Rom‚nia ∫i-a definit clar voin˛a politic„ de integrare Ón Uniunea European„. Ca stat candidat la aderare, trebuie s„ respecte acquis-ul comunitar, prelu‚nd ∫i aplic‚nd legisla˛ia comunitar„. Negocierile cu U.E. au Ónceput la 15 februarie 2000 prin deschiderea a 5 capitole din totalul de 31. Capitolul 14 — îEnergia“, s-a aflat printre primele. Politica Uniunii Europene Ón domeniul energetic, (av‚nd drept cauz„ criza petrolului de la sfÓr∫itul anilor ’60) are Ón vedere eficientizarea energiei, asigurarea resurselor, flexibilitatea sistemului energetic, precum ∫i m„suri de evitare a crizelor ∫i diversificare a formelor de energie. Œndeplinim sarcinile primite, dar cred c„ ele trebuie s„ ˛in„ cont ∫i de repercusiunile asupra celor care reprezint„ majoritatea cet„˛enilor acestei ˛„ri — muncitorii. Restructurarea energetic„ este cerut„ de Uniunea European„, ajustarea pre˛ului la energia electric„ ∫i gaze este cerut„ de F.M.I., diminuarea impactului social ar trebui s„ fie cerut„ de con∫tiin˛a guvernan˛ilor no∫tri. Situa˛ia Ónregistrat„ Ón sistemul energetic, Ón ultimii ani,
face ca Ón ˛„rile Uniunii Europene s„ nu se poat„ renun˛a Ónc„ la îrenegatul“ c„rbune. La noi, procesul de Ónchidere a minelor, impus de Banca Mondial„, Ónceput Ón anul 1999, a creat un adev„rat îgenocid“ economicsocial ∫i moral, Ón zonele respective. Un num„r de 155 de localit„˛i din regiunile miniere depind Ón propor˛ie de 50% de veniturile asigurate din activitatea minier„ desf„∫urat„ Ón aceste zone. Œnchiderea minelor afecteaz„ direct situa˛ia social„ ∫i material„ a disponibiliza˛ilor, influen˛‚nd negativ ∫i situa˛ia tinerilor. Ace∫tia nu au nici o ∫ans„ Ón ceea ce prive∫te op˛iunea locului de munc„. Au fost cheltuite fonduri imense pentru Ónchiderea minelor, f„r„ a se veni cu alternative la vidul economic creeat Ón aceste zone.
Exist„ ˛„ri ale Uniunii Europene care continu„ s„ aloce subven˛ii mineritului. Este chiar o politic„ a Uniunii, de a nu se crea o dependen˛„ total„ de importuri, mineritul continu‚nd s„ primeasc„ un anumit nivel de subven˛ii. Directivele Uniunii Europene accept„ respectivele subven˛ii p‚n„ Ón anul 2010, cu flexibilitate ∫i dup„ acest an.
Dac„ restructurarea se impune din exterior, m„surile de diminuare a impactului social ar trebui s„ constituie o prioritate pentru guvernan˛i, preocupa˛i prea mult doar de interesele lor personale. Guvernul trebuie s„ intervin„ prin m„suri de reglementare ∫i prin alocare de fonduri orientate spre aceste zone ajunse defavorizate.
Elemente-cheie precum investi˛ii Ón zon„, dezvoltarea de alternative economice durabile, alternativ„ pentru noi locuri de munc„, reconversie profesional„ ∫i acordare de credite f„r„ dob‚nd„, necesare ini˛ierii de afaceri pentru disponibiliza˛i sunt doar c‚teva puncte care ar trebui prioritar luate Ón calcul de guvernan˛i. Revitalizarea economiei din regiunile miniere afectate, av‚nd Ón vedere lipsa unor sectoare complementare alternative activit„˛ii miniere, necesit„ aplicarea unui management corespunz„tor acestor regiuni.
Guvernan˛ii nu ar trebui s„ desfiin˛eze locuri de munc„ f„r„ a exista posibilitatea Ónfiin˛„rii altora noi. Este ∫tiut faptul c„ o persoan„ este cel mai bine protejat„ social atunci c‚nd are un loc de munc„ sigur. Nu se poate desfiin˛a peste noapte un sector al economiei Ón care este angrenat„ aproape toat„ popula˛ia unei zone, f„r„ a-i oferi protec˛ie social„ sau alternative...
