Stenogramă plen

2. Nu a fost ºi nu este condamnat de drept comun.

3. Nu a fost comunist.

4. Nu a fost colaborator, informator sau lucrãtor al

Securitãþii.

5. Nu a fost ºi nu este membru al serviciilor secrete

române ºi strãine.

6. Nu a fost ºi nu este mason.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Preda Florea, din partea Partidului România Mare.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Declaraþia mea este personalã.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Pentru activitate duºmãnoasã dusã împotriva conducerii superioare de partid ºi de stat, în aprilie 1983 am fost reþinut ºi anchetat de organele Securitãþii de stat.

Era perioada când se declarase de cãtre Ceauºescu inexistenþa deþinuþilor politici.

Acest statut constituie baza obiectivitãþii declaraþiei, pe care am fãcut-o public în 1993 ºi pe care o reafirm astãzi, cã Nicolae Ceauºescu, fostul preºedinte al României a fost printre patrioþii de seamã ai neamului românesc, acþionând ºi obþinând rezultate notabile în perioada celor 25 de ani ai istoriei noastre, cât a fost conducãtorul statului. Diplomat abil, apãrãtor fervent al independenþei ºi suveranitãþii naþionale, a dus o iscusitã politicã externã pentru colaborare între popoare ºi pace. Concomitent a depus mari eforturi pentru a atenua tutela Moscovei, rãmânând totuºi pe orbita diplomaticã sovieticã, deoarece o abatere ar fi periclitat suveranitatea þãrii.

Inteligenþa nativã ºi curajul cu care a fost dotat i-au permis sã navigheze printre mai marii lumii: astfel, negociazã conflictul ideologic dintre Uniunea Sovieticã ºi China, se declarã independent în cadrul Tratatului de la Varºovia faþã de conflictul armat arabo-israelian, mijloceºte cu succes întâlnirea ºefilor de stat ai S.U.A. ºi China, protesteazã vehement împotriva invadãrii Cehoslovaciei de cãtre trupele Tratatului de la Varºovia, exploateazã ºi chiar speculeazã credinþa Occidentului cã România ar putea deveni punctul sãu de sprijin în constelaþia statelor socialiste.

Desigur, n-a avut intenþia sã scoatã þara din acest context, ci de a corela procesul conducerii politico-economice la nivelul tehnic atins cãtre sfârºitul anului 1985, pentru cã reuºise sã-ºi asigure ºi independenþa economicã drept spaþiu de manevrã.

De altfel, setea de libertate, independenþã ºi suveranitate constituie o caracteristicã a poporului român, ca ºi spiritul de colaborare ºi alianþã, toate acestea fiind dovedite de-a lungul istoriei de Mircea del Bãtrân, ªtefan cel Mare ºi Sfânt, Mihai Viteazul ºi alþii.

Aceste puternice sentimente le întâlnim ºi la Gheorghiu-Dej, care reuºeºte sã înlãture ocupaþia militarã a þãrii, statuatã de puterile occidentale dupã cel de-al Doilea Rãzboi Mondial.

În continuare, Ceauºescu are meritul de a fi continuat ºi consolidat independenþa politicã ºi economicã dupã 1964 faþã de U.R.S.S.

Acest fapt ºi factorii mondialismului nãscuþi în acea vreme l-au dus în faþa plutonului de execuþie.

În acest plan, pe fondul unor greºeli, în special cãtre finele ultimului deceniu al perioadei sale, nemulþumirile profunde ale unei pãrþi a poporului român, au dus la rãscoalã, iar câþiva strãini de neam ºi þarã îndeplinesc dictatul de execuþie în cea mai mãreaþã sãrbãtoare a creºtinãtãþii Ñ Ziua Naºterii Mântuitorului Iisus.

Dupã aproape 10 ani de economie de jaf ºi distrugere, peste 80% din populaþia þãrii apreciazã cã nivelul economic al României atins în 1989 i-ar fi urmat bunãstarea ºi siguranþa.

În aceste condiþii trebuie sã reconsiderãm activitatea lui Ceauºescu, sã disociem mãsurile bune de cele rele, sã separãm judicios lumina de umbrã în mod obiectiv, fãrã patimi politice, în afara incitãrii unor structuri strãine neamului românesc.

Istoria are nevoie de aceastã reconsiderare.

Revoluþia, în afarã de libertatea de gândire ºi de exprimare, nu ºi-a putut urmãri obiectivele economice, sociale ºi culturale. În acest proces de restructurare internã ºi externã a þãrii, s-au abandonat, fãrã nici o justificare de esenþã naþionalã, mãsurile necesare poporului, mãsuri verificate ºi aplicate în perioada de dinaintea Revoluþiei. De abia acum putem evidenþia în cifre genocidul pentru care, în mod demagogic, Ceauºescu a fost judecat ºi executat în mod bestial, genocid realizat de guvernãrile post decembriste, respectiv peste 3.500 de sinucideri numai în anul 1999, cu circa 25% mai multe decât în 1996, fãrã sã mai menþionãm procentul ridicat al mortalitãþii infantile, în special, al degradãrii biologice a populaþiei, cu consecinþe de lungã duratã.

Este paradoxal ca poporul român sã devinã cãlãul conducãtorilor sãi, începând cu conducãtorii revoltelor þãrãneºti ºi continuând cu Vladimirescu, Antonescu, Ceauºescu ºi chiar aceasta fiind rodul dictatului unor interese strãine.

Românii trebuie sã-ºi gãseascã echilibrul moral ºi sufletesc ºi sã-ºi reconstituie caracteristica tradiþionalã de a judeca drept ºi de a-ºi respecta conducãtorii.

De aceea ºi memoria lui Ceauºescu trebuie reconsideratã chiar de generaþiile actuale. Um mormânt de câþiva metri pãtraþi în moºia strãmoºeascã pe care a apãrat-o cu atâta îndârjire trebuie sã-ºi regãseascã locul, altfel schilodim ºi urâþim mãreþia poporului nostru multimilenar.

De altfel, aceastã sfidare globalã a unui trecut istoric recent nu ne onoreazã, pentru cã nu se pot accepta pe sãrite epocile istorice ale unui neam.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul senator Zavici Nicolae. Se pregãteºte domnul senator Gaita Doru.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor,

Înscrierea mea pentru a lua cuvântul la aceste declaraþii politice a fost fãcutã anterior publicãrii unei scrisori prin care mã angajez sã nu mai apar în mass-media niciodatã decât dupã alegeri.

Vã rog sã-mi permiteþi sã mã pot þine de cuvânt ºi sã înþelegeþi de ce astãzi nu pot face o declaraþie politicã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Gaita Doru, P.D.S.R. Se pregãteºte domnul senator Caraman Petru, P.N.Þ.C.D.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

În urmã cu o sãptãmânã am adus la cunoºtinþa plenului Senatului cã întregul proces de viabilizare a metalurgiei, în mod normal, are loc în cadrul unui program de restructurare aprobat de Guvernul României ºi acceptat, chiar monitorizat de Uniunea Europeanã.

Consiliul Europei, prin decizia din 6.12.1999 privind principiile, prioritãþile, obiectivele intermediare ºi condiþiile de parteneriat pentru aderarea României, a stabilit cã pânã la sfârºitul anului 2000 România trebuie sã prezinte planul de restructurare a siderurgiei, bineînþeles, aºa cum am arãtat, în conformitate cu exigenþele Uniunii Europene.

Între timp am participat la Galaþi, respectiv în data de 29Ð30 septembrie 2000, vineri ºi sâmbãtã, la reuniunea de toamnã a Societãþii române de metalurgie, cu tema ”Metalurgia româneascã în faþa integrãrii europeneÒ.

La aceastã reuniune a specialiºtilor români în domeniu ºi a tuturor factorilor de decizie, F.P.S. a prezentat ceea ce anticipam cu o sãptãmânã în urmã, lucrarea ”Programul PSAL Ñ Implicaþii în metalurgia româneascãÒ.

Revin cu întrebãrile ºi remarcile urmãtoare: cum poate fi realizat un program de restructurare conform exigenþelor Uniunii Europene, coordonat de stat, în condiþiile în care unitãþile din siderurgie sunt cuprinse în programul PSAL de privatizare-lichidare? În cazul în care se dã curs programului PSAL, în mod cert o parte din întreprinderi vor fi subiectiv lichidate.

Este de neconceput ca, practic, prima ofertã concretã a Uniunii Europene în privinþa siderurgiei româneºti pe baza cãreia se poate dimensiona toatã economia româneascã sã fie ignoratã. Ignorarea acestui program poate avea efecte dezastruoase pentru întreaga economie.

Situaþia nu mai poate trena, deoarece se acumuleazã tensiuni sociale determinate de situaþiile economice grele ale întreprinderilor ca urmare a tergiversãrii problematicii la nivel naþional, exemplul cel mai semnificativ fiind Hunedoara.

Acest program este de menþionat cã a fost întocmit de F.P.S. în cel mai mare secret, fãrã specialiºti, fãrã administraþie, fãrã sindicate. S-a încãlcat însãºi Constituþia României, care, la art. 31, spune cã ”dreptul persoanei de a avea acces la orice informaþie de interes public nu poate fi îngrãdit ºi autoritãþile publice, potrivit competenþelor ce le revin, sunt obligate sã asigure informarea corectã a cetãþenilor asupra treburilor publice.Ò

Are cuvântul domnul senator Petru Caraman. Se pregãteºte domnul senator Turianu Corneliu.

Am fost rugat de Asociaþia Naþionalã a Investitorilor F.N.I. din România sã citesc o parte din ceea ce nu s-a citit miercurea trecutã.

Scrisoarea investitorilor adresatã statului, Guvernului ºi partidelor politice din România.

1. Ñ Cadrul legislativ al F.N.I.

Fondul Naþional de Investiþii Ñ F.N.I. Ñ a fost lansat pe piaþa financiarã la 15 noiembrie 1995, într-un cadru legislativ modern, de tip european, ºi cu organisme de stat specializate în urmãrirea, evaluarea ºi sistarea, în caz de nevoie, a activitãþii financiare a fondului mutual din România. Cadrul legislativ a apãrut din necesitatea de a pune ordine în acest domeniu, deoarece funcþionarea fondurilor anterioare F.N.I.-ului, printre care ”CaritasÒ ºi SAFI, s-a dovedit a fi defectuoasã. Organismul special învestit de Parlamentul României cu sarcinã expresã de a urmãri activitatea fondurilor ºi de a sista funcþionarea celor în defect a fost ºi continuã sã fie Consiliul Naþional al Valorilor Mobiliare Ñ C.N.V.M.

