Stenogramă plen

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Mircea Ciopraga.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.V.2006

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ reprezint„ o informare asupra celei de-a 14-a Reuniuni a Consiliului Mini∫trilor Afacerilor Externe din statele membre Ón Organiza˛ia Cooper„rii Economice a M„rii Negre (OCEMN).

Stima˛i colegi,

Rom‚nia g„zduie∫te ast„zi un eveniment extrem de important Ón ceea ce prive∫te politica extern„ a ˛„rii noastre Ón regiunea M„rii Negre. Este vorba de cea de-a 14-a Reuniune a Consiliului Mini∫trilor Afacerilor Externe din statele membre Ón Organiza˛ia Cooper„rii Economice a M„rii Negre, eveniment care marcheaz„ Óncheierea mandatului Rom‚niei la pre∫edin˛ia OCEMN ∫i transferul acestei pre∫edin˛ii c„tre Federa˛ia Rus„ pentru un mandat de ∫ase luni, Óncep‚nd cu 1 mai 2006.

Organiza˛ia Cooper„rii Economice a M„rii Negre a fost lansat„ Ón anul 1992 de 11, ulterior 12 state riverane sau situate Ón proximitatea bazinului M„rii Negre, cu scopul de a promova integrarea treptat„ a regiunii Ón economia european„ ∫i mondial„. Œn cei 13 ani de existen˛„, organiza˛ia a acumulat experien˛„ Ón materie de cooperare regional„, ajung‚nd s„ fie structurat„ Ón prezent pe mai multe dimensiuni de cooperare: guvernamental„, parlamentar„, de afaceri, financiarbancar„ ∫i ∫tiin˛ific„.

Œn Óndeplinirea mandatului s„u de pre∫edinte Ón exerci˛iu al OCEMN, Rom‚nia ∫i-a propus ∫i realizat, Óntr-o m„sur„ considerabil„, o serie de obiective importante, dintre care amintesc:

1. dezvoltarea unei rela˛ii de parteneriat Óntre OCEMN ∫i U.E., cu efecte concrete Ón planul atragerii Uniunii Europene la implementarea unor proiecte de dezvoltare ini˛iate Ón zon„;

2. lansarea unui proces de reflec˛ie asupra viitorului OCEMN, inclusiv Ón ceea ce prive∫te un proces aprofundat ∫i coerent de reform„ a organiza˛iei cu scopul adapt„rii acesteia la noile evolu˛ii, provoc„ri ∫i tendin˛e pe plan regional ∫i continental;

3. sprijinirea eforturilor statelor din Europa de Est ∫i Caucaz de consolidare a proceselor democratice ∫i a reformelor impuse de tranzi˛ia la economia de pia˛„, concomitent cu crearea unui mediu de afaceri sigur ∫i atractiv;

4. mobilizarea statelor membre pentru a trece la elaborarea ∫i implementarea rapid„ a unor proiecte de dezvoltare consistente, cu impact ∫i vizibilitate pentru Óntreaga regiune.

Un alt obiectiv intens urm„rit de c„tre ˛ara noastr„ a fost extinderea colabor„rii OCEMN cu alte organiza˛ii regionale ∫i interna˛ionale ∫i sporirea vizibilit„˛ii organiza˛iei la nivel regional ∫i interna˛ional.

Astfel, pe perioada de˛inerii pre∫edin˛iei Ón exerci˛iu a OCEMN au fost organizate Ón Rom‚nia reuniuni ministeriale Ón domeniile transporturilor, mediului, administra˛iei ∫i internelor, Ónso˛ite de reuniuni ale grupurilor de lucru aferente.

Au fost g„zduite totodat„ numeroase alte manifest„ri Ón colaborare cu diverse organisme locale, regionale ∫i ale U.E., pe probleme viz‚nd energia, colaborarea Ón situa˛ii de urgen˛„, serviciile vamale, ∫tiin˛a ∫i tehnologia, turismul, buna guvernare ∫i Ónnoirea institu˛ional„.

Dintre acestea men˛ionez, ca printre cele mai importante, conferin˛a recent„ de la Mamaia despre îCooperarea Interregional„ Ón Bazinul M„rii Negre“, unde a fost lansat proiectul Euroregiunii M„rii Negre, ∫i

Summitul Forumului M„rii Negre, eveniment organizat ∫i g„zduit tot de Rom‚nia, la Ónceputul lunii iunie, anul acesta.

Agenda reuniunii de ast„zi de la Bucure∫ti a mini∫trilor afacerilor externe din ˛„rile membre Ón Organiza˛ia Cooper„rii Economice a M„rii Negre cuprinde evaluarea cooper„rii Óntre statele membre Ón domenii de interes major: transporturi, energie, comer˛ ∫i dezvoltare economic„, protec˛ia mediului, turism, asisten˛„ Ón situa˛ii de urgen˛„ ∫i combaterea crimei organizate.

Œn cadrul reuniunii, statele membre vor adopta o declara˛ie comun„ Ón care vor reafirma angajamentul pentru dinamizarea cooper„rii Ón regiunea M„rii Negre, Ón perspectiva anivers„rii a 15 ani de la lansarea acestei ini˛iative. Declara˛ia reflect„ principalele direc˛ii de ac˛iune imprimate de pre∫edin˛ia rom‚n„ a OCEMN, viz‚nd cre∫terea eficien˛ei ∫i vizibilit„˛ii organiza˛iei pe plan regional ∫i european, precum ∫i contribu˛ia de substan˛„ a Rom‚niei la promovarea valorilor ∫i principiilor europene Ón regiunea M„rii Negre.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R. nu este nimeni Ónscris.

Din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, domnul deputat Amet Aledin. Ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îTurcia ∫i problema armean„“.

Œn cursul lunii aprilie, Ón fiecare an, anumi˛i istorici, cei mai mul˛i de na˛ionalitate armean„, dar ∫i medii de informare, redeschid o tem„ sensibil„, mai ales din punct de vedere emo˛ional. Problema armean„ continu„ s„ fie, pentru o anumit„ zon„ a cercet„rii istorice, un subiect de controverse, dep„∫ind, din p„cate, limita corect„ a obiectivismului.

Ea se subscrie unei problematici generale pentru perioada premerg„toare Primului R„zboi Mondial. Interesele politice Ón ceea ce prive∫te Imperiul Otoman erau majore, Ón condi˛iile Ón care Rusia Ó∫i propunea s„-∫i asigure ie∫irea la Marea Mediteran„, Fran˛a s„ aib„ sub control p„r˛i din Anatolia ∫i Cilicia, iar Anglia s„-∫i exercite influen˛a asupra unor zone precum Caucazul ∫i Mosulul, bogate Ón petrol.

La Ónceputul secolului trecut, armenii reprezentau, Ón sud-estul Anatoliei, 20% din popula˛ie. Statistica ne demonstreaz„ c„ ace∫tia, Ón perioada existen˛ei Imperiului Otoman, nu au suferit restric˛ii, fiind chiar promova˛i Ón importante func˛ii: 22 mini∫tri, 33 deputa˛i, 21 pa∫ale, 7 ambasadori, 11 consuli generali ∫i 41 mari func˛ionari.

Promovarea continu„ a ideii a∫a-zisului genocid al turcilor Ómpotriva armenilor, care s-ar fi petrecut Ón perioada anilor 1915—1917, nu face dec‚t s„ Óndep„rteze adev„rul istoric, compromisul voit fiind evident.

Documente reale, dat‚nd din perioada respectiv„, preluate ∫i analizate recent de istoricul Kopi Kycyku, ofer„ o perspectiv„ obiectiv„ asupra evenimentelor.

Astfel, Ón timpul str„mut„rii popula˛iei armene∫ti din zona Anatoliei de Sud-Est, a existat, tocmai pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.V.2006 prevenirea oric„rei crime, un regulament preg„tit de Talat Pa∫a, ministru de interne al Imperiului Otoman Ón perioada 1913—1917, regulament publicat la Londra Ón anul 1975.

Articolele 22 ∫i 23 prevedeau pedepse grele pentru cei care ar fi h„r˛uit convoiul ∫i femeile. Œn arhivele britanice a mai fost descoperit un document care con˛inea urm„torul ordin: îŒn timpul Ónchiderii Comitetelor armene, orice tip de conflict Óntre armeni ∫i turci, care se poate transforma Óntr-un masacru, este strict interzis...“

Neexist‚nd dovezi concrete Ón arhivele britanice ∫i franceze care s„ probeze existen˛a a∫a-zisului genocid Ómpotriva armenilor, cercet„rile au continuat ∫i Ón cadrul arhivelor Senatului american.

Acela∫i istoric, Kopi Kycyku, Ón volumul îAtaturkismul ∫i Turcia mileniului trei“, prezint„ r„spunsul oferit, la 23 iulie 1921, de institu˛ia respectiv„: îNu exist„ nici un document, printre cele 33.000 de documente din arhiva Senatului, care s„ probeze genocidul. Cele prezentate sunt documente de m‚na a doua, care au fost returnate armenilor, dar care nu au valoare legal„.“

Biroul Departamentului britanic de investiga˛ii a oferit un r„spuns asem„n„tor.

Tribunalul francez, Ón cazul îOrly 1985“, a respins c„r˛ile istoricilor armeni G. Challiand, I. Ternon ∫i Carzou, consider‚ndu-le a fi îde m‚na a doua ∫i deci nu au valoare legal„“.

Œn volumul citat, îAtaturkismul ∫i Turcia mileniului trei“, sunt prezentate ∫i alte documente care demonstreaz„ inexisten˛a a∫a-zisului genocid Ómpotriva armenilor. Lucrarea lui William L. Langer îDiploma˛ia imperialismului“, ap„rut„ la Editura îKnopf“, New York, 1956, precum ∫i interviul profesorului Robert Anciaux, de la televiziunea public„ belgian„, din anul 1981, sunt c‚teva exemple edificatoare.

Promotorii tezei a∫a-zisului genocid Ómpotriva armenilor se bazeaz„ ∫i pe telegramele publicate de Aram Andonyan, Ón urma cercet„rilor f„cute de un colectiv armeano-grec din Istanbul, colectiv din care acesta a f„cut parte.

Se afirm„ c„ ar exista 50 de telegrame trimise de Talat Pa∫a, ministru de interne Ón acea perioad„, Ón timpul guvern„rii Junilor Turci, c„tre Mustafa Abdulhalik, reprezentantul oficial al regiunii Alep. Mesajul acestor telegrame ar fi fost îlichidarea tuturor armenilor din Imperiul Otoman“. Alte documente, Óns„, mult mai credibile arat„ c„ telegrama referitoare la soarta armenilor poart„ num„rul 84, nu 1181, ∫i are un alt con˛inut: îSe ordon„ ca armenii care lucreaz„ la men˛inerea ∫i construc˛ia Departamentului de C„i Ferate s„ nu fac„ obiectul str„mut„rii“.

Un fond bogat din arhivele turce∫ti contrazice teoria a∫a-zisului genocid. Œn urma studierii tuturor documentelor care se refer„ la acest subiect, se poate constata c„ au existat ordine din partea ministrului de interne Talat Pa∫a, date guvernatorilor din Erzurum, Adana, Bitlis, Diyarbak‚r, Sivas ∫i Trabzon, dorindu-se s„ se respecte anumite condi˛ii de siguran˛„.

Œn acest sens, pot fi date ca exemple telegrama nr. 423, datat„ 21 iulie 1915, prin care se cerea îs„ nu se fac„ str„mutarea armenilor catolici care nu au plecat Ónc„“, ∫i telegrama nr. 69, datat„ 16 noiembrie 1915, prin care se ordona guvernatorilor îs„ asigure hran„ popula˛iei armene, s„ asigure, repede ∫i u∫or, transferul armenilor Ón locurile Ón care doresc, s„ asigure apa, hrana

necesar„ ∫i alte cerin˛e Ón g„rile de cale ferat„, s„ informeze asupra situa˛iei, dac„ nu sunt bani suficien˛i...“.

Cu siguran˛„, Ón ceea ce prive∫te aceast„ problem„, cercet„rile ulterioare trebuie s„ asigure o viziune general„ nou„, corect„, iar acest fapt se poate Ómplini doar printr-un efort comun al speciali∫tilor. Œn egal„ m„sur„, sprijinul oferit de organiza˛iile interna˛ionale, care s„ dea dovad„ de nep„rtinire, va fi extrem de benefic.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Din partea deputa˛ilor f„r„ apartenen˛„ la un grup parlamentar, domnul deputat Mircia Giurgiu.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Stima˛i colegi, Titlul declara˛iei mele politice de ast„zi este îUniunea Arti∫tilor Plastici din Cluj a r„mas f„r„ sediu“.

P‚n„ Ón data de 14 februarie 2006, Galeria arti∫tilor plastici din Municipiul Cluj-Napoca a func˛ionat Ón spa˛iul de pe strada Iuliu Maniu nr. 4, din Cluj-Napoca, spa˛iu care a fost revendicat ∫i c‚∫tigat de c„tre Parohia Romano-Catolic„.

Œn lipsa unui dialog real Óntre cele dou„ p„r˛i, arti∫tii clujeni au r„mas Ón strad„. Œn ciuda faptului c„ filiala clujean„ a Uniunii Arti∫tilor Plastici este cea mai mare din ˛ar„ ∫i Ón spa˛iul galeriei acesteia au expus renumi˛i arti∫ti rom‚ni ∫i str„ini, noii proprietari au r„mas neÓndupleca˛i, evacu‚nd arta din Cluj-Napoca.

A∫adar, Ón urma Legii nr. 247, cu toate c„ s-a Óncercat s„ se fac„ dreptate, s-a f„cut o mare nedreptate ∫i arti∫tii din Cluj sufer„ ∫i nu mai au unde s„-∫i expun„ lucr„rile. Exist„ o mare problem„ acolo ∫i solicit autorit„˛ilor, at‚t locale, c‚t ∫i centrale, s„ g„seasc„ o solu˛ie, fiindc„ chiar dac„ se dore∫te a se face dreptate celor care au fost nedrept„˛i˛i Ón urm„ cu c‚teva zeci de ani, iat„, se face o nedreptate celor care acum Óncearc„ s„ fac„ ceva pentru cultura rom‚neasc„.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Dumitru Bentu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi poart„ titlul îComandantul“.

Activul de partid ∫i comand„ din Departamentul Securit„˛ii Statului, Óntrunit Ón convocare de bilan˛ al activit„˛ii Ón anul 1980, a adresat iubitului nostru conduc„tor o telegram„ din care re˛inem: îConvocarea activului de partid ∫i de comand„ a reafirmat din nou, cu putere, profundul devotament al tuturor lucr„torilor de securitate fa˛„ de politica intern„ ∫i extern„ a partidului ∫i statului, fa˛„ de dumneavoastr„ personal, mult iubite ∫i stimate tovar„∫e comandant suprem, hot„r‚rea nestr„mutat„ a Óntregului aparat de a-∫i pune toat„ capacitatea ∫i puterea de munc„ Ón slujba ap„r„rii cuceririlor revolu˛ionare ale poporului...“ (îSc‚nteia tineretului“, 16 ianuarie 1981).

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.V.2006 19 aprilie 2006... Presa, societatea civil„, parlamentari, cet„˛eni de diferite categorii socioprofesionale Ó∫i fac auzit punctul de vedere fa˛„ de unele prevederi cuprinse Ón mai multe proiecte de lege: proiectul privind statutul ofi˛erilor de informa˛ii, proiectul referitor la func˛ionarea ∫i organizarea S.R.I. ∫i S.I.E., precum ∫i cel care statueaz„ activitatea de informa˛ii ∫i contrainforma˛ii.

Locul comun al demersurilor amintite este perimetrat de dorin˛a deschis exprimat„ ca transparen˛a ∫i respectarea drepturilor cet„˛ene∫ti Ón activit„˛ile specifice institu˛iilor amintite s„ fie evidente, ∫i nu intui˛ii, s„ nu mai fie posibile nici un fel de asimil„ri cu fapte ∫i persoane a c„ror existen˛„ Ón trecutul foarte apropiat nu a fost deloc Ónt‚mpl„toare.

Oamenii nu mai accept„ ca anumi˛i ofi˛eri de informa˛ii s„ poat„ efectua îacte premerg„toare cu privire la fapte infrac˛ionale ce au leg„tur„ cu amenin˛„rile la adresa securit„˛ii na˛ionale“. Nu mai doresc s„ apeleze la diferite surse de informare pentru a afla ce Ónseamn„ îpericol major la adresa securit„˛ii na˛ionale“, Ón virtutea c„rora li se ascult„ telefoanele.

Ei, oamenii, vor s„ ∫tie cum se îpreg„te∫te“ S.R.I.-ul s„ contracareze îatacurile imagologice ∫i manipularea curentelor de opinie“. Cet„˛enii nu doresc s„ Ó∫i fac„ aprovizionarea de la persoane juridice, îinclusiv acoperite“, adic„ firme ale serviciilor respective.

Nici Ón cele mai tenebroase g‚nduri nu vor s„ admit„ c„ telegrame de genul celei citate ar mai putea fi trimise c„tre un alt comandant suprem. Am avut unul ∫i ne-a fost suficient.

Avem acum un alt comandant Ón fruntea statului ∫i deja au ap„rut semne c„ un anumit tip de nostalgie Ói d„ t‚rcoale.

Chiar dac„ numele s„u va ap„rea scris vara aceasta ∫i cu cristale Swarovski, e bine s„ fim prev„z„tori. Altfel, cine ∫tie ce va relata presa obsedantului prim deceniu al secolului al XXI-lea.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Costache Mircea.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc. Doamn„ pre∫edinte, Stima˛i colegi, îAm fost prins!“

Din c‚nd Ón c‚nd, e normal s„ vin„ cineva la acest microfon ∫i s„ recunoasc„ c„ Ón mozaicul distrugerii ∫i devaliz„rilor, Ón marele jaf public, a comis ∫i el ceva. Dac„ nu vom Óncepe s„ recunoa∫tem fiecare partea lui de contribu˛ie la m„rea˛a oper„ de distrugere a Rom‚niei, mai ales din punct de vedere economic, dar ∫i de aici pe toate planurile, Ón perioada postdecembrist„, nu vom face nimic.

BineÓn˛eles c„ m-am ab˛inut c‚t am putut de la orice abuz, de la orice Ónc„lcare de lege, de la orice f„r„delege, de la jafuri, de la rapturi, de la c‚rd„∫ii, de la a participa la drenarea banului public pe orice cale. M-am opus cu obstina˛ie, am fost un rezistent, m-am autoiluzionat c„ voi rezista la infinit, dar ieri am capotat. Am fost prins de cerberii democra˛iei de la postul de televiziune PRO TV Óncerc‚nd s„ semnez Ón lista de

prezen˛„ pe Anca Petrescu, mama Casei Poporului, Ón care Ó∫i tocesc ei turul blugilor.

Am fost prins, m„ autodenun˛ ∫i sper de acum Óncolo s„ nu mai fac asemenea abuzuri ∫i f„r„delegi, iar cerberii democra˛iei s„ nu se mai ocupe cu v‚narea mea ∫i a altora Ón astfel de cauze majore ∫i s„ se Óndrepte, sper, de acum, spre palatele cu multe turnule˛e ale lui Mercedesa ∫i Str„lucirea, unde nu s-a pl„tit curentul electric din decembrie 1989 p‚n„ azi, de zeci de miliarde, s„ se Óndrepte spre viloaiele ∫i spre pontoanele ∫i spre scamatoriile arhitectonice care au Ómp‚nzit ˛ara o dat„ cu distrugerea industriei ∫i agriculturii, ap„r‚nd pe harta ˛„rii tot felul de Óntruchip„ri care de care mai cretinoide Ón peisajul montan, dar ∫i pe litoral ∫i Ón alte zone ale ˛„rii cu poten˛ial turistic.

Sper s„ se ocupe de acum de adev„ra˛ii ho˛i care au devalizat sistemul bancar, care au distrus Rom‚nia, care au dat industria la fier vechi, care au Ónstr„inat p‚n„ ∫i minele de aur de la Ro∫ia Montan„, resursele de petrol de sub noi, gazele naturale, apele minerale ∫i tot ce mai era prin ˛ara asta resurs„ ∫i bun de p„strat pentru cei care vor veni, Ón speran˛a c„ aceia vor fi mai Ón˛elep˛i dec‚t noi.

Dar cum am fost prins la furat, nu mai am nici un drept s„ vorbesc sau, vorba unei colege de-a noastre, deputat, c„ nu mai am voie s„ cotcod„cesc, pentru c„ n-am loc de Domnia sa, g„ina de la integrare...

™i urez presei rom‚ne s„ contribuie la o cauz„ mai nobil„ pentru edificarea unei societ„˛i Ón care s„ le fie ∫i lor drag s„ tr„iasc„, pentru c„ micii mercenari de pres„ fac un r„u pe care mintea lor nu-l realizeaz„ Ón acest moment, de care ei nu-∫i dau seama, par s„ nu-∫i dea seama.

Cum am fost prins semn‚nd Ón fals pe îmama poporului...“ mama Casei Poporului, Anca Petrescu, a trebuit s„ vin ast„zi sp„sit Ón fa˛a Domniilor voastre ∫i s„-l anun˛ pe colegul ∫i pe convivul nostru de la PRO TV, care a f„cut acest act de m„re˛ civism, c„ voi adresa Ón contrapartid„, ∫i eu, o umil„ interpelare ministrului finan˛elor publice, prin care am s„-l Óntreb c‚t mai datoreaz„ PRO TV-ul ∫i alte televiziuni comerciale la bugetul public, c‚te mii de miliarde pe care sunt convins c„ nu le-au pl„tit niciodat„.

V„ mul˛umesc.

## **Doamna Daniela Popa:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Stima˛i colegi,

V„ anun˛ c„ din partea Grupului parlamentar al P.S.D. au depus Ón scris declara˛iile politice domnul deputat Aurel Gubandru ∫i domnul deputat Mihai Apostolache, iar din partea Grupului parlamentar al P.D. au depus Ón scris declara˛iile politice doamna deputat Monica Iacob-Ridzi, domnul deputat Marius Rogin, domnul deputat Ioan Dumitru Puchianu, domnul deputat Aurel Olarean ∫i domnul deputat Petru Movil„.

Constat„m c„ Ón sal„ nu mai sunt colegi care doresc s„-∫i prezinte declara˛iile politice.

Cu aceasta, Óncheiem acest tronson al ∫edin˛ei noastre de ast„zi.

La ora 10,00 relu„m ∫edin˛a cu proiectele de lege de pe ordinea de zi.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Ioan Munteanu a depus Ón scris declara˛ia politic„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.V.2006

îPotop... de nep„sare!“

Natura Óns„∫i nu este un loc lipsit de pericole ∫i, din p„cate pentru noi to˛i, nu exist„ un alt loc unde s„ ne putem feri cu adev„rat de ea.

Œn ˛ara lui îiarna nu-i ca vara“, de fiecare dat„ c‚nd natura se manifest„ altfel dec‚t ne-am fi a∫teptat, pentru noi este o adev„rat„ catastrof„.

C‚nd plou„, totu-i inundat, c‚nd ninge, totu-i blocat, c‚nd e cald, totu-i secat!

Realitatea ultimelor decenii ne prezint„ o Rom‚nie Ón care autorit„˛ile, an de an, sunt prinse pe picior gre∫it, iar singurul vinovat este natura Óns„∫i.

De data aceasta, nenorocirea inunda˛iilor care s-au ab„tut asupra Rom‚niei are o explica˛ie tehnic„. La ora actual„, Ón Rom‚nia se petrece ceva normal ∫i previzibil statistic, ∫tiin˛ific ∫i tehnic, indiferent de culoarea politic„ a Guvernului.

Tabelul sinoptic al debitelor previzibile pe Dun„re a fost determinat statistic dup„ o asigurare pe durata unui secol. Dimensionarea construc˛iilor de regularizare a luat Ón calcul aceste debite. Asigurarea de calcul a func˛ionat pentru 110 ani. ™i poate ar fi func˛ionat ∫i de data aceasta, dac„ sistemul ar fi fost Óntre˛inut ∫i adaptat corespunz„tor Ón ultimii 16 ani.

Stephen Leacock spunea: îŒn timpurile str„vechi, lumea nu avea statistici, a∫a c„ era silit„ s„ recurg„ la minciuni“.

Dac„ v„ ve˛i uita pe site-ul Ministerului Mediului, ∫i v„ Óndemn s„ face˛i acest lucru, ve˛i vedea, Ón sec˛iunea îAp„rarea Ómpotriva inunda˛iilor“, c„ Ónc„ din septembrie 2005 se cunosc zone unde au existat baraje de mici dimensiuni avariate ∫i iazuri piscicole care au fost inundate. Ve˛i vedea, de asemenea, grija cu care ministerul precizeaz„ c„ respectivele baraje nu sunt Ón administrarea lor sau a subunit„˛ilor din subordinea lor sau c„ informa˛iile sunt ob˛inute din alte surse dec‚t cele interne ministerului.

Œn to˛i ace∫ti ani, dup„ 1989, am uitat un lucru foarte important, responsabilitatea autorit„˛ilor nu ˛ine de forma de proprietate.

Premierul C„lin Popescu-T„riceanu, Ómpreun„ cu ministrul mediului, Sulfina Barbu, a inspectat localitatea const„n˛ean„ Oltina, pentru a analiza situa˛ia la fa˛a locului. Œn zilele de s„rb„tori se construise un dig, pe care, premierul, inspect‚ndu-l, a constatat c„ prezenta infiltra˛ii ∫i chiar devers„ri, astfel Ónc‚t T„riceanu a concluzionat: îA˛i muncit degeaba. Munc„ Ón zadar!“, spun‚nd c„ solu˛ia aleas„ nu a fost cea bun„, c„ digurile de la Dun„re cedeaz„ din cauza debitelor excep˛ionale ale fluviului, îDigurile sunt supuse la o for˛„ pentru care n-au fost proiectate“, oprind lucr„rile de consolidare a digului de la Oltina, urm‚nd s„ se izoleze zona printr-un alt dig, astfel Ónc‚t s„ nu fie inundate gospod„riile.

V-am expus aceste lucruri pentru a v„ ilustra cum, practic, nu exist„ o linie unitar„ pe care, Ón astfel de situa˛ii, cei afecta˛i, cei responsabili, cei implica˛i direct ∫i indirect s„ o urmeze.

Practic, situa˛ia aceasta, a inunda˛iilor, Ónc„ din 2005 trebuia s„ ridice semne de Óntrebare ∫i Guvernul s„ ia m„suri rapide ∫i concrete, nu s„ se fi culcat lini∫tit pe o ureche, c„ îa trecut“ ∫i poate nu se mai repet„ Ón urm„torii 40 de ani. Œncerc„rile grele din 2005, prin care

au trecut o serie de rom‚ni, trebuiau s„ determine Guvernul ca prin m„suri imediate, printr-o reac˛ie prompt„, s„ nu mai permit„ ca acest lucru s„ se repete.

Consider c„ cele ce se Ónt‚mpl„, de∫i ˛in de Ministerul Mediului, ar putea fi evitate dac„ ministerele ar conlucra ∫i dac„ ar exista o strategie concret„ ∫i reglement„ri unitare, ni∫te linii directoare pe care to˛i s„ le urmeze atunci c‚nd Ó∫i stabilesc strategiile, politicile sau programele ministeriale. Cred c„ Ministerul Agriculturii, prin sistemul de iriga˛ii, Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului, prin hidrocentralele existente, Ministerul Transporturilor, prin drag„ri ∫i regulariz„ri de ∫enale navigabile, ∫i Ministerul Mediului, prin reglement„ri coerente ∫i pertinente, av‚nd aceast„ preocupare Ón sine, toate, Ómpreun„, dac„ ar exista aceast„ strategie despre care am spus, ar putea colabora astfel Ónc‚t s„ evite producerea unor astfel de dezastre. O linie comun„, lucrul Ón echip„, ac˛iuni coordonate, pe care s„ le urmeze concret, ac˛iuni de dezvoltare, consolidare, Ómbun„t„˛ire a sistemelor existente ∫i de construire a unora noi ar conduce, Ón situa˛ii de criz„, la diminuarea efectelor furiei naturii.

Acum Óns„ se ac˛ioneaz„ haotic, fiecare minister se implic„, Óns„ nu se ∫tie dac„ ce face e Óntru rezolvarea situa˛iei sau e cum a spus primul-ministru, îmunc„ Ón zadar“.

Oamenii din zonele afectate, cu spaima Ón suflete, fac tot ce pot, de la copii p‚n„ la oameni Ón v‚rst„, umpl‚nd saci, pun‚ndu-i, ajut‚nd pentru a-∫i salva avutul. ™i, Ón final, apa le ia casele. E corect, domnilor? Oamenii ace∫tia ∫i-au Ónvestit Óncrederea Ón Guvern, pun um„rul s„ Ó∫i salveze bunurile, cet„˛enii Rom‚niei sunt solidari cu drama celor afecta˛i de inunda˛ii, trimi˛‚nd ajutoare, solda˛ii muncesc zi ∫i noapte pentru a construi diguri pe care apa le ia Óntr-o clip„ ∫i nu exist„ nici o garan˛ie c„ cele ce se Óntreprind sunt de folos?!

Oare nici m„car acum nu reu∫im s„ Ónv„˛„m din gre∫elile noastre?

Recunosc c„ ne confrunt„m cu debite istorice, recunosc c„ trecem prin schimb„ri politico-administrative istorice. De asemenea, recunosc c„ necesit„˛ile bugetare sunt mai mari dec‚t veniturile bugetare, dar trebuie s„ con∫tientiz„m c„ mandatul nostru este un mandat pentru a face lucruri, lucruri bune pentru oameni, ∫i c„ trebuie s„ reu∫im s„ g‚ndim strategic, Ón viitor, ∫i s„ avem un responsabil pentru fiecare problem„ care poate afecta Rom‚nia ∫i rom‚nul Ón perioada urm„toare. Nu vreau s„ le explic guvernan˛ilor ce Ónseamn„ pentru o societate comercial„ responsabilitatea manualului de criz„ ∫i nu vreau s„ explic nici avantajele preÓnt‚mpin„rii catastrofelor din viitor. Dar Rom‚nia are nevoie de viziune ∫i de asumarea viitorului, cu bune ∫i cu rele, construind, implement‚nd ∫i responsabiliz‚nd strategii, oameni, surse de finan˛are, ca rom‚nul, cet„˛ean al Rom‚niei, s„ tr„iasc„ lini∫tit, cu g‚ndul la viitor.

Œn urma interven˛iei mele de s„pt„m‚na trecut„ am primit deja c‚teva semnale de sus˛inere din partea unora dintre primarii prahoveni, dar ∫i semnale mai pu˛in prietenoase din partea altora, ca ∫i din partea a dou„ societ„˛i care se ocup„ cu tranzac˛iile imobiliare.

Mi-am spus c„ este bine.

Informa˛ia, iat„, circul„, subiectul este interesant, efectele deciziilor de ast„zi put‚nd fi unele favorabile sau, dimpotriv„, defavorabile pe termen lung.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.V.2006 Spuneam s„pt„m‚na trecut„ c„ pe m„sur„ ce se apropie momentul integr„rii Ón Uniunea European„ cresc exponen˛ial tranzac˛iile imobiliare, de regul„, spre c‚∫tigul cump„r„torilor.

™i mai spuneam ∫i c„ nu am nimic Ómpotriva legilor economiei de pia˛„, potrivit c„rora unii pierd, iar al˛ii c‚∫tig„, demersul meu referindu-se nu la tranzac˛iile Óntre persoane fizice sau juridice independente, ci la cele f„cute de autorit„˛ile administra˛iei publice locale, c„rora le recomandam, cu sinceritate, s„ nu se gr„beasc„ s„ Ónstr„ineze bunurile imobile din domeniul privat al localit„˛ilor, pentru c„ pre˛ul acestora este Ón cre∫tere, iar aceste bunuri sunt singurele pe care le pot pune garan˛ie pentru contractarea de credite interne sau externe, f„r„ de care dezvoltarea infrastructurii nu mai este posibil„.

Œn urma reac˛iilor despre care aminteam la Ónceputul interven˛iei mele, consider c„ lucrurile stau chiar mai grav dec‚t mi-am imaginat ini˛ial: s-a constituit, deja, o re˛ea a intereselor imobiliare. Au ap„rut speciali∫ti Ón îv‚narea“ chilipirurilor oferite de administra˛iile locale sufocate de bugete sub limita austerit„˛ii, mai ales Ón zonele cu poten˛ial îeuropean“ (pe traseele autostr„zilor, Ón localit„˛ile care deja au Óncheiat parteneriate pentru dezvoltare, Ón cele foarte apropiate de centre industriale dezvoltare etc.)!

Œn aceste condi˛ii, recomandarea mea, adresat„ autorit„˛ilor locale, de a nu mai vinde, se extinde, ast„zi, cu aceea de... a cump„ra!

Sunt destui proprietari de terenuri dispu∫i s„ renun˛e la aceast„ calitate pentru c„ nu mai au for˛a de a le munci sau pentru c„ nu mai au acest interes...

Sunt destui cei care ∫i-au redob‚ndit propriet„˛i imobiliare pe care nu le mai pot Óntre˛ine!

Este, iat„, un moment Ónc„ favorabil pentru ca localit„˛ile s„ Ó∫i consolideze patrimoniul, astfel Ónc‚t momentul 2007 s„ le g„seasc„ preg„tite!

îP„durile Bucovinei — o avu˛ie jefuit„ «ca-n codru»!“

Bucovina a fost dintotdeauna un t„r‚m al p„durilor, al peisajelor muntoase Ómp„durite ce odat„ v„zute te fac s„ visezi ∫i s„ te crezi Ón Elve˛ia. Oamenii de aici le-au Óngrijit, au tr„it de pe urma exploat„rilor forestiere ∫i ∫i-au g„sit ad„post Ón ele Ón vremurile de restri∫te.