Disponibiliz„rile se fac pe band„ rulant„, ignor‚ndu-se cu bun„ ∫tiin˛„ faptul c„ sumele compensatorii primite de ace∫tia nu ˛in o ve∫nicie.
Prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 103/2004, Guvernul adopt„ unele m„suri pentru restructurarea activit„˛ii de producere a energiei electrice ∫i termice pe baz„ de lignit, prin Ónfiin˛area complexelor energetice Craiova, Turceni, Rovinari, ca societ„˛i comerciale pe ac˛iuni de producere a energiei electrice ∫i termice pe baz„ de lignit ∫i de exploatare a minelor ∫i carierelor de lignit, la care ac˛ionar este statul, prin Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului (M.E.C). Complexele energetice au fost create prin unirea termocentralelor cu minele de c„rbune de la care se aprovizionau, din cadrul Companiei Lignitului Oltenia. Cele trei complexe energetice reprezint„ cele mai mari termocentrale pe c„rbune ale Rom‚niei, fiind ∫i cele mai eficiente din punct de vedere al costurilor la care produc energie electric„. Spre deosebire de declara˛iile ministrului Dan Ioan Popescu, sindicatele din Oltenia
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/5.X.2004
sus˛in c„ îÓnfiin˛area complexurilor a determinat pierderi de peste 1.000 miliarde lei“. Cu toate c„ termocentralele nu pot func˛iona f„r„ c„rbune, minele se Ónchid ca fiind nerentabile, iar termocentralele sunt nevoite s„ importe materie prim„ — de exemplu, Termocentrala Mintia-Deva, care a r„mas f„r„ huila de la Petro∫ani ∫i a fost nevoit„ s„ o importe.
Cei mai importan˛i agen˛i economici din zona minier„ a Olteniei, Societatea Na˛ional„ a Lignitului Oltenia ∫i Complexele energetice Rovinari ∫i Turceni, de altfel, cele mai mari din ˛ar„, realizeaz„ 70% din produc˛ia na˛ional„ de lignit energetic ∫i produc aproximativ 40% din energia electric„.
Subliniez acest lucru, ca s„ nu avem surpriza c„ ∫i acestea se vor vinde la fier vechi, ca multe altele. Œn Valea Jiului scandalurile sunt legate de s„r„cia ∫i nenorocirile zonei. Cu toate acestea, oameni politici zonali adun„ afaceri pe spatele mineritului. Dac„ la cantina Exploat„rii miniere Vulcan se num„r„ por˛iile de m‚ncare ale minerilor, baronii V„ii Jiului fac afaceri de zeci de miliarde, pe spatele Óntreprinderilor miniere. Utilajele miniere sunt v‚ndute ca fier vechi la firmele baronilor locali ∫i vopsite pentru a fi rev‚ndute apoi ca noi, Companiilor Na˛ionale a Lignitului ∫i Huilei. Se pare c„ nici m„car achizi˛ionarea de cizme, at‚t de necesare minerilor, nu se face f„r„ comisioane substan˛iale..., salariile compensatorii ale celor disponibiliza˛i, derulate prin b„nci, …se face cu Óncasarea de comisioane fabuloase de c„tre cei care au contribuit la disponibilizarea lor. Slogane electorale, precum: îAproape de oameni!, Pentru oameni!, Œmpreun„ cu oamenii!“, sunt doar baloane de s„pun Ón campania electoral„, ce se sparg o dat„ cu trecerea acesteia... Guvernan˛ii nu vor s„ vad„ c„ prin Óntreruperea activit„˛ii capacit„˛ilor de produc˛ie Ón industria minier„, aceasta a devenit principalul generator de ∫omaj, fiind dintre cele mai afectate zone Ón ceea ce prive∫te cre∫terea ratei ∫omajului. Pentru diminuarea dezechilibrului creat ar trebui luate m„suri cu efect imediat, de reconversie a for˛ei de munc„ ∫i revitalizare a acestor zone prin atragere de investi˛ii. Œn actualul context economic, zonele miniere, Ón special cele din Valea Jiului, sunt regiuni Ón declin industrial, fapt care ar fi trebuit s„ determine Guvernul s„ se preg„teasc„ pentru plasarea de noi activit„˛i economice. Toate aceste m„suri antisociale ale Guvernului eviden˛iaz„ faptul c„ acestuia nu-i pas„ de milioanele de oameni r„ma∫i f„r„ locuri de munc„. Poate c„ dup„ alegeri va veni un alt guvern, mult mai capabil ∫i mai con∫tient de faptul c„ nu reprezint„ dec‚t un administrator al problemelor cet„˛enilor, pe care ace∫tia au ∫ansa s„-l amendeze, din p„cate, doar o dat„ la 4 ani.
