din p„cate, r„spunsul la toate aceste Óntreb„ri este trist: fosta guvernare a interpretat gre∫it termenul de îabsorb˛ie“ a fondurilor comunitare, Ón˛eleg‚nd prin

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006 aceasta direc˛ionarea unor sume generoase de bani Ónspre propria clientel„ politic„.

Nenum„ratele cazuri Ón care beneficiarii au fost nevoi˛i s„ ramburseze aceste sume stau m„rturie pentru gestionarea catastrofic„ a problemelor unei ˛„ri Óntregi, ˛ar„ care acum se zbate pentru pierderi minimale, c‚nd normal era s„ se lupte pentru beneficii maximale.

Mai mult dec‚t at‚t, exist„ voci din fosta guvernare care acuz„ acum Executivul ∫i Óntregul aparat administrativ de o proast„ gestionare ∫i implementare a programelor europene gen îFermierul“. Pe l‚ng„ faptul c„ acuza˛iile sunt complet nefondate, realitatea din teren demonstr‚nd c„ oamenii devin din ce Ón ce mai receptivi fa˛„ de aceste realit„˛i, ele sunt Ón primul r‚nd imorale. Cum se poate cl„di rapid o construc˛ie s„n„toas„ ∫i durabil„ c‚nd fundamentul l„sat mo∫tenire este putred?

Din p„cate, Óntreb„rile retorice sunt la fel de contraproductive precum sunt acuza˛iile aberante lansate par∫iv de adversarii politici.

Este momentul ca Óntreaga clas„ politic„ s„ sus˛in„ programele de instruire a acelor speciali∫ti de care o ˛ar„ Óntreag„ are nevoie. Nu Ón ultimul r‚nd, fiecare om politic trebuie s„ aib„ grij„ ca oamenii de care se Ónconjoar„ ∫i pe care Ói serve∫te prin func˛ia pe care o are s„ fie complet informa˛i, pentru c„ ei sunt adev„ra˛ii beneficiari ai fondurilor europene.

îDe ce nu sunt utilizate facilit„˛ile Fondului de solidaritate pentru situa˛ii de criz„?“

Œn vederea atenu„rii efectelor dezastrelor naturale din ˛„rile membre sau candidate, la nivelul Uniunii Europene a fost creat un fond financiar cunoscut sub numele de Fondul de solidaritate pentru situa˛ii de criz„.

Presupun‚nd c„ numai necunoa∫terea de c„tre structurile guvernamentale a modului de utilizare a fondului Ón scopul acoperirii unei p„r˛i din pagubele cauzate Ón Rom‚nia de dezastrele naturale, mi-am propus ca ∫i pe aceast„ cale s„ prezint principalele facilit„˛i ale acestei importante surse de finan˛are, Ón noua sa form„ propus„ de comisiile de specialitate din Parlamentul Europei.

Fondul de solidaritate destinat finan˛„rii situa˛iilor de criz„ din ˛„rile Uniunii Europene, ca ∫i din cele candidate, a fost constituit ca urmare a inunda˛iilor catastrofale din vara anului 2002, ca un instrument de sus˛inere financiar„ a statelor afectate de catastrofe naturale majore.

Dac„ Ón anul 2002 nivelul fondului a fost de 728 miliarde euro, Ón 2004 a atins doar suma de 19,6 miliarde euro, de∫i, la nivelul Uniunii ∫i al statelor candidate, au fost Ónregistrate crize mult mai semnificative dec‚t cele din anii preceden˛i.

Este adev„rat, Óns„, c„ efectele acestora nu au fost de natura celor prev„zute a fi finan˛ate din Fondul de solidaritate.

Pornind de la aceast„ premis„, recent, membrii a patru dintre comisiile cu atribu˛ii Ón acest domeniu au constatat, pe baza unor materiale documentare prezentate Ón ∫edin˛a din 20 martie a.c., necesitatea unor modific„ri prin care s„ se realizeze optimizarea punerii Ón practic„ a asisten˛ei financiare, l„rgirea sferei de ac˛iune ∫i pentru alte situa˛ii de criz„ dec‚t cele prev„zute, precum ∫i pentru evitarea solicit„rilor abuzive.

Aceast„ ini˛iativ„ se Ónscrie Óntr-o serie cronologic„ de m„suri comunitare instituite Ón scopul prevenirii ∫i Ónl„tur„rii efectelor catastrofelor naturale, se propune extinderea cazurilor de finan˛are din Fond la unele situa˛ii nou-ap„rute, cum sunt atentatele teroriste, catastrofele industriale ∫i tehnologice sau situa˛iile de criz„ Ón domeniul s„n„t„˛ii publice, precum pandemiile.

Prin aceasta se confer„ structurilor Uniunii Europene capacitatea de ac˛iune de care acestea au nevoie pentru a face fa˛„, a∫a cum s-a precizat, situa˛iilor de criz„ generate de noi pericole poten˛iale. Prin noua propunere se realizeaz„ ∫i o mai bun„ transparen˛„ a utiliz„rii Fondului, prin urm„toarele modific„ri structurale pe care ∫i le propune:

— diminuarea pragului de la care se poate accesa Fondul, de la 0,6% din produsul intern brut la 0,5% sau de la trei miliarde la un miliard euro;

— suprimarea criteriului îcatastrofe regionale extraordinare“, obligatoriu pentru ob˛inerea unei finan˛„ri, dar foarte dificil din punct de vedere birocratic de ob˛inut;

— introducerea îcriteriului politic pentru situa˛ii excep˛ionale“, care confer„ dreptul la accesarea Fondului Ón asemenea situa˛ii.

Œn scopul eficientiz„rii utiliz„rii Fondului au fost operate unele modific„ri importante ∫i Ón instruc˛iunile de utilizare a acestuia, astfel:

— posibilitatea acord„rii statului sau regiunii afectate a unui avans Ón sum„ de p‚n„ la 5% din suma total„ a pagubei Ónregistrate;

— instituirea unor termene foarte stricte pentru fiecare faz„ a acces„rii Fondului, Ón scopul evit„rii Ónt‚rzierilor Ón ob˛inerea finan˛„rilor;

— constituirea unui buget destinat asisten˛ei tehnice Ón limitele unui plafon de p‚n„ la 0,2% din totalul resurselor financiare disponibile Ón Fond pentru anul Ón cauz„, fondul nu poate fi cumulat cu alte surse de finan˛are, iar nivelul care se poate acorda nu poate dep„∫i cota de 50% din suma total„ a pagubelor evaluate la nivelul unui stat membru al Uniunii Europene. Mai trebuie precizat, de asemenea, c„ Fondul poate fi utilizat numai dac„ p„r˛ile responsabile de criz„ nu-∫i asum„, din motive Óntemeiate, responsabilitatea pagubelor produse, altfel spus, dac„ paguba nu poate fi pus„ Ón sarcina unui ter˛, condi˛ie care se pune, Ón special, Ón cazul accidentelor industriale.

P‚n„ Ón prezent, ˛ara noastr„ a trecut prin aproape toate felurile de crize, inunda˛ii, polu„ri industriale ale unor r‚uri, alunec„ri de teren, pandemii ∫i altele, cu efecte mai mult dec‚t dezastruoase. De∫i a∫a cum s-a precizat, Ón calitate de candidat„ la integrare, Rom‚nia avea posibilitatea ob˛inerii unor fonduri comunitare p‚n„ la limita a 50% din valoarea pagubelor cauzate de crize, din motive pe care nu le de˛in, necunoa∫tere, ra˛iuni politice sau de alt„ natur„, aceast„ ac˛iune nu a fost antamat„ sau cel pu˛in nu la nivelul p‚n„ la care prevederile Ói d„deau dreptul.

Este regretabil c„ mai ales pentru jude˛ele care au suferit at‚t de mult de pe urma dezastrelor naturale autorit„˛ile centrale ∫i locale nu au Óntreprins demersurile necesare acoperirii m„car a unei p„r˛i din pagube din Fondul de solidaritate pentru situa˛ii de criz„.

Puhoaiele care s-au rev„rsat recent — Ón destule locuri ca s„ ne fac„ iar mari griji pentru o posibil„ extindere a lor pe arii extinse — au scos la iveal„ ∫i un

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006 alt mare necaz cu care ne confrunt„m din ’89 Óncoace. Este vorba despre faptul c„ o dat„ cu apele mari au venit la suprafa˛„ ∫i gunoaiele, tonele de de∫euri aruncate Ón albii, tot ceea ce se arat„ mai ur‚t ∫i mai dezolant ca urmare a lipsei noastre de preocupare pentru cur„˛enie, pentru prevenirea polu„rii generate ∫i de astfel de fenomene.

Consider c„ avem cu adev„rat de-a face cu un fenomen c‚nd se vorbe∫te despre mizerie ∫i lips„ de salubritate, mai ales Ón spa˛iile publice, pe malul apelor ∫i Ón zonele de agrement, pe v„i ∫i Ón calea torentelor, pe marginea drumurilor publice ∫i Ón jurul terasamentelor de cale ferat„.

Am mai spus ∫i cu alt prilej, folosind aceast„ cale de ac˛iune parlamentar„: nu suntem cei mai mari consumatori de produse ambalate, nu suntem singurii care îp„str„m“ mentalitatea necur„˛eniei, nu avem doar noi Ónclina˛ia spre îmerge ∫i a∫a“.

Din p„cate, a∫ spune f„r„ s„ gre∫esc, doar noi nu avem o legisla˛ie adecvat„ pentru a preÓnt‚mpina acest fenomen; doar la noi institu˛iile statului ∫i autorit„˛ile locale nu se simt obligate s„ ac˛ioneze pentru salubrizarea spa˛iilor publice ∫i pentru crearea unei opinii favorabile Ón acest sens.

Nu vreau s„ exagerez. Unele reglement„ri Ón domeniu exist„, at‚t Ón plan departamental, c‚t ∫i la nivelul localit„˛ilor. Cred Óns„ c„ ele nu au o anumit„ coeren˛„, nu delimiteaz„ ∫i armonizeaz„ r„spunderile, nu creeaz„ acel cadru organizatoric ∫i func˛ional care s„ pun„ eficient Ón aplicare normele adoptate ∫i m„surile operative stabilite.

Mai exact spus, nu creeaz„ constr‚ngeri la nivel institu˛ional (∫i chiar social) pentru a combate fenomenul polu„rii cu de∫euri menajere, prin aplicarea de sanc˛iuni pecuniare ∫i materiale peste tot acolo unde se impun astfel de mijloace.

Este ∫i temeiul pentru care prezint aceast„ declara˛ie politic„, dorind prin ea s„ aduc un plus de interes pentru subiectul Ón cauz„, mai ales din partea celor responsabili de protec˛ia mediului.

îPl‚ngeri Ón justi˛ie Ómpotriva prefec˛ilor ∫i subprefec˛ilor care se ocup„ de racol„ri“

Stima˛i colegi,

Legea privind combaterea migra˛iei ale∫ilor locali nu putea fi adoptat„ Óntr-o perioad„ mai propice dec‚t cea de acum, c‚nd Partidul Democrat a realizat c„ nu are oameni cu care s„ guverneze ∫i a Ónceput s„ fac„ ochii roat„ ca s„ vad„ ce mai poate aduna de pe la P.C., P.N.L., P.R.M., P.S.D. sau alte partide neparlamentare. Nu conteaz„! S„ ias„ la gr„mad„ ∫i s„ aduc„ voturi la viitoarele alegeri.

Din p„cate, Óns„, nu doar politicienii care f„ceau p‚n„ mai ieri spume la gur„ incrimin‚nd fenomenul s-au dedat la ac˛iuni care irit„ Ón primul r‚nd clasa politic„ ∫i apoi electoratul ce a votat programe politice sau idei, ci ∫i — aten˛ie! — prefec˛ii sau subprefec˛ii numi˛i de P.D., care nici m„car nu mai au dreptul s„ fac„ politic„. Amenin˛„ri de genul îTreci la P.D. dac„ mai vrei bani pentru localitatea pe care o conduci!“ au loc Ón jude˛ul Dolj, a∫a cum se Ónt‚mpl„ peste tot Ón ˛ar„, iar domnul Emil Boc, odinioar„ mare combatant Ómpotriva racol„rilor, se preface c„ i s-au aburit ochelarii ∫i c„ nu vede ce fac subordona˛ii s„i, dispera˛i c„ dintr-o gloab„ r‚ioas„ ∫i

sl„b„noag„, dar cu coada pe sus, n-au cum s„ fac„ un cal de ras„ Ón a c„rei ∫a s„ se cocoa˛e F„t-Frumos din Dealul Cotrocenilor.

™i dac„ domnul Boc s-a Ómboln„vit de chioreal„, c„ doar e condi˛ie sine qua non ca s„ conduci P.D.-ul, ne Óntreb„m ce se Ónt‚mpl„ cu domnul Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor? Nici el nu vede c„ prefec˛ii ∫i subprefec˛ii fac politic„ Ón favoarea P.D., de∫i legea interzice expres? Sau Ói convine de minune? Vom vedea Ón momentul Ón care vom face pl‚ngeri Ón justi˛ie pe aceast„ tem„ ∫i, Ón acest sens, Ói invit pe to˛i colegii parlamentari care sesizeaz„ asemenea nereguli Ón jude˛ele pe care le reprezint„ Ón Parlament s„ se adreseze ∫i ei justi˛iei atunci c‚nd au dovezi c„ func˛ionarii publici dep„∫esc cadrul legal ∫i trec la amenin˛„ri. Eu, f„r„ Óndoial„, a∫a voi face!

Œn ceea ce prive∫te neconstitu˛ionalitatea unui articol din Legea privind combaterea migra˛iei ale∫ilor locali, trebuie s„ fac precizarea c„, atunci c‚nd aceasta s-a dezb„tut la Camera Deputa˛ilor, numai eu ∫i domnul deputat Mircea Du∫a, de la P.S.D., am cerut de la tribuna Parlamentului eliminarea alineatului care se refer„ la pierderea func˛iei ∫i Ón cazul excluderii din partide ∫i am men˛ionat c„ acest lucru va da na∫tere unor abuzuri din partea reprezenta˛ilor partidelor Ón teritoriu. Din p„cate, al˛i colegi deputa˛i n-au sesizat aceste aspecte atunci c‚nd se dezb„tea legea la Camer„, ci dup„ ce ea a trecut de noi Ón aceast„ form„. Ne-ar fi ajutat mult dac„ ar mai fi vorbit ∫i reprezentan˛ii altor partide, fie ei ∫i independen˛i, pe aceast„ tem„, atunci c‚nd era locul ∫i momentul. Acum este egal cu zero pentru lege, dar foarte important pentru ei, ca s„ apar„ la televizor ∫i s„ pretind„ c„ le pas„.

îTeatrul rom‚nesc — figurant Ón distribu˛ia bugetar„ a unei guvern„ri de dreapta!“

Via˛„ de artist: aproape Ón fiecare zi joci c‚te un rol. Nu conteaz„ dac„ Ó˛i place sau nu. Mai mult chiar, trebuie s„ intri Ón rol, pun‚nd suflet, s„ dai tot ce ai tu mai bun, acolo, pe scen„. Mai t‚rziu, c‚nd te r„pun b„tr‚ne˛ea ∫i boala, nim„nui nu-i mai pas„ de tine.

Marele actor Radu Beligan spunea: îE∫ti mai b„tr‚n c‚nd e∫ti t‚n„r ∫i mai t‚n„r c‚nd e∫ti b„tr‚n.“

De∫i teatrul rom‚nesc a ap„rut t‚rziu (p‚n„ Ón secolul al XIX-lea spectacolele de teatru erau sub forma de spectacole de divertisment jucate Ón cur˛ile boiere∫ti sau sub forma de teatru folcloric), el a evoluat rapid ∫i constant.

Œn timpul anilor comunismului s-au remarcat mari regizori de teatru: Sic„ Alexandrescu, Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Andrei ™erban, Ion Cojar ∫i mul˛i al˛ii. Unii s-au al„turat diasporei ∫i au devenit nume r„sun„toare Ón teatrul interna˛ional.

Dup„ 1989, teatrul rom‚nesc s-a impus prin reprezentan˛ii de succes pe marile scene ale lumii, mul˛umit„ actorilor s„i de excep˛ie: Marcel Iure∫, Maia Morgenstern ∫i nu numai, dar ∫i a unei regii originale datorate unor regizori ca Silviu Purc„rete, C„t„lina Buzoianu, Mihai M„niu˛iu.

Lumea n-a v„zut niciodat„ at‚tea situa˛ii dramatice c‚te vedem noi ast„zi. Radioul, cinematograful, televiziunea ∫i video-casetele ne invadeaz„ toat„ ziua cu drame. Dar Ón timp ce toate aceste forme sunt Ón stare s„ atrag„ sau s„ Ónfurie publicul, nici una nu permite ca

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006 reac˛ia spectatorului s„ poat„ modifica Ónsu∫i actul artistic.

S„r„cia ∫i subdezvoltarea cultural„ sunt fenomene sociale aflate Óntotdeauna Óntr-o profund„ corela˛ie ∫i interac˛iune, Ón sensul c„ s„r„cia determin„ subdezvoltarea cultural„, iar aceasta, la r‚ndul ei, ad‚nce∫te s„r„cia. Paradoxul epocii contemporane const„ Ón aceea c„ omenirea, Ón general, a e∫uat Ón problema reducerii s„r„ciei ∫i suferin˛elor umane Ón aceast„ er„ a at‚tor minuni tehnologice.

Din p„cate, azi, Ón Rom‚nia, avem ∫i s„r„cie, ∫i subdezvoltare cultural„, iar aceste fenomene trebuie stopate!

Œncep‚nd cu 1961, UNESCO a decis ca, Ón fiecare an, la 27 martie, comunitatea interna˛ional„ s„ celebreze Ziua Mondial„ a Teatrului, ca semn de apreciere a uneia dintre cele mai vechi arte, arta scenic„.

Œn Rom‚nia, arti∫tii sunt da˛i uit„rii, ei tr„ind nu din teatru sau cinematografie, ci mai mult din reclame sau telenovele. Cu toate c„ îactorii rom‚ni sunt formidabili, fiind la acela∫i nivel cu actorii francezi sau germani“, a∫a cum declara regizorul Costa Gavras, ace∫tia nu prea au Ón ce s„ mai joace.

Banii destina˛i culturii, pe care Guvernul T„riceanu i-a considerat necesari, sunt insuficien˛i. Pentru o ˛ar„ care trebuie s„-∫i promoveze valorile culturale ∫i s„-∫i respecte oamenii de cultur„, fondurile alocate culturii sunt ca ∫i inexistente.

De fiecare dat„ ne aducem aminte de arti∫ti, fie ei actori, muzicieni sau pictori, dup„ ce devin amintiri...

De aceea ar trebui s„ nu uit„m c„ anul acesta doi mari actori ai scenei rom‚ne∫ti, Colea R„utu ∫i Dina Cocea, Ómplinesc 94 de ani, ace∫tia fiind decanii de v‚rst„ ai arti∫tilor rom‚ni, ∫i tot anul acesta ar trebui s„-l comemor„m la centenar pe marele nostru artist Grigore Vasiliu Birlic.

Ca parlamentar, nu de pu˛ine ori am atras aten˛ia asupra problemelor de ordin cultural cu care se confrunt„ mehedin˛enii.

Palatului Cultural îTeodor Costescu“ din Drobeta Turnu-Severin Ói sunt necesare ∫i, Ón acela∫i timp, oportune lucr„ri de consolidare, reparare ∫i restaurare, astfel Ónc‚t actul cultural s„ se poat„ desf„∫ura Ón cele mai bune condi˛ii, iar Prim„ria severinean„ singur„ nu poate asigura finan˛area necesar„.

Am mai spus-o ∫i o repet, c„ aceast„ cl„dire de patrimoniu na˛ional se afl„ pe lista cl„dirilor-monument, fiind Ónscris„ la Ministerul Culturii ∫i Cultelor, iar Prim„ria din Turnu-Severin a f„cut tot ce a ˛inut de domeniul s„u. Œn schimb, Guvernul se complace Ón aceea∫i stare de pasivitate ca ∫i Ón luna octombrie 2005 c‚nd am ridicat aceast„ problem„.

Guvernul T„riceanu trebuie s„ Ón˛eleag„ c„ ∫i cultura trebuie s„ fie o prioritate, iar lipsa fondurilor va duce ∫i mai mult la agravarea fenomenului de subcultur„.

Rom‚nii au nevoie de cultur„, de teatru ∫i chiar de circ, Óns„ nu de cel practicat zilnic de anumi˛i politicieni pentru a deturna aten˛ia opiniei publice de la co∫ul gol cu care se Óntoarce de la pia˛„.

Azi, mai mult ca oric‚nd, versurile lui Constantin T„nase ar trebui s„ ne trezeasc„ la realitate:

îM„ mir ∫i, z„u, casc ochii-n patru/ Cum a˛i putut veni la teatru,/ Cu ce?“

Œns„ mai importante consider c„ sunt tot spusele marelui actor: îP‚n„ c‚nd, z„u, p‚n„ c‚nd?“

Œn urm„ cu doi ani, actuala guvernare critica P.S.D.-ul c„ politiza totul, lua la gr„mad„ primari de la alte partide ∫i impunea imaginea unui nou partid-stat. Acum, c‚nd locul P.S.D.-ului a fost luat de Alian˛a D.A., ace∫tia continu„ aceea∫i politic„ de racolare din vremea fostei puteri.

Nimic nu s-a schimbat Óntre cele dou„ guvern„ri. Ajun∫i la putere, fo∫tii contestatari ai sistemului de racol„ri ale ale∫ilor din partidele aflate Ón opozi˛ie recurg acum la acelea∫i metode folosite de predecesorii lor, pentru a Óngro∫a r‚ndurile primarilor, consilierilor ∫i func˛ionarilor publici ai Alian˛ei D.A.

De∫i func˛ionarii publici nu au voie s„ fac„ parte dintr-un partid politic, este ∫tiut faptul c„, pentru a-∫i p„stra slujbele, ace∫tia sunt nevoi˛i s„ intre tacit Óntr-un partid, adesea la cel care conduce institu˛ia de care apar˛in.

™i pre∫edintele Rom‚niei, domnul Traian B„sescu, face aceea∫i gre∫eal„ ca ∫i predecesorul s„u, Ion Iliescu, implic‚nd politicul acolo unde nu-i este locul. Afi∫area acestuia cu conduc„torii forma˛iunilor aflate la guvernare ∫i implicarea lui Ón problemele interne ale Partidului Democrat ∫i ale Alian˛ei D.A. implic„ un joc de imagine care are ca scop promovarea acestora.

Partidul Rom‚nia Mare a considerat Óntotdeauna c„ luptele politice Ó∫i au locul doar Ón campania electoral„, dup„ care cei ale∫i Ón func˛ii au datoria de a servi cet„˛eanul indiferent de concep˛iile lui politice. De asemenea, func˛iile care implic„ o responsabilitate trebuie acordate celor care Óntr-adev„r demonstreaz„ prin valoare c„ le merit„ ∫i sunt Ón stare s„ le de˛in„.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Prin aceast„ declara˛ie doresc s„ m„ al„tur demersului societ„˛ii civile de Ónfiin˛are a unui memorial al victimelor comunismului la R‚mnicu S„rat, penitenciar Ón are au fost Óncarcera˛i frunta∫i ai partidelor istorice din Rom‚nia. La 6 iulie 1966, c‚nd Ónchisoarea de la Sighet a fost desfiin˛at„, unii dintre supravie˛uitori au fost elibera˛i, iar restul au fost transfera˛i la Ónchisoarea politic„ de la R‚mnicu S„rat. Un alt eveniment a fost consemnat la 10 august 1957, la transferarea unui alt lot de de˛inu˛i politici de la Ónchisoarea de la Aiud, printre care s-a aflat ∫i Corneliu Coposu.

Fost„ Ónchisoare jude˛ean„, Ónfiin˛at„ Ón timpul lui Carol I, R‚mnicu S„rat a Ónceput s„ fie folosit„ ca penitenciar pentru de˛inu˛i politici de la 4 decembrie 1948, o dat„ cu numirea unui nou director de c„tre Direc˛ia General„ a Penitenciarelor. Astfel, Óntre 1948 ∫i 1963, o serie de personalit„˛i ale vie˛ii politice rom‚ne∫ti interbelice au suferit prigoana comunist„, fiind Óncarcera˛i Ón acest îAuschwitz rom‚nesc“, dup„ cum a fost el caracterizat de supravie˛uitorii acestuia.

Acest loc, Ón care ∫i-au isp„∫it anii de temni˛„ supravie˛uitori ai Guvernului Antonescu ∫i al˛i liberali, de∫i a fost desfiin˛at ca Ónchisoare politic„ la 13 aprilie 1963, a fost transformat ulterior Ón depozit comercial, destina˛ie pe care o p„streaz„ ∫i Ón prezent.

Al„turi de eforturile f„cute de actuala coali˛ie de guvernare, care vizeaz„ acordarea de repara˛ii morale fo∫tilor de˛inu˛i politici ∫i condamnarea crimelor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006 comunismului, sus˛inute de promovarea unui nou colegiu ∫i a unei noi strategii pentru C.N.S.A.S., precum ∫i de Ónfiin˛area unui institut de cercetare a crimelor comunismului, consider necesar„ realizarea unui Memorial R‚mnicu S„rat, asemenea celui de la Sighet, prin care o dovad„ a gulagului comunist s„ devin„ loc de comemorare a eroilor luptei anticomuniste.

Œn Óncheiere, Ón spiritul idealurilor Revolu˛iei din 1989, consider c„ ini˛iativa societ„˛ii civile este un pas important Ón p„strarea vie a memoriei celor care, mai bine de 50 de ani, s-au luptat pentru ca poporul rom‚n s„ p„streze drepte valorile morale, umane ∫i politice. V„ mul˛umesc.

Declara˛ie politic„: îDe ce nu avem Óncredere Ón justi˛ie?“

Pentru c„ se minte, pentru c„ e corup˛ie, pentru c„ nu mai avem respect, pentru c„ nu mai avem Óncredere. Pentru c„ nu mai avem pe cine s„ respect„m.

Contrar a ceea ce se crede, consider c„ prestigiul justi˛iei nu este o no˛iune abstract„, ci se compune din prestigiul, reputa˛ia fiec„rui judec„tor sau procuror. Aceast„ reputa˛ie, conform art. 30 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicat„, trebuie s„ fie ap„rat„ de Óns„∫i institu˛ia care face obiectul de reglementare al legii men˛ionate.

Paradoxal, Consiliul Superior al Magistraturii nu numai c„ nu ap„r„ prestigiul ∫i reputa˛ia profesional„ a magistra˛ilor, ba chiar Óncearc„ s„ goleasc„ de con˛inut aceast„ no˛iune.

Vreau s„ m„ refer aici la examenele organizate de aceast„ institu˛ie pentru admiterea Ón profesia de magistrat ∫i la cele, mai recente, organizate pentru ocuparea func˛iilor de conducere de c„tre magistra˛i. Aceste examene au fost precedate, Ón ultima vreme, de o a∫a-zis„ testare psihologic„, testare a c„rei finalitate era evaluarea capacit„˛ii candida˛ilor de a lua decizii, de a-∫i asuma r„spunderea func˛iei ∫i de a munci Ón condi˛ii de stres.

Inten˛ia este l„udabil„. Mi se pare normal„ urm„rirea, mai ales pentru numirea Ón func˛iile de conducere, a unui profil ideal de candidat, urm„rirea unei persoane capabile, a unui bun manager, a unui om ancorat Ón realitate ∫i cu psihicul neafectat. Œns„, de la inten˛ie p‚n„ la fapt„, Consiliul Superior al Magistraturii a comis-o din nou.

Astfel, am avut nepl„cerea de a fi sesizat de anumi˛i magistra˛i Ón leg„tur„ cu neregulile existente Ón cadrul acestei probe. Unul dintre aspecte ar fi acela c„ nu se ∫tie dac„ a existat o evaluare adecvat„ a testului psihologic, Ón sensul analiz„rii obiectivelor urm„rite de acesta, o analiz„ de corelare a con˛inutului propriu-zis cu finalitatea urm„rit„ (sau ob˛inut„). Mi se p„rea normal„ o avizare a testului de c„tre Comisia special„ din cadrul Colegiului Psihologilor din Rom‚nia.

Alte aspecte au fost legate de rezultatele ob˛inute la test, acelea de îadmis“ sau îrespins“, av‚nd Óndoieli c„ acestea ar corespunde no˛iunii de îrezultat“, astfel cum este aceasta utilizat„ Ón legisla˛ia specific„ profesiei de psiholog.

Publicitatea acestor rezultate a fost o alt„ latur„ a concursului ce a ridicat probleme. Testarea psihologic„ este o activitate specific„, printre ale c„rei caracteristici se num„r„ ∫i confiden˛ialitatea, limitele acestei confiden˛ialit„˛i fiind reglementate at‚t Ón domeniul persoanelor, c‚t ∫i Ón privin˛a obiectului.

Astfel, ne Óntreb„m... Publicitatea rezultatelor nu este oare de natur„ a afecta statutul ∫i reputa˛ia fiec„rui judec„tor ∫i procuror Ón parte? Pentru c„ orice persoan„ neavizat„, orice persoan„ care nu ∫tie ce s-a urm„rit prin aceast„ testare (denumit„ generic îpsihologic„“), v„z‚nd rezultatele afi∫ate, are toate ∫ansele s„-∫i creeze o p„rere mai mult dec‚t eronat„ despre cei declara˛i îrespin∫i psihologic“.

Confiden˛ialitatea test„rii, Óns„, nu este sau nu ar trebui s„ fie de natur„ a Óngr„di dreptul persoanei evaluate de a fi informat„ Ón mod corect ∫i complet cu privire la rezultatul ob˛inut. Fiecare candidat ar fi trebuit s„ poat„ fi informat cu privire la elementele necesare not„rii ∫i interpret„rii rezultatelor. Persoanele care au participat la testare ar fi trebuit s„ primeasc„ un _feedback_ a ceea ce au scris Ón lucrare, mai ales cu prilejul analiz„rii contesta˛iilor. Nimeni Óns„ nu a ∫tiut dac„ a trecut proba, de ce a trecut-o, iar, dac„ a picat, ce nu a fost Ón regul„, unde s-a gre∫it, care au fost condi˛iile pe care nu le-a Óndeplinit ∫i care sunt aspectele pe care ar trebui s„ le Ómbun„t„˛easc„ pentru o eventual„ viitoare participare la alt concurs. Nici m„car cu prilejul contesta˛iei, celor respin∫i nu li s-a oferit aceast„ posibilitate, ace∫tia ne∫tiind nici m„car dac„ aceasta a fost analizat„ de al˛i speciali∫ti dec‚t cei care au realizat evaluarea ini˛ial„.