Dup„ 1989, mul˛i din cei expropria˛i abuziv de puterea comunist„ ∫i-au revendicat ∫i ∫i-au primit Ónapoi p„durile pierdute, dar nu to˛i au ∫i Ón˛eles sau au ∫tiut s„ le respecte la fel ca ∫i str„mo∫ii lor.

Œn goana dup„ un c‚∫tig u∫or ∫i rapid, noii proprietari au trecut la defri∫„ri masive ∫i f„r„ nici o logic„, l„s‚nd mun˛i Óntregi dezgoli˛i ∫i prad„ eroziunilor apelor. Mul˛i dintre proprietari, din lips„ de mijloace financiare, au cedat pe sume de nimic drepturile de exploatare unor societ„˛i comerciale care au trecut imediat la t„ieri. Nu a mai existat interesul de a planta noi arbori ∫i deci a regenera p„durea t„iat„, ci numai interesul c‚∫tigului imediat.

Nu m„ refer la acei oameni s„rmani care, uneori adu∫i la disperare de frig ∫i s„r„cie, au intrat Ón p„dure ∫i au furat o c„ru˛„ de lemne. M„ refer Ón mod direct la acei mari exploatatori ai masei lemnoase care defri∫eaz„ masiv, f„r„ a se mai g‚ndi la viitorul p„durii.

Acela care fur„ o c„ru˛„ de lemne face o fapt„ penal„ ∫i este pedepsit aspru pentru furt din avutul public sau privat, Ón schimb cei care distrug o p„dure nu se Óncadreaz„ Ón aceea∫i categorie! Pentru ei legea prevede

amenzi ustur„toare, dar nu am auzit Ónc„ de un proprietar de p„dure care s„ fie trimis la Ónchisoare pentru defri∫„ri.

™i a∫a am ajuns ast„zi ca mun˛ii Bucovinei s„ nu mai semene cu Elve˛ia ∫i, Óncet-Óncet, puhoaiele de ap„ Ói rod ∫i scot la iveal„ albul st‚ncilor goale, Ón loc de verdele p„durilor.

îRom‚nia sub blestemul apelor — neputin˛a autorit„˛ilor, dar ∫i dezinteresul local sporesc haosul creat de natur„“

Rom‚nia a ajuns o ˛ar„ Ón care parc„ ∫i natura nu mai ˛ine cu noi. Pe l‚ng„ toate problemele pe care le au rom‚nii, Ón ultimii ani ∫i natura s-a Ónvr„jbit Ómpotriva noastr„, parc„ pentru a ne pedepsi pentru faptele ne∫tiute pe care le-am s„v‚r∫it. Anul trecut ne-am lovit de dou„ ori cu valurile inunda˛iilor, apoi au urmat z„pezile, apoi alunec„rile de teren, ∫i acum din nou inunda˛iile.

L„s‚nd deoparte b‚lb‚iala ∫i m„surile uneori populiste adoptate de Guvern, trebuie s„ recunoa∫tem Óns„ c„ ∫i factorii locali sau chiar popula˛ia nu este deloc preg„tit„ pentru astfel de situa˛ii-limit„.

Nu vreau s„ absolv Guvernul de nici o vin„, cu toate c„, Ón fond, m„surile de ap„rare Ómpotriva inunda˛iilor ar fi trebuit s„ fac„ parte dintr-o strategie pe termen lung pe care guvernele anterioare erau datoare s„ o stabileasc„, nu numai acest Guvern, care este Ón func˛ie de un an de zile.

Doresc Óns„ s„ v„ atrag aten˛ia asupra unor alte aspecte, care, a∫a cum suntem prin∫i Ón dramatismul momentelor, de multe ori ne scap„, voit sau nu.

Un element important Ón astfel de situa˛ii Ól reprezint„ popula˛ia local„, adic„ exact cei lovi˛i de furia naturii, or, la acest capitol st„m extrem de prost. Nu este admisibil s„ vezi localnicii cum stau la marginea drumului ∫i dau sfaturi, Ón vreme ce trupele de jandarmi sau militari ridic„ diguri din saci de nisip sau salveaz„ cu mijloace improvizate ce mai poate fi salvat.

Nu m„ refer la b„tr‚ni sau la copii, ci la oameni Ón toat„ puterea, care se mul˛umesc s„ stea ∫i s„ priveasc„ cum casa vecinului din vale este luat„ de ape ∫i sunt mul˛umi˛i c„ gospod„ria lor este pe deal. Se pare c„ solidaritatea uman„ este pe cale de dispari˛ie Ón Rom‚nia ∫i asta este Óngrijor„tor.

Mul˛i dintre dumneavoastr„ sunte˛i din jude˛e sau zone afectate de inunda˛ii ∫i mul˛i dintre dumneavoastr„ ∫ti˛i, mai bine dec‚t mine, c„ majoritatea acestor locuin˛e luate acum de ape nu sunt construite Ón ceea ce se nume∫te vatra satului, ci pe terenurile foste agricole de la margine ∫i care au fost cunoscute dintotdeauna ca fiind zone inundabile.

Dup„ 1989, din lips„ de alte posibilit„˛i, mul˛i ∫i-au construit case pe terenurile agricole retrocedate, ∫i acum consecin˛ele se v„d. Durerea lor este ∫i durerea noastr„, dar s„ fim totu∫i un pic reali∫ti: nu statul are datoria de a avea grij„ de averea fiec„ruia, a∫a cum nu are obliga˛ia de a reconstrui casele d„r‚mate ∫i gospod„riile distruse. Statul poate avea eventual numai o datorie moral„, nu ∫i una material„, pentru c„ Ón astfel de situa˛ii Óntreg poporul este cel care particip„ la reconstruc˛ie.

M„ v„d obligat din nou s„ scot Ón eviden˛„ rolul, uneori negativ, jucat de mass-media Ón aceste momente. ™tim c„ se caut„ drama, se scoate Ón eviden˛„ durerea ∫i disperarea celor lovi˛i de furia naturii ∫i, din p„cate,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.V.2006 numai rareori se difuzeaz„ materiale obiective, de parc„ astfel de materiale, luate îla rece“, ar ∫tirbi cu ceva din dramatismul real al momentului.

V„ aduce˛i aminte de sinistra˛ii din Timi∫ din anul 2005? Au fost str„muta˛i Ón locuin˛e provizorii ∫i Ón corturi militare p‚n„ s-a potolit urgia. ™i dau interviuri la TV c„ sunt nemul˛umi˛i c„ nu e ap„ cald„, s„ se poat„ sp„la zilnic, sau c„ Guvernul nu ia m„suri s„ fie ref„cute casele. Sau de sinistra˛ii care dup„ ce Guvernul le-a ref„cut casele se pl‚ngeau c„ nu au geamuri termopane?

V„ mai aduce˛i aminte de tinerii care pescuiau pe∫tele ce sc„pase din iazuri dup„ cre∫terea apelor, Ón vreme ce solda˛ii se chinuiau s„ refac„ digul rupt?

Sper ∫i ∫tiu c„ acestea au fost ∫i sunt exemple singulare, dar care p„teaz„ sentimentul de solidaritate uman„.

Nu vreau s„ fiu Ón˛eles ca un cinic, ci vreau doar s„ vedem lucrurile obiectiv ∫i mai ales s„ transmitem locuitorilor acest Óndemn la solidaritate local„, ei fiind primii ∫i cei direct interesa˛i Ón salvarea lor de moment.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îRom‚nia Ón pragul ader„rii la Uniunea European„“

Integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ este programat„ s„ aib„ loc la 1 ianuarie 2007. Aceast„ dat„ a fost propus„ la summitul de la Salonic din 2003 ∫i confirmat„ la Bruxelles pe 18 iunie 2004. Raportul de ˛ar„ privind progresele Rom‚niei din octombrie 2004 a afirmat, de asemenea, data de 1 ianuarie 2007 ca dat„ de aderare pentru Rom‚nia ∫i Bulgaria.

Rom‚nia a fost prima ˛ar„ din Europa Central„ ∫i de Est care a avut rela˛ii oficiale cu Comunitatea European„. Œn anul 1974, o Ón˛elegere a inclus Rom‚nia Ón Sistemul Generalizat de Preferin˛e al Comunit„˛ii, iar un acord asupra produselor industriale a fost semnat Ón 1980. Rela˛iile diplomatice ale Rom‚niei cu U.E. dateaz„ din 1990, urm‚nd ca Ón 1991 s„ fie semnat un Acord de Comer˛ ∫i Cooperare.

Œn iulie 1997, Comisia ∫i-a publicat îOpinia asupra solicit„rii Rom‚niei de a deveni membr„ a Uniunii Europene“. Negocierile de aderare ale Rom‚niei cu U.E. au Ónceput la 15 februarie 2000 ∫i s-au Óncheiat Ón cadrul summit-ului U.E. de iarn„ de la Bruxelles, din 17 decembrie 2004, Tratatul de aderare fiind semnat pe 25 aprilie 2005 Ón Luxemburg, dat„ de la care Rom‚nia a ob˛inut statutul de observator activ la nivelul tuturor institu˛iilor comunitare, fiind necesar„ ∫i asigurarea prezen˛ei reprezentan˛ilor rom‚ni la nivelul institu˛iilor europene ∫i al grupurilor de lucru ale acestora.

Amplasarea geopolitic„ a Rom‚niei va influen˛a politica U.E. cu privire la rela˛iile cu Europa de Est, Orientul Mijlociu, Turcia ∫i Asia. Prin Ini˛iativa de Cooperare Ón Sud-Estul Europei (SECI), Rom‚nia are o oportunitate de a-∫i demonstra suprema˛ia Ón regiune.

Din punct de vedere al opiniei publice, Ón Rom‚nia acest aspect este favorabil integr„rii.

Potrivit Eurobarometrului 64, desf„∫urat Ón toamna anului trecut, Óncrederea rom‚nilor Ón U.E., de∫i Ónc„ cea mai mare Óntre statele membre sau Ón curs de aderare, este tot mai apropiat„ de cea a statelor membre: 64%, fa˛„ de 62% Ón Portugalia ∫i Grecia.

Traiectoria noastr„ trebuie sa fie mai definit„ ca niciodat„, ne afl„m la mai pu˛in de 250 de zile de îpasul european“, suntem datori cu un parcurs f„r„ ezitare ∫i

f„r„ gre∫eli. Scenariile fataliste nu-∫i g„sesc argumentele ∫i trebuie s„ ne asum„m responsabilitatea propriilor noastre ac˛iuni ∫i fapte.

Strategia Rom‚niei Ón ceea ce prive∫te drumul spre aderare, este una ferm„, concret„, vizeaz„ fondul problemelor sociale, economice ∫i morale. Avem nevoie, Ón aceste momente, de luciditate ∫i stabilitate politic„, de o canalizare real„ a tuturor eforturilor claselor sociale din Rom‚nia spre acest deziderat at‚t de important pentru na˛iunea rom‚n„.

Situa˛ia grav„ cu care se confrunt„ ˛ara noastr„, ∫i anume inundarea de apele Dun„rii a unui num„r Ón continu„ cre∫tere de localit„˛i Ón jude˛ele aflate pe cursul fluviului, trece Óntr-un con de umbr„ toate celelalte subiecte care vizeaz„ ˛ara noastr„.

Pagubele rezultate Ón urma acestei catastrofe vor fi factori decisivi care, mai devreme sau mai t‚rziu, vor determina Guvernul s„ blocheze un set de proiecte din cauza lipsei de fonduri ∫i implicit vor determina o sc„dere a activit„˛ii Ón procesul de dezvoltare a ˛„rii noastre.

Cu toate c„ autorit„˛ile s-au mobilizat din nou exemplar ∫i au reu∫it ca prin eforturile depuse s„ sensibilizeze ∫i totodat„ s„ impresioneze autorit„˛ile altor ˛„ri, cre∫terea debitului apelor Dun„rii a mai scos la iveal„ o hib„ a sistemului administrativ din Rom‚nia: incapacitatea mobiliz„rii Ón vederea prevenirii catastrofelor.

Astfel, cu toate c„ pericolul era cunoscut cu mai bine de o lun„ Ónainte de a se produce, sistemul administrativ din Rom‚nia nu a fost capabil s„ implementeze nici o ac˛iune de natur„ preventiv„ Ón combaterea pericolului ce avea s„ urmeze.

Ajungem s„ afl„m ast„zi cu stupoare fie c„ armata nu mai are corturi Ón care s„ fie ad„posti˛i sinistra˛ii, c„ Ón locurile amenajate ca spa˛iu de refugiu domne∫te haosul administrativ, vedem oameni care sunt l„sa˛i s„ a∫tepte retragerea apelor f„r„ ca cineva s„ le explice ce se va Ónt‚mpla cu ei, copii care nu Ó∫i vor continua Ón mod firesc anul ∫colar, b„tr‚ni care abia fac fa˛„ la condi˛iile grele de trai pe care le impune situa˛ia de evacuat ∫i multe alte imagini care nu fac altceva dec‚t s„ ne prezinte un adev„r foarte dureros: Ón situa˛ii deosebite, eficien˛a ∫i calitatea serviciilor publice din Rom‚nia nu este la standarde europene.

Solu˛iile la aceste probleme de organizare, stima˛i colegi, se g„sesc aici, Ón Parlamentul Rom‚niei, pentru c„ institu˛iile statului func˛ioneaz„ Ón baza legilor adoptate de Camera Deputa˛ilor ∫i Senat, iar un cadru legislativ bine pus la punct poate reprezenta o ramp„ de lansare pentru ca administra˛iile centrale, regionale ∫i locale s„ poate contribui Ón sensul cel mai practic la dezvoltarea comunit„˛ilor pe care le administreaz„.

Catastrofele din ultimii doi ani consider c„ exprim„ foarte clar nevoia unei descentraliz„ri clare la nivelul administra˛iei care, prin c‚∫tigarea unei mai mari libert„˛i de mi∫care, s„ se poat„ preg„ti la nivel local mult mai bine pentru prevenirea ∫i combaterea acestor situa˛ii extreme.

Nu trebuie ca Armata ∫i Jandarmeria s„ devin„ institu˛iile care-∫i folosesc Ón mod constant personalul la toate muncile necalificate pe care le presupune combaterea acestor fenomene. Aceste for˛e trebuie s„-∫i men˛in„ statutul de for˛e responsabile cu men˛inerea ordinii, ∫i nu ca for˛„ de munc„ brut„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.V.2006 Œmi p„strez credin˛a c„ nu va mai fi nevoie de Ónc„ o serie de dezastre p‚n„ c‚nd Parlamentul se va implica serios Ón dezbaterea ∫i reglementarea mecanismelor care s„ asigure eficientizarea activit„˛ii sistemului administrativ.

Declara˛ie politic„: îPatimile rom‚nilor“

Datina cre∫tineasc„ spune c„ Dumnezeu are grij„ de to˛i ∫i de toate: El le r‚nduie∫te, El ne d„ binele ∫i tot El ne bate cu ur‚tul c‚nd vede c„ nu mai este credin˛„ ∫i cur„˛enie sufleteasc„.

Rom‚nia este una dintre cele mai credincioase ˛„ri. Oamenii cred Ón puterea Domnului ∫i se las„ Ón m‚inile Lui. Œn aceste zile ale s„rb„toririi de c„tre cre∫tinii ortodoc∫i din Rom‚nia a Œnvierii Domnului Isus Cristos, parc„ niciodat„ credin˛a oamenilor Ón Dumnezeu nu a fost pus„ mai mult la Óncercare.

Patimile la care a fost supus Isus pentru izb„virea ∫i iertarea p„catelor oamenilor se abat din greu acum asupra concet„˛enilor no∫tri din diverse col˛uri ale ˛„rii. Ies apele din matc„, inund„ case, omoar„ oameni ∫i animale nevinovate, copiii — care ar trebui s„ se bucure de o scurt„ vacan˛„ prilejuit„ de s„rb„toarea de Pa∫te — sunt nevoi˛i s„ doarm„ Ón corturi, pe c‚mp, sau chiar sub cerul liber.

Groz„viile la care suntem martori ar trebui s„ ne dea fiori ∫i s„ ne pun„ pe g‚nduri. Oare ce am gre∫it, Doamne, de ne pui la a∫a grele Óncerc„ri?!

™i cu toate c„ se Ónt‚mpl„ ceea ce se Ónt‚mpl„ nu asist„m dec‚t la un jalnic spectacol mediatic, din care c‚∫tig„ doar a∫a-zisele mari staruri de televiziune gen îZ‚na surprizelor“ ∫i Guvernul, care este luat iar prin surprindere — asta da surpriz„, nu?! — de viiturile Dun„rii sau de apele umflate ale r‚urilor, ca ∫i c‚nd prognozele meteo ∫i experien˛ele de anul trecut nu erau suficiente.

Ministrul mediului Sulfina Barbu parc„ tr„ie∫te pe alt„ lume, cic„ nu a putut repara ∫i consolida digurile c„ a fost iarn„ ∫i nu s-a putut lucra. Asta-i culmea! E ca celebra fraz„ cu îiarna nu-i ca vara“, evident, expresii din îpu˛ul g‚ndirii“ profund scufundate Ón ∫pri˛urile de la îGolden Blitz“ ale marelui comandant de nave, pre∫edintele Rom‚niei, domnul Traian B„sescu.

De fapt, cea mai mare patim„ la care este supus„ azi ˛ara noastr„ este aceea de a tot fi condus„ de politicieni care au avut de-a face cu apa, sub diverse forme: fostul pre∫edinte, Ion Iliescu, de profesie inginer Ón domeniul hidroenergiei ∫i al gospod„ririi apelor, Ón perioada comunismului, c‚nd chiar a condus Consiliul Na˛ional al Apelor; actualul pre∫edinte, Traian B„sescu, de profesie marinar, sau a∫a ceva, m„ rog, trebuie s„ fi Ónv„˛at ceva despre ap„ la Institutul de Marin„ pe care l-a absolvit; iar, cu voia dumneavoastr„, ultimul, dar nu cel din urm„ specialist Ón domeniu, primul-ministru, C„lin PopescuT„riceanu, de profesie inginer hidrotehnician.

P„i cu at‚˛ia speciali∫ti Ón domeniul hidrotehnic, hidroenergetic sau marin„resc, care au condus Rom‚nia sau o conduc Ón prezent, m„car din punctul de vedere al apelor rom‚nii nu ar fi trebuit s„ aib„ de p„timit! Nu este cazul, conduc„torii no∫tri se pricep la orice altceva, dar la meseria lor de baz„, ba!

Din contr„, tocmai aici este unul din cele mai vulnerabile puncte Ón care sunt lovi˛i oamenii acestei ˛„ri, parc„ nu se mai termin„ ploile ∫i inunda˛iile, parc„ nu mai exist„ cele patru anotimpuri Ón Rom‚nia, ci doar unul, cel cu ploi!

Dar nici autorit„˛ile statului nu fac nimic, niciodat„, pentru a preÓnt‚mpina ∫i a Óncerca s„ fie evitate dezastrele provocate de inunda˛ii.

Chiar nu se poate face nimic Ón ˛ara noastr„ f„r„ s„ fie nevoie ca cineva s„ Ó∫i trag„ o ∫pag„, un comision gras, un ghe∫eft, ceva, acolo?! Cine — de ani de zile — a l„sat digurile ∫i albiile r‚urilor nedecolmatate? Cine nu a stabilit strategiile de dezvoltare Ón domeniu, pe termen scurt, mediu ∫i lung? Nu cei care au guvernat sau guverneaz„ Rom‚nia Óntr-o alternan˛„ plictisitoare: c‚nd P.S.D.-ul cu U.D.M.R.-ul, c‚nd C.D.R.-ul cu U.D.M.R.-ul!

P‚n„ c‚nd vor mai avea oamenii de p„timit ∫i vor trebui s„ se mute Ón corturi Ón ajunul s„rb„torilor cre∫tine?

C‚t mai trebuie s„ sufere oamenii nevinova˛i, care au crezut Ón minciunile unor politicieni f„r„ scrupule ∫i care nu v„d Ón politic„ dec‚t o afacere, dar care uit„ c„ ∫i aceasta, de∫i este o art„, este f„cut„ de oameni pentru oameni ∫i Ón folosul lor, al oamenilor simpli sau a celor care nu vor s„ se implice Ón politic„?

Sigur c„ Óntrebarea este retoric„ ∫i nu a∫teapt„ r„spuns de la cei care acum sunt la putere, dar nu pentru mult timp. Lipsa de r„spunsuri la problemele adev„rate cu care se confrunt„, an de an, cet„˛enii acestei ˛„ri va duce, Ón final, la izb„virea neamului rom‚nesc ∫i la sc„parea acestuia de cei care au uitat de ce au fost trimi∫i Ón Parlament de cei care i-au votat, sedu∫i de promisiuni mincinoase ∫i de∫arte!

îLustra˛ia — convertit„ Ón revan∫„ ∫i oportunism“

Ini˛iatorii liberali ai Legii lustra˛iei fac Ón aceast„ perioad„, din p„cate Ón toat„ mass-media, mare caz de inten˛iile lor nobile, de Ónaltele principii morale care au stat la baza proiectului elaborat de ei, ce se vrea un act de mare dreptate pentru societatea rom‚neasc„, un mijloc de aflare a adev„rului ∫i de eliberare de trecutul comunist al ˛„rii.

Pentru mai mult„ argumenta˛ie se invoc„ ∫i practicile legislative similare din celelalte ˛„ri foste socialiste, care au trecut la aplicarea unor m„suri ce vizau lustra˛ia Ónc„ de la Ónceputul anilor ’90, ceea ce, spun ace∫ti autori, constituie un mare avantaj pentru devenirea ulterioar„ a ˛„rilor respective, un demers just ∫i eficient la scara social-uman„.

Numai c„ Ón aceste ˛„ri chiar ∫i Ón anul 2006 ajung Ón fruntea guvernelor persoane îlustrate“, unele au avut pre∫edin˛i fo∫ti U.T.C.-i∫ti sau comuni∫ti, care le-a asigurat intrarea Ón U.E., iar altele continu„ s„-∫i promoveze Ón administra˛ia statului oameni f„r„ a verifica dosarele lor de cadre, ˛in‚nd doar seama de capacit„˛ile lor profesionale, de competen˛a lor Ón func˛iile de demnitate public„.

La noi sunt alte ra˛iuni Ón efectuarea actului de conducere ∫i desigur al˛i oameni, care, numindu-se liberali, au convingerea (fals„) c„ reprezint„ cel mai bine aspira˛iile spre libertate ∫i democra˛ie, spre progres economic ∫i justi˛ie social„.

Personal cred c„ faptele ∫i realitatea de la noi sunt exact pe dos ∫i iat„ de ce:

1. A ini˛ia acte normative cu caracter restrictiv, a considera retroactiv unele fapte de ordin penal, a emite judec„˛i generale pentru categorii Óntregi de popula˛ie nu sunt demersuri liberale, n-au spirit liberal ∫i nici european.

2. Valoarea practic„ a unui astfel de demers este ∫i mai discutabil„ dac„ avem Ón vedere c„ îsanc˛ioneaz„“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.V.2006 doar o parte mic„ ∫i nereprezentativ„ din fo∫tii nomenclaturi∫ti (unele categorii incluse Ón proiect vizeaz„ chiar exponen˛i ai propriului partid, ceea ce este iar„∫i o dovad„ de st‚ng„cie a ini˛iativei legislative, st‚ng„cie care se poate constata ∫i la actele normative din domeniul economico-financiar ale frunta∫ilor liberali).

3. Cel mai grav este faptul c„ prin tot acest demers se Óncearc„ o revan∫„, o eliminare selectiv„ din competi˛ia politic„ a unor oameni de valoare, buni practicieni, dar ∫i redutabili administratori, oameni de caracter care pot ∫i au dovedit aceasta s„ fie o alternativ„ viabil„ la actuala guvernare compromis„ deja.

4. Nici ini˛iatorii legii nu au destul„ justificare ∫i credibilitate pentru o astfel de ac˛iune, fiind vizibil„ inten˛ia lor vindicativ„ ∫i tenta˛ia de oportunism, pe care ∫i le-au manifestat ∫i Ón alte prilejuri. Pentru c„ apartenen˛a lor la liberali nu le d„ dreptul de a vorbi Ón numele celor care au suferit Ón Ónchisori, de a se erija Ón justi˛iari, mai ales dac„ asupra lor ∫i a altor frunta∫i liberali pot s„ planeze unele suspiciuni care nu le fac cinste.

Deja a ajuns o tradi˛ie ca Ón luna aprilie a fiec„rui an, la Buz„u, s„ aib„ loc manifestarea îZilele Buz„ului“.

Este remarcabil„ ini˛iativa Prim„riei de a organiza Ón centrul municipiului un mare spectacol dedicat Ón prima zi muzicii populare rom‚ne∫ti, iar cea de-a doua zi fiind rezervat„ celor mai importante nume ale dance-ului na˛ional.

Este o form„ de atragere a publicului c„tre valorile artistice care prin c‚ntec ∫i dans, al„turi de arti∫tii prezen˛i pe scena din Pia˛a Dacia, ∫i-au adus contribu˛ia la reu∫ita spectacolului dedicat evenimentului.

Manifestarea a continuat cu Simpozionul îBuz„ul — str„veche vatr„ de cultur„ ∫i civiliza˛ie“, care a avut rolul de a eviden˛ia trecutul jude˛ului, cu principalele sale evenimente istorice ∫i oamenii care s-au eviden˛iat Ón diferite domenii de activitate.

Domnul academician Dan Berindei, prezent la manifestare, a vorbit despre Ómplinirea a 140 de ani de la Ónfiin˛area Academiei Rom‚ne, Ón care mul˛i buzoieni au onorat de-a lungul timpului acest for cultural rom‚nesc.

Directorul muzeului jude˛ean a prezentat informa˛ii Ón leg„tur„ cu atestarea Buz„ului ca t‚rg, Ón urm„ cu 572 de ani, ∫i leg„turile acestor meleaguri cu ™tefan cel Mare, Mihai Viteazul sau Constantin Br‚ncoveanu.

A fost elogiat„ personalitatea lui Alexandru Marghiloman ∫i principiile sale politice.

îSindromul Marghiloman“ Ón politic„ are trei tr„s„turi care s-ar putea reflecta ∫i Ón activitatea politicului de ast„zi:

— un om politic trebuie s„ fie prudent, pentru c„ orice Óncercare de a schimba lucrurile Ón Rom‚nia de atunci era periculoas„ dac„ nu se ˛inea cont de contextul extern;

— s„ a∫tep˛i mereu momentul potrivit;

— nu trebuie s„ faci nici un gest f„r„ s„-˛i asiguri spatele.

Aceste calit„˛i pot deveni imperfecte, Ón condi˛iile Ón care nu respec˛i m„sura. Œnvin∫ii pot deveni eroi ai istoriei, a∫a cum este cazul lui Alexandru Marghiloman.

Reu∫ita ac˛iunilor cultural-artistice dedicate îZilelor Buz„ului“ ne d„ speran˛a c„ organizatorii vor ini˛ia ∫i Ón

anii urm„tori spectacole care s„ atrag„ Ón num„r ∫i mai mare at‚t locuitorii municipiului, c‚t ∫i cei ai localit„˛ilor din jude˛.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îLustra˛ia, Óntre deziderat ∫i aplicare...“

Cine nu-∫i aduce aminte de primele zile de dup„ Revolu˛ia din 1989? Œnfoca˛ii sus˛in„tori ai îsociet„˛ii socialiste multilateral dezvoltate“ ∫i ai îbinefacerilor“ regimului comunist, nomenclaturi∫tii de partid ∫i de stat, securi∫tii etc. se autolustraser„, umbl‚nd Ómbr„ca˛i Ón trening, abord‚nd fe˛e sp„site, ferindu-se de privirile nu tocmai prietenoase ale cet„˛enilor comuni... A fost o perioad„ de timp scurt„ Ón care to˛i cei care se sim˛eau responsabili de ororile regimului comunist au dezbr„cat îhaina puterii“ ∫i s-au retras Ón umbra anonimatului... Ar fi fost, atunci, momentul unei legi a lustra˛iei. Atunci lustra˛ia ar fi fost primit„ cu u∫urare de cei care p„c„tuiser„, pe de o parte, ∫i s-ar fi f„cut o repara˛ie minim„, dar necesar„, celor care suferiser„ de foame, de frig, umili˛i Ón demnitatea lor... Ar fi fost ∫i o minim„ repara˛ie fa˛„ de urma∫ii celor care muriser„ sau suferiser„ Ón Ónchisorile comuniste sau la Canal... Atunci lustra˛ia ar fi fost perceput„ ca fiind doar o minim„ mustrare, nicidecum o pedeaps„... N-a fost s„ fie, iar cei care c‚teva zile se retr„seser„ umili ∫i umblaser„ Ón trening au revenit cu arogan˛a cunoscut„... Lipsa de voin˛„ politic„ a celor care preluaser„ puterea, sub stindardul revolu˛iei ∫i Ón numele ei, dar care-∫i doreau, Ón fapt, restaura˛ia, i-a propulsat sau men˛inut, dup„ caz, pe vinova˛ii tuturor ororilor sistemului de dictatur„ comunist„ Ón sfera puterii politice sau economice. ™i an de an puterea lor a crescut, sub privirile mirate ∫i indignate ale celor care ceruser„ lustrarea...

Acum putem s„ corect„m, cel pu˛in par˛ial, eroarea acelor zile ∫i s„ d„m satisfac˛ia cuvenit„ celor care o merit„: victimele dictaturii sistemului comunist.

Vom dezbate Ón cur‚nd proiectul Legii lustra˛iei. Din respect fa˛„ de victime ∫i pentru a proteja genera˛iile viitoare trebuie ca cei care au fost capabili s„ impun„ un regim inuman, bazat pe teroare ∫i ur„ de clas„, regim care a afectat p‚n„ ∫i fibra biologic„ a poporului rom‚n, s„ fie opri˛i din tentativa lor de a mai de˛ine putere politic„... Este un minim necesar pentru a spera la o societate salubr„, bazat„ pe Adev„r ∫i Dreptate!

Chiar dac„ Ómi petrec c‚teva zile pe s„pt„m‚n„ la Bruxelles sau Strasbourg, sunt la curent cu ce se Ónt‚mpl„ pe scena politic„ din ˛ar„. Din p„cate, nu numai prin intermediul colegilor ∫i al Internetului aflu despre anumite evenimente, ci ∫i de la unii parlamentari europeni, care urm„resc cu deosebit interes ce se Ónt‚mpl„ Ón Rom‚nia. Mai mul˛i europarlamentari se mir„ de faptul c„, Óntr-o ˛ar„ care a avut foarte mult de suferit Ón urma comunismului ∫i unde exist„ deja Ón dezbateri parlamentare un proiect de lege referitor la lustra˛ie, sunt suficiente voci care critic„ acest demers legislativ.

Un ziarist care a cochetat Ónainte de 1989 cu presa comunist„ ∫i care are Ónc„ destul„ priz„ la cititori scria, la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute, Óntr-un editorial c„: îLegea lustra˛iei nu e o ru∫ine na˛ional„, cum zice Ion Iliescu. Legea lustra˛iei este o imbecilitate na˛ional„ (...) Documentul exclude din via˛a politic„ a ˛„rii oameni de o

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.V.2006 deosebit„ valoare profesional„, oameni a c„ror r„m‚nere sau alegere Óntr-o func˛ie ar contribui la progresul ˛„rii“.

Ei bine, doamnelor ∫i domnilor, aceste r‚nduri nu constituie o premier„. Este un _déjà-vu_ care dateaz„ de mai bine de 16 ani ∫i l-am Ónt‚lnit sub semn„turi diferite prin mai multe medii de informare, de obicei cele care au ap„rat sau ap„r„ interesele celor care au pierdut puterea Ón 1989, dar — aten˛ie — Ói sprijin„ pe cei care au preluat-o atunci.

Stau ∫i m„ Óntreb, ace∫ti îoameni de o deosebit„ valoare profesional„“ la care se refer„ to˛i cei care Ói invoc„ nu au avut 16 ani la dispozi˛ie s„ contribuie la îprogresul ˛„rii“? Au avut. ™i ce au f„cut? Nimic! Acesta este r„spunsul. Mai mult, Ón 16 ani de zile ne-au Óndep„rtat de acele ˛„ri care au rupt-o aproape concomitent cu regimul comunist.

Oric‚t de bine inten˛ionat„ ar fi actuala guvernare ∫i oric‚t„ putere de munc„ ar avea, ea nu poate s„-∫i pun„ Ón aplicare 100% programele. De ce? Pentru c„ Ónc„ trebuie s„ repare ceea ce ace∫ti îoameni de o deosebit„ valoare profesional„“ au stricat Óncep‚nd cu 1990. Nu am s„ Óntreb cine sunt ace∫ti oameni. Nu pentru c„ nu i-a∫ cunoa∫te. Pe unii Ói avem chiar colegi. Ci pentru c„ ∫tiu c‚t au contribuit nu la progresul ˛„rii, ci la regresul ei!

Dar cei care peroreaz„ Ómpotriva lustra˛iei continu„ pe aceea∫i linie: îPo˛i contribui la democratizarea ˛„rii ∫i dac„ ai fost activist P.C.R. sau U.T.C.“. Aceast„ fraz„ spune totul ∫i nu mai este nimic de comentat, doar faptul c„, Óntr-adev„r, dup„ 1989, fo∫tii activi∫ti P.C.R. ∫i U.T.C. afla˛i Ón P.S.D. au ∫tiut mai bine dec‚t noi, ceilal˛i, netrecu˛i prin aceste î∫coli Ónalte“, s„ trag„ sforile Ón politic„, s„ manevreze tot ce era de manevrat ∫i chiar s„ inventeze diferite m„tu∫i Tamara atunci c‚nd necesit„˛ile o cereau.

P.S. 1. îFostul activist comunist Ion Iliescu a dus Rom‚nia Ón NATO ∫i Ón U.E.“, se mai spune Ón editorialul din care am mai citat. O abera˛ie mai mare nu s-a spus Ón acest an Ón Rom‚nia!

