Stenogramă plen

Stenogramă plen · · 5 octombrie 2004 · monitorul.ai

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ va trata, ast„zi, problemele politice sociale existente ∫i promisiunile f„cute electoratului pentru alegerile, Ón viitor, adic„ cele din noiembrie 2004.

1) O statistic„ publicat„ foarte recent de c„tre organele specializate ale O.N.U., prin care se nominalizeaz„ situa˛ia demografic„ Ón Óntreaga lume, subliniaz„, privitor la Rom‚nia, catastrofa demografic„ survenit„ dup„ anul 1990. Pentru prima dat„ Ón istoria contemporan„ a Rom‚niei, num„rul persoanelor peste 60 de ani dep„∫e∫te pe cel al tinerilor de 0 — 14 ani. Exist„, Ón prezent, Ón 2003, 16,7% copii Óntre 0 — 14 ani ∫i, respectiv, 16% b„tr‚ni peste 60 de ani, av‚nd Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/5.X.2004 vedere c„, Ón trecut, Ón anul 1990, la 1 iulie, noi aveam 23% popula˛ie Óntre 0 ∫i 14 ani ∫i 10,8% peste 60 de ani.

V‚rsta medie a popula˛iei din Rom‚nia este, Ón prezent, Ón 2003, de 38 de ani, urm‚nd, a∫a cum spune Organiza˛ia Na˛iunilor Unite, dac„ evolu˛ia demografic„ va fi aceea∫i, adic„ cu o natalitate sc„zut„, cu o mortalitate general„ mare, cu o mortalitate infantil„ mare, cu o medie de v‚rst„ sc„zut„ ∫i altele, ca aceast„ v‚rst„ a popula˛iei s„ treac„ de 42 de ani. Œn prezent, la o popula˛ie activ„ de 11,3 milioane de oameni Ón rural ∫i Ón urban, avem 1,2 pensionari pentru o persoan„.

Salariul mediu Ón Rom‚nia este, Ón prezent, de 150 de euro, fa˛„ de Uniunea European„, unde salariul mediu dep„∫e∫te 2.000 de euro, iar al pensionarilor este de 69 de euro, iar al celor care au un salariu minim este de 43 de euro. Toate sumele sunt mai mici dec‚t Ón toate ˛„rile din Europa de Est.

2) Foarte recent, pe 12 septembrie 2004, premierul declara, Ón mod entuziast, c„ peste 2 milioane de persoane lucreaz„ Ón str„in„tate. Ne l„ud„m cu un ∫omaj de 6,2% care este Ón continu„ sc„dere. Œn Uniunea European„, ∫omajul este de 8,9%; Ón Spania, unde mul˛i rom‚ni s-au dus s„ lucreze, ∫omajul este de 11%. îDispari˛ia“ ∫omerilor no∫tri, care ar fi trebuit s„ se manifeste dup„ cele peste 2 milioane de disponibiliz„ri din industrie survenite mai recent, se datoreaz„, deci, fie pension„rilor precoce, fie retragerii la ˛ar„, pentru o munc„ Óntr-o agricultur„ Ónc„ neorganizat„, fie faptului c„ lucreaz„ ca cea mai ieftin„ m‚n„ de munc„ Ón str„in„tate. ™i red„m cifrele Institutului Na˛ional de Statistic„: munca la negru se g„se∫te, Ón Rom‚nia, la cifra de 24%, la cele mai Ónalte niveluri din Europa de Est. Doar bulgarii ne dep„∫esc.

3) S„r„cia, Ón Rom‚nia, este, conform declara˛iei Comisiei antis„r„cie — CASPIS, una dintre cele mai grave. Circa 6,5 milioane de rom‚ni tr„iesc Ón s„r„cie, dintre care 2,4 milioane Ón s„r„cie extrem„, ceea ce Ónseamn„ c„ nu-∫i pot satisface nevoile elementare pentru a tr„i: hran„, ad„post, Ómbr„c„minte etc. Œn mediul rural, riscul de s„r„cie este de 2,3 ori mai mare dec‚t Ón mediul urban. Peste dou„ treimi dintre s„racii ˛„rii tr„iesc la ˛ar„, cei mai mul˛i Ón nord-estul ˛„rii noastre: 43% dintre s„raci. Cei mai afecta˛i sunt tinerii de v‚rste 15— 24 de ani, 40%, dup„ care urmeaz„ agricultorii, 20%, pensionarii, 20%, angaja˛ii, 10% ∫.a.m.d. Romii au cel mai Ónalt grad de s„r„cie, peste 50% tr„iesc Ón s„r„cie extrem„, doar unul din cinci au un trai mai ridicat.

Dintre copiii proveni˛i din mediul s„rac, 41% nu merg la ∫coal„ sau au abandonat ∫coala, a∫a cum reiese din acelea∫i cifre statistice.

4) Pe acest fundal, partidele politice, at‚t P.S.D.-ul c‚t ∫i Alian˛a, se Óntrec Ón promisiuni irealizabile ∫i incredibile. Voi reda c‚teva exemple: a) P.S.D.-ul, cu 90% medicamente compensate pentru toat„ popula˛ia, Óncep‚nd din 2004; Alian˛a va da medicamentele gratuit. b) Salarii — Alian˛a promite o retribu˛ie medie de 321 de euro lunar, Ón 2008; P.S.D.-ul ajunge la 350 de euro. Pensiile: Alian˛a promite, Ón 2004, 110 euro pe lun„; P.S.D.-ul promite 100 euro pe lun„. Infla˛ia: Alian˛a ajunge, Ón 2004, la 3%, P.S.D.-ul, tot Ón 2004, la 2%. Ambele grupuri politice candidate consider„ c„ Ónv„˛„m‚ntul ∫i s„n„tatea vor fi problemele prioritare, cu

peste 6 p‚n„ la 8% din P.I.B. A∫ vrea s„ men˛ionez c„, Ón prezent, mul˛i profesori au renun˛at s„ se prezinte la post, datorit„ salariului, ∫i multe catedre au r„mas descoperite. De asemenea, Ón medicin„, peste 2.500 posturi de medici sunt neocupate, majoritatea Ón mediul rural.

Makkai Grigore

#23695

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi a∫ vrea s„ fie un apel pentru salvarea Deltei Dun„rii.

Paradisul Deltei Dun„rii, parte component„ a tezaurului mondial al valorilor naturale, se Óntinde pe aproape 6.000 de kilometri p„tra˛i reprezent‚nd circa 2,5% din suprafa˛a Rom‚niei. Ca dimensiune, ea ocup„ locul trei Ón Europa, dup„ deltele Volg„i ∫i a Kubanului. Este una din cele mai extinse zone umede din lume, Ón care se afl„ cea mai Óntins„ zon„ compact„ de stuf„ri∫ de pe planet„. Ca habitat al p„s„rilor de ap„, Ón delt„ se g„sesc mai mult de 30 de tipuri de ecosisteme ∫i cea mai mare colonie de pelicani din Europa. Acest t„r‚m mirific, cu o biodiversitate de neegalat Ón lume, este acum periclitat de un proiect care prevede construirea unui canal navigabil pe bra˛ul Chilia — BÓstroe, al Dun„rii.

Nu sunt economist, deci nici nu vreau s„ m„ pronun˛ asupra motiva˛iilor de acest gen invocate de p„r˛ile aflate Ón litigiu, dar ca specialist ∫i doctor Ón ∫tiin˛ele mediului m„ declar de acord cu organiza˛iile ecologiste na˛ionale ∫i interna˛ionale care protesteaz„ fa˛„ de inten˛ia Ucrainei de a construi acest canal, c„ci, Ón opinia mea, dincolo de aspectele politice, economice, de naviga˛ie ∫i altele, construirea canalului constituie, Ónainte de toate, o problem„ de mediu. Devierea unei mari cantit„˛i de ap„ din debitul Dun„rii pe aceast„ nou„ arter„ ar modifica profund bilan˛ul ecologic al Deltei. Interven˛iile de acest gen de pe alte meleaguri ale planetei ne arat„ faptul c„ ne putem a∫tepta la sc„derea sigur„ a nivelului apei, multe zone vor deveni uscate, se va accelera colmatarea canalelor, pe∫tele va fi mai pu˛in, iar unele specii de p„s„ri vor disp„rea din paleta biodiversit„˛ii.

Evolu˛ia probabil„ a Deltei Dun„rii Ón cazul punerii Ón oper„ a proiectului ucrainean seam„n„ izbitor cu cea a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/5.X.2004 ˛inutului Szigetkoz? de la grani˛a Ungariei cu Slovacia, unde Dun„rea, desprins„ Ón mai multe bra˛e, Ónchidea Óntre ele, p‚n„ Ón urm„ cu circa 20 de ani, o intens„ zon„ umed„ asem„n„toare Deltei.

Construirea ∫i punerea Ón func˛iune a hidrocentralei de la Gabcikovo, de pe teritoriul Slovaciei, Ón 1992, a Ónsemnat devierea Ón bun„ parte a debitului Dun„rii, pe un canal care ocolea aceast„ zon„. A urmat un declin ecologic inimaginabil, cu un proces la Tribunalul interna˛ional de la Haga, Óntre anii 1993 ∫i 1997, cu rezultate nu prea semnificative pentru reconstruc˛ia ecologic„ a zonei.

Ar fi o pierdere inestimabil„ pentru biosfera Terrei ∫i pentru ˛ara noastr„, modificarea sau distrugerea, Óntr-o propor˛ie asem„n„toare, a ecosistemelor din Delt„. Este responsabilitatea noastr„, a speciali∫tilor, a organiza˛iilor civice ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, a clasei politice, ca aceast„ oroare s„ nu se Ónt‚mple. Œn opinia mea, Ón aceast„ enumerare, ∫i Parlamentului Rom‚niei Ói revine un rol esen˛ial, prin asigurarea cadrului legislativ, dar ∫i prin monitorizarea Óntregului proces. Iat„ Ónc„ un motiv Óntemeiat pentru faptul c„, Ón Parlamentul Rom‚niei, ar trebui Ónfiin˛at„, Ón sf‚r∫it, Comisia permanent„ pentru problemele de mediu. Œn acest sens, am depus la Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor documenta˛ia necesar„, pentru a treia oar„ Ón aceast„ legislatur„. Ea a fost Ónregistrat„ cu nr. 580 din 20 septembrie 2004.

M„ adresez pre∫edintelui Camerei Deputa˛ilor, Biroului permanent s„ manifeste voin˛„ politic„ Ón problema ridicat„ ∫i s„ demareze procedurile de Ónfiin˛are a comisiei solicitate.

V„ mul˛umesc.

Dumitru Bentu

#27393

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi se nume∫te îLicita˛ia“.

Œn sf‚r∫it, a ap„rut! A ap„rut programul de guvernare al Alian˛ei P.N.L.-PD. De fapt, nu un program, ci o schi˛„ a acestuia, dovad„ a faptului c„ procesul de Óncropire continu„. Bro∫ura de 30 de pagini, copertat„ portocaliu, urm„toarea culoare-sugestie fiind probabil galbenul livid, cuprinde promisiuni cel mai adesea fanteziste. Explica˛ia este una u∫or de intuit: a fost probabil elaborat„ de celebrii speciali∫ti prelua˛i Ón noul C.D.R., iar suportul financiar este acela∫i care a asigurat colapsul economic Ón perioada 1997—2000. Factorul de originalitate este Óns„ licita˛ia.

Av‚nd ca domeniu de compara˛ie capitolele programului de guvernare pe perioada 2005 2008 al Uniunii Na˛ionale P.N.L. plus P.U.R., capitole fundamentate ∫i argumentate prin elemente reale, crochiul liberalo-pedist practic supraliciteaz„ tot ce crede de cuviin˛„. Numai a∫a se explic„ generozitatea populist„ care este prezent„ Ón paginile respectivei publica˛ii de partide: c‚te o ∫coal„ Ón fiecare sat, f„r„ a se ˛ine cont de suportul demografic al localit„˛ii respective; computere Ón fiecare ∫coal„, obiectiv aproape atins, Ón integralitatea

sa, de guvernarea P.S.D.; dublarea salariilor personalului din educa˛ie, f„r„ a se preciza ∫i resursele disponibile; pensia medie — 110 euro; aloca˛ie pentru copii — 10 euro; prim„ nup˛ial„ — 200 de euro; indemniza˛ie pentru cre∫terea copiilor — 75 de euro; rent„ viager„ de 100 de euro, pentru fiecare hectar v‚ndut de un proprietar de peste 60 de ani; 50 de euro pentru cei care cedeaz„ terenul exploata˛iilor agricole; c‚te un aparat de muls pentru cei care de˛in minimum 3 vaci. Œn acest ultim caz, Ói credem pe cuv‚nt, pentru c„ el exprim„ esen˛a acestui program. De fapt, se preg„tesc pentru o opera˛iune pe care o st„p‚nesc la nivel de expertiz„, iar faptul c„ aparatele vor Ónlocui procesul manual arat„ c„ nici o pic„tur„ nu trebuie s„ le scape.

## Stima˛i colegi,

Œn perioada proletcultist„ circula o multitudine de opere literare care se doreau expresia unui crez. Iat„ doar o strof„ edificatoare: îC‚nd voi izbi o dat„ eu, cu barda, aceast„ st‚nc„ are s„ se crape ∫i va ˛‚∫ni din ea ∫uvoi de ape. B„ie˛i, aceasta este arta“. Este clar c„ stilul heirupist, demagogic, nerealist ∫i populist ne aduce Ón memorie reperele unui veac revolut: din st‚nca lovit„ cu barda iluziei, nu va ˛‚∫ni un ∫uvoi de ape, ci, Ón viziunea ofertan˛ilor cascadei de lapte ∫i miere, vor inunda spa˛iul mioritic. Aceasta este arta celor de la îA D.A.“, de fapt a celor pentru care celor de la îA D.A.“ este sinonim cu îa sfida“, îa deruta“ ∫i, Ón final, inevitabil, îa rata“, îa e∫ua“.

Post-scriptum. Afl„m c„ Alian˛a inten˛ioneaz„ s„-∫i patenteze a∫a-zisul program la Oficiul de Stat pentru Inven˛ii ∫i M„rci. Decizie inspirat„, trebuie s„ recunoa∫tem! Astfel de inven˛ii e necesar a fi protejate, iar marca inconfundabil„ îA D.A.“ trebuie s„ Ónfrunte proba timpului, pentru ca genera˛iile viitoare s„ poat„ ini˛ia oric‚nd un studiu de caz asupra a ceea ce trebuie evitat cu obstina˛ie — diletantismul.

V„ mul˛umesc.

Adrian Moisoiu

#30676

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interven˛ia mea de ast„zi este intitulat„ î28 septembrie 1944 — 28 septembrie 2004, 60 de ani de la eliberarea T‚rgu-Mure∫ului de sub jugul horthyist“.

îOsta∫i, prin lupte grele ce a˛i dus timp de 7 zile Óntre Niraj ∫i Mure∫, bravele Divizii 1 Munte ∫i a 3-a Infanterie Ónt„rite au Ónfr‚nt pe inamic ∫i, Ón diminea˛a de 28 septembrie 1944, au ajuns victorioase pe Mure∫, cucerind ora∫ul T‚rgu-Mure∫, Ón care unit„˛i ale Corpului de munte au intrat la ora 13,00.

Cu to˛ii ne g‚ndim, cu recuno∫tin˛„ pioas„, la cei mai buni lupt„tori care au c„zut aici, Ón b„t„lia de la T‚rguMure∫, s„-i pream„rim ∫i s„ ne rug„m pentru ei.

Vou„, tuturora, care dup„ suferin˛e a˛i sim˛it ast„zi Ónc„ o dat„ alinarea victoriei, v„ mul˛umesc Ón numele Neamului nostru care v„ binecuv‚nteaz„ cu toat„ dragostea lui, pentru Ón„l˛area ce-i aduce vrednicia noastr„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/5.X.2004 Osta∫i, Óndemnul meu este acela∫i de Óntotdeauna: îŒnainte! Mai Ónt‚i, peste Mure∫!“, se spunea Ón ordinul de zi semnat de Comandantul Corpului de munte, generalul de divizie Ion Dumitrache.

28 septembrie 1944 este ziua Ón care, Ón urm„ cu 60 de ani, av‚nd Ónvoirea comandantului s„u de companie, sergentul Ón rezerv„ Petre Some∫an, din batalionul 7 V‚n„tori de munte, Ónv„˛„tor de prin p„r˛ile Mure∫ului, arboreaz„, ca semn de biruin˛„, drapelul rom‚nesc, pe care-l avea Ón rani˛„, la una din ferestrele Palatului administrativ din T‚rgu-Mure∫.

28 septembrie 1944 este ziua Ón care, dup„ dou„ s„pt„m‚ni de lupte Ónver∫unate, trupele Armatei a 4-a rom‚ne au atins Mure∫ul pe un front larg, despre care Ón Comunicatul Marelui Stat Major privind opera˛iunile desf„∫urate de c„tre armata rom‚n„ se afirma: îEliberarea ora∫ului T‚rgu-Mure∫, cur„˛irea malului st‚ng al r‚ului Mure∫ ∫i for˛area acestuia au constituit premise pentru dezvoltarea ulterioar„ a ac˛iunilor de lupt„ ofensive Ón vederea eliber„rii Óntregului nostru teritoriu din partea de nord-vest a Transilvaniei“.