Cirea∫a de pe tort a constat Óns„ Ón folosirea acelora∫i teste psihologice at‚t pentru simpla admitere Ón profesia de magistrat, c‚t ∫i pentru numirea magistra˛ilor cu vechime Ón func˛ii de conducere.

Care este, astfel, limita Óntre cele dou„ categorii de persoane care au sus˛inut concursurile? Aceast„ modalitate de evaluare ridic„ mai multe probleme ∫i este de natur„ s„ ne Ónt„reasc„ ideea conform c„reia anterior evalu„rii nu a fost stabilit un profil adecvat nici pentru un simplu magistrat, dar nici pentru cel care ar fi dorit s„ ocupe o func˛ie de conducere. Lipsa acestui profil, lipsa stabilirii anumitor calit„˛i urm„rite, lipsa elementelor de natur„ psihologic„ specifice unei func˛ii de conducere au permis, prin urmare, utilizarea aceluia∫i test Ón scopuri diferite, fiind astfel apt s„ conduc„ la rezultate aleatorii.

Acestea ar fi, pe scurt, aspectele problematice ale concursurilor organizate de Consiliul Superior al Magistraturii. Nu cred c„ ne r„m‚ne dec‚t s„ facem apel la conducerea acestei institu˛ii pentru o organizare mai riguroas„ ∫i mai ancorat„ Ón realitate, pentru o testare c‚t mai transparent„ Ón raport cu candidatul ∫i, de asemenea, pentru o c‚t mai mare corectitudine.

Aceasta doar Ón scopul de a nu r„m‚ne, Ón continuare, la nivelul eternei ∫i retoricei Óntreb„ri: de ce nu avem Óncredere Ón justi˛ie?

Declara˛ie politic„ îCartona∫ ro∫u pentru Agen˛ia Na˛ional„ pentru Egalitatea de ™anse Óntre Femei ∫i B„rba˛i — A.N.E.S.“

S„pt„m‚na trecut„ s-au desf„∫urat dou„ evenimente importante pentru domeniul egalit„˛ii de ∫anse pentru femei ∫i b„rba˛i Ón Rom‚nia: lansarea volumului îCartea neagr„ a egalit„˛ii de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i“, realizat de Societatea de Analize Feministe AnA, ∫i ∫edin˛a public„ de Óncheiere a Proiectului PHARE îŒnfiin˛area Agen˛iei Na˛ionale pentru Egalitatea de ™anse Óntre Femei ∫i B„rba˛i“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006 Dou„ unghiuri de vedere diferite asupra unui singur subiect. Din perspectiva mi∫c„rii de femei, mai sunt Ónc„ multe de f„cut pentru a se putea afirma c„ s-au realizat progrese vizibile Ón ceea ce prive∫te promovarea ∫i respectarea drepturilor femeilor ∫i a egalit„˛ii de gen, a∫adar, o situa˛ie mai mult gri spre negru.

Din prezentarea festivist„ a reprezentan˛ilor Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei situa˛ia apare altfel, fiind evaluat„ cantitativ: s-au Ónfiin˛at structuri centrale (Agen˛ia Na˛ional„ pentru Egalitatea de ™anse, Comisia Na˛ional„ pentru Egalitatea de ™anse) ∫i teritoriale (41 de comisii jude˛ene ∫i a municipiului Bucure∫ti Ón domeniul egalit„˛ii de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i — COJES), s-au elaborat acte normative, regulamente de organizare, statute, strategii ∫i planuri de ac˛iune.

Pare mult, dar mult nu Ónseamn„ ∫i bine. ™i, mai ales, nu Ónseamn„ c„ problemele femeilor din ˛ara noastr„ au fost rezolvate: o mare parte tr„iesc Ón s„r„cie, se confrunt„ cu probleme specifice de s„n„tate, ocup„ locuri de munc„ mai prost pl„tite, c‚∫tig„ mai pu˛in dec‚t b„rba˛ii, sunt victime ale violen˛ei domestice ∫i ale traficului Ón scopul prostitu˛iei, nu particip„ la decizie dec‚t Óntr-un procent nesemnificativ (10,66% Ón Parlament, 12% Ón Guvern, 7,14% dintre prefec˛i). De asemenea, sunt categorii de femei care au o situa˛ie ∫i mai grea datorit„ cumul„rii formelor de discriminare (v‚rst„, etnie): femeile rome, cele Ón v‚rst„, precum ∫i cele din mediul rural.

Rom‚nia a avut o ∫ans„ extraordinar„ Ón 2003, c‚nd Guvernul P.S.D. a ob˛inut o finan˛are de 2 milioane de euro prin Programul PHARE pentru Ónfiin˛area unei institu˛ii care s„ aplice legisla˛ia nediscriminatorie ∫i s„ promoveze egalitatea de ∫anse pentru femei ∫i b„rba˛i Ón toate domeniile de activitate. Acest proiect urma s„ se aplice Ón colaborare cu exper˛ii spanioli, Óntr-un proiect de _twinning_ .

Ce s-a Ónt‚mplat pe parcursul celor aproape trei ani c‚t a durat proiectul? Banii au fost cheltui˛i pentru a se Ónfiin˛a Agen˛ia Na˛ional„ pentru Egalitatea de ™anse, o structur„ institu˛ional„ a Ministerului Muncii, care nu are buget propriu (este ordonator secundar de credite), Ón care lucreaz„ persoane angajate pe alte criterii dec‚t cele de competen˛„. Agen˛ia, de∫i func˛ioneaz„ din martie 2005, este o institu˛ie necunoscut„ opiniei publice, care nu s-a f„cut remarcat„ prin nici un program sau proiect concret.

La nivel na˛ional, s-au constituit, tot de form„, comisii jude˛ene, constituite din persoane mai mult sau mai pu˛in preg„tite pentru domeniul egalit„˛ii de gen ∫i care, mai grav, nu ∫tiu care este rolul ∫i responsabilit„˛ile pe care le au ∫i ce activitate trebuie s„ desf„∫oare pentru realizarea egalit„˛ii de gen. Astfel, un proiect ambi˛ios, sus˛inut de Uniunea European„, a fost compromis de actualul Guvern, care a dovedit c„ nu consider„ acest domeniu o prioritate ∫i c„ nici nu respect„ angajamentele luate Ón cadrul procesului de negociere pentru aderarea la Uniunea European„.

De pierdut, Óns„, a pierdut Óntreaga societate, at‚t femeile, c‚t ∫i b„rba˛ii. Pentru nerealiz„rile îAgen˛iei portocalii“ societatea civil„ Ói acord„ bile negre, iar femeile din Rom‚nia arat„ cartona∫ul ro∫u guvernan˛ilor.

îContribu˛ia Rom‚niei la Reuniunea Comisiei Economice, Comerciale, Tehnologice ∫i de Mediu a

Adun„rii Parlamentare a Cooper„rii Economice la Marea Neagr„“

Œn calitate de pre∫edinte al Delega˛iei rom‚ne la Adunarea Parlamentar„ a Cooper„rii Economice la Marea Neagr„, s„pt„m‚na trecut„ v„ informam Ón leg„tur„ cu desf„∫urarea la Palatul Parlamentului, pe data de 22—23 martie, a unui important eveniment legat de problematica M„rii Negre. Era vorba de cea de-a 26-a Reuniune a Comisiei Economice, Comerciale, Tehnologice ∫i de Mediu a Adun„rii Parlamentare a Cooper„rii Economice la Marea Neagr„, care a avut pe agenda de lucru dou„ importante subiecte de actualitate, respectiv: îCombaterea criminalit„˛ii economice Ón zona M„rii Negre“ ∫i îM„suri de prevenire a unei posibile pandemii de grip„ aviar„“.

Precizez c„ aceast„ conferin˛„ de la Bucure∫ti are loc Ón perioada Ón care Rom‚nia de˛ine pre∫edin˛ia Organiza˛iei Cooper„rii Economice a M„rii Negre (O.C.E.M.N., 1 septembrie 2005—30 aprilie 2006), organiza˛ie din care fac parte 12 state din zona M„rii Negre.

La aceast„ reuniune au participat reprezentan˛i ai unora dintre cele mai relevante institu˛ii interna˛ionale, al„turi de reprezentan˛i ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, Poli˛iei de Frontier„, Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, Ministerului Justi˛iei, Ministerului Agriculturii, Oficiului Na˛ional pentru Prevenirea ∫i Combaterea Sp„l„rii Banilor.

Œn cadrul acestei reuniuni a Comisiei Economice, Comerciale, Tehnologice ∫i de Mediu, Rom‚nia s-a bucurat de dou„ importante realiz„ri. Astfel, a fost desemnat„, prin vot, cu exercitarea func˛iei de vicepre∫edin˛ie a comisiei, revenind astfel, dup„ o absen˛„ considerabil„, Ón forurile de conducere ale Adun„rii Parlamentare a Cooper„rii Economice la Marea Neagr„.

A ob˛inut aprobarea Ón unanimitate a unei propuneri de recomandare care s„ Ónt„reasc„ actualul cadru de m„suri adoptat de ˛„rile din regiunea M„rii Negre Ón lupta comun„ dus„ Ómpotriva r„sp‚ndirii gripei aviare pentru evitarea amenin˛„rii pandemice. Recomandarea a fost adresat„, Ón numele Adun„rii Parlamentare a Cooper„rii Economice la Marea Neagr„, parlamentelor ∫i guvernelor membre ale Organiza˛iei Cooper„rii Economice la Marea Neagr„.

Pentru o informare mai concret„, permite˛i-mi s„ v„ redau mai jos punctele cheie ale recomand„rii f„cute de Rom‚nia cu privire la m„surile de prevenire a unei posibile pandemii de grip„ aviar„ Ón regiunea M„rii Negre:

1. asigurarea opiniei publice cu o permanent„ ∫i cuprinz„toare informare Ón leg„tur„ cu imensul pericol pe care Ól reprezint„ r„sp‚ndirea gripei aviare pentru bun„starea ∫i prosperitatea ˛„rilor din regiunea M„rii Negre;

2. mobilizarea popula˛iei pentru a respecta cu stricte˛e reglement„rile pentru combaterea r„sp‚ndirii gripei aviare ∫i adoptarea unei noi legisla˛ii Ón domeniu, Ón concordan˛„ cu cadrul legal elaborat de Uniunea European„ ∫i de Organiza˛ia Mondial„ a S„n„t„˛ii; Ónt„rirea cooper„rii Óntre ˛„rile membre ale A.P.C.E.M.N., precum ∫i Óntre O.C.E.M.N. ∫i Uniunea European„ ∫i Organiza˛ia Mondial„ a S„n„t„˛ii, Ón scopul stabilirii unei strategii comune de prevenire Ón vederea promov„rii, implement„rii unor m„suri urgente Ón lupta comun„ dus„ Ómpotriva

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006 r„sp‚ndirii gripei aviare, pentru evitarea amenin˛„rii pandemice.

Documentul elaborat de Rom‚nia urmeaz„ s„ fie adoptat ca text oficial al Adun„rii Parlamentare a Cooper„rii Economice la Marea Neagr„ la Reuniunea Comisiei Permanente de la Erevan, din 6 iunie 2006, Comisia av‚nd ca principal„ atribu˛ie supravegherea implement„rii deciziilor adun„rii.

din teritoriu. Fac un apel la to˛i colegii implica˛i Óntr-un fel sau altul Ón sus˛inerea mi∫c„rii sportive de a propune, acolo unde, repet, au o oarecare influen˛„, reguli interne stricte pentru a se evita escaladarea violen˛ei pe stadioane. Pentru c„ evenimentele de la Constan˛a reprezint„ doar partea vizibil„ a aisbergului violen˛ei din sport.

O Rom‚nie Óntreag„ a v„zut Óngrozit„ evenimentele petrecute Ón tribunele ∫i Ón afara stadionului municipal din Constan˛a. Violen˛a de pe stadioane se pare c„ a ajuns aproape la apogeu. Spun aproape, pentru c„ Ónc„ nu s-au Ónregistrat ∫i decese Ón confrunt„rile dintre a∫a-zisele galerii, dar nici mult nu mai este pentru ca s„ se ajung„ ∫i aici!

Consecin˛ele acestor adev„rate lupte dintre galerii, fie c„ se desf„∫oar„ Ón tribune sau Ón afara stadioanelor, pot fi cumplite. S„ ne aducem aminte numai de finala Cupei Campionilor Europeni din 1985, unde s-au Ónregistrat zeci de mor˛i ∫i sute de r„ni˛i.

M„ a∫teptam ca, dup„ evenimentele de la Constan˛a, reprezentan˛ii Clubului îDinamo“ s„ adopte o serie de m„suri. Nu numai c„ nu s-a Ónt‚mplat a∫a ceva, dar oficialii clubului s-au dezis de orice responsabilitate ∫i au atacat m„surile disciplinare luate Ón regim de urgen˛„ de Federa˛ia Rom‚n„ de Fotbal.

Evident, evenimente de acest gen se petrec ∫i pe stadioane din alte ˛„ri din Europa. Numai c„ Ón aceste state sanc˛iunile sunt extrem de dure ∫i se poate observa de c‚˛iva ani o curb„ descendent„ a violen˛elor. Din p„cate, Ón Rom‚nia curba este ascendent„.

Poate v„ mira˛i c„ aceast„ tem„ constituie subiectul declara˛iei mele politice de ast„zi. Nu este Óns„ nimic insolit. Este ∫i datoria clasei politice s„ se implice pentru a contribui decisiv la eradicarea violen˛ei din sport. ™i s„ nu uit„m c„ Ón Uniunea European„ combaterea violen˛ei Ón sport reprezint„ o prioritate, inclusiv a zonei politice.

™tiu c„ actualul Guvern a emis Ón luna ianuarie a acestui an Ordonan˛a nr. 11 privind combaterea violen˛ei Ón sport ∫i c„ am ini˛iat chiar eu la Parlament o propunere legislativ„ pe aceea∫i tem„. Consider Óns„ c„ trebuie f„cut mai mult. Partea legislativ„ existent„ se pare c„ este totu∫i u∫or dep„∫it„ de evenimentele recente. Trebuie Ón„sprite la maximum sanc˛iunile Ómpotriva violen˛ei din sport. Care este diferen˛a dintre r„nirea sau uciderea unui om Ón urma unei t‚lh„rii ∫i r„nirea sau uciderea unui om pe un stadion? Personal consider c„ nici una, cu men˛iunea c„ tragediile ce se pot Ónregistra Ón urma violen˛elor din sport pot avea o amploare mai mare. De aceea pledez pentru o Ón„sprire la maximum a sanc˛iunilor, care trebuie s„ mearg„ p‚n„ la m„sura radical„ a elimin„rii din activitatea sportiv„ a cluburilor care nu-∫i pot st„p‚ni suporterii. S„ ne aducem aminte c„ spre sf‚r∫itul anilor ’80 Guvernul din Bulgaria a decis desfiin˛area (din p„cate temporar) cluburilor îLevski“ ∫i îfiSKA Sofia“, Ón urma unor incidente petrecute la un meci de campionat. Ar trebui s„ ne amintim c„ punctul de plecare al r„zboiului din fosta Iugoslavie l-au constituit Ónc„ier„rile dintre galeriile echipelor îSteaua Ro∫ie — Belgrad“ ∫i îDinamo — Zagreb“.

™tiu c„ foarte mul˛i dintre dumneavoastr„ ave˛i o influen˛„ destul de puternic„ la o serie de cluburi sportive

Istoria a demonstrat c„, Ón numeroase cazuri, femeile au jucat un rol major Ón politic„. Am s„ dau doar patru nume: Elisabeta I a Angliei, Ecaterina cea Mare, Indira Gandhi ∫i îDoamna de fier“ a Marii Britanii, Margaret Thatcher. Dar tot at‚t de adev„rat este ∫i faptul c„ a existat ∫i cealalt„ extrem„, ∫i anume a femeilor care, prin influen˛a lor nefast„, au distrus sau pus Ón pericol sisteme ∫i ˛„ri. S„ ne amintim de personajul legendar Elena din Sparta, care a fost la originea R„zboiului troian, r„zboi care a dus la dispari˛ia poporului troian. S„ ne amintim ce au Ónsemnat pentru Rom‚nia interbelic„ sfaturile pe care Elena Lupescu le d„dea regelui Carol al II-lea sau rolul negativ jucat de Elena Ceau∫escu Ón ascensiunea dictaturii de p‚n„ acum 16 ani.

Subiectul declara˛iei mele politice este tot o Elen„, Udrea, p„str‚nd propor˛iile, pentru c„ totu∫i nu are poten˛ialul distructiv al celorlalte trei Elene. Cu toate acestea, Elena Udrea poate aduce, prin unele declara˛ii pe care le face unui post TV unde se pare c„ a devenit vedeta unui _talk-show_ , prejudicii unei categorii de cet„˛eni care au avut de suferit Ón timpul regimului comunist.

Concret, este vorba de campania furibund„ declan∫at„ Ómpotriva Fondului îProprietatea“, despre care nu ∫tie aproape nimic din moment ce l-a confundat Ón mai multe r‚nduri cu sistemul loteriei na˛ionale. Dar nu conteaz„ c„ nu ai cuno∫tin˛e privind subiectul. Ai o misiune, trebuie s„ o Óndepline∫ti. Chiar ∫i f„r„ argumente. Astfel, Ón viziunea doamnei Udrea-Coco∫, Fondul îProprietatea“ s-ar afla Ón mare pericol, deoarece o ga∫c„ liberal„, mai precis prietenii lui Bogdan Olteanu, care îadministreaz„ fondul“, abia a∫teapt„ s„ se Ónfrupte cu îca∫cavalul“ institu˛iei. O mare eroare! Nici Bogdan Olteanu ∫i nici prietenii lui nu administreaz„ fondul, ci o firm„ de avocatur„ de renume mondial, din Marea Britanie, acceptat„ prin licita˛ie. Dar c‚nd vrei s„ demolezi ceva, nu conteaz„ o astfel de eroare.

Mai multe voci, chiar ∫i din cele care au lucrat la legisla˛ia privind Fondul îProprietatea“, au minimalizat atacurile Elenei Udrea. Nu sunt de acord cu aceste voci, pentru c„ telespectatorul care nu de˛ine informa˛iile complete privind fondul ar putea c„dea Ón capcana Elenei Udrea. O capcan„ abil„ care are un singur scop: sc„derea Óncrederii Ón Fondul îProprietatea“. Or, se ∫tie c„ Ón sistemul bancar ∫i Ón cel al fondurilor de investi˛ii sc„derea Óncrederii reprezint„ un prim pas spre colaps. Un colaps care ar avea efecte dezastruoase pentru cei jefui˛i de propriet„˛i Ón regimul comunist ∫i care nu au mai avut acum ∫ansa de a-∫i prelua Ón natur„ ceea ce le-a fost confiscat. Ac˛iunile Fondului îProprietatea“ reprezint„ singura modalitate posibil„ de desp„gubire pentru respectiva categorie de cet„˛eni. Un colaps provocat inten˛ionat Fondului îProprietatea“ ar Ónsemna pentru cei de mai sus o a doua na˛ionalizare sau chiar o a treia pentru cei c„rora regimul Iliescu le-a luat ce au rec‚∫tigat prin justi˛ie dup„ 1990.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006 Cred c„ nu gre∫esc dac„ spun c„ Elena Udrea face parte din categoria acelor politicieni care se opun restituirii propriet„˛ilor sau desp„gubirilor prin echivalent. Sau din categoria celor pentru care proprietatea este îun moft“.

Declara˛ie politic„ referitoare la conceptul de îbun„ guvernare“

Discu˛ia despre buna guvernare, ca pilon al securit„˛ii na˛ionale din viitoarea Strategie na˛ional„ de securitate a suscitat dezbateri aprinse Ón mediile politice, cu at‚t mai mult cu c‚t o parte important„ a clasei politice, ∫i Ón special opozi˛ia, s-a sim˛it mai mult sau mai pu˛in vizat„. îProasta guvernare“ sau îguvernarea ineficient„“ nu sunt Óns„ dec‚t termeni antitetici ai paradigmei îbun„ guvernare“, folosit„ Ón mediile interna˛ionale, cu prec„dere la nivelul institu˛iilor financiare interna˛ionale sau la nivelul organiza˛iilor pentru dezvoltare economic„. Potrivit B„ncii Mondiale, termenul de îguvernare“ semnific„ exerci˛iul autorit„˛ii politice ∫i utilizarea resurselor institu˛ionale pentru realizarea managementului nevoilor ∫i intereselor societ„˛ii ∫i statului.

Dac„ termenul de guvernare semnific„ procesul de luare a deciziilor ∫i procesul prin care acestea sunt implementate sau, Ón alte cuvinte, modul Ón care puterea este exercitat„ de guvern Ón procesul de management al resurselor sociale ∫i economice, termenul de îbun„ guvernare“ implic„, conform unor defini˛ii at‚t ale Fondului Monetar Interna˛ional, c‚t ∫i ale Consiliului Economic ∫i Social al Na˛iunilor Unite, 8 caracteristici majore: este participatorie, orientat„ spre consens, responsabil„, transparent„, receptiv„, eficient„, echitabil„ ∫i incluziv„, se supune domniei legii. Totodat„ paradigma de îbun„ guvernare“ implic„ minimalizarea corup˛iei ∫i respectul fa˛„ de drepturile minorit„˛ilor. _Per a contrario,_ proasta guvernare va reprezenta neÓntrunirea cumulativ„ a acestor caracteristici.

Participarea. Caracterul participativ al bunei guvern„ri implic„ participarea Óntregii societ„˛i, Ón egal„ m„sur„ a ambelor sexe, la procesul de luare al deciziilor. Aceast„ participare poate fi fie direct„, fie indirect„, prin intermediul institu˛iilor legitime reprezentative. Totodat„, caracterul participativ are dou„ dimensiuni: una referitoare la libertatea de expresie ∫i asociere ∫i cealalt„ referitoare la existen˛a unei societ„˛i civile organizate.

Orientat„ spre consens. O bun„ guvernare necesit„ implicarea Ón medierea Óntre diferitele segmente ale societ„˛ii, Óntre diferitele sectoare de activitate, Óntre diferite interese ale membrilor societ„˛ii, Ón scopul ob˛inerii unui consens general asupra perspectivei de dezvoltare pe termen lung. Acest aspect este esen˛ial pentru evitarea apari˛iei unor falii majore Óntre diversele grupuri sociale sau de interese, pentru evitarea fragment„rii societ„˛ii, care conduce Ón mod inevitabil la convulsii sociale ∫i chiar la un proces de dezintegrare dac„ exist„ ∫i o coordonat„ geografic„.

Responsabilitatea. Responsabilitatea este o cerin˛„ esen˛ial„ pentru o bun„ guvernare. At‚t institu˛iile interna˛ionale, c‚t ∫i sectorul privat ∫i societatea civil„ trebuie s„-∫i asume responsabilitatea Ón fa˛a institu˛iilor abilitate.

Transparen˛a. Œn procesul de luare a deciziilor ∫i al implement„rii lor trebuie s„ se respecte procedurile ∫i regulamentele legale, liberul acces la informa˛ie al celor

afecta˛i de deciziile luate trebuie s„ fie garantat Ón mod direct ∫i gratuit, fiind necesar„ implementarea unui sistem de furnizare eficient„ ∫i efectiv„ a informa˛iilor ∫i mediatizarea lor.

Receptivitatea. O bun„ guvernare implic„ un _feed-back_ rapid sau cel pu˛in Óntr-o perioad„ rezonabil„ de timp a institu˛iilor statului Ón rezolvarea solicit„rilor tuturor actorilor societali.

Eficien˛a. Œn contextul îbunei guvern„ri“, conceptul de eficien˛„ semnific„ faptul c„ institu˛iile vor produce rezultate care s„ corespund„ cu necesit„˛ile societ„˛ii, folosirea echilibrat„ a resurselor naturale ∫i protec˛ia mediului Ónconjur„tor.

Echitatea ∫i incluziunea. Aceste dimensiuni ale unei îbune guvern„ri“ implic„ egalitatea cet„˛enilor nu numai Ón fa˛a legii, ci ∫i garantarea egalit„˛ii Ón privin˛a implic„rii Ón toate aspectele societ„˛ii, c‚t ∫i egalitatea de ∫anse a tuturor cet„˛enilor.

Domnia legii. Domnia legii este poate aspectul cel mai important al unei bune guvern„ri. Implic„ implementarea impar˛ial„ a reglement„rilor legale, protec˛ia drepturilor omului ∫i Ón special a minorit„˛ilor, existen˛a unui cadru legislativ relativ stabil, omogen, echitabil, precum ∫i existen˛a unui sistem coercitiv eficient, efectiv, independent politic, respectiv o justi˛ie independent„ ∫i impar˛ial„ ∫i o for˛„ de poli˛ie incoruptibil„.

Œn mod evident toate standardele unei îbune guvern„ri“ sunt obiective dezirabile, dar imposibil de atins Ón totalitate. Œns„ op˛iunea Rom‚niei pentru Óntrunirea standardelor este un eveniment fericit. Recunoa∫terea unor disfunc˛ionalit„˛i este primul pas spre remedierea lor. O evaluare a tuturor disfunc˛ionalit„˛ilor la nivelul guvern„rii este mijlocul cel mai eficient pentru g„sirea unor solu˛ii Ón combaterea lor, fie chiar ∫i prin lansarea unor dezbateri publice pe aceast„ tem„.

Fondul Monetar Interna˛ional este institu˛ia care ∫i-a declarat Ón mod explicit interesul pentru dezvoltarea ˛„rilor prin promovarea ∫i sus˛inerea unor ini˛iative care s„ Ónt„reasc„ îbuna guvernare“. F.M.I. furnizeaz„ consultan˛„ Ón privin˛a politicilor economice, suport financiar ∫i asisten˛„ tehnic„, Ón scopul Ómbun„t„˛irii eficien˛ei ∫i responsabilit„˛ii sectoarelor publice ∫i pentru combaterea corup˛iei.

Corup˛ia, Ón˛eleas„ Ón mod generic ca abuz de autoritate public„ Ón beneficiu privat, este elementul cel mai distructiv al îbunei guvern„ri“. Raportul îTransparency International“ pentru anul 2005 plaseaz„ Rom‚nia pe locul 85 din 158 de ˛„ri, chiar Ón urma unor ˛„ri ca Ruanda. Din p„cate, inexisten˛a unui sistem na˛ional eficient de evaluare calitativ„ ∫i control al ofensivei anticorup˛ie ne face s„ apel„m la aceste p‚rghii evaluative interna˛ionale.

îVinova˛ii f„r„ vin„ cer s„ se fac„ lumin„ — dreptate ∫i adev„r pentru salaria˛ii de la S.C. ARO C‚mpulung“ Una dintre ideile care a impus Alian˛a D.A. P.N.L.P.D. la alegerile din noiembrie 2004 a fost ideea de dreptate ∫i adev„r pentru cet„˛enii Rom‚niei, idee extrem de necesar„ pe fondul jafului, al ho˛iei ∫i al corup˛iei care definea Rom‚nia la acea dat„.

Suntem la mai mult de 14 luni de la preluarea puterii de c„tre reprezentan˛ii Alian˛ei D.A. P.N.L.-P.D. ∫i Ónc„ exist„ multe cazuri grave de corup˛ie care nu au fost solu˛ionate ∫i care Ó∫i a∫teapt„ rezolvarea. Unul dintre

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006 ele, care a produs o adev„rat„ dram„ social„, este privatizarea S.C. ARO — S.A. C‚mpulung.

Œn anul 2003, dup„ ce mai mul˛i ani la r‚nd mafia P.S.D. local„ a c„pu∫at sistematic aceast„ societate, s-a trecut la atacul final: v‚nzarea pe mai nimic a cunoscutei societ„˛i arge∫ene. Autori morali ai acestei afaceri p„guboase pentru statul rom‚n sunt: Nicolae V„c„roiu, senator P.S.D. de Arge∫ ∫i pre∫edinte al Senatului, Constantin Nicolescu, senator P.S.D. de Arge∫ ∫i vicepre∫edinte al Senatului, Adrian N„stase, senator P.S.D. ∫i prim-ministru al Rom‚niei, Ovidiu Mu∫etescu, deputat P.S.D. ∫i pre∫edintele A.P.A.P.S., Dan Ioan Popescu, deputat P.S.D. ∫i ministrul industriei ∫i resurselor, Mihai T„n„sescu, deputat P.S.D. ∫i ministrul finan˛elor publice.

Cine era beneficiarul acestei uria∫e escrocherii: firma îCross Lander USA Inc.“, care provine dintr-o firm„ de apartament, îLacaro Auto Distributors Inc.“, cu un singur angajat. Firma are cel mai ridicat grad de risc posibil Ón S.U.A. din moment ce cel mai mare credit pe care a fost Ón stare s„-l ob˛in„ vreodat„ de la o banc„ din America a fost de 5.000 de dolari, o sum„ pe care Ón Rom‚nia o po˛i ob˛ine lejer printr-un credit doar cu buletinul.

Direc˛ia de Corpora˛ii Florida sus˛ine c„ firma îCross Lander USA Inc.“ a fost Ónregistrat„ la data de 19 septembrie 2003, cu doar o s„pt„m‚n„ Ónainte de semnarea contractului de privatizare a ARO — S.A. cu A.P.A.P.S., firma-mam„ îLacaro Auto Distributors Inc.“ Óncadr‚ndu-se Ón grupa 5 de risc Ón S.U.A., adic„ cea mai mare.

Œn ciuda faptului c„ Ónc„ de la Ónceput, sindicatul de la ARO ∫i-a manifestat suspiciunea fa˛„ de capacitatea ∫i poten˛ialul financiar ale a∫a-zisului investitor american John Perez ∫i ale firmei sale îCross Lander USA Inc.“, salaria˛ii A.P.A.P.S., sub presiunea politic„ a liderilor P.S.D. care au n„∫it aceast„ megaescrocherie, nici m„car nu au verificat bonitatea firmei.

Dar iat„ cum v„d angaja˛ii societ„˛ii ce s-a Ónt‚mplat la ARO.

Sindicali∫tii de la ARO afirm„ c„ exist„ dubii Ón privin˛a modalit„˛ii de privatizare. Totul a fost f„cut Ón mare grab„ pentru a se primi o singur„ ofert„, declar„ liderul de sindicat, domnul Apostu. El spune c„ dosarul de privatizare nu trebuia acceptat deoarece lipsea proba bonit„˛ii investitorului. Pre˛ul tranzac˛iei este n„ucitor: 150.000 de dolari pentru un patrimoniu de circa 20 de milioane de dolari. Aceasta Ón condi˛iile Ón care sunt ∫terse societ„˛ii, Ón vederea privatiz„rii, datorii de peste 1.500 miliarde lei vechi, adic„ 50 milioane de dolari.