P.S. 2. Dac„ numai calitatea de activist P.C.R. ∫i U.T.C. reprezint„ certificatul de calitate pentru oamenii care pot asigura progresul Rom‚niei, atunci trebuie s„-i consider„m du∫mani pe cei care Ón 16—20 decembrie la Timi∫oara ∫i Ón 21 decembrie Ón Bucure∫ti au ie∫it Ón strad„! Cel pu˛in Ón viziunea unor anali∫ti politici.

îDun„rea ∫i indolen˛a autorit„˛ilor“

Nu le-a fost dat bie˛ilor rom‚ni s„ Ónt‚mpine, nici Ón acest an, Ón lini∫te, Sfintele Pa∫ti. Mii de oameni au fost evacua˛i din calea apelor Dun„rii, mul˛i dintre ei afl‚ndu-se, la cea mai luminoas„ s„rb„toare a cre∫tin„t„˛ii, Ón corturi sau sub cerul liber. P‚n„ acum, aproximativ 1.000 de case au fost inundate, distruse sau risc„ s„ se pr„bu∫easc„. Pe 5.000 de kilometri de drumuri nu se poate circula, 150 de poduri ∫i pode˛e au fost m„turate de ape, iar 21.000 de hectare de teren agricol au fost transformate Ón lacuri imense.

Dup„ nenorocirea de la Rast, a venit r‚ndul Bistre˛ului, al D„bulenilor ∫i al jude˛elor C„l„ra∫i ∫i Constan˛a s„ lupte cu furia apelor. Ultimele care au cedat sunt digurile de la Span˛ov ∫i Oltina ∫i din nou Bistre˛ul. Apele dezl„n˛uite ale Dun„rii au f„cut, de altfel, pr„p„d pe tot cursul rom‚nesc. Dintre cele 10 state pe care le str„bate, au fost afectate Ón mod deosebit Rom‚nia, Bulgaria ∫i Serbia. Debitul fluviului a crescut

zilnic, Ón propor˛ii Óngrijor„toare, astfel Ónc‚t se recunoa∫te c„ o asemenea situa˛ie nu s-a mai Ónt‚lnit Ón ultimii 150 de ani. Dun„rea albastr„ a devenit, a∫adar, mai tulbure ∫i mai periculoas„ ca oric‚nd. A∫ezate pe cursul inferior al acestui r‚u puternic, Ungaria, Serbia, Rom‚nia ∫i Bulgaria sunt ˛„ri Ón care n-au existat astfel de probleme, ultimele decenii au fost mai degrab„ secetoase, nivelul sc„zut al Dun„rii f„c‚nd dificil„ p‚n„ ∫i naviga˛ia.

Nenorocirea acestor zile de co∫mar trebuie pus„ pe seama neglij„rii lucr„rilor hidrotehnice, a lipsei condamnabile de interes pentru starea digurilor contra inunda˛iilor, a faptului c„ s-au Ónchis ochii la construc˛iile ilegale ridicate pe terenurile inundabile.

Fiecare a f„cut ce a vrut Ón aceast„ ˛ar„, Ón indiferen˛a sau chiar cu incon∫tienta complicitate a autorit„˛ilor. A∫a s-a Ónt‚mplat cu jaful Ón ceea ce prive∫te t„iatul p„durilor, care asigurau Ónt‚rzierea topirii z„pezii Ón mun˛i. N-a fost nevoie dec‚t de o iarn„ prelungit„ ∫i de o prim„var„ ploioas„, pentru ca iadul s„ coboare cu adev„rat peste rom‚ni. Œn Germania, Ón Austria, Ón Ungaria ∫i chiar Ón Slovacia casele sunt construite p‚n„ Ón prispa Dun„rii, dar, iat„, oamenii n-au cunoscut asemenea tragedii.

Exist„, cu siguran˛„, un blestem al Dun„rii, dar exist„ mai ales o nep„sare de neiertat a tuturor guvern„rilor de dup„ decembrie 1989, care nu numai c„ n-au f„cut nimic pentru stoparea corup˛iei, dar au Óncurajat, prin incon∫tien˛„ ∫i sfidare, toate marile necazuri care se abat ast„zi asupra bie˛ilor rom‚ni. Nici dup„ experien˛a Óngrozitoare din Timi∫ ∫i de la Vadu Ro∫ca nu s-a f„cut nimic.

Ne a∫teptam s„-i vedem pe pre∫edinte ∫i pe premier, pe membrii Guvernului ∫i pe al˛i demnitari de la putere petrec‚ndu-∫i Pa∫tele printre lacrimile pribegilor de la Bistre˛ ∫i din alte locuri ale Apocalipsei. Au plecat pe furi∫ s„ benchetuiasc„ prin vilele lui Ceau∫escu, prefer‚nd, de data aceasta, discre˛ia pl„cerii — la fel de neiertat —, Ón locul cizmelor de cauciuc. Œn multe situa˛ii nici nu au catadicsit s„-i informeze corect pe oameni cu privire la gravitatea situa˛iei. N-am v„zut pe nimeni dintre cei care agit„ gogori˛a lustra˛iei, prin Dolj sau prin C„l„ra∫i. Ce este cu aceast„ intolerant„ Societate Civil„, de nu intervine niciodat„ atunci c‚nd ˛ara trece prin cele mai cumplite Óncerc„ri?

Ei bine, nu de procesul comunismului au nevoie rom‚nii Ón aceste momente de co∫mar! Dup„ ce apele se vor fi lini∫tit, adev„ratul proces care trebuie s„ aib„ loc Ón aceast„ ˛ar„ e acela al ultimilor 16 ani de pr„bu∫ire economic„ ∫i de distrugere a Ónse∫i fiin˛ei na˛ionale a poporului rom‚n. Fo∫tii comuni∫ti ∫i nomenclaturi∫ti s-ar fi aflat Ón astfel de zile amenin˛„toare printre oamenii nec„ji˛i, nu la chiolhanuri interminabile. Exist„ ∫i sunt Ónc„ Ón putere destui oameni care au f„cut multe lucruri bune pentru Rom‚nia ∫i care au dreptul s„ cear„ un asemenea proces! Dup„ spectacolul, uneori dezgust„tor, al gripei aviare, a venit r‚ndul Dun„rii s„ agite apele din sufletele rom‚nilor.

Nu poate s„ nu trezeasc„ semne de Óntrebare faptul c„ numai trei ˛„ri — dou„ aspirante la intrarea Ón U.E., Rom‚nia ∫i Bulgaria, ∫i una pus„ la st‚lpul infamiei, Serbia, pentru c„ nu-∫i pred„ îcriminalii de r„zboi“ — au cel mai mult de suferit de pe urma Ónvolbur„rii Dun„rii. Este adev„rat, malurile marelui fluviu sunt aici mai joase, dar atunci de ce asist„ Occidentul at‚t de nep„s„tor la astfel de momente cumplite prin care trecem, neav‚nd alt„ grij„ dec‚t s„ monitorizeze s„r„cia ∫i neputin˛a unui

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.V.2006 popor aflat pe culmile disper„rii?! Cursul rom‚nesc al Dun„rii ofer„, Ón egal„ m„sur„, priveli∫ti dintre cele mai contradictorii, de la pitorescul s„lbatic al Cazanelor la imagini care nu fac tocmai bine ochiului plictisit al celor afla˛i Ón croaziere pe firul Ón∫el„tor, m„rginit de castele ∫i de amintirile lui Richard Inim„ de Leu, al marelui fluviu.

Œn ultima mea declara˛ie politic„ f„ceam o serie de referiri critice privind Ónfiin˛area, sub patronajul Pre∫edin˛iei Rom‚niei, a unei Comisii privind analizarea dictaturii comuniste. Ar„tam atunci c„ aceast„ comisie se suprapune peste un institut similar care func˛ioneaz„ Ón subordinea Guvernului ∫i Ómi exprimam dezam„girea fa˛„ de faptul c„ la conducerea comisiei preziden˛iale a fost numit un istoric, Vladimir Tism„neanu, care de mai mul˛i ani tr„ie∫te Ón str„in„tate, Ón loc s„ se apeleze la o serie de speciali∫ti autohtoni care Ón ultimii ani ∫i-au f„cut o profesie de credin˛„ din cercetarea regimului comunist.

Vin ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ ∫i v„ prezint o serie de date tehnice legate de aceast„ comisie, date care Ómi confirm„ cele declarate Ón urm„ cu o s„pt„m‚n„.

Pre∫edintele Traian B„sescu a declarat: îA∫tept un raport coerent, riguros, care s„-mi dea posibilitatea ca, Ón mod oficial, s„ condamn epoca celor 50 de ani de comunism“. Toate bune, dar cercetarea privind regimul comunist nu trebuie s„ Ónceap„ cu momentul prelu„rii efective a puterii de c„tre P.C.R. Trebuie ca punctul de plecare al acestei cercet„ri s„ vizeze ∫i faza Ón care comunismul a Ónceput s„ se infiltreze Ón Rom‚nia. Pentru c„ a∫a vor putea fi explicate ∫i multe evenimente din perioada interbelic„ ∫i din timpul r„zboiului. Din p„cate, din lu„rile de pozi˛ie de p‚n„ acum, nu a reie∫it c„ va fi cercetat„ ∫i aceast„ perioad„.

Œn al doilea r‚nd, vreau s„ atrag aten˛ia asupra unei chestiuni despre care s-au pronun˛at p‚n„ Ón prezent doar dou„ persoane, Constantin Ticu Dumitrescu de la C.N.S.A.S. ∫i istoricul Marius Oprea: ambii ∫i-au exprimat Óndoiala c„ documentul de 100 de pagini (de ce doar 100? I se vor aloca fiec„rui an c‚te dou„ pagini? Cred c„ este foarte pu˛in, chiar ∫i pentru o sintez„ a sintezelor!) va fi gata Ón luna noiembrie 2006, a∫a cum au decis domnii B„sescu ∫i Tism„neanu. Exist„ un uria∫ impediment. Foarte mul˛i dintre membrii desemna˛i Ón respectiva comisie nu posed„ certificate de securitate eliberate de O.R.N.I.S.S. F„r„ aceste certificate, respectivii nu pot avea acces la arhivele secretizate. Ob˛inerea unui certificat de securitate O.R.N.I.S.S. dureaz„ aproape trei luni de zile, deci pentru a respecta termenul de ∫ase luni pentru elaborarea documentului se va lucra, practic, doar trei luni. Or, Ón trei luni s„ cercetezi regimul comunist mi se pare o glum„ nereu∫it„!

Aceasta Ón cazul Ón care O.R.N.I.S.S. va respecta termenul de emitere a certificatelor de securitate.

Recent, Ón fa˛a Comisiei parlamentare de control al activit„˛ii S.R.I., directorul acestui serviciu, Radu Timofte, sus˛inea c„ timp de mai bine de un an de zile nu s-a putut respecta legea Ón ceea ce prive∫te avizul judec„torilor pentru interceptarea telefoanelor, pentru c„ judec„torii desemna˛i nu ob˛inuser„ certificate O.R.N.I.S.S. Cu aceast„ ocazie vom vedea dac„ O.R.N.I.S.S. este o institu˛ie care nu-∫i respect„ termenele sau Radu Timofte a dezinformat Parlamentul.

Mai mult, coordonatorul comisiei, Vladimir Tism„neanu — ∫i nu ∫tiu dac„ Óntr-o situa˛ie similar„ nu se afl„ ∫i Monica Lovinescu ∫i Virgil Ierunca —, nu are, conform

legii, dreptul de a dob‚ndi un certificat O.R.N.I.S.S., pe motive de cet„˛enie. C‚nd am avut obiec˛ii fa˛„ de desemnarea domnului Tism„neanu nici nu cuno∫team acest am„nunt, dar, iat„, am avut dreptate.

Ar mai exista o solu˛ie ∫i ea a fost avansat„ de domnul Ticu Dumitrescu: M.A.I. s„ elaboreze o lege de desecretizare a arhivelor. Chiar dac„ acest lucru se va Ónt‚mpla ∫i chiar dac„ Parlamentul se va mobiliza exemplar, o astfel de lege tot nu va fi gata mai repede de o lun„, dou„. Deci Ómi este foarte greu s„ cred c„ aceast„ comisie va putea Óncepe s„ lucreze eficient Óncep‚nd de m‚ine. Iar dac„ nici una dintre cele dou„ probleme ar„tate mai sus nu se vor rezolva, atunci va fi cercetat„ doar perioada de p‚n„ Ón 1976, pentru c„ doar la documente de p‚n„ la acest an au acces persoanele f„r„ certificat O.R.N.I.S.S., documentele anterioare anului 1976 neintr‚nd sub inciden˛a Legii arhivelor.

Avem deci o comisie, dar se pune Óntrebarea, cum va func˛iona ea?!

îMass-media ∫i democra˛ia“

De fiecare dat„ c‚nd am avut ocazia am apreciat pozitiv rolul jucat de mass-media Ón dezv„luirea unor informa˛ii, fapte sau aspecte din diverse domenii, de la sportiv ∫i cultural p‚n„ la cel social-economic sau politic.

Aprecierea dup„ care îpresa este a patra putere Ón stat“ sufer„ o serie de comentarii, o dat„ cu noua repartizare a puterii Ón îstatul global“. Ierarhia axiologic„ tradi˛ional„ propus„ de Montesquieu — autonomia puterilor legislativ„, executiv„ ∫i judec„toreasc„ — cade Ón fa˛a evidentei prelu„ri a pozi˛iei de prim„ putere de c„tre for˛a financiar„. A doua putere (a c„rei suprapunere par˛ial„ cu cea dint‚i este ast„zi evident„) este puterea mediatic„. Puterea mediatic„ are trei componente esen˛iale: capacitate de influen˛„, capacitate de ac˛iune, factor de decizie. Œn consecin˛„, puterea politic„ pare a se a∫eza pe un loc trei, de neinvidiat.

Libertatea de exprimare ∫i dreptul la informa˛ie sunt statuate Ón Constitu˛ia Rom‚niei — art. 30 ∫i art. 31.

Ce influen˛eaz„ calitatea ∫i natura jurnalismului politic: — valorile Ón care crede jurnalistul: adev„r, dreptate, interes public, interes na˛ional, binele comun;

— valorile proprietarilor mijlocului mass-media: pragmatism, interes financiar, interes politic, dorin˛„ de putere ∫i influen˛„;

— valorile presupuse c„ vin din partea cititorilor: obiectivitate, echidistan˛„, sinceritate, spirit de solidaritate;

— valorile politicienilor care caut„ s„ capteze aten˛ia prin popularitate ∫i audien˛„ pentru a-∫i face cunoscute ideile;

— valorile celor care au controlul asupra ziarelor (patronatul din pres„) sunt cu totul diferite de cele ale jurnali∫tilor. De∫i pretind c„ respect„ adev„rul, onestitatea ∫i virtutea, ace∫tia urm„resc mai cu seam„ s„ ob˛in„ profit ∫i s„ fac„ propagand„ pentru un scop anume.

Proprietarii marilor concerne mediatice, al„turi de directorii ∫i conducerea de la v‚rf din institu˛iile de pres„, apar˛in unei categorii de cet„˛eni Ónst„ri˛i. Afacerile de pres„ Ón Rom‚nia ∫i peste tot Ón lume aduc venituri uria∫e, care nu se Ómpart dec‚t Óntr-un grup restr‚ns, influent ∫i foarte agresiv.

Criticii mass-media occidentale sunt de p„rere c„ patronatul din pres„ este departe de a reprezenta interesul cet„˛enesc Ón activitatea de pres„. De cele mai multe ori, interesul care prevaleaz„ este cel financiar, al

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.V.2006 propriilor afaceri derulate prin intermediul ob˛inerii Óncrederii publicului de pres„.

Rupert Murdoch, marele magnat de pres„, Óntrebat c‚ndva dac„ influen˛eaz„ atitudinea redac˛ional„ a ziarelor pe care le conduce, a r„spuns: îŒn mare m„sur„. Banii se opresc pe biroul meu. Redactorii mei au contribu˛ia lor, dar decizia final„ Ómi apar˛ine.“

Otis Chandler, de la îLos Angeles Times“, a recunoscut c„ exist„ permanent un proces de selec˛ie ideologic„, Ón orice redac˛ie politic„: îEu sunt director general, eu stabilesc politica ∫i nu am de g‚nd s„ m„ Ónconjur cu oameni care nu sunt de acord cu mine“.

Proprietarii media exercit„ permanent o presiune financiar„ asupra organismului de pres„. Mai mult, dac„ doresc, ace∫tia au influen˛„ asupra ∫tirilor Ón sine, asupra celor care sunt angaja˛i sau concedia˛i la nivelurile inferioare.

Se spune c„ mass-media este îc‚inele de paz„ al democra˛iei“ — nimic mai adev„rat ca acest enun˛! —, Óns„ Ón aceast„ perpetu„ discordan˛„ de interese dintre jurnali∫ti ∫i proprietarii de pres„, dintre ace∫tia ∫i politicieni, chiar ∫i dintre ace∫tia din urm„ ∫i cet„˛eni, uneori exist„ riscul real ca acest c‚ine de paz„ al democra˛iei s„ se transforme Óntr-un maidanez nevoit s„ sar„ la g‚tul tuturor celor ce-i calc„ teritoriul sau Ói amenin˛„ îosul“.

Spun aceasta deoarece Ón Rom‚nia zilelor noastre — de∫i C.N.A.-ul îvegheaz„“ — exist„ situa˛ii c‚nd grupuri mass-media sanc˛ioneaz„ institu˛ii ∫i partide politice, amenin˛‚nd cu embargoul ∫i practic‚ndu-l doar pentru faptul c„ angaja˛i sau membri ai acestor partide politice uzeaz„ de un drept constitu˛ional, acela de a-∫i c„uta dreptatea Ón justi˛ie.

îRom‚nia intoleran˛ei“

Œn mai pu˛in de 250 de zile vom face îpasul european“. Urmeaz„ s„ ne integr„m Ón Europa. O Europ„ unit„, o Europ„ Ón care fiecare stat este minoritar, o Europ„ Ón care toleran˛a reprezint„ o stare de spirit normal„, fireasc„, o stare de spirit asumat„ natural ∫i decent.

Ne integr„m Ónverzind stegule˛ele ro∫ii din rapoartele de monitorizare, ne integr„m aliniindu-ne pre˛urile cu cele practicate Ón Europa, ne integr„m aliniindu-ne la standardele europene pe domenii, ne integr„m neaccept‚nd reducerile de taxe practicate Ón Europa, ne integr„m promov‚nd Ón mod natural, firesc o intoleran˛„ fa˛„ de to˛i ∫i toate, fa˛„ de aproape to˛i ∫i aproape toate.

O intoleran˛„ strigat„, promovat„, distribuit„ obsesiv ∫i consistent la radio, la TV, Ón presa scris„, Ón Parlament ∫i pe strad„. O intoleran˛„ asumat„ natural. Intoleran˛a pe strad„ Óntre ∫oferii de taxi care Ó∫i iau unii altora clien˛ii, intoleran˛a dintre posesorul ma∫inii sport ro∫ii, care nervos claxoneaz„ b„tr‚nica ce elibereaz„ cu greu trecerea de pietoni, intoleran˛a Óntre cei ce formeaz„ coada de la raionul de reduceri, intoleran˛a dintre Steaua ∫i Dinamo, intoleran˛a dintre galeriile echipelor de fotbal, dintre patronate ∫i sindicate, intoleran˛a dintre pensionari ∫i Guvern, dintre Turianu ∫i Ticu Dumitrescu, dintre putere ∫i opozi˛ie, intoleran˛a dintre partidele aflate Ón Alian˛„ sau aflate Ón Coali˛ia de guvernare, intoleran˛a dintre Cotroceni ∫i Victoria, dintre B„sescu ∫i T„riceanu, dintre pre∫edinte ∫i Guvern, intoleran˛a dintre electorat ∫i clasa politic„.

Suntem toleran˛i cu investi˛iile str„ine, dar suntem intoleran˛i cu capitalul autohton; suntem toleran˛i cu cet„˛enii str„ini, dar suntem intoleran˛i cu cet„˛eanul rom‚n; suntem toleran˛i cu investi˛iile costisitoare ∫i netransparente, dar suntem intoleran˛i cu punctul de pensie; suntem toleran˛i cu marile companii multina˛ionale, dar suntem intoleran˛i cu micul investitor.

O intoleran˛„ prezent„ Ón toate, o intoleran˛„ promovat„ ca o calitate necesar„ pentru a te realiza, pentru a promova, pentru a te realiza. O intoleran˛„ promovat„ de îsus“ de o parte a îliderilor de opinie“, de îmodele“, o intoleran˛„ îpromovat„ exemplar“. O intoleran˛„ la care trebuie s„ renun˛„m, s„ renun˛„m din convingere, din necesitate, din respect unii pentru ceilal˛i, din respect pentru Europa ∫i îspiritul european“.

Va trebui s„ realiz„m c„ integrarea se face Ón Europa Ón îspirit european“, ∫i nu Ón Europa Ón îspirit d‚mbovi˛ean“. Va trebui s„ fim mai toleran˛i; toleran˛i unii cu al˛ii ∫i Ónainte ∫i dup„ 1 ianuarie 2007; s„ fim mai toleran˛i Ón sensul bun ∫i profund, natural ∫i firesc. S„ fim toleran˛i Ón îspiritul european“ necesar integr„rii Óntr-o Europ„ Ón care, de fapt, ne aflam dintotdeauna.

Œn s„pt„m‚na care a trecut, autorit„˛ile competente au declarat Ónchis ∫i ultimul focar de grip„ aviar„ din Rom‚nia.

Din luna octombrie a anului trecut, c‚nd la Ceamurlia a fost descoperit virusul gripei, ∫i p‚n„ Ón prezent, Ón Rom‚nia au existat 53 de asemenea focare, fiind Ónchise fiecare pe r‚nd.

Pentru faptul c„ toate aceste focare au fost Ónchise relativ rapid, f„r„ a ne confrunta cu victime umane, a∫a cum s-a Ónt‚mplat Ón Asia, de exemplu, merit„ remarcate eforturile concentrate ale autorit„˛ilor locale din zonele afectate, ale autorit„˛ilor sanitar-veterinare care au Ómpiedicat r„sp‚ndirea virusului la oameni, ale oamenilor de ordine care au asigurat carantina Ón zonele cu risc ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, ale autorit„˛ilor guvernamentale, mai ales prin ac˛iunile ministrului agriculturii, domnul Gheorghe Flutur, care au ac˛ionat ferm ∫i hot„r‚t Óntr-o situa˛ie de criz„.

Œnchiderea ultimului focar de grip„ aviar„ constituie, cu siguran˛„, o veste bun„ ∫i pentru cresc„torii rom‚ni de p„s„ri, care s-au confruntat cu o cerere mai sc„zut„ la produsele lor Ón perioada Ón care exista o amenin˛are cu gripa aviar„, precum ∫i pentru cei din turism, mai ales c„ se apropie deschiderea sezonului estival.

Este adev„rat c„ Ónchiderea focarelor de grip„ aviar„ nu Ónseamn„ c„ pericolul a trecut complet, Óns„ autorit„˛ile competente sunt con∫tiente de acest lucru ∫i men˛in, Ón continuare, o supraveghere atent„ a zonelor de risc.

Cel mai important aspect este Óns„ acela c„ autorit„˛ile rom‚ne s-au confruntat cu un test deosebit de dificil, referitor la capacitatea lor de a interveni eficient Óntr-o situa˛ie cu un poten˛ial mare de risc, test pe care l-au trecut foarte bine, demonstr‚ndu-le cet„˛enilor rom‚ni ∫i partenerilor no∫tri europeni c„ sunt st„p‚ni pe situa˛ie.

fiara Óntreag„ este cutremurat„ de drama pe care o tr„iesc, ∫i Ón acest an, sute de rom‚ni care ∫i-au v„zut agoniseala de o via˛„ luat„ de ape. La Arad am fost abordat„ de zeci de persoane care s-au oferit s„ fac„ dona˛ii pentru sinistra˛i. Oamenii Ó∫i doresc ca, Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.V.2006 momentele dificile, parlamentarii s„ fie al„turi de cei care trec prin clipe at‚t de grele.

Am observat c„ Ón situa˛iile-limit„ rom‚nii ∫tiu s„ redescopere sentimentul de solidaritate, dragostea fa˛„ de compatrio˛ii afla˛i Ón dificultate. Uneori Óns„ oamenii nu ∫tiu cui s„ se adreseze, nu g„sesc punctele de reper care s„ coordoneze eforturile fiec„ruia dintre ei. Cred c„ noi, parlamentarii, trebuie s„ ne implic„m Ón acest proces. Fac un apel la fiecare dintre dumneavoastr„ s„ transmite˛i Ón teritoriu mesajul de solidaritate fa˛„ de sinistra˛i, s„ organiza˛i la cabinetele parlamentare puncte de colectare a ajutoarelor pentru cei care au r„mas f„r„ un ad„post deasupra capului.

Cu un an Ón urm„ am lansat un apel similar ∫i m-a bucurat s„ v„d c„ nu am f„cut-o Ón zadar. Peste dou„ sute de familii au r„spuns apelului pe care l-am lansat ∫i au donat haine sau obiecte de uz gospod„resc, care au ajuns ulterior la sinistra˛ii din Banat ∫i Moldova. Am avut pl„cerea s„ stau de vorb„ cu oameni care mi-au spus c„ apeleaz„ cu Óncredere la parlamentarul care Ói reprezint„, pentru c„ a∫a pot fi siguri c„ dona˛iile lor ajung acolo unde este cea mai mare nevoie de ele.

Œn calitate de parlamentari, trebuie s„ cerem autorit„˛ilor s„ intervin„ prompt pentru a limita efectele dezastruoase ale naturii dezl„n˛uite, s„ veghem ca oamenii afecta˛i de inunda˛ii s„ primeasc„ ajutorul cuvenit pentru a face fa˛„ situa˛iilor dificile. Este Óns„ la fel de important s„ contribuim la trezirea spiritului de solidaritate social„, pentru a face societatea p„rta∫„ la efortul de a-i ajuta pe rom‚nii care sufer„.

îPericolul Ón care se afl„ mo∫tenirea lui Emanoil Gojdu“

Una dintre remarcabilele personalit„˛i ale intelectualit„˛ii rom‚ne transilv„nene este ∫i cea a lui Emanoil Gojdu. N„scut la Oradea Ón anul 1802, se stabile∫te, dup„ terminarea studiilor, Ón Ungaria, devenind unul dintre cei mai str„luci˛i avoca˛i ∫i o figur„ politic„ important„ Ón acea vreme.

De∫i, recunosc, p‚n„ Ón urm„ cu ceva vreme, numele lui Emanoil Gojdu n-a prea fost adus Ón discu˛ie, iat„ c„ Óncep‚nd de anul trecut el este adus Ón discu˛ie dintr-un motiv c‚t se poate de serios: cel al mo∫tenirii pe care, cu liter„ de moarte, o las„ tinerilor rom‚ni ce doresc s„ se formeze din punct de vedere intelectual.

Prin testamentul Óntocmit la 4 noiembrie 1869, Emanoil Gojdu stabile∫te ca cea mai mare parte a averii sale s„ fie administrat„ Ón cadrul unei funda˛ii care s„-i poarte numele. A∫a dup„ cum este prev„zut Ón testament, scopul funda˛iei este sau cel pu˛in ar trebui s„ fie cel de a promova spiritul rom‚nesc, sprijinirea ∫i asigurarea accesului la studii îa tinerilor rom‚ni de religiune r„s„ritean„ ortodox„“. Aceasta a fost dorin˛a lui Emanoil Gojdu, dorin˛„ care, Ón prezent, gra˛ie anumitor interese, risc„ s„ nu mai fie respectat„ ∫i nici Óndeplinit„.

Trebuie s„ mai precizez faptul c„, Ónc„ de la Ónfiin˛are, p‚n„ Ón 1918, Funda˛ia îGojdu“ a acordat nu mai pu˛in de 3.300 de burse de studii la prestigioase universit„˛i europene, Óntre care reg„sim: Berlin, Graz, Heidelberg, München sau Paris, iar Óntre bursierii funda˛iei putem s„-i num„r„m pe Octavian Goga, Victor Babe∫, Traian Vuia sau Valeriu Brani∫te.

Dup„ anul 1918, mo∫tenirea l„sat„ de acest om deosebit a luat diverse c„i, f„r„ a se ˛ine cont de dorin˛a celui c„ruia i-o dator„m, aceea de a fi p„strat„ Óntr-o

unic„ funda˛ie, sub conducerea mitropolitului ortodox rom‚n.

Œncep‚nd cu anul 1996, Óncepe s„ func˛ioneze la Sibiu Funda˛ia îEmanoil Gojdu“, declarat„ continuatoarea Funda˛iei îGojdu“ din perioada interbelic„ ∫i proprietarul de drept al bunurilor.

Demersurile politico-diplomatice s-au intensificat la Ónceputul anului 1998. Periodic, cele dou„ guverne implicate, at‚t cel maghiar, c‚t ∫i cel rom‚n, ∫i-au transmis documente de pozi˛ie ∫i au avut loc negocieri privind Funda˛ia îGojdu“, astfel Ónc‚t, Ón acest moment, ne afl„m Ón fa˛a unui acord rom‚no-maghiar, semnat de mini∫trii de externe ai celor dou„ ˛„ri, acord ce a fost semnat Ón toamna anului trecut ∫i care, nici mai mult, nici mai pu˛in, face Guvernului maghiar un cadou nesperat.

Acordul prevede Ónfiin˛area unei Funda˛ii Publice Rom‚no-Ungare îGojdu“ ∫i prin care acord Guvernul rom‚n renun˛„ practic la imobilele pe care funda˛ia le de˛ine la Budapesta, imobile care au o valoare deosebit„ nu numai din punct de vedere economic, ci ∫i cultural. Guvernul ungar salut„ acest acord cu mare bucurie, vot‚ndu-l aproape Ón unanimitate. Ajungem Ón acest moment s„ ne punem o serie de Óntreb„ri peste care nu putem trece.

De ce Biserica Ortodox„ nu a fost consultat„ Ónainte de semnarea acordului? De ce nu s-a cerut nici p„rerea Academiei Rom‚ne? De ce nu se ˛ine cont de dorin˛a testamentar„ a lui Emanoil Gojdu? De ce este nevoie de dou„ Funda˛ii îGojdu“?

Œn aceste momente Parlamentului i se cere s„ voteze o ordonan˛„ de urgen˛„ ce pune Ón pericol mo∫tenirea l„sat„ nou„, rom‚nilor, de c„tre Emanoil Gojdu, prin care renun˛„m de bun„voie la un lucru ce ne-a fost l„sat ∫i pe care nu ∫tim s„-l apreciem.

Trebuie s„ mai amintesc un lucru foarte important, peste care se trece cu prea mult„ u∫urin˛„: funda˛ia instituit„ sub numele lui Emanoil Gojdu este una de natur„ privat„, asupra c„reia nici o alt„ autoritate, fie chiar statal„, nu poate interveni, nu o poate anula din punct de vedere juridic ∫i nu poate dispune Ón vreun fel de patrimoniul l„sat na˛iunii rom‚ne de proprietarul acesteia.

Votul pe care colegii mei l-au dat acestei ordonan˛e este unul c‚t se poate de firesc. Nu putem s„ trecem, nu avem acest drept, peste toate semnele de Óntrebare pe care le ridic„ acest acord semnat Óntre cele dou„ p„r˛i. Prea mult„ lume Ó∫i exprim„ nemul˛umirea fa˛„ de el ∫i cred c„ trebuie s„ fie reanalizat ∫i luate Ón considerare mai multe voci.

Nu putem s„ venim Ón fa˛„ s„ spunem c„, de fapt, acordul semnat la 20 octombrie 2005 nu face referire la testamentul lui Emanoil Gojdu ∫i c„ acesta este doar o surs„ de inspira˛ie pentru Funda˛ia public„.

Cred c„ problema este una c‚t se poate de simpl„: Rom‚nia renun˛„ de bun„voie la revendicarea unor bunuri materiale ce apar˛in acestei funda˛ii.

Cred c„ problema Funda˛iei îGojdu“ trebuie ∫i merit„ a fi rediscutat„ ∫i reanalizat„ cu mai mult„ aten˛ie. Mai mult dec‚t at‚t, Ón aceste momente, am reu∫it, cred, s„ trecem peste toate campaniile de dezinformare asupra unei probleme foarte importante pentru noi, rom‚nii. Este una care implic„ demnitatea noastr„ na˛ional„ ∫i ea trebuie readus„ la masa negocierilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.V.2006

îAten˛ie sporit„ Ón vederea finaliz„rii pozitive a ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„“

Spre bucuria noastr„ comun„, aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ devine din zi Ón zi tot mai cert„.

Œn calitatea mea de euroobservator, am avut ocazia s„ constat o spectaculoas„ schimbare de atitudine fa˛„ de ˛ara noastr„. La Strasbourg ∫i Bruxelles tonul vehement critic al unor politicieni europeni s-a Óndulcit sim˛itor. Este, f„r„ Óndoial„, rezultatul acceler„rii reformei, impulsionate de noua guvernare, meritul extraordinarului efort al poporului rom‚n, dornic s„ p„trund„ oficial Ón cea mai puternic„ structur„ economic„ ∫i politic„ a lumii moderne. Meritul este cu at‚t mai mare cu c‚t, se ∫tie, Rom‚nia a avut parte, Ón ultimii ani, de un program atent de monitorizare impus de Uniunea European„, fiind obligat„ s„ r„spund„ unor criterii de exigen˛„ extrem de severe.

Un lucru e clar: politicienii europeni se declar„ mul˛umi˛i de schimb„rile produse Ón ultimii doi ani Ón Rom‚nia: reformarea justi˛iei, scoaterea puterii judec„tore∫ti de sub tutela fostului partid de guvern„m‚nt, precum ∫i lupta deschis„ declarat„ corup˛iei, care, iat„, Ó∫i arat„ deja roadele benefice.