28 septembrie este ziua Ón care noi, cei de ast„zi, cu pioas„ recuno∫tin˛„, ne aducem aminte de cei 590 de eroi rom‚ni c„zu˛i sub drapel Ón perioada 18 — 28 septembrie 1944, Ón luptele cu armatele ungaro-germane, pentru eliberarea ora∫ului T‚rgu-Mure∫ ∫i a Ómprejurimilor sale.

Prins„ Ón v‚rtejul celui de Al Doilea R„zboiul Mondial, Rom‚nia a trecut prin toate Óncerc„rile. A tr„it pu˛ine clipe de entuziasm ∫i multe de dezn„dejde. A c‚∫tigat izb‚nzi glorioase ∫i a suferit Ónfr‚ngeri dureroase. A fost umilit„ ∫i a triumfat. Œntregirea neamului s-a pl„m„dit din s‚ngele fl„c„ilor ei. Nu e palm„ de p„m‚nt care s„ nu fie stropit„ de s‚nge rom‚nesc. Nu e rom‚n c„ruia secera mor˛ii s„ nu-i fi luat o fiin˛„ drag„, ori c„ruia p‚rjolul distrugerii s„ nu-i fi cotropit o parte mai mare sau mai mic„ din avut. Numeroase exemple de vitejie ∫i de dragoste de fiar„, de Ón„l˛„tor patriotism vor r„m‚ne necunoscute. Eroii s-au a∫ezat Ón p„m‚nt al„turi de Ónainta∫i, cu sufletul Ómp„cat, av‚nd con∫tiin˛a datoriei Ómplinite. De aceea r„zboiul nostru nu se poate reduce la o Ón∫iruire searb„d„ de opera˛iuni militare. Jertfele ∫i durerile pe care el le-a cerut Neamului nu pot fi recompensate sub nici o form„, dar se cer a fi omagiate.

Œn fa˛a miilor de eroi c„zu˛i pe c‚mpurile de lupt„, avem obliga˛ia de a depune toate eforturile pentru a avea o Patrie liber„, suveran„, unitar„ ∫i indivizibil„. La masa unei Europe unite ∫i bogate, a unei Europe a na˛iunilor, rom‚nii doresc s„ se a∫eze cu speran˛a p„cii, a colabor„rii ∫i respectului reciproc, f„r„ r„zboaie ∫i amenin˛„ri, f„r„ revizuiri de teritorii, f„r„ autonomii pe criterii etnice, personale sau religioase, Ón care politica de for˛„ ∫i dictat a marilor puteri s„ fie exclus„.

Œntotdeauna cu o ad‚nc„ emo˛ie, Ón care vibreaz„ cele mai nobile coarde ale sufletului meu, voi citi cuvintele care sunt Óncrustate pe placa comemorativ„ de pe peretele Palatului administrativ din T‚rgu-Mure∫: îVe∫nic„ recuno∫tin˛„ armatei rom‚ne ∫i celor 15.000 de eroi c„zu˛i pe c‚mpul de onoare pentru eliberarea teritoriului jude˛ului Mure∫, Ón toamna anului 1944, de sub teroarea horthyist„. Dup„ 4 ani de umilin˛e, drapelul sf‚nt al Rom‚niei a fost arborat la 28 septembrie 1944, ora 13,00, pe aceast„ cl„dire, de c„tre un grup de viteji din

corpul v‚n„torilor de munte comandat de generalul Ion Dumitrache.“

Fie ca amintirea lor s„ d„inuiasc„ Óntotdeauna! Mul˛umesc.

Vekov Károly-János

#35347

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Din nou despre poluare ∫i ceea ce ar trebui f„cut. fiara este plin„ de mormane de gunoi ∫i num„rul lor cre∫te pe zi ce trece. Acest fenomen de acumulare — dar nu de bani, nu de valoare — nu intereseaz„ mai pe nimeni. Nici chiar pe cei ale c„ror atribu˛ie ar fi remedierea situa˛iei.

Mormane interminabile de ambalaje ce nu pot fi resorbite de natur„, materiale de plastic, flacoane, cutii, polueaz„, pe durat„ lung„, solul ˛„rii, mediul ce ne Ónconjoar„. Cantit„˛i uria∫e de produse toxice depozitate inadecvat pericliteaz„ via˛a, at‚t a noastr„, c‚t ∫i a copiilor ∫i nepo˛ilor no∫tri ∫i a nepo˛ilor lor, f„r„ s„ se Ónt‚mple nimic.

Persoane iresponsabile, incon∫tiente de ceea ce comit, de fapt nepreg„tite pentru manipularea diferitelor materiale de toxicitate maxim„, pun Ón pericol zi de zi via˛a semenilor lor ∫i nici nu le pas„, nu realizeaz„, nici ei, c„, de fapt, comit o crim„ ce ar trebui pedepsit„.

Accidentele succesive legate de aceste materiale, actele iresponsabile de poluare de un grad foarte ridicat ∫i uneori iremediabile sau pe durat„ lung„, proiecte de genul îRo∫ia Montan„“, toate, toate sunt ac˛iuni strig„toare la cer, avertismente ce vin unul dup„ altul ∫i, totu∫i, nimeni ∫i mai ales cei responsabili nu vor s„ sesizeze mesajul necru˛„tor. fiara este poluat„ zi de zi ∫i tot mai accentuat ∫i, la un moment dat, poate din cauza polu„rii, nu vom fi primi˛i Ón Uniunea European„.

Sumele tot mai mari de bani ob˛inute chiar pentru o Óncercare de remediere, ici-colea, a situa˛iei nu schimb„ datele esen˛iale ale problemei. Poluarea de mare varietate cre∫te ∫i ea nu dispare, gradul ei nu scade, ci cre∫te pe deasupra Ón progresie geometric„. Parc„, except‚nd ni∫te tineri foarte maturi, ca mod de g‚ndire responsabil„, ∫i except‚nd c‚˛iva speciali∫ti din varii domenii, parc„ pe nimeni nu-l intereseaz„ catastrofa ecologic„, dac„ nu catastrofele progresive de care afl„m aproape zi de zi din jurnale.

Nu este suficient a Óncerca s„ reducem efectele polu„rii, cauzele ar trebui diminuate. Oare de ce nu se Óntreprinde nimic de c„tre cei responsabili? Gravele accidente ecologice la care asist„m, aceste cumplite semnale de alarm„, nu ajung la urechile celor care, ast„zi, sunt responsabili de soarta noastr„, a tuturor ∫i implicit de cea a urma∫ilor no∫tri. Oare se simt ei responsabili de ce se Ónt‚mpl„ Ón ˛ar„ cu solul ˛„rii, cu apa at‚t de pre˛ioas„, cu atmosfera, cu aerul pe care-l inspir„m?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/5.X.2004 Am depus Óntrebarea, am interpelat nu unul, ci chiar doi mini∫tri ai Ónv„˛„m‚ntului, pentru preg„tirea copiilor ∫i tinerilor, pentru formarea unei atitudini civice responsabile fa˛„ de acest fenomen. Am primit doar r„spunsuri de rutin„, r„spuns tipic care a constat din Ón∫irarea unor date, a unor trimiteri insignifiante, Ón cel mai bun caz, aidoma inform„rilor, aten˛ion„rilor asem„n„toare celor din manualele din anii ’50. Or, atunci, poluarea exista Ón c‚teva domenii, Ón urma produc˛iei industriale ∫i Ón anume propor˛ii, pe c‚nd acum poluarea a atins propor˛ii de mas„. Acest fenomen denot„, f„r„ chip de t„gad„, c„ lipse∫te spiritul civic, atitudinea responsabil„, ac˛iunile sus˛inute de zi cu zi, o tr„ire con∫tient„ a responsabilit„˛ii fiec„rui cet„˛ean fa˛„ de semenii proprii, Ón ceea ce prive∫te eliminarea sau m„car reducerea polu„rii.

Atunci c‚nd este evident c„ mare parte din locuitorii ˛„rii, ∫i nu a∫ gre∫i, poate, dac„ a∫ spune c„ cea mai mare parte a locuitorilor ˛„rii nu este preg„tit„ spre a avea o atitudine responsabil„ ∫i categoric„ Ómpotriva oric„rei forme a polu„rii ce ne infesteaz„ zi cu zi, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii ∫i celelalte institu˛ii responsabile ale statului de ce nu realizeaz„, Ón sf‚r∫it, c„ cet„˛enii trebuie preg„ti˛i, Ónc„ din copil„rie, pentru a avea o atitudine angajat„ ∫i consecvent„ Ómpotriva polu„rii?

Num„rul interminabil de cazuri despre care auzim, pe care le vedem la fiece pas de ce nu fac s„ Ón˛eleag„ pe acei responsabili c„ oamenii trebuie educa˛i Ón acest sens Ónc„ din copil„rie ∫i educa˛i continuu ∫i consecvent pe m„sura dezvolt„rii lor intelectuale, atr„g‚ndu-le aten˛ia asupra factorilor, a proceselor nocive, uneori cu consecin˛e nefaste de lung„ durat„. De ce nu sunt educa˛i copiii no∫tri, c„ci cei adul˛i pot fi convin∫i mult mai greu. De ce nu sunt educa˛i m„car copiii no∫tri Ón spiritul acestei responsabilit„˛i fa˛„ de sine, fa˛„ de semenii ∫i urma∫ii lor? De ce nu vrem s„ recunoa∫tem c„ noi suntem responsabili de soarta noastr„ ∫i a urma∫ilor no∫tri? De ce nu realizeaz„, Ón sf‚r∫it, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, ca responsabili de educare ∫i preg„tire a copiilor no∫tri pentru via˛„, ∫i nu pentru infestare, c„ acum este necesar„ introducerea unei materii Ón ∫coli la toate nivelurile care s„-i preg„teasc„ pas cu pas sub toate aspectele ∫i Ón toate domeniile, care s„ responsabilizeze copiii de faptele lor de zi cu zi, chiar dac„ p„rin˛ii lor au fost ∫i sunt chiar ∫i azi at‚t de iresponsabili atunci c‚nd este vorba de mediul Ón care ne tr„im via˛a.

Mul˛umesc.

™tefan Baban

#40585

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

îExporturile rom‚ne∫ti Ón confrunt„rile pe termen lung“.

Exporturile rom‚ne∫ti au la baz„ o for˛„ de munc„ ieftin„ ∫i produse cu valoarea ad„ugat„ sc„zut„. Primele produse Ón top sunt exporturile de uleiuri minerale,

urmate de confec˛ii, produse semiprelucrate ∫i subansamble etc.

Œn primele 8 luni ale acestui an, exporturile Rom‚niei au crescut cu 20% fa˛„ de perioada similar„ a anului 2003, luna iulie 2004 de˛in‚nd cel mai mare ritm lunar de cre∫tere dup„ 1989. ™i asta nu pentru c„ produsele rom‚ne∫ti sunt competitive cu cele din ˛„rile dezvoltate, ci pentru costul redus al materiilor prime ∫i al for˛ei de munc„. Œn general, este vorba de produse cu valoare ad„ugat„ mic„, con˛inut redus de tehnologie, care necesit„ for˛„ de munc„ ieftin„, adesea cu capacit„˛i reduse de adaptare la noi deprinderi ∫i materiale din import.

Speciali∫tii Ón domeniu consider„ c„ Rom‚nia export„ Ón pagub„, deoarece 90% din aceste exporturi sunt reprezentate de produse care nu aduc o valoare ad„ugat„ mare. Dac„ lu„m Ón considerare ∫i faptul c„ peste 80% din exporturi sunt destinate ˛„rilor dezvoltate unde produsele noastre nu sunt competitive, le d„m cu des„v‚r∫ire dreptate celor care au emis aceste p„reri pertinente.

Trebuie s„ fim reali∫ti ∫i s„ accept„m c„ nivelul sc„zut de competitivitate al economiei rom‚ne∫ti nu poate fi ignorat, Ón perspectiva integr„rii Ón U.E. Pia˛a rom‚neasc„ nu poate r„m‚ne la nivelul unei economii Ón permanent„ tranzi˛ie, deoarece o dat„ cu integrarea Óntr-o structur„ economic„ superioar„ care impune cre∫terea liberaliz„rii ∫i integr„rii comer˛ului mondial, exist„ riscul m„ririi decalajelor dintre economiile statelor membre, iar pentru exportatorii rom‚ni situa˛ia ar fi Óntr-adev„r delicat„.

fiara noastr„ mai pl„te∫te tribut ∫i pentru alte lacune pe care nu a reu∫it s„ le treac„ Ón anii de tranzi˛ie economic„:

— Ón primul r‚nd, Rom‚nia Ónregistreaz„ cele mai mici niveluri de investi˛ii str„ine directe dintre cele 10 state central ∫i est-europene;

— apoi cercetarea ∫i inova˛ia sunt prea pu˛in folosite. O privire sumar„ aruncat„ asupra principalelor categorii de produse exportate denot„ c„ majoritatea provin din sectoare tradi˛ionale, care lucreaz„ Ón continuare cu tehnici ∫i tehnologii vechi ∫i mari consumatoare de utilit„˛i, care nu Óntotdeauna au ca rezultat produse competitive;

— o alt„ problem„ des Ónt‚lnit„ Ón economia noastr„ o reprezint„ protec˛ia diferit„ de care au beneficiat produc„torii autohtoni. Astfel, anumite sectoare au fost protejate Ón detrimentul altora sau chiar Ón detrimentul celor similare din U.E. Œn consecin˛„, aceste sectoare, f„r„ activitate de export preponderent„ ∫i cu o influen˛„ redus„ asupra balan˛ei comerciale, pot deveni o povar„ pentru Óntreaga economie, iar experien˛a noilor membre ale U.E. a demonstrat c„ protec˛ia tarifar„ ajunge p‚n„ la urm„ s„ aib„ un efect negativ ∫i asupra traiului zilnic al locuitorilor.

Ce se va Ónt‚mpla cu toate acestea dup„ 2007, data presupusei ader„ri, este Ónc„ o mare necunoscut„. Rom‚nia nu poate ac˛iona Ón mod defensiv sau protec˛ionist, concentr‚ndu-se doar asupra problemelor de acces ∫i de furnizare a produselor ∫i serviciilor de pe un anumit segment de pia˛„.

Totodat„ Rom‚nia ar trebui s„-∫i Óndrepte exporturile de bunuri de consum c„tre ˛„ri din lumea a treia din

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/5.X.2004 Europa de Est, Africa, Asia, America Latin„ pentru a-∫i asigura vandabilitatea produselor, neexist‚nd criterii dure ∫i concuren˛„ acerb„ pe planul competitivit„˛ii ∫i calit„˛ii produselor. O alt„ direc˛ie de ac˛iune ar putea s„ o reprezinte Ónt„rirea parteneriatelor cu firme str„ine dispuse s„-∫i dezvolte afacerile de succes ∫i Ón Rom‚nia, astfel Ónc‚t s„ poat„ acoperi toate deficien˛ele Ónt‚lnite Ón aceast„ activitate.

Dac„ nu vor fi luate din timp m„suri benefice, bineÓn˛eles, pentru Óncurajarea exporturilor rom‚ne∫ti, exporturi care s„ nu fie reprezentate doar de materii prime ∫i materiale, confec˛ii, semifabricate etc., Rom‚nia va avea marea surpriz„ ca din momentul ader„rii la U.E. s„ devin„ un debu∫eu al produselor occidentale, un satelit al ˛„rilor puternic dezvoltate, propria economie lipsind cu des„v‚r∫ire sau r„m‚n‚nd la stadiul de ve∫nic„ tranzi˛ie.

V„ mul˛umesc.

™tefan L„p„dat

#45078

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, Declara˛ie politic„: îŒmbog„˛i˛i peste noapte“.

Defileul Dun„rii se Óntinde de-a lungul jude˛elor Mehedin˛i ∫i Cara∫-Severin, fiind o zon„ cu mare poten˛ial turistic. Zona respectiv„ a fost ∫i este paradisul contrabandi∫tilor Ónc„ din anul 1979, c‚nd a fost deschis micul trafic la s‚rbi ∫i au trecut peste Dun„re tot felul de produse interzise. Adev„rul este c„ locuitorii din localit„˛ile situate pe marginea Dun„rii Óntre Drobeta-Turnu Severin ∫i Moldova Nou„, erau s„raci Ón anii 1970— 1979, singura surs„ de supravie˛uire fiind pescuitul.

Embargoul impus de O.N.U. fostei Iugoslavii din cauza r„zboiului din Bosnia a declan∫at contrabanda cu carburan˛i care a devenit principala ocupa˛ie a locuitorilor.

Traficul rutier era Óngreunat de zecile de camioanecistern„ cu carburan˛i sta˛ionate la por˛ile oamenilor. Contrabanda a Ómbog„˛it peste noapte localnicii care Ó∫i transformaser„ gr„dinile Ón depozite. Culmea era c„ erau oprite ∫i controlate de gr„niceri autoturismele ce transportau c‚teva canistre cu benzin„ sau motorin„, ∫i nu erau controlate cisternele de peste dou„ tone. M„rcile, valuta care era la putere Ón acea vreme, curgeau Ón buzunarele localnicilor precum Dun„rea la Cazane. Au r„s„rit vile impresionante ∫i ma∫ini dintre cele mai scumpe.

Guvernul fiind sesizat, a hot„r‚t stoparea acestui fenomen. Azi imaginea este dezolant„ pe anume sectoare, unde se observ„ cl„diri neterminate de construit, n„p„dite de buruieni, sta˛ii PECO abandonate, bidoane ∫i b„rci Ónvechite, moteluri ∫i restaurante f„r„ clien˛i. Localnicii au revenit la pescuit ∫i agricultur„, care aduc ceva venituri, al˛ii tr„iesc din pensiile medicale ob˛inute cu bani grei Ón perioada embargoului, iar o parte dintre ei munceau la s‚rbi, dar o dat„ cu introducerea vizei de la 1 iulie, acest lucru nu mai este posibil.