Contractul de privatizare, Óntocmit ca pentru prieteni ∫i, evident, Ón defavoarea statului rom‚n, nu prevede dec‚t o singur„ clauz„ de reziliere ∫i aceasta se refer„ la neplata sumei de 150.000 de dolari. Un rol important Ón favorizarea îCross Lander USA Inc.“ l-a jucat doamna Cerasela Barbone, salariat al A.P.A.P.S., membr„ a comisiei de negociere a contractului, care la dou„ s„pt„m‚ni dup„ parafarea actelor a devenit membr„ a consiliului de administra˛ie al ARO, numit„ de noul proprietar.

Œn ciuda angajamentelor de a efectua investi˛ii, de a moderniza produc˛ia fabricii ∫i de a promova produsele acesteia inclusiv Ón S.U.A., investitorul Perez a trecut la v‚nzarea activelor societ„˛ii ∫i la dezmembrarea ei ∫i la v‚nzarea ca fier vechi. Fabrica de matri˛e, v‚ndut„ cu 2,7 milioane de dolari, f„r„ evaluare ∫i f„r„ licita˛ie, Ón

condi˛iile Ón care aceasta valora 6—7 milioane de dolari, o hal„ v‚ndut„ cu 200.000 de euro, Ón condi˛iile Ón care aceasta valora 1—2 milioane de euro, peste 3.000 de tone de fier vechi la pre˛ul de 1.500 lei/kilogram, un pre˛ de trei ori mai mic dec‚t pre˛ul de pia˛„. Au fost v‚ndute o mul˛ime de utilaje la pre˛uri infime, evident toate ascunz‚nd marile matrapazl‚curi ale investitorului Perez, ales de capii P.S.D. pentru privatizarea acestei societ„˛i.

Cum s-a realizat, Ón fapt, aceast„ megaescrocherie (suveica ARO — Perez — P.S.D.) sus˛inut„ de importante personalit„˛i ale fostei puteri?

Prin contractul de v‚nzare-cump„rare de ac˛iuni nr. 45/26.09.2003, firma îCross Lander USA Inc.“ a lui Perez a cump„rat ini˛ial 68,7% din ac˛iunile ARO la pre˛ul de 133.000 de dolari (pre˛ul echivalent a 8 autoturisme marca ARO). Contractul de privatizare a fost, Ón mod inten˛ionat, f„cut cu rea-credin˛„ de partea rom‚n„, permi˛‚ndu-i lui John Perez s„ mai cumpere, Ón martie 2005, c‚nd procurorii no∫tri Ól suspectau de Ón∫el„ciune, alte 14,47% din ac˛iuni la pre˛ul de 46.283 de dolari.

Perez ∫i firma sa au ajuns practic st„p‚ni la ARO pentru colosala sum„ de 180.000 de dolari. Aceast„ tranzac˛ie acoperea o ∫i mai mare fraud„ guvernamental„. Av‚nd de recuperat de la ARO suma de 45,307 miliarde lei vechi pentru facturile neachitate Ón 2004, îElectrica“ — S.A. a primit directive de la fostul ministru al industriei ∫i resurselor, Dan Ioan Popescu, s„ converteasc„ aceast„ datorie Ón ac˛iuni la ARO. îElectrica“ — S.A. s-a trezit peste noapte posesoarea unui pachet de ac˛iuni de 14,16% la ARO. Aceea∫i dispozi˛ie a primit-o ∫i îDistrigaz Sud“ — S.A., care a convertit o datorie de 10,5 miliarde lei vechi Ón ac˛iuni ARO.

Un calcul matematic arat„ clar, f„r„ dubii, ho˛ia deciden˛ilor P.S.D. Ón detrimentul statului rom‚n: pentru 68% din ac˛iunile ARO Perez a pl„tit 4,5 miliarde lei, pentru 14% din ac˛iunile ARO îElectrica“ — S.A. a pl„tit 45 miliarde lei. Escrocheria nu s-a oprit aici, ac˛iunile ARO de˛inute de îElectrica“ — S.A. ∫i îDistrigaz Sud“ — S.A., cump„rate cu aproximativ 55 miliarde lei, au fost preluate de A.P.A.P.S. ∫i v‚ndute lui John Perez Ón martie 2005 cu 46.283 dolari, adic„ 1,5 miliarde lei vechi.

De men˛ionat c„ anterior Perez mai primise un cadou important de la statul rom‚n de 1.566 miliarde lei vechi, datorii la stat ∫terse de ministrul Mihai T„n„sescu prin decizia nr. 408/2004, pe ultima sut„ de metri ai guvern„rii Adrian N„stase.

Toate aceste favoruri f„cute lui John Perez reprezint„, Ón opinia mea, cea mai elocvent„ dovad„ de corup˛ie la cel mai Ónalt nivel, cu grave consecin˛e Ómpotriva intereselor statului rom‚n ∫i cu consecin˛e dezastruoase Ón plan social pentru salaria˛ii acestei societ„˛i.

Se impun c‚teva Óntreb„ri:

1. Cine se face vinovat de aceast„ situa˛ie?

2. Ce m„suri s-au luat Ómpotriva celor vinova˛i?

3. Ce se poate face pentru cei aproximativ 1.200 de angaja˛i de la ARO C‚mpulung, l„sa˛i de izbeli∫te de investitorul american, care Ón absen˛a unei conduceri legitime (nu mai exist„ director ∫i nici consiliu de administra˛ie de c‚teva luni) nu ∫i-au mai Óncasat salariile din luna octombrie 2004.

Sunt Óntreb„ri la care Guvernul Rom‚niei ∫i institu˛iile abilitate ale statului trebuie s„ r„spund„ de urgen˛„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006

îImportan˛a depolitiz„rii institu˛iilor statului“

Institu˛iile statului sunt c‚teva dintre principalele organisme al c„ror principal scop este acela de a fi Ón slujba cet„˛eanului ∫i la dispozi˛ia acestuia, indiferent de v‚rsta, categoria social„ din care provine sau domeniul Ón care activeaz„. Pentru a func˛iona la un nivel c‚t mai bun nu este suficient ca personalul inclus Ón aceste institu˛ii s„ fie unul bine preg„tit din punct de vedere profesional, ci trebuie s„ fie coordonat de un manager cu Ónalt„ ˛inut„ profesional„.

Œn ultimii 16 ani, majoritatea afla˛i sub guvernarea P.S.D., promovarea acestor manageri pe care i-am g„sit la conducerea institu˛iilor aflate Ón subordinea statului... au fost numi˛i ∫i promova˛i doar pe baza criteriului politic. Din acest motiv, nu pu˛ine au fost institu˛iile care s-au trezit coordonate de persoane care n-aveau nici o tangen˛„ cu domeniul de activitate al institu˛iei. Rezultatul este unul u∫or de b„nuit: institu˛ii prost organizate, cu rezultate sub a∫tept„rile cet„˛eanului ∫i folosite doar ca mijloc de promovare a intereselor celor afla˛i Ón structurile de conducere ale acestor institu˛ii.

Am ajuns astfel ca ∫i criteriile la acest capitol, din punct de vedere al criteriilor impuse de Uniunea European„ pentru o eventual„ aderare a Rom‚niei la structurile acesteia, s„ nu fie atinse de c„tre aceste institu˛ii.

Ne-am trezit astfel Ón anul 2005 Ón situa˛ia de a ridica standardul de performan˛„ a acestor institu˛ii ale statului, lucru care nu putea fi f„cut Óns„ dec‚t prin atragerea Ón structurile acestor institu˛ii a unor profesioni∫ti adev„ra˛i. Se impune astfel un lucru pe care cu to˛ii Ól a∫tept„m: depolitizarea institu˛iilor, numirea unor manageri care s„ fac„ dovada capacit„˛ilor de care dispun pe baza unor concursuri ∫i renun˛‚nd astfel la ideea de a mai promova nonvalori.

Un exemplu concret Ón care s-a Óncercat, Ónc„ se mai Óncearc„ ∫i unde este de dorit o depolitizare a institu˛iei este ∫i cel pe care Ól Ónt‚lnim Ón cazul Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune (SRR) ∫i al Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune (SRTV). Se impune din partea acestor dou„ institu˛ii o echidistan˛„. Aceasta se poate ob˛ine Óns„ doar printr-o depolitizare a institu˛iilor — depolitizare impus„ cu at‚t mai mult cu c‚t aceste posturi sunt pl„tite din bani publici —, dar care e un proces foarte greu de realizat. Proiectul de lege la care Ónc„ se lucreaz„ trebuie s„ introduc„ criterii foarte clare ∫i precise pentru selec˛ia viitorilor manageri. Acesta este Óns„ un proces lung, el presupune mult„ munc„ ∫i nu se poate face peste noapte sau doar printr-o lege. Pentru a putea vorbi Óns„ de o depolitizare a SRR ∫i SRTV, proiectul de lege trebuie s„ interzic„ orice fel de ingerin˛„ politic„ sau de orice alt„ natur„ Ón activitatea consiliilor de administra˛ie ale celor dou„ societ„˛i. Cred c„ doar Ón acest fel vom putea vorbi de o depolitizare a institu˛iilor.

Alt sector spre care trebuie s„ ne Óndrept„m aten˛ia pentru a putea ajunge la rezultate Ómbun„t„˛ite este ∫i cel al educa˛iei ∫i cercet„rii. La fel ca ∫i Ón alte institu˛ii, ∫i aici se poate vorbi, f„r„ nici o Óndoial„, de o politizare Ón to˛i anii ce au trecut a tuturor func˛iilor de conducere, Óncep‚nd de la cel mai mic nivel ∫i p‚n„ la cel mai ridicat, cel academic.

Cercetarea ∫i educa˛ia din Rom‚nia sunt printre domeniile care au avut de suferit foarte mult Ón toate guvern„rile din 1990 p‚n„ Ón prezent, de∫i acestea

reprezint„ investi˛ia unei societ„˛i Ón propriul ei viitor. Sistemul educativ rom‚nesc are nevoie Ón acest moment de o schimbare. Lupta pentru suprema˛ia economic„ ∫i tehnologic„, Ón care sunt angajate acum mai ales marile puteri, este dublat„ de o lupt„ pentru suprema˛ia intelectual„ Ón care se Ónscriu statele, indiferent de m„rimea acestora.

Rom‚nia n-a dus niciodat„ lips„ de intelectuali foarte bine preg„ti˛i. N-am avut Óns„ grij„ de ei p‚n„ acum, n-am ∫tiut s„-i ˛inem l‚ng„ noi. Am l„sat astfel ca altele s„ fie ˛„rile care s„ beneficieze de rezultatele muncii lor. S-a preferat promovarea Ón Ónv„˛„m‚nt doar pe criterii politice a persoanelor care nu f„ceau fa˛„ responsabilit„˛ilor, astfel Ónc‚t ace∫tia s-au preocupat Ón permanen˛„ de cu totul alte interese dec‚t cele ale Ónv„˛„m‚ntului. Œn momentul Ón care fonduri europene de cercetare sunt monopolizate prin rela˛ii clientelare, sub obl„duirea unor comisii ministeriale incompetente ∫tiin˛ific, nu se poate vorbi de lips„ de fonduri ci, mai degrab„, de deturnare de fonduri.

Depolitizarea este astfel un proces ce trebuie aplicat de urgen˛„ ∫i Ón Óntreg sistemul educa˛ional rom‚nesc. Œn ultimii ani o serie de persoane au fost numite Ón func˛ii importante ale Ónv„˛„m‚ntului f„r„ ca acestea s„ fac„ Ón vreun fel dovada competen˛elor pe care le au. Aceste lucruri n-au f„cut altceva dec‚t s„ duc„ la murd„rirea imaginii pe care dasc„lul a avut-o Ón spa˛iul rom‚nesc ∫i a performan˛elor pe care acesta le-a ob˛inut de-a lungul timpului.

Œnv„˛„m‚ntul rom‚nesc trebuie s„ scape de aceast„ imagine pe care o are Ón prezent, iar acest lucru nu se poate realiza dec‚t prin promovarea unor valori adev„rate pe care s„ le ∫i dovedeasc„ printr-o selec˛ie riguroas„ ∫i printr-o debarasare a politicului de acest domeniu at‚t de important Ón formarea intelectual„ a viitoarelor genera˛ii.

Acesta este Óns„ un proces nu u∫or de realizat nu doar la nivelul Ónv„˛„m‚ntului, ci ∫i al altor domenii, cum ar fi cel al administra˛iei publice, al justi˛iei etc., presupune mult„ munc„, dar ∫i mult„ voin˛„ ∫i sunt sigur c„ poate fi dus la Óndeplinire. Trebuie Óns„ s„ ni-l dorim mult mai mul˛i dintre noi.

Œn ziua de 27 martie m„ a∫teptam ca Parlamentul Rom‚niei s„ marcheze solemn Ómplinirea a 88 de ani de la Unirea Basarabiei cu Rom‚nia. Nu s-a Ónt‚mplat a∫a ∫i nu este de mirare dac„ avem Ón vedere c„ nici zilei de 1 Decembrie 2005 nu i s-a dat o mai mare aten˛ie. Aceast„ atitudine a primei institu˛ii a ˛„rii fa˛„ de momentele de maxim„ importan˛„ din istoria rom‚nilor este o dovad„ incontestabil„ a lipsei de patriotism.

Noi, parlamentarii, suntem chema˛i a cunoa∫te bine drumul Basarabiei spre Unirea cu Rom‚nia, pentru a-l putea rememora m„car o dat„ pe an, fiindc„ noi suntem cei care pot face ∫i reface actul s„v‚r∫it la 27 martie 1918. Acum aproape un secol, Ónainta∫ii no∫tri, oameni lumina˛i ∫i patrio˛i, au adoptat o metod„ Ón˛eleapt„ pentru atingerea ˛elului ce ∫i-l propuseser„ demult, pentru a fi siguri de izb‚nd„. Mai Ónt‚i ∫i-au proclamat autonomia fa˛„ de Rusia, Ón toamna lui 1917; apoi ∫i-au proclamat independen˛a, Ón ianuarie 1918, iar la 27 martie 1918 au hot„r‚t Unirea cu Rom‚nia. A fost un act plebiscitar, democratic, exprim‚nd dorin˛a majorit„˛ii locuitorilor regiunii dintre Prut ∫i Nistru, ac˛iunea inteligent„ ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006 patriotic„ a liderilor rom‚ni din acel moment ∫i disolu˛ia Imperiului Rus.

La sf‚r∫itul secolului al XX-lea, s-a pus din nou problema reunific„rii Basarabiei. De∫i era dorit„ de Óntreg poporul rom‚n ∫i era posibil„ nu s-a Ónf„ptuit. Dac„ ne Óntoarcem la cei trei factori de condi˛ionare din 1918, putem constata c„ la sf‚r∫itul secolului al XX-lea, ca ∫i ast„zi, exist„ drepturile poporului rom‚n ∫i asupra regiunii dintre Prut ∫i Nistru; de asemenea, noul Imperiu slav, U.R.S.S.-ul, a disp„rut ∫i el, la fel ca Imperiul fiarist. Al treilea factor Óns„, lipse∫te: nu mai avem genera˛ia de lideri rom‚ni intelectuali ∫i patrio˛i nici la Bucure∫ti, nici la Chi∫in„u. De aceea ast„zi exist„ dou„ state rom‚ne∫ti.

Logic, tragem concluzia c„ pentru a ne reface unitatea spre r„s„rit trebuie Ónl„tura˛i din fruntea ˛„rii care se cheam„ Rom‚nia ∫i a ˛„rii care se cheam„ Moldova acei conduc„tori care nu au fost Ón stare, dar nici nu au vrut s„ ac˛ioneze pentru Ónf„ptuirea ˛elului drept ∫i posibil de atins.

Doamnelor ∫i domnilor colegi, Ómi urez mie, v„ urez Domniilor voastre ∫i urez tuturor rom‚nilor ca ˛ara creat„ de Ónainta∫ii no∫tri la 1918, Rom‚nia Mare, s„ devin„ iar„∫i, ∫i c‚t mai cur‚nd, o realitate pe harta lumii.

Doresc s„ prezint declara˛ia politic„ îOamenii se judec„ dup„ m„rimea problemelor pe care le abordeaz„“.

Actuala guvernare P.N.L.-P.D. se apropie de cel mai dificil examen, cel al aprecierilor ce vor fi cuprinse Ón Raportul de monitorizare din luna mai al Comisiei Europene pentru activitatea desf„∫urat„ Ón baza angajamentelor luate Ón vederea integr„rii Ón structurile Uniunii Europene.

Pre∫edintele Traian B„sescu ne preg„te∫te, asemenea copilului care a luat o not„ proast„ la ∫coal„, c„ Rom‚nia va fi apreciat„ cu stegule˛e ro∫ii pentru situa˛ia existent„ numai Ón agricultur„ ∫i finan˛e.

Chiar dac„ ministrul silvicultor garanteaz„ cu func˛ia c„ agricultura va contribui la integrare, constat c„ acesta este departe de cunoa∫terea realit„˛ii rom‚ne∫ti ∫i a cerin˛elor Uniunii Europene. Mizeaz„ pe ultima sut„ de metri, pe Óngr„∫atul porcului Ón ajun, pe m„surile nepopulare pentru cei 1,5 milioane de fermieri, pe banii care vor fi primi˛i de la Uniunea European„ Óncep‚nd de anul viitor, fiind convins c„ lucrurile se vor rezolva prin intermediul celor 40—50 de euro care vor fi aloca˛i pe hectar.

Specializat Ón grip„ aviar„ ∫i Ón pui-santinel„, ministrul Flutur duce Rom‚nia Óncet ∫i sigur Ón situa˛ia de a nu mai putea exporta produse de origine animal„ Ón ˛„rile membre ale Uniunii Europene. Exist„ temerea c„, p‚n„ la termenul stabilit, Rom‚nia nu va putea da Ón folosin˛„ punctele de frontier„ pentru controlul sanitar-veterinar, neput‚nd s„ introduc„ pe teritoriul s„u produse de origine animal„ din ˛„ri care nu fac parte din Uniunea European„.

Pre∫edintele Rom‚niei vine Ón sprijinul ministrului ∫i exprim„ speran˛a c„ îla agricultur„ ar fi bine m„car s„ ne Óng„lbenim stegule˛ele p‚n„ Ón noiembrie“, asemenea p„rintelui grijuliu care nu vrea s„-∫i streseze suplimentar copilul neputincios, aflat Ón preajma unui examen.

Se spune c„ po˛i judeca dimensiunile unui om prin m„rimea problemelor pe care le abordeaz„. Aproape Óntotdeauna oamenii se apuc„ instinctiv s„ rezolve ceva

pe m„sura lor, l„s‚ndu-le pe celelalte Ón seama unora mai mari sau mai mici ca ei Ón∫i∫i.

Nu ∫tiu c‚t de mare sau mic este domnul Flutur, dar ∫tiu precis c„ alta trebuia s„ fie aplecarea unui ministru asupra unei probleme fundamentale pentru Rom‚nia.

Este mult mai u∫or s„ te consideri Ón permanent„ campanie electoral„, d‚nd Ón permanen˛„ cu pseudoanalizele perioadei 2001—2004, ∫i este mult mai greu s„ faci o construc˛ie care este necesar„, durabil„ ∫i european„ Ón fundamentele ei.

Ce alege˛i pentru dumneavoastr„ ∫i pentru istorie, domnule Flutur?

Alegerea noului pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, Ón persoana domnului Bogdan Olteanu, reprezint„ un moment important pentru coali˛ia aflat„ la guvernare ∫i, Ón acela∫i timp, este Ónceputul unei adev„rate schimb„ri la nivelul clasei politice.

Pentru prima dat„, un t‚n„r ocup„ o func˛ie at‚t de important„ Ón stat ∫i m„ bucur c„ acesta apar˛ine P.N.L. P‚n„ acum, func˛ia de pre∫edinte al Camerei era perceput„ ca fiind una care privea Ón primul r‚nd partidul care c‚∫tiga alegerile, deoarece, Ón mod automat, acesta ob˛inea aceast„ func˛ie. Dup„ ultimele alegeri, aceast„ func˛ie a c„p„tat o conota˛ie special„ datorit„ faptului c„ partidul care a c‚∫tigat alegerile nu a mai ajuns s„ formeze Guvernul, ca urmare a interven˛iei pre∫edintelui B„sescu, conform atribu˛iilor conferite de Constitu˛ie, Ón numirea primului-ministru.

Parlamentul este perceput de c„tre cet„˛eni ca o institu˛ie rupt„ de realit„˛ile ∫i interesele celor ale∫i, o institu˛ie care nu face nimic pentru a Ómbun„t„˛i nivelul de trai al popula˛iei. Ultimele decizii votate Ón plenul Camerei Deputa˛ilor, ∫i anume Statutul parlamentarului cu privire la pensii ∫i indemniza˛ia de tranzi˛ie, votul privind ordonan˛ele Guvernului legate de func˛ionarea D.N.A. sau votul negativ privind perchezi˛ia din dosarul Zambaccian au fost bile negre pentru parlamentari. Acestea au f„cut ca electoratul s„ crediteze aceast„ institu˛ie cu doar 12 procente la capitolul Óncredere.

Ca urmare a acestei situa˛ii ∫i ˛in‚nd cont de puterea pe care o confer„ Regulamentul Camerei Deputa˛ilor pre∫edintelui pe parcursul desf„∫ur„rii ∫edin˛elor Ón plen, este important ca aceast„ func˛ie s„ fie de˛inut„ de un reprezentant al coali˛iei aflate la guvernare. M„ Óntreb cum ar fi putut reprezentantul P.S.D. s„ schimbe percep˛ia electoratului Ón ceea ce prive∫te institu˛ia Parlamentului c‚nd, Ón perioada 2000—2004, c‚t a de˛inut func˛ia de pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, nu s-a f„cut remarcat Ón mod deosebit dec‚t poate prin aceea c„, fiind parlamentar de Ia∫i, a f„cut jocul unor colegi de partid ∫i importante institu˛ii cu caracter regional au fost mutate la Bac„u sau la Piatra-Neam˛, de∫i dintotdeauna au func˛ionat Ón municipiul Ia∫i.

M„ mir„ faptul c„ P.C. a crezut c„ poate ob˛ine acest post av‚nd ceva mai mult de 20 de parlamentari, intra˛i Ón Parlament a∫a cum au intrat. Este clar c„ P.C. este un partid care are probleme de moralitate, verticalitate ∫i de loialitate.

Cei peste 10 ani de politic„, dorin˛a de a schimba nivelul de Óncredere a cet„˛enilor Ón oamenii politici, precum ∫i dorin˛a de reformare a clasei politice sunt doar c‚teva dintre atuurile care au determinat alegerea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006 domnului Bogdan Olteanu Ón func˛ia de pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor. Œmi exprim convingerea c„ Bogdan Olteanu, noul pre∫edinte, va reu∫i s„ imprime un suflu nou institu˛iei ∫i s„ redea Parlamentului credibilitatea necesar„ unei asemenea institu˛ii, pe m„sura importan˛ei pe care o are Óntr-un stat democratic. Noi, cei din coali˛ie — ∫i sper c„ ∫i colegii din opozi˛ie vor face la fel — Ól vom sprijini pe Bogdan Olteanu s„ duc„ la bun sf‚r∫it reforma institu˛ional„ ∫i moral„ a Parlamentului, pe care a anun˛at-o ca obiectiv al mandatului s„u. Introducerea votului uninominal, Legea lustra˛iei ∫i de modificare a Legii C.N.S.A.S. sunt principalele proiecte de lege sus˛inute de noul pre∫edinte al Camerei.

Bogdan Olteanu este primul pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor care nu s-a num„rat printre membrii Partidului Comunist. Nu este cunoscut ca un politician care a ob˛inut averi peste noapte, numele lui nu a fost compromis Ón nici o situa˛ie ∫i, mai mult, ne-a dovedit nou„, tuturor, c„ este un politician f„r„ complexe, capabil, ponderat, echilibrat, d‚nd dovad„ de maturitate Ón g‚ndire ∫i av‚nd un mare poten˛ial Ón acest domeniu.

A venit momentul ca ˛ara s„ fie condus„ de oameni tineri, capabili, care s„ nu mai priveasc„ spre trecut. Acesta poate fi Ónceputul form„rii unei noi clase de politicieni care s„ lupte pentru a transforma Rom‚nia Óntr-un stat cu adev„rat democratic, Ón care legea s„ fie aceea∫i pentru to˛i, indiferent de pozi˛ia pe care o au pe scara social„.

∫i deputa˛ii din Basarabia Ón Sovietul Suprem al U.R.S.S., cu mandat special de a duce tratativele ca teritoriile str„bune s„ revin„ la ˛ara-mam„“.

Despre aceste lucruri, mai bine zis rapturi teritoriale, s„v‚r∫ite de U.R.S.S. contra Rom‚niei am vorbit ∫i eu Ón Parlamentul U.R.S.S., ceea ce mi-a adus mari deservicii ulterior. Œnt‚i Ón Basarabia, de la cozile de topor. Apoi, Ón Rom‚nia, de la acelea∫i cozi de topor. C„ci, hai s„ o lu„m a∫a, omene∫te, f„r„ Ónconjur. Pleac„ un om la drum, de undeva spre altundeva, s„ Ómplineasc„ o idee, un scop al s„u, al na˛iunii sale. E nevoie neap„rat ca acea colectivitate Ón care s-a aflat o vreme s„ arunce cu pietre Ón el, din simplul motiv al plec„rii? A∫a ceva e Ómpotriva voin˛ei Domnului, care a l„sat legea liberului arbitru.

Œn toate evenimentele din ˛ara-mam„ am avut parte s„ v„d doar o lupt„ acerb„ pentru putere, iar nu pentru interesul na˛ional. De Basarabia se pomenea ∫i se pomene∫te doar o dat„ pe an, Ón martie, la omagierea — a c‚ta oar„? — a Marii Uniri din 1918. Dar noi, acei rom‚ni din 2006, ce facem? Pleac„ un om la drum, de undeva spre altceva. Œn calea sa se las„ ademenit de o sintagm„ — îRom‚nia Mare“. E o sintagm„ ∫i at‚t! Omul trece de sintagm„. Pleac„ mai departe. Anume a∫a am f„cut eu...

îSub privirea Domnului“ Vine prim„vara, e o schimbare Ón to˛i, C„ vor Ónmuguri copacii, vor Ónflori florile, C„ ne va fi mai u∫or printre neto˛i, Pentru c„ natura Ó∫i schimb„ culorile.

Dac„ m-a∫ fi n„scut Óntr-o ˛ar„ liber„ ∫i neat‚rnat„ pesemne nu intram Ón politic„. Œmi scriam poeziile, eseurile metafizice. Dar m-am n„scut Óntr-o ˛ar„ ocupat„, sf‚rtecat„ Ón buc„˛i dup„ Al Doilea R„zboi Mondial. Dar, ce-i mai trist, Óntr-un neam dezbinat de str„ini.

P„rin˛ii mei, fiind Ónv„˛„tori, mi-au spus, bineÓn˛eles, Ónc„ din copil„rie, c„ Basarabia este o colonie a Imperiului Sovietic. Mai mult ca at‚t: tat„l meu, c‚nd am plecat la facultate, mi-a spus clar: îS„ nu intri Ón sistemul Diavolului“ — partidul comunist ∫i K.G.B.

Am terminat facultatea, am pornit Ómpreun„ cu ai mei colegi de breasl„ ∫i de lupt„, D. Matcovschi, G. Vieru, N. Dabija, P. Buburis, M. Cimpoi, I. Vatamanu, I. Istrati ∫i al˛ii, Mi∫carea de Eliberare ∫i ReÓntregire Na˛ional„. Am ob˛inut, dup„ 50 de ani de ocupa˛ie ruseasc„, dreptul la limb„, grafie, istorie a Rom‚niei, Ónsemne na˛ionale.

™i cum a r„spuns Rom‚nia? Recunosc‚nd un stat pe timpul c‚nd Parlamentul Republicii Moldova era Ón majoritate unionist, aceea∫i R.S.S.M., at‚t c„ f„r„ doi de îS“. Atunci, mi-am dat seama c„ am fost tr„da˛i. ™i am venit Ón Rom‚nia, ∫tiind foarte bine c„ de-am lupta noi, rom‚nii basarabeni, Ónc„ 100 de ani, totuna, nu facem nimic pentru Unire dac„ nu e voin˛„ politic„ Ón ˛aramam„.

Dar, dup„ ce c„ Mi∫carea de Eliberare ∫i ReÓntregire Na˛ional„ din Basarabia a fost decapitat„, un politolog, jurist Ón drept interna˛ional, de˛inut politic Ón Siberia, domnul Soltoicinu, a evaluat cu limpezime ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón Rom‚nia: îIstoria contemporan„ ne-a oferit o ∫ans„, dar, dintr-un simbolism criminal, nu s-a f„cut nimic Ón acest sens. Moscova a∫tepta din partea Bucure∫tilor o ac˛iune diplomatic„. Œnsu∫i M. Gorbaciov s-a exprimat, post factum, c„ a∫teapt„ o delega˛ie de la Bucure∫ti, Ómpreun„ cu reprezentan˛ii de la Chi∫in„u, care puteau fi

C„ vor pieri idoli fal∫i pe acest p„m‚nt, Care p„teaz„ Maicii Rom‚nia obrazul, C„ nu vom auzi cum se r„sucesc Ón morm‚nt Str„mo∫ii no∫tri Ón o∫ti cu Mihai Viteazul.

Œmprejmuit„ cum sÓnt Ón porc„ieli de mahala, Av‚nd Ómpl‚ntat Ón sufletul meu cu˛itul, G‚ndesc: Ón fa˛„-ne e un model de via˛„ grea, Iisus Cristos, dreptul ∫i r„stignitul.

™i mai sÓnt multe alte modele la r‚nd Din rom‚ni: Eminescu, Bacovia, Blaga, Chiar fratele Leonard, ucis t‚n„r, pe c‚nd ™i-a pierdut Óntr-o armat„ str„in„ vlaga.

Am v„zut moartea cu ochii, ap„r‚nd mul˛imi Printre tancuri ∫i printre mitraliere, De ce-a∫ suferi, c‚nd ni∫te bie˛i anonimi Atac„ dulcele foc al unei sfere?

Condu∫i de Satan, fiind slujba∫ii lui, Se dau drept cre∫tini, uit‚nd de ideea pur„, Œnv„lvora˛i de izmele grele ale infernului, Scuip„, latr„ ∫i fac spume la gur„.

F„r„ credin˛„, f„r„ sprijin din cer Nehr„ni˛i de c‚nd sÓnt pe p„m‚nt cu lumin„, Ei arunc„ cu pietre Ón tot ce-i mister ™i august„, mare putere divin„.