Politicienii europeni au Ón˛eles c„ de data aceasta Rom‚nia nu mai mimeaz„ schimbarea, ci o pune efectiv Ón practic„.

E adev„rat, unii europarlamentari au Ón continuare anumite re˛ineri fa˛„ de noi. Ne Óntreab„ uneori despre finalizarea unor dosare îgrele“. Ce s-a Ónt‚mplat cu îfoloasele necuvenite“ ale fostului premier Adrian N„stase? Dar cu zecile de miliarde nejustificate ale fostului ministru Dan Ioan Popescu? Unde sunt fondurile externe pe care doamna Hildegard Puwak le-a atras c„tre firma ei de familie, Ón calitate de ministru al integr„rii? Sunt Óntreb„ri incomode la care cu greu se poate Óns„ila un r„spuns acceptabil.

™i totu∫i integrarea a devenit iminent„. Dup„ toate probabilit„˛ile, data de 1 ianuarie 2007 va deschide o nou„ er„ (etap„) a existen˛ei noastre, va deveni un reper fundamental al istoriei na˛ionale, poate de anvergura lui 24 ianuarie 1859 sau 1 decembrie 1918.

Ideea ader„rii, a∫a cum arat„ sondajele de opinie, se bucur„ de un succes enorm Ón r‚ndurile popula˛iei, care Ó∫i leag„ de acest eveniment speran˛ele sale legitime. Entuziasmul ader„rii a cuprins, Ón scurt timp, Óntreaga clas„ politic„ rom‚neasc„.

Dup„ cum ∫ti˛i, Tratatul de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„ a fost ratificat de Parlamentul nostru cu unanimitate de voturi. Sub cupola acestei institu˛ii pu˛ine ini˛iative au avut parte de o primire at‚t de favorabil„.

Œn prezent, toate for˛ele politice rom‚ne∫ti, fie c„ sunt la guvernare sau Ón opozi˛ie, recunosc, cel pu˛in la modul declarativ, prioritatea absolut„ ∫i sprijinul necondi˛ionat acordat ader„rii Rom‚niei.

Dar oare s„ fie chiar a∫a? Ne putem culca lini∫ti˛i, leg„na˛i de aceast„ bl‚nd„ unanimitate? Oare nu exist„ for˛e ostile ader„rii? Oare nu ni se preg„tesc iar, undeva, Ón umbr„, surprize de propor˛ii?

Uniunea European„ nu Ónseamn„ numai programe sociale ∫i fonduri nerambursabile. Œnseamn„ ∫i Óncadrarea Ón anumite norme de conduit„: disciplin„ financiar„, seriozitate fiscal„, gestionarea transparent„ ∫i responsabil„ a banului public. Cu siguran˛„, firmelec„pu∫„ ale unui partid sau altul, afaceri∫tii obi∫nui˛i s„ pescuiasc„ Ón apele tulburi ale ambiguit„˛ii juridice,

miliardarii de mucava ai tranzi˛iei, dar ∫i unele for˛e politice ostile occidentaliz„rii Rom‚niei nu v„d cu ochi buni noua orientare a ˛„rii.

Œn ultimele dou„ decenii, Rom‚nia a mai fost pus„ de c‚teva ori Ón fa˛a unor momente cu mare miz„ istoric„. De fiecare dat„ s-a izbit de provoc„ri diabolic organizate. Œn decembrie 1989, terori∫ti neidentifica˛i p‚n„ ast„zi tr„geau cu muni˛ie de r„zboi peste capetele puterii neocomuniste, f„r„ a-i clinti acesteia un fir de p„r. Œn schimb, Ón planul secund al acestei farse triste au murit sute de oameni nevinova˛i, care strigau irezistibil îJos comunismul!“

Œn septembrie 1991, c‚nd prindea un prim contur ideea de aderare european„, au fost aduse Ón replic„ deta∫amente de mineri, garda de pretorieni a lui Ion Iliescu, care a for˛at un Guvern legitim ∫i progresist s„ demisioneze, iar reforma institu˛ional„ relansat„ de for˛ele democratice Ón perioada 1997—2000 a fost fr‚nat„ aproape p‚n„ la anulare, recurg‚ndu-se din nou la masa de manevr„ din minerit. Atunci au fost manipula˛i iar ace∫ti oameni simpli ∫i nevinova˛i care sunt minerii ∫i atunci ortacii au fost Ónso˛i˛i pe tot traseul, Ón mar∫ul lor ilegal spre Bucure∫ti, de c„tre importan˛i lideri ai opozi˛iei zilelor noastre.

Aderarea Rom‚niei este ast„zi o certitudine. Numai o catastrof„ social„ de propor˛ii, numai o criz„ politic„ f„r„ precedent ar putea compromite acest proces. De aceea Ómi permit s„ v„ adresez aceste Óntreb„ri: Suntem siguri c„ Ón lunile ce urmeaz„ nu vom fi martorii altor provoc„ri destabilizatoare? Oare este totalmente exclus„ o asemenea probabilitate? Oare for˛ele oarbe ale Óntunericului (intereselor) nu vor Óncerca iar s„-∫i fac„ jocul lor murdar de odinioar„?

S„ sper„m c„ m„car de data aceasta organele abilitate ale statului Ó∫i vor face corect datoria, iar noi, cei ale∫i de popor s„-i apere interesele legitime, cred c„ trebuie s„ fim extrem de precau˛i ∫i aten˛i. Nu, nu e vorba de clasica ∫i perimata vigilen˛„ revolu˛ionar„. Dar integrarea european„, rodul cel mai de pre˛ al ultimilor ani de politic„ extern„ rom‚neasc„, trebuie finalizat„ pozitiv. Pentru aceasta, trebuie ferit„ de riscul unui cataclism politic provocat de for˛e interesate s„ destabilizeze climatul socio-politic intern, s„ Ónt‚rzie aderarea Rom‚niei la Uniunea European„.

îDe Pa∫te, pensionarii au primit noi speran˛e“

Sfintele s„rb„tori pascale din acest an nu au adus, din p„cate, nimic bun pentru mul˛i dintre rom‚ni. Pe de o parte, se afl„ cei mai s„rmani dintre noi, sinistra˛ii din jude˛ele din sudul Rom‚niei, care au asistat la slujba de Œnviere Ón corturi improvizate de armat„, bucur‚ndu-se de pu˛inele lucruri pe care le-au putut salva din calea urgiei apelor ∫i depl‚ng‚nd munca de o via˛„, irosit„ Ón inunda˛iile care au avut loc s„pt„m‚na trecut„.

Pe de alt„ parte, chiar dac„ neprigoni˛i de for˛a naturii, mul˛i rom‚ni s-au trezit Ón prag de s„rb„tori f„r„ a avea posibilitatea de a cump„ra un kilogram de carne de miel sau un cozonac. M„ refer aici la pensionarii care, dup„ o via˛„ de munc„, se afl„ acum Ón pragul subzisten˛ei.

Premierul C„lin Popescu-T„riceanu s-a g‚ndit s„ ofere un ajutor acestor nevoia∫i ∫i a aprobat repartizarea unor îpremii de Pa∫te“: 500 de mii de lei vechi pentru cei care au o pensie de p‚n„ la 2 milioane ∫i 400 de mii de lei vechi pentru cei care au o pensie cuprins„ Óntre 2 milioane

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.V.2006 ∫i 3.050.000 lei. Diferen˛a Óntre cuantumul ajutorului de 100.000 lei vechi este meschin„ ∫i, cred eu, oarecum nejustificat„, deoarece suma de diferen˛„ Ón sine nu poate aduce prea multe alimente pe masa celor n„p„stui˛i.

Probabil c„ se dorea a fi un gest l„udabil, dar se pare c„ nu a fost totu∫i lipsit de oarecare inten˛ie politic„.

Afla˛i Ón pragul celei mai lucii s„r„cii, pensionarii sunt pe cale s„ ias„ Ón strad„, Óntr-un umilitor mar∫ al desconsider„rii lor de c„tre Guvern. Dar iat„ c„ Guvernul, pentru c„ acest cuantum al ajutorului de Pa∫te pentru pensionari provine din bugetul de stat, decide s„ am‚ne aceast„ izbucnire popular„, oferind ni∫te mici firimituri Ón prag de s„rb„toare. C„ci cum altfel se poate numi o astfel de sum„, Ón contextul Ón care utilit„˛ile s-au scumpit aproape de la o lun„ la cealalt„? Œn plus, pre∫edintele Casei Na˛ionale de Pensii, Mihai ™eitan, a afirmat c„ îmarea majoritate a acestor pensionari nu au beneficiat de cre∫teri la recalcularea care a fost f„cut„ anul trecut, iar mul˛i dintre ei nu au beneficiat nici de cre∫terea valorii punctului de pensie operat„ anul acesta.“ Cum mai po˛i mul˛umi pentru un astfel de ajutor, c‚nd ceea ce ˛i se datora de drept Ó˛i este oferit ca premiu?

Mai mult, mul˛i dintre pensionari nici nu au primit Ón timp util, adic„ Ónainte de Pa∫te, acest bonus guvernamental, fie din motivul Ónt‚rzierii po∫tei, fie din alte disfunc˛ionalit„˛i ap„rute Óntre timp.

Exist„ ∫i categorii de pensionari care, de∫i se Óncadreaz„ ca pensie Ón criteriile anun˛ate de Guvern, nu au primit acest ajutor, pentru c„ veniturile lor proveneau din fostul sistem de asigur„ri sociale pentru agricultori, s-au retras din activitate dup„ 1 aprilie 2001 sau primesc pensie de serviciu conform unor legi speciale.

Concluzia este c„ unii sunt mai defavoriza˛i dec‚t al˛ii. Dac„ nu e∫ti pensionat de mult timp, deci Ónc„ nu e∫ti la cap„tul puterilor din cauza unor posibilit„˛i mult prea reduse de trai, e∫ti t„iat de pe lista cu premii a Guvernului. Mai po˛i a∫tepta o indexare.

Oricum, de Pa∫te, pensionarii au mai primit un dar de la guvernan˛i. Ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei Gheorghe Barbu ∫i-a anun˛at inten˛ia de a mai m„ri o dat„ pensiile Ón 2006, printr-o a doua indexare a punctului de pensie, dar cu bani de la bugetul de stat, Ón condi˛iile Ón care fondul de pensii nu mai poate sus˛ine o asemenea cheltuial„.

Din p„cate, ∫i aici exist„ o capcan„ pentru unii pensionari. Cei c„rora prin recalculare le-a sc„zut punctajul ∫i pensia le-a r„mas la fel nu vor mai primi ace∫ti bani dec‚t dac„ punctajul, care cre∫te c‚te pu˛in la fiecare indexare, va da o pensie mai mare dec‚t cea din prezent.

™i a∫a se pare c„ iepura∫ul de Pa∫te le-a adus pensionarilor doar o nou„ speran˛„ de mai bine, nu un bine concret, de trai decent. Pentru asta trebuie s„ mai a∫tepte!

V„ mul˛umesc.

B„ncile utilizeaz„ Ón activitatea de creditare banii deponen˛ilor, care trebuie s„ fie ocroti˛i de riscul de a-∫i pierde economiile prin acordarea de c„tre banc„ a unor a∫a-numite credite neperformante. Œns„ aceste m„suri de precau˛ie sunt deseori Ómpinse la extrem. Œn ideea protej„rii intereselor deponen˛ilor se Óncalc„ drepturile persoanelor care apeleaz„ la Óncheierea unui contract de credit bancar. Se ajunge la o supraÓnc„rcare a acestora

din urm„ care tinde, Ón unele privin˛e, s„ treac„ de limitele legale.

Cu toate c„ nivelul veniturilor din Rom‚nia se situeaz„ pe ultimele locuri din Europa, constat„m c„ nivelul dob‚nzilor ne pune, paradoxal, pe un loc frunta∫ Óntre ˛„rile Uniunii Europene.

La sf‚r∫itul lunii iulie 2005 creditele destinate companiilor aveau Ón Rom‚nia o rat„ medie a dob‚nzii de 16,4%, la mare distan˛„ fa˛„ de Ungaria (8,3—10%), Polonia (6,6%), Cehia (4,1%) ∫i Bulgaria (7,5—9%).

Situa˛ia este asem„n„toare la Ómprumuturile pentru persoane fizice, unde rata medie a dob‚nzilor era de 18,7%, aproape dublu dec‚t Ón Ungaria, spre exemplu. Diferen˛a dintre dob‚nzile la credite ∫i cele la depozite Ón moneda local„ este de departe cea mai mare Ón Rom‚nia, de aproximativ opt puncte procentuale la persoane juridice ∫i de 10,2% la persoane fizice. Spre compara˛ie, Ón Bulgaria, pentru persoane fizice marja este de doar 2%, Ón Cehia de 2,7%, iar Ón Ungaria ∫i Polonia la jum„tate fa˛„ de cea din Rom‚nia.

™i acestea nu sunt cele mai mari probleme. Problemele mari intervin atunci c‚nd vorbim despre transparen˛a bancar„ existent„ Ón acest moment Ón Rom‚nia.

Consumatorul — ∫i m„ refer aici mai ales la persoanele care se Ómprumut„ de la b„nci — este pus Ón situa˛ia de a semna contracte de Ómprumut profund Ón defavoarea lui.

Œn acest moment, b„ncile pot modifica unilateral ∫i dup„ bunul-plac ratele dob‚nzii, pot stabili o rat„ a dob‚nzii penalizatoare mai mare dec‚t rata dob‚nzii stabilite pentru rambursarea capitalului, pot impune Ómprumutatului un contract de Óncheiere a unei poli˛e de asigurare de via˛„, de∫i chiar Ón cazul mor˛ii debitorului banca dispune de suficiente garan˛ii contractuale pentru a recupera sumele datorate, pot declara contractul de credit scadent ∫i, prin urmare, s„ solicite rambursarea tuturor sumelor datorate Ón baza acestuia, Ón situa˛ia Ón care o ter˛„ persoan„ formuleaz„ o ac˛iune Ón justi˛ie Ómpotriva Ómprumutatului.

Majoritatea b„ncilor impun debitorului s„ suporte inclusiv riscul legislativ (banca consider„ o neÓndeplinire a obliga˛iilor contractuale faptul c„ acesta nu mai Óndepline∫te condi˛iile de creditare impuse de modific„rile legislative ulterioare Óncheierii contractului de credit), for˛a major„ (care nu exonereaz„ debitorul de r„spundere) sau riscul politic, Ón timp ce banca nu r„spunde pentru neÓndeplinirea propriilor obliga˛ii din cauza conflictelor interna˛ionale, m„surilor autorit„˛ilor, conflictelor de munc„, nefunc˛ion„rii echipamentelor b„ncii etc.

Œn consecin˛„, consider ca fiind absolut necesar„ eliminarea comportamentului abuziv al b„ncilor, prin obligarea acestora s„-∫i fac„ publice politicile interne de creditare, precum ∫i reglementarea mai strict„ a posibilit„˛ii de modificare a ratei dob‚nzii (inclusiv a dob‚nzii penalizatoare), respectiv reglementarea clar„ a execut„rii silite a bunurilor debitorilor, cu protejarea intereselor acestora.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Insist asupra faptului c„ noile realit„˛i socioeconomice impun existen˛a contractului de arendare, pentru solu˛ionarea neÓn˛elegerilor ∫i a nedrept„˛ilor din agricultur„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.V.2006 Ca prefect al jude˛ului Neam˛ am cunoscut, Ón mod direct, prin audien˛e, peti˛ii, ac˛iuni judec„tore∫ti, sute de oameni nemul˛umi˛i de modul Ón care le-au fost rezolvate problemele. Precizez faptul c„ nici Ón legile fondului funciar, nici Ón Legea nr. 16/1994 privind arendarea terenului nu este prev„zut contractul-cadru de arendare, chiar dac„ Ón Legea nr. 16 exist„ c‚teva vagi referiri.

V„ informez c„ Ón Comisia pentru agricultur„, silvicultur„ industrie alimentar„ ∫i servicii specifice s-a dat aviz favorabil acestui proiect de lege, cu votul îpentru“ al tuturor deputa˛ilor prezen˛i la lucr„ri, iar Ón ∫edin˛a Senatului a fost adoptat, Ónregistr‚ndu-se doar 12 voturi Ómpotriv„.

Pentru cei care se mai Óndoiesc de necesitatea ini˛iativei legislative promovate de c„tre noi fac precizarea c„ acest proiect de lege nu implic„ Ón nici un fel bugetul de stat.

Œn ciuda argumentelor ini˛iatorilor, Guvernul nu a avizat favorabil propunerea noastr„. Personal sunt de p„rere c„ expunerea de motive venit„ din partea Guvernului nu este corect fundamentat„ ∫i nu m„ Óndoiesc c„, Ón scurt timp, Parlamentul va primi din partea Guvernului o ini˛iativ„ legislativ„ privind contractul-cadru de arendare foarte asem„n„toare cu cea existent„ Ón ini˛iativa legislativ„ propus„ de c„tre noi.

™i asta pentru c„ acest contract-cadru este absolut necesar ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, pentru c„ noi am avut dreptate.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ia acordat„.

## Stima˛i colegi,

Iat„ c„ Guvernul a aprobat lista obiectivelor de investi˛ii pentru infrastructura de transport, care se vor executa Ón perioada 2006—2008. Majoritatea obiectivelor de investi˛ii aprobate pentru aceast„ perioad„ sunt proiecte de infrastructur„ rutier„: autostr„zi, ∫osele de centur„.

Finan˛area lucr„rilor de infrastructur„ rutier„ care se vor executa Ón anul Ón curs se asigur„ Ón tran∫e de la bugetul Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, iar Compania Na˛ional„ de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale este autoritatea abilitat„ s„ Óntreprind„ toate m„surile necesare demar„rii lucr„rilor.

Proiectele prev„zute de acest act normativ fac parte din programul de accelerare a ac˛iunilor de construire, modernizare ∫i reabilitare a infrastructurilor rutiere, feroviare ∫i navale de transport. Sumele aferente celor 30 de lucr„ri de infrastructur„ rutier„ pentru anul Ón curs au fost alocate Ón cadrul bugetului M.T.C.T. pe anul 2006.

C‚teva dintre obiectivele de investi˛ii multianuale pentru perioada 2006—2008 sunt urm„toarele: Autostrada Bucure∫ti—Ploie∫ti, Autostrada Ploie∫ti—Comarnic, Autostrada Comarnic—Bra∫ov (Cristian), Autostrada Bucure∫ti—Pite∫ti (reabilitare), finan˛area Autostr„zii îTransilvania“, Centura Ploie∫ti Vest, Centura Bucure∫ti (DN 1A — DN 1 — DN 2) ∫i alte obiective importante.

Aceste proiecte ce ar urma s„ se desf„∫oare pe perioada 2006—2008 sunt prioritare ∫i suntem siguri cu Guvernul va face tot posibilul ca acestea s„ fie finalizate Óntr-un mod favorabil.

îStatul ∫i ilegali∫tii“

Din cauza acciz„rii excesive, Ministerul Finan˛elor Publice a fost Ónfr‚nt, sc„z‚nd la rectificarea bugetar„ previziunile privind veniturile ob˛inute anul acesta din accize. Revizuirea Ón minus a sumelor pe care Ministerul Finan˛elor Publice se a∫tepta a le Óncasa Ón acest an din accize este pus„ pe seama fabrican˛ilor de produse accizabile, pe seama cre∫terii pie˛ei negre.

La ultima ∫edin˛„ de Guvern s-a estimat c„ din accize se va Óncasa cu 227,2 miliarde de lei noi mai pu˛in. Ministerul Finan˛elor Publice precizeaz„ c„ aceast„ previziune negativ„ se bazeaz„ pe Óncas„rile mici din primul trimestru al acestui an.

Veniturile din accize au crescut nominal cu 22,6% fa˛„ de perioada anului trecut, cu o rat„ de cre∫tere de 2,6% sub cea a veniturilor bugetare totale. Singura explica˛ie o reprezint„ expansiunea pie˛ei negre Ón domeniul produselor accizabile.

Cota unic„ a reprezentat o mic∫orare a mai multor surse de venituri bugetare. Tot mai mul˛i consumatori vor lua de pe pia˛a neagr„ ˛uic„, litrul de votc„ fiind de aproximativ 200.000 lei.

Taxa pe viciu urm„rea s„ scad„ consumul de alcool ∫i s„ Ómbun„t„˛easc„ s„n„tatea popula˛iei. Taxa, Óns„, va Ómboln„vi popula˛ia, pentru c„ va sc„dea calitatea produselor ilegale. Œn acest sens, Guvernul m„re∫te fiscalitatea f„r„ a ˛ine cont de puterea de cump„rare.

De asemenea, consumul de ˛ig„ri este constant. La tutun s-a ajuns cu acciza care trebuia s„ fie Ón 2007. O sc„dere a Óncas„rilor din accize va demonstra efectul unei largi pie˛e ilegale. Volumul contrabandei este clar c„ se va dubla.

Declara˛ie politic„: îBiserica neamului, amenin˛at„. Regulile ei de aproape dou„ secole se doresc zdruncinate“.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Mitropolia Moldovei ∫i Bucovinei Ó∫i pierde locul Ón istorie.

- Dintotdeauna, succesorul patriarhului a fost mitropolitul

Moldovei. Acum ordinea se vrea schimbat„.

- Domnilor parlamentari, Domnule prim-ministru, Domnule pre∫edinte,

- Preafericite p„rinte Teoctist,

Dac„ nici istoria Sfintei Biserici Ortodoxe Rom‚ne nu o respect„m, atunci unde va fi sprijinul nostru Óntru unitate?!

Ast„zi facem mai multe mitropolii, m‚ine schimb„m ierarhii ∫i rosturile lor!

Atragem aten˛ia c„ a mai r„mas un pas spre mai multe patriarhii, de∫i de cur‚nd am s„rb„torit cu destul„ m‚ndrie aniversarea unei cifre importante a autocefaliei bisericii noastre.

™tie Preafericirea sa p„rintele Teoctist unde se poate ajunge?

Eminescu ne cerea s„ fim pruden˛i cu ideile de a∫a-zise Ónnoiri, care nu ∫tim unde ne pot duce. Acestora s„ le oprim rostirea, dac„ nu ∫tim ce pot aduce unui popor aflat mereu la r„scruce de v‚nturi.

M„ria sa Alexandru Ioan Cuza a r„mas Ón istorie drept unul care a adus secularizarea, dar este ∫i acela care a a∫ezat temelie organiz„rii unitare a Bisericii Ortodoxe Rom‚ne. Œn decretul organic de Ónfiin˛are a autorit„˛ii sinodale centrale din 1864 se stabile∫te locul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.V.2006 mitropolitului primat, care va deveni dup„ Unirea din 1918 patriarhul ∫i al celorlalte eparhii. Astfel, Ón capitolul al doilea art. 9—14, se stabile∫te c„ pre∫edinte al Sinodului este primatul Rom‚niei (art. 9), Ón lipsa lui, mitropolitul Moldovei ∫i Ón lipsa ∫i a acestuia, cel mai vechi dintre episcopi (art. 10).

Aceast„ prevedere va fi preluat„ Óntru totul la Ónfiin˛area Patriarhiei Rom‚ne (1925) ∫i p„strat„ p‚n„ Ón anul de gra˛ie 2006. Acum este momentul Ón care a ap„rut ideea Óntreruperii unei tradi˛ii de peste 150 de ani. Prin Unirea cea mic„ Moldova renun˛„ la capital„, dar ctitorii ei ∫i ai Rom‚niei Mari nu au ignorat nici o clip„ rolul acestei p„r˛i din ˛ar„.

Domnilor parlamentari,

Preafericite p„rinte,

Este oare obligatoriu ca toate institu˛iile neamului nostru s„ fie afundate Óntr-o criz„ f„r„ ie∫ire?! Nici o norm„ nu se mai respect„! Dac„ admitem asta Óntru toate, atunci s„ nu ne mir„m c„ apar biserici paralele, c„ distrugem cu m‚na, voia ∫i con∫tiin˛a noastr„ singura institu˛ie permanent credibil„.

Cine are interes s„ nu observe? Noi, cei de aici, din Parlamentul Rom‚niei, Guvernul, domnul pre∫edinte? Sau dore∫te Preafericitul p„rinte Teoctist s„-∫i distrug„ aura lungii sale p„storiri h„r„zite de Dumnezeu cu acceptarea unor mesaje de Óndemn la dezbinare, dihonie ∫i dezordine?

Nu putem ignora, nu putem c„lca Ón picioare ∫i nici accepta participarea tacit„ la asemenea acte, f„c‚ndu-ne c„ nu vedem, c„ nu ne intereseaz„, l„s‚nd s„ decid„ pe cei cu dor de grabnic„ ∫i nest„p‚nit„ a∫ezare Ón scaunul patriarhal, inclusiv prin eliberarea acestuia de c„tre Preafericitul Ónsu∫i. Nu ap„r„m un nume, chiar dac„ ne-ar face pl„cere s„-l rostim pe cel al mitropolitului Moldovei ∫i Bucovinei ∫i am avea destule argumente favorabile. Ap„r„m rolul acesteia, c‚∫tigat Ón istorie.

Ne Óntreb„m prin ce b„t„lii, prin ce mi∫c„ri de culise, prin ce mijloace se caut„ distrugerea locului sau pentru a produce tulburarea unit„˛ii Bisericii Ortodoxe Rom‚ne?! Dac„ exist„ cu adev„rat motive de anulare a importan˛ei Mitropoliei Moldovei ∫i Bucovinei Ón istorie, atunci s„ le anun˛„m.

Este oare mai pu˛in important„ acum aceast„ mitropolie, c‚nd multe milioane de rom‚ni afla˛i dincolo de Prut ∫i de hotarele trase arbitrar a∫teapt„ sprijinul nostru sporit? Acum, c‚nd ace∫tia Ó∫i leag„ speran˛e generate de efortul acestei mitropolii Ón consolidarea propriilor structuri?

Moldova este zona cea mai lovit„ de toanele istoriei dictate de marile puteri. Dorim ca, ast„zi, aceast„ parte de ˛ar„ s„ primeasc„ o confirmare nou„ prin anularea unui drept niciodat„ zdruncinat? Aceasta este Óntrebarea noastr„ la care a∫tept„m un r„spuns nu pentru noi, ci pentru istoria, prezentul ∫i viitorul neamului rom‚nesc.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn ziua de 24 aprilie 1915, Ón Imperiul Otoman Óncepea un ∫ir de orori Óndreptate Ómpotriva cet„˛enilor de origine armean„ ai imperiului, orori care aveau s„ dureze p‚n„ la Óncheierea Primului R„zboi Mondial. Aceste acte, const‚nd Ón confiscarea bunurilor, deport„ri for˛ate ∫i masacre, au avut ca rezultat suprimarea fizic„ a jum„tate din locuitorii de origine armean„ ai imperiului, cealalt„ jum„tate lu‚nd calea exilului ∫i pun‚nd bazele p„r˛ii celei

mai mari din diaspora armean„ din lumea de ast„zi. Prin amploare, metod„, cruzime ∫i durat„, evenimentele tragice al c„ror subiect au fost armenii din teritoriile Imperiului Otoman se Ónscriu Ón defini˛iile unanim acceptate Ón dreptul interna˛ional ale genocidului ∫i crimei Ómpotriva umanit„˛ii, precum ∫i Ón art. 45, 170 ∫i 171 din Codul penal otoman, Ón baza c„rora Ón procesul intentat unui num„r mare de oficialit„˛i otomane au fost date sentin˛e de condamnare capital„.

Genocidul armenilor, ordonat ∫i coordonat de Guvernul Junilor Turci, a fost realizat Ón baza unui set de documente special emise Ón acest scop, unele stabilind metodele concrete de suprimare fizic„, altele stabilind pedepse grave aplicate oric„rui cet„˛ean al imperiului care ajuta Ón vreun fel armenii. Prin planificarea sa ∫i prin metodele folosite, genocidul armenilor a prefigurat, p‚n„ la nivel de am„nunt, holocaustul din Germania nazist„. Spre deosebire de holocaust, Óns„, genocidul armenilor nu beneficiaz„ Ónc„ de o recunoa∫tere unanim„, c„ci, Ón mod surprinz„tor, dup„ procesul din anul 1919, Ón care autorii genocidului au fost condamna˛i la pedeapsa capital„, guvernele care s-au succedat la conducerea Turciei moderne au negat Ón mod inexplicabil realitatea genocidului.

Evenimentele tragice din Imperiul Otoman au fost caracterizate ca genocid ∫i recunoscute ca atare de c„tre parlamentele na˛ionale sau guvernele urm„toarelor state: Argentina, Australia, Belgia, Canada, Cipru, Elve˛ia, Fran˛a, Germania, Grecia, Italia, Liban, Polonia, Rusia, Suedia, Statele Unite ale Americii, Uruguay, Vatican, precum ∫i de c„tre Uniunea European„ prin rezolu˛iile A 2.33 din anul 1987 ∫i A 5.297 din anul 2000.

Sunt, ca majoritatea armenilor care formeaz„ ast„zi o vast„ diaspor„, urma∫ul unei familii care a avut norocul s„ scape cu via˛„ din aceste evenimente. Datorez aceast„ via˛„ unei familii de turci care mi-a ajutat bunicii s„ fug„ din convoiul care se Óndrepta spre de∫ert ∫i din care nu a mai sc„pat nimeni. Aceast„ familie l-a luat ∫i crescut ∫i pe unchiul meu Ón v‚rst„ de un an ∫i l-a redat bunicilor mei atunci c‚nd vremurile deveniser„ mai sigure. Riscul la care s-a supus a fost sever ∫i chiar dac„, probabil, nu-i voi Ónt‚lni niciodat„ pe descenden˛ii lor, doresc ca g‚ndul meu cel bun s„ Ói Ónso˛easc„ pretutindeni. Mai datorez aceast„ via˛„ ∫i Guvernului Br„tianu, care a decis ca Rom‚nia s„ fie unul dintre primele state ale lumii care a primit refugia˛i armeni.

Am Ónv„˛at de la str„mo∫ii mei c„ popoarele nu pot fi condamnate pentru ce fac guvernele ∫i de aceea port o profund„ recuno∫tin˛„ tuturor oamenilor care Ón vremuri extrem de vitrege au ales s„ r„m‚n„ oameni, at‚t celor care au ales s„ Ói ajute pe armeni, c‚t ∫i celor care nu au r„spuns insisten˛elor Guvernului Junilor Turci de a-i jefui sau ucide pe armeni, ∫i care nu au fost pu˛ini, le port o profund„ recuno∫tin˛„.

Dac„ Ón lu„rile de cuv‚nt din anii trecu˛i am insistat pe necesitatea recunoa∫terii genocidului, ast„zi doresc s„ aduc un omagiu tuturor celor care au ac˛ionat Ón favoarea armenilor sau s-au ab˛inut de la orice ac˛iune Ómpotriva lor, fie ei turci, arabi, greci, evrei, francezi, englezi sau de orice alt neam, fie ei de religie musulman„ sau catolic„, sau ortodox„, sau de orice alt„ religie. ™i mai doresc s„ Ómi exprim recuno∫tin˛a fa˛„ de str„mo∫ii dumneavoastr„ rom‚ni care le-au oferit bunicilor mei o Patrie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.V.2006

îRela˛iile turco-armene“ Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Ar trebui s„ amintim c„ grani˛a dintre Turcia ∫i Armenia este stabilit„ de Tratatul de la Kars din 1921, semnat Óntre Republicile Sovietice ale Armeniei, Azerbaidjan, Georgia ∫i Turcia.

Dup„ c‚∫tigarea independen˛ei Ón 1991, Armenia a refuzat s„ recunoasc„ oficial validitatea acestui tratat. Nerecunoa∫terea grani˛ei unui stat vecin sunt interpretate ca revendic„ri teritoriale. Ar trebui s„ amintim c„ Turcia este una dintre primele ˛„ri care a recunoscut independen˛a Armeniei, Ón decembrie 1991. Armenia afirm„ c„ Turcia a impus blocada asupra ei.

Œn ciuda acestor afirma˛ii, Turcia a furnizat ajutor umanitar noii Armenii independente ∫i a facilitat tranzitul de ajutor interna˛ional spre Armenia pe teritoriul turcesc.

Turcia este pentru normalizarea rela˛iilor cu Armenia ∫i crede c„ acest lucru va duce la crearea unui spirit de cooperare ∫i stabilitate Ón regiune. Cet„˛enii armeni pot c„l„tori liberi Ón Turcia prin ob˛inerea unei vize de 30 de zile la vama cu Turcia, pl„tind doar 10 dolari. Œn Turcia sunt aproape 40 de mii de cet„˛eni armeni care locuiesc ∫i muncesc, acest lucru fiind ilegal. Problema armenilor este discutat„ deschis ∫i liber de c„tre poporul turc.

Turcia Óncurajeaz„ istorici, savan˛i ∫i cercet„tori s„ discute aceast„ problem„ istoric„ la orice nivel.

Aceast„ stare de lucruri demonstreaz„ c„ Turcia respect„ libertatea opiniei ∫i a exprim„rii. Postul de televiziune american PBS (serviciul de difuzare public„) urma s„ transmit„ Ón luna aprilie un documentar numit îGenocidul armean“. Dar, din p„cate, din cauza presiunii armene masive, unii dintre membrii PBS au decis s„ nu transmit„ acest program de discu˛ii, incluz‚nd puncte de vedere divergente despre ce s-a Ónt‚mplat Ón interiorul Imperiului Otoman Ón perioada anilor 1915—1923.

Arhiva otoman„ este una dintre cele mai importante ∫i mai mari din lume, la care au acces cercet„tori din Óntreaga lume Ón care documentele solicitate sunt furnizate Ón 2—3 ore de la solicitare.

Turcia acord„ o aten˛ie sporit„ ∫i respect mo∫tenirii culturale a tuturor grup„rilor etnice ∫i religioase de pe teritoriul s„u. Un monument armean este biserica Akdamar, situat„ pe insula cu acela∫i nume din lacul Van. Se lucreaz„ la renovarea acestui loca∫ din 1998 ∫i va fi terminat„ Ón a doua parte a anului 2006.