Din informa˛iile ob˛inute de la localnici, pe ∫optite, reiese c„ mafia lucreaz„ ∫i acum. Traficul cu marf„ spre s‚rbi continu„, numai c„ nu mai este motorin„. Tirurile

Ónc„rcate cu ˛ig„ri netimbrate descarc„ marfa Ón c‚teva magazine din Moldova Nou„, de unde sunt trecute de contrabandi∫ti, noaptea cu barca.

Pu˛in mai sus de Moldova Nou„, la Socol, unde grani˛a cu s‚rbii este pe uscat, fac trafic cu animale (oi, vi˛ei). Cantit„˛i Ónsemnate de pe∫te, procurate ilegal cu mijloace electrice, sunt trecute tot cu barca la s‚rbi. Solu˛iile de prevenire ∫i combatere a contrabandei ar exista pe de o parte prin statuarea Clisurii Dun„rii ca zona defavorizat„, iar, pe de alt„ parte, prin Ónt„rirea controlului de c„tre Poli˛ia de Frontier„. Guvernul are datoria moral„ s„ salveze zona de la degradare ∫i via˛a locuitorilor prin dirijarea de fonduri financiare c„tre administra˛iile locale, Óncurajarea investi˛iilor ∫i valorificarea resurselor locale.

V„ mul˛umesc.

Alexandru-Raj Tunaru

#48213

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se refer„ la mult mediatizata cot„ unic„ sau impozitarea progresiv„.

Eu, deputatul Tunaru Raj-Alexandru, ∫i Partidul Tineretului Democrat, al c„rui pre∫edinte sunt, suntem Óntr-un procent de 100% pentru cota unic„ de impozitare ∫i propun o cot„ Óntre 10 ∫i 15%, a∫a cum se reg„se∫te Ónc„ din 3 august 2002 Ón programul politic al partidului nostru, pentru c„ Ón P.T.D., pe care am onoarea s„ Ól conduc, sunt foarte, foarte mul˛i pragmaticieni ∫i Ón urma unei ∫edin˛e pe aceast„ tem„ am fost to˛i de acord c„ dac„ s-ar introduce o cot„ unic„ de 10—15% la buget s-ar colecta mai mul˛i bani dec‚t Ón prezent, c‚nd se folose∫te impozitarea progresiv„. ™i s„ v„ dau un exemplu concret: at‚t angaja˛ii, c‚t ∫i patronii cad la o Ón˛elegere ∫i trec Ón contractul de munc„ un salariu mai mic, dar Ón realitate le dau pe l‚ng„ acest salariu o completare la negru cu toate riscurile ce decurg din aceast„ Ón˛elegere. Dac„ s-ar impozita omene∫te, s„ zicem cu 15%, atunci patronii nu ar mai risca aceste combina˛ii ∫i salaria˛ii ar fi corec˛i ∫i ar pl„ti cu siguran˛„ impozitul real c„tre stat, astfel Ónc‚t colect„rile vor fi dublate ca ∫i Ón celelalte state, foste comuniste, care au trecut la cota unic„, iar aici v„ dau un singur exemplu, Rusia, care a redus mult mai drastic aceast„ cot„, ∫i anume de la 30% la 13%, iar colect„rile la buget s-au dublat Ón 2 ani.

Vreau s„ v„ spun c„ rom‚nilor nu le plac artificiile pe care le fac ast„zi, dar sunt obliga˛i s„ le fac„ pentru a supravie˛ui, iar Ón secunda a 2-a, c‚nd va intra Ón aplicare, cota unic„ de 15% va fi pl„tit„ de to˛i, pentru c„ ei vor s„ doarm„ noaptea lini∫ti˛i.

De asemenea, muncitorii care lucreaz„ Ón acord sau Ón regim de lohn vor munci mult mai mult pentru a c‚∫tiga mai mult, ∫tiind c„ nu vor mai fi impozita˛i progresiv. Ast„zi, la un salariu de 30 de milioane,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/5.X.2004 jum„tate merge la stat. Nu este corect ca pe cel care munce∫te mai mult s„-l impozit„m mai mult, iar pe cel care munce∫te mai pu˛in s„-l impozit„m mai pu˛in.

Domnilor ∫i doamnelor,

Referitor la zvonurile c„ cei cu salarii mai mici, de aproximativ 3 milioane, vor pierde, pentru c„ ei vor fi impozita˛i ca ∫i cei cu salarii mai mari cu 15%, nu suntem de acord, aceste ∫tiri nu sunt adev„rate.

Partidul Tineretului Democrat, Ómpreun„ cu mine, sus˛inem Ón continuare neimpozitarea salariilor mici ∫i, mai mult dec‚t at‚t, propunem ca Ón viitor valoarea salariilor scutite de impozit s„ fie de 6 milioane lei, repet, 6 milioane lei, sum„ pe care eu am declarat-o de nenum„rate ori ca fiind o sum„ minim„ necesar„ pentru o persoan„ care munce∫te Óncerc‚nd s„-∫i asigure un trai minim decent.

Œn concluzie, dac„ noi am introduce urgent aceast„ cot„ Óntre 10 ∫i 15%, coroborat„ cu sus˛inerea scutirii impozitelor salariale p‚n„ la 6 milioane de lei, aceste dou„ m„suri ar conduce la cre∫terea nivelului de trai pentru to˛i muncitorii din Rom‚nia, dar ∫i la cre∫terea colect„rii taxelor la buget, ceea ce ar duce la un P.I.B. mai mare. Deci va fi bine ∫i pentru oameni, ∫i pentru stat, adic„ pentru ˛ar„, ∫i v„ spun cu toat„ r„spunderea, ca un om care am fost practician ∫i care am dovedit p‚n„ acum c„ am luat decizii bune Ón politica financiar„ pe care am dus-o.

A∫a c„ nu Ón˛eleg de ce unii politicieni Óncearc„ s„ conving„ popula˛ia ˛„rii c„ nu ar fi benefic„ cota unic„ de impozitare ∫i s„-i Ónvr„jbeasc„ pe cei cu salarii mici Ómpotriva celor cu salarii mai mari. De fapt, eu Ón˛eleg ∫i de ce ∫i care ar fi c‚∫tigul lor la alegerile generale din 28 noiembrie 2004 ∫i v„ promit c„ voi reveni.

Adrian Gurz„u

#52113

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

Aceast„ declara˛ie politic„ se dore∫te a fi o scrisoare deschis„ adresat„ ministrului culturii ∫i cultelor, R„zvan Theodorescu.

## Domnule ministru,

Œn calitate de deputat, de membru al Comisiei pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„, dar mai ales de cet„˛ean rom‚n, doresc s„ v„ atrag aten˛ia asupra incompatibilit„˛ii calit„˛ii dumneavoastr„ cu limbajul utilizat Ón pozi˛iile exprimate public Ón interviul acordat ziarului îEvenimentul Zilei“ sau la postul de radio B.B.C.

Ca deputat, sunt revoltat de atitudinea public„ a unui ministru al culturii fa˛„ de protestul grupului de rom‚ni, prilejuit de vizita pre∫edintelui Iliescu la Montreal. O atitudine jenant„ pentru un reprezentant al Guvernului Rom‚niei, care este pe deasupra Doctor Ón ™tiin˛e, Doctor Honoris Causa, membru titular al Academiei Rom‚ne, rector al Academiei pentru Studiul Istoriei Culturii ∫i al Religiilor, ∫ef al Catedrei UNESCO de studii sud-est europene, membru de onoare al Academiei

Oamenilor de ™tiin˛„, pentru un profesor universitar care pred„ cursul de Istoria civiliza˛iei europene.

A∫ fi putut pune prima reac˛ie a unui reprezentant al Guvernului Rom‚niei pe seama fierbin˛elii, dar recidiva — con∫tient„ ∫i arogant„ — din îEvenimentul Zilei“ dovede∫te c„ titlurile nu pot Ómbog„˛i spiritul. A∫a cum pictura poate acoperi un perete Ón ruin„, f„r„ a-i schimba condi˛ia de ruin„, tot a∫a, pozi˛ia, titlurile ∫i onorurile nu v„ pot altera, domnule Theodorescu, condi˛ia de P.S.D.-ist de profund„ inspira˛ie antidemocratic„, care reac˛ioneaz„ nepotrivit la opiniile ∫i manifest„rile celor care nu v„ agreeaz„ partidul, pe colegi sau ac˛iunea acestora.

Œn calitate de cet„˛ean rom‚n, sunt jignit de atitudinea public„ a ministrului culturii care poate folosi cuvinte pe care un om simplu nu le-ar folosi... din bun-sim˛. Acest important sim˛ nu se dob‚nde∫te prin burse Ón str„in„tate, se Ónva˛„ Ón anii de acas„ ∫i nu vine cu v‚rsta, se deprinde Ón primii ∫apte ani... sau niciodat„.

Domnule Theodorescu, intoleran˛a consecvent„ cu care v„ exprima˛i dovede∫te caren˛e cronice Ón materie de cultur„ democratic„, descalific‚ndu-v„ din ministru al culturii Óntr-un simplu func˛ionar arogant de stat. Dac„ acum un deceniu cataloga˛i manifestan˛ii din Pia˛a Universit„˛ii drept o îband„ de golani“ ∫i ast„zi pe cei de la Montreal cu apelativele îlumpeni, pegr„, scursori ale societ„˛ii“, Ónseamn„ c„ nu a˛i Ón˛eles nimic. Mul˛i dintre cei care ∫i-au p„r„sit ˛ara dup„ Revolu˛ie au f„cut-o din cauza acelora care — ∫i atunci, ca ∫i acum — au reprimat fenomenul democratic al exprim„rii opiniilor.

Un ministru al culturii ar trebui s„ aib„ altfel de preocup„ri, de exemplu, ar fi trebuit s„ fie prezent la ∫edin˛a comun„ a Comisiilor de cultur„ ale Parlamentului, unde trebuia discutat„ rectificarea bugetului pe anul 2004 al Ministerului Culturii ∫i Cultelor. Din p„cate, domnule ministru, a˛i str„lucit prin absen˛„, confirm‚nd purul dezinteres social-democrat pentru finan˛area culturii, dincolo de colec˛ii de timbre, tablouri ori propagand„.

Domnule ministru al culturii,

Presta˛ia dumneavoastr„ public„ este incalificabil„. Atitudinea Ón care dumneavoastr„ persevera˛i, Ón calitate de ministru al culturii, nu v„ ofer„ prea multe solu˛ii de ie∫ire onorabil„; c„ci nu poate fi u∫or acoperit„ vocea ministrului culturii spun‚nd arogant: îcretini, retarda˛i, nesp„la˛i“..., f„r„ a folosi termeni precum îru∫ine“, sau — pe post de concluzie — replica folosit„ de domnul pre∫edinte Iliescu Ón timpul vizitei men˛ionate: îTu e∫ti a∫a cum ai spus“...

De aceea, pentru ca umilirea adus„ rom‚nilor ∫i Rom‚niei s„ fie sp„lat„, este suficient„ numai demisia dumneavoastr„.

Cu stim„, Adrian Gurz„u.

Liana Elena Naum

#56049

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se nume∫te îScenarii preelectorale“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/5.X.2004 Viitorul apropiat este monopolizat de alegerile care urmeaz„ s„ se petreac„ Ón Rom‚nia. Peste tot se vorbe∫te de ce se va Ónt‚mpla, cine va c‚∫tiga ∫i cum se va proceda Ón alegerile actuale. Scenariul, pot s„ afirm, este unul care Ónt„re∫te tiparele. Cei care nu au f„cut nimic pentru ˛ar„ vreodat„ vin acum s„ critice, s„ aduc„ acuze ∫i s„ se afirme cu lans„ri de speran˛e de∫arte. Este vorba despre partidele de opozi˛ie, Ón spe˛„ Alian˛a P.N.L.-P.D., dar ∫i altele care viseaz„ pe seama nerealiz„rilor lor, Óncerc‚nd s„ se mint„ chiar ∫i pe ei c‚nd sus˛in c„ vor reu∫i schimbarea.

Ce au realizat ace∫ti fo∫ti ∫i actuali P.N.L.-i∫ti sau P.D.-i∫ti, ce au reu∫it ei s„ fac„ concret, cu ce se pot l„uda? Aceasta ar trebui ei s„ men˛ioneze, nu s„ critice realiz„rile Partidului Social Democrat, care chiar a realizat destule succese pe plan social-economic ∫i politic Ón ultimii ani.

Alian˛a P.N.L.-P.D. a condus ˛ara pe drumul disper„rii, a reu∫it s„-i ia ∫i ultima speran˛„, iar acum are curajul ∫i tupeul de a mai cere electoratului s„-i voteze. De ce nu au realizat atunci, Óntre 1997 ∫i 2000, tot ce afirm„ acum? De ce nu ∫i-au Óndeplinit promisiunile electorale, iar acum consider„ c„ le vor Óndeplini?

Lipsa echipei, lipsa ideilor, lipsa resurselor umane Ón partidele care acum Óncearc„ s„-∫i formeze o imagine de salvator va ie∫i la iveal„, c„ci acest lucru nu poate fi ascuns mult timp. Un partid politic nu poate exista cu un singur politician ∫i cu Ónc„ doi—trei care s-au retras din activitatea politic„ de vreo c‚teva ori p‚n„ acum. Un partid politic trebuie s„ fie condus de o echip„ puternic„ cu mul˛i tineri, a∫a cum P.S.D. a Óncercat ∫i a reu∫it s„ fac„ Ón consolidarea sa. Partidul Social Democrat a reu∫it s„-i asigure Rom‚niei un drum bun, stabil, cu perspective.

Priorit„˛ile sunt deschise, urmeaz„ doar s„ existe voin˛„ din partea tuturor pentru ca Rom‚nia s„ reu∫easc„ s„-∫i Óndeplineasc„ toate obiectivele.

Pentru toate acestea Óns„ este nevoie de un partid puternic, un partid unit, a∫a cum este Partidul Social Democrat, iar nu de mici alian˛e expuse falimentului politic, unite doar pentru a Óncuraja minciuna ∫i dezmembrarea lucrurilor care cu greu au fost realizate. Nici P.N.L., nici P.D. ∫i nici un alt partid de opozi˛ie nu va reu∫i s„ devin„ vreodat„ ceea ce este Partidul Social Democrat Ón prezent. Nu po˛i s„ creezi alian˛e f„r„ s„ crezi Ón ele, f„r„ s„ te Ón˛elegi ∫i s„ te une∫ti doar pentru a ajunge la putere, iar restul s„ nu mai conteze. Exact acesta este scenariul din 1997, c‚nd toate acele partide care nu reprezentau nimic individual au reu∫it s„ mint„ electoratul prin faptul c„ s-au unit, iar dup„ aceea au distrus pur ∫i simplu ˛ara. De data aceasta nu vor mai reu∫i, societatea rom‚neasc„ este destul de competent„ s„ Ón˛eleag„ c„ a∫a nu se poate, ˛ara trebuie condus„ de cei care sunt Ón stare s„ o conduc„, nu de amatori.

V„ mul˛umesc.

Nicolae Leon„chescu

#59282

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Onorat auditoriu,

Integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ a intrat Ón linie dreapt„ ∫i lucrurile au mers acceptabil p‚n„ Ón acest moment.

Ultima itera˛ie prevede reforme autentice Ón administra˛ia local„ ∫i Ón justi˛ie.

O s„ ne Ómpotmolim, oare, Ón reforma administra˛iei publice locale?! Este a∫a de greu s„ dep„∫im lamentabila situa˛ie din structurile administra˛iei locale?! Percepem, oare, corect realit„˛ile din acest domeniu spre a ajunge la concluzia c„ reforma Ón administra˛ia public„ local„ reprezint„ o prioritate absolut„ pentru o evolu˛ie neconvulsiv„ spre progres Ón Rom‚nia?!

Constat„rile noastre f„cute la nivelul prim„riilor Ón cadrul activit„˛ii de parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare confirm„ valoarea condi˛iei impuse de Uniunea European„ de a efectua rapid reforma administra˛iei publice locale.

Vineri, 24 septembrie 2004, la festivitatea de deschidere a acelui de Al 4-lea Simpozion Interna˛ional îExperimentul Pite∫ti“, domnul Nicolae Videnie, un analist venerabil din Bucure∫ti, a relatat Ón fa˛a unui public reprezentativ c„, la o Ónt‚lnire cu elevii, ace∫tia l-au Óntrebat:

îCum se conduce o prim„rie?“

Intrigat ∫i surprins de problema ridicat„, care nu avea nimic comun cu tematica abordat„ anterior, b„tr‚nul Nicolae Videnie a Óntrebat:

î— De ce?“

R„spunsul tinerilor elevi a fost devastator:

î— Pentru c„ acolo se fur„ cel mai mult!“

Dac„ ∫i t‚n„ra genera˛ie a perceput fenomenul ca atare, Ónseamn„ c„ degradarea Ón administra˛ia public„ local„ a mers mult prea departe...

Mai exist„, oare, Ón Rom‚nia prim„rii ai c„ror salaria˛i s„-∫i fac„ cinstit datoria? Lucr„torii de acest gen mai sunt tolera˛i de marea mas„ a celor din jur?!

Fenomenul de privatizare a multor prim„rii Ón beneficiul primarului ∫i al mafiei din jurul lui este o realitate.