Iat„, Ói v„d perind‚ndu-se prin parlament Plini de sine, ridic„ la oameni buni sabia, Macul‚nd destine ∫i, Ón mod incon∫tient, Tr„d‚nd fiara-mam„, Bucovina ∫i Basarabia.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006 Pentru m„rire Ói lingu∫esc pe cei sus-pu∫i, ™i, cu o cr‚ncen„ neru∫inare, Œi ridic„ Ón sl„vi pe generalii ru∫i, Care-au sf‚rtecat Ón buc„˛i Rom‚nia Mare.

Œngroap„ de pe-acum viitorul celor ce vin, O dat„ cu idealurile lor frumoase, Trec‚nd cu vederea c„ poporul rom‚n A sem„nat p‚n„ Ón Siberia drumul cu oase.

P„∫esc peste cadavre, ei, lipsi˛ii de har, Demoniza˛ii, la care lum‚narea se stinge, Œn urma lor, p‚n„ chiar ∫i Ón altar, R„m‚n lacrimi ∫i pete de s‚nge.

Dar a venit prim„vara. Copacii, florile r‚d, Stop‚nd calea uzurpatorilor, foarte precar„, Dar nici un grandoman nu poate s„ fie neamului ghid Sub privirea Domnului, dreapt„ ∫i clar„.

Declara˛ie politic„ cu tema: îCine urm„re∫te compromiterea Parlamentului?“

Pentru a deveni cu adev„rat o ˛ar„ european„ Rom‚nia are nevoie de institu˛ii puternice ∫i credibile, iar Parlamentul Rom‚niei nu trebuie s„ fac„ rabat de la aceast„ regul„ de bun-sim˛.

Pentru a Óndeplini dezideratul de mai sus, forul legislativ este obligat s„-∫i joace c‚t mai bine rolul pentru care a fost Ónvestit potrivit Constitu˛iei. Un Parlament are menirea s„ elaboreze legi simple ∫i eficiente, neuit‚nd nici o clip„ c„ reprezint„ interesele cet„˛enilor. Œn Rom‚nia, Óns„, de doi ani lucrurile au luat-o razna. Pre∫edintele se comport„ ca un prim-ministru, Executivul a Ónceput s„ se cread„ Legislativ, iar Parlamentul aproape c„ nu mai conteaz„.

Œntr-o ˛ar„ Ón care se guverneaz„ pe baza ordonan˛elor de urgen˛„ ce rol mai au parlamentarii? Evident, Ón afara celui de a vota la foc automat proiectele guvernan˛ilor...

Œn aceste condi˛ii, nu este de mirare c„, Ón toate sondajele de opinie, credibilitatea forului legislativ se degradeaz„, ating‚nd cote alarmante.

Insisten˛a cu care actuala putere se lupt„ pentru a reduce Parlamentul doar la un rol decorativ trebuie s„ ne Óngrijoreze, pe noi ∫i Óntreaga popula˛ie. Cine urm„re∫te compromiterea forului legislativ? De ce?

Aflat„ la por˛ile Europei, Rom‚nia mimeaz„ Ónc„ democra˛ia. Vai de ˛ara Ón care Parlamentul a ajuns o juc„rie Ón m‚inile puterii.

V„ mul˛umesc.

Revin, Ón aceast„ diminea˛„, cu o aten˛ionare asupra unei serioase probleme cu care se confrunt„ sectorul agricol rom‚nesc, ∫i anume capacitatea sc„zut„ de absorb˛ie a fondurilor europene Ón domeniu.

Œn cursul zilelor trecute, cu ocazia vizitei la Bucure∫ti a comisarului european pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„, doamna Mariann Fischer Boel, pre∫edintele Rom‚niei o asigura de faptul c„ îRom‚nia Ó∫i va concentra toate eforturile Ón direc˛ia cre∫terii capacit„˛ii de absorb˛ie a fondurilor europene pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„“.

Se pare Óns„ c„ reprezentan˛ii Executivului nu sunt pe aceea∫i lungime de und„ cu ∫eful statului.

De∫i Ón cursul Ónt‚lnirilor la nivel Ónalt oficialii rom‚ni au afi∫at optimism Ón ceea ce prive∫te eforturile rom‚ne∫ti de cre∫tere a capacit„˛ii de absorb˛ie a fondurilor pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„, declara˛iile recente ale domnului Kaj Mortensen, ∫eful unit„˛ii SAPARD a Direc˛iei pentru Agricultur„ de la Bruxelles, contrazic zisele autorit„˛ilor rom‚ne.

Totodat„, la nivelul Ministerului Agriculturii s-a exprimat deja temerea c„ exist„ riscul ca o parte din cele 600 milioane de euro primite prin intermediul Programului SAPARD, sum„ care trebuie cheltuit„ p‚n„ la sf‚r∫itul anului Ón curs, s„ fie returnat„ la Bruxelles.

Trebuie s„ insist„m asupra importan˛ei deosebite a absorb˛iei acestor fonduri, precum ∫i asupra faptului c„ pierderea acestora nu va dovedi dec‚t faptul c„ autorit„˛ile din Rom‚nia nu sunt preg„tite s„ opereze la standardele Uniunii Europene.

Oficialul european citat mai sus s-a ar„tat a fi foarte sceptic c„ Programul SAPARD va putea fi aplicat eficient, Ón ciuda m„surilor anun˛ate de autorit„˛ile rom‚ne anul trecut. Totodat„, domnul Mortensen a ar„tat c„ ritmul de realizare a investi˛iilor, dup„ contractarea lucr„rilor, a Óncetinit drastic. Nu putem dec‚t s„ constat„m c„, Ón afara anun˛urilor de inten˛ii, actuala guvernare nu mai face efortul solicitat pentru preg„tirea Rom‚niei Ón vederea ader„rii la Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007.

Cu astfel de avertismente venite de la autorit„˛ile europene — care Óncearc„ s„ stimuleze Guvernul Rom‚niei s„ accelereze ritmul de preg„tire pentru aderarea la Uniunea European„ — ne-am a∫tepta m„car ca autorit„˛ile vizate s„ depun„ toate diligen˛ele pentru realizarea acestui obiectiv declarat strategic pentru ˛ara noastr„. Cu toate acestea, nu observ„m dec‚t un complet dezinteres al guvernan˛ilor actuali fa˛„ de priorit„˛ile na˛ionale, completat cu accese politicianiste, menite s„ am„geasc„ at‚t cet„˛enii rom‚ni ∫i s„ deruteze autorit„˛ile Uniunii.

Declara˛ie politic„: îParlamentul Rom‚niei, Ón criz„ de imagine“

Constitu˛ia Rom‚niei arat„ c„ îParlamentul este organul reprezentativ al poporului rom‚n ∫i unica autoritate legiuitoare a ˛„rii“. Existen˛a Parlamentului reprezint„ Óns„∫i baza func˛ion„rii democra˛iei. Œn Rom‚nia zilelor noastre, Óns„, aceast„ baz„ Óncepe s„ se clatine Ón ochii cet„˛enilor.

Parlamentul se confrunt„ cu o grav„ criz„ de imagine ∫i credibilitate. Criza de imagine ne afecteaz„ pe to˛i, at‚t parlamentari, c‚t ∫i simpli cet„˛eni ai ˛„rii.

Œn exterior, Rom‚nia este perceput„ ca o ˛ar„ cu mul˛i corup˛i, iar Óncrederea Ón institu˛iile statului rom‚n Óncepe s„ scad„. Œn interior, aceast„ Óncredere nu mai exist„ de mult.

Œn perioada de guvernare a P.S.D.-ului oamenii ∫i-au pierdut Óncet-Óncet Óncrederea Ón Pre∫edin˛ie, Ón Guvern, Ón Parlament, iar Ón ultimul timp neÓncrederea Ón puterea legiuitoare s-a ad‚ncit. Cu to˛ii suntem r„spunz„tori pentru aceast„ stare.

Cauze multiple stau la baza pierderii credibilit„˛ii. Œn primul r‚nd, este evident c„ exist„ o campanie dus„ de o parte a mass-media Ómpotriva Parlamentului, dar

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006 campania este alimentat„ de dezinteresul multor parlamentari fa˛„ de modul Ón care popula˛ia percepe aceast„ institu˛ie.

De asemenea, imaginea negativ„ a fostului pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, domnul Adrian N„stase, a avut grave consecin˛e asupra credibilit„˛ii institu˛iei. Proiecte de lege ilare, votul Ómpotriva perchezi˛iei casei din Zambaccian, Ón˛elegerile din culisele unor partide, f„r„ a se ˛ine seama de ideologii sau programe politice, traseismul politic, faptul c„ Ónc„ primeaz„ interesul personal Ón fa˛a interesului poporului, toate acestea au avut repercusiuni nedorite asupra imaginii unei institu˛ii vitale pentru democra˛ie.

Evenimentele din ultima s„pt„m‚n„ ne fac Óns„ s„ ne g‚ndim c„ ceva se va schimba Ón bine. Alegerea liberalului Bogdan Olteanu Ón func˛ia de pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor este primul pas spre o reform„ moral„ ∫i institu˛ional„ la Parlamentului.

Domnul Bogdan Olteanu s-a ar„tat dispus s„ Ónceap„ aceast„ reform„ ∫i, cu ajutor din partea noastr„, a tuturor, o va putea duce la bun sf‚r∫it. f n s„ precizez Óns„ c„ nu poate exista o reform„ moral„ real„ f„r„ Legea lustra˛iei. Fiind unul dintre ini˛iatorii acestei legi, ∫tiu c„ nu putem progresa dac„ nu ne debaras„m de trecutul comunist ∫i, mai ales, de oamenii care apar˛in acestui trecut.

Declara˛ie politic„: îVestea sosirii pre∫edintelui asfalteaz„ str„zi Ón Cluj-Napoca“

La 21 martie pre∫edintele Traian B„sescu semna decretul prin care politicul d„dea Bisericii Ortodoxe Rom‚ne girul de modificare a structurii organizatorice, aprob‚nd Ónfiin˛area unei noi Mitropolii la Cluj-Napoca.

S‚mb„t„, 25 martie, Ón cadrul unui eveniment religios de o mare anvergur„ ∫i Ónsemn„tate istoric„, Teoctistul Rom‚niei Ónm‚na Ónsemnele noii mitropolii Œnalt Preasfin˛iei sale Bartolomeu Anania.

De∫i c‚teva Ónalte fe˛e biserice∫ti au lipsit din motive obiective de la aceast„ manifestare, numirea mitropolitului Clujului, Albei, Cri∫anei ∫i Maramure∫ului la Catedrala Ortodox„ din Cluj-Napoca a fost v„zut„ ∫i considerat„ de conduc„torii Bisericii Rom‚ne ca o m„sur„ unificatoare a puterii biserice∫ti ∫i ca o redare a drepturilor istorice unui important centru al cre∫tin„t„˛ii r„s„ritene.

Dar nu acest aspect vreau s„-l comentez, ci jocurile politice ∫i dispre˛ul afi∫ate de Traian B„sescu ∫i de P.D.—Cluj din spatele cortinei cre∫tine∫ti. M„ refer la sosirea ∫i plecarea intempestiv„ a lui Traian B„sescu la Cluj, ambele tulbur‚nd apele de pe scena politic„ clujean„ ∫i nu numai.

Œn cadrul unei conferin˛e de pres„, o jurnalist„ clujeanc„ l-a Óntrebat pe pre∫edinte cum vede îh„rnicia“ celor de la Regia de Drumuri ∫i Poduri, care peste noapte au asfaltat str„zi Óntregi, dup„ ce un an de zile nu au g„sit resurse pentru acest lucru, ∫i asta chiar Ón noaptea de dinaintea sosirii aeronavei preziden˛iale. Traian B„sescu a considerat c„ presa clujean„ nu are dreptul s„ pun„ astfel de Óntreb„ri îderanjante“, drept pentru care a r„spuns Ón doi peri c„ dac„ ziari∫tii l-ar fi informat n-ar mai fi venit la Cluj.

Chiar ∫i Emil Boc, primarul Clujului ∫i ∫eful de copert„ al P.D.-ului, a p„rut c„ sus˛ine aceast„ opinie, dac„ o putem numi a∫a, av‚nd grij„ s„ Óncheie conferin˛a de

pres„ Ónainte ca vreun alt ziarist s„ ridice ∫i alte Óntreb„ri serioase.

Ce s„ Ón˛elegem din aceast„ atitudine? C„ evenimentul central care a determinat sosirea pre∫edintelui Ón provincie nu era at‚t de important Ónc‚t s„ fie onorat cu prezen˛a sa, oricum anun˛at„ Ón ultimul moment ∫i menit„ s„ pun„ pe jar toate autorit„˛ile ∫i serviciile de paz„? Sau c„ presa clujean„ nu merit„ respectul de a i se r„spunde corect la o Óntrebare legitim„?

™i gafele preziden˛iale de la Cluj nu s-au Óncheiat aici. Imixtiunea ∫efului statului Ón politic„ a fost din nou mai mult dec‚t evident„. La o consf„tuire cu personalit„˛ile politice locale au fost l„sa˛i s„ intre doar cei cu carnete de P.D. Ón buzunar, ceilal˛i fiind u∫or ∫i elegant pofti˛i afar„ de agen˛ii S.P.P., pe motiv c„ nu ar mai fi loc.

Cei care nu apar˛ineau de P.D. ∫i au reu∫it totu∫i s„ se strecoare Ón„untru, extrem de pu˛ini la num„r, confirm„ regula acestei consf„tuiri cu aspect de îcin„ de tain„“ a P.D.-ului de la Cluj, cu ∫eful s„u deghizat Ón pre∫edinte.

Œn ansamblu, dup„ plecarea gr„bit„ a lui Traian B„sescu, at‚t presa local„, c‚t ∫i personalit„˛ile politice ∫i apolitice din Cluj au r„mas cu gustul amar al deziluziei provocate de comportamentul agresiv — nu ∫tim care s„ fi fost motivul — ∫i sfid„tor al pre∫edintelui la adresa unui ora∫ realmente european ∫i care a contribuit Ón mod accentuat la alegerea sa Ón func˛ia din care acum Ó∫i permite s„ ne dispre˛uiasc„ pe to˛i.

## **Domnul Traian Constantin Iga∫:**

Declara˛ie politic„: îCe mai aduce nou schimbarea conducerii C.N.S.A.S.?“

A∫a dup„ cum bine ∫ti˛i, Ón aceste zile Consiliul Na˛ional pentru Studierea Arhivelor Securit„˛ii aduce c‚teva schimb„ri dorite ∫i a∫teptate de foarte mult timp, iar aceste schimb„ri se refer„ nu doar la cele de la nivelul conducerii acestei institu˛ii, ci ∫i la situa˛ia care exist„ p‚n„ Ón prezent cu privire la posibilit„˛ile fiec„rui cet„˛ean de a-∫i cunoa∫te ∫i studia dosarul Óntocmit de Securitate. Œn cazul, desigur, al existen˛ei unuia de acest gen. Œn aceast„ perioad„, Alian˛a D.A. P.N.L.-P.D. ∫i-a desemnat nu numai persoanele care s„ fac„ parte din acest Consiliu, ci ∫i acea persoan„ pe care ∫i-o dore∫te la c‚rma acestei institu˛ii. Persoana domnului Constantin Ticu Dumitrescu cred cu convingere c„ este cea mai Óndrept„˛it„ pentru a conduce acest consiliu, cunoscut„ fiind de fiecare dintre dumneavoastr„ activitatea, din urm„ cu ceva vreme, pe care Domnia sa a desf„∫urat-o pentru promovarea legii care-i poart„ numele, nr. 187/1999, lege care oferea fiec„rui cet„˛ean posibilitatea de a-∫i cunoa∫te îdos„relul“... ∫i nu numai at‚t.

Ceea ce era cel mai important: persoanele desemnate s„ presteze munci pentru fosta Securitate, cei care au slujit cu at‚ta devotament aceast„ institu˛ie ce a f„cut at‚˛ia oameni s„ sufere, s„ poat„ fi cunoscu˛i, deconspira˛i ∫i judeca˛i.

Œn acest an au fost aduse modific„ri importante acestei legi prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 16/2006, ce a intrat Ón vigoare Ón luna februarie a acestui an. Aceasta va fi urmat„ Óns„ de o serie Óntreag„ de modific„ri Ón Óntreaga legisla˛ie na˛ional„, dorind a se ajunge Ón acest fel la o armonizare a acesteia la cea a Uniunii Europene.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006 Modific„rile s-au impus cu at‚t mai mult cu c‚t de prevederile Legii îTicu“ vor beneficia nu numai cet„˛enii rom‚ni, ci ∫i cei ai Organiza˛iei Atlanticului de Nord, precum ∫i cei ai Uniunii Europene, din momentul Ón care ˛ara noastr„ va fi ∫i ea parte a acestei organiza˛ii.

De∫i Legea nr. 187 a intrat Ón vigoare Ón anul 1999, practic prevederile ei nu au fost puse Ón aplicare, deoarece Óncep‚nd cu anul 2000, dup„ cum bine ∫ti˛i, Partidul Social Democrat a reu∫it, din p„cate pentru Rom‚nia, s„ c‚∫tige nu numai alegerile, ci ∫i s„-∫i instaleze din nou fidelii slujitori Ón func˛iile importante ale statului, Óntre care ∫i cea a conducerii C.N.S.A.S.-ului.

Œn aceste condi˛ii, s-a f„cut tot ce era posibil pentru ca cei care au slujit cu devotament Securitatea p‚n„ Ón 1989 s„ nu fie deconspira˛i, dintr-un motiv c‚t se poate de simplu ∫i de-a dreptul pueril: majoritatea acestor informatori se reg„sea, sau mai bine zis se reg„se∫te Ónc„ Ón r‚ndurile acestui partid ∫i, din p„cate, nu doar ale lui, bine a∫eza˛i Ón locuri c„ldu˛e ∫i nu lipsite de importan˛„.

Nu putem s„ ne mai mir„m acum, doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, c„ au f„cut tot ce le-a stat Ón putin˛„ pentru a se proteja unii pe al˛ii, pentru a se acoperi, iar azi, cu at‚t mai mult, ne dorim s„ schimb„m aceast„ situa˛ie, practic s„ intr„m Ón normalitate, a∫a cum e de a∫teptat de noi, rom‚nii, c‚t ∫i de Uniunea European„.

Destul timp am fost ar„ta˛i cu degetul ∫i pu∫i la col˛ pentru simplul fapt c„ Ón ochii puterilor europene, ∫i nu numai, am continuat s„ protej„m securi∫tii, acei comuni∫ti de care de mult ar fi trebuit s„ ne debaras„m. Prea mult timp am purtat dup„ noi, de-a lungul timpului, aceast„ umbr„ care n-a f„cut altceva dec‚t s„ ne a∫eze, ∫i la acest capitol, Ón coada listei fostelor ˛„ri din blocul comunist, care a sc„pat doar teoretic de ace∫tia.

Cred c„ a sosit timpul ca, Ón sf‚r∫it, s„ facem ceea ce trebuia f„cut de 16 ani.

Œn capitolul referitor la drepturile celui care solicit„ eliberarea dosarului, reg„sim ∫i salut„m dou„ lucruri deosebit de importante pe care orice solicitant le poate pune Ón aplicare ∫i care p‚n„ Ón prezent n-au fost recunoscute:

1. Solicitantul va putea efectua xeroxarea actelor aflate la dosar, lucru care p‚n„ acum nici nu putea fi pomenit.

2. Va putea fi f„cut„ nominalizarea persoanelor care au f„cut acte de spionaj Ómpotriva solicitantului.

Sunt doar dou„ lucruri pe care doresc s„ le salut cu acest prilej ∫i care cred c„ vor fi salutate de mul˛i al˛i cet„˛eni care au avut de suferit.

Sper, la fel ca mul˛i dintre dumneavoastr„ ∫i ca mul˛i al˛i cet„˛eni rom‚ni, c„ aceast„ nou„ echip„ ce se va angaja s„ slujeasc„ Ón cadrul Consiliului Na˛ional pentru Studierea Arhivelor Securit„˛ii s„ aduc„ Ón institu˛ie reforma pe care cu to˛ii o a∫tept„m ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, transparen˛a pe care p‚n„ acum nu a avut-o niciodat„.

Dac„ st„m s„ privim num„rul celor care au slujit por˛ile Securit„˛ii p‚n„ Ón 1989, ajungem s„ ne Óngrijor„m de c‚t de Óntins„ ∫i de bine pus„ la punct era re˛eaua acestei institu˛ii. Nu mai pu˛in de peste 2.000 ofi˛eri de securitate au lucrat sub acoperire, au slujit Ón timpul dictaturii comuniste, mul˛i dintre ace∫tia fiind Ón prezent îmari“ Ón Rom‚nia. Ale∫i îpe spr‚ncean„“ dintre absolven˛ii de facultate cei mai promi˛„tori, bine

Óndoctrina˛i, ace∫tia au fost propulsa˛i, dup„ ’89, Ón func˛ii de conducere Ón diferite institu˛ii.

Cum s„ mai putem vorbi de reforme Ón perioada P.S.D.-ului? Reforme f„cute de cine? De securi∫ti care ne-au persecutat p„rin˛ii, rudele, cuno∫tin˛ele, vecinii sau prietenii? Imposibil de folosit acest cuv‚nt p‚n„ acum. Sper„m c„ de acum Ónainte vom putea vorbi de schimbare Ón acest domeniu, vom putea s„ vedem cine sunt vinova˛ii ce trebuie tra∫i la r„spundere. Acesta este ∫i motivul pentru care S.R.I.-ului Ói este cerut s„ pun„ la dispozi˛ia C.N.S.A.S.-ului nu doar documenta˛ia pe care o de˛ine, ci ∫i toate tipurile de suport folosit.

Œn acest moment nu dorim altceva din partea Consiliului dec‚t s„ devin„ acea institu˛ie condus„ de oameni care s„ nu pun„ pe primul loc privilegiile sau alte interese, s„ fie una n„scut„ din adev„r ∫i dreptate, care s„ aib„ Ón slujba sa oameni morali, drep˛i, ne∫antajabili ∫i care s„ fie dispu∫i s„-∫i pun„ la dispozi˛ia cet„˛enilor energia, oameni f„r„ datorii c„tre un anumit partid sau persoan„.

Avem, Óns„, o alt„ datorie, mult mai important„, pe care trebuie s„ o respect„m: fa˛„ de to˛i cet„˛enii care au avut de suferit din cauza acestui flagel, fa˛„ de cei asupra c„rora s-au comis crime Ón regimul comunist, fa˛„ de supravie˛uitori ∫i familiile martirilor, a celor care au luptat Ómpotriva comunismului ∫i care n-au fost pu˛ini, doamnelor ∫i domnilor.

Lor le suntem Ónc„ datori.

## DUP√ PAUZ√

Bun„ ziua!

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Am rug„mintea la liderii de grupuri s„-∫i invite colegii Ón sal„.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Relu„m lucr„rile ∫edin˛ei de ast„zi, anun˛‚ndu-v„ c„ din totalul celor 331 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 214. Sunt absen˛i 117, din care particip„ la alte ac˛iuni parlamentare un num„r de 39.

Intr„m Ón ordinea de zi ∫i urmeaz„ s„ lu„m Ón dezbatere ini˛iativele legislative Ónscrise pe ordinea de zi pentru ∫edin˛a de ast„zi, mar˛i, 28 martie 2006.

Primul proiect, punctul 7 de pe ordinea de zi: proiectul Legii pentru modificarea ∫i completarea Legii administra˛iei publice locale nr. 215/2001.

Proiectul se dezbate Ón procedur„ de urgen˛„. Timpul de 90 de minute stabilit a fost epuizat.

S-au aprobat toate articolele din proiectul de lege, cu excep˛ia capitolului VI[5] , care a fost retrimis la comisie.

Dau cuv‚ntul pre∫edintelui comisiei, Ón vederea prezent„rii raportului suplimentar ∫i Ón vederea propunerii timpului de dezbatere pentru capitolul VI[5] .

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006

## Domnule pre∫edinte,

Œn primul r‚nd, v„ felicit ∫i, Ón al doilea r‚nd, v„ mul˛umesc.

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a fost sesizat„ pentru dezbaterea Ón fond cu proiectul Legii pentru modificarea ∫i completarea Legii administra˛iei publice locale nr. 215/2001.

Pentru acest proiect de lege a fost Óntocmit raportul Ón 3 martie 2006. Prin raportul comisiei s-a propus aprobarea acestuia.

Œn ∫edin˛a din 16 martie 2006 s-a propus ca proiectul de lege s„ fie restituit comisiei, pentru reexaminarea Capitolului VI[5 ] — îSanc˛iuni ∫i contraven˛ii“.

Capitolul VI[5 ] — îSanc˛iuni ∫i contraven˛ii“ din proiectul de lege ∫i din raportul aferent a fost dezb„tut Ón ∫edin˛a comisiei din 21 martie 2006.

Comisia a reanalizat capitolul ∫i a hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, men˛inerea acestuia Ón forma prezentat„ Ón raportul ini˛ial.

V„ mul˛umesc.

Timpi de dezbatere, v„ rog?

Propun 10 minute pentru dezbaterea acestui capitol. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

## V„ mul˛umesc.

Da. V„ mul˛umesc. Œncheiem procesul de votare. S-a aprobat propunerea comisiei.

V„ rog s„ verific„m din nou. V„ rog s„ v„ manifesta˛i prezen˛a pe cale electronic„, pentru a verifica faptul c„ sistemul func˛ioneaz„.

Da, prezen˛a. V„ rog s„ v„ exercita˛i prezen˛a.

V„ mul˛umesc.

™i voturi pentru propunere? Da. V„ mul˛umesc. S-a adjudecat propunerea.

Trecem la dezbaterea proiectului. Avem capitolul VI[5] .

La art. 120[10] dac„ exist„ observa˛ii sau men˛iuni fa˛„ de propunerea comisiei?

exercit„ Ón calitatea de reprezentan˛i ai statului; mai precis, alin. a) ∫i alin. b).

Am ar„tat Ón comisie c„ trebuie f„cut„ distinc˛ie Óntre cele dou„ tipuri de func˛ii pe care primarii, ca autorit„˛i executive locale, exercit„, pe de o parte, atribu˛ii Ón numele statului, iar, pe de alt„ parte, exercit„ atribu˛ii Ón cadrul autonomiei locale. ™i am ar„tat c„ este neprincipial ∫i este o Ónc„lcare a principiilor autonomiei locale ca rela˛ia dintre consilii locale ∫i primari s„ se regleze prin sanc˛iuni pe care prefec˛ii le pot da Ón aceste situa˛ii.

™i atunci propunerea pe care am formulat-o ∫i v-o supun aten˛iei dumneavoastr„ este ca alin. a) ∫i alin. b) s„ fie eliminate ∫i singura posibilitate prin care prefec˛ii s„ poat„ sanc˛iona primarii s„ fie aceea Ón care primarii, Ón exercitarea atribu˛iilor ca reprezentan˛i ai statului, nu Ó∫i Óndeplinesc aceste atribu˛ii.

V„ rog s„ accepta˛i ideea c„ lit. a) ∫i lit. b) de la Capitolul îSanc˛iuni“ merit„ eliminate prin vot. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc. Alte interven˛ii? V„ rog.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Punctul de vedere exprimat de domnul deputat Ghi∫e Ól Ómp„rt„∫im ∫i noi. Am discutat pe larg acest capitol Ón cadrul ∫edin˛ei de comisie ∫i credem c„ dezvoltarea autonomiei locale, descentralizarea activit„˛ii Ón administra˛ia local„ nu se pot realiza prin normativizarea excesiv„ a atribu˛iilor prefectului ∫i posibilitatea lui de a amenda pre∫edintele de consiliu jude˛ean sau primarul localit„˛ii respective pentru Ónc„lcarea unor lucruri care ˛in efectiv de autonomia consiliului local, de atribu˛iile unui primar sau ale unui pre∫edinte de consiliu jude˛ean, care sunt Ón concordan˛„ direct„ cu prevederile Legii descentraliz„rii.

Din acest punct de vedere, v„ rog s„ ave˛i Ón aten˛ie aceast„ chestiune, ∫i noi, Grupul parlamentar al P.S.D., sus˛inem punctul de vedere al domnului Ghi∫e, pentru a elimina lit. a) ∫i lit. b) din prevederile acestei legi, r„m‚n‚nd ca, Óntr-adev„r, prefectul s„ poat„ ac˛iona asupra primarilor ∫i pre∫edin˛ilor de consilii jude˛ene atunci c‚nd nu respect„ legile care vizeaz„ atribu˛iile lor Ón calitate de autoritate a statului Ón teritoriu.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Cr„ciunescu. V„ rog.

Domnul deputat Ioan Ghi∫e.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stimate doamne ∫i stima˛i domni colegi deputa˛i,

Doresc s„ ridic o chestiune pe care am prezentat-o ∫i Ón comisie, care a fost p‚n„ la urm„ respins„ prin vot. Este vorba despre posibilitatea ca prefec˛ii s„ sanc˛ioneze primarii pentru alte atribu˛ii dec‚t cele pe care primarii le

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Ascult‚nd cele dou„ interven˛ii ale colegilor mei, Ómi pun o Óntrebare, dup„ mine fireasc„, ori Domniile lor nu cunosc situa˛ia din teren, ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón consiliile locale ∫i mai ales Ón mediul rural ∫i Ón ora∫ele mici, ori sunt de rea-credin˛„?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006 Exist„ 3 mii ∫i ceva de comune Ón Rom‚nia. Œn consiliile locale de la ˛ar„, deci din mediul rural, primarii... hai s„ nu spun c„ abuzeaz„, dar fac exces de zel ∫i de foarte multe ori nu iau Ón considerare hot„r‚rile pe care le stabilesc consiliile locale. Acela∫i lucru se Ónt‚mpl„ Ón ora∫ele mici.

Eu nu cred c„ este un lucru r„u ca primarul s„ fie sanc˛ionat financiar pentru anumite abuzuri sau pentru nepunerea Ón aplicare a hot„r‚rilor consiliilor locale.

Acum este Ón lucru Legea privind migra˛ia, adic„ trebuie s„ fie promulgat„, migra˛ia politic„. Cunoa∫te˛i cu to˛ii urm„torul aspect: Ón momentul Ón care se termin„ alegerile, majoritatea consilierilor joac„ pe m‚na primarilor, indiferent de apartenen˛a politic„. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care vrem s„ sist„m migra˛ia politic„.