Œn Óncheiere a∫ vrea s„ afirm c„ poporul turc nu este capabil de genocidul de care este acuzat.

Declara˛ie politic„: îDa˛i un leu pentru Ardeu!“

Pentru cei care nu ∫tiu, la Ardeu a fost c‚ndva o cetate dacic„. Undeva Ón jude˛ul Hunedoara de azi.

Pentru cei care ∫tiu, cetatea de la Ardeu Ónseamn„ o fil„ din istoria poporului rom‚n ∫i o m„rturie a existen˛ei noastre de mii de ani pe acest teritoriu.

Pentru copiii no∫tri ∫i pentru copiii copiilor no∫tri, cetatea de la Ardeu va fi, probabil, numai literatur„. O noti˛„ Ón subsolul vreunei antologii istorice, despre care vor citi, posibil, c„ a fost distrus„ de necunoa∫terea ∫i nep„sarea unor oameni, Ónainta∫i recen˛i ai lor.

Pentru cei care ∫tiu, dar ∫i pentru cei care nu ∫tiu, situl de la Ardeu este azi Ón pericol de a fi distrus, la fel ca alte situri arheologice din jude˛. Direc˛ia Jude˛ean„ de Drumuri dore∫te redeschiderea unei cariere de calcar Ón

imediata apropiere a monumentului arheologic. Dup„ trecerea pe aici a c„ut„torilor de comori care au s„pat f„r„ noim„ ∫i f„r„ mil„ p„m‚ntul ∫i au distrus urmele vechilor cet„˛i dacice ∫i urmele istoriei noastre, dup„ nep„sarea cu care anumi˛i a∫a-zi∫i arheologi trateaz„ siturile dacice din jude˛, dup„ nep„sarea sau lipsa de posibilit„˛i a autorit„˛ilor de a stopa jaful ∫i ∫tergerea istoriei noastre, a venit acum r‚ndul altor autorit„˛i s„ Óncerce s„ Óngroape c‚t mai ad‚nc istoria, tot cu buldozerul ∫i excavatorul, a∫a cum se procedeaz„ Ón mai toate siturile dacice din Hunedoara.

Ca reprezentant al jude˛ului Hunedoara, jude˛ul cu una dintre cele mai mari rate ale ∫omajului din ˛ar„, ∫tiu c„ existen˛a unei cariere de calcar Ón zon„ ar Ónsemna bani la buget ∫i locuri de munc„, dou„ îingrediente“ absolut necesare traiului rom‚nilor de azi.

Dar tot ca reprezentant al jude˛ului Hunedoara mai ∫tiu c„ istoria unui neam este mai important„ ∫i poate aduce mai mul˛i bani ∫i mai multe locuri de munc„ pe termen nelimitat, pe c‚nd extragerea calcarului este o activitate m„surat„ Ón timp. Acesta se va termina, locurile de munc„ vor disp„rea ∫i o dat„ cu ele ∫i banii.

Men˛inerea vie a cet„˛ii de la Ardeu, prezervarea sa ∫i includerea Ón circuitul turistic pot Ónlocui banii ce ar urma s„ fie adu∫i de cariera de calcar, cu diferen˛a c„ acest lucru s-ar face pe via˛„, ∫i nu pe o perioada limitat„.

Dr. Napoleon S„vescu, personalitate contestat„ de unii, stimat„ de al˛ii, chestiune de percep˛ie, spunea, iar acest lucru nu mai ˛ine de percep˛ie, ci de bunul-sim˛, c„ îpentru lichidarea unui popor se Óncepe prin a-i altera, a-i ∫terge memoria: Ói distrugi c„r˛ile, cultura, religia, istoria ∫i apoi vine altcineva s„-i scrie alte c„r˛i, Ói va da alt„ religie, alt„ cultur„, Ói va inventa o alt„ istorie. Œntre timp, poporul Óncepe s„ uite ceea ce a fost sau ce este, iar cei din jur vor uita ∫i mai repede“.

Pe plan local, Direc˛ia de Cultur„, Culte ∫i Patrimoniu Na˛ional Ó∫i face treaba Ón acest caz, dac„ ˛inem cont c„ a solicitat Ministerului Culturii ∫i Cultelor s„ nu avizeze cererea, ce Óncalc„ legea, a Direc˛iei Jude˛ene de Drumuri privind redeschiderea carierei de calcar Ón inima cet„˛ii de la Ardeu.

Ministerul Culturii are datoria de a nu se face p„rta∫ la lichidarea poporului a c„rui cultur„ este menit s„ o apere ∫i s„ o dezvolte. ™i am Óncredere c„ echipa de la minister va aplica Óntocmai legile.

Nici presa local„ nu s-a l„sat mai prejos ∫i ∫i-a f„cut datoria, semnal‚nd pericolul la care este expus situl de la Ardeu.

Pentru cei care ∫tiu ∫i pentru cei care nu ∫tiu, pentru cei care vor s„ Ón˛eleag„, s„ ajute sau s„ se amuze (amar), Ón Hunedoara dou„ dintre persoanele care sunt sufletul mi∫c„rii de p„strare a istoriei dacilor, a istoriei noastre, sunt doi autentici daci... pe numele lor Vladimir Brilinski ∫i Iosif Ferencz. Nu este o glum„, la fel cum lupta lor ∫i a Asocia˛iei îS.O.S. Cet„˛ile Dacice“ de p„strare a identit„˛ii noastre, a istoriei dacilor ∫i a ceea ce a r„mas din cet„˛ile dacice nu este o glum„.

Ei au ini˛iat o campanie denumit„ îDa˛i un leu pentru Ardeu!“ cu scopul de a sensibiliza opinia public„ ∫i autorit„˛ile cu privire la cetatea de la Ardeu. Banii str‚n∫i vor s„-i doneze D.J.D. Hunedoara pentru a muta cariera de calcar undeva mai departe de zona Ón care exploatarea calcarului ar afecta situl. Œi felicit pentru lupta pe care o duc ∫i sunt al„turi de Domniile lor.

24 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.V.2006

## **Domnul Vasile Filip Soporan:**

îD.A., din nou Ón c„utarea vinova˛ilor, ∫i nu a solu˛iilor de care are nevoie Rom‚nia!“

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Doresc s„ v„ prezint declara˛ia politic„ cu titlul îD.A., din nou Ón c„utarea vinova˛ilor, ∫i nu a solu˛iilor de care are nevoie Rom‚nia“.

Tr„im o perioad„ Ón care analiza crizelor se face numai prin c„utarea vinova˛ilor, cu un scop mediatic clar, acela de a deturna aten˛ia popula˛iei de la problemele fundamentale cu care aceasta se confrunt„. Œn acest mod asist„m la o continu„ v‚n„toare de vr„jitoare.

Œn viziunea actualei puteri, inunda˛iile din anul 2005 au avut vinova˛i siguri. Ace∫tia au fost guvernan˛ii perioadei 2001—2004, care nu au realizat suficiente diguri ∫i nu au recondi˛ionat digurile f„cute Ón anii 1950—1960.

Analiza nu a fost una serioas„, s-au g„sit, spre u∫urarea mediatic„ a guvernan˛ilor, vinova˛ii. Dup„ p„rerea lor, misiunea a fost Óncheiat„, nu s-a propus nimic ∫i nici nu s-au revizuit programele de ac˛iune pentru asigurarea protec˛iei popula˛iei ∫i a bunurilor materiale.

Inunda˛iile din 2006, prognozate Ónc„ din luna februarie, au g„sit actuala putere D.A. nepreg„tit„, lipsit„ de un plan coerent de ac˛iune ∫i puternic ancorat„ Ón c„utarea vinova˛ilor. Din nou, nu se caut„ solu˛ii, ci se concentreaz„ Ón g„sirea vinova˛ilor. Nu s-au mai putut g„si vinova˛i Ón guvernarea P.S.D. ∫i atunci, dup„ o c„utare intens„, s-a g„sit un nou vinovat. Acesta este Nicolae Ceau∫escu. De ce? Pentru c„ s-au construit diguri care au rezistat peste 35 de ani, pentru c„ Ón unele zone s-au redat agriculturii terenurile din lunca Dun„rii.

Speciali∫tii hidrologi se pot pronun˛a asupra variantelor tehnice, pot face o evaluare corect„ de care este nevoie pentru a se putea propune noi solu˛ii. Ei sunt singurii care se pot pronun˛a asupra vinov„˛iei lui Nicolae Ceau∫escu, cu argumente solide, prin intermediul unor studii serioase.

Primul-ministru nu analizeaz„, ci d„ un verdict de maxim„ siguran˛„: vinovatul este Nicolae Ceau∫escu. Din nou, Ceau∫escu este supus unei sentin˛e sumare. Oricum, el nu se mai poate ap„ra.

Nu se spune nimic despre modul Ón care s-a ac˛ionat, despre tehnologiile folosite, Ón care sacul Ónc„rcat cu lopata este manipulat de militari pentru a consolida digurile, despre mobiliz„rile ∫i ac˛iunile precipitate f„cute Ón miez de noapte, despre ezit„rile ∫i maniera neprofesionist„ de ac˛iune Ón rela˛ia cu cet„˛enii.

Cet„˛enii din zonele calamitate au fost transporta˛i Ón zonele de refugiu ∫i l„sa˛i s„ se gospod„reasc„ singuri.

Pentru toate acestea, pentru lipsa de ac˛iune, pentru lipsa unui program coerent, pentru lipsa unor studii temeinice, pentru lipsa unor evalu„ri corecte Ón dirijarea maselor de ap„ este mult mai u∫or s„ g„se∫ti vinova˛ii sau vinovatul.

Cet„˛eanul care are de suferit de pe urma situa˛iilor speciale, cet„˛eanul care dore∫te lini∫te ∫i siguran˛„ poate fi mul˛umit, deoarece s-a mai g„sit un vinovat.

C‚t mai dureaz„ lipsa dumneavoastr„ de ac˛iune, stima˛i guvernan˛i?

C‚t mai dureaz„ lini∫tea cu care g„si˛i vinova˛ii ∫i nu g„si˛i solu˛ii pentru rezolvarea problemelor care ˛in de buna guvernare a Rom‚niei?

Timpul trece ∫i va fi din ce Ón ce mai greu s„ g„si˛i vinova˛ii din vechea guvernare, a∫a c„ ar fi mai bine pentru dumneavoastr„ ∫i pentru Rom‚nia s„ v„ Óncepe˛i munca pe care buna administrare a treburilor ˛„rii o cere. V„ mul˛umesc.

DUP√ PAUZ√

Bun„ diminea˛a! Domnilor deputa˛i, V„ rog s„ lua˛i loc Ón b„nci.

Œi rog pe liderii de grupuri, Ón m„sura Ón care sunt prezen˛i, s„-i invite pe colegii lor Ón sal„.

Œi rog pe colegii care sunt prezen˛i s„-i invite pe liderii de grupuri Ón sal„ pentru a putea realiza aceast„ opera˛iune.

Declar deschis„ ∫edin˛a de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor anun˛‚ndu-v„ c„ din totalul celor 331 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri un num„r de 203; sunt absen˛i 128, din care particip„ la alte ac˛iuni parlamentare un num„r de 31.

Intr„m Ón ordinea de zi ∫i urmeaz„ s„ lu„m Ón dezbatere ini˛iativele legislative Ónscrise pe ordinea de zi pentru ∫edin˛a de miercuri, 26 aprilie 2006.

La punctul 3 de pe ordinea de zi avem proiectul de Lege privind ratificarea Acordului de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare pentru finan˛area proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucure∫ti la 27 ianuarie 2006.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

Legea este prioritate legislativ„, cu raport de adoptare de la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Dau cuv‚ntul reprezentantului ini˛iatorului.

## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** — _secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Distins„ Camer„,

Necesitatea ratific„rii acestui acord de Ómprumut este cel pu˛in sub aspectul celor ce rezult„ din strategia de reform„ a sistemului judiciar ∫i ceea ce ne-am asumat noi, av‚nd Ón vedere c„ Ón continuare Capitolul îJusti˛ie“ este privit cu foarte mare aten˛ie de Uniunea European„. Este subliniat ∫i Ón expunerea de motive ce anume urm„re∫te ∫i la ce vor fi destinate sumele de bani care constituie obiectul acestui Ómprumut.

Œn primul r‚nd, a∫ vrea s„ subliniez faptul c„ de∫i sunt ar„tate, ∫i nu a∫ vrea s„ v„ plictisesc, c„ sunt pe liniu˛e toate destina˛iile acestor fonduri b„ne∫ti, totu∫i s„ ne g‚ndim c„ ani de zile judec„torii ∫i procurorii au fost frustra˛i de posibilitatea de a realiza o perfec˛ionare profesional„ organizat„ prin sistemul seminarelor, al

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.V.2006 consf„tuirilor. Or, ∫tim foarte bine c„ practica neunitar„ este cea care nelini∫te∫te ∫i justi˛iabilii, fiind totu∫i curios c„ dintr-o sal„ se iese cu o solu˛ie, din alt„ sal„, cu alt„ solu˛ie.

De asemenea, ∫tim c„ ceea ce lipsea justi˛iei era informatizarea. Este incredibil s„ te g‚nde∫ti c„ Ónc„ Ón mileniul trei lucr„m pe baz„ de condici ∫i registre, ∫i dac„ ∫i biletele de autobuz deja pot fi cump„rate prin sistem electronic, totu∫i Ón justi˛ie se uzeaz„ de mijloace de Evul Mediu.

De aceea, cred c„ aceste dou„ sublinieri practice sunt suficiente pentru ca dumneavoastr„ s„ reflecta˛i ∫i s„ v„ da˛i votul Ón consecin˛„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamna secretar de stat. Comisia, domnul pre∫edinte T„n„sescu, v„ rog.

Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare aceast„ ratificare a Acordului de Ómprumut dintre Rom‚nia, pe de o parte, ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare — Banca Mondial„, pentru finan˛area proiectului privind reforma sistemului judiciar, proiect care a fost semnat Ón ianuarie 2006, la Bucure∫ti, valoarea proiectului fiind de 110 milioane de euro.

Structura proiectului este Ón concordan˛„ cu recomand„rile ∫i cerin˛ele documentului comun de pozi˛ie al Uniunii Europene, semnat Ón decembrie 2004.

Proiectul respect„ obliga˛iile pe care Rom‚nia ∫i le-a asumat Ón privin˛a reformei Ón acest domeniu, a∫a cum acestea au fost eviden˛iate Ón documentele comunitare.

Activit„˛ile care urmeaz„ s„ fie finan˛ate prin acest proiect sunt legate de reabilitarea infrastructurii instan˛elor, cea mai mare sum„ este alocat„ pentru aceast„ component„: informatizarea ∫i automatizarea instan˛elor, o continuare, de fapt, a acestui proces care a Ónceput cu ani Ón urm„; Ómbun„t„˛irea managementului dosarelor, precum ∫i o component„, Óntr-adev„r, de management ∫i de preg„tire profesional„ a personalului din instan˛„.

Acest proiect va fi implementat de c„tre Ministerul Justi˛iei; Ómprumutatul va fi Ministerul Finan˛elor Publice, care va Óncheia un acord de Ómprumut subsidiar cu Ministerul Justi˛iei, prin care se va delega responsabilitatea Ón realizarea proiectului ∫i utilizarea sumelor din Ómprumut.

La r‚ndul lui, Ministerul Justi˛iei, Ón calitate de institu˛ie public„ responsabil„ cu implementarea proiectului, va Óncheia cu Consiliul Superior al Magistraturii un protocol privind implementarea activit„˛ilor incluse Ón acordul de Ómprumut.

Acest proiect are o valoare total„ de 142 milioane de euro, a∫a cum spuneam, Banca Mondial„ acord‚nd 110 milioane de euro, iar prin bugetul de stat, Ón spe˛„ Ministerul Justi˛iei, vor fi alocate pe timpul derul„rii proiectului 32 milioane de euro.

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a avizat favorabil acest proiect de lege ∫i v„ propunem, domnule pre∫edinte, doamnelor ∫i domnilor, ca el s„ fie discutat, aprobat Ón forma Ón care a fost aprobat de c„tre comisie.

Fiind o situa˛ie de urgen˛„, v„ propunem ca timpi 10 minute pentru discutarea acestui proiect.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dac„ sunt obiec˛ii sau comentarii la timpii propu∫i? Nu sunt.

La dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul Victor Ponta.

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Evident c„ este un acord foarte bun ∫i este important c„ a fost semnat. Am tot respectul pentru sus˛inerile doamnei secretar de stat.

Voiam, Óns„, s„-mi informez colegii asupra faptului c„ nu ∫tiu dac„ este necesar votul nostru. Citim Ón fiecare zi Ón pres„ c„ ministrul justi˛iei spune c„ Parlamentul stric„ legile, c„ face lucruri foarte proaste, c„ noi bloc„m corup˛ia, c„ U.D.M.R.-ul este de vin„, c„ C.S.M.-ul este de vin„, c„ parlamentarii sunt prost preg„ti˛i.

Acum nu ∫tiu de ce vine la noi s„-i aprob„m acest aviz. Eu cred c„ ministrul justi˛iei, Ón persoana doamnei Macovei, poate s„ dea ∫i legi, poate s„ ∫i aresteze, poate s„ ∫i hot„rasc„ c‚nd intr„m Ón Europa, c‚nd nu intr„m.

Eu personal n-o s„ mai votez nici un fel de lege din partea Ministerului Justi˛iei, p‚n„ c‚nd Ón fruntea ministerului nu va fi un om care s„ Ón˛eleag„ ce Ónseamn„ un sistem democratic, s„ Ón˛eleag„ la ce folose∫te fiecare institu˛ie din aceast„ ˛ar„.

Dac„ citesc Ón fiecare zi Ón pres„ c‚t de r„i sunte˛i to˛i cei prezen˛i aici... Dac„ vorbea doar de opozi˛ie, Ón˛elegeam c„ a∫a vede jocul politic. Dar, din p„cate, mai pu˛in Grupul P.D., ave˛i dreptate, domnule Tab„r„, numai dumneavoastr„ sunte˛i buni. To˛i ceilal˛i suntem r„i.

Eu a∫ vrea s„ spun, Óns„, c„ mi se pare inadmisibil, de fiecare dat„ noi vot„m cu mare responsabilitate legi mai bune sau mai proaste, din p„cate de cele mai multe ori proaste, ale ministrului justi˛iei, dup„ care citim Ón pres„ declara˛ii iresponsabile despre Parlament.

Nu ∫tiu dac„ este un principiu cre∫tin de fiecare dat„ s„ Óntoarcem ∫i cel„lalt obraz. Eu cred c„ votul nostru este inutil. Doamna Macovei este destul de bine preg„tit„ ∫i destul de important„ ca s„-∫i voteze singur„ legile. Mul˛umesc.

Eu nu voi vota pentru aceast„ lege.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul deputat Valeriu Tab„r„.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

M„rturisesc c„ nu vreau s„ discut actul legislativ, ci despre ceea ce se spune de la acest microfon. Este dreptul fiec„ruia dintre noi s„ vot„m sau s„ nu vot„m un act normativ care vine aici, s„ ne plac„ sau s„ nu ne plac„ un ministru.

Dar dac„ legile ies proaste nu este vina ini˛iatorului, ci este ∫i vina noastr„ mare. ™i nu cred c„ un astfel de demers pe care-l face˛i, domnule coleg Ponta, v-am auzit

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.V.2006 ∫i ieri la Biroul permanent venind chiar cu calitatea de profesor, o calitate pe care ne-o putem aroga fiecare, dar nu cred c„ aici! Pentru c„ fiecare dintre noi, cei din sal„, suntem propriii no∫tri profesori ∫i judec„tori a ceea ce facem aici.

Eu cred c„ trebuie s„ ne schimb„m Óntr-o oarecare m„sur„, s„ spunem, nu Ón totalitate, pozi˛ia fa˛„ de ceea ce Ónseamn„ colaborarea cu membrii Guvernului, pentru c„ multe dintre problemele cu care se confrunt„ Guvernul actual, inclusiv Ministerul Justi˛iei, nu sunt problemele de ieri sau de azi. Vreau s„ v„ spun c„ ele provin dintr-un timp ceva mai Óndep„rtat, poate cu 4, cu 5, cu 6 ani Ón urm„, ∫i poate chiar pentru faptul c„ unii care au avut responsabilit„˛i Ón guvernele trecute, inclusiv eu, nu ne-am f„cut suficient datoria ∫i am m„rit aceste mari probleme cu care se confrunt„ societatea rom‚neasc„, inclusiv corup˛ia.

Eu cred c„ din acest punct de vedere fiecare dintre noi trebuie s„ fim mai circumspec˛i Ón a ne exprima pur, cu ˛int„, Ómpotriva unui om.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ exist„ alte interven˛ii la dezbateri generale?

Dac„ solicita˛i dreptul la replic„, domnule Ponta, o s„

v„ rog s„ v„ cantona˛i Ón limitele dreptului la replic„. Mul˛umesc.

Domnule Tab„r„, v„ mul˛umesc c„ mi-a˛i spus numele, pentru c„ Ómi da˛i ocazia s„ explic ceva ce dumneavoastr„ a˛i spus mai devreme, ∫i anume referitor la votul de ieri din Biroul permanent.

V„ reamintesc c„ reprezentan˛ii tuturor grupurilor parlamentare Ón Biroul permanent, adic„ P.R.M., P.S.D., P.C., P.N.L., U.D.M.R., au votat Ómpotriva unei cereri, dup„ p„rerea noastr„, dac„ ne permite˛i, gre∫ite, a ministrului justi˛iei.

Cei doi reprezentan˛i ai P.D., Óntr-un spirit de partid pe care Ól apreciez, dar care este evident gre∫it de aceast„ dat„, au votat pentru cererea doamnei ministru.

V„ repet, ∫i cu asta Ómi Ónchei dreptul la replic„, nu este vorba de noi to˛i, care avem ceva cu o persoan„, este vorba despre o persoan„ care are ceva cu restul lumii. ™i cred c„ dac„ a˛i studia mai atent problema, nu juridic de data asta, ci din punct de vedere personal, a˛i Ón˛elege c„ ave˛i un rol greu, de avocat care, din p„cate, ap„r„ o cauz„ Ón care nu crede.

Mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Dac„ nu mai exist„ alte interven˛ii la dezbateri generale, av‚nd Ón vedere c„ nu exist„ amendament...

Dori˛i drept la replic„, domnule deputat? S-a vorbit pe grup. N-ave˛i pe procedur„ drept pe grup, pentru c„ s-a intervenit pe grup.

Dac„ dori˛i s„ interveni˛i din partea Grupului parlamentar al P.N.L., nu este nici un fel de problem„. R„m‚nem la votul final.

4. Propunerea legislativ„ privind educa˛ia tinerilor supradota˛i, capabili de performan˛„ Ónalt„.

Termenul constitu˛ional pentru dezbatere ∫i vot final fiind dep„∫it, propunerea legislativ„ se consider„ adoptat„, Ón conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2)

din Constitu˛ie ∫i ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, ∫i se va trimite Senatului.

Punctul 5, propunerea legislativ„ de modificare ∫i completare a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciar„.

Legea are caracter organic.

- Raportul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a

- fost de respingere.

- Propunerea de respingere nu a fost adoptat„.

- Conform procedurii, art. 104, urmeaz„ s„ dezbatem pe

- articole, dup„ care s„ vot„m propunerea de adoptare a propunerii legislative.

- Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te. Dac„ din partea Guvernului dori˛i, doamna secretar de

- stat? Nu este necesar.

- Dac„ din partea comisiei exist„ interven˛ii? Nu sunt

- interven˛ii.

- Œn aceste situa˛ii, la dezbateri generale dore∫te s„

- intervin„ cineva? Nu. V„ mul˛umesc.

- Vom trece la dezbaterea pe articole. O s„ v„ rog s„

- v„ preg„ti˛i cartelele.

- Œn ceea ce prive∫te titlul, v„ rog s„ v„ exprima˛i votul

- pentru titlu.

- Da, v„ mul˛umesc.

- Titlul s-a respins cu 42 de voturi Ómpotriv„ ∫i

- 36 pentru.

- Pentru articolul unic v„ rog s„ v„ exprima˛i votul. Da, v„ mul˛umesc.

- S-a respins ∫i articolul unic, cu 61 voturi Ómpotriv„,

- 35 pentru ∫i 5 ab˛ineri.

- R„m‚ne la vot final propunerea de adoptare.

- Punctul 6, propunerea legislativ„ privind modificarea

- Legii nr. 215/2001 a administra˛iei publice locale, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

- Legea are caracter organic.

Raportul Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic este de respingere.

Din partea ini˛iatorului? V„ rog, domnule deputat C„lian.

## V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Nu a∫ dori s„ fac o prezentare a acestui proiect de lege, deoarece solicit, Ón mod direct, retrimiterea lui la comisie, pentru a fi invitat ∫i eu, Ón calitate de ini˛iator, la dezbateri pe fondul acestui proiect de lege.

Men˛ionez faptul c„ nu am fost invitat ∫i ∫tiu c„ exist„ o regul„ prin care ini˛iatorii, Ón mod obligatoriu, trebuie s„ participe la dezbateri pe fond Ón comisie ∫i s„-∫i sus˛in„ proiectul de lege.

V„ rog s„ m„ Ón˛elege˛i ∫i s„ accepta˛i retrimiterea la comisie a acestui proiect.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Da, v„ mul˛umesc.

Dac„ exist„ interven˛ii pe tema solicit„rii de retrimitere la comisie? Nu exist„ interven˛ii.

Œn acest caz, voi supune votului dumneavoastr„ solicitarea de retrimitere la comisie a acestei propuneri legislative.

Eu sunt obligat, domnule pre∫edinte, s„

## Stima˛i colegi,

Nu voi renun˛a la acest proiect de lege ∫i m„ voi lupta Ón Senat pentru el. Sper ca m„car acolo s„ fiu invitat, a∫a cum am fost invitat de fiecare dat„, deoarece este un proiect de lege important. Œns„, pentru ca el s„ fie promovat, este nevoie de o voin˛„ politic„ unitar„.

Practic, dac„ acest proiect de lege era votat ∫i se transforma Ón lege am fi avut ∫ansa s„ depolitiz„m prim„riile. Mai precis, am solicitat ca pe perioada mandatului at‚t primarul, c‚t ∫i viceprimarii s„ nu mai fac„ politic„ de nici un fel, ci s„ fac„ administra˛ie, pentru c„ girul pe care l-au primit sau pe care-l primesc primarii ∫i viceprimarii din partea electoratului este acela de a face administra˛ie public„ local„, ∫i nu politic„.

Œn urma unui studiu, v„ m„rturisesc faptul c„, Ón general, peste 60% din primarii principalelor municipii din ˛ar„ fac mai mult politic„ Ón prim„rii ∫i mai pu˛in„ administra˛ie public„ local„. Se folosesc de infrastructura prim„riei, se folosesc de logistica prim„riei, dar mai grav este faptul c„ se folosesc de banii contribuabililor.

Este incorect ca principalele partide politice, care de˛in foarte mul˛i primari ∫i viceprimari, s„ profite de banul public ∫i s„-∫i promoveze mai mult imaginea partidului, s„-∫i dezvolte partidul pe banii no∫tri, ai tuturor contribuabililor, ∫i dup„ aceea s„ fac„ administra˛ie public„ local„.

Este incorect ∫i cred eu c„ este chiar imposibil ca un primar s„ fie ∫i om politic, s„ aib„ ∫i func˛ii pe linie politic„, s„ mai fie ∫i profesor sau mai ∫tiu eu ce alte func˛ii s„ aib„ ∫i s„ le duc„, s„-∫i Óndeplineasc„ misiunea pe toate canalele, s„-∫i duc„ la bun sf‚r∫it toate func˛iile. Repet, nu este posibil a∫a ceva, ∫i tocmai de aceea avem o administra˛ie public„ necorespunz„toare din multe puncte de vedere. Œn continuare, ne juc„m cu banul public, un lucru, spun eu, extrem de grav.

A∫adar, dac„ va exista voin˛„ politic„, vom avea ∫ansa ca cei care doresc s„ candideze ∫i s„ fie ale∫i primari pe perioada mandatului s„ fac„ lucru bun, Ón sensul de a-∫i face datoria ca primar, Ón sensul de a face doar administra˛ie public„ local„.

R„m‚ne la latitudinea dumneavoastr„, Óns„ oricum cineva ne prive∫te ∫i acel cineva este electoratul. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dat fiind c„ este propunere de respingere din partea comisiei, r„m‚ne la vot final.

Punctul 7, propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area comunei B„rbule∫ti, jude˛ul Ialomi˛a, prin reorganizarea comunei Arm„∫e∫ti.

Legea are caracter organic.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

Ini˛iatorul? Nu dore∫te s„ intervin„.

- Din partea Guvernului? Nu este necesar. Comisia, domnul pre∫edinte Fenechiu.

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Comisia a fost sesizat„ pentru dezbaterea Ón procedur„ obi∫nuit„ a aviz„rii Ón fond ∫i Óntocmirii raportului pentru propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei B„rbule∫ti, jude˛ul Ialomi˛a, prin reorganizarea comunei Arm„∫e∫ti.

S-a avut Ón vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, punctul de vedere al Guvernului, care sus˛ine adoptarea, propunerea legislativ„ av‚nd ca obiect de reglementare Ónfiin˛area comunei B„rbule∫ti.

Din expunerea de motive ∫i din documenta˛ia de sus˛inere a propunerii legislative rezult„ c„ viitoarea comun„ dispune de ceea ce cere legea, adic„ local pentru prim„rie, ∫coli generale, bibliotec„, dispensar, farmacie, circumscrip˛ie veterinar„, spa˛iu pentru poli˛ie.

Popula˛ia comunei Arm„∫e∫ti a fost consultat„ cu privire la Ónfiin˛area comunei B„rbule∫ti prin referendum organizat Ón 29 ianuarie 2006, astfel Óndeplinindu-se prevederile din Legea nr. 351 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului.

Comisia a votat ∫i ∫i-a exprimat acordul pentru Ónfiin˛area comunei B„rbule∫ti, Ón unanimitate. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dac„ exist„ dezbateri generale? Nu exist„ dezbateri generale.

Trecem la dezbaterea proiectului ∫i intr„m pe raport, amendamente admise, conform art. 122 din regulament. La punctul 1 dac„ exist„ observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

- Punctul 2. Observa˛ii, comentarii la amendamentul

- admis al comisiei? Nu sunt.

- Punctul 3. Observa˛ii, comentarii la amendamentul

- admis al comisiei, alin. 1? Nu sunt. Alin. 2? Nu sunt.

- Punctul 4. Observa˛ii, comentarii la amendamentul

- admis al comisiei, alin. 1? Nu sunt. Alin. 2? Nu sunt.

- Punctul 5. Observa˛ii, comentarii la alin. 1? Nu sunt. Alin. 2? Nu sunt.

- Alin. 3? Nu sunt.

- Alin. 4? Nu sunt.

- Punctul 6. Propunerea comisiei de la art. 5. Observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

- Punctul 7. Propunerea comisiei de la art. 6. Observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

- Punctul 8. Propunerea comisiei de la art. 7. Observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

- R„m‚ne la vot final.

- Punctul 8, propunerea legislativ„ privind modificarea

- art. 167 alin. (5) ∫i 176 alin. (1) ale Legii Ónv„˛„m‚ntului

- nr. 84/1995, modificat„ ∫i completat„ prin Legea nr. 354/2004.

- Legea are caracter organic.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.V.2006 A fost introdus„ pe ordinea de zi Ón condi˛iile art. 37 lit. c) ∫i art. 86 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, adic„ f„r„ raport.

Dac„ exist„ interven˛ii din partea ini˛iatorului?

V„ rog, domnule deputat.

Ini˛iatorul nu are interven˛ii, Ón˛eleg. Guvernul? Nu are interven˛ii. Comisia, v„ rog, domnule deputat.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œn ∫edin˛a comisiei de s„pt„m‚na trecut„ am avut pe ordinea de zi dezbaterea acestui proiect de lege. Am avut avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Œn principiu, to˛i membrii comisiei au fost de acord cu aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, Óns„, din cauz„ c„ nu a venit punctul de vedere al Guvernului, noi am am‚nat dezbaterea ini˛iativei ∫i am solicitat Biroului permanent prelungirea depunerii termenului.

Din p„cate, Biroul permanent nu a acceptat aceast„ propunere a comisiei, iar Ón numele comisiei, Ón momentul de fa˛„, Ón calitate de vicepre∫edinte, a∫ solicita din nou plenului Camerei s„ retrimit„ aceast„ ini˛iativ„, ca noi, Óncep‚nd cu ora 13,00 a acestei zile, s„ lu„m o decizie favorabil„ referitoare la aceast„ propunere ∫i, ca s„ nu revin din nou cu aceea∫i rug„minte, a∫ solicita, domnule pre∫edinte, un tratament asem„n„tor ∫i pentru urm„torul punct de pe ordinea de zi.

Œn˛eleg, domnule deputat, c„ pentru a nu exista nici un dubiu referitor la dorin˛a de adoptare tacit„, solicita˛i ∫i prelungirea termenului de dezbatere Ón Camer„ la 60 de zile.

Domnule pre∫edinte, v„ spun din ce cauz„ am solicitat noi o dezbatere Ón cadrul comisiei: fiindc„ acest punct de vedere al Guvernului este pozitiv, Óns„ vine cu o observa˛ie foarte bun„, cu care ar trebui s„ complet„m aceast„ ini˛iativ„, iar ini˛iatorii accept„ Ón totalitate punctul de vedere, deci observa˛iile Guvernului.