Culoarea politic„ nu mai conteaz„, ci numai realizarea pe termen scurt a planului personal de Ómbog„˛ire. Individul Ó∫i d„ arama pe fa˛„ imediat ce ajunge primar, viceprimar sau consilier local ∫i nu mai ascult„ de nimeni.

E capabil de orice minciun„, mimeaz„ adeziunea perfect„ la orice doctrin„ politic„ sau filozofic„ numai ca s„ pun„ m‚na pe putere. Lipsit de caracter, e capabil de orice tr„dare; traseismul politic este metoda lui preferat„.

Ideologia traseistului a fost prins„ foarte bine de cotidianul îCurierul Zilei“, din Pite∫ti, care, la 8 aprilie 2003, a publicat un interviu cu Gheorghe Popescu, primarul comunei Aninoasa din jude˛ul Arge∫.

Œntrebat de reporter de ce a plecat de la P.R.M. ∫i s-a dus la P.S.D. sus-numitul a declarat:

îEu am avut o Ón˛elegere cu P.S.D.... op˛iunea mea a fost de mai mult timp P.S.D. Doream s„ ajung Ón consiliul local. La P.S.D. era deja un grup de prieteni ∫i eu doream s„ intr„m cu to˛ii“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/5.X.2004 Uluitor, nu?! Candidatul la prim„rie a avut o Ón˛elegere cu P.S.D.-ul ca s„ p„c„leasc„ P.R.M.-ul ∫i electoratul. Ce ru∫ine! C‚t„ degradare politic„ ∫i c‚t„ duplicitate!

Administra˛ia de cumetrie a trasei∫tilor politici ne otr„ve∫te via˛a public„ ∫i ne Ómpiedic„ s„ progres„m.

Un primar din Leordeni, Arge∫, refuz„ s„ acorde titlul de cet„˛ean de onoare unui distins intelectual, n„scut Ón aceast„ localitate, care a scris 30 c„r˛i, sub motiv c„ nu ∫tie de aceste lucr„ri. Propria ignoran˛„ ridicat„ la nivelul de argument suprem cu iz de doctrin„ politic„!

Exemplele pot continua, dar rezultatul r„m‚ne acela∫i: mafia de la prim„rii nu poate fi Ónl„turat„ cu una cu dou„!

Un viceprimar a Óngr„dit, cu japca, o por˛iune cu salc‚mi a unei v„i cu acordul tacit al primarului, ocupat ∫i el cu alte abuzuri. A Óngr„dit terenul ∫i, Óntr-o s„pt„m‚n„, a t„iat ∫i comercializat salc‚mii. Cine-i va strica gardul va fi chemat Ón judecat„ pentru c„ i-a Ónc„lcat proprietatea. Ce jalnice figuri de trasei∫ti politici, ho˛i de drumul mare pu∫i s„ conduc„ Ón prim„rii!

R„ul se Óntinde, ca ∫i indiferen˛a fa˛„ de problematica omului simplu. Recentele evenimente de la Penitenciarul pentru Minori din Craiova au demonstrat c„ structurile noastre publice osificate mai reac˛ioneaz„ doar c‚nd mor minorii care nu se pot ap„ra!

Partidul Rom‚nia Mare militeaz„ pentru stabilizarea vie˛ii noastre publice ∫i asanarea ei de elementele corupte care polueaz„ p‚n„ la asfixiere atmosfera din administra˛ia public„ local„.

Partidele care Ónc„ Ói mai ap„r„ pe trasei∫tii politici sau le creeaz„ condi˛ii de apari˛ie ∫i folosesc traseismul politic drept arm„ pentru distrugerea altor partide sunt Ómpotriva progresului.

Conservarea st„rii de fapt, chiar dac„ popula˛ia este chinuit„ ∫i condamnat„ la s„r„cie, este ˛elul celor care promoveaz„ ∫i ap„r„ traseismul politic. Integrarea Ón Uniunea European„ este sabotat„, am‚nat„ Ón fapt, chiar dac„ formal este Ónscris„ pe coperta cu doctrine politice.

Aten˛ie, oameni buni! Promotorii stagn„rii sunt printre noi ∫i pot fi u∫or identifica˛i ∫i izola˛i. Politicianismul de cumetrie, degradant ∫i dezumanizant, a umplut prim„riile ˛„rii cu actori imorali ∫i incapabili. Ei corup mentalit„˛ile ∫i distrug destine.

Deschide˛i larg ferestrele prim„riilor, s„ intre oxigenul reformelor autentice pe care popula˛ia le cere ∫i Europa le impune!

Acum este momentul adev„rului!

V„ mul˛umesc.

Valentin Vasilescu

#64749

## Stima˛i colegi,

Œn cuv‚ntul anterior al unui coleg, a˛i putut observa Ón ce m„sur„ membrii Guvernului Rom‚niei respect„ un protest la adresa activit„˛ii Domniilor lor pe care oamenii o consider„ total neadecvat„. Pute˛i observa Ón acela∫i timp c„ activitatea noastr„ este inundat„ de mii de ordonan˛e ale Guvernului pe care le vot„m Ón pas

alerg„tor. Pute˛i observa Ón acela∫i timp c„ rolul nostru, al deputa˛ilor, este ∫i acela de a controla modul Ón care legile sunt aplicate. Œn momentul Ón care observa˛i c„ nu ne putem face datoria, nu putem rezolva problemele aduse Ón dezbatere sau aduse la cuno∫tin˛a noastr„ la birourile parlamentare, Óntruc‚t autorit„˛ile pur ∫i simplu ne sfideaz„, pute˛i constata Ón acela∫i timp c„ la televiziunea public„ se face o mare, o mare publicitate autorit„˛ilor Ón emisiuni de divertisment, precum cele consacrate ∫i cu cea mai mare audien˛„, Ón care vedete aservite puterii demonstreaz„ c„ pot rezolva anumite lucruri Ón complicitate Óns„ cu puterea ∫i l„ud‚nd puterea pentru ajutorul pe care-l d„ Ón mod punctual, individual unor persoane.

Ce trebuie s„ facem noi ca deputa˛i pentru ca acest Guvern s„ ne respecte drepturile ∫i Óndatoririle pe care noi le avem fa˛„ de electorat? S„ protest„m? Un protest al unui deputat al Parlamentului Rom‚niei Ón fa˛a Guvernului nu a fost b„gat Ón seam„ nici de Guvern, nici de pres„, nici m„car de Televiziunea public„ care este subordonat„ ∫i controlat„ de Parlament. Practic, nu a existat, de∫i un deputat al Rom‚niei a protestat timp de dou„ zile Ón fa˛a Guvernului Rom‚niei. Acesta este statutul nostru real, nu cel pe care dumneavoastr„ Ól citi˛i Ón Constitu˛ie. Mai r„m‚ne s„ ne at‚rn„m de macarale, mai r„m‚ne s„ protest„m pe blocuri, amenin˛‚nd c„ ne arunc„m de acolo, pentru ca Guvernul s„ respecte legea ∫i s„-∫i fac„ datoria. E p„cat!

Gheorghe Dinu

#66731

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„: îŒn an electoral puterea ne Óndoap„ cu... «gogo∫i electorale»“.

C„ ne afl„m Ón an electoral este evident pentru oricine, puterea av‚nd grij„ s„ ne aminteasc„ zilnic acest lucru, vizitele îÓn haine de lucru“ ∫i îb„ile de mul˛ime“ ale capilor P.S.D. succed‚ndu-se f„r„ Óntrerupere, iar Guvernul pompeaz„ puternic fonduri publice Ón m„suri sociale.

Se vede c„ anul acesta a Ónv„˛at bine lec˛ia din anii anteriori c„, pentru a atrage de partea sa popula˛ia Óntr-un ciclu electoral de patru ani, mai Ónt‚i, Ón primii trei ani o s„r„ce∫te, pentru ca Ón al patrulea an s„ o asiste social, Ónmul˛ind facilit„˛ile, ajutoarele ∫i subven˛iile.

De aceea, acum, c‚nd vede c„ vine vremea scaden˛ei ∫i a Óncheierii socotelilor, puterea arunc„ disperat„ cu tot felul de pomeni: bonuri valorice de c„ldur„, ajutoare ∫i compensa˛ii, subven˛ii peste subven˛ii la medicamente, facilit„˛i la transport, concedii, vacan˛e, cure balneare, totul declarat pentru fericirea poporului.

Toate ar fi bune ∫i frumoase, doar c„ aceste m„suri sunt valabile c‚teva luni ∫i sec„tuiesc bugetul, ∫ubrezind o economie deja bolnav„. Œn loc s„ stimuleze investi˛iile ∫i s„ creeze mai multe locuri de munc„, care, prin contribu˛ii ∫i impozite, ar aduce mai mul˛i bani la buget, Ón loc s„ stopeze corup˛ia ∫i jaful inimaginabil care se produc Ón ˛ar„ de at‚˛ia ani, Ón loc s„ execute fiscal pe

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/5.X.2004 marii datornici la stat, guvernan˛ii recurg la aburirea aleg„torilor, la Óndatorarea ˛„rii ∫i amanetarea viitorului ei, Óntruc‚t toate aceste mii de miliarde de lei da˛i acum pentru momirea electoratului vor fi recuperate tot de la popula˛ie, dar dup„ alegeri.

M„ voi opri Ónt‚i asupra mult trimbi˛atei compens„ri cu 90% a costului medicamentelor pentru cea mai mare parte dintre pensionari. Œntr-adev„r, Ón zilele urm„toare aplic„rii acestei m„suri, farmaciile au fost mai pline ca de obicei, cozile nu au lipsit nici la u∫ile medicilor de familie. Dar, o dat„ ajun∫i Ón fa˛a farmacistei, pensionarii au constatat cu nepl„cere ∫i surprindere c„ facilitatea nu este deloc a∫a de generoas„ cum a prezentat-o Guvernul, deoarece compensarea se face numai la substan˛a activ„, respectiv la pre˛ul de referin˛„. Astfel c„, Ón loc s„ pl„teasc„ 10% din pre˛ul afi∫at al medicamentului, pensionarul constat„, cu stupoare, c„ are de scos din buzunar mult mai mult, 30, 40, 50% din pre˛ul lor, uneori chiar pre˛ul integral. Deci ∫i aceast„ m„sur„ social„, aceast„ momeal„ electoral„ pentru care puterea bate mult„ moned„ nu este dec‚t o gogoa∫„ ce se desumfl„ rapid la raftul farmaciei.

™i mai are o problem„ bietul pensionar. Dac„ din cele trei medicamente de pe re˛eta compensat„ nu g„se∫te la farmacia respectiv„ dec‚t dou„ sau chiar unul, re˛eta este oprit„ integral pentru medicamentele ce i se elibereaz„, iar pentru celelalte nu mai poate ob˛ine o alt„ re˛et„ compensat„, una curent„, av‚nd dreptul numai la o singur„ re˛et„ cu trei medicamente pe lun„ ∫i, deci, trebuie s„ achite la farmacie, unde le g„se∫te Ón final, pre˛ul integral.

Ce se Ónt‚mpl„ cu re˛etele compensate, onorate doar par˛ial? Nu cumva pot servi la fraude, la eliberarea de medicamente compensate unor persoane care nu au acest drept? Nu se face cu ele o mic„ afacere a farmaci∫tilor?

Pe de alt„ parte, sunt semne c„, mai repede dec‚t Ón trecut, farmaciile vor epuiza stocurile disponibile pentru medicamentele compensate ∫i gratuite, eventual imediat dup„ alegeri, astfel Ónc‚t pensionarii tot nu vor putea beneficia de a∫a-zisa facilitate cu iz electoral, evident.

O alt„ gogoa∫„ electoral„ ce ne-o serve∫te Executivul este cea privind ajutoarele pentru Ónc„lzire. C„ este vorba despre momirea aleg„torilor reiese ∫i din afirma˛ia ministrului Dan Mircea Popescu, care a apreciat acordarea ajutoarele de c„ldur„ la aproape un sfert din rom‚ni drept o ac˛iune care îs-a bucurat de un real succes Ón r‚ndul popula˛iei“.

Ce nu spune domnul ministru este c„ Ón iarna trecut„ pentru aceste ajutoare s-au pl„tit 3.156 de miliarde de lei din fondurile publice, adic„ tot din buzunarul nostru, ∫i c„, Ón perioada de dup„ alegeri, aceste subven˛ii vor fi reduse treptat, urm‚nd ca din 2007 s„ fie eliminate complet. Nu era mai bine, domnule ministru ∫i stima˛i guvernan˛i, ca ace∫ti bani s„ fie investi˛i Ón retehnologizarea ∫i reabilitarea sistemelor de termoficare, care ar fi costat mult mai pu˛in, dar ar fi avut efecte pe termen lung, inclusiv Ón ceea ce prive∫te costul gigacaloriei. Toate aceste m„suri populiste luate de guvernan˛i Ón ultimele luni sunt menite doar a cump„ra electoratul pe categorii sociale, oferindu-i ca, dintr-un propriu corn al abunden˛ei, avantaje deja care nici n-au vrut s„ le discute Ón ultimii trei ani de guvernare. Dar

aceste momeli, aceste gogo∫i electorale, pe l‚ng„ faptul c„ sunt infime, sunt rapid anulate de cre∫terea pre˛urilor la energie, combustibil, utilit„˛i, la bunurile de consum zilnic. Popula˛ia Ón˛elege tot mai mult c„ propaganda electoral„ nu ˛ine de foame ∫i nu asigur„ s„n„tatea omului, ∫i asta se va vedea Ón cur‚nd la vot. V„ mul˛umesc.

Valentin Adrian Iliescu

#72157

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se refer„ la m„surile electorale pur propagandistice ale Guvernului Adrian N„stase Ón perspectiva Óncerc„rii disperate de a c‚∫tiga alegerile.

P.S.D. ∫i Adrian N„stase au ajuns la disperare. Foarte speria˛i c„ vor pierde alegerile parlamentare ∫i preziden˛iale, guvernan˛ii, de team„ c„, ajung‚nd Ón opozi˛ie, le vor fi scoase la iveal„ toate matrapazl‚curile f„cute Ón ultimii patru ani, Óncearc„ s„ supraliciteze pe pia˛a promisiunilor electorale cu tot felul de m„suri pur electorale: pensii m„rite ∫i ulterior recorelate, medicamente compensate, tichete de c„ldur„, bilete de c„l„torie pe C.F.R.

Ast„zi, la aproape 4 ani de guvernare, pu∫i sub semnul îpriceperii, competen˛ei ∫i bunei-credin˛e pesediste“, situa˛ia economic„ ∫i social„ a foarte multor rom‚ni este extrem de grea, iar pentru unii, chiar dezastruoas„.

Dincolo de perdelele de fum lansate permanent ∫i sistematic de partidul de guvern„m‚nt, menite s„ cosmetizeze o realitate dramatic„ ∫i dureroas„ ∫i s„ prezinte o imagine extern„ fals„ a unui partid ∫i a unei guvern„ri receptate doar ca ∫i campioni ai corup˛iei pe glob, P.S.D.-ul, partidul baronilor centrali ∫i locali, vine cu mult„ neru∫inare s„ lanseze un nou val de promisiuni electorale pentru apropiatele alegeri. Este incredibil cum ast„zi reprezentan˛ii P.S.D.-ului depl‚ng Ón tonuri paroxistice soarta pensionarilor. Nu este vorba de sinceritate, de compasiune ∫i de solidaritate. Este doar un calcul pragmatic, meschin ∫i profund electoral. Se fac din nou promisiuni aiuritoare, lipsite de sus˛inere ∫i fundament, pentru c‚∫tigarea voturilor celor 6 milioane de pensionari care tr„iesc Ón Rom‚nia. îVom recalcula pensiile, se va trece la o recorelare total„, vom aplica reechilibrarea, sunt necesare index„ri care s„ creasc„ puterea de cump„rare a pensionarilor“. Acestea sunt promisiunile pe care, recent, reprezentan˛ii partidului de guvern„m‚nt le fac ast„zi f„r„ nici un fel de acoperire ∫i vor fi uitate chiar Ón ziua c‚∫tig„rii alegerilor de c„tre P.S.D.

Din p„cate pentru d‚n∫ii nu se va Ónt‚mpla acest lucru, pentru c„ 2004 este anul marii schimb„ri pentru Rom‚nia, anul Ón care P.S.D.-ul va ie∫i definitiv din istoria conducerii acestei ˛„ri.

Stima˛i colegi din P.S.D., Ón calitate de parlamentar al Partidului Democrat ∫i Ón numele multor pensionari din Rom‚nia, doresc s„ v„ transmit c„, de aceast„ dat„, nu-i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/5.X.2004 ve˛i mai putea p„c„li. Œn anul 2000 s-a promis recalculara tuturor pensiilor. De fapt, nu trebuia promis„, c‚t„ vreme era deja stipulat„ Ón Legea pensiilor, adoptat„ de Parlamentul Rom‚niei Ón martie 2000. Era ∫i este, din p„cate, ∫i la aceast„ or„, cea mai mare problem„ cu care se confrunt„ pensionarii ∫i, Ón fond, un act de echitate foarte necesar — aducerea pensiilor la acela∫i numitor, Ón func˛ie de vechimea Ón munc„ ∫i preg„tirea profesional„ ∫i elimin‚nd toate inechit„˛ile ap„rute Óntre diferite categorii de pensionari dup„ 1991.

