Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·16 octombrie 2000
other · respins
Doru Laurian Bãdulescu
Discurs
Îmi cer scuze, domnule preºedinte. Nu am auzit apelul la dezbaterea pe fond. Sigur cã nu o sã mai fac o intervenþie pe fond, în acest moment, însã, oricum, aº vrea sã fac scurte, foarte scurte, dacã vreþi Ñ nu ºtiu, poate voi mai pune întrebãri acum, dacã nu pot sã intervin pe fond Ñ, asupra acestui subiect, pentru cã acest proiect de lege îmi dã posibilitatea sã aduc în discuþie, în acest context, problemele legate de acordurile de împrumut care s-au semnat pentru experþii români care lucreazã alãturi de experþii strãini, în diverse programe.
Este o problemã pe care eu am ridicat-o ºi atunci când acordurile acelea au fost susþinute de domnul ministru Bãsescu ºi nu am primit rãspuns. Este o problemã pe care am ridicat-o ºi în cadrul unei interpelãri ºi nu am primit un rãspuns satisfãcãtor.
Eu aº vrea sã reamintesc onoratului Senat faptul cã existã o serie de programe, o serie de unitãþi de management al proiectului, de implementare a proiectului, în care, alãturi de experþii strãini, lucreazã experþi români. Sau altele în care lucreazã numai experþi români. În aceste mici colective, vreau sã reamintesc faptul cã cei care lucreazã acolo sunt plãtiþi cu niºte salarii fabuloase. Deºi sunt salariaþii ministerelor respective, deºi nu au
fãcut decât sã treacã dintr-un birou într-altul, faptul cã pe uºa noului birou scrie ”unitatea de management a proiectuluiÒ sau ”unitatea de implementare a proiectuluiÒ le dã acestora dreptul sã ajungã pânã la 300 de dolari pe zi. ªi avem situaþii de acest gen, în care este plãtit un salariat român cu 300 de dolari pe zi. Un ºef la aceastã unitate de implementare a proiectului, care are poate doi, trei experþi în componenþã, are 1.200 de dolari pe lunã. ªi nu sunt foarte puþine exemplele. Aº putea sã citez aici numai pe cele din Ministerul Transporturilor, unde un director al unui astfel de program ia cam 5.000 de dolari pe lunã.
Sigur cã lucrurile acestea nu ar trebui sã ne mire. Nu ar trebui decât sã ne bucure faptul cã experþii români sunt apreciaþi la o asemenea valoare, faptul cã ei pot obþine 1.200 sau 5.000 de dolari pe lunã. Nu ar putea decât sã ne bucure faptul cã este apreciatã pregãtirea profesionalã, experienþa, competenþa lor.
Problema însã pe care o ridic este aceea legatã de faptul cã ei sunt plãtiþi din niºte împrumuturi rambursabile, în cea mai mare parte. Nu sunt plãtiþi din împrumuturi nerambursabile. Sigur, ºi aici este o altã poveste, chiar dacã ar fi fost împrumuturi nerambursabile, însã, în cea mai mare parte, aici este vorba de împrumuturi rambursabile, pe care noi urmeazã sã le dãm înapoi. Ordonanþa nr. 52/1999 Ñ ºi mai am o mulþime de exemple, nu mai scot materialul, întrucât v-aº reþine prea mult ºi am spus cã nu fac o intervenþie pe fond. Mai avem trei, patru ordonanþe, proiecte de lege care se referã la astfel de acorduri prin care statul român ia niºte împrumuturi rambursabile, ca sã dea niºte salarii care mi se par imoral de mari în situaþia economicã în care se aflã România, în situaþia în care ºtim cã sunt niºte probleme sociale extraordinare, în care ºomajul a crescut ºi 43% din populaþia României este sub limita de subzistenþã.