O importanþã majorã în urmãrirea vieþii financiare în România cu misiuni proprii o au Ministerul Finanþelor, B.N.R., Ministerul de Interne, Ministerul de Justiþie, Serviciul Român de Informaþii ºi alþii. În concluzie, legi ºi organisme avem.

2. Ñ Riscuri, fonduri, bãnci.

Orice fond mutual de investiþii comportã pentru investitori douã tipuri de risc; riscul de piaþã ºi riscul de furt. Primul risc constã, de regulã, în afaceri neprofitabile pentru investitori ºi se manifestã prin diminuarea valorii unitãþii de fond. Acest risc ºi-l asumã, în mod tacit, investitorul din momentul înscrierii sale la fondul respectiv.

Al doilea risc constã din jefuirea fondului ºi deci a investitorilor, printr-o gamã variatã de procedee printre care menþionãm: sustragerea sistematicã de bani prin înºelãciune în convenþie, fals intelectual ºi uz de fals, lansare de zvonuri alarmiste de destabilizare a fondului, ca formã camuflatã de furt, ºi altele. Acest tip de risc, caracteristic þãrilor slab dezvoltate ºi celor în tranziþie ºi-l asumã statul prin organisme special abilitate, de preîntâmpinare ºi eliminare a jafului. Investitorul nu poate sã-ºi asume un astfel de risc, deoarece dreptatea nu ºi-o face el, ci legea pe care o aplicã statul. Fondurile ºi bãncile sunt unitãþi financiare de economisire ºi sporire a economiilor investitorilor. Spre deosebire de bãnci, care rareori au acoperit inflaþia, fondurile au adus investitorilor unele profituri care le-au fãcut atractive. Acest lucru a fost posibil deoarece fondurile, având o marjã de manevrã superioarã bãncilor, ºi-au plasat capitalul în cele mai fierbinþi zone de pe frontul afacerilor pentru a produce capital. De aceea, riscul investirii în fonduri este mai mare decât la bãnci. De aceea lichiditãþile sunt mai puþine la fonduri decât la bãnci, fapt care faciliteazã, în anumite împrejurãri, destabilizarea fondurilor prin intermediul zvonurilor alarmiste. O bunã reclamã poate ascunde investitorului consecinþele iminente ale riscului, dar nu ºi specialistului abilitat, care trebuie sã ia obligatoriu, din timp, toate mãsurile impuse de lege.

Încercaþi sã încheiaþi, domnule senator.

Da.

Fiecare investitor primea scrisori ce evidenþiau evoluþia activitãþii fondului pe anul în curs, iar la sediile F.N.I. s-au oferit zilnic ºi gratuit consultaþii ºi informaþii suplimentare relativ la activitatea fondului. Aceste date, care puteau fi obþinute ºi prin telefon, au fost accesibile oricãrui muritor.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Turianu Corneliu. Se pregãteºte ultimul înscris la declaraþiile politice de astãzi, domnul senator Pãvãlaºcu Gheorghe.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Opinia publicã asistã neputincioasã, pe zi ce trece, la o recrudescenþã a fenomenului infracþional, iar date statistice nãucitoare, cum ar fi cei 7.821 de urmãriþi general din evidenþa I.G.P.-ului, aratã cã lucrurile au scãpat de sub control. Sã mai adãugãm aici chiar ºi aprecierile unor poliþiºti, conform cãrora numai în Capitalã sunt sute de tinere sechestrate ºi obligate sã se prostitueze, iar unul din patru patroni plãtesc taxã de protecþie ºi ne dãm lesne seama de amploarea fenomenului infracþional, de amploarea luatã de reþelele mafiote din România.

Una din principalele cauze ale acestei stãri de fapt o reprezintã ruptura existentã de multe ori între poliþiºti ºi procurori, cãci, în loc sã colaboreze pentru stoparea crimei organizate, reprezentanþii Ministerului de Interne ºi ai Parchetului General se comportã ca niºte copii râzgâiaþi care râvnesc la aceeaºi jucãrie. ªi ce dovadã mai bunã putem avea despre aceastã intolerabilã ”rãcealãÒ existentã între cele douã instituþii, decât cazul recent mediatizat al unei tineret rãpitã, sechestratã, bãtutã ºi obligatã sã se prostitueze. La intervenþia în forþã a ”mascaþilorÒ, au mai fost gãsite ºi alte fete în aceeaºi situaþie, dintre care una fusese maltratatã în chip bestial, lovitã cu ranga pânã când i-au fost fãcute zob mâinile ºi picioarele. Autorul acestor acte barbare a fost reþinut cu greu. El este un recidivist notoriu, având în spate o serie de condamnãri pentru diverse infracþiuni, toate sãvârºite cu violenþã, printre care ºi douã tentative de omor. Numai cã, stupoare, reprezentantul Parchetului nu a aprobat eliberarea unui mandat de arestare ºi a dispus cercetarea în stare de libertate a acestui individ care se face vinovat de frângerea destinului a zeci ºi zeci de alte destine.

În faþa camerelor de filmat, reprezentanþii Poliþiei i-au acuzat pe procurori, mai mult sau mai puþin voalat, de rea-credinþã atunci când aceºtia au refuzat sã-l considere un real pericol public. Parchetul a ripostat imediat printr-un comunicat de presã în care poliþiºtii picã de incompetenþi sadea, prezentarea probelor fiind consideratã de domnii procurori ca fiind superficialã, iar formularea ambiguã, care nu lasã sã se înþeleagã clar cã faptele au fost sãvârºite cu violenþã. ªi aºa s-a pornit un rãzboi mediatic între Parchet ºi Poliþie, timp în care ”monstrul din Calea PlevneiÒ este liber ºi-ºi vede bine mersi de afacerile sale murdare. Ceea ce, stimaþi colegi, este inadmisibil! Dupã cum inadmisibil este ºi ca aproape jumãtate dintre infractorii arestaþi sã fie cercetaþi în stare de libertate tocmai din cauza acestei râci nejustificate dintre cele douã instituþii ale statului.

Mulþumesc, domnule senator.

Domnul senator Pãvãlaºcu. Nu este prezentÉ

Stimaþi colegi, am terminat declaraþiile politice.

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind constituirea ºi organizarea clerului militar.

Am rugãmintea, un coleg care a participat la comisia de mediere sã susþinã raportul.

Au participat la aceastã comisie domnii senatori Gavaliugov Corneliu, Boiangiu Cornel, Moisin Ioan, NŽmeth Csaba, Plãticã-Vidovici, Dobrescu Vasile, Turianu Corneliu.

Unul dintre colegiÉ

Vã rog, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor senatori,

Comisia de mediere s-a întrunit miercuri, 27 septembrie 2000, orele 9,15, la sediul Camerei Deputaþilor.

ªedinþa a fost condusã alternativ de domnul senator Boiangiu Cornel ºi de domnul deputat Wittstock Wolfgang.

În urma examinãrii divergenþelor apãrute la unele texte ale proiectului de lege în formulãrile celor douã Camere, comisia a hotãrât sã propunã adoptarea textelor prevãzute în anexa la prezentul raport în unanimitate.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Stimaþi colegi, este vorba de un articol nou introdus de cãtre Senatul României, care a fost acceptat cu unanimitate de voturi de cãtre comisia de mediere.

Urmãtorul punct pe ordinea de zi Ñ raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind executorii judecãtoreºti.

Din partea Senatului au participat domnii senatori Creþu Ioan, Brânzan Emilian, Dobrescu Rãsvan, Pusk‡s Valentin-Zolt‡n, Predescu Ion, Badea Dumitru, Turianu Corneliu.

## Unul dintre colegiÉ

Este foarte simplu. Sã ºtiþi cã în majoritate sunt textele Senatului, spre satisfacþia domnului senator Fuior. Domnul senator Pusk‡s.

Comisia de mediere s-a întrunit miercuri, 27 septembrie, ºi a hotãrât ca textele sã fie conform anexei.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Mulþumesc, domnule senator.

Atrag atenþia colegilor cã aceastã lege are un caracter organic.

Pânã la art. 22 nu sunt nici un fel de observaþii. Textele aflate în divergenþã au fost adoptate conform textului votat de plenul Senatului.

La art. 22 este un text comun, de asemenea, votat cu unanimitate de voturi.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Îl

- Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Îl

Urmãtorul punct de pe ordinea de zi se referã la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea ºi completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum ºi celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri, cu modificãrile ulterioare.

Din partea Senatului au participat urmãtorii colegi: Pop Sabin, Blejan Constantin, Bãdiceanu Nistor, NŽmeth Csaba, Ion Vasile, Badea Nelu, Pãvãlaºcu Gheorghe.

Domnul senator Blejan Constantin, vã rog sã prezentaþi raportul.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor senatori,

Comisia s-a întrunit miercurea trecutã. Au fost prezenþi din partea Senatului 6 domni senatori; din partea Camerei Deputaþilor, 5 domni deputaþi.

Au luat în discuþie aceste divergenþe ºi, în majoritate, au fost aprobate textele Senatului, în afarã de un text comun ºi un text al Camerei Deputaþilor, aºa încât aveþi anexa alãturatã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Într-adevãr, pânã la art. 5 sunt doar textele Senatului.

Art. 5, text comun, cu unanimitate de voturi. Dacã sunt observaþii? Vã rog, domnul senator Ciurtin.

Domnule preºedinte,

Pentru colegul nostru o întrebareÉ ªtiu cã n-o sã puteþi sã-mi rãspundeþi la ea, dar aºa, pentru sufletul meu.

Titlul ordonanþei: ”dictatura instauratã la 6 martie 1945ÉÒ România ca formã de guvernãmânt pânã la 30 decembrie 1947 a fost regalitate.

Domnule, concordã sau nu concordã?! Vã rog, lãmuriþi-mã ºi pe mine dacã puteþi.

Eu am ridicat-o ºi când am discutat aici. Eu nu înþeleg de ce falsificãm istoria. Deci forma de guvernãmântÉ Nu mã intereseazã Executivul cum a fost, pentru cã în Executivul din 1945 Ñ nu? Ñ a intrat ºi Partidul Naþional Liberal, ºi Partidul Naþional ÞãrãnescÉ ªtiþi foarte bine. Deci, aripa ”Alexandrescu, Brãtianu ºi TãtãrescuÒ.