Dup„ alegeri, Óns„, P.S.D.-ul, partidul c‚∫tig„tor Ón 2000, nu numai c„ a uitat de aceast„ promisiune, dar a ∫i abrogat recalcularea, motiv‚nd acest demers cu incapacitatea tehnic„ a sistemului ∫i lipsa documentelor. Œn fapt, determinante erau lipsa de bani la bugetul asigur„rilor de stat ∫i lipsa de voin˛„ politic„ a actualilor guvernan˛i de a opri hemoragia de fonduri publice c„tre firmele clientelare P.S.D. ∫i folosirea acestor bani pentru sus˛inerea sistemului public de pensii. Cu mult tam-tam, Guvernul a acordat un surogat numit recorelare par˛ial„ ∫i o indexare trimestrial„ care, trebuie spus, niciodat„, Ón ace∫ti aproape patru ani, nu a acoperit integral cre∫terile de pre˛uri.

Iat„-ne, a∫adar, dup„ aproape 4 ani de guvernare pesedist„, constat‚nd consecin˛ele m„surilor luate de actuala putere. Multe pensii ∫i-au pierdut Ón continuare din puterea de cump„rare, au r„mas mari inechit„˛i Ón sistem, asupra pensionarilor pr„bu∫indu-se m„suri catastrofale ale Guvernului Ón ultima perioad„: cre∫terea aberant„ a facturilor de Óntre˛inere, cu mult peste nivelul pensiilor, accesul limitat o lung„ perioad„ de timp la medicamentele gratuite ∫i compensate. Cert este c„ ast„zi majoritatea pensionarilor tr„iesc Óntr-o stare de mizerie, s„r„cie ∫i disperare total„. Dac„ ar fi s„ judec„m cu acelea∫i aprecieri ceea ce se Ónt‚mpl„ ast„zi Ón Rom‚nia, a∫a cum a f„cut-o regimul Ion Iliescu Ón decembrie 1989 cu familia Ceau∫escu, ar trebui s„ afirm„m c„ actuala guvernare a declan∫at un adev„rat genocid Ómpotriva tuturor pensionarilor din Rom‚nia, mul˛i dintre ei, f„r„ a fi nostalgici comuni∫ti, regret‚nd siguran˛a ∫i grija pe care statul, p‚n„ Ón 1989, o avea fa˛„ de ei, asigur‚ndu-le pensii decente.

Din p„cate, stima˛i colegi din P.S.D., nu a˛i Ónv„˛at nimic din aceast„ guvernare. Pentru dumneavoastr„, Ón continuare, dincolo de promisiunile electorale, prioritare sunt interesele personale, clientelare P.S.D.-ului.

Voi sus˛ine aceast„ afirma˛ie prin faptul c„, recent, aproape pe ∫est ∫i Ón condi˛ii care aduc atingere negocierilor purtate cu Uniunea European„, Guvernul Adrian N„stase a ∫ters, Ónc„ o dat„ — a c‚ta oar„, Ón ultimii patru ani? — datoriile unor societ„˛i clientelare puterii, de zeci de mii de miliarde, iar dumneavoastr„, stima˛i colegi, chiar Ón sesiunea extraordinar„, a˛i aprobat acea ordonan˛„ de urgen˛„.

Din p„cate, toate acestea sunt Ón defavoarea pensionarilor ∫i a majorit„˛ii rom‚nilor. Nu uita˛i c„ mul˛i dintre dumneavoastr„ ve˛i ajunge cur‚nd pensionari, ∫i situa˛ia dumneavoastr„ va fi dramatic„. Pensionarii nu mai cred ast„zi Ón cuvintele domnului Iliescu, din anul 2000, care spunea cam a∫a: îPentru a ne c‚∫tiga demnitatea grav atins„ de s„r„cie, violen˛„, de lipsa unei perspective, avem nevoie de munc„, de solidaritate, de

unitate“, ceea ce dumneavoastr„ nu a˛i dovedit niciodat„, Ón patru ani.

V„ mul˛umesc.

Ludovic Mardari

#78187

## **Domnul Ludovic Mardari:**

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi ar putea avea titlul: îDesp„gubirile pentru fo∫tii proprietari de terenuri, o nou„ tragere de timp“.

Luni, 23 septembrie a.c., am prezentat Ón plenul Camerei Deputa˛ilor o interpelare adresat„ primuluiministru, Ón sprijinul fo∫tilor proprietari de terenuri agricole ∫i forestiere, Óndrept„˛i˛i s„ li se acorde desp„gubiri Ón bani, Ón conformitate cu legea. Este vorba de cet„˛enii care, de∫i le-au solicitat, nu ∫i-au recuperat terenurile, nemaiexist‚nd suprafe˛e disponibile, dar ∫i de acei cet„˛eni care, Ónc„ de la depunerea cererii, au optat pentru desp„gubiri Ón bani.

Suprafa˛a terenurilor agricole care n-au putut fi retrocedate Ón natur„ este de circa 388.000 de hectare, iar a celor forestiere, de peste 11.200 hectare. Œn condi˛iile unei evalu„ri corecte, desp„gubirile ar trebui s„ dep„∫easc„ 10.000 de miliarde de lei.

De peste doi ani, Guvernul P.S.D.-U.D.M.R. avea obliga˛ia, conform legii, s„ emit„ o hot„r‚re pentru stabilirea valorii terenurilor, a surselor financiare ∫i a modalit„˛ilor de plat„ c„tre fo∫tii proprietari.

Œn urma prezent„rii interpel„rii men˛ionate Ón plenul Camerei Deputa˛ilor ∫i a prelu„rii acestei problematici de ziarul îTricolorul“, dar ∫i de alte ziare centrale sau locale, Guvernul, sim˛indu-se cu musca pe c„ciul„, dup„ numai trei zile, a emis hot„r‚rea a∫teptat„ de doi ani de cei interesa˛i.

Trebuie s„ recunosc c„, pe moment, am fost surprins de promptitudinea cu care a reac˛ionat Guvernul la sesizarea unui parlamentar al opozi˛iei. Aceasta cu at‚t mai mult cu c‚t r„spunsurile, Ón cazul altor interpel„ri adresate primului-ministru, au venit chiar dup„ perioade mai mari de dou„ luni, fa˛„ de 15 zile, c‚t prevede Regulamentul Camerei Deputa˛ilor.

Destul de rapid, surpriza a disp„rut. Afl‚ndu-ne at‚t de aproape de alegerile generale, P.S.D. a considerat c„ nu-i bine s„ rateze ocazia de a-∫i cre∫te capitalul electoral. Fo∫tii proprietari de terenuri, Óndrept„˛i˛i s„ primeasc„ desp„gubiri, reprezint„ Ón realitate sute de mii de voturi. P‚n„ aici, nimic deosebit. Oricare forma˛iune aflat„ la putere, Ón prag de alegeri, urm„re∫te s„-∫i atrag„ c‚t mai multe voturi. Deosebit este faptul c„ P.S.D. transfer„ altei guvern„ri sarcini pe care el Ónsu∫i trebuia s„ le Óndeplineasc„ Ón legislatura actual„.

Doresc s„ informez beneficiarii hot„r‚rii de guvern Ón cauz„, emis„ la 23 septembrie a.c., c„ bucuria ar trebui s„ le fie mai ponderat„. Dup„ ce au a∫teptat doi ani ca Guvernul s„ se conformeze unei prevederi legale, vor mai trece c‚˛iva ani p‚n„ le vor fi solu˛ionate cererile pe deplin justificate.

Indiscutabil, un pas a fost f„cut prin emiterea hot„r‚rii de guvern. Analiz‚nd-o, Óns„, g„sim urm„toarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/5.X.2004 exprimare: îSumele necesare se aloc„ anual de la bugetul de stat“. Reiese foarte clar c„ acordarea desp„gubirilor se va extinde pe durata mai multor ani. Este similar cu situa˛ia desp„gubirilor pentru refugia˛ii din Cadrilater, pentru fo∫tii proprietari ai imobilelor na˛ionalizate sau, mai recent, cu situa˛ia recalcul„rii pensiilor. S„ nu uit„m c„ pentru toate aceste situa˛ii s-au f„cut promisiuni, Óncep‚nd cu 2001, r„mase neonorate.

P‚n„ acum, toate promisiunile f„cute de P.S.D. s-au dovedit a fi simple trageri de timp, ezit„ri, am„giri. Mai nou, materializarea lor este am‚nat„ dup„ 28 noiembrie, data alegerilor generale. Cine s„-i mai cread„?

Singura solu˛ie ar fi ca la conducerea treburilor ˛„rii s„ vin„ oameni preocupa˛i de problemele societ„˛ii, care s„-∫i respecte cuv‚ntul dat.

V„ mul˛umesc.

Borbély László

#83710

îPromisiuni neonorate“

De-a lungul anilor s-a discutat foarte mult despre dreptul de proprietate.

Œn sf‚r∫it, din legisla˛ia 1996 — 2000 s-a pornit conceperea unor legi care nu au Ónsemnat numai o ocrotire formal„ a propriet„˛ii, ci o garantare real„ a acesteia. Au trebuit s„ treac„ ani buni p‚n„ c‚nd au fost

finalizate legile propriet„˛ii: Legea privind retrocedarea fondului funciar ∫i forestier (Legea nr. 1/2000, cu modific„rile ulterioare) ∫i Legea nr. 10/2001 privind retrocedarea imobilelor na˛ionalizate.

Œn cadrul acestor legi sunt prev„zute foarte clar metodele privind desp„gubirea celor care nu pot s„-∫i redob‚ndeasc„ propriet„˛ile Ón natur„.

De∫i Legea nr. 10/2001 prevede c„ Ón termen de 30 de zile se stabilesc Normele metodologice de desp„gubire Ón bani sau ac˛iuni, nici p‚n„ acum nu s-au finalizat acele prevederi care ar face func˛ionale desp„gubirile. ™tiu, este vorba de o valoarea foarte mare — dup„ aprecieri, circa 5 miliarde dolari —, dar este datoria moral„ ∫i legal„ a Guvernului de a demara m„car, dup„ aproape 4 ani, procedura de desp„gubire.

Din p„cate, de∫i au existat mai multe promisiuni, proiecte, chiar unele prevederi pentru eliberarea unor titluri de valoare, f„r„ o concep˛ie clar„ ∫i o corelare a tuturor aspectelor, f„r„ o titrizare a acestor titluri, nu s-a reu∫it dec‚t bulversarea celor care dup„ at‚˛ia ani de a∫teptare credeau c„ se rezolv„ ceva.

Cu c‚t se am‚n„ mai mult finalizarea procedurii, cu at‚t r„m‚n mai pu˛ine firme de privatizat, ∫i ∫ansele p„gubi˛ilor sunt mai reduse.

Œn protocolul Óncheiat Óntre P.S.D. ∫i U.D.M.R., ani de-a r‚ndul a fost prev„zut„ desp„gubirea, dar nu s-a f„cut mai nimic.

Se impun m„suri urgente pentru a urgenta desp„gubirea, f„r„ de care Constitu˛ia modificat„, care precizeaz„ nu numai ocrotirea, ci ∫i garantarea propriet„˛ii, va r„m‚ne liter„ moart„.

Care ar fi aceste m„suri: to˛i cei implica˛i, A.V.A.S., Ministerul Finan˛elor, Ministerul Economiei, C.N.V.M. ∫i al˛ii, s„ aduc„ acele modific„ri legislative ∫i guvernamentale care s„ fac„ viabil„ emiterea titlurilor de valoare prin titrizare, cotare la burs„, prin oferta unui anumit procent din ac˛iunile firmelor care se vor privatiza, mai ales prin Ministerul Economiei.

Suntem Ón al 12-lea ceas. Proprietarii ∫i-au pierdut r„bdarea ∫i vor apela din nou la instan˛ele europene dac„ legisla˛ia din Rom‚nia nu reu∫e∫te s„ rezolve aceast„ problem„ urgent„. Fac apel la Guvernul Rom‚niei, la cei implica˛i, s„ ia urgent m„surile necesare pentru ca cet„˛enii sau institu˛iile care ∫i-au pierdut proprietatea m„car s„ primeasc„ o desp„gubire c‚t de c‚t apropiat„ de valoarea propriet„˛ii pierdute.

Este datoria moral„ a noastr„, a tuturor, ca dup„ 15 ani de la schimbarea regimului comunist s„ repunem Ón drepturi pe cei pe care i-a nedrept„˛it un regim dictatorial.

Corneliu Ciontu

#86557

îAl treilea c‚∫tig„“

Œn cadrul civiliza˛iei cre∫tine exist„ o distinc˛ie esen˛ial„ Ón privin˛a modului de raportare la diversitatea nesf‚r∫it„ a ideilor ∫i obiectelor. Pragmatic„ ∫i orientat„ spre ac˛iune, lumea anglo-saxon„ reduce orice problem„ la dou„ dimensiuni: bine sau r„u, adev„r sau minciun„, ur‚t sau frumos. Acest mod de g‚ndire — pe care Ól putem numi binar — face ca Ón via˛a politic„ a Angliei sau Americii s„ existe doar dou„ mari partide, care se succed f„r„ r„gaz la putere, f„r„ a fi niciodat„ eliminate sau concurate pe scena politic„. Influen˛a˛i de tipul lor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/5.X.2004 specific de a vedea lumea Ómp„r˛it„ Ón dou„ tabere, anglo-saxonii aduc aceast„ viziune ∫i Ón via˛a politic„.

Œn Europa Central„ ∫i de Est, universul nu mai este v„zut Ón dou„ culori, ci Óntr-o mai mare bog„˛ie de nuan˛e. Aici s-a inventat dialectica, adic„ Ómp„carea a dou„ idei opuse printr-o a treia, care le include pe am‚ndou„. Aici a fost venerat„ cu mai mare putere Trinitatea cre∫tin„. Aici a fost inventat„ îa treia cale“. Œn aceast„ parte a Europei nu vom g„si niciodat„ pe scena politic„ doar dou„ partide. Germania, de pild„, prezint„ un sistem politic cu trei partide principale; Ón Italia exist„ o sumedenie de partide, dar, de obicei, doar trei se lupt„ pentru cucerirea puterii.

Alegerile din anul 2000 au consacrat ∫i Ón Rom‚nia un sistem cu trei partide. Avem, Ón primul r‚nd, un partid cre∫tin ∫i conservator — Partidul Rom‚nia Mare. Avem, apoi, un partid socialist — P.S.D., ∫i o alian˛„ liberal„ — îDreptate ∫i Adev„r“. Pe c‚t se poate prevedea, aceste partide vor domina via˛a politic„ autohton„ Ón urm„toarele decenii. Toate vor cunoa∫te, probabil, cre∫teri ∫i descre∫teri, e∫ecuri, crize, dar Ó∫i vor p„stra nealterat„ pozi˛ia de prim-plan. A∫a st‚nd lucrurile, nu poate dec‚t s„ ne surprind„ strategia asupra c„reia au c„zut de acord, Ón perspectiva campaniei electorale, negociatorii P.S.D. ∫i cei ai Alian˛ei D.A. Œn˛eleg‚nd c„ e mult mai comod s„ Ómpar˛i Ón alternan˛„ de doi puterea, aceste forma˛iuni politice Ó∫i propun s„ treac„ sub t„cere existen˛a ∫i ini˛iativele celui de-al treilea pol politic — Partidul Rom‚nia Mare.

Œn fond, dac„ Ón Rom‚nia s-ar institui un sistem cu doar dou„ partide, acestea ar fi dispuse s„-∫i acopere reciproc erorile ∫i fraudele, a∫a cum, de altfel, s-a ∫i Ónt‚mplat. At‚t P.S.D., c‚t ∫i P.N.L. sau P.D. au fost implicate Ón actul de guvernare. Fiecare dintre ele are pe con∫tiin˛„ perioade negre din istoria contemporan„. Fiecare a participat nemijlocit la devaliz„ri de b„nci, la falimentarea fondurilor de investi˛ii, la Óndatorarea grav„ a economiei na˛ionale. P.S.D., P.N.L. ∫i P.D. se fac vinovate, deopotriv„, de privatiz„ri ilegale, de v‚nz„ri de Óntreprinderi profitabile, de trimiterea Ón ∫omaj a unor speciali∫ti instrui˛i ∫i harnici.

Din acest motiv, instaurarea unui regim cu dou„ partide ar fi cel mai bun mod de a trece sub t„cere aceste lucruri. Fiecare ar ∫antaja pe fiecare, fiecare ar avea despre cel„lalt dovezi decisive. Œn consecin˛„, lucrurile ar putea fi mu∫amalizate. Apari˛ia Ón aceast„ schem„ a unui al treilea partid, care nu are Ón spate o guvernare compromi˛„toare, care nu a fost implicat Ón afaceri de corup˛ie ∫i care, Ón consecin˛„, nu ar intra Ón jocul acestor accept„ri tacite este greu de tolerat pentru alian˛a con∫tiin˛elor p„tate P.S.D.-P.N.L.-P.D., cu at‚t mai mult cu c‚t Partidul Rom‚nia Mare a f„cut din eradicarea corup˛iei politice un mesaj central, ar„t‚nd c„ nu va ezita s„-i aduc„ Ón fa˛a justi˛iei, prin mijloacele constitu˛ionale, pe to˛i cei vinova˛i, oric‚t de importan˛i sau de influen˛i ar fi ei.