De aceea, dac„ lu„m situa˛ia real„ din teren ∫i cunoa∫tem aceast„ situa˛ie cu adev„rat, trebuie s„ fim de acord cu lit. a) ∫i cu lit. b), pentru c„ at‚ta timp c‚t nu r„spunde personal pentru aplicarea hot„r‚rilor consiliului local nu vom putea s„ mergem mai departe, la nivelul comunelor ∫i al ora∫elor mici. Pentru c„ Ón ora∫ele mari compozi˛ia consiliilor locale, jude˛ene, municipale, Ón ora∫ele mari ∫i Ón municipii este alta, pe c‚nd Ón mediul rural, Ón ora∫ele mici, practic, primarul este un mic despot: el hot„r„∫te, el pune Ón aplicare.

™i atunci cred c„ este necesar ca aceste dou„ articole s„ fie sus˛inute ∫i puse Ón aplicare.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Petru C„lian.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Un lucru este foarte clar: hot„r‚rile consiliului local sunt obligatorii pentru primar, Ón vederea punerii lor Ón aplicare.

Exist„ foarte multe acte normative care reglementeaz„ aceast„ situa˛ie, situa˛ia Ón care un primar nu ar pune Ón aplicare o hot„r‚re a consiliului local. Œns„ noi nu putem s„ venim acum s„ mai aducem Ón plus alte sanc˛iuni, c‚nd noi discut„m aproape Ón fiecare zi despre aplicarea principiului descentraliz„rii. Inclusiv electoratul poate sanc˛iona acel primar care nu-∫i face datoria ∫i Óncalc„ legea. Dar, repet, avem suficiente acte normative care s„ reglementeze aceast„ situa˛ie.

Grupul parlamentar al Partidului Conservator sprijin„, a∫adar, eliminarea celor dou„ articole propuse de domnul deputat Ghi∫e, ∫i a∫ mai avea de ad„ugat doar un singur lucru Ón privin˛a migra˛iei politice. Cred eu c„ migra˛ia politic„ porne∫te tot de la fonduri, porne∫te de la bani. Nici un primar, nici un consiliu local nu poate s„-∫i pun„ Ón aplicare anumite proiecte f„r„ bani.

Or, din momentul Ón care cei Ón drept nu acord„ sume Ón mod egal, f„r„ s„ ˛in„ cont de culoarea politic„, migra˛ia mi se pare un lucru firesc. Pentru c„ este normal ca to˛i cei ale∫i s„ Óncerce s„-∫i onoreze promisiunile din campania electoral„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Árpád Márton.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Am venit la acest microfon pentru c„ de obicei Grupul parlamentar al U.D.M.R. este consecvent Ón ap„rarea unor idei.

Conform Constitu˛iei noastre suveranitatea apar˛ine poporului ∫i ∫i-o exercit„ prin reprezentan˛ii ale∫i. Or, reprezentan˛ii ale∫i sunt parlamentarii din Parlamentul Rom‚niei, respectiv consilierii locali ∫i jude˛eni, la nivel local.

Este normal ca Executivul s„ activeze conform deciziei acestor foruri decizionale, s„ le execute, ∫i nu invers, cum cred unii. Mi se pare, ca atare, corect, ca acel Executiv, chiar dac„ este compus dintr-o singur„ persoan„ sau loc˛iitorul acestuia, cum este cazul primarului, s„ aib„ un comportament conform deciziilor consiliului. ™i dac„ nu are acest comportament, s„ fie, pe undeva, sanc˛ionat. Deci ni se pare corect.

Ceea ce nu ni s-a p„rut corect ∫i ni se pare Ón continuare c„ n-a fost cea mai bun„ solu˛ie, ca aceast„ sanc˛ionare s„ se realizeze de c„tre prefect, care este tot o persoan„ numit„ de Executiv, o persoan„ care pe deasupra nu este aleas„, cum este ales primarul, nici direct, cum este ales primarul, nici indirect, cum este ales pre∫edintele consiliului jude˛ean. Deci ar fi trebuit s„ se g„seasc„ o alt„ solu˛ie. Din p„cate, comisia nu a reu∫it s„ o g„seasc„, nu avem alt„ solu˛ie dec‚t s„ vot„m aceast„ variant„, cu o singur„ men˛iune. Aici s-a vorbit despre stoparea migr„rii. Trebuie s„ v„ spun c„ prin aceast„ decizie a noastr„ nu vom stopa migra˛ia politic„, ci, din contr„, din acest moment, prefectul va avea Ón m‚n„ un argument destul de important s„ Ónduplece primarii s„ migreze Ón zona puterii de oric‚nd, nu vorbesc de puterea actual„. Pentru c„ orice lege vot„m azi trebuie s„ ne preg„tim, s-ar putea ca m‚ine s„ nu fim noi cei care facem parte din coali˛ia de guvernare. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Da, v„ mul˛umesc, domnule deputat.

Timpul de dezbatere a expirat. Dac„ mai exist„ un punct de vedere al comisiei?

™i vom trece dup„ aceea la vot pe articole pentru toate proiectele.

Nu mai exist„ un punct de vedere al comisiei de exprimat, Ón˛eleg.

Œn aceste condi˛ii, pentru art. 120[10] exist„ la amendamente respinse o propunere din partea domnilor deputa˛i: Mircea Du∫a, Ion C„lin, Costic„ Macale˛i, Viorel Pupez„, Vasile Soporan. Evident c„ voi supune mai Ónt‚i votului dumneavoastr„ acest amendament respins, care presupune eliminarea lit. a) ∫i b) de la art. 120[10 ] .

V„ rog s„ vota˛i pentru acest amendament. Dac„ vota˛i acest amendament Ónseamn„ c„ se elimin„ cele dou„ litere, lit. a) ∫i b).

V„ rog s„ vota˛i electronic. Da. V„ mul˛umesc.

Propunerea a fost respins„.

38 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006

Dac„ exist„ alte comentarii sau observa˛ii la textul de la art. 120[10] , a∫a cum a fost formulat Ón raportul comisiei? Nu sunt. Se consider„ aprobat.

La art. 123 exist„ observa˛ii sau comentarii? Nu, mul˛umesc, se consider„ aprobat.

Punctul 90 din raportul comisiei, introducerea alin. 4 la art. 123.

Observa˛ii? Comentarii? Nu. Adoptat.

Punctul 92.

Observa˛ii? Comentarii? Adoptat. Punctul 93 din raportul comisiei. Observa˛ii? Comentarii? Adoptat. Punctul 94. Observa˛ii? Comentarii? Adoptat. Punctul 95. Observa˛ii? Comentarii? Adoptat. Punctul 96. Observa˛ii? Comentarii? Adoptat. Punctul 97. Observa˛ii? Comentarii? Adoptat. Punctul 98. Observa˛ii? Comentarii? Adoptat. Punctul 99. Observa˛ii? Comentarii? Adoptat. Punctul 100. Adoptat. V„ mul˛umesc. Punctul 102. Observa˛ii? Comentarii? Adoptat.

Am Óncheiat dezbaterea pe articole, legea este organic„ ∫i votul final va fi dat Ón sesiunea de vot final de la ora 12,30.

Punctul 8 de pe ordinea de zi, propunerea legislativ„ privind zonele metropolitane. Caracter organic. Raport de adoptare din partea Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

Dac„ din partea ini˛iatorului exist„ interven˛ii?

Din partea ini˛iatorilor, domnul deputat Fenechiu.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Cred c„ cel pu˛in Ón acest mandat este o premier„ faptul c„ ini˛iator de aceast„ dat„ pentru aceast„ lege este Óns„∫i Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

Am dorit s„ ini˛iem aceast„ propunere legislativ„ datorit„ faptului c„ cel pu˛in Ón sesiunea trecut„ comisia a fost sesizat„ cu nu mai pu˛in de patru propuneri legislative diferite pentru dezvoltarea zonelor metropolitane, unele dintre ele cu caracter general, altele

dintre ele cu caracter special; pentru zona metropolitan„ Bucure∫ti au fost dou„ propuneri legislative.

Din cele patru propuneri legislative unele erau neconstitu˛ionale, altele aveau ni∫te caractere foarte largi sau foarte punctuale, motiv pentru care comisia a hot„r‚t ca, Ómpreun„ cu speciali∫ti, Ómpreun„ cu asocia˛iile municipiilor, ale ora∫elor, ale comunelor, Ómpreun„ cu to˛i ini˛iatorii care de-a lungul existen˛ei Parlamentului au avut astfel de ini˛iative, s„ Óncerc„m s„ promov„m o lege pentru dezvoltarea zonelor metropolitane care se dore∫te a fi o lege-cadru pentru acest tip de asociere. Aceast„ propunere legislativ„ vine datorit„ faptului c„ Ón Constitu˛ia Rom‚niei mai sus de municipii nu avem o unitate local„ administrativ-teritorial„. Noi dorim ca Óntr-o viitoare revizuire a Constitu˛iei s„ propunem ∫i organizarea unit„˛ii administrativ-teritoriale denumite metropol„, care s„ fie o unitate administrativ-teritorial„ cu un rang mai Ónalt dec‚t municipiile re∫edin˛„ de jude˛, dar p‚n„ atunci am vrut s„ cre„m un cadru care nu s-a putut crea dec‚t Ón baza Legii asocia˛iilor, un cadru, repet, pentru a putea avea posibilitatea cei care tr„iesc Ón zone foarte aglomerate s„ se asocieze cu comunele din jur, pe o raz„ de aproximativ de 30 de kilometri, pentru a constitui aceste asocia˛ii pe care le-am denumit noi îzone metropolitane“.

O s„-mi permit, domnule pre∫edinte, cu voia dumneavoastr„, acum s„ citez ∫i raportul comisiei.

Rog pre∫edintele comisiei s„ prezinte raportul asupra acestei ini˛iative.

## V„ mul˛umesc.

Deci comisia a examinat propunerea legislativ„ Ón ∫edin˛a din 21 martie 2006 ∫i a hot„r‚t cu majoritate de voturi sus˛inerea acesteia ∫i Óntocmirea unui raport favorabil. Era ∫i logic, de altfel, fiind propunerea noastr„. Examin‚nd con˛inutul propunerii legislative, avizul favorabil al Consiliului Legislativ, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic sus˛ine promovarea propunerii legislative, propune plenului Camerei Deputa˛ilor dezbaterea ∫i adoptarea acesteia.

Prin obiectul de reglementare ∫i con˛inutul s„u propunerea legislativ„ se Óncadreaz„ Ón categoria legilor organice. La lucr„rile comisiei din data de 21 martie 2006 au fost prezen˛i 27 de deputa˛i din 28 de membri ai comisiei, raportul comisiei a fost adoptat cu 13 voturi pentru, dou„ ab˛ineri din num„rul celor care au votat.

Œn raport cu obiectul de reglementare ∫i con˛inutul s„u, propunerea legislativ„ se Óncadreaz„ Ón categoria legilor ordinare.

V„ mul˛umesc.

Cred c„ am s„ v„ corectez ∫i se Óncadreaz„ Óntre legile organice.

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul la dezbateri generale?

Ini˛iatorul este...

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Andreica, v„ rog.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006 **Domnul Ioan Andreica** _— secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Prin Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na˛ional, Sec˛iunea a IV-a — îRe˛eaua de localit„˛i“ — sunt prev„zute prevederi Ón leg„tur„ cu constituirea ∫i organizarea zonelor metropolitane. Œn forma Ón care acest proiect de lege a fost ini˛iat nu aducea modific„ri semnificative, de aceea Guvernul consider„ c„ Ón Legea nr. 351 sunt suficiente prevederi privind func˛iunea zonelor metropolitane, din acest punct de vedere.

La dezbateri, Ón cadrul Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, s-a f„cut o modificare esen˛ial„, ∫i anume s-a atribuit personalitate juridic„ acestei asocia˛ii ca zon„ metropolitan„, lucru care schimb„ radical conceptul ini˛ial, dar nu s-au f„cut ∫i alte modific„ri Ón ceea ce prive∫te atribu˛iile unei institu˛ii care are personalitate juridic„ ∫i mai ales Ón ceea ce prive∫te evitarea unor suprapuneri cu autoritatea public„ local„.

De aceea, Guvernul nu sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, miz‚nd sau oferind varianta modific„rii Legii nr. 351 sau, mai mult, Ón proiectul Lege nr. 215, care este deja Ón dezbatere la Camera Deputa˛ilor, sunt prevederi suficiente pentru organizarea ∫i func˛ionarea zonelor metropolitane.

Deci consider„m c„ nu e necesar un nou proiect de lege pe aceast„ tem„, mai ales c„ nu este armonizat cu legisla˛ia de p‚n„ acum.

V„ mul˛umesc.

Da. V„ mul˛umesc. A cerut cuv‚ntul domnul deputat Ghi∫e?

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stimate doamne ∫i stima˛i domni colegi deputa˛i,

Vin Ón fa˛a dumneavoastr„ ca s„ argumentez o dat„ Ón plus temeinicia punctului de vedere al Guvernului.

Conform Constitu˛iei, statul rom‚n se organizeaz„ bazat pe principiul separa˛iei puterilor Ón stat, m„ refer la art. 1 alin. (4), Ón particular, al separa˛iei Óntre puterile executiv„ ∫i deliberativ„ sau, dac„ vre˛i, deliberativ„ ∫i executiv„. Acest principiu este valabil Óntregii structuri a puterii de stat. ™i atunci, problema de fond a acestui proiect de lege este urm„toarea: ve˛i g„si la art. 10 c„ îSe constituie un consiliu metropolitan alc„tuit din primarii unit„˛ilor administrativ-teritoriale ∫i c‚te un reprezentant al fiec„rui consiliu local, componente ale zonei metropolitane, precum ∫i reprezentantul consiliului jude˛ean ∫i al consiliilor jude˛ene“.

Practic, se constituie o adunare care amestec„ autorit„˛i executive, autorit„˛i deliberative de la diferite niveluri, jude˛ean sau local, c„rei adun„ri, numit„ Consiliul metropolitan, i se confer„ prin proiectul de lege competen˛e Ón a lua decizii pe probleme bugetare sau decizii de coordonare urbanistic„ a zonei respective.

Care este problema de fond? Problema de fond este c„ acest Consiliu metropolitan care amestec„ autorit„˛i

executive ∫i deliberative prin componen˛a lui Óncalc„ at‚t principiul constitu˛ional, c‚t ∫i faptul c„ autorit„˛ile locale nu sunt reprezentate prin organele lor reprezentative, ∫i aici vreau s„ spun c„ la jude˛ este vorba de pre∫edintele consiliului jude˛ean ∫i la localitate este primarul.

Subliniez faptul c„ aceste persoane, pre∫edintele de consiliu jude˛ean ∫i primarul, sunt cele care Ón justi˛ie ∫i Ón rela˛ii cu alte persoane fizice sau juridice reprezint„ unitatea administrativ-teritorial„.

Actualele prevederi ale Legii nr. 215/2001 a administra˛iei locale confer„ suficiente instrumente legale prin care comunit„˛ile locale s„ se asocieze, s„-∫i coordoneze dezvoltarea urbanistic„. Comisia a fost de bun„ inten˛ie Ón dorin˛a de a da totu∫i un proiect de lege prin care s„ rezolve o problem„ care aduce mai multe ini˛iative legislative Ón dezbatere pe acela∫i subiect. Œns„, fa˛„ de buna inten˛ie a membrilor comisiei ca totu∫i s„ aduc„ un proiect de lege, pentru c„ altfel ar fi trecut prin aprobare tacit„, trebuie s„ facem distinc˛ie Óntre eroarea care s-ar comite dac„ acest proiect de lege, Ón forma Ón care este el, ar fi promovat. Cred c„ cei care au competen˛e juridice de Ónalt nivel Ó∫i vor da seama c„ acest proiect de lege con˛ine inclusiv elemente de neconstitu˛ionalitate, care justific„ argumentul ca acest proiect de lege s„ nu fie adoptat Ón forma Ón care s-a propus.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Da.

Domnul deputat Viorel Constantinescu.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

De aceast„ dat„ Guvernul are dreptate. Suntem pu∫i Ón situa˛ia de a vota o lege care nu are obiect. Cred c„ s-a extrapolat un pic. Dac„ se spunea Legea conurba˛iilor, atunci era ∫i un corespondent ∫tiin˛ific Ón ceea ce prive∫te organizarea teritoriului ∫i nu aveam nici o problem„.

Dac„ e s„ vorbim de zone metropolitane, Rom‚nia ar trebui s„ aib„ cam trei zone la popula˛ia de peste 20 de milioane.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Cristian R„dulescu a solicitat cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Apreciem buna-credin˛„ ∫i entuziasmul membrilor comisiei care au propus o lege care se dore∫te a fi legecadru ∫i aduce elemente generale Ón reglementarea zonelor metropolitane.

Sunt Óns„ dou„ lucruri aici care mai trebuie discutate.

Pe de o parte, exist„ suprapuneri cu prevederi din alte legi care reglementeaz„ administra˛ia local„, pe de alt„ parte, aceast„ lege cuprinde prevederi care excedeaz„ totu∫i con˛inutul unei legi-cadru ∫i intr„ chiar

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006 Ón reglementarea unor aspecte mai intime, care ar fi trebuit l„sate, conform Legii asocia˛iilor, la Óndem‚na celor care intr„ Ón astfel de asocia˛ii ∫i Ó∫i stabilesc singuri regulile de func˛ionare.

Astfel de suprapuneri complic„ legisla˛ia. De altfel, eu observ c„ ∫i Ón interiorul comisiei, dup„ cum ne-a spus domnul pre∫edinte, 13 membri au fost pentru, doi au fost Ómpotriv„ ∫i 12 nu ∫i-au exprimat votul. Deci pesemne c„ ∫i acolo a fost o mare confuzie referitoare la necesitatea legii Ón forma aceasta. Am luat act ∫i de faptul c„ Guvernul cam pe acelea∫i obiec˛ii nu sprijin„ aceast„ propunere legislativ„. Deci am avea posibilitatea s„ trimitem aceast„ lege la comisie, pentru ca Ómpreun„ cu Guvernul s„ se decanteze acele elemente care sunt necesare de elementele de suprapunere, care s„ fie eliminate.

Pe de alt„ parte Óns„ observ c„ pe 31, deci peste c‚teva zile, expir„ termenul ∫i aceast„ lege poate fi aprobat„ tacit.

Punctul nostru de vedere este c„ legea trebuie respins„ ∫i comisia trebuie s„ reia ini˛iativa, am v„zut c„ are destul„ ini˛iativ„, ∫i s„ decanteze doar acele elemente care sunt Óntr-adev„r necesare ∫i aduc un plus la legisla˛ia existent„ acum.

Deci noi o s„ fim Ómpotriva acestei propuneri legislative.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Dénes Seres.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Sigur c„ proiectul de lege vine s„ fac„ ni∫te preciz„ri vizavi de prevederile modific„rii Legii nr. 215, care este Ón momentul de fa˛„ Ón adoptare la Camera Deputa˛ilor.

Œn proiectul de lege se fac referiri clare la asocia˛iile intercomunitare ∫i la zonele metropolitane. Deci, practic, cadrul legislativ va exista. O dat„ cu amendarea Legii nr. 215 noi, practic, oferim cadrul legislativ pentru constituirea zonelor metropolitane. De fapt, ∫i zonele metropolitane sunt ni∫te asocia˛ii intercomunitare. Numai c„ se constituie Ón jurul metropolelor, al ora∫elor mari ∫i de aceea trebuie s„ aib„ o reglementare specific„.

Eu cred c„ ∫i referirea Guvernului vizavi de personalitatea juridic„ este gre∫it„, pentru c„ Legea nr. 215 permite acestor asocia˛ii intercomunitare s„ aib„ personalitate juridic„. Altfel nu pot Óncheia contracte ∫i nu pot avea practic anumite atribute cu caracter civil. Sigur c„ ar fi fost benefic s„ putem Ónc„ amenda legea, eu spun s„ o adopt„m, stima˛i colegi, v„ rog s„ sprijini˛i aceast„ ini˛iativ„, iar la Senat, Ómpreun„ cu Guvernul, se pot face anumite amendamente care s„ Ómbun„t„˛easc„ mersul ei. Ar fi o gre∫eal„ s„ o respingem, Ón condi˛iile Ón care face practic ∫i corespunde prevederilor legale pe care le preconiz„m noi cu modific„rile Legii nr. 215. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Mircea Du∫a.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Œn aceast„ sesiune ∫i Ón sesiunea trecut„ au existat mai multe ini˛iative legislative privind reglementarea zonelor metropolitane. ™i pentru c„ fiecare ini˛iativ„ legislativ„ avea c‚teva neajunsuri, comisia a Óncercat s„ elaboreze un act normativ care s„ reglementeze aceast„ zon„ foarte important„.

Nu sunt de acord aici c„ se spune c„ exist„ prevederi Ón Legea nr. 351, sigur, exist„ cele care ofer„ cadrul general pentru constituirea zonei metropolitane; de asemenea, Ón Legea nr. 215, modificat„, exist„ aceste prevederi.

Eu cred c„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, chiar dac„ nu este perfect„ ∫i trebuie corectat„ pe ici, pe colo, trebuie s„ fie adoptat„ Ón Camera Deputa˛ilor ∫i, a∫a cum spunea colegul Dénes, s„ fie rezolvate acele probleme care se consider„ c„ nu sunt Ón conformitate cu celelalte acte normative, la Senat.

Ar fi inoportun s„ retrimitem la comisie sau s„ respingem aceast„ ini˛iativ„, pentru c„ cei din marile metropole a∫teapt„ acest act normativ, a∫teapt„ aceast„ posibilitate de a se asocia Ón zone metropolitane ∫i cred c„ dorin˛a administra˛iei locale, cu care, de altfel, noi am avut discu˛ii atunci c‚nd am elaborat proiectul de lege, trebuie s„ o Óndeplinim.

De aceea, v„ propun s„ adopt„m acest proiect de lege ∫i, cu corecturile necesare la Senat, s„ devin„ o lege viabil„ ∫i o lege Ón sprijinul administra˛iei locale. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Petru C„lian.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Acest proiect de lege Ó∫i are izvorul Ón solicit„rile venite de la nivelul localit„˛ilor municipii re∫edin˛„ de jude˛. Este un lucru foarte adev„rat, tocmai de aceea au existat foarte multe tentative, s„ spun a∫a, de proiecte de lege, care practic s-au cumulat Ón acest proiect de lege ini˛iat de Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

S-a gre∫it cu acest proiect de lege din start.

Eu consider, ∫i la fel ∫i grupul nostru parlamentar, c„ ∫i Ón Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i acest proiect de lege trebuia s„ fie dezb„tut pe fond, pentru c„ apar foarte multe fr‚nturi din alte legi, fr‚nturi care nefiind atent aranjate pot s„ duc„ la o tent„ de neconstitu˛ionalitate a anumitor prevederi Ón acest proiect de lege.

Œn opinia noastr„, avem dou„ variante.

Prima variant„ ar fi respingerea, a∫a cum au sus˛inut ∫i al˛i colegi din coali˛ie, iar varianta a doua ar fi s„-i d„m o importan˛„ deosebit„ acestui proiect de lege, s„-i prelungim termenul de adoptare la 60 de zile, iar Ón situa˛ia Ón care, Ón mod normal, ar fi retrimis„ la comisie aceast„ ini˛iativ„, s„ intre Ón dezbaterea pe fond a celor dou„ comisii reunite, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006 Hot„r‚˛i pe care dintre variante le accepta˛i, Ón orice caz, Ón situa˛ia Ón care nu va fi acceptat„ prelungirea termenului la 60 de zile, noi vom vota, la fel ca ∫i ceilal˛i colegi, pentru respingerea acestui proiect de lege.

Din p„cate, spun acest lucru, c„ Ól vom respinge. V„ mul˛umesc.

Da. O s„ rog colegii s„ nu mai stea masa˛i Ón fa˛a domnilor deputa˛i care stau a∫eza˛i.

A cerut cuv‚ntul domnul deputat Calimente, dup„ aceea domnul deputat Oltean.

Am re˛inut cele dou„ propuneri care s-au f„cut aici, de prelungire a termenului de dezbatere ∫i cea de retrimitere la comisie, ∫i le voi pune ulterior Ón discu˛ie.

## Stima˛i colegi,

## Domnule pre∫edinte,

Ca unul care a avut un proiect de lege referitor la zona metropolitan„ Bucure∫ti, am considerat, consult‚nd legisla˛ia interna˛ional„, pentru c„ proiectul pe care l-am f„cut pleca de la zona metropolitan„ a Romei ∫i a Parisului, c„ Ón general acest tip de unitate administrativ„ se preteaz„ marilor aglomera˛ii urbane cu peste un milion de locuitori.

Œn proiectul de lege pe care Ól avem Ón fa˛„, sigur, datorit„ condi˛iilor din Rom‚nia, acest num„r al locuitorilor a fost cobor‚t la 300.000 ∫i am considerat c„ este bine, pentru c„, Ón condi˛iile Ónainte expuse de mine, numai Bucure∫tiul ar fi intrat Ón aceast„ categorie. Cobor‚nd ∫tacheta vor fi mai multe municipii, Ón jur de 4 sau 5, care vor intra Ón aceast„ categorie.

Sigur c„, a∫a cum au spus ∫i colegii mei care au vorbit Ónainte, legea are c‚teva inadverten˛e din punct de vedere juridic, dar mie mi se pare c„ ea este foarte important„ pentru dezvoltarea urbanistic„ a anumitor zone din ˛ar„ ∫i tergiversarea acestui lucru va duce p‚n„ la urm„ la Óngroparea legii, a∫a cum se Ónt‚mpl„ de multe ori la noi. De aceea, a∫ propune ca ea s„ treac„ Ón aceast„ form„ ∫i, av‚nd Ón vedere c„ Senatul este camer„ decizional„, toate modific„rile care sunt necesare s„ se fac„ la Senat, av‚nd Ón vedere c„ din c‚te am v„zut toate grupurile parlamentare sus˛in acest proiect de lege pe fond, sigur, cu micile deosebiri ∫i cu corectarea de rigoare din punct de vedere juridic.

V„ mul˛umesc.

## Da. V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Oltean, dup„ care Ón˛eleg c„ se Óncheie ∫irul interven˛iilor la dezbateri generale.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œng„dui˛i-mi s„ exprim o p„rere care este a Grupului parlamentar al P.D. Eu cred c„ o problem„ care este extrem de important„, aceea a zonei metropolitane, ∫i care, Ón opinia mea, ar trebui s„ fie tratat„, g‚ndit„ ∫i reglementat„ de c„tre Guvernul Rom‚niei, este privit„ cu o doz„ mare de superficialitate prin aceast„ propunere

care ast„zi face obiectul dezbaterii la nivelul Camerei Deputa˛ilor.

Eu am serioase Óndoieli asupra oportunit„˛ii acestui act normativ Ón momentul de fa˛„. Vreau s„ v„ spun c„ avem reglement„ri, un cadru general ∫i Ón Legea nr. 351 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului, avem o reglementare cu caracter general ∫i Ón Legea nr. 215.

Deci, Ón opinia noastr„, exist„ reglement„ri care s„ dea posibilitatea acelor aglomer„ri mari de popula˛ie s„ g‚ndeasc„ o zon„ metropolitan„.

Neoportunitatea acestui act normativ rezid„ ∫i din faptul c„, de∫i avem un cadru legal de c‚˛iva ani, nici m„car Bucure∫tiul n-a fost tentat s„ g‚ndeasc„ organizarea unei zone metropolitane.

Mai mult, actul Ón sine cuprinde reglement„ri insuficiente pentru a g‚ndi o zon„ metropolitan„ Ón sensul modern al acestei no˛iuni ∫i care s„ r„spund„ unor necesit„˛i concrete de dezvoltare economic„ ∫i social„ a unei anumite zone.

™i nu cred c„ aceast„ chestiune at‚t de important„ trebuie s„ fie l„sat„ la Óndem‚na unui grup de parlamentari care, Ón opinia mea, n-a avut ∫i nu va avea toate datele care s„ fie necesare Ón dezvoltarea unui proiect, a unei propuneri care, Óntr-adev„r, s„ fie Ón strict„ concordan˛„ cu realit„˛ile cu care se confrunt„ Rom‚nia ∫i cu posibilit„˛ile de dezvoltare a marilor aglomer„ri urbane.

De aceea, eu cred c„ singura m„sur„ care se poate lua Ón aceast„ situa˛ie este respingerea acestei propuneri legislative ∫i s„ l„s„m Guvernului, care, a˛i sesizat ∫i a˛i re˛inut cu to˛ii, nu sus˛ine aceast„ propunere legislativ„, s„ g‚ndeasc„ un act normativ care s„ reglementeze Ón stil modern ∫i Ón concordan˛„ ∫i cu normele europene acest domeniu.

V„ mul˛umesc.

## Da. V„ mul˛umesc.

™irul interven˛iilor la dezbateri generale s-a Óncheiat. Din partea ini˛iatorului, domnul deputat Fenechiu.

## Da. V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. V„ mul˛umesc, stima˛i colegi.

O s„ Óncerc s„ m„ Óncadrez Óntr-un timp limitat Ón aceast„ luare de pozi˛ie pe care o voi avea. Vreau, Ón primul r‚nd, s„-mi exprim regretul asupra c‚torva aspecte.

Vreau, Ón primul r‚nd, s„-mi exprim regretul asupra faptului c„ noi am ini˛iat ∫i am f„cut public„ aceast„ inten˛ie Ónc„ din luna noiembrie a anului 2005. Ministerele de resort au primit ini˛iativa noastr„ legislativ„ Ónc„ de acum dou„ sau trei luni.

Toate asocia˛iile asociative, repet, au primit aceast„ ini˛iativ„. Din nefericire, p‚n„ c‚nd am ajuns Ón plen cu aceast„ ini˛iativ„, Ón afara membrilor comisiei nu a venit nimeni cu nici un fel de amendament. Acest lucru mi se pare o dovad„ a faptului c„ interesul nu a fost major p‚n„ Ón momentul Ón care s-a v„zut c„ aceast„ lege ajunge Ón Parlament, s-a v„zut c„ aceast„ lege va trece de plenul Camerei Deputa˛ilor ∫i vreau s„ v„ spun, domnule reprezentant al Guvernului, c„ nu exist„ nici un fel de suprapunere, nici cu Legea nr. 351, nici cu Legea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006 nr. 215. Œn Legea nr. 215 este prev„zut„ posibilitatea dezvolt„rii zonelor metropolitane, iar noi, prin aceast„ lege, stabilim cadrul Ón care se pot dezvolta aceste zone, nimic mai mult.

Vreau s„ v„ spun, de asemenea, c„ nu cred c„ este nici un element de neconstitu˛ionalitate. Consiliul Legislativ, analiz‚nd cu foarte mult„ aten˛ie aceast„ lege, noi am luat act de propunerile Consiliului Legislativ ∫i, mai mult dec‚t at‚t, vreau s„ v„ spun c„, Ón acest moment, Ón dou„ locuri din ˛ar„, Ón Ia∫i ∫i Ón Oradea, func˛ioneaz„ dou„ zone metropolitane care se bazeaz„ pe acest principiu asociativ.

