Liviu C‚mpanu

îMass-media ∫i democra˛ia“

De fiecare dat„ c‚nd am avut ocazia am apreciat pozitiv rolul jucat de mass-media Ón dezv„luirea unor informa˛ii, fapte sau aspecte din diverse domenii, de la sportiv ∫i cultural p‚n„ la cel social-economic sau politic.

Aprecierea dup„ care îpresa este a patra putere Ón stat“ sufer„ o serie de comentarii, o dat„ cu noua repartizare a puterii Ón îstatul global“. Ierarhia axiologic„ tradi˛ional„ propus„ de Montesquieu — autonomia puterilor legislativ„, executiv„ ∫i judec„toreasc„ — cade Ón fa˛a evidentei prelu„ri a pozi˛iei de prim„ putere de c„tre for˛a financiar„. A doua putere (a c„rei suprapunere par˛ial„ cu cea dint‚i este ast„zi evident„) este puterea mediatic„. Puterea mediatic„ are trei componente esen˛iale: capacitate de influen˛„, capacitate de ac˛iune, factor de decizie. Œn consecin˛„, puterea politic„ pare a se a∫eza pe un loc trei, de neinvidiat.

Libertatea de exprimare ∫i dreptul la informa˛ie sunt statuate Ón Constitu˛ia Rom‚niei — art. 30 ∫i art. 31.

Ce influen˛eaz„ calitatea ∫i natura jurnalismului politic: — valorile Ón care crede jurnalistul: adev„r, dreptate, interes public, interes na˛ional, binele comun;

— valorile proprietarilor mijlocului mass-media: pragmatism, interes financiar, interes politic, dorin˛„ de putere ∫i influen˛„;

— valorile presupuse c„ vin din partea cititorilor: obiectivitate, echidistan˛„, sinceritate, spirit de solidaritate;

— valorile politicienilor care caut„ s„ capteze aten˛ia prin popularitate ∫i audien˛„ pentru a-∫i face cunoscute ideile;

— valorile celor care au controlul asupra ziarelor (patronatul din pres„) sunt cu totul diferite de cele ale jurnali∫tilor. De∫i pretind c„ respect„ adev„rul, onestitatea ∫i virtutea, ace∫tia urm„resc mai cu seam„ s„ ob˛in„ profit ∫i s„ fac„ propagand„ pentru un scop anume.

Proprietarii marilor concerne mediatice, al„turi de directorii ∫i conducerea de la v‚rf din institu˛iile de pres„, apar˛in unei categorii de cet„˛eni Ónst„ri˛i. Afacerile de pres„ Ón Rom‚nia ∫i peste tot Ón lume aduc venituri uria∫e, care nu se Ómpart dec‚t Óntr-un grup restr‚ns, influent ∫i foarte agresiv.

Criticii mass-media occidentale sunt de p„rere c„ patronatul din pres„ este departe de a reprezenta interesul cet„˛enesc Ón activitatea de pres„. De cele mai multe ori, interesul care prevaleaz„ este cel financiar, al

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.V.2006 propriilor afaceri derulate prin intermediul ob˛inerii Óncrederii publicului de pres„.

Rupert Murdoch, marele magnat de pres„, Óntrebat c‚ndva dac„ influen˛eaz„ atitudinea redac˛ional„ a ziarelor pe care le conduce, a r„spuns: îŒn mare m„sur„. Banii se opresc pe biroul meu. Redactorii mei au contribu˛ia lor, dar decizia final„ Ómi apar˛ine.“

Otis Chandler, de la îLos Angeles Times“, a recunoscut c„ exist„ permanent un proces de selec˛ie ideologic„, Ón orice redac˛ie politic„: îEu sunt director general, eu stabilesc politica ∫i nu am de g‚nd s„ m„ Ónconjur cu oameni care nu sunt de acord cu mine“.