Iat„, pe scurt, motivele pentru care P.S.D. ∫i P.N.L.P.D., Ón ciuda tuturor adversit„˛ilor, sunt gata s„ bat„ palma atunci c‚nd vine vorba de ignorarea Partidului Rom‚nia Mare. Prin intermediul mass-media, subordonate Óntr-un mod incalificabil puterii, activitatea P.R.M. este total trecut„ Ón umbr„. P‚n„ mai ieri eram ataca˛i, calomnia˛i, desfiin˛a˛i; relat„rile despre P.R.M. c„utau

exclusiv grotescul ∫i tonul b„∫c„lios. Ast„zi, din senin, nici m„car nu mai exist„m.

Ca ∫i alte strategii folosite de-a lungul timpului Ómpotriva Partidului Rom‚nia Mare, ∫i aceasta este, totu∫i, sortit„ e∫ecului. La urma urmei, ce solu˛ii mai au cet„˛enii? Doresc o nou„ guvernare P.S.D., precum cea din perioada 2000—2004, c‚nd datoria extern„ s-a triplat f„r„ ca banii s„ ajung„ la dumneavoastr„? Doresc noi baroni locali, noi impozite strivitoare, noi fraude economice strig„toare la cer? Sau Ó∫i doresc, mai bine, o nou„ guvernare P.N.L.-P.D., asemeni celeia din perioada 1996—2000? Viseaz„ un nou guvern Ciorbea, m„cinat de lupte pentru putere? Viseaz„ iar„∫i un ministru liberal la justi˛ie ∫i unul democrat la industrii? Eu cred c„ nu. Eu cred c„ P.S.D., P.N.L. ∫i P.D. au avut la dispozi˛ie 15 ani pentru a ar„ta ceea ce pot face Ón fruntea Rom‚niei. Nu avem economie de pia˛„ func˛ional„, suntem cea mai s„rac„ ∫i mai corupt„ ˛ar„ din aceast„ parte a Europei. ™i crede cineva c„ se pot schimba peste noapte cei care au f„cut posibil acest lucru? Crede cineva c„ vor deveni, din senin, din corup˛i cinsti˛i, din incompeten˛i, pricepu˛i? Din nou, eu cred c„ nu. Dar cred c„ o adev„rat„ schimbare poate aduce ˛ara noastr„ pe drumul cel bun, iar aceast„ schimbare, Ón actualul context politic, este numai Partidul Rom‚nia Mare. Anul 2004 este anul P.R.M.!

Doina-Mic∫unica Dre˛canu

#92009

Œn miez de toamn„, Ón fiecare an, Óntreaga lume s„rb„tore∫te, la 1 octombrie, Ziua interna˛ional„ a persoanelor de v‚rsta a treia, ca semn al recuno∫tin˛ei de c„tre societate fa˛„ de cei care au o contribu˛ie important„ la crearea valorilor materiale ∫i spirituale, precum ∫i la dezvoltarea economico-social„ a ˛„rilor din care fac parte.

Hot„r‚rea s„rb„toririi la aceast„ dat„ a Zilei interna˛ionale a persoanelor Ón v‚rst„ a fost adoptat„ Ón Adunarea General„ a Organiza˛iei Na˛iunilor Unite, prin Rezolu˛ia nr. 45/106 din 11 iunie 1991, Ón urma unui ∫ir de rezolu˛ii ∫i a altor documente anterioare care invocau necesitatea cre∫terii gradului de preocupare a statelor membre pentru s„n„tatea ∫i via˛a v‚rstnicilor.

Documentele la care facem referire au supus aten˛iei guvernelor statelor membre ale O.N.U. principii ∫i norme ale c„ror punere Ón aplicare ar fi trebuit s„ determine o Ómbun„t„˛ire substan˛ial„ a st„rii de s„n„tate, material„ ∫i social„, a persoanelor Ón v‚rst„ ∫i eliminarea atitudinii ∫i tendin˛ei de marginalizare a acestora, Ón raport cu marile probleme cu care se confrunt„ statele lumii contemporane. Emise sub forma unor recomand„ri, aceste principii au fost incluse Ón progamele de guvernare ale celor mai multe state, finaliz‚ndu-se prin adoptarea unor m„suri privind starea material„ ∫i social„ a acestei categorii de cet„˛eni.

™i Ón Rom‚nia s„rb„torim aceast„ zi dedicat„ persoanelor de v‚rsta a treia, iar ac˛iunile Óntreprinse de Guvernul Rom‚niei Ón domeniul protec˛iei sociale a pensionarilor se Ónscriu Ón tendin˛ele globale ∫i europene de afirmare a drepturilor acestei categorii de cet„˛eni.

Astfel, Óncep‚nd cu data de 1 septembrie, s-a realizat indexarea ∫i majorarea pensiilor din sistemul public, dup„ urm„toarea gril„:

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/5.X.2004 — majorare de 9,5% pentru pensionarii din sistemul de asigur„ri sociale de stat;

— o majorare de 8,3% pentru pensionarii agricoli, de acest„ decizie beneficiind peste 5,2 milioane de pensionari.

De asemenea, Guvernul Rom‚niei a decis reducerea contribu˛iei individuale a pensionarilor pentru plata biletelor de tratament balnear la 50% din cuantumul total al pensiei la sf‚r∫itul lunii octombrie ∫i au fost simplificate procedurile de ob˛inere a ajutorului de Ónc„lzire, proced‚ndu-se la majorarea cunatumului ajutorului de Ónc„lzire ∫i corectarea sa, Ón func˛ie de evolu˛ia pre˛urilor.

Un pas important Ón procesul de Ómbun„t„˛ire a protec˛iei sociale l-a constituit compensarea medicamentelor pentru pensionari cu 90% Óncep‚d cu data de 15 august 2004.

O noutate Ón domeniu o constituie decizia Executivului ca tichetele de c„l„torie pe C.F.R., de care beneficiaz„ to˛i pensionarii, s„ poat„ fi folosite at‚t de c„tre titulari, c‚t ∫i de so˛ul sau so˛ia titularului, aceste facilit„˛i acord‚ndu-se nu doar la trenurile personale, ci ∫i la trenurile accelerate sau rapide.

Desigur c„ aceste m„suri nu sunt suficiente, dar pentru anii urm„tori Executivul are foarte multe proiecte care vizeaz„, Ón continuare, Ómbun„t„˛irea vie˛ii pensionarilor. Conform ultimelor calcule bugetare vor exista suficiente resurse pentru majorarea tuturor pensiilor din sistemul de asigur„ri sociale de stat, astfel Ónc‚t, Ón 2008, s„ se ajung„ la o pensie medie de cel pu˛in 100 de euro.

Œn completarea acestor m„suri, Guvernul Rom‚niei Ó∫i propune s„ introduc„ noi tipuri de pensii, cum sunt: pensie pentru lucr„torii agricoli, realizat„ Ón special din fonduri europene, o nou„ pensie social„, pentru persoanele de peste 65 de ani care nu au venituri ∫i alte ajutoare, Ón func˛ie de problemele specifice ale acestora.

Œn lumina celor prezentate ∫i a contextului economicosocial al Rom‚niei de ast„zi, putem ura tuturor celor de v‚rsta a treia un c„lduros îLa mul˛i ani!“

Emil Rus

#95845

Declarara˛ia mea de ast„zi, adresat„ Guvernului Adrian N„stase ∫i cu trimitere precis„ la Ministerul Agriculturii, se refer„ la politicile din aceast„ ramur„ important„ a economiei rom‚ne∫ti, care este, fire∫te, agricultura.

Nu a∫ fi f„cut acest lucru, dac„ nu a∫ fi observat marea grij„ a social-democra˛iei rom‚ne∫ti pentru agricultura ˛„rii, acum, Ón preajma alegerilor preziden˛iale ∫i parlamentare.

Dup„ ce Guvernul Adrian N„stase ∫i-a ar„tat dragostea fa˛„ de copiii ˛„rii, de tineret, de ∫omeri ∫i cei f„r„ posibilit„˛i de a-∫i pl„ti c„ldura pe timp de iarn„, s-a apropiat de ˛„r„nimea noastr„, îtalpa ˛„rii“, s„ Ói ajute pe ˛„rani cu de la 1 la 1,5 milioane lei la hectar cultivat, iar celor b„tr‚ni s„ le dubleze pensiile.

La pagina 39 din Programul de Guvernare 2001— 2004 al social-democra˛iei, îagricultura e ramur„ prioritar„ a economiei na˛ionale“ ∫i îObiectivul fundamental al programului de guvernare, Ón acest domeniu, Ól constituie stoparea declinului, redresarea treptat„ ∫i asigurarea condi˛iilor pentru relansarea agriculturii, Ón concordan˛„ cu poten˛ialul natural, economic ∫i uman de care dispune

Rom‚nia, Ón scopul asigur„rii securit„˛ii alimenta˛iei popula˛iei ∫i pentru crearea de disponibilit„˛i destinate schimburilor economice interna˛ionale“.

Apreciez c„ acest program merge ∫i pentru guvernarea 2005—2008, numai c„ trebuie actualizate datele, dac„ rom‚nii nu se vor trezi la 28 noiembrie 2004!

Prin aceste politici ale dependen˛ei oamenilor de ajutoarele ∫i iar ajutoarele guvernului, situa˛ia economic„ a Rom‚niei nu va ie∫i din declinul la care parc„ este condamnat„.

Nu starea de s„r„cie trebuie comb„tut„, ci cauzele ei! — s-a spus ∫i s-a subliniat de at‚tea ori.

Pentru Ónl„turarea acestor cauze trebuie creat ∫i pus Ón aplicare un cadru legislativ financiar prin care agricultura s„ fie subven˛ionat„ de stat, ca Ón toate ˛„rile avansate, ˛„ranii s„-∫i procure unelte agricole, s„ ajung„ la Ómprumuturi cu dob‚nd„ minim„ pentru dot„ri moderne, s„ aib„ dreptul de a garanta Ón fa˛a b„ncilor cu terenurile ∫i propriet„˛ile, pentru a putea produce ∫i a-∫i impune produsele rom‚ne∫ti pe pia˛a intern„ ∫i extern„, conform normelor legale europene.

Iube∫te Guvernul N„stase copiii, dar mortalitatea infantil„ din Rom‚nia este cea mai mare dintre ˛„rile candidate la Uniunea European„. Iube∫te tineretul, acela∫i guvern, pentru c„ pleac„ Ón lume unde munce∫te ∫i trimite bani Ón ˛ar„, iar Ón ceea ce prive∫te ∫omerii, pensionarii, oamenii s„raci, regimul social-democrat Ói are Ón vedere pentru a∫a-zisa îpace social„“.

Am avut o produc˛ie de gr‚u Ón acest an nemaiÓnt‚lnit de mare, dar p‚inea e tot scump„ ∫i nu are perspectiv„ s„ se ieftineasc„. Agricultorii nu au cum vinde gr‚ul dec‚t la pre˛uri de batjocur„ — 4.000 lei pe kg, ca ∫i laptele — un litru fiind de 4—5 ori mai ieftin dec‚t o sticl„ de[1] /2 l de Coca-Cola, ceea ce i-a f„cut pe unii produc„tori, la necaz, s„-l arunce Ón ∫an˛ul drumului.

Cu asemenea politici continu„m s„ distrugem agricultura: C.A.P.-urile ∫i I.A.S.-urile le-am terminat, livezile ∫i rasele de animale le-am pr„p„dit, ajung‚nd ast„zi ca Rom‚nia, dintr-o ˛ar„ îgr‚nar al Europei“ ∫i îfurnizor de carne“ Ón perioada interbelic„ ∫i dup„, s„ fie importator de m‚ncare.

Din cele peste 4 milioane de exploata˛ii private — numite pompos, fie vorba Óntre noi — circa 70% sunt gospod„rii de subzisten˛„, iar la dimensiunile ˛„rii, avem 6,5 milioane de s„raci, dup„ un raport Óntocmit de Banca Mondial„.

™i acum se Ónghesuie cei care guverneaz„, respectiv P.S.D. — U.D.M.R. — P.U.R. ∫i cei care au guvernat — Alian˛a D.A.— (se ∫tie c„ îlupul Ó∫i schimb„ p„rul...“) cu programe ∫i promisiuni c„ va curge lapte ∫i miere Ón ˛ara rom‚neasc„, dac„ ajung la putere!

Parc„ nu ei ar fi adus Rom‚nia la o ˛ar„ cu cea mai ridicat„ corup˛ie ∫i cea mai Ónapoiat„ agricultur„.

Ioan Oltean

#100922

Prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 882 din 8 iulie 2004, Guvernul Rom‚niei a aprobat strategia na˛ional„ privind alimentarea cu energie termic„ a localit„˛ilor prin sisteme de producere ∫i distribu˛ie centralizate.

Ideea de a avea o strategie na˛ional„ Ón acest domeniu poate c„ nu este rea, important fiind, Óns„, at‚t Ón ce const„ ea, c‚t ∫i Ón ce m„sur„ vine Ón sprijinul beneficiarilor unui astfel de sistem. Este cunoscut faptul c„ Ón cea mai mare parte din localit„˛ile urbane ale ˛„rii au existat ∫i exist„ sisteme de producere ∫i distribu˛ie centralizat„ a energiei termice, sau C.E.T.-uri, ce au fost trecute Ón subordinea unor consilii jude˛ene, tot prin hot„r‚ri de guvern ∫i tot at‚t de cunoscut„ este ∫i eficien˛a lor.

Chiar dac„ nu pot fi un adversar al sistemului centralizat de producere ∫i distribu˛ie a energiei termice, fiind recunoscut„ ineficien˛a sa, totu∫i, nu pot s„ Ón˛eleg ce leg„tur„ mai poate exista Óntre acesta ∫i proprietari de apartamente care, deconect‚ndu-se de la acest sistem, folosesc microcentrale de apartament.

Œn inteligen˛a bine-i cunoscut„, Cabinetul N„stase a g„sit o astfel de leg„tur„: ˛evile care traverseaz„ respectivele apartamente ∫i prin care circul„ amor˛itul agent termic produs centralizat. Potrivit actului normativ men˛ionat, din 2007, to˛i debran∫a˛ii vor fi nevoi˛i s„ revin„ la caloriferul de stat, ori s„ desp„gubeasc„ furnizorul de energie termic„ Ón sistem centralizat, prin plata unui abonament lunar, chiar dac„ au renun˛at la serviciile unit„˛ii de termoficare. Separat de plata acestui abonament, debran∫a˛ii vor fi obliga˛i s„-∫i izoleze, pe banii lor, ˛evile care le trec prin apartament, Ón caz contrar revenindu-le obliga˛ia pl„˛ii contravalorii energiei termice aferente coloanelor de Ónc„lzire ce trec prin interiorul propriet„˛ii individuale.

Prevederile boln„vicioase ale acestei hot„r‚ri de guvern trebuie privite, cel pu˛in, sub dou„ aspecte, ∫i anume: primul se refer„ la pozi˛ia Guvernului fa˛„ de proprietatea privat„, iar al doilea se refer„ la neconstitu˛ionalitatea sa.

Adept al centralismului democratic ∫i al mai tot ce poate fi centralizat, Cabinetul N„stase, adopt‚nd acte normative de for˛„ inferioar„, Óncalc„ ∫i nesocote∫te dreptul de proprietate privat„ al persoanei fizice stabilit

prin legi de natur„ organic„ sau prin norme constitu˛ionale.

Ra˛ionamentul este simplu: proprietarul unui apartament debran∫at este ∫i proprietar al coloanelor prin care circul„ agentul termic spre apartamentele vecine, nedebran∫ate, c‚t ∫i cel care decide Ón ce m„sur„ respectivele ˛evi Ói sunt de folos sau nu. Mai mult ca sigur, nu Ói mai sunt de nici un folos, iar pe l‚ng„ aspectul inestetic, mai ocup„ ∫i din spa˛iul, oricum limitat, al apartamentului.

Fiind inutile, ce-l poate Ómpiedica pe proprietar s„ le Ónl„ture prin t„iere? Sau de ce acesta n-ar fi Ón m„sur„ s„ cear„, la r‚ndul s„u, regiei de termoficare s„-i pl„teasc„ contravaloarea serviciului ce const„ Ón sarcina impus„ propriet„˛ii sale prin trecerea coloanelor spre apartamentele nedebran∫ate?

La urma urmelor, proprietarul debran∫at este cel care ofer„ un serviciu unit„˛ii de termoficare, ∫i nu invers, ∫i tot el este cel care ar trebui s„ perceap„ o anumit„ sum„ de bani pentru acest serviciu, iar nu produc„torul sau distribuitorul de agent termic, de care, oricum, cel debran∫at nu are nevoie. Pl„te∫ti o sum„ de bani doar dac„ beneficiezi de un serviciu, nu ∫i atunci c‚nd nu beneficiezi de el.

Impunerea pl„˛ii pentru un serviciu pe care nu l-ai solicitat este un bir impus propriet„˛ii private, b„gat pe g‚t de Guvernul N„stase celor care Óndr„znesc s„ asprire la un trai c‚t de c‚t confortabil.

Hot„r‚rea de guvern sus-men˛ionat„ este Ón contradic˛ie ∫i cu prevederile din legea fundamental„: sunt Ónc„lcate dispozi˛iile art. 44, potrivit c„rora statul garanteaz„ ∫i ocrote∫te proprietatea privat„, sau ale art. 136 alin. 5), conform c„ruia îProprietatea privat„ este inviolabil„“.

Acestea sunt motivele pentru care Ói solicit domnului prim-ministru Adrian N„stase s„ revad„ strategia amintit„ ∫i s-o armonizeze cu prevederile legale precizate, ar„t‚nd, prin aceasta, c„ manifest„ respect fa˛„ de cet„˛eanul Ón slujba c„ruia se afl„ ∫i care a ales s„ se Ónc„lzeasc„ individual, ∫i nu s„ se amor˛easc„ centralizat. V„ mul˛umesc.

