Verginia Vedinaș

Îmi este greu să continui, dar mă voi strădui.

Voi enunța câteva dintre elementele de conținut ale Tratatului de reformă. De precizat că în cuprinsul acestuia nu se mai folosesc termenii de „Constituție” sau „Tratat constituțional”, și nici de „lege” sau „lege-cadru”. Au fost excluse prevederile care reglementau însemnele Uniunii Europene. Carta drepturilor și libertăților fundamentale a fost și ea decupată din conținutul tratatului și va fi adoptată de sine stătător, menționându-se, însă, la nivel declarativ, că statele înțeleg să respecte caracterul obligatoriu al Cartei, în concordanță cu jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului.

Un alt element important este eliminarea prevederii referitoare la principiul preempțiunii dreptului comunitar asupra dreptului național, pe care noi ne-am grăbit deja să-l consacrăm în Constituție, la art. 148 alin. (2), și înlocuirea lui cu o dispoziție de principiu, cu caracter declarativ, prin care statele înțeleg să respecte acest caracter.

Un element pozitiv este creșterea rolului parlamentelor naționale, care vor avea posibilitatea să controleze respectarea principiului subsidiarității în politica europeană, precum și recunoașterea, pentru un milion de cetățeni din statele membre, a dreptului de inițiativă legislativă.

Reforma votului a fost, însă, amânată până în 2017. Au fost acceptate mai multe compromisuri promovate, în principal, de Marea Britanie și Polonia, ceea ce reprezintă un argument în plus pentru imaginea de scădere a entuziasmului față de construcția europeană.

Toate aceste aspecte, pe care nu m-am reținut să le semnalez în intervenția mea, ne determină să susținem că reforma constituțională trebuie să continue și după 2009, în acest moment fiind într-o situație... singura acceptabilă pentru a debloca procesul de reformă și, implicit, procesul de continuare a construcției europene.

În cadrul Reuniunii COSAC, de la Estoril, au fost reluate, alături de alte teme, dezbaterile privind Tratatul de reformă și s-au formulat propuneri pentru viitoarele reuniuni. Din partea Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului României am propus trei teme, respectiv: „Politica de vecinătate a Uniunii Europene — dimensiunea estică”, „Reforma sistemului de resurse proprii” și „Reglementarea pieței financiare”.

Din dezbaterile care au avut loc, inclusiv din discursul domnului președinte Barroso, s-a desprins, ca un fir roșu, problema creșterii rolului parlamentelor naționale, pe care simt nevoia să o aduc la cunoștință colegilor din Senatul

României, deoarece Parlamentul nostru continuă să se confrunte cu un deficit de imagine la adâncirea căruia, din păcate, contribuie factori care ar trebui să-și facă un crez din a întări rolul instituțiilor democratice ale statului, din a stabiliza situația politică a țării, nu din a dezechilibra raportul dintre forțele politice în interesul unuia sau unora dintre ele.