Domnilor, au fost partide democratice. Dar, aºa, spre ºtiinþa mea, lãmuriþi-mã o datã, sã ºtiu ce este cu regimul acesta dictatorial, când regimul, forma de guvernãmânt în România a fost, pânã la 30 decembrie 1947, regalitate.

Vã rog foarte mult, de ce se confundã noþiunile? Sau cine elaboreazã aceste acte nu cunoaºte nici mãcar un dram de istorie. Puteþi sã scrieþi altceva, dar numai aºa nu! Pentru cã, încã o datã, repet: dumneavoastrã, cei care sunteþi în Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat, în Partidul Naþional Liberal de astãzi vã acuzaþi în faþa istoriei, vã acuzaþi! Vã rog sã mã credeþi, vã acuzaþi, din punct de vedere istoric. Vã acuzaþi, domnilor!

Nu vreau sã fac alte comentarii.

Domnule senator, vã mulþumesc.

Eu credeam cã dumneavoastrã doriþi sã aduceþi observaþii asupra articolului aflat în divergenþã.

Îmi cer scuze, domnule preºedinte ºi domnilor colegi, însã intervenþia domnului senator Ciurtin mã obligã sã iau cuvântul pentru a restabili adevãrul istoric.

Mã surprinde cã domnul senator Ciurtin care, dupã ºtiinþa mea, este profesor de istorie, poate sã ridice asemenea probleme, când este foarte bine cunoscut cã nu esteÉ, cã Domnia sa nu are deloc dreptate. ªi anume, adevãrul istoric este urmãtorul: dictatura comunistã a început în România la 6 martie 1945, fiind instauratã de pumnul sovietic al comisarului adjunct pentru afacerile externe al Uniunii Sovietice, Andrei Ianuarievici Vîºinski, care a bãtut regelui cu pumnul în masã Ñ regele care voia sã îl numeascã prim-ministru pe prinþul Barbu ªtirbei, ºi i l-a impus pe Petru ”GrozaÒ, iar acel guvern care era un guvern de puternicã influenþã comunistã ºi care s-a autodenumit ”guvern de largã concentrare democraticãÒ a avut în componenþa sa, este adevãrat, cum spune domnul senator Ciurtin, niºte dezidenþe liberale ºi þãrãniste: dizidenþa þãrãnistã a lui Anton Alexandrescu, care a fost nãimit, mituit de comuniºti, ºi dizidenþa liberalã a lui Gheorghe Tãtãrescu, care a fost licheaua-lichelelor ºi care s-a rupt de conducerea legitimã a Partidului Naþional Liberal ºi s-a dat cu toate dictaturile, cu dictatura regelui Carol al II-lea ºi, apoi, cu dictatura comunistã.

Din punct de vedere procedural, dumneavoastrã, domnule preºedinte, aveþi perfectã dreptate, dar este neapãrat necesar sã restabilim adevãrul istoric, pentru ca sã nu se mai rosteascã asemenea lucruri greºite Ñ ºi încerc sã îmi moderez foarte mult exprimãrile Ñ, sã nu se mai rosteascã asemenea lucruri greºite în Senat.

Deci acesta este adevãrul. Iar împrejurarea cã regele Mihai a continuat sã domneascã pânã la 30 decembrie 1947, iarãºi este adevãrat, dar este greºit interpretat de domnul senator Ciurtin, pentru cã regelui i s-a impus acel guvern comunist sau comunizat, regele a fãcut grevã regalã, care a încetat numai dupã Conferinþa miniºtrilor de externe ai celor 3 mari puteri, din decembrie 1945, de la Moscova. Deci acel guvern a fost un guvern comunist sau comunizat Ñ Guvernul Petru Groza Ñ ºi nu poate fi numit altfel decât guvern al dictaturii ºi o slugã prea plecatã a lui Stalin. Acesta este adevãrul istoric. ªi vã rog sã nu mai facem alte discuþii pe aceste lucruri, care sunt adevãruri elementare.

La titlu nu existã divergenþã între Camerã ºi Senat.

Domnule preºedinte, titlul nu este bun ºi am spus, când s-a discutat, modificarea lui.

Domnule senator, procedural, nu mai avem ce face. Legea a fost dezbãtutã în Senat, s-a adoptat titlul; la Camerã, acelaºi titlu, nu existã text în divergenþã. Deci nu are sens sã mai discutãm decât asupra art. 5.

Da.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Domnule preºedinte, îmi pare rãuÉ Domnul senator Dobrescu este ºi jurist.

Domnule senatorÉ

Pentru stenogramã.

A fost o întrebare retoricã. Domnul senator Rãsvan Dobrescu, vã rog.

Nu. Vã rog foarte mult.

Domnule senator, propuneþi un simpozion pe aceastã temã ºi vom participa la acel simpozion.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/16.X.2000

Deci, domnul senator Dobrescu este ºi jurist. Îmi face impresia cã habar nu are de diferenþa dintre forma de guvernãmânt ºi Executiv.

Haideþi, domnilor, sã fim serioºi! Acolo a fost ºi Titel Petrescu. Dumneata îl faci canalie pe Tãtãrescu?! Pãi, atunci, ce s-ar întâmpla dacã ar veni un liberal adevãrat sã vã spunã cine a fost Tãtãrescu? Spuneþi, domnule senator Dobrescu! Dumneavoastrã aþi studiat biografia acestui om? Haideþi, sã fim serioºi, domnilor!

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Domnule senator, haideþi sã terminãm cu aceastã disputã care, efectiv, nu îºi are obiectul acum, aici.

Deci, stimaþi colegi, dacã asupra art. 5 existã observaþii?

Nefiind observaþii,

De asemenea, mai avem text comun la art. 7, cu unanimitate de voturi, adoptat.

Dacã sunt observaþii asupra acestui text comun?

Nefiind observaþii,

La art. 9 Ñ text comun, de asemenea, cu unanimitate.

Observaþii?

Nefiind observaþii,

Observaþii?

Nefiind observaþii,

Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi, stimaþi colegi.

Adoptat cu 76 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere.

Urmãtorul punct pe ordinea de zi se referã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 201/1999 pentru completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 66/1997 privind scutirea de platã a impozitelor pe salarii ºi/sau pe venituri realizate de consultanþi strãini pentru activitãþile desfãºurate în România în cadrul unor acorduri de împrumut.

Iniþiatorul? Nu avem iniþiator.

La pct. 8, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 7/2000 privind

aprobarea achiziþiei unui spaþiu de cãtre Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ.

Dacã avem iniþiator? Nu avem iniþiator.

Stimaþi colegi, luãm o pauzã de 15 minute, întrucât iniþiatorii au fost anunþaþi sã vinã la Senat dupã ora 16,30. Se pare cã, între timp, nu a ajuns nici unul.

Luãm o pauzã pânã la ora 16,50 ºi reluãm lucrãrile Senatului la acea orã.

Am rugãmintea la staff ºi la reprezentantul Relaþiei cu Parlamentul sã ia mãsurile de urgenþã. Trebuiau sã vinã cu o jumãtate de orã înainte.

## PAUZÃ

## * * DUPÃ PAUZÃ

Urmãtorul punct pe ordinea de zi se referã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 201/1999 pentru completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 66/1997 privind scutirea de platã a impozitelor pe salarii ºi/sau pe venituri realizate de consultanþi strãini pentru activitãþile desfãºurate în România în cadrul unor acorduri de împrumut.

Iniþiatorul, vã rog sã vã prezentaþi, ºi, în acelaºi timp, sã daþi citire expunerii de motive.

**Doamna Mioara Teodora Ionescu Ñ** _director general al Direcþiei de relaþii cu organismele financiare internaþionale din cadrul Ministerului Finanþelor:_

## Bunã ziua!

Mã numesc Mioara Ionescu, sunt director general al Direcþiei de relaþii cu organismele financiare internaþionale din Ministerul Finanþelor.

Prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 201/1999, am solicitat aprobarea unui amendament al Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 66 din 24 octombrie 1997É

## Numai o clipã! Mã scuzaþi!

Invit comisia noastrã de specialitate, Comisia de buget, finanþe ºi bãnci, domnul senator Oprea Andreiu, preºedintele comisiei.

Vã rog sã continuaþi.

Deci am propus aprobarea unui amendament al Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 66/1997, motivat de faptul cã în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 66/1997 am omis includerea unuia din partenerii noºtri care ne-au acordat împrumuturi în condiþii deosebit de avantajoase. Este vorba de acum numita Banca Japonezã de Dezvoltare a Cooperãrii, care dirijeazã asistenþa de dezvoltare din partea Guvernului japonez, cu dobânzi subvenþionate sub 3% ºi pe termene foarte mari Ñ 30 de ani.

Pentru a acorda un tratament echitabil tuturor finanþatorilor noºtri, am adus acest amendament la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 66/1997, precizând sã se aprobe scutirea de platã a impozitelor pe salarii ºi pentru veniturile realizate de persoane juridice nerezidente, din împrumuturi la care dobânda se situeazã sub 3%.

Da. Vã mulþumesc.

Invit un coleg din cadrul Comisiei de buget, finanþe, bãnci pentru a susþine raportul comisiei. Domnul senator Csap—.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat mai sus.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanþã, cu observaþii ºi propuneri care se referã la procedura de legiferare în regim de urgenþã, aleasã de Guvern, precum ºi la normele de tehnicã legislativã de care iniþiatorul a þinut cont.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, în baza prevederilor art. 73 din Regulamentul Senatului, propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Declar deschise dezbaterile generale la acest proiect de lege.

Nu sunt colegi doritori sã ia cuvântul.

Dacã asupra titlului legii existã observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi titlul legii.

Vã rog sã votaþi, stimaþi colegi!

Titlul legii a fost adoptat cu 72 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere.

Dacã asupra articolului unic sunt observaþii?

Nefiind observaþii,

Solicit cuvântul, domnule preºedinte.

Vã rog. Domnul senator Bãdulescu.

Îmi cer scuze, domnule preºedinte. Nu am auzit apelul la dezbaterea pe fond. Sigur cã nu o sã mai fac o intervenþie pe fond, în acest moment, însã, oricum, aº vrea sã fac scurte, foarte scurte, dacã vreþi Ñ nu ºtiu, poate voi mai pune întrebãri acum, dacã nu pot sã intervin pe fond Ñ, asupra acestui subiect, pentru cã acest proiect de lege îmi dã posibilitatea sã aduc în discuþie, în acest context, problemele legate de acordurile de împrumut care s-au semnat pentru experþii români care lucreazã alãturi de experþii strãini, în diverse programe.