Ioan Miclea

#105239

Declara˛ie politic„ intitulat„ î«Prostia istoric„» invocat„ de domnul Ion Iliescu nu este o scuz„“.

Recentele dezastre naturale, inunda˛ii ∫i alunec„ri de teren, care pe l‚ng„ distrugerile de imobile ∫i alte utilit„˛i au afectat grav avutul ∫i munca a zeci de mii de oameni, au avut, conform celor stabilite de organele abilitate ale statului, pe l‚ng„ altele, drept cauz„ principal„ defri∫„rile masive de p„duri.

Zilele trecute, oamenii domnului ministru Bl„nculescu cutreierau mun˛ii Rom‚niei ∫i constatau c„ acolo unde p‚n„ mai ieri erau codrii falnici, azi este un teren cu aspect selenar. Mii de hectare de p„duri au fost t„iate, majoritatea ilegal, mai ales Ón zonele estice si centrale ale ˛arii.

Exporturile de cherestea ∫i material brut au Ómbog„˛it nem„surat de mult baronii locali ai P.S.D., dar ∫i pe talibanii Conven˛iei Democratice. Sunt sigur c„ ceea ce stabilesc comisiile domnului Bl„nculescu vor r„m‚ne simple ac˛iuni electorale: p„durile se vor defri∫a Ón continuare, din ce Ón ce mai mult, ploile ∫i fenomenele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/5.X.2004 naturale, Ón genere, vor continua s„ distrug„ agoniseala multor oameni din aceste regiuni ale ˛„rii.

Desigur, se pune fireasca Óntrebare: cine este vinovat pentru aceste lucruri?

Am fi tenta˛i s„ spunem c„ principala vin„ o poart„ ocoalele silvice ∫i direc˛iile forestiere jude˛ene, care au permis t„ierea haotic„ a arborelui.

Dar la o analiz„ mai atent„ a fenomenului — deoarece nimeni nu a intrat la pu∫c„rie pentru t„ieri ilegale de p„dure —, vom vedea c„ ocoalele silvice ∫i direc˛iile silvice jude˛ene s-au conformat licen˛elor eliberate de c„tre Guvern pentru t„ieri de arbore.

Aceste licen˛e Ón anii trecu˛i se eliberau de c„tre Ministerul Industriilor, iar acum se elibereaz„ de c„tre Ministerul Afacerilor Externe ∫i cost„, la negru, 1 dolar/m[3] de mas„ lemnoasa t„iat„. Nu este greu de ghicit Ón buzunarele cui au intrat aceste milioane de dolari.

Astfel, milioane de metri cubi de lemn au fost exportate de c„tre arabi Ón c‚rd„∫ie cu rom‚nii sau de c„tre unguri Ón c‚rd„∫ie cu rom‚nii.

Nu sunt greu de nominalizat o mul˛ime de membri marcan˛i ai P.S.D. ∫i U.D.M.R., partide care ne-au condus dou„ legislaturi, din cele trei, care s-au Ómbog„˛it nem„surat de pe urma acestor fraude, dup„ cum nu este greu de ghicit c‚˛i bani au dat ace∫tia guvernan˛ilor pentru a-∫i finan˛a campaniile electorale ∫i a-∫i pl„ti oamenii Ón sus˛inerea acestora.

Deci, dup„ p„rerea mea, nu retrocedarea p„durilor este îo prostie istoric„“, cum afirma pre∫edintele Rom‚niei, ci prostia istoric„ const„ Ón aceea c„ electoratul Rom‚niei a votat ∫i a adus la putere o mafie a p„durilor, greu de s„turat.

Urm„rile le vor sim˛i c‚teva genera˛ii de acum Óncolo. Defri∫„rile nu au fost urmate, cum era normal, de plant„ri, terenurile r„mase au fost ∫i sunt continuu sp„late de ape ∫i erodate, f„c‚ndu-le nefertile.

Œn Óncheierea acestei declara˛ii politice, a∫ dori s„ amintesc doar faptul c„ îprostia istoric„“ a defri∫„rilor necontrolate a p„durilor patriei este sor„ cu privatiz„rile frauduloase ale unor societ„˛i comerciale care au fost apoi t„iate ∫i v‚ndute ca fier vechi Ón str„in„tate, îcump„r„torii strategici“ sco˛‚ndu-∫i de 2—3 ori investi˛ia f„cut„. Exemplul Uzinelor Siderurgice C„lan, al Fabricii îChimica“ din Turda, ARO C‚mpulung, TEPRO Ia∫i, Institutul de Sectoare Calde Bucure∫ti ∫i altele demonstreaz„ juste˛ea afirma˛iilor mele.

P„durile au fost exportate Ón beneficiul str„inilor, fabricile de mobil„ rom‚ne∫ti, c‚ndva faima industriei de profil a Europei, au fost v‚ndute pe bani pu˛ini ∫i multe din ele au fost desfiin˛ate, siderurgia ∫i Ón general industria grea rom‚neasc„, alt„dat„ mecanicul-∫ef al estului Europei, a fost pus„ la p„m‚nt, industria u∫oar„ rom‚neasc„ lucreaz„ cu predilec˛ie Ón lohn, toate acestea Ónseamn„, domnilor guvernan˛i, Óntr-adev„r, o prostie istoric„, pe care a˛i comis-o at‚t dumneavoastr„, c‚t ∫i C.D.R.

Fi˛i siguri c„ nu vom uita s„ amintim aceste lucruri electoratului, caz cu caz, pentru ca m„car a∫a con∫tiin˛a noastr„ s„ fie Ómp„cat„ c„ rom‚nii vor vota Ón cuno∫tin˛„ de cauz„. S„ ∫tie ∫i ei, cei mul˛i, de unde le vine necazul.

Dac„ nu vor Ón˛elege, nu va fi vina noastr„. Vor avea ceea ce merit„!

V„ mul˛umesc.

Tudor Mohora

#109540

Interven˛ia mea de ast„zi se intituleaz„ îPentru o dezbatere pragmatic„ a programelor de guvernare oferite de partidele politice“.

Ne afl„m Ón plin„ campanie electoral„. Pe zi ce trece, ne apropiem de data alegerilor parlamentare.

Œn locul unei campanii electorale murdare, cet„˛eanul rom‚n este Óndrept„˛it s„ cear„ partidelor politice aflate Ón competi˛ie o confruntare civilizat„ ∫i o analiz„ pragmatic„ a ideilor con˛inute Ón programele de guvernare oferite.

Partidul Social Democrat ∫i-a f„cut cunoscut„ oferta electoral„ Ónc„ din luna august a.c., iar dup„ realizarea Uniunii Na˛ionale Partidul Social Democrat+Partidul Umanist Rom‚n, Ón prima decad„ din septembrie, a dat publicit„˛ii Programul de guvernare pe perioada 2005— 2008, care are dou„ coordonate majore privind:

— o societate guvernat„ de justi˛ie ∫i solidaritate social„;

— o societate prosper„ ∫i echilibrat„ din punctul de vedere economic, politic ∫i social.

Partidul Na˛ional Liberal ∫i Partidul Democrat au sus˛inut ini˛ial c„ nu vor da publicit„˛ii Programul A.D.A. dec‚t mult mai t‚rziu, motiv‚nd c„ vor s„ previn„ îfurtul ideilor“. Ulterior, aceste partide s-au r„zg‚ndit ∫i au prezentat recent unele fragmente din programul lor de guvernare, care se pare c„ Ónc„ nu este suficient finisat ∫i fundamentat.

Dac„ se vor compara datele cunoscute privind politica social„, electorii vor putea judeca singuri care este adev„rata stare a îfurturilor de idei“, ˛in‚nd seama c„ P.N.L.-P.D., alias D.A., prezint„ coordonate aproape identice cu cele ale P.S.D.+P.UR.

Iat„ c‚teva exemple, la nivelul anului 2008:

P.S.D.+P.U.R. P.N.L.-P.D. Salariul mediu brut pe economie 350 euro/lun„ 321 euro/lun„ Pensia medie din sistemul asigur„rilor sociale de stat cel pu˛in 100 euro/lun„ 110 euro/lun„ Aloca˛ia de stat pentru copii 10,2 euro/lun„ 10 euro/lun„

Rezult„ c„ ace∫ti parametri ai politicii sociale sunt sensibil apropia˛i sau chiar egali. Œn aceast„ situa˛ie, se poate pune Ón mod legitim Óntrebarea: cine ∫i-a Ónsu∫it idei? Cei care au publicat din vreme programul sau cei care Ónc„ se str„duie s„-∫i finalizeze programul?

F„r„ Óndoial„, cet„˛enii Rom‚niei vor aprecia Ón mod corect r„spunsul la Óntreb„rile formulate. Important r„m‚ne Óns„ ca ace∫ti indicatori s„ aib„ o fundamentare c‚t mai temeinic„, s„ se urm„reasc„ cu perseveren˛„ realizarea lor ∫i, totodat„, s„ se g„seasc„ noi posibilit„˛i de cre∫tere suplimentar„.

La prezentarea acestor coordonate ar putea fi de folos, pentru o mai bun„ Ón˛elegere din partea electoratului ∫i pentru compara˛ii c‚t mai reale, exprimarea valorii indicatorilor de politic„ social„ nu numai Ón euro, ci ∫i Ón lei.

O astfel de exprimare ar fi necesar„, cu at‚t mai mult cu c‚t p‚n„ Ón anul 2008, leul rom‚nesc va Ónregistra Ón mod constant o Ónt„rire Ón raport cu euro (2—4% pe an, potrivit Programului P.S.D.+P.U.R).

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/5.X.2004 Œn domeniul politicii fiscale apar diferen˛ieri notabile. Programul P.S.D.+P.U.R. are Ón vedere:

— reducerea ratei impozitului pe profit de la 25%, Ón prezent, la 19% Ón 2005 ∫i 16% Ón 2008;

— reducerea cotei minime de impozit pe venitul global, respectiv pe salarii, de la 18%, Ón prezent, la 14% Ón 2005 ∫i la 10% Ón 2008, iar a cotei maxime, de la 40% Ón prezent la 38% Ón 2005 ∫i la 36% Ón 2008;

Diminuarea cotei totale de contribu˛ii sociale de la 49%, Ón prezent, la 47% Ón 2005, 45% Ón 2006 ∫i 44% Ón 2007,ceea ce va fi comparabil cu cele din multe ˛„ri din Uniunea European„.

Programul P.N.L.-P.D. prevede:

Reducerea ratei impozitului pe profit de la 25%, Ón prezent, la 16% Óncep‚nd cu anul 2005.

Introducerea unei cote unice de impozit pe venitul global, respectiv pe salarii, de 16%, cu eliminarea tuturor deducerilor fiscale, Óncep‚nd cu anul 2005.

Diminuarea cotei totale de contribu˛ii sociale de la 49%, Ón prezent, la 39%, Óncep‚nd cu anul 2005.

Se poate observa c„ Ón politica fiscal„ P.S.D.+P.U.R. se situeaz„ pe o pozi˛ie pragmatic„, urm„rindu-se aplicarea e∫alonat„ a m„surilor de reducere a cotelor de impozit, Ón m„sura Ón care evolu˛ia indicatorilor macroeconomici asigur„ resursele necesare. Se evit„ astfel posibile convulsii financiare. La nivelul anului 2008, cotele de impozit sunt similare, cu excep˛ia cotei de contribu˛ii sociale.

Totodat„, Ón privin˛a impozitului pe venitul global, respectiv pe salarii, P.S.D.+P.U.R. exprim„ principiul social-democrat al distribuirii echitabile a sarcinilor fiscale: cote mai reduse pentru cei cu venituri modeste, respectiv cote mai ridicate pentru cei cu venituri mari.

Spre deosebire de acest principiu, concep˛ia P.N.L.P.D., de eliminare a tuturor deducerilor fiscale, Ónseamn„ c„ ∫i venitul minim va fi impozitat, iar pentru 90% din totalul salaria˛ilor, veniturile salariale vor fi mai reduse dec‚t Ón prezent, spre deosebire de cei 10% cu salarii mari, care vor avea de c‚∫tigat. Cet„˛enii vor putea s„ judece ∫i s„ aprecieze diferen˛ele dintre cele dou„ concep˛ii.

Prevederile din fragmentele de Program ale P.N.L.P.D. au Ón vedere aplicarea imediat„, respectiv din 2005, a reducerii cotelor de impozit ∫i de contribu˛ii sociale. O astfel de abordare ridic„ serioase semne de Óntrebare Ón leg„tur„ cu baza de impozitare, respectiv dac„ Ón final la buget s-ar putea colecta nu mai mul˛i bani, ci chiar mai pu˛ini dec‚t Ón prezent.

Œn Programul P.S.D.+P.U.R se prevede cre∫terea salariului minim de 2,4 ori, respectiv de la 68 euro, Ón prezent, la 160 euro Ón 2008. Lipsa acestui indicator important al politicii sociale din Programul P.N.L.-P.D. exprim„ o pozi˛ie tipic liberal„ fa˛„ de protec˛ia social„ a celor cu venituri modeste.

Una din cele mai importante probleme abordate Ón programele P.S.D.+P.U.R. ∫i P.N.L.-P.D. este cre∫terea produsului intern brut (P.I.B.)

P.S.D.+P.U.R. Ó∫i manifest„ op˛iunea pentru asigurarea continuit„˛ii ∫i sustenabilit„˛ii procesului de cre∫tere a P.I.B., Óntr-un ritm mediu anual de 5—6% ∫i Ón condi˛iile aprecierii monedei na˛ionale, ceea ce Ón viziunea economi∫tilor social-democra˛i ar putea asigura o mai mare relaxare fiscal„.

P.N.L.-P.D. se pronun˛„ pentru o rat„ medie anual„ de cre∫tere a P.I.B. de 6,8%

Apreciem c„ P.N.L. ∫i P.D. propun un ritm mai mare al cre∫terii P.I.B. Probabil c„ aceste partide Ó∫i manifest„ Ón acest fel o obliga˛ie ∫i r„spundere moral„ fa˛„ de pr„bu∫irea P.I.B. cu aproape 10% Ón perioada 1997— 2000, c‚nd au fost la guvernare.

Cre∫terea P.I.B. Ón ritmuri mai ridicate ar putea fi luat„ Ón discu˛ie, Óns„ Ómpreun„ cu to˛i factorii politici, Ón scopul g„sirii celor mai bune c„i — prin consens — chiar ∫i pentru o cre∫tere de 8%, Ón locul unor fault„ri reciproce Óntr-o astfel de problem„ de importan˛„ na˛ional„ at‚t pentru dezvoltarea economic„, c‚t ∫i pentru nivelul de trai.

Recent, la Conferin˛a Economic„ organizat„ de Forum Invest Londra, cu ocazia dezbaterii unor probleme cardinale cum sunt: cre∫terea economic„, decalajele economice ∫i nivelul de trai, Lordul Aslan Watson of Richmond a afirmat c„ îRom‚niei Ói trebuie 80 de ani ca s„ ajung„ din urm„ Vestul“, ceea ce Ónseamn„ o perioad„ mai mare de dou„ genera˛ii.

Unele calcule arat„ c„ Ón condi˛iile unei cre∫teri economice medii anuale de 8%, num„rul de ani necesari pentru Ónl„turarea decalajelor economice fa˛„ de ˛„rile din U.E. s-ar reduce la 20—30 de ani, respectiv la circa o genera˛ie.

Aceste aspecte ar putea constitui, de asemenea, subiecte notabile pentru organizarea unor dezbateri mai largi Ón jurul acestei probleme complexe a cre∫terii P.I.B.

Asigurarea continuit„˛ii ∫i sustenabilit„˛ii procesului de cre∫tere economic„ reprezint„ baza de plecare Ón sus˛inerea amplelor reforme at‚t la nivel administrativ, c‚t ∫i la nivel economic ∫i social, precum ∫i pentru cre∫terea nivelului de trai.

P.S.D. ∫i Guvernul Adrian N„stase au dovedit tenacitate ∫i consecven˛„ Ón realiz„rile ob˛inute de ˛ara noastr„ at‚t pe plan intern, c‚t ∫i extern. Ele sunt cunoscute ∫i, ceea ce este mai important, ele Óncep s„ fie sim˛ite de Óntreaga popula˛ie.

Electoratul rom‚n are posibilitatea s„ judece ∫i s„ aprecieze, cu ocazia alegerilor parlamentare ∫i preziden˛iale, aceste realiz„ri ∫i s„ se pronun˛e pentru continuitate, Ón locul unei schimb„ri care ar Ónt‚rzia evolu˛ia pozitiv„ ob˛inut„ de ˛ara noastr„.

Gheorghe-Eugen Nicol„escu

#117816

îUn alt mod de a privi lucrurile“

Trebuie s„ spun de la Ónceput c„ nu sunt adeptul liberalismului s„lbatic, cred Ón rolul statului de mediator Ón societate ∫i de ap„r„tor al drepturilor celor slabi Ón fa˛a celor puternici.

Cred Ón respectul fa˛„ de lege ∫i cred c„ fiecare dintre noi trebuie s„ o respect„m. Cred, de asemenea, c„ fiecare dintre cet„˛enii acestei ˛„ri trebuie s„ contribuie la finan˛area de c„tre stat a Ónv„˛„m‚ntului, s„n„t„˛ii, poli˛iei sau armatei. Cred, de asemenea, c„ fiecare companie, rom‚n„ sau str„in„, care ob˛ine profituri din Rom‚nia, trebuie s„ contribuie la bugetul din care se finan˛eaz„ bunul mers al societ„˛ii.