Vorba aceea, dac„ p‚n„ mai ieri vorbeam la pere˛i, acum vorbim la parchet!
Dar nici cu noua brigad„ artistic„ de la Ministerul Controlului nu ne e ru∫ine. Bietul Grecea reu∫ea m„car s„-l imite pe Mircea Cri∫an Ón Brigada A.S.E.-ului. Gra˛ie faptului c„ p„∫ise m„car pe sc‚ndura scenei, fie ∫i ca amator, obezul bulbucat, mai deranja c‚t de c‚t pe la nivelurile superioare ale Cangrenei Combina˛iilor necurate, f„c‚ndu-se at‚t de util Guvernului, Ónc‚t a fost pentru o vreme teleportat tocmai pe la Rio de Janeiro. Lu’ domnu’ îNelu Controloru’“ Ói place mai mult aerul de acas„, a∫a c„ se preface c„ nu g„se∫te nimic Ón neregul„ prin sferele Ónalte ale jafului na˛ional ∫i, Ón consecin˛„, caut„ marile escrocherii prin pie˛e, pe post de Piedone Popescu, cel cu 80 de kg de ma˛e la o litr„ de creier.
A∫adar, domnul Bl„nculescu nu are s„racul treab„ cu v‚nzarea pe 1 euro a Fabricii de Autocamioane Bra∫ov c„tre un malayezian, nici cu preluarea la datoria public„ a 17.000 de miliarde de la RAFO, a 22.000 de miliarde de la Petromidia, a 5.000 de miliarde de la S.N.T.R., nu Ól deranjeaz„ c„ Romtelecom-ul, preluat de un OTE cu 2.000 de dolari Ón cont, bag„ lunar m‚na ilegal Ón buzunarul cet„˛eanului, major‚nd dup„ bunul plac cu c‚t vrea ∫i c‚nd vrea îmu∫chii lui“ costul serviciului telefonic, f„r„ avizul Consiliului Concuren˛ei — uneori ∫i cu avizul acestuia care, m‚njit cu bani grei, Ól mai ∫i iart„ pe Romtelecom de uria∫e datorii c„tre buget. Dup„ ce c„ nu se ocup„ de îpe∫tii cei mari“, de megacorup˛ia la v‚rf, de marile afaceri dubioase, care au dus la pulverizarea patrimoniului public ∫i la apari˛ia magna˛ilor de carton, latifundiarilor, c„m„tarilor ∫i a altor clanuri mafiote care au cufundat societatea rom‚neasc„ Ón cea mai neagr„ mizerie ∫i Ón s„r„cie lucie, domnul Bl„nculescu se mai ∫i vait„ c„ munce∫te din greu ∫i c„ se expune urm„ririi de c„tre mafio˛i.
Dup„ ce c„ nu se lupt„ cu mafia petrolului, a cimentului, a lemnului, a v„milor, a medicamentelor ∫i Ó∫i concentreaz„ Óntregul arsenal al controlului asupra m„rarului din pie˛e, mai cere ∫i ajutorul Óntregului popor, pentru a face front comun. S„-i pl„tim mai bine pe pensionari cu suma cheltuit„ de rom‚ni pe ministerul cu sute de salaria˛i al lui Bl„nculescu s„ se lupte ei cu mafia ridichilor ∫i s„-l l„s„m pe domnu’ îNelu Controloru’ “ s„ mearg„ pe urmele lui Grecea, c„ la noi e comedia prea mare, Ón timp ce popula˛ia supus„ extermin„rii nu prea mai are chef de r‚s. Cu toate astea, chemarea adresat„ recent de îSinistrul Controlului“ poporului s„ i se al„ture Ón lupta cu m„rarul te face s„ r‚zi cu lacrimi ∫i chiar v-a∫ Óndemna ∫i eu s„ r‚dem Ómpreun„, dac„ nu m-ar podidi pl‚nsul.
Doamne, pro∫ti ne mai cred idio˛ii „∫ti!
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.