Este o problemã pe care eu am ridicat-o ºi atunci când acordurile acelea au fost susþinute de domnul ministru Bãsescu ºi nu am primit rãspuns. Este o problemã pe care am ridicat-o ºi în cadrul unei interpelãri ºi nu am primit un rãspuns satisfãcãtor.

Eu aº vrea sã reamintesc onoratului Senat faptul cã existã o serie de programe, o serie de unitãþi de management al proiectului, de implementare a proiectului, în care, alãturi de experþii strãini, lucreazã experþi români. Sau altele în care lucreazã numai experþi români. În aceste mici colective, vreau sã reamintesc faptul cã cei care lucreazã acolo sunt plãtiþi cu niºte salarii fabuloase. Deºi sunt salariaþii ministerelor respective, deºi nu au

fãcut decât sã treacã dintr-un birou într-altul, faptul cã pe uºa noului birou scrie ”unitatea de management a proiectuluiÒ sau ”unitatea de implementare a proiectuluiÒ le dã acestora dreptul sã ajungã pânã la 300 de dolari pe zi. ªi avem situaþii de acest gen, în care este plãtit un salariat român cu 300 de dolari pe zi. Un ºef la aceastã unitate de implementare a proiectului, care are poate doi, trei experþi în componenþã, are 1.200 de dolari pe lunã. ªi nu sunt foarte puþine exemplele. Aº putea sã citez aici numai pe cele din Ministerul Transporturilor, unde un director al unui astfel de program ia cam 5.000 de dolari pe lunã.

Sigur cã lucrurile acestea nu ar trebui sã ne mire. Nu ar trebui decât sã ne bucure faptul cã experþii români sunt apreciaþi la o asemenea valoare, faptul cã ei pot obþine 1.200 sau 5.000 de dolari pe lunã. Nu ar putea decât sã ne bucure faptul cã este apreciatã pregãtirea profesionalã, experienþa, competenþa lor.

Da. Mulþumesc.

Dacã mai sunt observaþii asupra articolului unic? De fapt, intervenþia domnului senator Bãdulescu fãcea referire la dezbaterile generale.

Îl rog pe reprezentantul Guvernului sã rãspundã la întrebarea pusã de domnul senator Bãdulescu. Aveþi cuvântul, doamnã director general.

Cu permisiunea dumneavoastrã, dacã, pe de o parte, ar fi moral sã tratãm în acelaºi fel consultanþii români cu cei strãini, pe de altã parte, aveþi perfectã dreptate cã acest lucru nu trebuie fãcut din surse rambursabile.

În prezent, Ministerul Finanþelor... Aºa cum bine aþi menþionat, nu Ministerul Finanþelor a fost pionul întâi în aceasta, deºi a semnat, dar, cu permisiunea dumneavoastrã, acum, Ministerul Finanþelor gândeºte o formã de instituþionalizare a acestor PMU ºi vom reveni la acea Ordonanþã nr. 52/1999, cu salarizarea PMU.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

## Da. Vã mulþumesc.

Dacã asupra articolului unic existã observaþii? Nu sunt observaþii. Îl

Urmãtorul punct pe ordinea de zi se referã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 7/2000 privind aprobarea achiziþiei unui spaþiu de cãtre Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ. Avem iniþiator?

Vã rog sã poftiþi.

## **Doamna Eugenia Ciubâncan Ñ** _director general_

## Bunã seara!

Mã numesc Eugenia Ciubâncan. Sunt director general la Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ.

Domnul Costiniu?

## **Domnul Florin Costiniu Ñ** _secretar general al Camerei Deputaþilor_ **:**

## Bunã seara!

Mã numesc Florin Costiniu. Sunt secretarul general al Camerei Deputaþilor

Am rugãmintea sã prezentaþi expunerea de motive.

În fapt, Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ a deþinut un spaþiu în str. Blanduziei, de circa 144 de metri pãtraþi, dat în administrare de cãtre Guvernul României. Acest spaþiu a fost revendicat, a fost cedat proprietarilor ºi am fost obligaþi sã rezolvãm problema relaþiilor cu publicul ºi agenþii economici.

Potrivit unei alte ordonanþe, regiile autonome nu au voie sã cumpere active.

În consecinþã, ne-am adresat Guvernului României, cu rugãmintea sã ne acorde o excepþie, sã ne permitã sã cumpãrãm spaþiul necesar cu aceastã destinaþie.

Spaþiul a fost anunþat, ca intenþie, la licitaþie publicã.

Guvernul României a aprobat excepþia respectivã de la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 88/1997 ºi a permis achiziþionarea din fonduri proprii, deci, nu subvenþii, nu o altã sursã, ci fondurile proprii de dezvoltare ale Regiei.

Spaþiul este deja amenajat. Centrul de relaþii cu publicul actual este un centru modern, european, dotat la nivelul tehnic necesar, pentru ceea ce reprezentãm în România, agent economic cu rol public, ºi a permis ca, în timp foarte scurt, sã aducem la zi Pãrþile a III-a ºi a IV-a ale ”Monitorului OficialÒ. ªi, de asemenea, a început, într-un ritm adecvat, acþiunea de recuperare a resurselor investite.

Vã rog sã fiþi de acord cu promovarea prin lege, care rãspunde unui principiu: ”Toatã lumea este egalã în faþa legii!Ò, iar discriminãrile care se fac, încã, la adresa unor unitãþi de stat, chiar dacã au rezultate economice favorabile, sunt nejustificate.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu doamnei Ciubâncan.

Îl rog pe domnul preºedinte al comisiei noastre de specialitate, domnul senator DŽnes Seres, sã prezinte raportul.

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Comisia pentru administraþie publicã a fost sesizatã cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 7/2000 privind aprobarea achiziþiei unui spaþiu de cãtre Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ.

Proiectul de lege mai sus menþionat a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ ºi de Comisia noastrã juridicã.

Menþionãm, de asemenea, cã proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Luând în dezbatere proiectul acestei legi, comisia propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea sa, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, dacã sunteþi doritori sã luaþi cuvântul la dezbaterile generale? Nu.

Dacã asupra titlului legii existã observaþii?

Nefiind observaþii,

Dacã asupra articolului unic existã observaþii?

Nefiind observaþii,

Supun atenþiei dumneavoastrã legea în ansamblu. Vã rog, votul dumneavoastrã, stimaþi colegi.

Legea a fost adoptatã cu 72 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, nici o abþinere.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumim ºi noi, domnule preºedinte.

Mulþumesc ºi comisiei noastre de specialitate.

Urmãtorul punct pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 31/1997 privind regimul investiþiilor strãine în România.

Raportor: Comisiile noastre economicã ºi buget, finanþe, bãnci.

Invit, de asemenea, iniþiatorul sã se prezinte.

## **Domnul Kerekes G‡bor Ñ** _vicepreºedintele Agenþiei Române pentru Dezvoltare_ **:**

Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

Deci încerc sã fiu foarte scurt.

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 31/1997 a stabilit cadrul investiþiilor strãine ºi, în general, al investiþiilor în þarã.

Ulterior, prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 92 din 1997 prevederile Ordonanþei nr. 31/1997 au fost abrogate.

Aceastã ordonanþã, respectiv, Ordonanþa nr. 92/1997 privind stimularea investiþiilor directe, a fost abrogatã de Legea nr. 241 din 1998. Din aceastã cauzã iniþiatorul este de acord cu propunerea comisiei de specialitate.

Da, mulþumesc.

Vã rog sã prezentaþi raportul comisiilor noastre de specialitate.

Comisia economicã ºi Comisia de buget, finanþe, bãnci au fost sesizate cu Adresa 1.394 din 14 iulie 1997 pentru a analiza în fond acest proiect de lege ºi au întocmit raportul.

În decembrie 1998 intrã în vigoare Legea nr. 241/1998 pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 92/1997 privind stimularea investiþiilor directe, care la articolul 18 prevede cã la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanþe de urgenþã se abrogã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 31/1997 privind regimul investiþiilor strãine.

Având în vedere cele expuse de iniþiator ºi cele prezentate de cãtre mine, luând în considerare toate acestea, comisia propune plenului respingerea proiectului de lege.

Vã mulþumesc. Declar deschise dezbaterile generale.

Nefiind doritori a lua cuvântul, supun atenþiei dumneavoastrã raportul comisiilor noastre de specialitate privind respingerea acestui proiect de lege.

Vã rog sã votaþi, stimaþi colegi, respingerea acestui proiect de lege.

Cu 80 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, a fost acceptatã.

Vã mulþumesc.

Urmãtorul punct se referã la proiectul de Lege pentru modificarea unor dispoziþii privind sancþiunile contravenþionale. Este vorba de o nouã dezbatere.

Invit iniþiatorul, de asemenea, Comisia noastrã juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, pe domnul preºedinte Rãsvan Dobrescu.

Aveþi cuvântul. Vã rog sã vã prezentaþi întâi.

## **Domnul Mircea Mureºan Ñ** _general, prim-locþiilor al ministrului de interne, secretar de stat în Ministerul de Interne_ **:**

Am onoarea sã supun atenþiei dumneavoastrã poziþia ministerului faþã de proiectul de lege.

Suntem de acord cu cele arãtate în cuprinsul raportului Comisiei juridice de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a Senatului potrivit cãruia obiectul de reglementare al proiectului de lege în speþã a fost preluat în conþinutul Ordonanþei Guvernului nr. 55 din 1994 privind majorarea limitelor minime ºi maxime ale amenzilor contravenþionale stabilite prin acte normative aflate în vigoare la 1 iunie 1994, aprobatã prin Legea nr. 129 din 1994. Având în vedere cele menþionate mai sus, susþinem respingerea proiectului de lege supus dezbaterii. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Vã rog sã prezentaþi raportul comisiei.

## Domnule preºedinte,

Domnilor colegi,

Într-adevãr, ca urmare a situaþiei care v-a fost arãtatã de iniþiator, proiectul de lege a rãmas fãrã obiect, astfel încât urmeazã ca el sã fie respins de cãtre plenul Senatului.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Declar deschise dezbaterile generale. Nu avem colegi doritori sã ia cuvântul.

Supun atenþiei dumneavoastrã propunerea comisiei noastre de specialitate privind respingerea acestui proiect de lege. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 86 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, propunerea a fost acceptatã.

Mulþumesc iniþiatorului.

Poziþia 12. Luãm poziþia 12 dacã avem iniþiator. Legea privind remunerarea persoanelor alese sau numite, precum ºi a unor categorii de persoane din cadrul autoritãþii publice.