De asemenea, mi se pare, nu a∫ putea s„ spun diletantism, dar nu pute˛i amenda faptul c„ Ói d„m acestei zone metropolitane o form„ juridic„. Este foarte logic s„ aib„ o form„ juridic„ ca s„ poat„ lucra.

De asemenea, conform tuturor legilor care stabilesc organizarea ∫i func˛ionarea asocia˛iilor, a˛i v„zut c„ Ón aceast„ zon„ metropolitan„ toate deciziile se iau prin consens. De aceea, nu se suprapun sub nici o form„ deciziile cu deciziile consiliilor locale, nici ale consiliului jude˛ean.

Totu∫i, pentru c„ dorim, Óntr-adev„r, membrii comisiei, ca aceast„ lege s„ ajung„ c‚t mai aproape de perfec˛iune, suntem de acord ∫i m-am consultat ∫i cu colegii mei, ∫i suntem de acord cu retrimiterea la comisie, suntem de acord cu analizarea legii ∫i de c„tre Comisia juridic„, dar nu suntem de acord ca ni∫te oameni care nici m„car nu au citit legea s„ fac„ comentarii pe marginea legii ∫i s„ spun„ c„ aceast„ lege nu este bun„.

A∫a Ónc‚t, v„ rog s„ supune˛i la vot propunerea de prelungire a termenului de dezbatere p‚n„ la 60 de zile, av‚nd Ón vedere c„, am v„zut, colegii mei consider„ c„ este de foarte mare importan˛„ aceast„ lege ∫i s„ cere˛i un punct de vedere, chiar raport comun, dac„ este cazul, ∫i de la Comisia juridic„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Mai este necesar„ o interven˛ie din partea Guvernului? Un minut, domnule secretar de stat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Pentru o bun„ informare, a∫ vrea s„ fac dou„ preciz„ri: Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, ∫i respectiv Guvernul, nu a fost invitat la dezbateri la comisie, de∫i noi am trimis amendamente Ón scris pe fondul primei propuneri. ™i, a doua observa˛ie, noi nu ne opunem sau nu credem c„ este o eroare ca aceast„ asocia˛ie s„ aib„ personalitate juridic„, dar dac„ citim cu aten˛ie toate atribu˛iile care sunt prev„zute Ón lege nu sunt potrivite unei asocia˛ii cu personalitate juridic„.

Deci aceast„ asocia˛ie, practic, nu devine ordonator de credite ∫i nu poate face nimic. Iar dac„ Ói modific„m atribu˛iile, s„-i conferim drepturile depline unei institu˛ii cu personalitate juridic„, trebuie s„ ne g‚ndim c„ Ón general legat de patrimoniu ∫i finan˛e hot„r„sc consiliile locale, ∫i nu primarii care sunt membri ai acestei asocia˛ii. Deci legea trebuie s„ suporte modific„ri de fond. V„ mul˛umesc.

Pe procedur„, domnul deputat Oltean.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Cred c„ se impune cu necesitate restituirea acestei propuneri la comisie pentru c„, pe procedur„, raportul comisiei nu a fost adoptat. ™i citez din raportul comisiei: îLa lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 27 de deputa˛i din totalul de 28 de membri ai Comisiei pentru administra˛ie public„. Raportul comisiei a fost adoptat cu 13 voturi pentru ∫i dou„ ab˛ineri“.

Or, este cunoscut, conform regulamentului comisiei, pentru adoptare este nevoie de jum„tate plus unu din num„rul total al parlamentarilor prezen˛i la comisie. Au fost prezen˛i 27 la comisie, au votat 13 pentru, nu e jum„tate plus unu. Œn consecin˛„, raportul nu putea fi admis, domnule pre∫edinte, Ón forma Ón care este prezentat aici.

Din aceste considerente, Ón mod obligatoriu, se impune cel pu˛in din acest punct de vedere restituirea raportului comisiei pentru a fi adoptat favorabil sau nefavorabil, Ón strict„ concordan˛„ cu prevederile Regulamentului Camerei ∫i cu Regulamentul Comisiei de administra˛ie public„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Da. V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Plenul, cu siguran˛„, va lua Ón considerare ∫i argumentul ridicat de dumneavoastr„.

Nu, nu v„ mai dau cuv‚ntul, domnule deputat, pentru c„ oricum voi supune la vot prin retrimiterea la comisie ∫i fiecare dintre doamnele ∫i domnii deputa˛i vor lua Ón considerare argumentele pe care le consider„ potrivite.

Voi supune Óns„ mai Ónt‚i votului dumneavoastr„ propunerea de prelungire a termenului, de modificare a termenului, dat„ fiind complexitatea legii. Nu doresc s„ cre„m un precedent prin care legile s„ se adopte tacit, propun de aceea modificarea termenului Ón condi˛iile art. 75 din Constitu˛ie ∫i ale art. 113 din regulament.

V„ rog s„ v„ exprima˛i prezen˛a ∫i votul.

- Da. V„ mul˛umesc. S-a adoptat aceast„ propunere. Urmeaz„ ca noul termen s„ fie 15 aprilie.

- Supun acum votului dumneavoastr„ propunerea de

- retrimitere la comisie.

- Cine este pentru? V„ rog s„ v„ exprima˛i.

- V„ mul˛umesc. S-a decis retrimiterea la comisie.

Termen pentru comisie propun o s„pt„m‚n„, dac„ ∫i domnul pre∫edinte e de acord.

Propun, de asemenea, dac„ ve˛i fi de acord, s„ se solicite ∫i un aviz din partea Comisiei juridice. S-a solicitat aici aceast„ chestiune.

Domnul deputat C„lian.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006

## Procedur„.

Domnule pre∫edinte, eu am cerut discutarea pe fond a acestui proiect de lege, ∫i nu avizarea. Avizarea a fost, a trecut prin Comisia juridic„ ∫i i-am dat aviz favorabil. Deci nu avem alt„ solu˛ie.

V„ rog, domnule deputat Fenechiu.

Da. V„ mul˛umesc c„ mi-a˛i dat cuv‚ntul. Œn primul r‚nd, a∫ vrea s„ dau un r„spuns referitor la ce s-a Ónt‚mplat cu cei 12 care au lipsit...

Domnule deputat Fenechiu, v-am dat cuv‚ntul pe chestiunea necesit„˛ii avizului sau raportului.

Œmi cer scuze, dar vreau s„ v„ spun c„ erau la fumat Ómpreun„ cu domnul deputat Oltean.

Domnule deputat Fenechiu, v„ rog foarte mult s„ v„ referi˛i la chestiune.

Dar cred eu c„ at‚ta timp c‚t o comisie Ó∫i d„ un aviz f„r„ nici un fel de amendament nu este logic s„ vin„ acea comisie ∫i s„ spun„ c„ nu este corect s„ treac„ legea.

At‚ta am vrut s„ v„ spun. Deci mi se pare corect s„ mai cerem Ónc„ o dat„ aviz Comisiei juridice ∫i dac„ Comisia juridic„ are amendamente accept„m amendamentele dumnealor.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule Fenechiu.

A˛i creat domnului Oltean un drept la replic„, pe care i-l ofer.

## Domnule pre∫edinte,

Œn primul r‚nd, Óng„dui˛i-mi s„ m„ refer la solicitarea de a fi sesizat„ Ón fond Comisia juridic„. Conform regulamentului Camerei Deputa˛ilor, Ón aceast„ faz„ nu mai poate fi atribuit„ acestei comisii posibilitatea de a analiza Ón fond actul normativ.

™i, Ón al doilea r‚nd, referitor la afirma˛ia domnului Fenechiu, nu fac dec‚t precizarea c„ eu n-am fumat niciodat„.

V„ mul˛umesc.

V„ felicit, domnule deputat, pentru aceast„ op˛iune. Œn aceste condi˛ii, trecem la punctul 9 de pe ordinea de zi: propunerea legislativ„ de modificarea Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a

teritoriului na˛ional, Sec˛iunea a IV-a, îRe˛eaua de localit„˛i“.

Lege organic„. Raport de respingere din partea Comisiei pentru administra˛ie public„.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul... Sunte˛i ini˛iator? Domnul deputat Ungureanu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Aici avem de-a face cu o inelegan˛„, s-o numesc elegant, a comisiei ∫i avem de-a face ∫i cu o nelegalitate a votului, o neconformitate cu regulamentul.

De aceea, eu, Ómpreun„ cu domnul deputat Viorel Oancea, care ast„zi nu este prezent pentru c„ sus˛ine la Senat un alt proiect de lege, am ini˛iat aceast„ lege cu g‚ndul, ∫i vreau s„ v„ explic acest lucru, cu g‚ndul c„ vom veni Ón sprijinul primarilor atunci c‚nd se hot„r„∫te de c„tre noi Ónfiin˛area sau reÓnfiin˛area unor comune, modificarea limitelor unor localit„˛i.

Toate prevederile din completarea legii au izvor‚t din practic„ ∫i m„ adresez dumneavoastr„ cu g‚ndul c„ sunte˛i cei care ave˛i o vast„ experien˛„. Mul˛i dintre dumneavoastr„ a˛i fost primari, pre∫edin˛i de consilii jude˛ene, a˛i fost consilieri jude˛eni sau locali, a˛i fost chiar prefec˛i, deci ∫ti˛i foarte bine ce se Ónt‚mpl„ Ón realitate.

Din p„cate, spun, la comisie s-a Ónt‚mplat un lucru neelegant. At‚t eu, c‚t ∫i domnul deputat Oancea am ˛inut foarte mult s„ fim prezen˛i acolo, am ∫i fost prezen˛i la un moment dat Ómpreun„, dup„ aceea, pe r‚nd, pentru c„ aici se desf„∫urau alte activit„˛i, Óns„ ni s-a spus s„ plec„m pentru c„ legea va fi reprogramat„, discu˛ia va fi reprogramat„. Dup„ ce am plecat, ea a fost luat„ Ón discu˛ie.

Vreau s„ v„ rog s„ elimin„m acest fel de a lucra, pentru c„ suntem colegi ∫i este inelegant s„ se procedeze a∫a. Sunt convins c„ dac„ am fi fost prezen˛i unul dintre noi m„car, dintre ini˛iatori, e adev„rat c„ domnul Oancea a fost Óntors de pe drum, era plecat deja din Palatul Parlamentului, poate c„ am fi reu∫it s„-i convingem pe colegii no∫tri de la comisie.

Pe de alt„ parte, vreau s„ v„ spun c„ din 25, v„ rog s„ vede˛i raportul, din 25 de membri prezen˛i ai comisiei au votat doar 9. Ca atare, ca ∫i la raportul precedent, nu avem majoritatea necesar„. Cu toate acestea, eram Ón m„sur„ s„ v„ cer restituirea la comisie, Óns„ nu pot s-o fac din elegan˛„, pentru c„ altfel completarea ar trece prin aprobare tacit„, se Ómpline∫te termenul Ón cur‚nd.

De aceea, am s„ v„ rog s„ vota˛i Ómpotriva raportului, Ón cuno∫tin˛„ de cauz„. ™i am s„ v„ explic doar Óntr-o fraz„. Atunci... asta vizeaz„ modificarea, atunci c‚nd se hot„r„∫te dintr-un motiv sau altul Ónfiin˛area unei comune sau reÓnfiin˛area, exist„ discu˛ii legate de limita teritoriului Óntre cele dou„ localit„˛i. Cea nou„ nu poate, n-are argumentul istoric sau geografic, iar cea veche nu vrea s„ renun˛e la unele prerogative ale sale.

™i atunci, am dat prefectului posibilitatea s„ arbitreze aceast„ disput„ Óntre cele dou„ localit„˛i ∫i din exemplele pe care domnul Oancea le-ar fi putut da la comisie, dar n-a fost ascultat, avem deja c‚teva cazuri de comune care au legea, s-a f„cut referendumul, s-a f„cut procedura legal„, au legea de Ónfiin˛area comunelor, dar nu pot trece la punerea Ón practic„ din cauza diferendului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006 legal de delimitare a teritoriului, a∫a cum a fost el Ón 1968, prin Legea nr. 1.

De aceea, v„ rog s„ ave˛i Ón vedere, m„ rog, experien˛a noastr„, a mea, ca jurist, a domnului Oancea, ca fost primar, ∫i s„ citi˛i cu aten˛ie legea ∫i s„ vota˛i Ómpotriva propunerii de respingere.

V„ mul˛umesc.

Da. V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei... Dac„ exist„ un punct de vedere al comisiei? Dac„ nu, nu insist„m.

Din partea Guvernului.

Domnule Iga∫, vorbi˛i din partea comisiei? Da.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Guvernul salut„ aceast„ ini˛iativ„ pentru c„ Ó∫i propune s„ aduc„ c‚teva clarific„ri privind Ónfiin˛area sau reÓnfiin˛area unor comune, dar lipse∫te un lucru esen˛ial, ∫i anume acela c„ o dat„ cu referendumul care se organizeaz„ privind oportunitatea cre„rii sau reÓnfiin˛„rii unei comune, Ón acela∫i referendum trebuie supuse aprob„rii popula˛iei ∫i h„r˛ile cadastrale, ∫i respectiv limitele teritoriale ale celor dou„ comune sau ale comunei care se reÓnfiin˛eaz„.

Proiectul de lege nu are aceast„ prevedere. Sub aceast„ rezerv„, Guvernul, dac„ se accept„ cele patru amendamente propuse de Guvern care s„ Ónglobeze acest lucru, atunci Guvernul sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ parlamentar„.

V„ mul˛umesc.

Da. V„ mul˛umesc. Comisia.

Da, domnule pre∫edinte. Mul˛umesc.

Este adev„rat c„ raportul comisiei este unul negativ, dar solicit„m retrimiterea acestui proiect legislativ la comisie ∫i solicit„m prelungirea termenului pentru depunerea unui nou raport.

Rog pe cei care solicit„ prelungirea termenului s„ justifice caracterul complex al unei legi cu dou„ articole. Justifica˛i, v„ rog, ca s„ avem baza votului.

Solicit„m retrimiterea la comisie datorit„ faptului c„ Guvernul va veni cu elemente suplimentare tocmai pentru a Ómbun„t„˛i acest proiect legislativ ∫i solicit„m Ónc„ o s„pt„m‚n„ termen de prelungire a termenului.

Mul˛umesc.

Domnul deputat Du∫a, dori˛i s„ lua˛i cuv‚ntul?

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Este adev„rat c„ este un proiect de lege cu trei articole care modific„ Legea nr. 351, dar este un proiect de lege necesar av‚nd Ón vedere c„ Ón ultimii ani au fost Ónfiin˛ate foarte multe localit„˛i noi ∫i administrativteritorialul nu a fost delimitat pentru c„ primarii, consiliile locale nou-Ónfiin˛ate nu se Ón˛eleg asupra grani˛elor noilor localit„˛i.

Pentru a face acest lucru sigur c„ e necesar s„ se reÓntoarc„ la comisie ∫i s„ prelungim termenul la 60 de zile, pentru a completa acest proiect de lege cu acele m„suri care vizeaz„ delimitarea localit„˛ilor administrativteritoriale, respectiv a cere h„r˛i atunci, Ón momentul organiz„rii referendumului, ∫i alte proceduri care, Óntr-adev„r, o dat„ cu apari˛ia legii de Ónfiin˛are de noi localit„˛i, s„ fie rezolvat„ ∫i problema delimit„rii administrativ-teritoriale.

Necesitatea este aceea de a completa proiectul de lege, a-l aduce la stadiul de a fi folosit de c„tre administra˛iile locale pentru delimitarea localit„˛ilor.

## Da. V„ mul˛umesc.

Domnule deputat C„lian, avem dou„ propuneri Ónaintate, dac„ dori˛i s„ interveni˛i ∫i pe aceste dou„ propuneri legate de procedura de dezbatere Ón continuare.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Punctul de vedere al ini˛iatorului, al domnului deputat Ungureanu, este foarte clar. S„ nu uit„m c„ suntem doar prima Camer„ sesizat„ ∫i deja precedentul cu prelungirea termenului Ón vederea adopt„rii tacite s-a creat. Ast„zi deja suntem la al doilea proiect de lege. Nu este Ón regul„.

V-a∫ propune s„ vot„m Ón forma existent„ acest proiect de lege, respectiv s„ vot„m pentru respingerea raportului de respingere, iar la Senat Guvernul s„ vin„ cu acele amendamente ∫i Ón forma final„ legea s„ fie Óntr-adev„r ∫i pe placul Guvernului. Ideea de baz„ este de a nu crea un precedent cu prelungirea acestor termene.

Mul˛umesc.

Da. V„ mul˛umesc. Domnul deputat Cristian R„dulescu.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Este posibil ∫i ceea ce a propus colegul antevorbitor, Óns„ eu unul simt un disconfort observ‚nd c„ tot Óncerc„m s„ l„s„m pe seama Senatului s„ corecteze ceea ce noi nu suntem capabili s„ facem aici, la Camer„, av‚nd ni∫te proceduri comune. De aceea, n-a∫ avea certitudinea c„ ceea ce noi d„m imperfect c„tre Senat Senatul chiar va putea p‚n„ la urm„, presat de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006 acelea∫i termene, s„ corecteze. ™i ∫tim ∫i acolo cam cum se lucreaz„, din p„cate.

Aceast„ propunere legislativ„ nu este neap„rat una proast„. Eu Ón˛eleg c„ raportul de respingere a ie∫it dintr-un vot care este rezultatul unui vot care a fost f„cut Óntr-o oarecare confuzie Ón cadrul comisiei ∫i nu reflect„ neap„rat raportul de for˛e sau evaluarea calitativ„ a propunerii legislative respective.

Pe de alt„ parte, ∫i Guvernul ne spune c„ dac„ s-ar introduce ∫i referiri la acele planuri cadastrale, dac„ s-ar mai face unele cizel„ri, propunerea legislativ„ ar putea aduce elemente pozitive Ón plus fa˛„ de legisla˛ia existent„.

De aceea, m„ asociez ∫i eu propunerilor care au fost f„cute anterior, pe care le sintetizez, Ón sensul c„ le retrimitem la comisie cu prelungirea termenului la 60 de zile ∫i comisia, Ómpreun„ cu reprezentantul Guvernului, s„ ne dea un produs mai bun pe care s„-l vot„m Ón plen. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc pentru sintez„, domnule deputat.

Voi propune plenului mai Ónt‚i prelungirea termenului de dezbatere, dat fiind caracterul extrem de complex al acestei reglement„ri.

Cine este pentru modificarea acestui termen? V„ rog s„ v„ exprima˛i prezen˛a ∫i votul.

- Da. V„ mul˛umesc. s-a aprobat.

Propun acum trimiterea la comisie a proiectului. Termen, domnule vicepre∫edinte? O s„pt„m‚n„.

- V„ mul˛umesc.

V„ rog s„ v„ exprima˛i votul pentru aceast„ propunere.

Da. V„ mul˛umesc. S-a adoptat.

Trecem la punctul 10 de pe ordinea de zi: propunere legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul magistra˛ilor.

Legea are caracter organic. Raportul Comisiei juridice este de respingere.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ intervin„? Domnul deputat Florin Iordache.

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Practic, prin aceast„ propunere legislativ„ ini˛iatorii vizeaz„ modificarea art. 54 din Legea nr. 303. Practic, numirea procurorului general al Rom‚niei la propunerea ministrului justi˛iei eu o consider o Ónc„lcare a Constitu˛iei, din cauza faptului c„, potrivit art. 133 din Constitu˛ie, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independen˛ei justi˛iei.

De aceea, mi se pare normal ca numirea ∫i revocarea procurorului general al Rom‚niei s„ se fac„ la propunerea C.S.M.-ului. Propunerea ∫i revocarea s„ se fac„ de pre∫edintele Rom‚niei, dar, repet, la propunerea C.S.M.-ului. Pentru c„ numai astfel putem face ca implicarea ministrului justi˛iei, care este coleg cu

procurorul general Óntre cei 19 reprezentan˛i ai C.S.M. ... face ca aceast„ numire s„ fie o numire politic„.

De aceea, ˛in‚nd cont c„ am primit un aviz favorabil at‚t de la Consiliul Legislativ, dar am primit un aviz favorabil ∫i de la C.S.M., propun colegilor s„ nu respecte propunerea de respingere a Comisiei juridice ∫i s„ fie de acord cu aceast„ propunere care vizeaz„ propunerea de numire ∫i de revocare a procurorului general.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Guvernului, doamna Katalin Kibedi.

## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** _— secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins„ Camer„,

Problema independen˛ei procurorilor este o problem„ sensibil„ care nu a fost rezolvat„ unitar nici la nivelul Organiza˛iei Na˛iunilor Unite. Din punctul nostru de vedere, apreciem Óns„ c„ prevederile art. 132 din Constitu˛ia Rom‚niei rezolv„ aceast„ problem„, pentru c„ aici reg„sim defini˛ia potrivit c„reia procurorii Ó∫i desf„∫oar„ activitatea, sigur, se Ón∫iruie toate principiile de legalitate, de impar˛ialitate, dar, pe de alt„ parte, sub autoritatea ministrului justi˛iei.

Or, Ón m„sura Ón care legea fundamental„ rezolv„ aceast„ problematic„, apreciem c„ nu exist„ o primejdie Ón ce prive∫te situa˛ia numirii procurorului general at‚ta timp c‚t ∫i Ón strategia de reform„ ∫i Ón tot ceea ce ne impune Uniunea European„ la Capitolul îJusti˛ie“ ministrul justi˛iei are un rol deosebit ∫i poate fi tras la r„spundere pentru o gre∫it„ implementare a acestei practici.

De aceea, ne men˛inem punctul de vedere negativ cu privire la aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, cu tot respectul fa˛„ de ini˛iator.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamna secretar de stat. Din partea comisiei.

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a examinat propunerea legislativ„ Ón ∫edin˛a din 22 martie a.c., dispun‚nd de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, de avizul favorabil al Consiliului Superior al Magistraturii, exprimat prin avizul nr. 237/2006, de punctul de vedere al Guvernului, care era acela de a nu sus˛ine propunerea legislativ„, ∫i de avizul favorabil al Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ ∫i al Comisiei pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale.

La dezbatere a fost invitat„ ∫i a fost prezent„ doamna ministru al justi˛iei, Monica Luisa Macovei. Comisia a lucrat Ón cvorum legal de 20 de membri prezen˛i din 25 ∫i, Ón urma discu˛iilor, cu un vot str‚ns, respectiv 11 voturi pentru, 8 voturi contra ∫i o ab˛inere, comisia a hot„r‚t s„ propun„ plenului Camerei respingerea propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 303/2004.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006 Œn raport cu obiectul ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn cadrul dezbaterilor generale dac„ exist„ cumva persoane care doresc s„ ia cuv‚ntul?

Da, domnul deputat Victor Ponta.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am a∫teptat ∫i ca declara˛iile de pres„ ale colegului meu Cozmin Gu∫„ s„ se Óncheie ca s„ pot s„ exprim un punct de vedere al Partidului Social Democrat referitor la aceast„ lege, o lege mult mai important„ dec‚t am putea s„ credem la prima vedere.

Œn 2003, pre∫edinta Asocia˛iei APADOR-CH, doamna Monica Macovei, spunea c„ at‚t timp c‚t ministrul justi˛iei nume∫te pe procurorul general ∫i pe ceilal˛i ∫efi ai Parchetelor nu vom avea o justi˛ie independent„.

Faptul c„ ∫i-a schimbat opiniile de atunci nu m„ mir„ foarte tare. Œns„ eu cred, Ón continuare, Ón ceea ce spunea Domnia sa atunci, nu Ón ceea ce afirm„ acum, c„, Óntr-adev„r, dac„ vrem s„ avem o justi˛ie independent„ trebuie s„ l„s„m ca toate func˛iile de conducere, Óncep‚nd cu cea de procuror general al Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, s„ fie numite de pre∫edintele Rom‚niei, la propunerea C.S.M.-ului.

Vreau s„ v„ spun c„ aceasta este, Ón primul r‚nd, o concep˛ie european„. Am v„zut c‚nd domnul vicepre∫edinte al Comisiei Europene, domnul Franco Frattini, a venit la Bucure∫ti, a uitat din ce ˛ar„ provine Domnia sa. Nu l-a Óntrebat nimeni pe domnul Frattini dac„ Ón Italia procurorul general este numit de ministrul justi˛iei, pentru c„ l-ar fi pus Óntr-o situa˛ie penibil„, s„ spun„ c„ Ón Italia nu, Ón Italia se nume∫te de c„tre Consiliul Superior al Magistraturii; dar el venea s„ ne spun„ cum trebuie s„ facem noi aici.

C‚nd va fi doamna Macovei singurul membru al C.S.M.-ului, probabil c„ atunci domnul Frattini ne va spune c„ este bine s„-l numeasc„ C.S.M.-ul.

Deci vreau s„ v„ spun c„ Ón toate ˛„rile din Europa, care au o justi˛ie ceva mai independent„ dec‚t a noastr„, procurorul general este numit de c„tre pre∫edinte, la propunerea C.S.M.-ului.

Sigur, c‚nd domnul Franco Frattini ne spune nou„ cum s„ facem ceea ce nu se-nt‚mpl„ la el Ón ˛ar„ probabil c„ se g‚nde∫te la problemele ∫efului s„u, ale domnului Berlusconi. Dar, mie nu-mi este de Berlusconi acum, ci mi-e de o justi˛ie de care avem foarte mare nevoie.

Mai mult, Ón discu˛iile pe care le-am avut cu pre∫edintele Traian B„sescu, atunci c‚nd am Óncercat ∫i am reu∫it, to˛i parlamentarii, s„ repar„m gre∫elile din Ordonan˛a privind D.N.A.-ul, acesta a fost punctul principal pe care grupul nostru l-a invocat, ∫i inclusiv pre∫edintele ˛„rii a spus c„ este o propunere interesant„ ∫i important„, dar probabil c„ nu a putut s„ treac„ peste voin˛a manifest„ a unei singure persoane, a ministrului justi˛iei, de a ˛ine Ón m‚ini justi˛ia.

Vreau s„ v„ spun c„ dac„ o s„ avem p‚n„ la urm„ un procuror general numit de C.S.M. poate c„ nu o s„

se mai Ónt‚mple ce s-a Ónt‚mplat asear„ cu Dinu Patriciu, care nu este P.S.D.-ist deloc, este liberal de-al dumneavoastr„. Poate c„ o s„ vedem dac„ o justi˛ie func˛ioneaz„ cu adev„rat independent.

De c‚nd Adrian N„stase nu mai este pre∫edintele Camerei, eu n-am mai v„zut la ora 7,10 seara ie∫ind procurorii de la perchezi˛ie de la d‚nsul.

Dac„ vrem s„ avem Ón continuare un ministru care c‚nd se enerveaz„, c‚nd se mai Ónt‚lne∫te cu cineva la o cafea, dup„ aceea iar„∫i anun˛„ c„-l schimb„ pe procurorul general, nu vot„m aceast„ lege!

Dar cred c„ este Ón interesul a ceea ce Parlamentul ∫i toate obliga˛iile noastre europene ne cer: s„ avem un procuror general numit de c„tre C.S.M., nu de c„tre ministrul justi˛iei.

A∫ vrea s„ v„ rog, Ónc„ o dat„...

Rog Grupul parlamentar al P.S.D. s„-l asculte pe domnul Ponta.

Aici, s„ ∫ti˛i, mai mult vorbeam cu liberalii, c„ m„ g‚ndeam c„ dup„ Dinu Patriciu mai urma˛i c‚˛iva.

Voiam doar s„ v„ rog s„ v„ g‚ndi˛i dac„ ast„zi vot„m s„ scoatem Parchetul General de sub puterea unui ministru. Ast„zi este un ministru P.D., motiv pentru care nici un lider P.D. nu este anchetat, sunt cerceta˛i cei de la P.S.D., P.N.L. ∫i din alte partide. M‚ine va fi un alt ministru, de la alt partid, ∫i acel partid va avea imunitate, Ón timp ce toate celelalte vor avea oameni cerceta˛i.

Haide˛i s„ scoatem procurorul general de sub ministrul justi˛iei, indiferent c„ o cheam„ Monica Macovei sau altfel, ∫i s„ avem un Parchet General cu adev„rat independent, care s„-i cerceteze pe cei corup˛i indiferent dac„ sunt de la P.D. sau sunt din orice alt partid.

V„ rog mult de tot ∫i v„ solicit, nu numai Ón numele Grupului P.S.D., ∫i Ón numele celor care vor o justi˛ie independent„, s„ vota˛i aceast„ lege, care este nu numai de bun-sim˛, este ∫i Ón spiritul Constitu˛iei, ∫i s„ scoatem, Ón sf‚r∫it, Ón 2006, justi˛ia ∫i Parchetul General de sub un ministru Ón care nu trebuie sau nu putem s„ avem Óncredere at‚t timp c‚t face parte dintr-un Guvern politic. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Árpád Marton.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Se pare c„ la Capitolul îCorup˛ie“, Óntr-adev„r, avem probleme ∫i Ón aceast„ lupt„ Ómpotriva corup˛iei forurile europene cred c„ ministrul justi˛iei este persoana cea mai avizat„ Ón a duce aceast„ lupt„ la bun sf‚r∫it, pentru c„ avem o justi˛ie Ón care nici m„car popula˛ia ˛„rii nu prea are o mare Óncredere.

™i, de aceea, se sus˛ine c„ ar fi bine ca procurorul general, adic„ tot ceea ce Ónseamn„ Procuratur„, adic„ tot ceea ce Ónseamn„ o lupt„ Ómpotriva acestei corup˛ii s„ fie sub obl„duirea... Ón aceast„ m‚n„ de fier a ministrului, care va duce aceast„ lupt„ la bun sf‚r∫it.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006 Putem fi de acord cu aceast„ op˛iune, pe care se pare c„ o au forurile europene, numai cu un lucru nu putem fi de acord: s„ zicem c„ aceast„ m„sur„ este depolitizarea, c„ aceast„ m„sur„ este o m„sur„ care duce la independen˛a justi˛iei. Nu putem spune a∫a ceva.

Aceast„ m„sur„ este una politic„, este o m„sur„ care duce cel pu˛in o parte a justi˛iei Ón subordinea Executivului, Ón subordinea politicului, care are o decizie politic„ de a duce la bun sf‚r∫it o idee: aceast„ lupt„ anticorup˛ie.

Atunci nu este nici o problem„. Dar s„ zicem c„ independen˛a justi˛iei ˛ine de subordonarea politicului este cel pu˛in exagerat!