™i datorit„ acestui fapt am dori ca aceast„ ini˛iativ„ s„ treac„ Óntr-o form„ c‚t mai bun„ Ón comisie, pe parcursul zilei de ast„zi, ∫i atunci, Ón ∫edin˛a urm„toare, am putea adopta ∫i Ón plenul Camerei.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Bivolaru, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Solicit ∫i eu, al„turi de colegul antevorbitor, aceast„ am‚nare pentru s„pt„m‚na viitoare. P„rerea mea este c„ nu-i bine s„ bagateliz„m aceast„ prelungire constitu˛ional„ la 60 de zile a introducerii pe ordinea de zi, pentru c„ este un termen care se acord„ numai Ón cazuri excep˛ionale ∫i nu exist„ un caz excep˛ional Ón cazul de fa˛„.

Comisia a promis c„ zilele acestea lucreaz„ raportul, care poate fi introdus pe ordinea de zi mar˛ea viitoare ∫i votat corespunz„tor, ca s„ nu dep„∫im termenul.

Œn aceste condi˛ii, dat fiind c„ termenul este 5 mai, ∫i exist„ ∫i dorin˛a comisiei ca, Ón aceast„ s„pt„m‚n„, s„ se elaboreze raportul, cred c„ se poate supune la vot doar retrimiterea la comisie, cu termen de o s„pt„m‚n„ pentru comisie.

Supun aprob„rii dumneavoastr„ retrimiterea la comisie a proiectelor de la punctele 8 ∫i 9, cu termen de o s„pt„m‚n„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da, v„ mul˛umesc.

Cu 108 voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, s-au retrimis la comisie proiectele de la punctele 8 ∫i 9. Termen, o s„pt„m‚n„.

Rug„mintea mea este ca s„pt„m‚na viitoare, onorat„ comisie, s„ avem raportul, s„ le putem discuta f„r„ a exista riscul de a intra Ón adoptare tacit„.

Punctul 10, propunerea legislativ„ privind modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judec„torilor ∫i procurorilor, un proiect de mare interes.

- Legea are caracter organic.

- Raportul Comisiei juridice este de respingere.

- Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Ini˛iatorul nu

- dore∫te s„ ia cuv‚ntul.

Dac„ din partea Guvernului se dore∫te interven˛ie? Nu se dore∫te interven˛ie.

Din partea comisiei sesizate Ón fond? Domnule deputat Iordache? Raportul este de respingere, nu exist„ alt„ interven˛ie.

- Dezbateri generale? Nu sunt.

- R„m‚ne la vot final.

Punctul 11, proiectul de Lege privind pensiile facultative.

Legea are caracter organic.

- A fost adoptat„ de Senat.

Se afl„ Ón procedur„ de urgen˛„. Prioritate legislativ„ de integrare. Raport de adoptare, Comisia pentru munc„ ∫i Comisia pentru buget.

Are cuv‚ntul reprezentantul ini˛iatorului, domnul secretar de stat, pre∫edinte Mihai ™eitan.

## **Domnul Mihai Constantin ™eitan** — _secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, pre∫edintele Casei Na˛ionale de Pensii ∫i Alte Drepturi de Asigur„ri Sociale_ **:**

## Bun„ diminea˛a!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Supunem aten˛iei dumneavoastr„ ast„zi un proiect de lege referitor la introducerea sistemului de pensii facultative Ón Rom‚nia. El va Ónlocui fosta concep˛ie de sistem de pensii ocupa˛ionale, foarte restrictiv, care fusese legiferat prin Legea nr. 249/2004.

Urmeaz„ s„ introduc„ elemente noi, de natura extinderii sferei de cuprindere la to˛i participan˛ii poten˛iali, op˛ional, necondi˛ionat de decizia unui angajator, a unui sindicat, a reprezentan˛ilor salaria˛ilor ∫.a.m.d.; extinderea posibilit„˛ii administr„rii unor astfel de fonduri de pensii ∫i de alte societ„˛i dec‚t societ„˛i destinate acestui obiectiv, cum ar fi societ„˛i de asigur„ri sau de investi˛ii; redefinirea claselor ∫i modalit„˛ilor de investi˛ie a acestor fonduri ∫i Ón mod special racordarea la Raportul de integrare european„, ultimul, care prevedea Ónl„turarea barierelor de liber„ circula˛ie a capitalurilor, lucru care nu era prev„zut p‚n„ Ón prezent.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.V.2006 Œn plus, se reintroduc noi prevederi referitoare la garantarea acestui sistem din punct de vedere al randamentelor investi˛ionale ∫i al constituirii unor fonduri de garantare.

™i, nu Ón ultimul r‚nd, introducerea pentru prima oar„ Ón Rom‚nia a egalit„˛ii de tratament la pensionare, Ón sensul c„ pot beneficia de pensie facultativ„ la v‚rst„ egal„, la 60 de ani, at‚t b„rba˛ii, c‚t ∫i femeile.

Acela∫i proiect de lege abrog„, prin aprobare, Legea nr. 249/2004, prelu‚nd toate elementele de acolo ∫i complet‚nd-o.

Vreau s„ adaug c„ are avizele ∫i ale Consiliului Legislativ, ∫i ale Consiliului Economic ∫i Social.

V„ mul˛umesc frumos.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Din partea comisiei, domnul pre∫edinte Stelian Du˛u. O s„ v„ rog, dup„ raport, s„ face˛i ∫i propunerea de timp.

Raport comun asupra proiectului de Lege privind pensiile facultative.

Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ ∫i Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci au fost sesizate Ón fond, Ón procedur„ de urgen˛„, Ón vederea examin„rii ∫i Óntocmirii raportului comun, cu proiectul de Lege privind pensiile facultative.

La Óntocmirea prezentului raport, comisiile au avut Ón vedere avizele Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic ∫i Social, al Comisiei pentru egalitatea de ∫anse pentru femei ∫i b„rba˛i, al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, al Comisiei pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului juridic pentru Ónscrierea la sistemul pensiilor facultative a oric„rei persoane care dore∫te s„ participe la acest sistem.

Fa˛„ de prevederile Legii nr. 249/2004 privind pensiile ocupa˛ionale, care s-a dovedit inoperant„ din cauza unor prevederi care creau confuzii Ón procesul de implementare, se prev„d c‚teva elemente noi, cum ar fi: extinderea sferei de cuprindere a participan˛ilor prin introducerea op˛iunii individuale de participare, pentru a da posibilitatea c‚t mai multor persoane s„ achizi˛ioneze un produs de pensie facultativ„, necondi˛ionat de decizia angajatorului, a sindicatelor sau a reprezentan˛ilor salaria˛ilor, dup„ caz; extinderea sferei administratorilor de fonduri de pensii ∫i la alte categorii de societ„˛i dec‚t cele de pensii, utiliz‚nd astfel experien˛a Ón administrarea portofoliilor de active a societ„˛ilor autorizate Ón domeniul asigur„rilor ∫i Ón cel al investi˛iilor; redefinirea claselor ∫i plafoanelor de investire Ón vederea elimin„rii barierelor din calea liberei circula˛ii a capitalului.

Comisiile propun plenului Camerei Deputa˛ilor aprobarea proiectului de lege, Óntruc‚t este necesar„ Ómbun„t„˛irea legisla˛iei existente, prin crearea unei legi care s„ asigure realizarea unui sistem eficient, sigur ∫i deschis unei game largi de participan˛i.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 9 februarie 2006.

Œn urma finaliz„rii dezbaterilor Ón ∫edin˛a comun„ din 4 aprilie 2006, comisiile propun admiterea, cu modific„ri, a proiectului de lege.

™i v„ propunem, domnule pre∫edinte, 15 minute dezbateri generale ∫i dou„ minute pe articole.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. La dezbateri generale dac„ exist„ alte interven˛ii? Da, v„ rog, domnul deputat Furo.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œntr-adev„r, aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ a fost pe larg dezb„tut„ Ón cele dou„ comisii: Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„. Este o lege absolut necesar„ ∫i aplicabil„ Ón Rom‚nia, av‚nd Ón vedere ce s-a petrecut p‚n„ Ón prezent.

Eu vreau s„ v„ informez, stima˛i colegi, c„ Ón Europa nu exist„ pensii private doar Ón Albania ∫i Ón fostele ˛„ri iugoslave, Ón celelalte 25 de ˛„ri ale Uniunii Europene fondul destinat pensiilor private este Ón jur de 24 de miliarde de euro. Sunt 3.500 de pensii private Ón Europa, dup„ datele pe care le cunosc.

Este bine venit„ aceast„ reglementare, este bine venit„ Ón slujba ∫i Ón folosul oamenilor care vor beneficia de aceste pensii.

Doamnelor ∫i domnilor,

A∫ dori Óns„ s„ re˛in aten˛ia asupra unor lucruri care ne Óngrijoreaz„. Trebuie s„ se manifeste o aten˛ie prioritar„ la administrarea financiar„ a acestor pensii. Noi avem experien˛e triste din alte fonduri care au sucombat pe parcursul existen˛ei lor.

Nu Ón˛eleg de ce Ónt‚rziem Ón Comisiile reunite pentru finan˛e, buget ∫i Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, care, p‚n„ Ón prezent, au Óncercat de trei ori s„ valideze candidaturile pentru Comisia de Supraveghere a acestor fonduri de pensii.

De asemenea, cred c„ aceast„ Comisie de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, care, Ón final, cred c„ va fi avizat„ de c„tre comisie ∫i supus„ aprob„rii Parlamentului, e necesar s„ acorde o aten˛ie major„ protej„rii intereselor participan˛ilor ∫i ale beneficiarilor, prin asigurarea unei func˛ion„ri eficiente a sistemului de pensii private.

De asemenea, domnul ministru ™eitan n-a pomenit aici, mi se pare nejustificat faptul c„ este foarte Ónt‚rziat„ elaborarea normelor de aplicare a acestui proiect de lege. Ca atare, rog Guvernul s„ urgenteze elaborarea acestor norme, pentru ca ele s„ fie aplicate Ón conformitate cu prevederile acestei legi.

Œn ceea ce ne prive∫te, grupul nostru parlamentar va sus˛ine adoptarea acestei legi, cu speran˛a c„ aplicarea legii va fi pe deplin respectat„ de noile institu˛ii care au aceast„ menire.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Doresc doar s„ v„ informez c„ audierile pentru Comisia de Supraveghere a Pensiilor Private se vor desf„∫ura Ón comisii reunite mar˛ea viitoare, astfel Ónc‚t s„pt„m‚na viitoare, probabil joi diminea˛„, s„ vot„m Ón Camerele reunite componen˛a acestei comisii.

Alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt.

30 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.V.2006

Dac„ exist„ comentarii, observa˛ii la propunerea de timp de dezbatere f„cut„ de domnul pre∫edinte Du˛u: 15 minute, cu dou„ de articol? Nu sunt. Mul˛umesc.

- Trecem atunci la dezbaterile pe articole. Proced„m pe raport.

Lista de amendamente admise. Exist„ ∫i dou„ amendamente respinse, voi ruga ini˛iatorul s„ le sus˛in„, Ón m„sura Ón care dore∫te.

Punctul 1, titlul legii. Observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Punctul 2. Observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Punctul 3? Nu sunt. Punctul 4, propunerea comisiei. Observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Punctul 5? Nu sunt. Punctul 6, propunerea comisiei. Observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Punctul 7? Nu sunt. Punctul 8, propunerea comisiei. Observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Punctul 9, propunerea comisiei. Observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Punctul 10, propunerea comisiei. Observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Punctul 11, propunerea comisiei. Pct. 12, propunerea comisiei. Punctul 13, propunerea comisiei. Punctul 14, propunerea comisiei. Punctele 15, 16, 17, 18, propunerea comisiei. Punctele 19, 20, 21.

Punctul 22, amendamentul comisiei. Punctul 23, amendamentul comisiei. Punctele 24, 25, 26.

Punctul 27, amendamentul comisiei. Punctul 28.

Punctul 29, amendamentul comisiei. Punctele 30, 31, 32.

Punctul 33, amendamentul comisiei. De la punctul 34 la 39? Nu sunt. De la punctul 40 la 42? Nu sunt. Punctul 43, amendamentul comisiei. Punctul 44, amendamentul comisiei. Punctul 45.

Punctul 46, amendamentul comisiei. Punctul 47, amendamentul comisiei. Punctul 48.

Punctul 49, amendamentul comisiei. Punctele 50, 51.

Punctul 52, amendamentul comisiei. De la punctul 53 la 55? Nu sunt. Punctul 56, amendamentul comisiei. Punctul 57, amendamentul comisiei. Punctele 58, 59.

Punctul 60, amendamentul comisiei. De la punctul 61 la 66? Nu sunt. Punctul 67, amendamentul comisiei. Punctul 68, amendamentul. Punctul 69, amendamentul comisiei. Punctul 70, amendamentul comisiei. De la punctul 71 la 73.

Punctul 74, amendamentul comisiei. Punctul 75, amendamentul comisiei. Punctul 76, amendamentul comisiei. Punctul 77. Punctul 78, amendamentul comisiei.

De la punctul 79 p‚n„ la 100? Nu sunt. Punctul 101, amendamentul comisiei. De la punctul 102 p‚n„ la 111? Nu sunt. Punctul 112, amendamentul comisiei. De la punctul 113 p‚n„ la 118? Nu sunt. Punctul 119, amendamentul comisiei. De la punctul 120 p‚n„ la 122. Punctul 123, amendamentul comisiei. De la punctul 124 la 129? Nu sunt. Punctul 130, amendamentul comisiei. De la punctul 131 p‚n„ la 137? Nu sunt. Punctul 138, amendamentul comisiei. Punctul 139.

Punctul 140, amendamentul comisiei. Punctele 141, 142 p‚n„ la 146. Punctul 147, amendamentul comisiei. De la punctul 148 p‚n„ la 164? Nu sunt. De la punctul 165 p‚n„ la 176? Nu sunt. Punctul 177, amendamentul comisiei? Nu sunt. Punctul 178.

Punctul 179, amendamentul comisiei. De la punctul 180 p‚n„ la 188? Nu sunt. Punctul 189, amendamentul comisiei. Punctul 190.

Punctul 191, amendamentul de la comisie. Punctul 192, amendamentul de la comisie. Punctul 193, amendamentul de la comisie. Punctul 194, amendamentul de la comisie. Punctul 195, amendamentul de la comisie. Nu sunt observa˛ii, comentarii. Dac„ amendamentele respinse se sus˛in? Da, domnule deputat Bivolaru, v„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Amendamentele respinse nu mai pot fi sus˛inute dup„ ce dumneavoastr„ a˛i supus aprob„rii tot textul.

Deci am observat acest lucru, aceste amendamente respinse ori de fiecare dat„ v„ opri˛i asupra amendamentului ∫i Óntreba˛i, dac„ nu, facem conven˛ia, cine nu intervine pe parcursul derul„rii efectiv Ónseamn„ c„ nu-∫i sus˛ine amendamentul.

Nu mai pot fi sus˛inute la sf‚r∫itul dezbaterii ∫i aprob„rii pe articole aceste amendamente respinse.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Sunt de acord cu dumneavoastr„, domnule deputat. Am vrut doar s„ verific dac„ mai exist„ cumva o urm„ de neaten˛ie ∫i s-a pierdut articolul respectiv. Am anun˛at de la Ónceput c„ amendamentele respinse se pot sus˛ine la momentul respectiv, dar dac„ exist„, totu∫i, inten˛ia de a le sus˛ine, nu doresc Ón nici un fel s„ o Óngr„desc.

## **Domnul Ioan Bivolaru**

**:**

Nu se mai poate, domnule pre∫edinte!

Œn acest caz, proiectul r„m‚ne la vot final.

Punctul 12, proiectul de Lege privind unele m„suri de protec˛ie social„ a personalului disponibilizat din cadrul Regiei Na˛ionale a P„durilor îRomsilva“, prin concedieri colective, ca urmare a restituirii p„durilor c„tre fo∫tii proprietari.

Legea are caracter ordinar. A fost adoptat„ de Senat.

Se afl„ Ón procedur„ de urgen˛„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.V.2006 Comisia pentru munc„ Ón˛eleg c„ a Óntocmit raportul. Din partea ini˛iatorului, v„ rog, domnule secretar de stat Vasile Lupu.

**Domnul Vasile Lupu** — _secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distin∫i deputa˛i,

V„ supunem aten˛iei dumneavoastr„ proiectul de lege amintit ∫i, ca urmare a aplic„rii Legii nr. 247, Regia Na˛ional„ a P„durilor va disponibiliza peste 2 milioane de hectare. Pe m„sura retroced„rii, personalul va fi disponibilizat, ∫i prezentul proiect de lege nu vine dec‚t s„ asigure protec˛ia social„ a acestui personal, Ón num„r de 7.048.

Av‚nd Ón vedere aceste considerente, v„ rug„m s„ vota˛i favorabil acest proiect de lege, cu amendamentele f„cute de Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ a Camerei Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei, v„ rog, domnule pre∫edinte Du˛u.

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

La Óntocmirea prezentului raport comisia a avut Ón vedere avizele Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic ∫i Social, al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, al Comisiei pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare adoptarea unor m„suri de protec˛ie social„ a personalului din cadrul Regiei Na˛ionale a P„durilor îRomsilva“, disponibilizat Ón baza unui proces de restructurare ce se va declan∫a ca urmare a diminu„rii treptate a fondului forestier proprietate public„ a statului administrat de Regia Na˛ional„ a P„durilor îRomsilva“.

Comisia propune plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea proiectului de lege, Óntruc‚t, prin aplicarea prevederilor Legii nr. 247/2005 privind reforma Ón domeniile propriet„˛ii ∫i justi˛iei, precum ∫i unele m„suri adiacente, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, restituirea integral„ a p„durilor c„tre fo∫tii proprietari este un proces al c„rui Ónceput este imediat.

Œn urma dezbaterii Ón ∫edin˛a din 11 aprilie 2006, comisia propune admiterea, cu modific„ri, a proiectului de lege ∫i v„ propune 10 minute dezbateri generale ∫i un minut pe articole.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? V„ rog, domnul deputat Furo.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Se ∫tie c„ p„durea, zona verde, este o avu˛ie ∫i o bog„˛ie a ˛„rii. Œn cei 16 ani destui au fost aceia care

∫i-au b„tut joc de aceast„ bog„˛ie, s-a defri∫at nelimitat, s-a t„iat lemnul ∫i s-a valorificat la intern sau la extern, dup„ voia ∫i placul fiec„ruia. Este o p„dure care este avu˛ie na˛ional„. Vedem ∫i Ón aceste zile, din cauza unor m„suri abuzive luate pe parcursul timpului, unde s-a ajuns cu sistemul ecologic.

Nu vreau s„ spun c„ nu sus˛inem aceast„ lege. Este uman ∫i este umanitar ca cei peste 7.000 de oameni care vor fi disponibiliza˛i s„-∫i g„seasc„ un sprijin material pentru asigurarea existen˛ei lor.

Av‚nd Ón vedere Óns„ c„ din sistemul patrimonial pleac„ peste 2 milioane de hectare de teren, acest lucru Ónseamn„ c„ nu trebuie, prin privatizare, neglijat„ grija care se va acorda acestui fond forestier apar˛in‚nd ˛„rii.

Ca atare, cu mult respect, atrag aten˛ia ini˛iatorului s„ nu neglijeze acel art. 8 din lege care prevede folosirea Ón continuare a experien˛ei ∫i a activit„˛ii acestor oameni, care, unii mai pu˛in, al˛ii mai mult, au slujit interesele forestiere, interesele zonei verzi ∫i ale p„durii din Rom‚nia. Ar fi p„cat ca ace∫ti speciali∫ti, preg„ti˛i prin forme speciale, adecvate, Ón Ónv„˛„m‚nt, Óncep‚nd din ∫coala profesional„ ∫i termin‚nd cu facult„˛ile forestiere, s„ fie abandona˛i ∫i experien˛a lor s„ nu fie folosit„.

Vom sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, dar, repet, adresez o rug„minte, care ar trebui s„ fie o lege, scris„ sau nescris„, pentru cei care administreaz„ fondul forestier, s„ aib„ mai mare grij„ de aceast„ bog„˛ie imens„ a Rom‚niei, care este, din p„cate, Ón mare pericol.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ exist„ alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem atunci la dezbaterile pe articole.

Lu„m raportul comisiei.

- Dac„ la titlul legii exist„ observa˛ii, comentarii? Nu

- sunt.

Punctul 2 din raport.

- Observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

- Punctul 3 din raport.

- Observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

- Punctul 4 din raport, Ón formularea comisiei.

Observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Punctele 5, 6, 7, 8.

Punctul 9 din raport, art. 6 alin. 1, Ón formularea comisiei.

- Observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Alin. 2, 3 r„m‚n a∫a cum au fost propuse. Alin. 4, formularea comisiei.

Observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Punctul 10 din raport.

- Observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

- Punctul 11 din raport.

- Observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

- R„m‚ne la vot final.

Punctul 13, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 17/2006 cu privire la plata diferen˛elor salariale din perioada octombrie 2001 — septembrie 2004 pentru personalul didactic din Ónv„˛„m‚ntul de stat.

Legea are caracter ordinar.

A fost adoptat„ de Senat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.V.2006 Raport comun de adoptare, Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, Comisia pentru buget. Suntem Ón procedur„ de urgen˛„. Rog ini˛iatorul.

## **Domnul Kötö József** — _secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**

Domnule pre∫edinte, Onorat„ asisten˛„,

Œn acordul Óncheiat la 28 noiembrie 2005 Óntre comisia de negociere a Guvernului ∫i pre∫edin˛ii federa˛iilor sindicale reprezentative din Ónv„˛„m‚nt s-a stabilit plata diferen˛elor salariale cuvenite personalului didactic pentru perioada octombrie 2001 —septembrie 2004, rezultate din aplicarea prevederilor Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Pentru punerea Ón practic„ a celor stabilite prin acest acord, Guvernul a aprobat o ordonan˛„ de urgen˛„ prin care se reglementeaz„ modalitatea de acordare a acestor diferen˛e salariale. Astfel, s-a aprobat ca plata diferen˛elor salariale s„ se fac„ e∫alonat, pe o perioad„ de 35 de luni, Óncep‚nd cu plata drepturilor salariale aferente lunii februarie din 2006, iar pentru personalul didactic pensionat plata acestor diferen˛e se va face Ón maxim trei tran∫e.

Sumele reprezent‚nd diferen˛ele salariale vor fi actualizate cu indicele de infla˛ie publicat Ón luna ianuarie, luna Ón care se face plata, fa˛„ de luna pentru care se calculeaz„.

Diferen˛ele de drepturi salariale stabilite prin hot„r‚ri judec„tore∫ti r„mase definitive ∫i irevocabile se vor pl„ti Óntr-o singur„ tran∫„.

Plata acestor drepturi se va face din sumele defalcate din taxa pe valoarea ad„ugat„ pentru finan˛area cheltuielilor de personal din institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt preuniversitar de stat aprobate pentru anul 2006.

Influen˛ele financiare suplimentare estimate de Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii sunt de circa 638 de milioane RON, din care 161 de milioane RON sume stabilite prin hot„r‚ri judec„tore∫ti. Iar din suma total„, de 638.000.000 lei, Ón anul 2006 urmeaz„ s„ se pl„teasc„ circa 297 de milioane.

Prin actul normativ mai sus men˛ionat s-a aprobat...

Domnule secretar de stat, sintetic, v„ rog.

Deci lu‚nd Ón considerare cele de mai sus, Ón numele Guvernului, noi propunem ∫i sus˛inem adoptarea actului normativ.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Din partea comisiei o s„ v„ rog s„ prezenta˛i raportul sintetic ∫i s„ propune˛i ∫i timpul de dezbatere.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport ∫i Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ale Camerei Deputa˛ilor au fost sesizate spre dezbatere Ón fond, Ón procedur„ de urgen˛„, cu acest proiect de lege.

Proiectul a fost avizat de c„tre Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ.

Pornind de la certitudinea c„ Ónv„˛„m‚ntul trebuie s„ constituie o prioritate na˛ional„ pentru formarea intelectual„ a tinerilor, prin aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ Guvernul dore∫te respectarea protocolului Óncheiat cu pre∫edin˛ii federa˛iilor sindicale reprezentative din Ónv„˛„m‚nt privind repararea prejudiciilor salariale produse Ón perioada octombrie 2001 — septembrie 2004 personalului din Ónv„˛„m‚ntul de stat. Stabilirea unei reglement„ri Ón acest sens va conduce la eliminarea unor discrimin„ri Óntre personalul didactic aflat Ón aceast„ situa˛ie. Plata acestora se va face integral Ón cursul anului 2006 pentru sumele calculate conform hot„r‚rilor judec„tore∫ti ∫i Ón mod e∫alonat pe 35 de luni pentru diferen˛ele recalculate pentru care nu exist„ hot„r‚ri judec„tore∫ti.

Œn raport de obiectul ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La dezbaterea propunerii legislative au participat, Ón conformitate cu prevederile art. 51 ∫i ale art. 52 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, domnii Dumitru Miron ∫i József Kötö, secretari de stat din partea Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii.

Propunerea legislativ„ a fost adoptat„ de Senat Ón ∫edin˛a din 16 martie 2006.

La lucr„rile reunite ale comisiilor au fost prezen˛i 50 de deputa˛i, din totalul de 53 de membri.

Raportul a fost adoptat Ón ∫edin˛a din 12 aprilie 2006, cu unanimitate de voturi.

Potrivit art. 75 alin. (1) ∫i (3) din Constitu˛ia Rom‚niei, respectiv ∫i art. 92 din Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„.

Œn urma dezbaterilor, cele dou„ comisii reunite, cu unanimitate de voturi, propun admiterea f„r„ modific„ri a proiectului de lege Ón forma adoptat„ de Senat.

Av‚nd Ón vedere procedura de urgen˛„, cele dou„ comisii propun 5 minute pentru dezbateri Ón ansamblu ∫i c‚te un minut pe articole.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Da, domnul deputat Moisoiu.

Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Nu exist„ calitate care s„ se poat„ realiza f„r„ o plat„ corespunz„toare.

Œnv„˛„m‚ntul, a∫a cum se ∫tie, ∫i respectiv salarizarea Ón procesul de Ónv„˛„m‚nt, este o cenu∫„reas„, o cenu∫„reas„ a sistemului nostru bugetar.

Am votat, cu pu˛in timp Ón urm„, o lege a calit„˛ii Ónv„˛„m‚ntului, la care m-am referit ∫i adineauri, ∫i care, de fapt, stabile∫te c„ vrem s„ avem un Ónv„˛„m‚nt mai bun.

Din p„cate, cadrele didactice au suferit prea mult Ón ultima perioad„ sau poate chiar de mult, de ani de zile, din acest punct de vedere.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.V.2006 Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare este pentru ∫i va vota pentru ca aceast„ diferen˛„ salarial„ s„ se pl„teasc„ Ón modul Ón care s-a stabilit.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului P.S.D., domnul deputat Munteanu.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi, Vreau s„ ridic o problem„ de principiu.

Din ordonan˛a de guvern rezult„ c„ cel care cheam„ la instan˛„ Guvernul Ó∫i prime∫te drepturile toate Ón acel an, ace∫tia fiind un num„r mai mic dec‚t majoritatea acelora care lucreaz„ Ón Ónv„˛„m‚ntul de stat. Iar ceilal˛i, care au stat la catedr„ ∫i nu au dat Ón judecat„ Guvernul, vor primi aceste diferen˛e din perioada 2001— 2004 Ón 35 de luni.

Cred c„ nu este drept ∫i cred c„, domnule pre∫edinte, ar trebui cu aceea∫i m„sur„ trata˛i to˛i cei care lucreaz„ Ón Ónv„˛„m‚nt ∫i cred c„ bine ar fi s„ retrimitem la comisie, s„ fie adoptat Ón acest fel acest proiect de lege. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Pentru c„ v-a˛i adresat mie, am s„ iau ∫i eu cuv‚ntul, Ón aceste condi˛ii.

Sigur c„ voi vorbi din partea Grupului liberal.

Ca pre∫edinte de ∫edin˛„ voi supune votului propunerea de retrimitere la comisie.

A∫ vrea doar s„ reamintesc plenului Camerei faptul c„ proiectul de lege pe care-l discut„m ast„zi nu este rezultatul unui act de voin˛„ unilateral al Guvernului, ci este rezultatul negocierilor cu sindicatele profesorilor, ∫i aceast„ formul„ de plat„ e∫alonat„ a fost agreat„ de sindicatele profesorilor.

De aceea, dac„ retrimitem ast„zi la comisie Ónseamn„ c„ nu suntem de acord cu ceea ce, de fapt, profesorii au dorit.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupul parlamentar al P.D., domnul deputat Tab„r„.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

V„ m„rturisesc c„ am un respect deosebit pentru tot ceea ce Ónseamn„ organiza˛ii profesionale, organiza˛ii care ap„r„ interesele unor categorii sociale sau profesionale. Unele dintre acestea, sigur, sunt sindicatele din Ónv„˛„m‚nt ∫i, ca om de Ónv„˛„m‚nt, nu pot s„ nu accept anumite pozi˛ii pe care sindicatele le iau.

Dar mi se pare absolut nedrept ∫i este, practic, o Óngr„dire a libert„˛ii de mi∫care, de atitudine, dac„ vre˛i, a persoanei de a crea, printr-o lege, disfunc˛ionalit„˛i ∫i neuniformit„˛i Ón a trata aceea∫i categorie profesional„ din societatea rom‚neasc„, ∫i nu o categorie oarecare.

™i noi credem c„ un astfel de proiect va trebui s„ fie rev„zut, astfel Ónc‚t toate categoriile de profesori, to˛i cei Óndrept„˛i˛i s„ primeasc„ aceste diferen˛e s„ le primeasc„

o dat„ cu ceilal˛i. Altfel, cred c„ am transforma sindicatele Ón acele organiza˛ii privilegiate ∫i un anumit tip de ∫antaj care limiteaz„, practic, libertatea individului ∫i mai ales a celui care se g„se∫te Ón acest domeniu, al instruc˛iei ∫i educa˛iei.

Eu cred c„ retrimiterea la comisie ∫i rediscutarea acestei probleme este bine venit„ ∫i o sus˛inem.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Mul˛umesc.

Alte grupuri parlamentare doresc s„ intervin„? Nu mai sunt interven˛ii. V„ mul˛umesc.

Neexist‚nd amendamente admise sau respinse, r„m‚ne la vot final.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 8/2006 pentru completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraven˛iilor.

Legea are caracter ordinar.

Proiectul a fost adoptat de Senat.

Raport comun: Comisia pentru tehnologia informa˛iei ∫i Comisia juridic„.

Dac„ din partea ini˛iatorului exist„ interven˛ii?

Domnul secretar de stat Ne˛in? Scurt, dac„ ne iubi˛i!

## **Domnul Aurel Ne˛in** — _secretar de stat Ón Ministerul Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Stima˛i deputa˛i,

Se are Ón vedere, prin acest proiect de lege, modificarea regimului juridic al contraven˛iilor, ∫i anume Ón crearea posibilit„˛ii prin plat„ electronic„, ∫i anume prin carduri...

## **Domnul Ioan Munteanu**

**:**

Retrimiterea la comisie? Procedur„!

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ datorez scuze ∫i voi supune votului retrimiterea la comisie la proiectul anterior, dup„ care relu„m procedura.

Termen? Propunere de termen de la comisie? Exist„ un reprezentant al comisiei? Nu exist„. Atunci dou„ s„pt„m‚ni termen.

Cer scuze domnului deputat pentru aceast„ omisiune. V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

Stau nedumerit Ón fa˛a unor lucruri pe care eu nu le prea Ón˛eleg.

Nu ∫tiu, acest proiect de lege n-a fost depus de Ministerul Œnv„˛„m‚ntului?

Domnul ministru al Ónv„˛„m‚ntului nu mai are sus˛inerea P.D.?

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.V.2006

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Revenim la punctul 14 pe ordinea de zi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 8/2006 pentru completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraven˛iilor.

Domnul secretar de stat Ne˛in.

Mul˛umesc Ónc„ o dat„.

Unul dintre proiectele Ministerului Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei se nume∫te Ghi∫eul virtual de pl„˛i ∫i are Ón vedere posibilitatea efectu„rii de pl„˛i, cum ar fi impozitele, amenzile ∫i contraven˛iile, prin mijloace moderne de plat„, ∫i anume prin carduri.

Prima aplica˛ie pe care vrem s-o implement„m este plata amenzilor de circula˛ie prin intermediul cardurilor bancare.

Exist„ o lege, Legea nr. 161/2003 privind transparen˛a la Ónregistrarea informa˛iilor ∫i serviciilor publice prin mijloace electronice. Conform art. 17 din aceast„ lege, M.C.T.I. ∫i M.A.I. stabilesc proceduri ∫i norme, inclusiv cele legate de securitate, care s„ asigure gradul necesar de siguran˛„ Ón vederea bunei desf„∫ur„ri a procedurii electronice.

Av‚nd Ón vedere cele men˛ionate, ministerul nu sus˛ine amendamentul propus Ón cadrul ∫edin˛ei reunite Ón Comisia de IT ∫i Comisia juridic„.

Mul˛umesc frumos.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Din partea comisiilor reunite?

Domnul deputat Florin Iordache ∫i domnul deputat Varujan Pambuccian. Pe r‚nd.

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte,

Voi prezenta raportul comun al celor dou„ comisii, al Comisiei juridice ∫i al Comisiei pentru tehnologia informa˛iei ∫i comunica˛iilor.

Œn Óntocmirea acestui raport am ˛inut cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ. De asemenea, de avizul favorabil al Comisiei de administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic; de asemenea, de avizul favorabil al Comisiei pentru buget.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Propunerea legislativ„ a fost adoptat„ de Senat.

Noi propunem adoptarea, cu modific„rile din prezentul raport.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul pre∫edinte Pambuccian.

V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Nu este uzual, Ón momentul Ón care este un raport comun, s„ Ó∫i prezinte punctul de vedere ambele comisii.

Eu o fac pentru c„ a fost f„cut un amendament Ón Comisia juridic„ peste un amendament propus de Comisia pentru tehnologia informa˛iei ∫i cred c„ amendamentul propus de noi era cel corect. Am s„ v„ argumentez acum de ce.