Rog iniþiatorul sã pofteascã la pupitru. Numele ºi vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul Alexandru Gheorghe Man Ñ** _secretar de stat_

_la Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale_ **:**

Bunã seara!

Vã rog, prezentaþi expunerea de motive.

Prevederile proiectului de lege contravin prevederilor Legii nr. 154/1998.

De altfel, acest proiect de lege se observã cã a fost iniþiat înaintea proiectului de Lege nr. 154/1998. Salariile propuse sunt mai mici faþã de cele din Legea nr. 154/1998 ºi, respectiv, prevãzute prin Legea bugetului.

Personalul din administraþia publicã a devenit, o parte din el, deja funcþionari publici, urmând a fi salarizaþi potrivit regulamentului de salarizare a acestor categorii de personal. Actualmente este supusã Guvernului României, spre aprobare, salarizarea funcþionarilor publici.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, vã rog, prezentaþi raportul comisiei.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

ªi acest proiect de lege a rãmas fãrã obiect, ca urmare a unei noi iniþiative a Guvernului care a depus la Parlament un alt proiect de Lege privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã în sectorul bugetar ºi a indemnizaþiilor pentru persoanele care ocupã funcþii de demnitate publicã.

În consecinþã, acest proiect de lege trebuie sã fie ºi el respins.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

## Mulþumesc domnule preºedinte.

Dacã la dezbaterile generale sunt colegi doritori sã ia cuvântul? Nefiind,

Mulþumesc iniþiatorului, mulþumesc ºi comisiei noastre de specialitate, domnului preºedinte Rãsvan Dobrescu.

Urmãtorul punct de pe ordinea de zi se referã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 30/1997 privind aprobarea Aranjamentului de credit stand-by ºi a Memorandumului privind politica economicã a Guvernului României pe perioada 1997Ð1998, convenit cu Fondul Monetar Internaþional.

Raportor, Comisia noastrã pentru buget, finanþe, bãnci. Legea are un caracter ordinar.

Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive. Aveþi cuvântul.

Aprobarea acestei ordonanþe a fost amânatã de foarte multe ori. Suntem în faþa unui aranjament care a expirat de mult. El a fost de 301,5 milioane DST-uri din care s-au tras numai 120,6 milioane DST-uri ºi a expirat înainte, din cauza neîndeplinirii condiþionalitãþilor.

Deci a expirat la termenul normal.

Dupã expirarea acestuia în 1998 s-au reluat discuþiile cu Fondul Monetar Internaþional pentru un nou aranjament de credit stand-by.

El este consumat, cunosc raportul Comisiei buget, finanþe, bãnci, rãmâne la latitudinea dumneavoastrã sã decideþi.

Deci sã înþeleg cã nu acceptaþi amendamentele propuse de comisia noastrã de specialitate?

Domnule preºedinte, vã rog sã-mi permiteþi.

Este un acord mort. Ca sã facem amendamente la acord, ar însemna sã abordãm partenerul extern sã facem niºte amendamente. Dacã este vorba numai de

amendamentele din anexa la raportul comisiei, ele se referã la înlocuirea cuvântului ”aprobareÒ cu ”ratificareÒ, ºi cred cã este...

Am înþeles, vã mulþumesc.

Domnule senator, vã rog sã prezentaþi raportul comisiei noastre de specialitate.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Ordonanþa a fost emisã în baza articolului 1 litera a) din Legea nr. 134 din 1997. Suma împrumutului a fost de 301,5 milioane DST. Perioada pentru care s-a acordat împrumutul a fost de 13 luni, începând cu data de 22 aprilie 1997.

Eliberarea tranºelor de împrumut s-a efectuat pe baza îndeplinirii programului de mãsuri economice convenit de Guvernul României cu Fondul Monetar Internaþional.

Obligaþiile asumate de Guvern pentru prima analizã cu F.M.I. de la data de 15 august 1997 ºi de care depindea tranºa a doua de credit, în sumã de 60,3 milioane DST, nu au fost îndeplinite în totalitate.

Nerealizarea acestor criterii a fãcut ca tranºa a doua, în sumã de 60,3 milioane DST, care trebuiau încasate pânã la 15 august 1997, sã nu fie acordatã de F.M.I.

Menþionez cã proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ ºi de Comisia pentru buget, finanþe, bãnci, propunând pentru dezbatere ºi adoptare prezentul proiect de lege.

Renunþãm la amendamentele propuse în anexã, având în vedere expirarea termenului acordului încheiat. Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc domnule senator. Declar deschise dezbaterile generale. Domnul senator Bãdulescu.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aranjamentul de credit stand-by ºi Memorandumul semnat de Guvernul României cu Fondul Monetar Internaþional la începutul anului 1997 nu este un document favorabil în ceea ce ne priveºte ºi prin consecinþele sale constituie un handicap greu de surmontat pentru guvernele urmãtoare Guvernului Ciorbea.

Este nu numai regretabil, ci condamnabil faptul cã documente semnate de Guvernul României la începutul anului 1997 nu au fost aduse imediat în atenþia Parlamentului pentru a se încerca sã facem pe cât posibil o analizã responsabilã a obligaþiilor ºi termenelor pe care aceste documente internaþionale le angajeazã.

ªi iatã cã astãzi, dupã aproape 3 ani ºi jumãtate de la semnarea acestor documente, plenul Senatului poate sã-ºi exprime prin vot poziþia faþã de Memorandumul semnat cu Fondul Monetar Internaþional.

Acordul de credit stand-by ºi Memorandumul semnate cu F.M.I. au avut ºi au o importanþã fundamentalã pentru politica economicã, monetarã, socialã a României ºi, din pãcate, acest fundament a fost prost conceput ºi greºit implementat, ceea ce a grevat în totalitate construcþia economicã a României în ultimii 3 ani. Afirm ºi cu aceastã ocazie cã este inadmisibil ca un guvern pasager sã angajeze prezentul ºi viitorul României de maniera în care a fãcut-o Guvernul Ciorbea ºi, totodatã, condamn ºi atitudinea celor care au împiedicat pânã în prezent Parlamentul sã-ºi exercite prerogativele în ceea ce priveºte documente de o asemenea importanþã semnate cu organismele financiare internaþionale.

Ce se mai poate face astãzi, stimaþi colegi?!

Sigur, în primul rând, o asemenea experienþã nu trebuie sã mai trãim în viaþa Legislativului, în viaþa cetãþenilor, ºi nu trebuie sã mai permitem ca astfel de experienþã sã se repete nici în legislaturile urmãtoare.

În al doilea rând, sigur cã ne punem problema modului în care se mai pot ajusta o serie de clauze ºi condiþionãri care s-au dovedit a avea efecte negative.

Atâta timp cât astfel de clauze au fost acceptate de un guvern al României, deºi acest guvern s-a dovedit lipsit de experienþã, neprofesional ºi efemer, P.D.S.R. îºi pune foarte serios problema a ceea ce se mai poate ajusta pentru a putea stãvili aceastã cãdere a economiei româneºti ºi a ne putea concentra eforturile pe un vector ascendent.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Oliviu Gherman.

Domnule preºedinte, Stimatã doamnã secretar de stat, Stimate colege, Stimaþi colegi,

Iatã cã ne aflãm în faþa unei situaþii care se înscrie pe linia unei proceduri generale adoptate de Executiv în aceºti ani: ordonanþe de urgenþã pe care le aprobãm sau le respingem dupã o jumãtate de an, un an sau 2 ani.

ªi acum discutãm acest memorandum ºi acord stand-by semnat de Guvernul României cu Fondul Monetar Internaþional în 1997, o ordonanþã care a fost elaboratã de Guvern pe baza abilitãrii Guvernului de a emite ordonanþe.

Desigur, în acest moment nici mãcar nu suntem la un parastas de 6 sãptãmâni, nici de 6 luni, suntem la un parastas de 2 ani ºi ceva, care aproape cã îºi pierde semnificaþia.

Desigur cã acest lucru este ºi adaptat unei ºedinþe de luni dupã-masã, un fel de intercalãri într-o ºedinþã de lucru a unui program legislativ destul de subþire.

Vreau sã precizez cã nu avem, atunci, motive sã ne mirãm. La timpul potrivit, acum vreo 2 ani, am avut la îndemânã documentul semnat.

Era o formã care a mai circulat, au vãzut-o mai mulþi colegi, ºi lucrul care pur ºi simplu m-a speriat a fost cã documentul a fost o traducere submediocrã din englezã a unui text. O traducere, eu aº putea spune, penibilã a unui text care în englezã suna bine, dar care în limba românã nu suna în nici un mod.

Aceasta aratã cã, în realitate, aºa-numita negociere, negociere fireascã care trebuie sã se desfãºoare cu un for internaþional de maximã importanþã cum este Fondul Monetar Internaþional, aceastã negociere a absentat pur ºi simplu, acceptându-se un document care a fost prezentat de cãtre F.M.I.

Nu aº vrea sã se înþeleagã de aici cã existã o poziþie de respingere a relaþiei cu F.M.I.-ul, Doamne pãzeºte!, dar o poziþie de adoptare fãrã discernãmânt ºi mai ales fãrã acceptul politic al Parlamentului a unui asemenea document de importanþa memorandumului ºi a aranjamentului stand-by mi se pare cel puþin un act pe care, iertaþi-mã, sper, electoratul îl va condamna aºa cum se cuvine.

Vreau sã mai spun încã ceva. Un asemenea document nu numai cã ar fi trebuit supus imediat Parlamentului, dar cred, dupã pãrerea mea, cã ar fi fost necesar ca el sã fi fost discutat anterior cu toate grupurile politice, deoarece angajamentele luate într-un asemenea document nu privesc o anumitã administraþie, un anumit guvern, ci privesc destinul þãrii în ansamblu.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Csap—.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Neîndeplinirea unor condiþii prevãzute în acest aranjament stand-by înseamna pierderea pânã în august 1997 a 60,3 milioane DST. Care sunt criteriile neîndeplinite?! Câteva observaþii: Ð neadoptarea unei noi legi a pensiilor pânã la data respectivã, pânã în 15 august 1997;

Ð neadoptarea unei noi legi a datoriei publice;

Ð nelichidarea sau neprivatizarea a 30 de ferme zootehnice;

Ð neîncheierea procedurilor de privatizare pentru 10 societãþi industriale care înregistreazã pierderi semnificative;

Ð neînceperea punerii în aplicare a planului de restructurare pentru toate cele douãzeci de regii autonome considerate unitãþi din domeniul public;

Ð neiniþierea privatizãrii Bãncii Române de Dezvoltare; Ð neîncadrarea arieratelor RENEL ºi ROMGAZ în plafoanele stabilite.