De altfel, trebuie s„ ∫ti˛i, poate v„ ∫i aminti˛i, Grupul U.D.M.R. Óntotdeauna a fost Ómpotriva ideii politiz„rii justi˛iei, chiar ∫i atunci c‚nd am fost la pre∫edintele B„sescu ∫i am discutat Ón leg„tur„ cu acel proiect de lege, noi am fost de acord s„ fie modificat„ ici-colo, Ón punctele esen˛iale, inclusiv cu ideea de a readuce, a∫a cum societatea civil„ p‚n„ mai ieri a ∫i solicitat, Ón subordinea, adic„ Ón atribu˛iunea C.S.M.-ului de a face propuneri ∫i la decizia pre∫edintelui Rom‚niei, dac„ s„ numeasc„ sau nu acea persoan„, c„ ∫i asta este foarte important, lucru cu care noi am fost de acord.

Pe de alt„ parte, noi nu credem c„ legile trebuie s„ fie f„cute pentru sau Ón considerarea anumitor persoane, deci dac„ o persoan„ este ministru al justi˛iei este bine s„ fie aceast„ competen˛„ Ón sarcina sa, dac„ o alt„ persoan„ este ministru al justi˛iei nu mai este bine.

Nu credem c„ a∫a trebuie s„ fie f„cute legile. Legile ˛„rii trebuie f„cute pentru to˛i, indiferent cine va fi persoana care va fi ministrul justi˛iei, cine va fi pre∫edintele Rom‚niei, cine va fi la guvernare ∫i cine va fi Ón opozi˛ie. ™i credem Ón consecven˛„ c„ a∫a trebuie f„cute legile.

Eu nu ∫tiu dac„ acest proiect de lege pe care-l avem Ón fa˛„ este cel mai bine realizat, v„ spun sincer, nu ∫tiu. Dar ∫tiu un lucru sigur ∫i Ón mod cert: o dat„ ∫i o dat„ propunerea pentru procurorul general trebuie s„ se fac„ de un C.S.M... poate cur„˛it pu˛in!

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Mul˛umesc. Domnul deputat Petre Ungureanu.

## **Doamna Florina Ruxandra Jipa ∫i domnul Costache Mircea**

**:**

V„ rug„m s„ invita˛i la tribun„ ∫i din partea st‚ng„ a s„lii, nu numai din partea dreapt„!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L. am s„ v„ rog s„ vot„m cu to˛ii pentru respingere, a∫a cum a propus Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Sunt serioase argumente pentru care ar trebui respins proiectul de lege, tot a∫a cum cred, Óntr-un viitor foarte apropiat, am putea merge pe ideea pe care au sus˛inut-o ini˛iatorii, pe care Ói respect, ca persoanele nominalizate acolo s„ fie numite de c„tre C.S.M.

Œns„, a∫a cum au spus ∫i antevorbitorii mei, nu tr„im Óntr-o Rom‚nie ideal„, nu tr„im Óntr-o Rom‚nie perfect„, ci tr„im Óntr-o Rom‚nie profund„, real„, pe care o ∫tim cu to˛ii, iar referirea la Italia sau alte state Ón care procurorul general ∫i procurorul-∫ef al D.N.A. sunt numi˛i de c„tre C.S.M. s-a f„cut dup„ o reform„ f„cut„ Ón justi˛ie, reform„ c„reia i-au c„zut la propriu victime oameni cu m‚inile curate.

De aceea, eu cred c„ n-ar trebui, cel pu˛in Ón acest moment, pentru mai multe argumente pe care am s„ le relev, s„ schimb„m regulile Ón timpul jocului.

Au fost nenum„rate exemple Ón timpul acestei legislaturi Ón care noi, din diverse grup„ri politice, am sus˛inut c„ n-ar fi oportun s„ schimb„m regulile Ón timpul jocului, ∫i doar s„ v„ amintesc cele privind alegerea pre∫edintelui consiliului jude˛ean, dac„ ar fi s„ ne referim la alte ∫i alte aspecte pe care le ˛ine˛i minte, ∫i cu to˛ii a˛i spus: îNu acum, nu Ón timpul jocului, doar Ón urm„torul mandat!“. ™i, p‚n„ la urm„, cu Ón˛elepciune, am c„zut de acord c„ a∫a este bine.

Aici Óns„ vreau s„ v„ amintesc c„ suntem Óntr-o profund„ reform„ a justi˛iei. Ne place sau nu place ministrul justi˛iei, este pl„cut sau nepl„cut acesta de c„tre mul˛i dintre parlamentari, este o problem„ care excede discu˛iei.

Cert este c„ raportul vicepre∫edintelui Comisiei Europene, al lui Frattini, care s„pt„m‚na trecut„, nu mai departe, a spus c„... ∫i a felicitat justi˛ia ∫i reforma din justi˛ie, ∫i avansatul stadiu al reformei, eu cred c„ ar trebui s„ ne dea de g‚ndit.

Iat„ c„ ar trebui s„ facem abstrac˛ie de faptul c„ suntem Ón diverse partide politice, v„ cer acest lucru doar ca un time-out pentru perioada de aderare, ∫i s„ mergem pe raport. Nu cred c„ ar fi acum cazul s„ bulvers„m sistemul judiciar, pentru c„... Ónchipui˛i-v„ ce s-ar Ónt‚mpla!

A∫a cum repetam la momentul c‚nd am cerut s„ aprob„m proiectul Legii privind am‚narea intr„rii Ón vigoare a Codului penal, dac„ am schimba aceste reguli acum, toate dosarele — indiferent ce s-ar spune de c„tre speciali∫ti —, toate dosarele Ón anchet„ vor avea de suferit ∫i se va cere o pauz„ pentru repunerea lor Ón func˛ie.

Vreau s„ v„ reamintesc c„ unul dintre ini˛iatori, ∫i m„ refer aici la doamna fost ministru al justi˛iei, Rodica St„noiu, a produs o bulversare a sistemului judiciar, care se simte de 2 ani Óncoace ∫i se va mai sim˛i Ónc„ 3 ani: celebra ordonan˛„ prin care a trecut toate dosarele de recursuri la Œnalta Curte de Casa˛ie.

Ca avocat, v„ spun, cu experien˛„ de aproape 30 de ani, au trecut 2 ani de atunci ∫i Ónc„ mai trec 3 p‚n„ se va termina valul de urm„ri negative ale acestei propuneri. Nu am spus dec‚t... doar v-am amintit acest lucru ∫i, de aceea, v„ rog, Ónc„ o dat„, Óncheind, s„ vota˛i pentru raportul comisiei.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M. ∫i dup„ aceea P.D., dau cuv‚ntul Ón ordinea Ónscrierii, Óntruc‚t nu s-au f„cut Ónscrieri de la toate grupurile de la Ónceput. Doamna deputat Jipa, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006 O s„ ia cuv‚ntul c‚te un singur parlamentar de grup ∫i, dup„ aceea, dac„ mai exist„ interven˛ii.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Œmi pare r„u, dar de ani de zile vorbim despre un stat de drept ∫i ne dorim s„ tr„im Óntr-un stat de drept, dar v„d c„ Ón loc de acest lucru se invoc„ cu totul alte lucruri.

Nu pledez aici nici pentru fostul ministru al justi˛iei, nici pentru actualul ministru al justi˛iei. Ba, mai mult, pot s„ v„ spun c„ de cel pu˛in 10 ani de zile, Óntr-o tez„ de doctorat, am sus˛inut c„ procurorii sunt subordona˛i ierarhic. Or, dac„ ei sunt oricum subordona˛i ierarhic, ∫i vorbim de independen˛a aceea, a∫a-zisa independen˛„ a lor, pe care o vede˛i cu to˛ii, dac„ Ól mai subordon„m ∫i pe procurorul general ministrului justi˛iei Ónseamn„ c„ ne Óntoarcem la o perioad„ foarte Óndep„rtat„ pe care b„nuiesc c„ nici unii dintre dumneavoastr„ n-o doresc. Ne Óntoarcem, eventual, la perioada stalinist„.

Deci nu v„d de ce, din moment ce am creat Consiliul Superior al Magistraturii, procurorul general s„ nu fie numit de acest Consiliu Superior al Magistraturii, bun-r„u, a∫a cum tot noi, Parlamentul, i-am trecut pe ace∫ti oameni care fac parte din... Deci noi i-am avut Ón fa˛„, i-am audiat, am ∫tiut cine sunt ∫i i-am acceptat.

Or, Ón aceast„ situa˛ie, Ómi vine greu s„ cred acum c„ putem spune despre un organ care este Ónfiin˛at dup„ revolu˛ie ∫i care s-a crezut c„ este Ónfiin˛at pentru a duce la independen˛a justi˛iei acum s„ fie hulit. Nu mai este bun C.S.M.-ul, nu C.S.M.-ul este cel care trebuie s„-l desemneze pe procurorul general al Rom‚niei, ci acum este ministrul justi˛iei.

Eu cred c„ noi nu facem un pas Ónainte Ón acest mod, ci, dimpotriv„, v-am spus, ne Óntoarcem undeva unde probabil nimeni dintre noi nu mai vrea s„ ajungem. Deci cred c„ situa˛ia cea mai favorabil„ ∫i cea mai de bun-sim˛, dac„ vre˛i, Ón ultim„ instan˛„, este a l„sa C.S.M.-ului aceast„ calitate, ∫i nu ministrului justi˛iei. Ministrul justi˛iei, nu uita˛i, este reprezentantul Executivului.

Or, dac„ vrem s„ fim un stat de drept, haide˛i s„ nu Óncurc„m cele trei puteri ale statului de drept. V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc, doamna deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul deputat Daniel Buda.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnilor colegi,

Partidul Democrat va vota Ómpotriva acestei propuneri legislative, baz‚ndu-se Ón principal pe trei argumente: Ón primul r‚nd, ∫tim cu to˛ii c„ aceast„ chestiune a numirii procurorului de c„tre ministru a fost supus„ controlului Cur˛ii Constitu˛ionale, care apreciaz„ Ón mod clar ∫i neÓndoielnic c„ a∫a cum este acum este conform Constitu˛iei. Prin urmare, nu putem s„ accept„m criticile c„ Ón momentul de fa˛„ aceast„ variant„ de lucru ar fi contrar„ Constitu˛iei.

Œn alt„ ordine de idei, domnilor colegi, toat„ lumea ∫tie c„ Franco Frattini a apreciat Ón mod laudativ activitatea ministrului justi˛iei ∫i activitatea justi˛iei Ón momentul de fa˛„.

Este incorect ∫i este, a∫ putea spune, chiar imoral s„ schimb„m ceva ce merge bine. De altfel, noi, politicienii, ne-am obi∫nuit s„ facem acest lucru, dar cred c„ totu∫i este cazul s„ punem cap„t acestui stil de lucru de a schimba Óntotdeauna ceea ce merge bine.

Referitor, Óns„, la discu˛ia pe care am avut-o la pre∫edintele Rom‚niei vizavi de aceast„ problem„, domnilor de la P.S.D., haide˛i s„ fim corec˛i cu noi Ón∫ine ∫i s„ ne aducem aminte c„ pre∫edintele a spus c„ aceast„ chestiune va fi discutat„ Ón viitor, ∫i nicidecum nu s-a mers pe varianta s„ se accepte aceast„ schimbare ast„zi.

Prin urmare, domnule pre∫edinte, noi, Grupul parlamentar al Partidului Democrat, vom vota Ómpotriva acestei propuneri legislative.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Petru C„lian, din partea Grupului parlamentar al P.C.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ are vechime pentru c„ sunt convins de un lucru: Ónregistrarea ei s-a f„cut cu cel pu˛in 6 luni Ónainte de ast„zi, se spune.

Œn aceast„ perioad„, lucrurile s-au l„murit din foarte multe puncte de vedere. Este cert c„ justi˛ia Ón Rom‚nia Óncepe s„ func˛ioneze. C„ ne place, c„ nu ne place Monica Macovei, mecanismul func˛ioneaz„, efectele sunt categorice, apar ∫i rezultatele. Noi nu putem s„ bulvers„m acum tot acest mecanism, mai ales Ón faza Ón care noi mai avem c‚teva luni ∫i sper s„ ader„m la Uniunea European„.

Avem stegule˛ul bun, s„ spun a∫a, la acest capitol, ∫i noi trebuie s„ r„m‚nem consecven˛i pe varianta propus„ de partidele politice ∫i acceptat„ de pre∫edintele Rom‚niei.

Din acest motiv, Grupul parlamentar al Partidului Conservator r„m‚ne consecvent ∫i va vota Ómpotriva acestei ini˛iative legislative, deci pentru raportul de respingere al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dac„ mai exist„ alte interven˛ii la dezbateri generale?

Nu.

## V„ mul˛umesc.

Œn aceste condi˛ii, reamintindu-v„ c„ raportul comisiei sesizate Ón fond este de respingere, va trebui s„ proced„m la un vot asupra respingerii propunerii legislative.

Œntruc‚t legea este de domeniul organic, o voi supune votului la ora 12,30.

Da, doamna Kibedi, dac„ dori˛i s„ interveni˛i din partea Guvernului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doream doar cu dou„ argumente s„ v„ mai re˛in aten˛ia, av‚nd Ón vedere c„ s-a f„cut trimitere ∫i la legisla˛ie comparat„. ™i a∫ l„sa la aprecierea dumneavoastr„ m„sura Ón care se pune Ón discu˛ie care state au proceduri de numire ∫i de revocare a procurorului general acelea∫i cum sunt prev„zute Ón legisla˛ia din Rom‚nia, pentru a putea face o compara˛ie, dac„ func˛ioneaz„ sau nu bine sistemul de justi˛ie Ón acele state. Aceste state sunt: Danemarca, Finlanda, Suedia, Germania, Spania, Portugalia, Cehia, Slovenia, Estonia.

Œn m„sura Ón care, ∫i aici a∫ mai voi s„ medita˛i ∫i dumneavoastr„, Suedia este, de pild„, statul care este dat drept exemplu c„ se Ónchid por˛ile penitenciarului, spre deosebire de alte state, unde este supraaglomerare, Ón mod cert c„ func˛ioneaz„ bine sistemul ∫i nimeni nu a pus sub semnul Óntreb„rii dac„ procurorul general este numit la propunerea ministrului justi˛iei sau numit efectiv, nu numai propus, ar afecta independen˛a procurorului.

Garan˛iile noastre se reg„sesc at‚t Ón Legea nr. 303, pentru c„ niciodat„ ministrul justi˛iei nu va interveni la solu˛ii, pentru c„ nu are aceast„ competen˛„, dar chiar de Codul de procedur„ penal„, Ón care procurorul poate ataca oric‚nd decizia organului ierarhic superior cu privire la solu˛ia sa, indiferent c„ este de trimitere sau de netrimitere Ón judecat„.

De aceea, dac„ acestea au fost argumente, v„ rog s„ reflecta˛i asupra lor, dac„ statele acestea Óntr-adev„r func˛ioneaz„ bine sau nu ∫i merit„ s„ mergem pe acest sistem.

Pe de alt„ parte, Ón statele pe care nu le-am Ón∫iruit, nu neap„rat Consiliul Superior al Magistraturii este cel care patroneaz„ numirile ∫i revoc„rile, pentru c„ Ón alte state Parlamentul este cel care va da verdictul final cu privire la cine s„ fie procurorul general. Deci sub acest aspect nu este Ón acest sens.

Dar a∫ mai dori s„ fac trimitere ∫i la Recomandarea Comitetului de Mini∫tri din Consiliul Europei nr. 2000(19) care, de fapt, face remarci Ón leg„tur„ cu modul Ón care trebuie s„ dea socoteal„ procurorii ∫i cine este responsabil de activitatea acestora.

Œn consecin˛„, v„ mul˛umesc ∫i v„ rog s„ reflecta˛i Ón acest sens la acordarea votului final.

V„ mul˛umesc.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Nu. Dac„ pre∫edintele comisiei dore∫te s„ ia cuv‚ntul?

Domnule pre∫edinte,

Nu c„ a∫ dori, dar cred c„ sunt obligat. V„ mul˛umesc c„-mi da˛i cuv‚ntul.

Stima˛i colegi,

Aceast„ propunere legislativ„ a fost dezb„tut„ Ón ∫edin˛a comisiei din 26 martie a.c.

Am dispus de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, de avizul favorabil al Consiliului Superior al Magistraturii — ambele avize favorabile, am zis — ∫i de punctul de vedere al Guvernului, care nu sus˛ine propunerea legislativ„.

Obiectul, dup„ cum se anun˛a, este de fapt o Óncercare de corectare, putem spune, a unor aspecte discutabile constitu˛ional din pachetul de legi adoptat anul trecut, ∫i anume fa˛„ de prevederea din pachetul de legi ca Ón circumscrip˛iile Ón care exist„ o popula˛ie majoritar„ sau...

V„ rog s„ m„ scuza˛i, domnule pre∫edinte, v„ d„dusem cuv‚ntul dac„ dorea˛i s„ interveni˛i la sf‚r∫itul dezbaterilor generale de la punctul anterior, pentru c„ doamna Kibedi a dorit s„ intervin„ din partea Guvernului.

A, scuza˛i! Œmi cer scuze! Nu doresc s„ intervin.

V„ voi da cuv‚ntul la urm„toarea ini˛iativ„. Aceast„ ini˛iativ„ r„m‚ne pentru vot final la ora 12,30. V„ invit, domnule pre∫edinte, s„ a∫tepta˛i doar un moment.

Trecem la punctul 11, propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 30 ∫i a art. 46 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judec„torilor ∫i procurorilor.

Ini˛iatorul? V„ rog, domnule deputat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Ini˛iativa legislativ„ pe care v-am propus-o este o ini˛iativ„ deosebit de important„ ∫i Ón total„ concordan˛„ cu Constitu˛ia.

Vreau de la bun Ónceput s„ subliniez acest lucru, pentru c„ ∫tiu c„ s-au n„scut probleme pro ∫i contra. Adic„, Ón primul r‚nd, a ap„rut un aspect, ∫i anume Consiliul Superior al Magistraturii d„ aviz favorabil; Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ d„ aviz favorabil; toat„ lumea, Ón principiu, de∫i aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ este a mai multor deputa˛i de la diverse partide, deci P.R.M., dar ∫i P.S.D., ∫i P.N.L., ∫i P.D. ™i totu∫i din partea Guvernului apare un aviz nefavorabil care, de fapt, se transform„ Ón avizul nefavorabil al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

La ce a∫ dori s„ m„ refer sau care este obiectul acestei ini˛iative legislative pe care doresc s„ o discut„m? Este vorba despre statutul magistra˛ilor ∫i judec„torilor, care la art. 30 spune: îŒn cazul examenelor de capacitate,...“ — respectiv la art. 46 — î...Ón cazul examenelor de promovare pe func˛ii, la egalitate de medii prioritate are candidatul care cunoa∫te limba Ón care se discut„ cu prec„dere Ón zona respectiv„“.

Eu a∫ dori s„ subliniez aici o idee: nu discut„m aici aspecte legate de Legea ∫i statutul minorit„˛ilor. Discut„m aspecte legate de statutul majorit„˛ii, dac„-mi permite˛i s„ spun a∫a. Pentru c„ problema se pune cam Ón felul urm„tor: Ón marea majoritate a ˛„rii rom‚nii sunt cei majoritari.

Ce-ar Ónsemna — aten˛ie, v„ rog frumos s„ re˛ine˛i acest aspect —, ce-ar Ónsemna ca un candidat, un jurist care dore∫te s„ ia examenul de capacitate, respectiv de promovare pe post, minoritar, s„ plece de la Ónceput discriminat, c„ la egalitate de puncte candidatul rom‚n are dreptul s„ ocupe postul respectiv?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006 Deci propunerea noastr„, ini˛iativa noastr„ legislativ„ este c‚t de poate de clar„ ∫i de simpl„, ∫i anume care este criteriul care totdeauna trebuie s„ domine Ón aceast„ ˛ar„. P„i simplu, criteriul valorii! Cum se poate pune Ón eviden˛„ acest criteriu al valorii? Prin concurs.

Deci, Ón cazul de fa˛„, ∫i aceasta este propunerea pe care o facem, ∫i anume la medii egale se vor organiza examene de departajare la care particip„ candida˛ii care au optat pentru acel post. Ce poate s„ fie mai corect dec‚t acest punct de vedere?

Œntrebarea s-ar putea pune ∫i Ón felul urm„tor: dar c‚te concursuri de departajare? C‚te vor fi necesare, exact a∫a cum pot s„ fie ∫i Ón cazul UEFA, la meciurile de fotbal, dac„ e vorba de prelungiri, dac„ este vorba de lovituri de la 11 metri ∫i, Ón final, cineva, cel care este mai bun, va reu∫i s„ se impun„.

Eu cred ∫i sper c„ Ón acest fel, de fapt, se face ∫i un anumit sprijin care se acord„ ∫i tineretului, cu aceast„ ocazie, pentru c„, Ón felul acesta, tineretul poate s„ se stabileasc„ oriunde Ón ˛ar„. Aten˛ie, din acest punct de vedere, ∫i sus˛in aici ∫i faptul c„ Constitu˛ia Rom‚niei, la art. 25 alin. (1), spune c„ dreptul la liber„ circula˛ie este garantat pe teritoriul ˛„rii, iar la alin. (2) spune c„ fiec„rui cet„˛ean Ói este asigurat dreptul de a-∫i stabili domiciliul sau re∫edin˛a Ón orice localitate din ˛ar„, de a emigra ∫.a.m.d.

Deci Ón felul acesta nu i se pun be˛e Ón roate cet„˛eanul respectiv, deci magistratului acesta t‚n„r ∫i de valoare, c„ valoarea este cea care impune, n-am f„cut nici referiri la doctorate ob˛inute c‚ndva, n-am f„cut referire dec‚t la valoarea care se poate demonstra prin examen.

## Stima˛i colegi,

Alte argumente, nu ∫tiu... Poate c„ voi mai reveni pe parcurs ∫i la dezbateri generale sau dup„ cuv‚ntul reprezentantului Guvernului poate voi mai lua cuv‚ntul.

Eu v„ rog s„ v„ g‚ndi˛i ∫i v-a∫ ruga frumos s„ crede˛i ∫i s„ sus˛ine˛i acest punct de vedere. V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Din partea grupurilor parlamentare dac„ exist„ alte interven˛ii?

Ini˛iatorul, v„ rog? Dumneavoastr„ sunte˛i ini˛iatorul, m„ scuza˛i.

Punctul de vedere al Guvernului?

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins„ Camer„,

Punctul de vedere al Guvernului a fost unul negativ, trecut prin filtrul mai multor considerente.

Œn primul r‚nd, este de remarcat faptul c„ un examen de capacitate este un examen foarte dur. Œntr-adev„r, acolo se filtreaz„ dac„ vei fi definitivat pe func˛ia de judec„tor sau procuror ∫i exigen˛ele sunt crescute Ón materie, dovad„ este rezultatul care s-a v„zut la examenele de capacitate din anii anteriori, c‚t de mul˛i nu au reu∫it s„ le absolve.

™i atunci, se pune o Óntrebare fireasc„: dac„ noi supunem acei candida˛i care e posibil s„ fi avut o medie chiar foarte mare la acest examen Ónc„ o dat„ s„ treac„ prin acest filtru, numai ca s„-i departaj„m, c‚t este de

discriminator fa˛„ de ceilal˛i, care probabil c„ au ob˛inut doar medie de trecere, cea de 7, ∫i sunt numi˛i Ón func˛ie ∫i stau lini∫ti˛i ∫i cumin˛i Ón banca lor?

De aceea, acesta este primul argument pentru care noi apreciem c„ nu po˛i supune o persoan„ de dou„ ori la aceea∫i, s„ zicem noi, Óncercare destul de solicitant„.

Dar, al doilea argument pe care Ól avem, nu este singurul criteriu de departajare ∫i Ón Ón∫iruire ocup„ ultimul loc criteriul cunoa∫terii limbii minorit„˛ilor, care se axeaz„ pe argumentele care au fost expuse.

Primul criteriu este locul unde Ó∫i desf„∫oar„ activitatea. Este firesc s„ existe acest criteriu ∫i este ∫i cel bun, dat fiind faptul c„ exist„ ni∫te obliga˛ii date prin Legea nr. 303 de a asigura locuin˛„ de serviciu; Ón caz c„ nu, de a-i deconta chiria ∫i alte facilit„˛i ∫i este util s„ p„strezi magistratul ∫i, pentru continuitate, ∫i judec„torul, ∫i procurorul, Ón locul unde el p‚n„ atunci ∫i-a desf„∫urat activitatea de stagiatur„.

Al doilea criteriu, care este tot un criteriu absolut obiectiv, este vechimea Ón magistratur„, care, iar„∫i, poate departaja.

Deci este foarte posibil ca Ón practic„ s„ nici nu fie necesar s„ aplici acest al treilea criteriu, pentru a veni ∫i a bulversa un sistem foarte serios pus la punct pentru examenul de capacitate.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Comisia, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Cu scuze pentru neaten˛ia de data trecut„, c‚nd urmam unul dintre sfaturile dumneavoastr„, dar cu mai pu˛in succes, ∫i anume s„ Óndrept„m ∫i cu ajutorul presei activitatea noastr„ ∫i m„ l„sam sedus la telefon de o doamn„ teleast„.

Deci asupra acestui proiect de lege al c„rui obiect a fost pe larg expus de unul dintre reprezentan˛ii ini˛iatorilor comisia v„ Ónvedereaz„ urm„toarele.

Œn primul r‚nd c„, Óntr-adev„r, ini˛iatori sunt mai mul˛i deputa˛i, din mai multe partide, inclusiv din partea Partidului Social Democrat, a Partidului Conservator, a Partidului Democrat.

Comisia a beneficiat de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, de avizul favorabil al Consiliului Superior al Magistraturii.

Punctul de vedere al Guvernului, cum se anun˛a, a fost de nesus˛inere.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„ fa˛„ de acest proiect. La dezbateri au participat 19 deputa˛i din cei 25 de membri ai comisiei.

Ca invitat, Ministerul Justi˛iei a fost reprezentat de doamna ministru Monica Luisa Macovei.

™i Ón urma discu˛iilor comisia a hot„r‚t, cu 11 voturi pentru, 6 contra ∫i dou„ ab˛ineri, s„ propun„ plenului respingerea propunerii legislative.

Œn raport cu obiectul ∫i con˛inutul s„u, propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor organice. Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dac„ la dezbateri generale exist„ interven˛ii?

Domnul Cristian Dumitrescu, din partea Grupului P.S.D.

## Domnule pre∫edinte,

Ca s„-l parafrazez pe domnul pre∫edinte al Comisiei juridice, trebuie s„ spun c„ pe mine argumentele doamnei ministru nu m-au sedus. ™i vreau s„ v„ spun c„, Ón opinia mea, acest text ∫i mai ales ultima parte, cea cu privire la posibilitatea diferen˛ierii pe un criteriu care ˛ine de cunoa∫terea unei limbi a unei minorit„˛i care locuie∫te Ón zona respectiv„ nu este un criteriu european, nu este un criteriu care s„ poat„ fi luat Ón considerare. Pentru c„ introduce, Ón fals — pentru c„ nu cred c„ aceasta a fost inten˛ia ini˛iatorului legii, vorbesc despre legea care urmeaz„ a fi modificat„ —, ca, la un moment dat, s„ se poat„ face semnul egalit„˛ii Óntre na˛ionalitatea minorit„˛ii respective sau, Ón sf‚r∫it, etnia limbii respective.

Œn al doilea r‚nd, este un argument inexact, legat de faptul c„ noi am mai discutat de foarte multe ori ∫i a fost o discu˛ie Óntreag„ chiar ∫i Ón Comisia juridic„, Ón leg„tur„ cu una dintre garan˛iile procesuale Ónsemnate, legat„ de dreptul de a avea, cel care particip„ la un proces, traducere Ón limba sa de referin˛„.

Or, acest lucru ne-a pus Ónc„ de atunci problema calific„rii, pentru c„ suntem aici la o discu˛ie legat„ de un concurs care prive∫te ocuparea unei func˛ii ∫i vorbim de o competi˛ie, ∫i vorbim de preg„tire profesional„.

™i atunci s-a ridicat problema care trebuie s„ fie nivelul de calificare, ∫i o Óntreb ∫i eu pe doamna ministru ce Ónseamn„ îcunoa∫terea limbii unei minorit„˛i din zona respectiv„“? Care este gradul: scris ∫i vorbit, vorbit, descurcat?

Or, noi ∫tim c„ Ón proces, atunci c‚nd se cere, este obligatorie traducerea, indiferent dac„ cel care conduce procesul respectiv sau judec„ procesul respectiv este vorbitor de limba respectiv„.

Œn aceste condi˛ii, eu cred c„ criteriul acesta nu este corect introdus ∫i sunt de acord cu colegii mei care vor s„ amendeze legea. Ar fi putut s„ fie un criteriu acela al cunoa∫terii unei limbi de circula˛ie interna˛ional„, atestate conform unei forme de atestare. Nu este acesta un criteriu de competi˛ie, poate fi Óns„ utilizat ca atare. Œns„ aceast„ introducere Ómi pare mie c„ vrea s„ acopere altceva ∫i nu cred c„ este cazul s„ cre„m m„car iluzia unei discrimin„ri pozitive, mai ales Ón ceea ce Ónseamn„ domeniul justi˛iei. Din aceste considerente, cred c„ textul propus de colegii no∫tri se impune.

Sigur c„ — trebuie s„ recunosc — ∫i argumentul Guvernului, acela potrivit c„ruia o dubl„ examinare pentru departajare este un lucru care se opune sistemului de promovare prin concurs ∫i nu este uzual din acest punct de vedere, pentru c„ niciodat„ condi˛iile unui concurs nu se mai pot reface a doua zi, Ón ziua respectiv„, ai fost pe faz„, ai fost bun, a doua zi sunt alte condi˛ii, nimeni nu este o persoan„ care s„ se comporte identic Ón condi˛ii identice ∫i vorbim de ∫anse egale.

Dar, din p„cate, ∫i argumentele dumneavoastr„, a∫a cum am expus, nu ˛in la cel de al treilea criteriu. A∫ fi de acord cu primele dou„, ˛in de politica Ón domeniul

justi˛iei. Haide˛i s„-l scoatem pe al treilea ∫i am sc„pat de o grij„!

Propun eliminarea celui de al treilea criteriu, dac„ se mai poate.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului Partidului Conservator, domnul deputat Sergiu Andon.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Pragmatic, dar cred c„ nici eu ∫i nici al˛ii nu ne orient„m votul numai dup„ considerente de pragmatism imediat, Ón˛eleg‚nd prin aceasta scorul electronic, nu ar trebui s„ m„ asociez favorabil acestui proiect, v„z‚nd, a∫a, ∫i compozi˛ia s„lii ∫i cunosc‚nd ∫i anumite prejudec„˛i pe care, din p„cate, le avem ∫i fa˛„ de unii dintre semnatarii ini˛iativelor legislative. Spun asta pentru c„ adesea sunt confruntat Ón comisie sau chiar ∫i eu Óncurajez Óntreb„ri de felul: îCine a ini˛iat un proiect de lege?“, c‚nd Ón realitate ar trebui s„ ne intereseze numai substan˛a lui.