Este vorba despre punctul 3 din ordonan˛„, Ón care noi am ad„ugat un amendament legat de definirea Ghi∫eului virtual de pl„˛i, pentru a indica cine este institu˛ia care are responsabilit„˛i fa˛„ de acest Ghi∫eu virtual de pl„˛i, ∫i consider„m c„ este suficient acest amendament, restul chestiunilor legate de felul Ón care se organizeaz„ Ghi∫eul virtual de pl„˛i f„c‚nd obiectul Legii nr. 161/2003, Ón care se spune foarte limpede c„ acest mod de func˛ionare este stabilit printr-un ordin comun al ministrului comunica˛iilor ∫i tehnologiei informa˛iei ∫i al ministrului administra˛iei ∫i internelor.

Œn Comisia juridic„, amendamentul care a fost acceptat c‚nd am avut comisie comun„ a fost legat strict de organizarea modalit„˛ii de plat„, f„r„ s„ spun„ cine este institu˛ia care r„spunde de acest ghi∫eu, ∫i Ón care au fost puse patru institu˛ii care urmeaz„ s„ creeze un ordin comun, ob˛in‚nd astfel dou„ legi care sunt contradictorii.

Deci propunerea noastr„ este s„ l„s„m problema ordinului comun Ón Legea nr. 161, a∫a cum este ea stabilit„ ca un cadru general, ∫i s„ accept„m un amendament care, din p„cate, dintr-o eroare material„ nu figureaz„ la amendamente respinse ∫i care sun„ Ón felul urm„tor, ∫i v„ rog s„-l nota˛i: îGhi∫eul virtual de pl„˛i reprezint„ un sistem informatic aflat Ón proprietatea M.C.T.I., utilizat de institu˛ii ale administra˛iei publice fa˛„ de care cet„˛enii au debite ∫i care faciliteaz„ plata acestor debite on-line, prin mijloace electronice“.

Deci v„ propunem ca acest amendament, care nu figureaz„, dintr-o eroare material„, la amendamente respinse, s„ Ónlocuiasc„ amendamentul f„cut Ón ∫edin˛a comun„ cu Comisia juridic„.

Œn rest, proiectul de lege este bine venit, util ∫i va mai simplifica pu˛in birocra˛ia ∫i a∫a foarte mare pe care o avem Ón Rom‚nia.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Exist„ observa˛ii din partea comisiilor Ón ce prive∫te aceast„ eroare material„? Da, domnul deputat Dan Nica.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Observa˛ia f„cut„ de domnul deputat Pambuccian este corect„, de∫i aceste observa˛ii erau mult mai multe la num„r.

Inten˛ia l„udabil„ de a stabili un cadru legal pentru aceste pl„˛i din p„cate a fost anulat„ de imprecizia sau impreciziile, pentru c„ sunt mai multe, ale acestui act normativ.

Dac„ vorbim de pl„˛i virtuale nu putem vorbi de institu˛ii virtuale, ∫i aceast„ observa˛ie a fost una de fond.

Œn momentul Ón care vorbim de cineva care colecteaz„ banii cet„˛enilor sau ai institu˛iilor, fie c„ este vorba de amenzi, fie c„ este vorba de taxe, el trebuie s„ aib„ un regim juridic extrem de bine definit. ™i Óntreb„rile care s-au pus erau, pe bun„ dreptate, justificate. Unde ∫i Ón subordinea cui func˛ioneaz„ acest Ghi∫eu virtual de pl„˛i? ™i aici, un prim r„spuns l-a dat domnul Pambuccian, care a spus c„ acest amendament al comisiei nu a fost

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.V.2006 preluat Ón raportul comun al Comisiilor juridice ∫i pentru comunica˛ii ∫i IT.

O a doua chestiune: cine gestioneaz„ acest flux de bani? Pentru c„ el intr„ undeva, Ón acest Ghi∫eu virtual, care se presupune c„ va func˛iona Ón subordinea cuiva, dar, mai departe, unde sunt du∫i ace∫ti bani? La Ministerul de Finan˛e, intuim noi. Care este fluxul de circula˛ie al acestor bani...? ™.a.m.d.

Deci, din acest motiv, domnule pre∫edinte, vreau s„ confirm ceea ce spunea domnul deputat Pambuccian, c„ nu exist„, la ora actual„, un raport care s„ permit„ plenului s„ voteze Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, pentru c„ toate aceste lucruri care lipsesc din raportul comun nu fac dec‚t s„... nu ofer„ un obiect concret acestui act legislativ pe care-l discut„m ast„zi.

Dac„ nu exist„ posibilitatea ca acest amendament, care a fost depus, dar nu se reg„se∫te Ón raportul comun... singura solu˛ie este retrimiterea la comisiile reunite ∫i punerea acestor observa˛ii Óntr-un raport care s„ permit„ plenului s„ voteze un act normativ care s„ nu creeze mai departe probleme. ™i v„ dau un exemplu de o singur„ problem„ care ar putea s„ apar„. Un cet„˛ean care-∫i pl„te∫te o tax„ sau o amend„, Ón momentul Ón care dore∫te s„ intre Ón instan˛„, va putea contesta acest lucru, pentru faptul c„ legea nu prevede nici cine poart„ responsabilitatea, nici cine confirm„ plata ∫.a.m.d. ∫i nici Ón subordinea cui se afl„ toate aceste institu˛ii.

Deci dac„ nu exist„ posibilitatea tehnic„ de a reintroduce aceste amendamente care nu se reg„sesc Ón raport, singura solu˛ie pe care noi o vedem este retrimiterea la comisie.

V„ mul˛umesc.

De aceasta, domnule deputat, am ∫i ridicat Óntrebarea dac„ exist„ obiec˛ii la corectarea acestei erori materiale aici, Ón sal„.

Dac„ exist„ obiec˛ii, atunci vom retrimite raportul, dac„ nu exist„ obiec˛ii la Óndreptarea erorii, atunci vom supune votului ∫i acel amendament respins.

Din partea Comisiei juridice, domnul deputat Iordache.

Comisia juridic„ este de acord, Ón principiu, cu reintroducerea acestui amendament care, dintr-o eroare, a fost uitat Ón raport. Cu votul colegilor ∫i cu votul plenului, consider„m c„ aceast„ eroare poate fi corectat„, astfel Ónc‚t acest proiect de lege s„ fie un proiect de lege bun.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnul deputat Petru C„lian.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Acest proiect de lege este extrem de simplu. El s-a complicat mai mult Ón plenul celor dou„ comisii reunite, care au dezb„tut pe fond acest proiect de lege.

Practic, proiectul se nume∫te Ghi∫eul virtual de pl„˛i ∫i Ón fond ∫i la urma urmei este vorba despre sistemul de plat„ cu carduri personalizate sau indiferent de care or fi ele. Nicidecum nu lu„m Ón discu˛ie un alt sistem de plat„, fapt pentru care amendamentul propus de domnul

pre∫edinte Pambuccian este bun ∫i nu cred c„ este cazul s„ mai retrimitem Ónc„ o dat„ la comisie acest proiect de lege.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Dac„ nu se ridic„ obiec˛ii referitoare la aceast„... Da, domnul deputat Bivolaru, v„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Aici nu este vorba de erori materiale, Ón aceast„ ordonan˛„ ∫i mai ales Ón raport.

Problemele sunt de fond ∫i av‚nd Ón vedere c„ sunt de fond, ∫i o parte din sus˛inerile acestor probleme de fond au fost realizate Ón parte ∫i de domnul Pambuccian ∫i pe fond mai mult de domnul deputat Nica, solu˛ia retrimiterii la comisie este cea mai onorabil„ propunere care se poate face acum pe o astfel de ordonan˛„.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc.

Œn aceste condi˛ii

## **Domnul Ioan Bivolaru**

**:**

Dou„ s„pt„m‚ni.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Dou„ s„pt„m‚ni.

## Domnule pre∫edinte,

Repet ce am spus ∫i la interven˛ia mea anterioar„. Propunerea este s„ Ónlocuim propunerea pe care o face Comisia juridic„, Ómpreun„ cu Comisia de IT ∫i comunica˛ii. Deci de aici, de la îorganizarea acestei modalit„˛i de plat„“, p‚n„ la îministrul comunica˛iilor ∫i tehnologiei informa˛iei“, cu defini˛ia pe care v-am propus-o, ∫i anume: îGhi∫eul virtual de pl„˛i reprezint„ un sistem informatic aflat Ón proprietatea M.C.T.I., utilizat de institu˛ii ale administra˛iei publice fa˛„ de care cet„˛enii au debite

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.V.2006 ∫i care faciliteaz„ plata acestor debite on-line, prin mijloace electronice“.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Bivolaru.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi, Problem„ de procedur„.

Este prima dat„, cel pu˛in Ón legislativul acesta, c‚nd introducem amendamente de fond, nici m„car acestea nefiind trecute Óntr-un raport de amendamente respinse.

Repet, dac„ nu s-a acceptat aceast„ idee de a retrimite la comisie pentru a intra Ón regulament, ∫i avem mai multe articole de regulament care contravin ∫i contrazic aceast„ procedur„ f„cut„ îpe picior“, a∫a, Óntr-o fr„˛ietate, de c„tre ini˛iator Ómpreun„ cu aceste comisii, atunci s„ am‚na˛i votul final pe aceast„ dezbatere ∫i s„ Ónainteze comisia un raport suplimentar, ca s„ intr„m Ón posesia acestui text, c„ este un text de fond ∫i este interzis s„ se supun„ aprob„rii Camerei ceva cu care aceast„ Camer„ nu a intrat Ón posesie. M„ refer la textul respectiv. ™i este text de fond, repet, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Œn˛eleg c„ nu s-a contestat de c„tre reprezentan˛ii celor dou„ comisii faptul c„ amendamentul respins exist„, doar c„ el nu a fost introdus Ón textul raportului.

## **Domnul Ioan Bivolaru**

**:**

Nu exist„ la noi. Nu ne intereseaz„ ce exist„ la comisii. Nu exist„ la noi!

Œn aceste condi˛ii, retrimit comisiei art. 1 din proiectul ordonan˛ei, spre elaborarea unui raport suplimentar, Óntruc‚t discu˛iile care rezult„ sunt de fond ∫i creeaz„ probleme importante.

Rog comisiile s„ fie mai atente Ón elaborarea raportului suplimentar. Termen dou„ s„pt„m‚ni?

O s„pt„m‚n„.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

O s„pt„m‚n„, dac„ a∫a se propune. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Varujan Pambuccian**

**:**

Dou„ s„pt„m‚ni, fiindc„ este 1 Mai.

1 Mai plus o s„pt„m‚n„ egal dou„ s„pt„m‚ni. V„ mul˛umesc.

Punctul 15, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 18/2006 pentru completarea art. 3 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 59/2005 privind unele m„suri de natur„ fiscal„ ∫i financiar„ pentru punerea Ón aplicare a Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei na˛ionale. Legea are caracter ordinar. A fost adoptat„ de Senat.

Este Ón procedur„ de urgen˛„. Raport de adoptare de la Comisia pentru buget.

Rog ini˛iatorul. Da, domnul pre∫edinte ™eitan, scurt, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Foarte scurt. Obiectul de reglementare al prezentului act normativ Ól prezint„ modalitatea de stabilire a valorii nominale indexate a unui tichet de mas„.

Astfel, pentru a se evita plafonarea valorii nominale a tichetului de mas„ avut„ Ón prezent, se prevede ca rotunjirea valorii nominale rezultate din calcul s„ nu se mai realizeze din 1.000 Óntr-o 1.000 de lei vechi, ci la 1 ban nou.

Este legat„ de Legea nr. 348/2004 privind denominarea monedei na˛ionale. Altfel nu s-ar mai putea ie∫i din aceast„ denominare Ón sistemul tichetelor de mas„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Din partea comisiei, domnul deputat Mocanu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

La Óntocmirea raportului s-au avut Ón vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ ∫i ale Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

La lucr„rile comisiei au participat 23 de deputa˛i din totalul de 26, iar raportul nostru a fost adoptat cu unanimitate de voturi ∫i vi-l propunem ∫i dumneavoastr„ spre adoptare, Ón forma Ón care l-am primit de la Senat.

Mul˛umesc.

™i pentru c„ suntem Ón procedur„ de urgen˛„, un minut pentru fiecare articol. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Interven˛ii din partea grupurilor? Dezbateri generale? Nu sunt. Nu exist„ amendamente.

Ca atare, r„m‚ne la vot final.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 203/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Legea are caracter ordinar. Adoptat„ de Senat. Raport de adoptare de la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci. Procedur„ de urgen˛„.

Rog ini˛iatorul.

**Doamna Elena Doina Dasc„lu** — _secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Actul normativ prevede dou„ aspecte esen˛iale.

La primul punct preia din actele normative speciale privind organizarea ∫i func˛ionarea Regiei Autonome îAdministrarea Patrimoniului Protocolului de Stat“ unele prevederi referitoare la deductibilitatea cheltuielilor suportate de c„tre aceast„ regie pentru o serie de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.V.2006 cheltuieli Ónregistrate de Senat, Camera Deputa˛ilor, Administra˛ia Preziden˛ial„, Guvern ∫i Curtea de Conturi.

Iar la punctul 2, Óntruc‚t au intervenit unele modific„ri Ón Directivele europene Ón ce prive∫te produsele supuse accizelor ∫i de la 1 ianuarie 2004 au intrat Ón sfera de aplicare a accizelor armonizate dou„ noi produse, gazul natural ∫i electricitatea, f„r„ a fi reglementat ∫i regimul de antrepozitare fiscal„ a acestor produse, acest act normativ prevede faptul c„ aceste produse armonizate nu intr„ Ón sistemul de antrepozitare fiscal„.

Acestea sunt dou„ aspecte de modificare a Codului fiscal pe care v„ rog s„ le aproba˛i. V„ mul˛umim.

V„ mul˛umesc. Din partea comisiei?

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

La Óntocmirea raportului s-au avut Ón vedere avizele Consiliului Legislativ ∫i al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Au participat la dezbaterile Ón comisii 23 din cei 26 de membri ai comisiei.

Raportul a fost adoptat cu majoritate de voturi ∫i vi-l propunem spre adoptare Ón forma adoptat„ de Senat. Œn plus, fiind din nou Ón procedur„ de urgen˛„, propunem un minut pentru fiecare articol. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ exist„ interven˛ii din partea grupurilor la dezbateri generale? Nu sunt.

R„m‚ne, atunci, la vot final, neexist‚nd amendamente admise sau respinse.

17. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 10/2006 privind unele m„suri derogatorii de la Legea datoriei publice nr. 313/2004. Legea are caracter ordinar. Adoptat„ de Senat. Suntem Ón procedur„ de urgen˛„. Raport de adoptare de la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ intervin„? V„ rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Alexandru Mircea** — _secretar de stat Ón_

## _Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 10 a fost adoptat„ pe 10 februarie a.c. pentru a asigura buna func˛ionare a centralelor de termoficare din proprietatea consiliilor jude˛ene sau a consiliilor locale ∫i, pe cale de consecin˛„, asigurarea confortului termic al popula˛iei, Ón condi˛iile unei ierni caracterizate prin temperaturi deosebit de sc„zute, care a determinat inclusiv sporirea cantit„˛ilor de combustibil folosite.

f n‚nd seama de situa˛ia financiar„ dificil„ a unor centrale termice ∫i electrice de termoficare, situa˛ie care nu poate permite rambursarea din surse proprii a Ómprumuturilor contractate de la b„ncile comerciale pentru finan˛area programului de iarn„ pentru perioada octombrie 2005 — martie 2006, program aprobat prin Hot„r‚rea

Guvernului nr. 763/2005, conform acestei ordonan˛e Guvernul este autorizat s„ garanteze, prin Ministerul Finan˛elor Publice, Ómprumuturi interne, contractate de operatorii economici produc„tori de energie termic„ din subordinea autorit„˛ilor publice locale, Ón scopul complet„rii finan˛„rii achizi˛iilor ∫i transportului de resurse energetice necesare func˛ion„rii Ón perioada de iarn„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Din partea comisiei, domnul deputat Mocanu.

La Óntocmirea raportului s-au avut Ón vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru administra˛ia public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, al Comisiei pentru industrii ∫i servicii, precum ∫i avizul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

La lucr„rile comisiei au participat 23 de deputa˛i din totalul de 26.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat Ón 16 martie, iar comisia noastr„ l-a aprobat cu unanimitate de voturi Ón forma Ón care a fost el adoptat de Senat ∫i vi-l propunem ∫i dumneavoastr„ spre adoptare Ón aceea∫i form„.

Suntem din nou Ón procedur„ de urgen˛„. Un minut pentru fiecare articol. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Domnul deputat Drago∫ Dumitriu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Pentru a se consemna Ón stenogram„ ∫i Ón virtutea prieteniei care m„ leag„ de fostul ministru al finan˛elor Ionu˛ Popescu, a∫ dori s„ se consemneze precedentul creat cu privire la garantarea de c„tre Ministerul Finan˛elor Publice a acestor derog„ri de la Legea datoriei publice.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Interven˛ii? Nu exist„ interven˛ii.

Pe articole nu avem amendamente admise sau respinse.

La vot final.

18. Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraven˛iilor. Legea are caracter ordinar.

Adoptat„ de Senat.

Raport de adoptare de la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Din partea ini˛iatorului, v„ rog, domnul secretar de stat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.V.2006

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Prin proiectul de lege se propune ca activitatea de executare silit„ a amenzilor contraven˛ionale aplicate persoanelor fizice s„ fie preluat„ de la Ministerul Finan˛elor Publice ∫i unit„˛ile sale teritoriale, deci s„ fie preluat„ de c„tre unit„˛ile administra˛iei publice.

De asemenea, se realizeaz„ o delimitare clar„ a bugetelor la care se fac venit sumele provenite din amenzile contraven˛ionale, dup„ cum urmeaz„: sumele provenite din amenzile aplicate persoanelor juridice se fac venit integral la bugetul de stat, cu excep˛ia celor aplicate, potrivit legii, de c„tre autorit„˛ile administra˛iei publice locale, ∫i a amenzilor privind circula˛ia pe drumurile publice, care se fac venit integral la bugetele locale.

Sumele provenite din amenzile aplicate persoanelor fizice, Ón conformitate cu legisla˛ia Ón vigoare, se fac venit integral la bugetele locale.

Totodat„, se reglementeaz„ care sunt organele competente s„ pun„ Ón executare sanc˛iunea amenzii contraven˛ionale, respectiv organele de specialitate ale unit„˛ilor administrativ-teritoriale Ón a c„ror raz„ teritorial„ domiciliaz„ contravenientul persoan„ fizic„ ori, dup„ caz, organele de specialitate ale direc˛iilor generale ale finan˛elor publice jude˛ene, respectiv a municipiului Bucure∫ti, ∫i ale unit„˛ilor subordonate acestora, Ón a c„ror raz„ teritorial„ Ó∫i are sediul contravenientul persoan„ juridic„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnul secretar de stat.

Din partea Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Senatul, Ón calitate de prim„ Camer„, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat acest proiect de lege.

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a avizat, de asemenea, acest proiect de lege.

Œn urma dezbaterilor Ón comisie propunem plenului, spre dezbatere ∫i adoptare, proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraven˛iilor, cu amendamentele admise, care sunt prezente Ón anex„.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt.

Œn aceste condi˛ii, trecem la dezbaterea pe articole. Nu exist„ amendamente respinse.

Punctul 1 din raport, titlul legii.

Observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Punctul 2, punctul 3, punctul 4, punctul 5, punctul 6 din raport, Ón varianta Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Punctul 7 din raport, Ón varianta Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

- Alineatele 1, 2, 3, 4, 5. Nu sunt observa˛ii, comentarii. R„m‚ne la vot final.

19. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonan˛ei

de urgen˛„ a Guvernului nr. 2/2006 pentru suspendarea aplic„rii prevederilor Legii nr. 7/2006 privind statutul func˛ionarului public parlamentar.

- Legea are caracter ordinar.

- A fost adoptat„ de Senat.

- Raport de adoptare din partea Comisiei juridice, de

- disciplin„ ∫i imunit„˛i.

- Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

- Ini˛iatorul se afl„ aici? Nu se afl„.

Œnc„ nu am primit un punct de vedere al Comisiei pentru regulament. Ca atare, voi aplica aceea∫i procedur„ ca data trecut„ ∫i scot de pe ordinea de zi acest proiect.

20. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 199/2005 privind unele m„suri pentru continuarea procesului de privatizare a Casei de Economii ∫i Consemna˛iuni C.E.C. — S.A.

- Legea are caracter ordinar.

- A fost adoptat„ de Senat.

- Raport de respingere de la Comisia pentru politic„

- economic„, reform„ ∫i privatizare.

- Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

Domnul deputat Cornel Popa, a˛i cerut cuv‚ntul pe procedur„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Av‚nd Ón vedere c„ Ón Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare practic s-a dat un vot mai mult pentru o anumit„ indisciplin„ a celor care trebuiau s„ fie prezen˛i ∫i s„ sus˛in„ proiectul de lege, s-a dat un vot negativ spuneam, ∫i cred c„ este de datoria noastr„ s„ analiz„m mai cu sim˛ de r„spundere ceea ce avem de f„cut. Cred c„ acela∫i lucru Ól voi cere ∫i pentru punctul urm„tor de pe ordinea de zi, dar deocamdat„, referindu-m„ la acest punct de pe ordinea de zi, rug„m, domnule pre∫edinte, s„ retrimite˛i la comisie, spre reanalizare, acest proiect de lege. Mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Am s„ supun cu aceea∫i procedur„ de la punctele 7 ∫i 8 trimiterea la comisie a ambelor proiecte Ón acest caz, dac„ aceasta a˛i solicitat.

O s„-i rog totu∫i pe doamnele ∫i domnii parlamentari s„ ia loc Ón sal„, e foarte mult„ lume Ón picioare.

V„ rog s„ v„ exprima˛i votul Ón ceea ce prive∫te propunerea de retrimitere la comisie a punctelor 20 ∫i 21 de pe ordinea de zi.

- V„ rog s„ vota˛i.

- V„ mul˛umesc.

- S-a adoptat cu 101 voturi pentru, 12 Ómpotriv„,

- retrimiterea la comisie.

Comisia, un termen?

Dou„ s„pt„m‚ni, v„ rog s„ consemna˛i.

S-au retrimis la comisie punctele 20 ∫i 21.

22. Propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 40

din Legea nr. 26/1996 — Codul silvic.

Legea are caracter ordinar.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.V.2006 ## Respins„ de Senat.

Raport suplimentar de adoptare din partea Comisiei pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i servicii specifice.

- Suntem Ón procedur„ de urgen˛„. Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ intervin„?

Ini˛iatorul nu dore∫te s„ intervin„. Dac„ exist„ din partea Guvernului interven˛ii? Domnul secretar de stat Vasile Lupu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distin∫i deputa˛i,

F„r„ a v„ plictisi, v„ enum„r doar c‚teva argumente pentru care Guvernul nu sus˛ine adoptarea acestei propuneri legislative.

1. Proiectul pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 26, Codul silvic, nu este necesar Óntruc‚t art. 40 din Codul silvic face parte din Titlul 2, îFondul forestier proprietate public„“.

Prevederile comune pentru cele dou„ categorii de proprietate se reg„sesc Ón Titlul 4, îDispozi˛ii comune fondului forestier proprietate public„ ∫i fondului forestier proprietate privat„“.

Nici Ón titlul 3 ∫i nici Ón titlul 4 din Codul silvic nu se face vorbire despre cota de t„iere pentru p„durile proprietate privat„. Reglementarea acestei cantit„˛i este prev„zut„ Ón Ordonan˛a Guvernului nr. 96/1998, a∫a cum a fost ea modificat„ prin Legea nr. 120/2004.

Œn ceea ce prive∫te realizarea precont„rilor, acest aspect este reglementat prin instruc˛iunile tehnice Ón vigoare, fiind o activitate care poate fi asigurat„ numai de personalul tehnic, ∫i nu de proprietari.

De asemenea, Ón motivarea proiectului de lege, prezentat„ Ón expunerea de motive, se face o confuzie Óntre ce prevede Legea nr. 26, Codul silvic, ∫i Ordonan˛a Guvernului nr. 96.

Despre ce este vorba?

Art. 40 din Codul silvic vorbe∫te despre volumul maxim de mas„ lemnoas„ ce se poate recolta anual din p„duri, ∫i care face obiectul hot„r‚rii de guvern prev„zute Ón art. 43 din Ordonan˛a Guvernului nr. 96/1998 de a aproba destina˛ia volumului masei lemnoase. Cu alte cuvinte, se face confuzie Óntre destina˛ia masei lemnoase, care nu are nici o influen˛„ asupra volumului care poate fi recoltat anual din p„duri.

Av‚nd Ón vedere considerentul de mai sus, noi nu suntem de acord cu aceast„ propunere legislativ„.

Facem precizarea c„, pe data de 9 martie 2006, domnul deputat Garda Kálmán a f„cut afirma˛ia c„ acest raport a fost adoptat de comisie. Pot s„ v„ spun c„ el a fost respins ∫i v„ pot prezenta ∫i raportul pentru c„-l am Ón dosar.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Din partea comisiei, domnul deputat Tab„r„.

## Domnule pre∫edinte,

Am s„ v„ prezint raportul suplimentar asupra propunerii legislative pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 26/1996, Codul silvic.

Œn conformitate cu prevederile art. 89 ∫i 108 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, Comisia pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i servicii specifice a fost

sesizat„, spre dezbatere pe fond, cu propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 26/1996, Codul silvic.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 26/1996, Codul silvic, face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 73 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

Raportul comisiei a fost adoptat Ón ∫edin˛a din 11 aprilie 2006.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 26/1996, Codul silvic, a fost respins„ de Senat Ón ∫edin˛a din 23 iunie 2005.

Ini˛iativa legislativ„, potrivit art. 75 alin. (1) ∫i (3) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i art. 92 alin. 9 pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

Œn urma dezbaterilor men˛ionez c„, Ón ∫edin˛a din 11 aprilie 2006, comisia propune admiterea, cu modific„ri, a propunerii legislative pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 26/1996, Codul silvic.

Am s„ revin cu un punct de vedere.

Dac„ vre˛i acum s„ face˛i ∫i o propunere de minute, din partea comisiei?

5 minute.

## V„ mul˛umesc.

Dac„ exist„ obiec˛ii, comentarii? Nu sunt.

Din partea grupurilor parlamentare, interven˛ii, v„ rog. Exist„ o interven˛ie din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Domnul Tab„r„, dac„ dori˛i s„ interveni˛i, c„ sunte˛i singurul intervenient.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

V„ rog s„ accepta˛i ca aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ s„ fie retrimis„ la comisie pentru reanalizare.

Este, cred, cadrul cel mai corect.

## V„ mul˛umesc.

Supun aprob„rii dumneavoastr„ propunerea de retrimitere la comisie a acestei ini˛iative legislative.

V„ rog s„ v„ exprima˛i votul.

Propunerea de retrimitere la comisie s-a respins cu

- 71 de voturi contra, 29 pentru ∫i 5 ab˛ineri.

Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem, Ón aceste condi˛ii, la dezbaterile pe articole. Dac„ la titlul legii exist„ obiec˛ii sau comentarii? Nu sunt.

Dac„ la articolul unic, a∫a cum a fost formulat de comisii Ón ultimul raport, exist„ observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

## R„m‚ne la vot final.

23. Proiectul de Lege pentru completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Legea are caracter organic. A fost adoptat„ de Senat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.V.2006 Raport suplimentar de adoptare din partea Comisiei pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i servicii specifice, dup„ ce propunerea ini˛ial„ a comisiei, de respingere, nu a fost adoptat„.

Suntem Camer„ decizional„.

Dac„ exist„ interven˛ii din partea ini˛iatorului? Nu sunt interven˛ii din partea ini˛iatorului.

Guvernul? Punct de vedere.

Distin∫i deputa˛i,

Consider„m c„ nu este oportun„ promovarea unui act normativ cu posibile efecte retroactive ∫i nici inserarea Óntr-o lege referitoare la locuin˛e a unor prevederi care au Ón vedere situa˛ia juridic„ a terenurilor, Ón condi˛iile Ón care aceast„ situa˛ie, precum ∫i modalit„˛ile de revendicare ∫i restituire a acestor terenuri formeaz„ deja obiectul unor reglement„ri Ón vigoare.

Aspectele vizate sunt deja reglementate Ón Codul civil, Legea fondului funciar nr. 18/1991, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, Legea nr. 247/2005.

V„ mul˛umesc.

Guvernul nu sus˛ine propunerea legislativ„.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Comisia, v„ rog.

Este, de asemenea, un raport suplimentar asupra proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 18/1991 a fondului funciar, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Œn conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice a fost sesizat„ spre dezbatere Ón fond cu proiectul de Lege pentru completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Proiectul de Lege pentru completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 73 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

Raportul comisiei a fost adoptat, Ón unanimitate, Ón forma prezentat„ de Senat, Ón ∫edin˛a din 11 aprilie 2006.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 23 iunie 2005.

Proiectul de lege, potrivit art. 75 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i art. 92, alin. 9 pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor. Mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt. Œn aceste condi˛ii, proiectul r„m‚ne la vot final. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Din partea Biroului permanent, pe care l-am consultat Ón majoritatea sa, Ónaintez Comitetului liderilor propunerea de modificare a programului de lucru, Ón mod excep˛ional, conform art. 90, ∫i prelungirea dezbaterilor pe proiecte de

lege p‚n„ la 12,30, Óntruc‚t jum„tate de or„ pentru vot final e suficient.

Nu avem o ordine de zi foarte Óndelungat„ la votul final.

Dac„ exist„ obiec˛ii din partea Comitetului liderilor? Nu sunt.

V„ mul˛umesc.

Œn aceste condi˛ii, s„ consider„m programul de lucru modificat p‚n„ la 12,30, pe dezbateri.

24. Propunerea legislativ„ pentru completarea Legii nr. 705/2001 privind sistemul na˛ional de asisten˛„ social„.

Legea are caracter organic.

A fost respins„ de Senat.

Raport de respingere de la Comisia pentru munc„. Ini˛iatorul dac„ dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te.

Dac„ din partea Guvernului exist„ interven˛ii? Nu sunt. Comisia, domnul pre∫edinte Du˛u, v„ rog.

Respingere.

Da, nu exist„ o alt„ interven˛ie din partea comisiei. La dezbateri generale exist„ interven˛ii? Nu sunt interven˛ii.

Propunerea de respingere va fi supus„ votului la 12,30.

25. Propunerea legislativ„ pentru completarea art. 6 din Legea nr. 203/1999 privind permisele de munc„.

Dac„ exist„ interven˛ii din partea ini˛iatorului? Nu sunt. Din partea Guvernului? Nu sunt.

Din partea comisiei? Nu sunt.

Dezbateri generale? Nu sunt.

La vot final. Nu exist„ amendamente admise sau respinse.

26. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea anexei nr. 2, cap. A, pct. 8 ∫i 9, a Legii

nr. 107/1996 ∫i a Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 107/2002. Legea are caracter ordinar. A fost respins„ de Senat. Raport suplimentar 2, de respingere, din partea

- Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

- Suntem Camer„ decizional„.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Domnul deputat Hanganu.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Circuitul Ón natur„ al acestei ini˛iative legislative dovede∫te clar c„ ministerul nu are nici un fel de motiv tehnic serios pentru respingerea ini˛iativei, ci doar unele de ordin subiectiv.

Este ∫i cazul ultimului raport suplimentar: dup„ cel de aprobare apare unul de respingere, din cauza punctului de vedere al Ministerului Mediului ∫i Apelor conform c„ruia modul de organizare actual al Companiei Na˛ionale îApele Rom‚ne“ este cunoscut la Uniunea European„, ∫i modificarea lui Ón aceast„ perioad„ ne-ar face deservicii Ón procesul de integrare.

Sigur c„ motivul este pueril ∫i, dup„ cum ne d„m seama, este grav faptul c„ Óncerc„m s„ rezolv„m o gre∫eal„ f„cut„, care este Ón discordan˛„ cu ceea ce cere Consiliul European prin Directiva 2000, Ón schimb nu este grav faptul c„ am trimis acolo o form„ de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.V.2006 organizare care este efectiv artificial„, pe problema pe care o atac„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„. A∫a Ónc‚t, r„m‚nem pentru moment cu situa˛ia stabilit„ dinainte de 1990 de c„tre secretarul general al Partidului Comunist, care a ar„tat cu degetul unde trebuie s„ fie o direc˛ie de ape, ∫i r„m‚nem cu aceea∫i situa˛ie care dup„ 1990 a fost perpetuat„ din cauza faptului c„ a existat un director de direc˛ie a apelor la Buz„u care a devenit ministru ∫i care a dorit s„-∫i ˛in„ locul la direc˛ia respectiv„ Ón perioada Ón care a fost ministru.

Ce este cert este faptul c„ nu exist„ un bazin hidrografic Buz„u—Ialomi˛a, exist„ un bazin hidrografic Ialomi˛a—Prahova ∫i un bazin hidrografic Siret, din care face parte ∫i Buz„ul.

Cu toate acestea, bineÓn˛eles, deloc emo˛ionat de faptul c„ ini˛iativa mea ar crea instabilitate Ón procesul de integrare Ón Uniunea European„, ∫i deloc de acord cu punctul de vedere al ministerului, doresc s„ retrag, s„ nu mai sus˛in aceast„ form„ a actualei ini˛iative legislative, din dou„ motive: unul de form„, pentru c„ ea deja se refer„ la o serie de acte legislative care sunt dep„∫ite, care au fost Ónlocuite cu altele, ∫i un motiv de fond, poate mai serios, acela c„ poate exista un mod de organizare mai bun dec‚t cel pe care l-am propus Ón acest moment ∫i care rezolv„ toate problemele care sunt Ón litigiu.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din p„cate, fiind pe ordinea de zi nu o mai putem retrage, dar sigur c„ va fi supus„ votului.

Din partea Guvernului dac„ mai exist„ interven˛ii? Nu. Din partea comisiei, domnul deputat Traian Iga∫.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor ordinare.