Iatã, doamnelor ºi domnilor, câteva criterii neîndeplinite ºi consider cã neîndeplinirea acestora pânã la începutul anului 1998, respectiv pânã în august 1997, a frânat în mod semnificativ ritmul reformei, a influenþat în mod negativ realizarea, respectiv, consolidarea economiei de piaþã în þara noastrã.

De aceea consider cã ar fi fost oportun de a respecta criteriile prevãzute în prezentul aranjament. Vã mulþumesc pentru atenþie.

Mulþumesc, domnule senator.

Domnul senator Bãdulescu, doriþi sã completaþi intervenþia anterioarã?

Nu, aceea a fost intervenþie pe fond ºi eram pregãtit cu ea de aproape un an de zile, aºa cã, dacã tot am muncit atunci s-o fac, v-am citit-o acum, când am avut ocazia.

Chestiunea este cã toþi cei 3 vorbitori au arãtat de fapt acelaºi lucru: suntem cu toþii de acord cã era oportun sã avem documentele în timp util. Sigur cã acest lucru nu s-a întâmplat atunci, iar acum Senatul este într-o situaþie foarte delicatã.

Este vorba despre poziþia noastrã, a senatorilor, atunci când se pune în discuþie un document care este deja mort ºi îngropat! Acest document pus astãzi pe ordinea de zi este un document care, de fapt, ºi-a fãcut efectul, a fost terminat, este de mult dat uitãrii. Între timp s-au mai semnat alte memorandumuri ºi alte aranjamente.

Era bine dacã astãzi le discutam pe acelea ºi aveam întregul pachet, pentru cã sunt ºi lucruri mai recente care se pot discuta.

Tot ceea ce menþiona domnul senator Csap— acolo sunt lucruri pe care negociatorul a avut grijã sã le preia în documente semnate ulterior de România cu F.M.I. ºi cu Banca Mondialã.

În consecinþã, acum ridic o chestiune de principiu. Dacã suntem toþi de acord cã la momentul oportun nu a avut Senatul posibilitatea sã-ºi exprime punctul de vedere asupra acestui proiect legislativ, acum, când acest proiect legislativ este mort ºi nu mai are nici un fel de valoare, este cazul sã ne mai dãm votul pe el?!

ªi este, dacã vreþi, repet, în continuare, acea atitudine pe care permanent am susþinut-o Ñ de câte ori am avut ocazia am susþinut-o de la acest microfon Ñ a poziþiei noastre, a Legislativului vizavi de Executiv.

Mulþumesc.

Da. Mulþumesc.

Invit pe doamna directoare dacã doreºte sã rãspundã întrebãrilor puse de colegii senatori. Dacã nu aveþi nimic de adãugat, nu e nici o problemã.

Nu aº face decât remarca cã s-a spus bine aici cã multe din condiþionalitãþile nerealizate din acel aranjament au fost dupã aceea preluate în împrumutul de ajustare structuralã cu Banca Mondialã ºi în urmãtorul aranjament, ºi chiar ºi în ultimul, care a fost aprobat în iulie.

Sãptãmâna trecutã, este adevãrat, sau acum douã sãptãmâni, Senatul ºi-a spus cuvântul asupra penultimului aranjament, cel de 400 milioane de DST.

Nu aº mai avea altceva de spus.

Vã mulþumesc foarte mult. Stimaþi colegi, Comisia noastrã de specialitateÉ

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Având în vedere cã în data de 22 aprilie 1997 s-a fãcut o tragere, respectiv prima tranºã, în sumã de 60,3 milioane DST, pe baza acestui aranjament ºi pe baza memorandumului încheiat, consider necesarã adoptarea prezentului proiect de lege, pentru cã altfel vom rãmâne descoperiþi în privinþa folosirii ºi obþinerii acestei tranºe.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc, domnule senator. Stimaþi colegi,

Avem la articolul 1 o propunere din partea comisiei noastre de specialitate...

Domnule preºedinte,

Am renunþat la amendamente, având în vedere expirarea termenului.

Vã mulþumesc.

Nefiind alte observaþii în interior... La articolul unic existã, de asemenea, o observaþie.

Renunþãm, domnule preºedinte, la toate amendamentele.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Asupra titlului, de asemenea, exista o observaþie? Deci, comisia a renunþat la toate amendamentele.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

La titlu. Deci, Ordonanþa Guvernului nr. 3 privind aprobarea aranjamentului... Propun ca termenul ”aranjamentulÒ sã fie înlocuit cu ”propuneriÒ de credit stand-by ºi a memorandumului privind politica... Termenul ”memorandumulÒ propun sã fie înlocuit cu ”precizãriÒ. Motivaþia. Atât un aranjament, cât ºi un memorandum... Iar un memorandum comportã o responsabilitate deosebitã, trebuie sã fie semnat de douã pãrþi. Nu existã semnãtura celei de-a doua pãrþi! Adicã, Fondul Monetar Internaþional nu a semnat..., vã rog sã analizaþi, nu a semnat nici aranjamentul, nici memorandumul. Ne bazãm pe o scrisoare cãtre domnul Camdessus, care nu mai existã, iar... Nu putem sã adoptãm...

Deci, în afarã de aceastã scrisoare de obedienþã, ne pare rãu cã din partea Guvernului pot sã scrie astfel de scrisori de obedienþã.

Precizez faptul cã acest aranjament nu existã, pentru cã trebuia sã fie semnat de amândouã pãrþile, ºi nici acest memorandum... De aceea propun înlocuirea ”aranjamentuluiÒ cu ”propuneri de credit stand-byÒ, ºi a ”memorandumuluiÒ cu ”precizãri privind politicaÒ..., fiindcã acest fapt este relevat în ceea ce doriþi dumneavoastrã sã adoptãm azi.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Sunt termeni care sunt uzitaþi în astfel de..., consacraþi. Existã o practicã în acest sens.

E corect, dar trebuie sã fie douã semnãturi, conform acestor termeni. Vreau sã vãd iniþiatorul, dacã este pe banca iniþiatorului, sã-mi precizeze, sã-mi arate unde existã pe aceste douã documente semnãtura Fondului Monetar Internaþional. Sã vedeþi dumneavoastrã cã Fondul Monetar Internaþional nu-ºi asumã aceastã responsabilitate a politicii economice a Guvernului României. Vreau sã-mi precizeze guvernatorul dacã existã pe aceste documente semnãtura Fondului Monetar Internaþional.

Mulþumesc, domnule senator. Aveþi cuvântul din partea iniþiatorului.

Dacã-mi permiteþi...

Stimaþi colegi, de ce suntem... Da, vã rog, doamnã.

Titlul de ”aranjament de credit stand-byÒ ºi ”memorandum privind politica economicãÒ sunt traducere exactã din englezã. Fondul Monetar Internaþional nu are procedura de a semna cu fiecare þarã atunci când se aprobã. Se transmite numai aceastã decizie a Consiliului Directorilor Executivi, care este prima paginã cu condiþionalitãþile ºi criteriile ºi care spune în final cã consiliul a aprobat aranjamentele... Deci nu semneazã o persoanã din partea Fondului, ci ni se transmite notificarea cu aprobarea Consiliului Directorilor Executivi ai Fondului Monetar Internaþional.

Vã mulþumesc.

Insistaþi asupra amendamentelor? Haideþi sã nu facem dezbateri de acuma...

Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Pentru stenogramã ºi pentru responsabilitatea acestui act. Deci, vedeþi dumneavoastrã cã traducerile trebuie sã fie aºa cum am precizat eu. În loc de ”aranjamentÒ sã fie scris ”propuneriÒ ºi în loc de ”memorandumulÒ Ñ ”precizãri privind politicaÒ. ªi atunci vedeþi dumneavoastrã cã nu existã... Deci, în limba românã când facem o traducere de ”aranjamentÒ ºi o traducere de ”memorandumÒ, trebuie sã fie douã pãrþi care semneazã. Semneazã numai partea românã, iar Fondul Monetar Internaþional nu semneazã. Deci nu ne putem asuma responsabilitatea unui astfel de proiect.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Deci insistaþi asupra amendamentului, domnule senator.

Stimaþi colegi,

Existã douã propuneri de modificare susþinute de domnul senator Fuior în titlul legii.

Stimaþi colegi,

Dacã asupra articolului unic existã observaþii? Nefiind observaþii...

Domnule senator, ori de câte ori doriþi sã vã expuneþi un punct de vedere, vedeþi cã am toatã deschiderea pentru a vi-l acorda.

Nefiind alte observaþii,

Mulþumesc iniþiatorului.

Mulþumesc domnului senator Csap—.

Urmãtorul punct pe ordinea de zi Ñ proiectul de Lege pentru valorificarea eficientã a exporturilor de fier vechi. Propunere legislativã.

Comisia economicã? Iniþiatorul, dacã avem iniþiator în primul rând? Nu avem iniþiator? Neavând iniþiator... Deci, nu avem iniþiator.

Ultimul punct de pe ordinea de zi se referã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 2/2000 pentru modificarea coeficienþilor de multiplicare la unele funcþii prevãzute în anexele VÐVII la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã în sectorul bugetar ºi a indemnizaþiilor pentru persoane care ocupã funcþii de demnitate publicã. Raportor Ñ Comisia noastrã pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului. Domnul senator Blejan. Iniþiatorul, vã rog sã vã prezentaþi.

Sunt Alexandru Man, secretar de stat la Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale.

Prezentaþi, vã rog, expunerea de motive.

## Doamnelor ºi domnilor,

Începând cu data de 1 februarie 2000, actualul nivel al salariului de bazã minim brut pe þarã, de 450.000 de lei lunar, s-a majorat, aºa dupã cum ºtiþi, la 700.000 de lei lunar. Nivelul propus al salariului de bazã minim net pe þarã reprezenta circa 40% faþã de salariul mediu net lunar realizat pe þarã în luna noiembrie 1999. Majorarea salariului minim brut pe þarã de la 450.000 la 700.000 conduce la situarea sub acest nivel a circa 75.000 de persoane încadrate pe funcþii prevãzute cu studii generale, medii ºi de scurtã duratã, de debutant sau pe grade ºi trepte profesionale în apropierea limitelor minime ale salariilor de bazã din grilele prevãzute de anexele Legii nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã în sectorul bugetar ºi a indemnizaþiilor pentru persoane care ocupã funcþii de demnitate publicã.