Am f„cut aceast„ introducere pentru c„ se pare c„ proiectul a pornit pu˛in dezavantajat, datorit„, cel pu˛in, unuia dintre semnatari. Ba chiar am auzit discu˛ii de felul îDac„ nu-i cutare sau m„ Ónscriu eu, proiectul acesta ar trebui s„ treac„“, ∫i a∫a este. Œnc‚t revin la un principiu de via˛„ pe care mi l-au insuflat Ónainta∫ii mei, ∫i anume: ce-i drept ∫i lui Dumnezeu Ói place! Iar acest proiect de lege nu numai c„ este drept, dar readuce o reglementare care ne-a sc„pat Ón pachetul de legi privind reforma Ón justi˛ie ∫i care, indiferent ce ar fi zis Curtea Constitu˛ional„, este neconstitu˛ional„. Aceast„ prevedere din art. 29 al legii, repet, este neconstitu˛ional„, Ónc„lc‚nd Ón mod direct ∫i evident art. 16 din Constitu˛ie Ón mai multe din prevederile sale, ∫i anume articolul egalit„˛ii de ∫anse.

Dac„ la Ónscrierea Ón concursuri ar figura Ón programa concursului ∫i cunoa∫terea limbii din zona respectiv„, alta ar fi situa˛ia. Dar dac„ Ón programa concursului nu figureaz„ un asemenea criteriu ∫i doi candida˛i sau mai mul˛i candida˛i ajung la rezultate egale, s„ se introduc„ un criteriu de departajare altul dec‚t cel avut Ón vedere la pornirea Ón curs„ este discriminatoriu fa˛„ de prevederile constitu˛ionale ∫i fa˛„ de textul constitu˛ional, care prevede expres c„ accesul la func˛iile publice se face Ón condi˛ii de deplin„ egalitate. Deci este o hib„ a pachetului de legi care poate fi Óndreptat„ prin aceast„ reglementare.

Eu m-am ab˛inut Ón Comisia juridic„, dar am reflectat asupra proiectului, am citit atent Constitu˛ia ∫i consider c„ el este necesar. ™i-mi exprim speran˛a c„, indiferent de rezultatul votului, c‚ndva va reveni aceast„ reglementare ∫i legea va fi Óndreptat„, pentru c„ nu se poate ca Ón sistemul nostru, privind tocmai magistra˛ii Óncep„tori, s„ introducem elemente de neegalitate, ∫i respectiv de neegalitate de ∫anse.

A∫ vrea s„ Ónchei comb„t‚nd un argument al distinsei doamne secretar de stat Katalin Kibedi, ∫i anume c„ examenul de departajare ar repune Ón curs„ ∫i candida˛ii care nu s-au dovedit competitivi Ón primul tur. Eu nu asta Ón˛eleg din reglementare, Ón˛eleg din reglementarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006 propus„ c„ vor participa finali∫tii, deci va fi un examen de departajare la care vor participa cei care au ob˛inut acele medii egale de v‚rf, cu condi˛ia cealalt„ prev„zut„ de reglementare, candid‚nd pentru acela∫i post.

Deci propunerea mea, pe care o adresez ∫i colegilor din Grupul parlamentar conservator, este s„ vot„m Ómpotriva propunerii de respingere a proiectului de lege, respectiv Ón favoarea ini˛iativei legislative. Mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Árpád Márton, din partea Grupului U.D.M.R.

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Nu a∫ fi dorit s„ intervin la aceast„ discu˛ie dac„ nu a∫ fi auzit dou„ sus˛ineri care m-au surprins nepl„cut. Œn primul r‚nd, trebuie s„ spun acelora care caut„ pe la art. 16 rezolvarea constitu˛ionalit„˛ii acestui text de lege, un text de lege care, dup„ cum a˛i ∫i spus, apar˛ine acelui Guvern pe care Ól sus˛ine˛i, ∫i nu Ón Capitolul VI — îAutoritatea judec„toreasc„“, art. 128, care vorbe∫te despre folosirea limbii Ón justi˛ie.

Acesta este sediul materiei, stima˛i colegi, care, Óntr-adev„r, Ón alin. 1, spune a∫a: îProcedura judiciar„ se desf„∫oar„ Ón limba rom‚n„“.

## **Domnul Costache Mircea**

**:**

Bravo! A∫a este!

## A∫a este. Corect!

Hai s„ citim ∫i alin. 2: îCet„˛enii rom‚ni apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale au dreptul s„ se exprime Ón limba matern„ Ón fa˛a instan˛elor de judecat„, Ón condi˛iile legii organice“. Deci va trebui s„ avem o lege organic„ care ne va spune cum.

Ia s„ mai citim ∫i alin. 3, ∫i atunci vedem dac„ este neconstitu˛ional„ acea prevedere pe care tocmai dori˛i s„ o elimina˛i: îModalit„˛ile de exercitare a dreptului prev„zut la alin. 2, inclusiv prin folosirea de interpre˛i sau traducere...“ — deci, ∫i alte modalit„˛i — î...se vor stabili astfel Ónc‚t s„ nu Ómpiedice buna administrare a justi˛iei ∫i s„ nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesa˛i“. Iat„ tocmai o solu˛ie: dac„ dintre doi concuren˛i egali unul are Ón plus o competen˛„. ™i e o problem„ de competen˛„ pe care dumneavoastr„ dori˛i s„ o atribui˛i numai persoanelor care apar˛in unei comunit„˛i sau alteia. Nu, cunoa∫terea unei limbi e o competen˛„, indiferent dac„ aceast„ limb„ este cea englez„, cea german„, sau cea maghiar„, sau cea s‚rb„.

Aceasta este cunoa∫terea unei limbi care, Ón conformitate cu prevederile altor legi ∫i ale Constitu˛iei Rom‚niei, Ón circumscrip˛ia respectiv„ e posibil s„ fie folosit„ de c„tre peten˛i Ón fa˛a instan˛ei.

™i atunci, cea mai bun„ solu˛ie este ca dintre cei doi care sunt la egalitate perfect„ s„ alegem persoana care are Ón plus aceast„ competen˛„, pentru c„ prin faptul c„ persoana respectiv„ cunoa∫te limba acelor persoane care au acest drept, conform legii, de a se adresa Ón instan˛„

Ón limba proprie, va Ón˛elege mai bine ceea ce spune persoana Ón justi˛ie Ón limba sa matern„. ™i mi se pare corect„ aceast„ delimitare.

Poate, dup„ solu˛iile dumneavoastr„, ar fi bine, Óntr-adev„r, poate ∫i mai bine ar fi ca Ón acele situa˛ii s„ avem un element Ón plus, un concurs Ón limba respectiv„. Noi nu am solicitat a∫a ceva, noi am propus altceva, acest proiect propune altceva, dar nu e contrar Constitu˛iei, cum s-a sus˛inut, ci v-am demonstrat, interpretarea corect„ a art. 128 este aceasta, cred eu, este conform Constitu˛iei.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Mircea Costache.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Discu˛ia de fa˛„ comport„ o abordare ceva mai larg„, ∫i anume ideea de concurs Ón general. P‚n„ la concursul pe care ni-l propune onor Ministerul Justi˛iei, la care se bag„ ∫i un al treilea element de departajare care nu are nimic cu competen˛a ∫i cu preg„tirea de specialitate a unui viitor magistrat care se prezint„ la un concurs.

Dar constat„m un lucru, cu to˛ii ∫i cu to˛i concet„˛enii no∫tri: se organizeaz„ concurs pentru ocuparea postului de director de ∫coal„ ∫i c‚∫tig„, devin dintr-o dat„ buni manageri ∫i buni oameni preg„ti˛i numai dintr-o zon„; organiz„m concurs pentru inspector ∫colar general ∫i sunt numai de o culoare politic„ ∫i restul devin dintr-o dat„ decrepi˛i, se deprofesionalizeaz„, nu mai au nici un fel de competen˛„ profesional„; organiz„m concurs pentru prefec˛i ∫i se Ónt‚mpl„ c„ al˛ii n-au curajul s„ se duc„ ∫i c‚∫tig„ ∫i devin inteligen˛i ∫i buni profesional numai ∫i numai oamenii dintr-o zon„; ∫i mai venim acum cu concurs Ón zona justi˛iei, un domeniu Ón suferin˛„, pe care al˛ii Ól consider„ acum urc‚nd culmile gloriei, iar eu Ól v„d undeva pe fundul pr„pastiei, diferen˛„ de vederi, de optic„, venim ∫i aici ∫i Ón loc s„ departaj„m la capacitate profesional„, s„ vorbim despre carte, d„m concurs la limba de acas„. Ca ∫i c‚nd ne-ar interesa c„ un cet„˛ean rom‚n de alt„ limb„ matern„, turc„ sau t„tar„, care vrea s„ profeseze magistratura Ón Rom‚nia... ce mai face el pe acas„...

A introduce astfel de elemente Ón discu˛ie Ónseamn„ s„ perpetu„m de 16 ani un abuz, o discriminare, care nu duce niciodat„ la o convie˛uire, ∫i la o performan˛„, ∫i la o emancipare a societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Vecinii no∫tri, bulgarii, pe care unii Ói iau Ón r‚s c‚teodat„ zic‚nd c„ au capul tare, îtuc„na glava“, au un standard foarte clar ∫i precis, to˛i cet„˛enii bulgari recunosc c„ exist„ de fapt dou„ categorii: cet„˛eni bulgari de limb„ bulgar„ ∫i cet„˛eni bulgari de alt„ limb„ matern„. S„ le fie de bine! Avem ∫i noi cet„˛eni rom‚ni de limb„ rom‚n„ ∫i cet„˛eni rom‚ni de alt„ limb„ matern„. S„ l„s„m limba lor matern„ s„ ∫i-o cultive Ón familie, s„ ∫i-o p„streze, le d„m ∫i sume enorme — dac„ vre˛i s„ ∫ti˛i, numai Asocia˛ia îComunitas“, a U.D.M.R.-ului, consum„ 80 de miliarde ∫i 200 de milioane ca s„-∫i p„streze Ón acest an, 2006, datina, portul popular, obiceiul, ∫i e un lucru frumos, pe care ar trebui s„-l mai Ónv„˛„m ∫i noi, ca majoritari, c„ am abandonat

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006 aceast„ practic„ —, ∫i s„ ne d„m seama c„ a introduce Ón justi˛ie, de la care se a∫teapt„ lecuirea societ„˛ii rom‚ne∫ti, dar nu justi˛ia de la televizor ∫i circul mediatic perpetuu, ci justi˛ia adev„rat„, la care aspir„m cu to˛ii, s„ se practice de c„tre oameni care ∫tiu carte ∫i care vor s„ fac„ magistratur„ Ón Rom‚nia.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dac„ mai exist„ alte interven˛ii? Nu. Mul˛umesc. Din partea Guvernului, atunci.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar liberal, domnul Petre Ungureanu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Sigur, punctul nostru de vedere, al Grupului parlamentar P.N.L. este foarte clar, el s-a exprimat ∫i Ón comisie ∫i a ap„rut ∫i Ón raport ca atare, noi vom vota Ómpotriva proiectului de lege ∫i conform raportului comisiei.

Altul Óns„ este motivul pentru care am ˛inut s„ iau cuv‚ntul.

Poate c„ dintr-o Ónt‚mplare nefericit„, azi diminea˛„, declara˛ia mea politic„ se intituleaz„: îDe ce nu avem Óncredere Ón justi˛ie?“ ™i tot ast„zi, sper, la aceast„ or„, Ón Consiliul Superior al Magistraturii s„ se discute, la cererea mea, o posibilitate a modific„rii regulamentului de sus˛inere a examenului pentru promovarea pe func˛ii de conducere a magistra˛ilor. Dac„ nu ∫ti˛i, Ón aceast„ perioad„ au loc examene, concursuri pentru ocuparea posturilor de conducere Ón instan˛e. Legea, a∫a cum a fost modificat„, a fost generoas„, Ón sensul c„ a spus c„ orice func˛ie de conducere se ocup„ prin concurs. Œns„ Consiliul Superior al Magistraturii a golit de con˛inut aceast„ prevedere ∫i a organizat un concurs Ón baza c„ruia poate c‚∫tiga sau pierde oricine f„r„ s„ ∫tie de ce.

Nici un fel de argument, nici un fel de explica˛ii, modul cum este alc„tuit„ comisia, nici un fel de regul„ despre cum se Óntocme∫te testul psihologic.

Ca atare, vreau s„ v„ explic, au fost organizate Ón cursul acestui an trei categorii de legi de admitere Ón magistratur„, la toate a fost acela∫i test psihologic pe care Ól g„se∫ti pe Internet, este tradus din limba englez„. Niciodat„, nici un concurent, ∫i dup„ ce a f„cut contesta˛ie, nu a ∫tiut de ce a picat!

M„ ve˛i Óntreba ce leg„tur„ are asta cu proiectul de lege? Are, pentru c„ nu Ónt‚mpl„tor Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz favorabil acestui proiect de lege, a∫a cum a dat ∫i la cel precedent. ™i nu Ónt‚mpl„tor, ori de c‚te ori punctul de vedere al Guvernului este Óntr-un fel, al C.S.M.-ului este contrar.

De aceea, depl‚ng ideea c„ C.S.M.-ul nu este garantul libert„˛ii justi˛iei ∫i cred c„ Ón examenele de departajare, examenele de promovare Ón justi˛ie ar trebui s„ fie criteriul s„ ∫tii bine limba rom‚n„ ∫i oric‚te alte limbi dore∫ti ∫i s„ fii foarte competent. Criteriul introdus aparent ast„zi — sper s„ nu fie introdus — este adiacent ∫i cred c„ ar trebui s„ nu ne referim la el.

De aceea, ∫i pentru celelalte argumente, ∫i pentru acesta, v„ rog s„ vota˛i Ómpotriva proiectului de lege. Mul˛umesc.

A∫ dori doar s„ aduc o corectur„, eu nu am sus˛inut c„ trebuie, din nou, fiecare candidat s„ dea examen. Tocmai acest lucru, din punctul nostru de vedere, este absolut injust, ca doi candida˛i care, de pild„, au ob˛inut media 9,50 s„ intre ∫i s„ fie supu∫i la un nou examen, pe c‚nd cel care a avut norocul ∫i ∫ansa c„ a ob˛inut abia cu 7,01, departajat de 7,02, s„ fie numit la locul lui, unde dore∫te, ∫i-a luat definitivatul ∫i este definitivat pe func˛ia de judec„tor sau procuror. Este injust ca pe cel„lalt, care Óntr-adev„r a transpirat at‚t de mult s„ ob˛in„ o medie at‚t de mare, s„-l supui unui nou examen. Este corectura pe care doream s„ o aduc.

Iar celelalte argumente vizavi de acest criteriu ultim, repet, trebuie cump„nite, dac„ s-ar putea Ónt‚mpla Ón practic„ s„ nu se departajeze, raportat la alte criterii obiective: locul unde Ó∫i desf„∫oar„ activitatea ∫i vechimea pe care o are Ón magistratur„. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

O s„ v„ dau cuv‚ntul la sf‚r∫it, ca ini˛iator.

Dac„ de la comisie e necesar„ vreo completare Ón urma dezbaterilor? Nu.

Ini˛iatorul dac„ dore∫te s„ aib„ un cuv‚nt final?

## **Domnul Adrian Moisoiu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Fa˛„ de cele ce s-au discutat aici, stima˛i colegi, a∫ avea de precizat unele aspecte sau s„ le trecem un pic Ón revist„ referitor la ceea ce au spus diver∫ii sus˛in„tori dinainte.

Punctul 1, pentru c„ a∫ dori s„ sistematizez aceast„ luare de cuv‚nt. Œn primul r‚nd, doresc s„ mul˛umesc domnului pre∫edinte al Comisiei juridice, domnului Sergiu Andon, pentru modul Ón care d‚nsul a prezentat un anumit punct de vedere at‚t al d‚nsului personal, c‚t ∫i al partidului pe care-l reprezint„ aici, Ón Camer„.

Punctul 2, referitor la cele spuse de c„tre doamna secretar de stat. Œn primul r‚nd, este vorba despre dou„ concursuri; este vorba ∫i de concursul de capacitate ∫i este concursul de promovare pe post. La concursul de promovare pe post, postul este bine stabilit Óntr-o anumit„ zon„ ∫i atunci este normal ca, Ón acest caz, s„ se g„seasc„ candidatul care este cel mai bun. Este normal ca, Ón acest caz, s„ fi fost o medie egal„, deci este foarte bine, dar, la un moment dat, trebuie f„cut„ o departajare Ón favoarea calit„˛ii, iar examenul Ól reprezint„ calitatea. Examenul a fost dur, dar ∫i acestea vor fi Ón continuare.

Pe de alt„ parte, eu a∫ dori s„ o Óntreb, Ón mod retoric, bineÓn˛eles, pentru c„ nu o s„ mai aib„ cuv‚ntul ast„zi, dar Óntrebarea este retoric„: cine stabile∫te cuno∫tin˛ele de limb„ ale candidatului respectiv? Este stabilit undeva, Ón vreo lege, acest aspect? Nu. Deci

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006 dintr-o dat„ se ridic„ un anumit semn de Óntrebare. Nu avem aceast„ posibilitate.

™i atunci am s„ fac o referire ∫i la un alt aspect, pe care m„ g‚ndeam s„-l pun punctul 3, ∫i anume c„ este foarte bine dac„ un candidat care vrea s„ ocupe un post ∫tie ∫i o anumit„ limb„. A∫a este, este foarte bine. Dar, dup„ c‚te ∫tiu eu, Ón Uniunea European„ se discut„ foarte mult pe limba englez„. De asemenea, se discut„ despre limba francez„. Se discut„ despre o alt„ limb„ de mare circula˛ie, limba spaniol„, sau altele, limba italian„. Œntrebarea este: pe acestea nu le punct„m cumva, stima˛i colegi? ™i acesta este un criteriu, Ón acest caz, dac„ ar fi vorba de calitate. Deci nu se pune problema...

Punctul 4 ar veni acum. Este Ón leg„tur„ cu acest aspect, ∫i anume art. 128 din Constitu˛ie: îProcedura judiciar„ se desf„∫oar„ Ón limba rom‚n„.“

Deci care este concluzia? Indiferent de limba pe care o vorbesc p„r˛ile care sunt Ón discu˛ie...

**Domnul Costache Mircea**

**:** Acas„!

...da, acas„, cum spune colegul meu din banc„, dar procedura judiciar„ se desf„∫oar„ Ón limba oficial„ a statului, Ón limba rom‚n„. Grefierul de ∫edin˛„ scrie procesul-verbal al ∫edin˛ei Ón limba rom‚n„. Deci este automat necesar ca at‚t procurorul, c‚t ∫i judec„torul, ∫i pre∫edintele de instan˛„ s„ cunoasc„ ∫i s„ poat„ s„ Ó∫i dicteze p„rerea sa Ón limba statului, Ón limba Ón care se desf„∫oar„ acest proces.

Deci este mai mult dec‚t clar ∫i acest aspect.

Pe de alt„ parte, punctul 5 a∫a spune. Dar dac„ — a∫ Óntreba-o iar„∫i, retoric, pe doamna secretar de stat — candidatul respectiv, ∫i este o posibilitate, locuie∫te chiar Ón zon„?! Deci dumneavoastr„ f„cea˛i referiri la faptul c„ acest candidat ar veni dintr-o zon„ Óntr-alta. Dar eu cunosc foarte multe cazuri de cet„˛eni ai acestei ˛„ri care locuiesc Óntr-o anumit„ zon„, unde tr„ie∫te o minoritate, au p„rin˛ii acolo, au averea acolo, au locuin˛a acolo, dar nu cunosc limba minorit„˛ii respective. Sau nici nu mai facem referire la faptul c„ poate s„ se duc„... S-a dus Óntr-o excursie ∫i a v„zut o anumit„ zon„, i-a pl„cut modul cum tr„iesc cet„˛enii Ón zona respectiv„ ∫i-∫i spune: îAcolo vreau s„-mi mut re∫edin˛a, acolo vreau s„ tr„iesc“.

Despre cheltuieli a mai fost amintit„ aici o chestiune. Dar aceste cheltuieli de limb„, de examen de limb„ nu ar putea s„ fie?

™i, Ón sf‚r∫it, ultimul argument, ∫i anume cel care s-a amintit aici de minoritatea maghiar„. N-am vrut s„ m„ refer la minoritatea maghiar„ cu aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, dar pun Óntrebarea: de ce s„-l dezavantajez eu pe un cet„˛ean rom‚n de na˛ionalitate maghiar„ care dore∫te s„ se stabileasc„ la Giurgiu, Ón Bucure∫ti, poftim, Ói place Ón Bucure∫ti — a venit Ón Bucure∫ti, a f„cut Facultatea de drept Ón Bucure∫ti, vrea s„ r„m‚n„ Ón Bucure∫ti — ∫i, Ón felul acesta, eu Ól dezavantajez Ón fa˛a colegului s„u rom‚n care, de fapt, a avut aceea∫i medie Ón concurs.

Mi se pare c„ proiectul de lege este deosebit de bine g‚ndit ∫i sper ca dumneavoastr„ s„ vota˛i pentru respingerea propunerii comisiei, respectiv Ón favoarea proiectului de lege.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Au luat sf‚r∫it dezbaterile generale.

V„ reamintesc c„ raportul comisiei sesizate Ón fond este de respingere. Œntruc‚t legea are caracter organic, votul se va exercita la momentul voturilor finale.

f n‚nd seama c„ ∫edin˛a a Ónceput ast„zi, conform programului de lucru, la ora 10 fix, va fi 12,30, peste exact un sfert de or„.

Trecem la punctul 12 de la ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 41/2005 privind reglementarea unor m„suri financiare, lege cu caracter ordinar.

Proiectul a fost retrimis la comisie pentru Óntocmirea unui raport suplimentar ∫i v„ reamintesc c„ ne afl„m la capitolul II, sec˛iunea a 5-a a articolului V, punctul 1, art. 286[1] .

Exist„ depus„ la pre∫edintele de ∫edin˛„ o solicitare din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare de retrimitere la comisie a proiectului de lege ∫i, desigur, voi Óncepe cu supunerea votului pe aceast„ propunere.

Deci rog doamnele ∫i domnii parlamentari s„-∫i ocupe locurile ∫i s„ asigure lini∫tea, ∫i pe reprezenta˛ii grupului care a Ónaintat aceast„ propunere de retrimitere la comisie.

Œn aceste condi˛ii, vom reveni la dezbaterea proiectului. V„ reamintesc, ne afl„m Ón raportul comisiei la pagina 28, capitolul II, sec˛iunea a 5-a, art. V, pct. 1, art. 286[1] .

Exist„ o propunere a comisiei care se reg„se∫te Ón raportul suplimentar.

Dac„ exist„ propuneri sau observa˛ii?

## **Domnul Drago∫ Petre Dumitriu**

**:**

Procedur„!

Da, v„ mul˛umesc. Domnule deputat, v„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Œntruc‚t prin ∫edin˛a Biroului permanent ∫i a Comitetului ordinii de zi s-a stabilit c„ la 12,30 se termin„ lucr„rile, v„ rog s„ constata˛i c„ votul a avut loc dup„ aceast„ or„, deci v„ rog frumos s„ anula˛i votul ∫i s„ Óntrerupe˛i ∫edin˛a.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Tot Ón ∫edin˛a Comitetului ordinii de zi s-a stabilit ∫i c„ Óncepem la ora 10. Œn aceste condi˛ii, Óntruc‚t dezbaterea a Ónceput Ónainte de ora pentru vot final, vom continua cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006 dezbaterea acestui proiect ∫i Óncheiem dup„ acest proiect ∫i

V„ mul˛umesc.

Este prezent Ón sal„ ∫i ini˛iatorul. Din partea ini˛iatorului, domnul ministru Eugen Nicol„escu.

## **Domnul Gheorghe Eugen Nicol„escu** _— ministrul s„n„t„˛ii_ **:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Raportul comisiei este corect, Ministerul S„n„t„˛ii sus˛ine retrimiterea raportului la comisie, Óntruc‚t avem Ón continuare nevoie de termen ca s„ putem s„ rezolv„m aceast„ problem„.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc.

Dac„ din partea grupurilor parlamentare la dezbateri generale exist„ interven˛ii?

Ne afl„m Ón procedur„ de urgen˛„. Rog comisia s„ fixeze un termen pentru dezbatere. Termen de dezbatere, din partea comisiei.

Dac„ exist„ observa˛ii, propuneri? Nu.

S-a aprobat.

Œn aceste condi˛ii, voi supune votului proiectul de lege de aprobare a ordonan˛ei. Vot„m acum, Óntruc‚t este lege ordinar„.

V„ rog s„ v„ exprima˛i votul electronic. Prezen˛a ∫i votul, v„ rog.

V„ mul˛umesc. S-a sf‚r∫it votarea.

Cu 185 de voturi pentru, 22 de voturi Ómpotriv„ ∫i

10 ab˛ineri, s-a adoptat proiectul de lege.

Mai avem un proiect de prorogare la punctul 13. Expir„ termenul pe 31 martie. Sper s„ dureze foarte pu˛in. Cu Óng„duin˛a dumneavoastr„ v„ propun s„-l lu„m ∫i pe acesta.

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 167/2005 pentru suspendarea aplic„rii Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 110/2005 privind v‚nzarea spa˛iilor proprietate privat„ a statului sau a unit„˛ilor administrativ teritoriale cu destina˛ia de cabinete medicale, precum ∫i a spa˛iilor Ón care se desf„∫oar„ activit„˛i conexe actului medical.

Legea are caracter ordinar.

Raportul Comisiei de s„n„tate este de adoptare. Are cuv‚ntul ini˛iatorul.

Ini˛iatorul a propus retrimiterea la comisie. Dac„ supune˛i la vot Ónt‚i retrimiterea la comisie, este o situa˛ie.

Dac„ nu, propun 3 minute.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

- Trecem la lista de voturi finale. Rog secretariatul... Rog, de asemenea, liderii de grupuri s„ invite

- parlamentarii Ón sal„ pentru sesiunea de vot final. Avem un num„r de cinci proiecte.

1. Proiectul Legii pentru modificarea ∫i completarea

Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 262/2000 privind procedurile de stabilire a nivelurilor maxime de reziduuri de pesticide Ón plante ∫i produse vegetale.

- V„ rog s„ v„ exprima˛i votul. V„ mul˛umesc.

Œn numele Comisiei de s„n„tate...

Domnule deputat, are cuv‚ntul ini˛iatorul. Nu este prezent ini˛iatorul. Din partea comisiei?

Comisia a analizat proiectul de lege care Óncearc„ s„ fac„ o armonizare a activit„˛ii de v‚nzare a spa˛iilor Ón

- Cu 208 voturi pentru, 5 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere,

- s-a adoptat.

2. Proiectul Legii privind organizarea ∫i func˛ionarea Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale. Legea are caracter organic.

V„ rog s„ v„ exprima˛i votul. V„ mul˛umesc.

Cu 215 voturi pentru, 9 voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri, legea a fost adoptat„.

3. Proiectul Legii pentru modificarea ∫i completarea Legii administra˛iei publice locale nr. 215/2001. Legea are caracter organic.

V„ rog s„ v„ exprima˛i votul. V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/7.IV.2006 Cu 181 de voturi pentru, 33 Ómpotriv„ ∫i 10 ab˛ineri, proiectul de lege a fost adoptat.

4. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul magistra˛ilor. Legea are caracter organic.

Propunerea comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Pe procedur„ intervine domnul deputat Ponta.

Foarte scurt, domnule pre∫edinte.

Voiam s„ fie foarte clar pentru to˛i colegii: propunerea comisiei este de respingere, Ón m„sura Ón care aceast„ propunere nu Óntrune∫te num„rul de 167 de voturi, practic, legea se consider„ adoptat„.

Mul˛umesc.

...deoarece se Ómpline∫te termenul de aprobare tacit„.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Domnule secretar, conform regulamentului, Ón acele condi˛ii pre∫edintele trimite legea spre reexaminare comisiei sau se trece Óntr-o alt„ ∫edin˛„ de vot la votarea pe articole, lu‚nd Ón considerare toate amendamentele, ∫i sigur c„ vom respecta regulamentul.

Domnul deputat Victor Ponta dore∫te s„-∫i explice votul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am dreptul, Ón numele Grupului social democrat, s„ explic„m votul nostru, vot prin care nu a fost acceptat„ respingerea propunerii legislative, Óntr-un mod foarte simplu.

Chiar dorim s„ scoatem Parchetul de sub autoritatea unui ministru politic ∫i pentru prima ∫i probabil ultima dat„ am votat Ón asentiment cu fosta pre∫edint„ a organiza˛iei APADOR-CH, doamna Monica Macovei, a∫a cum Domnia sa sus˛inea Ón 2003. Ministrul justi˛iei nu are de ce s„-l mai numeasc„ pe procurorul general.

V„ mul˛umesc tuturor pentru vot.

V„ mul˛umesc pentru explica˛ie, domnule deputat.

La punctul 5 avem propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 30 ∫i art. 46 din Legea nr. 303/2006 privind statutul judec„torilor ∫i procurorilor. Legea are caracter organic.

Propunerea comisiei este de respingere a propunerii legislative.

- V„ rog s„ vota˛i. Votul îpentru“ Ónseamn„ respingerea

- propunerii legislative.

- V„ mul˛umesc. Sesiunea de vot a luat sf‚r∫it.

- Au fost exprimate 128 de voturi pentru, 96 Ómpotriv„

- ∫i o ab˛inere.

Nu s-au Óntrunit cele 167 de voturi necesare pentru respingere. Vom proceda conform regulamentului, supun‚nd la vot pe articole Óntr-o ∫edin˛„ ulterioar„, probabil Ón prima ∫edin˛„, cea de joi.

- Œnainte de a Ónchide ∫edin˛a de ast„zi, pentru punctul

- 13, dac„ comisia este de acord cu un termen de o

- s„pt„m‚n„? Da, v„ mul˛umesc. Nu sunt obiec˛ii. Œnchidem ∫edin˛a Camerei Deputa˛ilor de ast„zi.

- _™edin˛a s-a Óncheiat la ora 12,50._

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|123526]

Pre˛ul: 11,76 lei noi/117.600 lei vechi **ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 43/7.IV.2006 con˛ine 56 de pagini.**