Propunerea legislativ„ a fost respins„ Ón Senat Ón ∫edin˛a din 5 decembrie 2005.

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a f„cut un nou raport suplimentar, care a fost adoptat cu unanimitate de voturi, ∫i este pentru respingerea acestei ini˛iative legislative. V„ mul˛umesc.

Da, v„ mul˛umesc.

Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale?

Nu exist„ interven˛ii la dezbateri generale fiind propunere de res...

A, v„ rog frumos, domnul deputat, Ómi cer scuze!

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Eu vreau s„ fac o interven˛ie Ón sus˛inerea propunerii domnului deputat Hanganu, pentru c„ e bine totu∫i s„ vorbim de o Rom‚nie real„, ∫i vreau s„ v„ spun c„ ∫i jude˛ul D‚mbovi˛a, pe care-l reprezint, are de suferit datorit„ acestor Ómp„r˛iri.

Vreau s„ v„ spun c„, a∫a, pentru noi, ar trebui s„ cerem de la Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor c‚te investi˛ii s-au f„cut Ón bazinul hidrografic al Ialomi˛ei ∫i al Prahovei Ón ultimii 15 ani.

O s„ r„m‚ne˛i surprin∫i c„ nu au fost aloca˛i nici banii pentru ap„r„ri foarte importante de maluri, care au dus la eroziuni imense. Dar, pentru c„ v„d c„ noi nu putem s„ fim parlamentari sut„ la sut„, Ón nici un caz, ∫i trebuie neap„rat s„ fim Ónt‚i membri de partid ∫i dup„ aceea parlamentari, eu v-a∫ fi rugat s„ v„ revizui˛i p„rerea ∫i s„ vota˛i pentru aceast„ ini˛iativ„.

Vreau s„ v„ dau un exemplu punctual: jude˛ul D‚mbovi˛a este traversat de trei mari cursuri de ap„, iar investi˛iile se dicteaz„ de la Buz„u sau, eventual, de la Pite∫ti.

Situa˛ia este foarte grea ∫i o nou„ reÓmp„r˛ire, o nou„ zonare a acestor activit„˛i ar fi fost nimerit„. Eu v„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnul deputat.

Alte interven˛ii nu sunt la dezbateri generale.

Fiind propunere de respingere, r„m‚ne la vot final.

27. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerial„.

- Legea are caracter organic.

- A fost respins„ de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

- Ini˛iatorul dac„ dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te. Din partea Guvernului? Nu.

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, v„ rog.

Senatul, Ón calitate de prim„ Camer„ sesizat„, a respins aceast„ propunere.

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic propune, prin avizul s„u, respingerea propunerii legislative.

Guvernul nu sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„. Consiliul Legislativ avizeaz„ favorabil.

Membrii Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i au hot„r‚t, cu majoritate de voturi, s„ propun„ plenului Camerei Deputa˛ilor respingerea propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerial„.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt. Fiind propunere de respingere, r„m‚ne la vot final.

28. Propunerea legislativ„ privind producerea ∫i comercializarea f„inii, p‚inii ∫i produselor de panifica˛ie.

Legea are caracter organic. A fost respins„ de Senat; raport de respingere din partea Comisiei pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice. Suntem Camer„ decizional„.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul? V„ rog, domnule deputat Bentu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Ini˛iativa legislativ„ privind producerea ∫i comercializarea f„inii, p‚inii ∫i a produselor de panifica˛ie este o Óncercare de transpunere a cadrului legislativ

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.V.2006 modern privind preluarea, depozitarea, asigurarea ∫i comercializarea cerealelor, pe principii calitative, care s„ determine ob˛inerea unor produse competitive ∫i o stabilizare a pie˛ei la aceste produse.

Œn prezent, Ón Rom‚nia func˛ioneaz„, pe baz„ de licen˛„ de fabrica˛ie, Ón sectorul de mor„rit, circa 1.400 de agen˛i economici, iar Ón sectorul de panifica˛ie, circa 5.000 de agen˛i economici care, datorit„ sistemului actual de emitere ∫i verificare a licen˛ei de fabrica˛ie, nu pot fi supraveghea˛i ∫i controla˛i periodic Ón ceea ce prive∫te modul de achizi˛ionare, p„strare ∫i prelucrare a materiilor prime, stare de igien„ a personalului, condi˛iile de comercializare.

Definirea compozi˛iei ∫i a principalelor caracteristici ale p‚inii ∫i produselor de panifica˛ie sunt practicate ∫i Ón alte state. De exemplu: standardul de identitate — Ón Statele Unite ale Americii, m„rcile de produse — Ón Fran˛a, reglement„ri — Ón Canada.

Lipsa unui cadru legislativ adecvat permite at‚t fabricarea unor produse necorespunz„toare din punct de vedere al calit„˛ii ∫i al st„rii de igien„, c‚t ∫i practicarea unor proceduri nelegale privind achizi˛ia de materii prime, utilizarea for˛ei de munc„, Ónregistrarea ∫i comercializarea produselor.

Sunt, deci, necesare eforturi legislative pentru elaborarea unor reglement„ri armonizate cu reglement„rile specifice Ón domeniul alimentar european, care s„ asigure at‚t protec˛ia s„n„t„˛ii ∫i interesele consumatorilor, c‚t ∫i o competi˛ie corect„ a produselor, evit‚nd, Ón acela∫i timp, fraudele, falsific„rile, barierele tehnice comerciale. Numai evaziunea fiscal„ este apreciat„ ca afl‚ndu-se Óntre 40 ∫i 70% din totalul produc˛iei de p‚ine ∫i a produselor de panifica˛ie.

Œn acest context, am considerat necesar„ elaborarea acestui act normativ, care s„ rezolve urm„toarele cerin˛e: asigurarea siguran˛ei ∫i securit„˛ii alimentare a produselor de mor„rit ∫i panifica˛ie; supravegherea ∫i controlul privind siguran˛a ∫i securitatea alimentar„ pe tot lan˛ul tehnologic al produselor de panifica˛ie — moar„, brut„rie, comerciant, consumator; crearea unui cadru unitar de urm„rire ∫i verificare a activit„˛ii economice a agen˛ilor economici, precum ∫i a unui sistem de sanc˛ionare eficient pe filiera amintit„; cre∫terea valorii nutritive a produselor de mor„rit-panifica˛ie, cu efecte directe asupra st„rii de s„n„tate a popula˛iei.

## Stima˛i colegi,

Sunt c‚teva dintre argumentele prin intermediul c„rora am Óncercat s„ v„ conving s„ vota˛i favorabil aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Din partea Guvernului? Domnul secretar de stat Vasile Lupu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distin∫i deputa˛i,

Œncep‚nd cu anul 2005, produsele alimentare rom‚ne∫ti, inclusiv cele de mor„rit ∫i panifica˛ie, se realizeaz„ ∫i comercializeaz„ respect‚nd acelea∫i cerin˛e ∫i condi˛ii ca ∫i produsele din Uniunea European„.

Legisla˛ia existent„ privind producerea ∫i comercializarea f„inii, p‚inii ∫i produselor de panifica˛ie este armonizat„ integral cu cea din Uniunea European„

∫i, ˛in‚nd cont de faptul c„ Ón Uniunea European„ nu exist„ o reglementare special„ pentru p‚ine care s„ fie transpus„ Ón legisla˛ia na˛ional„, consider„m c„ nu este oportun„ o lege privind producerea ∫i comercializarea f„inii, p‚inii ∫i produselor de panifica˛ie.

Œn consecin˛„, Guvernul nu sus˛ine propunerea legislativ„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Din partea comisiei? Domnul deputat Tab„r„.

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

V„ prezint raportul asupra propunerii legislative privind producerea ∫i comercializarea f„inii, p‚inii ∫i produselor de panifica˛ie.

Œn conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice a fost sesizat„, spre dezbaterea pe fond, cu propunerea legislativ„ privind producerea ∫i comercializarea f„inii, p‚inii ∫i produselor de panifica˛ie.

La Óntocmirea raportului comisia a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul negativ al Consiliului Economic ∫i Social ∫i punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativ„ privind producerea ∫i comercializarea f„inii, p‚inii ∫i produselor de panifica˛ie face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 73 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

Proiectul de lege a fost respins cu 15 voturi pentru ∫i 9 voturi Ómpotriv„, Ón ∫edin˛a din 11 aprilie 2006, din urm„toarele motive: Ón legisla˛ia Rom‚niei exist„ reglement„ri a c„ror aplicare permite realizarea de materii prime ∫i produse de panifica˛ie care s„ asigure siguran˛a alimentar„ a consumatorului.

Propunerea legislativ„ a fost respins„ de Senat Ón ∫edin˛a din 16 martie 2006.

Proiectul de lege, potrivit art. 75 alin. (1) ∫i alin. (3) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i art. 92 alin. 9 pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ la dezbateri generale exist„ interven˛ii? Nu sunt. Propunerea, fiind de respingere, r„m‚ne la vot final. 29. Propunerea legislativ„ privind obligativitatea Ónscrierii grupei sanguine ∫i a Rh-ului Ón actul de identitate ∫i permisul de conducere auto.

Doamna deputat Daniela Popa a cerut cuv‚ntul pe procedur„.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Cu respect v„ rog s„ aproba˛i retrimiterea acestui proiect de lege la comisie. Conduc‚nd ∫edin˛a Camerei Deputa˛ilor, nu am putut s„ fiu prezent„ Ón cadrul comisiei, pentru sus˛inerea acestui proiect de lege. V„ mul˛umesc mult.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.V.2006

Da. V„ mul˛umesc.

Da. Interven˛ie pe procedur„.

V„ rog frumos, domnule deputat Ifrim.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn calitate de pre∫edinte al Comisiei pentru s„n„tate ∫i familie, fac interven˛ia pe procedur„, Óns„ subliniez c„ este un proiect legislativ bun. Œn caz de accident ∫i de situa˛ii speciale, este bine ca Rh-ul ∫i grupa sanguin„ s„ fie trecute pe actul de identitate. Dat fiind c„ este o problem„ care prive∫te direct Comisia pentru s„n„tate ∫i familie, pe procedur„, a∫ ruga s„ se dea ∫i Comisiei pentru s„n„tate ∫i familie, cel pu˛in pentru aviz.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din p„cate, Ón acest stadiu, nu mai este posibil„ solicitarea unui aviz, dar sunt sigur c„ colegii parlamentari ˛in cont de punctul de vedere calificat al dumneavoastr„.

Dac„ nu mai exist„ alte interven˛ii pe procedur„,

Da, v„ mul˛umesc. S-a adoptat cu 124 de voturi pentru, 19 voturi Ómpotriv„.

Termen la comisie: dou„ s„pt„m‚ni, dat fiind calendarul. De acord, dou„ s„pt„m‚ni? V„ mul˛umesc.

30. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Ini˛iatorul nu dore∫te s„ ia cuv‚ntul.

Din partea Guvernului, interven˛ii? Nu sunt.

Din partea Comisiei pentru politic„ economic„, reform„

∫i privatizare?

Domnule pre∫edinte Tudose, bine a˛i venit!

Bine v-am g„sit, domnule pre∫edinte! Domnule pre∫edinte,

Este a treia oar„ c‚nd prezent„m acest raport de respingere. Nu ∫tiu dac„ mai este cazul ca s„-l citesc pe tot. A fost acum dou„ s„pt„m‚ni. Ini˛iatorul a venit ∫i a sus˛inut importan˛a deosebit„ a acestui proiect de lege, proiect de lege pe care a binevoit s„ ∫i-l retrag„ dup„ patru zile.

Œn consecin˛„, conform procedurilor, nu am mai putut s„-l retragem, fiind prins pe ordinea de zi, dar Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare ∫i-a men˛inut punctul de vedere anterior ∫i v„ propune, Ón continuare, Ón unanimitate, respingerea acestui proiect de lege.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt.

Fiind propunere de respingere, r„m‚ne la vot final. 31. Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii arend„rii nr. 16/1994.

Legea are caracter organic; adoptat de Senat. Raport de respingere; al doilea raport suplimentar de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i. Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ intervin„? Nu. Guvernul? Nu.

Comisia?

Comisia men˛ine punctul de vedere din raport. Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt. Propunere de respingere, r„m‚ne la vot final.

32. Propunerea legislativ„ privind amplasarea unor monumente ale poetului na˛ional Mihai Eminescu.

Legea are caracter ordinar. A fost respins„ de Senat. Raport comun — Comisia pentru cultur„, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„ ∫i Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic — de respingere.

Ini˛iatorul dac„ dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Ini˛iatorii nu doresc s„ ia cuv‚ntul.

Din partea Guvernului, interven˛ii? Nu sunt. Rog comisiile s„-∫i exprime punctul de vedere. V„ rog frumos, domnule deputat.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Este un raport comun al Comisiei pentru cultur„, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„ ∫i al Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

Guvernul nu a sus˛inut adoptarea acestei propuneri legislative.

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a prezentat un aviz negativ, Ón data de 15 martie a.c.

Propunerea legislativ„ a fost dezb„tut„ Ón procedur„ obi∫nuit„ Ón ∫edin˛ele din 21 ∫i 22 martie a.c., de c„tre Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, ∫i Ón datele de 4 ∫i 12 aprilie a.c., de Comisia pentru cultur„, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„.

Potrivit prevederilor art. 73 din Constitu˛ie, propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor ordinare.

Œn conformitate cu prevederile art. 54 ∫i ale art. 55 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, la lucr„rile Comisiei pentru cultur„, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„ au participat domnul secretar de stat Ioan Onisei, din partea Ministerului Culturii ∫i Cultelor, ∫i domnul senator Gheorghe Funar, din partea ini˛iatorilor.

Raportul Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a fost adoptat cu 10 voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i 8 ab˛ineri.

Membrii Comisiei pentru cultur„, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„ au hot„r‚t respingerea propunerii legislative Ón urma votului: dou„ voturi pentru, 11 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ a fost respins„ de Senat Ón ∫edin˛a din 20 februarie 2006.

Aceast„ propunere legislativ„ este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor ∫i comisiile au propus respingerea ei.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt. Fiind propunere de respingere, r„m‚ne la vot final.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.V.2006 33. Propunerea legislativ„ pentru completarea art. 43 din Legea nr. 58/1998, Legea bancar„, modificat„ ∫i completat„ prin Legea nr. 485/2003.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Nu. Guvernul? Nu.

Comisia de buget, finan˛e ∫i b„nci? V„ rog frumos.

Nu.

Propunerea este de respingere. Dezbateri generale? Nu sunt.

La vot final, fiind propunere de respingere.

34. Propunerea legislativ„ pentru modificarea Hot„r‚rii Guvernului nr. 977/2003 privind taxa pentru serviciul public de radiodifuziune ∫i a Hot„r‚rii Guvernului nr. 978/2003 privind taxa pentru serviciul public de televiziune.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul.

Doamna deputat Ardelean.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Aceast„ propunere legislativ„ este prima propunere legislativ„ pe care am formulat-o Ón calitate de deputat. Din p„cate, nu a fost corect formulat„, pentru c„ nu trebuia s„ fac referire la hot„r‚rea de guvern, ci asupra Legii nr. 41.

Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare din Senat a constatat acest lucru, Ón urma sesiz„rii Consiliului Legislativ, ∫i Ón acel moment legea trebuia s„ urmeze un alt curs; fiind lege organic„, trebuia Ónt‚i s„ fie dezb„tut„ Ón Camera Deputa˛ilor.

Din p„cate, nu s-a respectat acest lucru ∫i a fost dezb„tut„ Ónt‚i la Senat. ™i acum... nu ∫tiu cum am putea s„ Óndrept„m lucrurile.

Despre ce este vorba? Este vorba despre Ónl„turarea unei nedrept„˛i: agen˛ii economici care nu de˛in aparate de radio ∫i televizoare pl„tesc o tax„. Or, taxa este plata unui serviciu. Nede˛in‚nd aceste aparate, practic, nu ∫tiu de ce pl„tesc aceast„ tax„. Ei nu au de ce s„ pl„teasc„ o tax„ pentru un serviciu de care nu beneficiaz„. Persoanele fizice au fost Óndrept„˛ite. Ele nu mai pl„tesc tax„ Ón situa˛ia Ón care nu de˛in aceste aparate ∫i acest lucru ar trebui f„cut ∫i pentru agen˛ii economici.

Sincer, nu ∫tiu cum se poate Óndrepta dezbaterea acestei propuneri legislative, Ón sensul ca, dup„ ce este dezb„tut„ Ón Camera Deputa˛ilor, s„ mearg„ din nou la Senat.

Aceasta, doamna deputat, sigur c„ se va decide la momentul la care se va stabili care este Camera decizional„. ™i, dac„ se va stabili c„ este Camer„ decizional„ Senatul, se va trimite din nou Senatului, conform procedurii.

Œn situa˛ia aceasta, eu v„ rog, stima˛i colegi, s„ sus˛ine˛i aceast„ propunere legislativ„, pentru c„, repet, nu este corect s„ pl„te∫ti o tax„ pentru un serviciu de care nu beneficiezi. Taxa trebuie s-o pl„teasc„ cei care de˛in aparatele, care beneficiaz„ de acest serviciu. Nu a∫ vrea s„ vin cu exemple, cu mici agen˛i economici care pl„tesc aceast„ tax„ Ón condi˛iile Ón care ei nici m„car nu ar avea condi˛ii Ón care s„ ˛in„ un aparat tv.

V„ rog din suflet s„ g‚ndi˛i ∫i s„ sus˛ine˛i propunerea legislativ„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamn„ deputat.

Din partea comisiei? Raport de respingere, Ón˛eleg? Da. V„ mul˛umesc.

Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt. Propunerea de respingere se va supune votului la vot final.

35. Propunerea legislativ„ privind Ón„l˛area unor biserici ortodoxe pentru comunit„˛ile rom‚ne∫ti aflate Ón jurul grani˛elor Rom‚niei.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ intervin„? Nu dore∫te. Din partea Guvernului? Nu.

Din partea comisiei? Se men˛ine propunerea de respingere.

La dezbateri generale, interven˛ii? Nu sunt. R„m‚ne la vot final.

36. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 181/2005 pentru completarea art. 1 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 59/2005 privind unele m„suri de natur„ fiscal„ ∫i financiar„ pentru punerea Ón aplicare a Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei na˛ionale.

Legea are caracter ordinar, adoptat„ de Senat; raport de respingere din partea Comisiei de buget, finan˛e ∫i b„nci. Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

Domnul secretar de stat Bodu. V„ rog.

**Domnul Sebastian Bodu** — _secretar de stat la Agen˛ia Na˛ional„ de Administrare Fiscal„_ :

Bun„ ziua!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnilor deputa˛i,

Raportul este de respingere, deoarece prevederile privind rotunjirea la 1 leu a taxelor ∫i impozitelor a fost preluat„ Ón alt„ lege. Drept urmare, prezenta prevedere a devenit desuet„ ∫i nu face dec‚t s„ repete o prevedere deja Ónsu∫it„ de dumneavoastr„.

V„ mul˛umim, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei? Œn˛eleg c„ se men˛ine propunerea.

Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt. R„m‚ne la vot final.

37. Propunerea legislativ„ privind interzicerea accesului la demnit„˛i ∫i func˛ii publice, pentru o perioad„ determinat„, a persoanelor care au f„cut parte din nomenclatura comunist„, Legea antinomenclatur„.

Legea are caracter organic ∫i a fost respins„ de Senat. Raportul de respingere al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a fost respins de c„tre Camera Deputa˛ilor.

Avem un nou raport, tot de respingere. Din p„cate, aceasta este o Ónc„lcare a art. 97 alin. (4) ∫i, ca atare, conform procedurii pe care am mai utilizat-o o dat„, ar fi vorba aici despre o dezbatere pe articole. Œn˛eleg c„ nu se solicit„ cuv‚ntul.

Dac„ ini˛iatorul, Ón primul r‚nd, dore∫te s„ intervin„? Pe procedur„, domnul Marcu Tudor. V„ rog.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.V.2006

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am o Óntrebare pe care nu ne-am putut-o l„muri Ón grupul nostru de partid.

Legea lustra˛iei, care este aproape aceea∫i problem„ tratat„ Óntr-un mod asem„n„tor, chiar, a fost trimis„ la Senat Ónt‚i; ulterior, la Camera decizional„, fiind Camera Deputa˛ilor.

Aceea∫i lege, Ón alt„ form„ ∫i cu o alt„ denumire, ini˛iat„ de al˛ii, a fost trimis„ la Ónceput Ón Camera Deputa˛ilor, ulterior Ón Senat, Camer„ decizional„ fiind Senatul.

Care este logica Ón care ne putem Ónscrie cu acelea∫i proceduri tratate Ón mod diferit?

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Dar, cu toat„ considera˛ia, ∫i la legea aceasta tot Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„. Suntem Camer„ decizional„, ca ∫i la cealalt„. Ea a fost respins„ de Senat ∫i noi ne pronun˛„m in calitate de Camer„ decizional„. Da.

Dac„ este a∫a, bine. Noi am avut ieri discu˛ia, fiind convin∫i c„ aceast„ lege este trimis„ la noi, la Ónceput.

Nu, nu, nu.

Bine, v„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dac„ din partea Guvernului exist„ interven˛ii? Nu sunt. Din partea Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i? Domnul deputat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Voiam s„-l l„muresc pe colegul nostru Marcu Tudor.

V„ rog, v„ rog s„ interveni˛i.

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, chiar dac„ nu a respectat regulamentul, a men˛inut punctul de vedere privind respingerea, pentru c„, Ón momentul Ón care am analizat-o, am ˛inut cont ∫i de celelalte avize, de punctul de vedere al Consiliului Legislativ, ∫i am considerat c„ nu este tocmai Ón ordine. De aceea noi ne-am men˛inut cele dou„ puncte de vedere ∫i am respins acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

Da. V„ mul˛umesc. Pe procedur„, domnul deputat Ponta.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Am luat cuv‚ntul ∫i data trecut„ pe acest proiect legislativ ∫i am fost de acord cu retrimiterea la comisie tocmai pentru c„ are un obiect de reglementare destul de apropiat de o alt„ lege, care este venit„ de la Senat. Ideea principal„ era de a discuta Ón Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, dup„ care, sigur, ∫i Ón plen, dou„ legi care au un obiect extrem de apropiat ∫i de a Óncerca s„ avem o solu˛ie similar„. Ar fi destul de ciudat pentru Camer„ s„ admit„ o lege ∫i s„ resping„ o alt„ lege destul de apropiat„ sau invers. Pur ∫i simplu, cred c„ ar fi nevoie aici de o concep˛ie a Camerei Deputa˛ilor unitar„, fiind vorba de un obiect de reglementare identic.

Din acest motiv, cred c„ ar trebui ca ∫i aceast„ lege s„ fie discutat„ la comisie o dat„ cu legea venit„ de la Senat sub denumirea de Legea lustra˛iei.

V„ mul˛umesc. De altfel, ambele legi sunt ini˛iate de c„tre deputa˛i ∫i cred c„ ar fi nevoie s„ avem o reglementare unitar„.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Calimente, din partea Grupului parlamentar al P.N.L., dup„ care voi Óntrerupe dezbaterile, dat fiind c„ este ora 12 ∫i jum„tate, ∫i vom relua dezbaterea acestui proiect de lege Ón urm„toarea ∫edin˛„ de plen.

V„ rog, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Sigur c„, la prima vedere, cele dou„ proiecte de lege par asem„n„toare. Cine le-a citit Óns„ Ó∫i d„ seama c„ este vorba de cu totul ∫i cu totul altceva. Proiectul de Lege antinomenclatur„ a fost de fapt f„cut tocmai ca s„ boicoteze Legea lustra˛iei ∫i s-o trimit„ Ón derizoriu. Nu cred c„ exist„ nici un fel de asem„nare ∫i de aceea, pentru c„ este a doua oar„ c‚nd acest proiect de lege ajunge Ón aceast„ faz„ a respingerii, v„ rog frumos, domnule pre∫edinte, s„-l supune˛i respingerii. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Da. V„ mul˛umesc, domnule deputat. Œntruc‚t este ora 12,31, sistez dezbaterile la acest proiect.

Rog liderii de grup s„ invite parlamentarii Ón sal„ pentru vot final.

Dou„ minute de pauz„, dup„ care trecem la votul final.

## DUP√ PAUZ√

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Rog doamnele ∫i domnii parlamentari s„ ia loc Ón sal„.

Rog liderii de grup s„-∫i invite colegii s„ vin„ Ón sal„.

46 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.V.2006

V„ rog s„ v„ introduce˛i cartelele. O s„ facem ∫i o verificare a prezen˛ei, Óntr-un minut.

V„ rog s„ lua˛i loc Ón b„nci, ca s„ putem s„ proced„m la vot.

- V„ rog s„ facem o verificare a prezen˛ei, pentru ca

- s„ verific„m ∫i cvorumul de ∫edin˛„.

Rog serviciul tehnic s„ ini˛ializeze sistemul!

- V„ rog s„ v„ exercita˛i prezen˛a. V„ rog s„ v„

- manifesta˛i prezen˛a, ca s„ ∫tim c‚˛i suntem.

Da. V„ mul˛umesc.

Œn momentul acesta sunt Ónregistra˛i 186 de prezen˛i.

Rug„mintea este ca to˛i colegii s„-∫i introduc„ cartelele ∫i liderii de grup s„-∫i invite colegii.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Domnule pre∫edinte, unii au votat îda“ ∫i al˛ii au votat înu“, Ón virtutea ordinelor pe care le-au primit!

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Noi nu putem Ón nici un fel, domnule deputat, s„ ˛„rmurim dreptul parlamentarilor de a vota sau de a se ab˛ine.

Trecem la sesiunea de vot final.

1. Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare pentru finan˛area Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucure∫ti la 27 ianuarie 2006.

Legea are caracter ordinar; prioritate legislativ„. Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog s„ v„ exprima˛i votul.

Da, v„ mul˛umesc. S-a adoptat.

2. Propunerea legislativ„ de modificare ∫i completare

a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciar„.

- Legea are caracter organic. Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

- V„ rog s„ v„ exprima˛i votul. Nu este propunere de

- respingere.

Propunerea nu a fost adoptat„. A Óntrunit numai 60 de voturi pentru.

3. Propunerea legislativ„ privind modificarea Legii

nr. 215/2001 a administra˛iei publice locale, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

- Legea are caracter organic.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Comisia propune respingerea.

V„ rog s„ v„ manifesta˛i votul.

- Da. Propunerea de respingere a fost adoptat„ cu 178

- de voturi.

4. Propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area comunei

B„rbule∫ti, jude˛ul Ialomi˛a, prin reorganizarea comunei Arm„∫e∫ti.

- Legea are caracter organic. Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog s„ v„ exprima˛i votul.

Propunerea s-a adoptat cu 173 de voturi pentru.

5. Propunerea legislativ„ privind modificarea Legii

nr. 303/2004 privind statutul judec„torilor ∫i procurorilor. Comisia propune respingerea legii; are caracter

organic.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

- V„ rog s„ v„ exprima˛i votul. Comisia propune

- respingerea.

Propunerea de respingere a fost adoptat„ cu 186 de voturi pentru.

6. Proiectul Legii privind pensiile facultative.

- Legea are caracter organic; este prioritate legislativ„

- de integrare.

Suntem Camer„ decizional„.

- V„ rog s„ v„ exprima˛i votul. Legea are caracter

- organic.

Da. V„ mul˛umesc.

Legea a fost adoptat„ cu 190 de voturi pentru.

7. Proiectul de Lege privind unele m„suri de protec˛ie social„ a personalului disponibilizat din cadrul Regiei Na˛ionale a P„durilor îRomsilva“, prin concedieri colective, ca urmare a restituirii p„durilor c„tre fo∫tii proprietari.

Legea are caracter ordinar, suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. Legea a fost adoptat„. V„ mul˛umesc.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 18/2006 pentru completarea art. 3 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 59/2005 privind unele m„suri de natur„ fiscal„ ∫i financiar„ pentru punerea Ón aplicare a Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei na˛ionale.

Legea are caracter organic, suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc. S-a adoptat.

9. Proiectul de lege privind aprobare Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 203/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Legea are caracter ordinar, suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc. S-a adoptat.

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 10/2006 privind unele m„suri derogatorii de la Legea datoriei publice nr. 313/2004.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.V.2006 ## V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc. S-a adoptat.

11. Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraven˛iilor.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc. S-a adoptat.

12. Propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 26/1996, Codul silvic.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i. Propunerea este de adoptare.

Da. V„ mul˛umesc.

Cu 158 de voturi Ómpotriv„, 38 de voturi pentru, 5 ab˛ineri, s-a respins.

13. Proiectul de Lege pentru completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Legea are caracter organic, suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Comisia nu propune respingerea. O citesc, dac„ e a∫a ceva. Deci supun aprob„rii raportul comisiei de a admite... de adoptare, dac„ era raport de respingere v„ citeam, domnilor colegi.

Da. V„ mul˛umesc.

102 voturi Ómpotriv„, 75 pentru, 17 ab˛ineri, s-a respins.

14. Propunerea legislativ„ pentru completarea Legii nr. 705/2001 privind sistemul na˛ional de asisten˛„ social„.

Legea are caracter organic, suntem Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea.

V„ rog s„ vota˛i.

- S-a votat respingerea cu 182 de voturi pentru,

- 3 Ómpotriv„, o ab˛inere.

15. Propunerea legislativ„ pentru completarea art. 6 din Legea nr. 203/1999 privind permisele de munc„.

Legea are caracter ordinar, suntem Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc. S-a respins.

16. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i

completarea anexei nr. 2, cap. A, pct. 8 ∫i 9, a Legii nr. 107/1996 ∫i a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 107/2002.

- Legea are caracter ordinar, suntem Camer„

- decizional„. Comisia propune respingerea. V„ rog s„ vota˛i.

- _177 de voturi pentru, 12 voturi Ómpotriv„, 3 ab˛ineri.)_

- Da. V„ mul˛umesc. S-a respins.

17. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i

completarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerial„.

Legea are caracter organic. Suntem Camer„ decizional„, comisia propune respingerea.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

121 de voturi pentru respingere, insuficiente. Œntruc‚t Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i este suficient de Ónc„rcat„ nu retrimit proiectul la Comisia juridic„, ci Ól vom dezbate pe articole Ón ∫edin˛a urm„toare.

Domnul deputat Ponta, pentru explicarea votului.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Foarte scurt, Ón calitate ∫i de ini˛iator al acestui proiect de lege, voiam s„ fiu convins c„ to˛i colegii care au votat ∫tiau ce voteaz„. Pentru c„ mi-a∫ dori s„ nu fie vorba aici de un considerent politic pe care s-a votat, cu semn Ón sus, Ón jos, ci s„ Ón˛elege˛i c„ era un proiect de lege f„cut Ón concordan˛„ cu recomand„rile Grupului GRECO — Grupului Consiliului Europei de Combatere a Corup˛iei, necesar pentru integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, care prevedea c„ to˛i mini∫trii prezen˛i, trecu˛i ∫i viitori din aceast„ ˛ar„ au acela∫i statut ca ∫i dumneavoastr„, ca ∫i mine. Pot r„spunde penal, f„r„ a mai primi o aprobare de la pre∫edintele actual, Traian B„sescu sau orice alt pre∫edinte. Cei care a˛i votat Ómpotriva acestei legi, b„nuiesc c„ nu a˛i fost corect informa˛i asupra ei ∫i sper s„ o sus˛ine˛i Ón continuare. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat, ∫i sunt convins c„ Ón baza art. 69 din Constitu˛ie nici un parlamentar din nici un grup parlamentar nu voteaz„ Ón baza unui semn din partea vreunui coleg, ci voteaz„ Ón baza mandatului s„u reprezentativ.

18. Propunerea legislativ„ privind producerea ∫i comercializarea f„inii, p‚inii ∫i produselor de panifica˛ie.

Legea are caracter organic, suntem Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc. 123 de voturi pentru, insuficiente pentru respingere. Se va dezbate pe articole.

19. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat.

Legea are caracter ordinar, suntem Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc. Propunerea de respingere — 115 voturi pentru. S-a adoptat.

20. Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii arend„rii nr. 16/1994.

Legea are caracter organic. Suntem Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea.

V„ rog s„ vota˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.V.2006 Da. V„ mul˛umesc. 142 de voturi, insuficiente pentru respingere. Fiind o lege organic„, se va dezbate pe articole.

21. Propunerea legislativ„ privind amplasarea unor monumente ale poetului na˛ional Mihai Eminescu.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea. V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc. S-a adoptat respingerea.

22. Propunerea legislativ„ pentru completarea art. 43 din Legea nr. 58/1998, Legea bancar„, modificat„ ∫i completat„ prin Legea nr. 485/2003.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„, comisia propune respingerea.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. S-a adoptat. V„ mul˛umesc.

23. Propunerea legislativ„ pentru modificarea Hot„r‚rii Guvernului nr. 977/2003 privind taxa pentru serviciul public de radiodifuziune ∫i a Hot„r‚rii Guvernului nr. 978/2003 privind taxa pentru serviciul public de televiziune.

Legea are caracter ordinar, suntem Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea. V„ rog s„ vota˛i.

Da. 106 voturi pentru propunerea de respingere. S-a adoptat propunerea de respingere.

24. Propunerea legislativ„ privind Ón„l˛area unor biserici ortodoxe pentru comunit„˛ile rom‚ne∫ti aflate Ón jurul grani˛elor Rom‚niei.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc. Propunerea de respingere a fost adoptat„ cu 149 de voturi. Legea s-a respins.

25. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 181/2005 pentru completarea art. 1 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 59/2005 privind unele m„suri de natur„ fiscal„ ∫i financiar„ pentru punerea Ón aplicare a Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei na˛ionale.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc. S-a adoptat.

Cu aceasta, Óncheiem ∫edin˛a de ast„zi. Declar lucr„rile Ónchise.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|123755]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 66/5.V.2006 con˛ine 48 de pagini.**

Pre˛ul: 10.08 lei noi/100.800 lei vechi