Faþã de cele de mai sus, se impune de urgenþã majorarea coeficienþilor de multiplicare pentru unele funcþii prevãzute în anexele la Legea nr. 154/1998, care în prezent au salarii de bazã sub acest nivel de 700.000 lei. Efortul financiar necesar asigurãrii salariului de bazã minim brut pe þarã propus este de circa 20 miliarde lei lunar pentru anul 2000, asupra bugetului de stat ºi bugetului de asigurãri sociale de stat. Dacã sunteþi de acord, vã rog sã semnaþi nota de fundamentare la...

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Domnule senator Blejan, vã rog sã prezentaþi raportul comisiei.

Comisia pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului a luat în discuþie acest proiect de lege, l-a discutat în data de 1 martie 2000 ºi a hotãrât avizarea favorabilã, urmând ca acesta sã fie supus dezbaterii plenului Senatului. Menþionãm cã proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Declar deschise dezbaterile generale. Nu avem colegi doritori sã ia cuvântul.

Dacã asupra titlului legii sunt observaþii? Nefiind observaþii, îl

Dacã asupra articolului unic existã observaþii?

Nefiind, îl

Mulþumesc iniþiatorului. De asemenea, mulþumesc comisiei noastre de specialitate.

Ultimul punct pe ordinea de zi: întrebãri ºi interpelãri la adresa Executivului. Timpii pe grupurile parlamentare: P.D.S.R. Ñ 8 minute; P.D. Ñ 4 minute; P.N.L. Ñ 4 minute; P.N.Þ.C.D. Ñ 4 minute; U.D.M.R. Ñ douã minute; P.R.M. Ñ douã minute; P.U.N.R. Ñ douã minute; independenþi Ñ 4 minute.

Din partea Grupului parlamentar P.D.S.R. nu este nici un coleg înscris la interpelãri. Din partea Grupului P.D., domnul senator Corneliu Bucur.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

O facem chiar ºi în situaþia în care nu avem reprezentanþii ministerelor?

Dacã existã din partea Ministerului Culturii ºi Ministerului JustiþieiÉ?

Numai o clipã, domnule senator! Ministerul Culturii solicitã amânarea.

Am înþeles. ªi Ministerul Justiþiei?

Ministerul Justiþiei, domnul secretar de stat Flavius Baias ºi-a anunþat prezenþa. Este în salã? Nu este în salã.

Probabil pentru cã mai sunt câteva minute pânã la orele 18,00, când începe în mod oficial ºedinþa de interpelãri.

Atunci, domnule senator, vã propun sã dau cuvântul altui coleg ºi, dacã între timp reprezentanþii Guvernului, Executivului, vor fi prezenþi în salã, vã dau cuvântul.

Din partea Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D., domnul senator Moisin. Instanþa vizatã Ñ Consiliul Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii. Avem reprezentanþi în salã? S-a transmis rãspuns scris. Nu avem reprezentanþi? Doriþi sã o faceþi, domnule senator? Vã rog. Nu se transmite la radio, e adevãrat.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Interpelarea este adresatã Ministerului Justiþiei ºi Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii. Obiectul interpelãrii: clarificãri privind calitatea de agent sau de colaborator al organelor de securitate ca poliþie politicã pentru persoanele care ocupã sau candideazã pentru a fi alese sau numite în unele funcþii.

Domnule ministru,

În conformitate cu prevederile Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar ºi deconspirarea Securitãþii ca poliþie politicã, persoanele care candideazã pentru a fi alese sau numite în una din funcþiile prevãzute la art. 2 lit. i), respectiv judecãtori ºi magistraþi, asistenþi de la Curtea Supremã de Justiþie ºi de la Curtea Constituþionalã, procurorii de la Parchetul pe lângã Curtea Supremã de Justiþie, judecãtorii, procurorii ºi prim-grefierii de la instanþele ºi Parchetele civile ºi militare, avocaþii ºi notarii publici sunt obligaþi, conform art. 3.1, sã facã o declaraþie autenticã pe propria rãspundere, potrivit legii penale, privind apartenenþa ca agent sau colaborator al organelor de Securitate ca poliþie politicã. Faþã de aceste prevederi legale, vã rog, domnule ministru al justiþiei, sã precizaþi urmãtoarele:

1) Dacã toate persoanele care au candidat pentru a fi alese sau numite în una dintre funcþiile menþionate mai sus sau care au fost numite în aceste funcþii de la data intrãrii în vigoare a Legii nr. 187/1999 ºi pânã în prezent au fãcut declaraþie autenticã pe propria rãspundere privind apartenenþa sau neapartenenþa ca agent sau colaborator al organelor de Securitate ca poliþie politicã.

2) Dacã n-au fãcut aceastã declaraþie, numirea lor în actualele funcþii este legalã sau ilegalã?

3) Dacã numirea lor este ilegalã, deciziile luate de aceºtia ºi actele semnate de ei sunt conforme cerinþelor legale sau nu?

Domnule preºedinte al Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii, în calitate de cetãþean român cu domiciliul în þarã ºi de senator al României, vã rog sã dispuneþi efectuarea verificãrilor care se impun pentru a ne informa în legãturã cu calitatea de agent sau de colaborator al organelor de securitate ca poliþie politicã pentru persoanele care ocupã sau candideazã pentru a fi alese sau numite în funcþiile prevãzute la art. 2 lit. i). Vã mulþumesc.

## Domnule senator,

Mi s-a transmis cã aþi primit rãspunsul în scris la aceastã interpelare. Îmi pare rãu, este vorba despre Consiliul Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii ºi existã reprezentantul. Ei, abia acum sunteþi în posesia... Domnul senator Corneliu Bucur.

A venit, între timp, domnul secretar de stat Baias.

## Domnule preºedinte,

## Domnule secretar de stat,

## Stimaþi colegi,

Interpelarea adresatã Ministerului de Justiþie, personal domnului ministru, are în vedere urmãtoarele obiective Ñ prima întrebare Ñ: cum justificaþi, domnule ministru, anularea concluziilor puse de procurorul inspector numit chiar la cererea dumneavoastrã, prin care se stabilea netemeinicia sentinþei anterioare privind neînceperea urmãririi penale ºi ca atare continuarea anchetei în vederea deferirii justiþiei în cazul situaþiei de corupþie doveditã de la O.J.P.C.N. Sibiu privind aprobarea unui export ilegal ºi împotriva avizului scris al Comisiei Naþionale a Muzeelor ºi Colecþiilor? 2) Cum interpretaþi, în calitatea dumneavoastrã de ministru al justiþiei care aþi semnat în 2 iunie 1999 la Bucureºti, cu instituþii ºi foruri internaþionale, Convenþia de intensificare a luptei împotriva corupþiei, situaþia de gravã corupþie pe care o apreciez ca atare ºi în deplinã cunoºtinþã de cauzã din instanþele superioare de justiþie ºi mã refer în cazul acesta la Procuratura Generalã. Având în vedere faptul cã în acest caz pânã la ora actualã s-au dat 4 sentinþe de neurmãrire în justiþie a cazului la care m-am referit ºi alte 3, inclusiv rezoluþia pusã de procurorul inspector numit de ministrul justiþiei, ºi sentinþa datã de Procuratura de pe lângã Curtea de Apel Alba, însuºite de Ministerul Justiþiei, ca dovadã corespondenþele care mi s-au adresat drept rãspuns la alte interpelãri, fac dovada constatãrii în baza cercetãrii documentelor de la dosar a vinovãþiei dovedite a salariaþilor O.J.P.C.N. Sibiu care, falsificând documentele

cu privire la identitatea obiectelor, admiþând sã fie exportate obiecte de valoare datate, având însã anii de datare acoperiþi în mod fraudulos cu vopsea ºi, mai mult decât atât, desconsiderând aprobarea de restricþie pe care a stabilit-o Comisia naþionalã cu privire la exportul definitiv al obiectelor datate.

Cum interpretaþi, domnule ministru, faptul cã deºi am dat curs în urma unei audienþe personale la Procurorul General al României solicitãrii Domniei sale de a depune o plângere în cazul recidivei domnului Avram Alexandru, recidivã constând din falsificarea voitã ºi conºtientã a listei de monumente istorice din judeþul Sibiu în vederea ºi cu scopul de a scoate la vânzare trei monumente istorice aflate pe strada Mitropoliei din Sibiu, aceste documente fiind în evidenþa lui S.C. Urbana, pânã în ziua de astãzi, la acea plângere n-am primit nici un rãspuns. La toate lucrurile acestea fireºte este ca un senator care nici mãcar nu primeºte un rãspuns la plângerile ºi la demersurile pe care le-a fãcut, chiar ºi prin interpelãri parlamentare de atâtea ori, nu este cazul sã ne punem întrebarea ce se întâmplã de fapt în justiþia românã, care sunt interesele urmãrite într-un dosar atât de clar, cu documente atât de probante administrate în acest dosar ºi dacã nu este mai degrabã situaþia sã constatãm cã prin nepermise ºi inadmisibile demersuri de trafic de influenþã se ajunge la blocarea unor cazuri mai mult decât transparente, edificate prin documentele de la dosar cu privire la existenþa în România a unui trafic de valori încurajat de colaborarea unor salariaþi din chiar acele oficii de patrimoniu, care erau numite, instituite prin lege sã protejeze aceste valori de patrimoniu ºi sã nu încurajeze aceastã adevãratã hemoragie de bunuri culturale parte a zestrei noastre cultural-naþionale.

## Mulþumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Csap— Iosif. Se aflã în salã ºi domnul secretar de stat Iosif Kštš?

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Interpelarea adresatã Excelenþei Sale Andrei Marga, ministrul învãþãmântului.

În conformitate cu art. 9 alin. 4 al Legii învãþãmântului nr. 84 din 1995, republicatã, cultele religioase recunoscute de stat au dreptul de a înfiinþa ºi administra propriile unitãþi ºi instituþii de învãþãmânt particular, conform legii. În data de 18 septembrie a.c. Eparhia reformatã de pe lângã Piatra Craiului a întreprins o vizitã generalã extraordinarã la Colegiul reformat Wesselenyi din Zalãu. Cursul normal al controlului a fost perturbat de prezenþa ºi atitudinea inspectorilor ºcolari, care au contestat însãºi oportunitatea vizitei. Inspectorul ºcolar general al judeþului Sãlaj a denumit Seminarul liceal reformat Wesselenyi ºcoalã de stat, contestând statutul confesional al acestuia, interzicând ºi desfãºurarea discuþiilor dintre reprezentanþii bisericii ºi corpul profesoral în limba maghiarã. Eparhia reformatã de pe lângã Piatra Craiului ºi divanul ºcolar al seminarului liceal reformat Wesselenyi din Zalãu respinge atitudinea inspectorilor ºcolari, punerea la îndoialã a statutului confesional al ºcolii ºi solicitã respectarea autonomiei bisericii, precum ºi competenþele acesteia.

Vã rog, Excelenþã, sã binevoiþi a dispune luarea mãsurilor corespunzãtoare.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## Mulþumesc ºi eu, domnule senator.

Îl invit la pupitru pe domnul secretar de stat Flavius Baias, pentru a rãspunde interpelãrii domnului senator Corneliu Bucur.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Flavius Antoniu Baias Ñ** _secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor senatori,

## Domnilor senatori,

## Domnule senator Corneliu Bucur,

La interpelarea dumneavoastrã privind soluþionarea Dosarului nr. 154/1999 al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie, vã informez cã am solicitat Parchetului sus-menþionat precizãri în legãturã cu respectiva cauzã ºi sunt în mãsurã sã vã comunic urmãtoarele: aºa cum s-a arãtat ºi anterior prin adresa nr. 1.486/N.P./2000 din 8.IX.2000 prin Ordonanþa Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie din 1 august 2000 s-a dispus în temeiul articolului 249 din Codul penal raportat la art. 18[1] din Codul penal, art. 11 litera b) ºi articolului 10 litera b[1] ) din Codul de procedurã penalã scoaterea de sub urmãrirea penalã a învinuiþilor Avram Alexandru ºi Tatu Marcela pentru sãvârºirea infracþiunii prevãzute de art. 249 alin. 1 din Codul penal, apreciindu-se cã faptele comise nu prezintã gradul de pericol social specific infracþiunii. S-a reþinut existenþa vinovãþiei persoanelor cercetate ºi s-a fãcut aplicarea prevederilor art. 18[1] ºi a prevederilor articolului 7 din Legea nr. 137/1997 privind graþierea unor pedepse, lege care are incidenþã ºi asupra mãsurilor administrative ce s-au dispus pânã la apariþia ei în temeiul art. 18[1] din Cod penal. Aceastã soluþie de neurmãrire penalã nu semnificã anularea concluziilor procurorului-inspector care a verificat anterior soluþia, ci faptul cã dupã ce s-au administrat probele dispuse de procurorul-inspector s-a ajuns la aceeaºi soluþie.

În fapt, cu alte cuvinte, situaþia a fost urmãtoarea. Urmare a demersurilor dumneavoastrã, domnule senator, ministrul justiþiei a dispus verificarea cauzei, procurorulinspector a infirmat soluþia anterioarã ºi a dispus sã se administreze noi probe, dupã care, administrându-se aceste probe noi, s-a ajuns la aceeaºi concluzie. ”Soluþia sau concluzia procurorului-inspector, care v-a fost comunicatã la momentul potrivit, nu a impus ca dupã reverificarea dovezilor ºi dupã administrarea a noi dovezi sã se pronunþe în cauzã de cãtre procurorul care ancheta pricina respectivã o anumitã soluþie. Aºa fiind, Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie a constatat cã nu s-au schimbat împrejurãrile care au condus la adoptarea soluþiei de neurmãrire penalã.

Mulþumesc, domnule secretar de stat. Îl întreb pe domnul senator Corneliu Bucur dacã este mulþumit de rãspunsul primit.

Domnule preºedinte,

## Domnule secretar de stat,

Sunt dezolat. Sunt dezolat datoritã inexactitãþilor formulate în scrisoarea de rãspuns a Ministerului Justiþiei ºi am sã le enumãr.

În primul rând, afirmaþia mea cu privire la falsificarea actelor care dovedesc identitatea obiectelor exportate definitiv este realã, iar dovada cea mai bunã este confruntarea dintre obiectele care existã ºi la ora actualã în depozitul instituþiei pe care o conduc ºi fiºele de obiect cu care au pãrãsit sau urmau sã pãrãseascã aceste obiecte teritoriul þãrii. Atunci când aproape în toate cazurile în locul datei de pe obiect pe fiºe este trecutã o cronologie relativã ºi, ca sã fiu precis, în loc de 1832 este sfârºit de secol XIX, aceasta este o falsificare a actului de identitate, adicã a identitãþii obiectului. În situaþia în care am arãtat cã în lotul respectiv erau mai multe obiecte având anul datãrii acoperit cu vopsea ºi în felul acesta s-a admis la fiºare ºi, ca atare, la identificarea obiectului în afara corectãrii sau îndepãrtãrii acestui strat de vopsea pentru stabilirea adevãratei identitãþi, deci, s-au admis sã fie exportate obiecte cu mascã, lucrurile acestea se adeveresc.

În al doilea rând, aþi spus cã într-o adresã a Direcþiei Muzeelor ºi Colecþiilor s-a fãcut referire la faptul cã avizul Comisiei naþionale nu era în mod expres necesar, dar eu am obþinut ºi am depus la dosar extrasul procesului-verbal al comisiei, în care se fãcea în mod expres menþiunea, la finalul lui, ”se admit la export toate obiectele din listã, mai puþin cele datateÒ, cele datate fiind în numãr de 40.

Domnule secretar de stat, cu toatã stima pe care v-o port personal Ñ ºi cunoaºteþi lucrul acesta Ñ de la începutul cercetãrii acestui caz s-a vãdit dorinþa escamotãrii realitãþii ºi dorinþa obsesivã a blocãrii cercetãrii penale în acest caz.

Mai mult decât atât. Am scrisoarea prin care Ministerul Justiþiei, cu semnãtura domnului ministru Stoica, ne aduce la cunoºtinþã cã documentul la care Domnia voastrã v-aþi referit astãzi în lectura fãcutã materialului prezentat Ñ ºi anume acel proces-verbal al Comisiei de cercetãri a Ministerului Culturii cu privire la acest caz, cercetare care s-a fãcut timp de 8 luni de zile de cãtre 15 oameni, cei mai calificaþi specialiºti din þarã Ñ s-ar fi transmis organului de anchetã penalã. Vreau sã precizez pentru stenogramã: de când am depus dosarul la Parchetul General am solicitat sã se obþinã acel document Ñ care este oficial Ñ pentru care au muncit, plãtiþi din banii publici, 15 oameni timp de 8 luni de zile, pe care Comisia de culturã a Senatului nu a reuºit sã-l obþinã, în baza unor repetate solicitãri adresate ministrului culturii, pe care nici Comisia de anchetã a Senatului, care s-a adresat aceluiaºi ministru, nu a reuºit sã-l obþinã ºi se pare cã nici dumneavoastrã Ñ respectiv Procuratura Generalã Ñ nu aþi reuºit sã obþineþi un document oficial ºi legal care probeazã indubitabil vinovãþia.

Mulþumesc.

Îl invit la microfon pe domnul secretar de stat Iosif Kštoý pentru a rãspunde interpelãrii domnului senator Csap— Iosif.

## **Domnul Kštoý I—sif Ñ** _secretar de stat în Ministerul Educaþiei Naþionale_ **:**

Onoratã asistenþã,

Stimate domnule senator Csap—,

În introducere aº dori sã remarc ºi sã precizez cã ºi Ministerul Educaþiei Naþionale considerã foarte importantã existenþa reþelei de învãþãmânt confesional, cunoscând importanþa socialã ºi cunoscând ºi faptul cã, dacã stimulãm existenþa acestei reþele, procedãm în spiritul Legii învãþãmântului.

În acest sens, s-au elaborat Ñ împreunã cu Secretariatul de Stat al Cultelor Ñ ”Precizãrile privind organizarea ºi desfãºurarea activitãþii din învãþãmântul teologic preuniversitarÒ, conform prevederilor Legii învãþãmântului nr. 84/1995, cu nr. 27.121/4 martie 1996. Numãrul acestor precizãri la Secretariatul de Stat al Cultelor este 21.444/14 februarie 1996.

În aceste precizãri însã nu este reglementatã controlarea procesului instructiv-educativ, este o lacunã ºi pot sã vã spun cã am dispus completarea precizãrilor ºi am dispus stabilirea exactã a mãsurilor necesare de luat în acest sens. Dacã-mi permiteþi, eu aº adãuga încã un fapt la interpelarea dumneavoastrã. Existã ºi o altã laturã care are implicaþii juridice de elucidat, ºi anume, s-a cerut schimbarea conducãtorului unitãþii.

În acest sens, în precizãrile amintite privind conducerea unitãþilor de învãþãmânt teologic preuniversitar, prevãd urmãtoarele:

”Unitãþile de învãþãmânt teologic preuniversitar cu personalitate juridicã au organe de conducere proprii care funcþioneazã potrivit regulamentelor de numire a directorilor de ºcoli ºi de organizarea ºi funcþionarea consiliului profesoral ºi consiliului de administraþie, elaborate de Ministerul Învãþãmântului.

La concursul pentru ocuparea funcþiilor de conducere vor fi acceptate persoane recomandate de cult dintre cadrele didactice selecþionate pe criteriii de competenþã profesionalã ºi moralã.Ò

Având în vedere cã Eparhia reformatã de pe lângã Piatra Craiului Oradea ºi-a retras acordul de îndeplinire a funcþiei de director al unitãþii de învãþãmânt susmenþionate pentru doamna profesor Seres Magdalena, Ministerul Învãþãmântului va iniþia o anchetã în vederea stabilirii mãsurilor care se impun în cazul în care cultul respectiv ºi-a retras acordul, iar persoana în cauzã invocã drepturile asigurate de Legea nr. 128/1997 privind promovarea unui concurs pe post. Propunem, cu îngãduinþa domnului senator, ca rãspunsul la interpelarea

Vã mulþumesc ºi eu, domnule secretar de stat. Îl întreb pe domnul senator Csap— Iosif dacã este mulþumit de rãspuns.

Vã mulþumesc pentru rãspunsul dat ºi sper cã divergenþele vor fi anihilate.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc ºi eu, domnule senator. Stimaþi colegi,

Cu aceasta am terminat prima zi de lucru a sãptãmânii. Vã doresc o searã plãcutã!

Mâine, la ora 9,00!

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 131/16.X.2000 conþine 24 de pagini.**

Preþul 11.496 lei