Nu cred Óns„ c„ munca eficient„ trebuie s„ fie penalizat„. Nu cred c„ este normal ca statul s„ Ó∫i bage m‚inile p‚n„ la cot Ón buzunarele oamenilor care au reu∫it s„ se impun„ din punct de vedere profesional, al

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/5.X.2004 oamenilor care trudesc din greu pentru a c‚∫tiga salarii comparabile cu cele ale omologilor lor din vest, pentru a finan˛a lenea ∫i nep„sarea unora.

Recent a existat un investitor german care a dorit s„ angajeze aproape 2.000 de oameni Ón Bra∫ov ∫i nu a avut de unde. ™i asta Ón ora∫ul Ón care gigan˛i industriali precum îAutocamioane“ sau îTractorul“ stau s„ moar„, iar oamenii blocheaz„ ∫oselele pentru c„ nu Ó∫i primesc salariile... Oamenii ace∫tia pur ∫i simplu au preferat s„ stea acas„ ∫i s„-∫i primeasc„ pomana electoral„ (Ón limbaj juridic Ói zice îsalarii compensatoare“) sau s„ a∫tepte s„ fie da˛i afar„, ca s„ primeasc„ ∫i ei ce al˛ii deja primesc. ™i acesta este doar un exemplu... Nu vreau s„ insist pe acest gen de exemple, sunt mult prea multe. Nu sunt Ómpotriva protec˛iei sociale, dar nu a∫a se face.

Prea mul˛i oameni a∫teapt„ îs„ li se dea“, ∫i nu este neap„rat vina lor, ci a sistemului care le-a pervertit percep˛ia despre rolul statului, timp de aproape o jum„tate de secol.

Un sistem care a fost adus de tancurile sovietice ∫i care, din p„cate, a fost perpetuat dup„ 1990, deoarece, din p„cate, to˛i guvernan˛ii de dup„ Revolu˛ie au Ónceput s„ dea, s„ mituiasc„ oamenii pentru a c‚∫tiga lini∫te ∫i/sau voturi. Œn 1990 mi-am Óntrebat o rud„ care lucra la Rovinari de ce voteaz„ F.S.N.-ul. R„spunsul a fost dezarmant: îP„i cine crezi c„ mai Ómi d„ mie ∫apte mii f„r„ s„ fac nimic?“ Nici unii nu au avut puterea sau Ón˛elepciunea de a nu da pe∫te, ci de a Ónv„˛a oamenii s„ pescuiasc„. Cam la asta s-a rezumat protec˛ia social„ Ón ˛ara asta: la îa da“, dar pu˛in, doar c‚t s„ nu se moar„ de foame! Din p„cate, pentru prea mul˛i acest lucru este suficient...

Poate v„ Óntreba˛i ce are acest lucru cu cota unic„? Are, pentru c„ acest sistem de impunere a veniturilor oamenilor este unul care are darul de a stimula munca, de a nu mai penaliza prin cote progresive pe cei care Óntr-adev„r duc greul Ón aceast„ ˛ar„. S-a spus c„ nu este firesc ca oamenii care c‚∫tig„ mult s„ pl„teasc„ la fel ca cei care c‚∫tig„ pu˛in. Nimic mai adev„rat, nimeni nu sus˛ine acest lucru. Ceea ce spunem noi, suporterii cotei unice, este c„ cei care c‚∫tig„ mai mult trebuie s„ pl„teasc„ mai mult, dar propor˛ional.

Nu sunt de acord cu faptul c„ introducerea unei cote unice rezonabile nu va contribui la reducerea evaziunii fiscale. Repet exemplul cu impozitul pe chirii Ón 1998. De asemenea, exemplul Rusiei. Nu am v„zut nici un argument Ón favoarea tezei a doua din argumenta˛ia domnului Pasti. Œi atrag aten˛ia Óns„ c„ nu asprimea legilor face ca evaziunea s„ scad„, ci determinarea cu care organele statului aplic„ aceste legi. Neplata accizelor, ca de altfel neplata oric„rei taxe, a fost dintotdeauna o infrac˛iune ∫i s-a pedepsit cu Ónchisoare, conform Legii nr. 87/1994. Accizele au Ónceput Óns„ s„ fie pl„tite Ón momentul Ón care Garda Financiar„ ∫i Vama au Ónceput s„-∫i fac„ ceva mai bine treaba. Vorbim Óns„ de dou„ lucruri complet diferite: evaziunea la accize este relativ u∫or de controlat: organizezi filtre de circula˛ie, Ón ˛ar„ ∫i la vam„, controlezi spa˛ii de produc˛ie ∫i documente de transport. Poten˛ial, ai c‚teva sute, poate mii de evazioni∫ti (s„ nu uit„m c„ primii care au cerut respectarea legii au fost tocmai produc„torii one∫ti, care

erau falimenta˛i de concuren˛a neloial„ din partea celor ce nu-∫i pl„teau impozitele).

C‚nd vorbim Óns„ de impozitul pe venit, situa˛ia este complet diferit„. Poten˛ial exist„ c‚teva milioane de evazioni∫ti: de la instalatorul care nu-˛i da chitan˛„ c„ Ó˛i repar„ o ˛eav„, p‚n„ la constructorii care nu trec toat„ valoarea pe deviz sau antreprenorii care nu-∫i declar„ activitatea. Aici mai exist„ o categorie de nepl„titori de impozite, ∫i anume cei care nici m„car nu Óncalc„ legea, ci evit„ s„ pl„teasc„, prin metode legale. Are statul puterea s„ for˛eze aplicarea legilor Ón acest caz? S„ fim serio∫i! ™i atunci, r„m‚ne cea de-a doua alternativ„: reducerea impozitelor p‚n„ la un nivel la care plata impozitului s„ fie regula (acceptat„ voluntar!), iar neplata s„ fie doar excep˛ia. De abia atunci statul va putea impune legea, deoarece resursele Ói vor fi la Óndem‚n„.

Œn Óncheiere, vreau s„ remarc un lucru: toat„ lumea este de acord c„ actualul sistem fiscal las„ mult de dorit. Exist„ o propunere pentru reformarea acestuia Óntr-un mod Ón care s-a dovedit c„ a produs rezultate excelente Ón ˛„rile care l-au introdus. Mai mult ca sigur, exemplul acestor ˛„ri va fi urmat de altele, ∫i acestea vor deveni la r‚ndul lor pove∫ti de succes.

De ce, dac„ nu suntem Ón stare s„ venim cu ceva genial, care s„ ne propulseze mai spre capul listei ˛„rilor bogate, ne Ónc„p„˛‚n„m s„ nu folosim experien˛a altora?

Codrin ™tef„nescu

#123472

Œn declara˛ia politic„ prezentat„ Ón urm„ cu o s„pt„m‚n„, am tras un serios semnal de alarm„ asupra fenomenului consumului de droguri Ón r‚ndul tinerilor, f„c‚nd apel la o mai atent„ preocupare pentru prevenirea acestui flagel ∫i pe plan legislativ.

Ast„zi sunt Ón m„sur„ s„ anun˛ depunerea la Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor a propunerii legislative privind instituirea testului antitrog, care con˛ine m„suri reale de preven˛ie a consumului de stupefiante.

Aceast„ propunere survine ca urmare a expansiunii f„r„ precedent a fenomenului, cazuistica din domeniu red‚nd cifre mai mult dec‚t Óngrijor„toare Ón ceea ce prive∫te consumul de droguri de c„tre studen˛i ∫i adolescen˛i. Tocmai de aceea, am considerat oportun„ colaborarea cu institu˛iile specializate ale statului, Ón special cu Agen˛ia Na˛ional„ Antidrog ∫i cu Biroul de Studii ∫i Cooperare Interna˛ional„ Antidrog, care, Ón permanen˛„, ne-au oferit, prin studiile ∫i rapoartele Óntocmite, date privitoare at‚t la evolu˛ia fenomenului, c‚t ∫i la subiec˛ii implica˛i. Analiza atent„ a acestor date reclam„ acum adoptarea unor m„suri legislative ferme, menite, prin componenta lor coercitiv„, s„ combat„ consumul de droguri.

Nu Ón cele din urm„, trebuie s„ invoc ∫i faptul c„ astfel de proiecte legislative au constituit obiect de analiz„ ∫i reglementare ∫i pentru alte sisteme de drept, apar˛in‚nd unor ˛„ri cu veche tradi˛ie democratic„. Astfel, recent, Ón Statele Unite a fost adoptat un act normativ care reglementeaz„, Ón contextul unor m„suri legislative mai ample, ∫i obligativitatea instituirii testului antidrog.

Iat„ c„, respect‚nt propor˛iile, date Ón special de extinderea fenomenului, ∫i Parlamentul Rom‚niei trebuie s„ dovedeasc„ preocupare Ón adoptarea unei astfel de legi.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/5.X.2004

Pavel Cherescu

#125334

îO precizare necesar„“

Presa rom‚neasc„ — scris„ ∫i audiovizual„ — a adus la cuno∫tin˛a opiniei publice un eveniment deosebit, petrecut Ón seara de 21/22 septembrie a.c., Ón punctul de frontier„ de la Vama V„r∫and din jude˛ul Arad. Este vorba de cea mai mare captur„ de ˛ig„ri, introduse prin contraband„ de un ∫ofer polonez ce tranzita ˛ara noastr„ cu un tir ce transporta, potrivit documentelor ce le-a prezentat la control, cartofi ce proveneau din Grecia.

Trec‚nd peste inexactit„˛ile prezentate de pres„, preciz„m c„ la controlul de frontier„ al pa∫aportului ∫i documentelor de c„l„torie, efectuat pe sensul de ie∫ire din ˛ar„, agentul poli˛ist de frontier„ a solicitat organelor vamale controlul m„rfii transportate de ∫oferul polonez. Apoi, agentul poli˛ist de frontier„ ∫i vame∫ul au descoperit ∫i confiscat ˛ig„rile de contraband„, a c„ror valoare se ridic„ la peste 10 miliarde de lei, ce vor intra Ón bugetul statului (sau la peste 30 de miliarde de lei, dac„ ar fi fost v‚ndute Ón ˛„rile vest-europene).

Potrivit prevederilor Codului vamal, vame∫ului implicat Ón aceast„ opera˛iune Ói revine o cot„-parte din suma la care au fost evaluate ˛ig„rile confiscate, Ón cazul prezent, conform relat„rilor presei, de 1.000 euro. Cum este Óns„ r„spl„tit poli˛istul de frontier„ aflat la originea acestei descoperiri? Prime∫te doar mul˛umirile superiorilor pentru c„ ∫i-a f„cut datoria, Ón timp ce vame∫ii trag spuza pe turta lor.

Œn felul acesta, se comite o discriminare, o nedreptate, ce trebuie grabnic Ónl„turat„, pentru a reda celor ce ap„r„ fruntariile ˛„rii, la standardele impuse de U.E., demnitatea ∫i drepturile ce li se cuvin. De aceea, propunem ca poli˛istul de frontier„ implicat Ón solu˛ionarea acestui caz — care a desf„∫urat ∫i p‚n„ Ón prezent o activitate apreciat„ la justa ei valoare de superiorii ierarhici — s„ fie avansat Ón grad ∫i s„ i se confere unul din ordinele ∫i medaliile instituite pentru cei ce Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón domeniul militar.

Solicit ca propunerile mele s„ fie aduse la cuno∫tin˛„ Pre∫edin˛iei Rom‚niei ∫i Inspectoratului General al Poli˛iei de Frontier„ Rom‚ne, pentru a fi transpuse Ón fapt.

Nicolae Vasilescu

#127517

îMinerii disponibiliza˛i nu m„n‚nc„?!...“

Rom‚nia ∫i-a definit clar voin˛a politic„ de integrare Ón Uniunea European„. Ca stat candidat la aderare, trebuie s„ respecte acquis-ul comunitar, prelu‚nd ∫i aplic‚nd legisla˛ia comunitar„. Negocierile cu U.E. au Ónceput la 15 februarie 2000 prin deschiderea a 5 capitole din totalul de 31. Capitolul 14 — îEnergia“, s-a aflat printre primele. Politica Uniunii Europene Ón domeniul energetic, (av‚nd drept cauz„ criza petrolului de la sfÓr∫itul anilor ’60) are Ón vedere eficientizarea energiei, asigurarea resurselor, flexibilitatea sistemului energetic, precum ∫i m„suri de evitare a crizelor ∫i diversificare a formelor de energie. Œndeplinim sarcinile primite, dar cred c„ ele trebuie s„ ˛in„ cont ∫i de repercusiunile asupra celor care reprezint„ majoritatea cet„˛enilor acestei ˛„ri — muncitorii. Restructurarea energetic„ este cerut„ de Uniunea European„, ajustarea pre˛ului la energia electric„ ∫i gaze este cerut„ de F.M.I., diminuarea impactului social ar trebui s„ fie cerut„ de con∫tiin˛a guvernan˛ilor no∫tri. Situa˛ia Ónregistrat„ Ón sistemul energetic, Ón ultimii ani,

face ca Ón ˛„rile Uniunii Europene s„ nu se poat„ renun˛a Ónc„ la îrenegatul“ c„rbune. La noi, procesul de Ónchidere a minelor, impus de Banca Mondial„, Ónceput Ón anul 1999, a creat un adev„rat îgenocid“ economicsocial ∫i moral, Ón zonele respective. Un num„r de 155 de localit„˛i din regiunile miniere depind Ón propor˛ie de 50% de veniturile asigurate din activitatea minier„ desf„∫urat„ Ón aceste zone. Œnchiderea minelor afecteaz„ direct situa˛ia social„ ∫i material„ a disponibiliza˛ilor, influen˛‚nd negativ ∫i situa˛ia tinerilor. Ace∫tia nu au nici o ∫ans„ Ón ceea ce prive∫te op˛iunea locului de munc„. Au fost cheltuite fonduri imense pentru Ónchiderea minelor, f„r„ a se veni cu alternative la vidul economic creeat Ón aceste zone.

Exist„ ˛„ri ale Uniunii Europene care continu„ s„ aloce subven˛ii mineritului. Este chiar o politic„ a Uniunii, de a nu se crea o dependen˛„ total„ de importuri, mineritul continu‚nd s„ primeasc„ un anumit nivel de subven˛ii. Directivele Uniunii Europene accept„ respectivele subven˛ii p‚n„ Ón anul 2010, cu flexibilitate ∫i dup„ acest an.

Dac„ restructurarea se impune din exterior, m„surile de diminuare a impactului social ar trebui s„ constituie o prioritate pentru guvernan˛i, preocupa˛i prea mult doar de interesele lor personale. Guvernul trebuie s„ intervin„ prin m„suri de reglementare ∫i prin alocare de fonduri orientate spre aceste zone ajunse defavorizate.

Elemente-cheie precum investi˛ii Ón zon„, dezvoltarea de alternative economice durabile, alternativ„ pentru noi locuri de munc„, reconversie profesional„ ∫i acordare de credite f„r„ dob‚nd„, necesare ini˛ierii de afaceri pentru disponibiliza˛i sunt doar c‚teva puncte care ar trebui prioritar luate Ón calcul de guvernan˛i. Revitalizarea economiei din regiunile miniere afectate, av‚nd Ón vedere lipsa unor sectoare complementare alternative activit„˛ii miniere, necesit„ aplicarea unui management corespunz„tor acestor regiuni.

Guvernan˛ii nu ar trebui s„ desfiin˛eze locuri de munc„ f„r„ a exista posibilitatea Ónfiin˛„rii altora noi. Este ∫tiut faptul c„ o persoan„ este cel mai bine protejat„ social atunci c‚nd are un loc de munc„ sigur. Nu se poate desfiin˛a peste noapte un sector al economiei Ón care este angrenat„ aproape toat„ popula˛ia unei zone, f„r„ a-i oferi protec˛ie social„ sau alternative...

Disponibiliz„rile se fac pe band„ rulant„, ignor‚ndu-se cu bun„ ∫tiin˛„ faptul c„ sumele compensatorii primite de ace∫tia nu ˛in o ve∫nicie.

Prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 103/2004, Guvernul adopt„ unele m„suri pentru restructurarea activit„˛ii de producere a energiei electrice ∫i termice pe baz„ de lignit, prin Ónfiin˛area complexelor energetice Craiova, Turceni, Rovinari, ca societ„˛i comerciale pe ac˛iuni de producere a energiei electrice ∫i termice pe baz„ de lignit ∫i de exploatare a minelor ∫i carierelor de lignit, la care ac˛ionar este statul, prin Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului (M.E.C). Complexele energetice au fost create prin unirea termocentralelor cu minele de c„rbune de la care se aprovizionau, din cadrul Companiei Lignitului Oltenia. Cele trei complexe energetice reprezint„ cele mai mari termocentrale pe c„rbune ale Rom‚niei, fiind ∫i cele mai eficiente din punct de vedere al costurilor la care produc energie electric„. Spre deosebire de declara˛iile ministrului Dan Ioan Popescu, sindicatele din Oltenia

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/5.X.2004 sus˛in c„ îÓnfiin˛area complexurilor a determinat pierderi de peste 1.000 miliarde lei“. Cu toate c„ termocentralele nu pot func˛iona f„r„ c„rbune, minele se Ónchid ca fiind nerentabile, iar termocentralele sunt nevoite s„ importe materie prim„ — de exemplu, Termocentrala Mintia-Deva, care a r„mas f„r„ huila de la Petro∫ani ∫i a fost nevoit„ s„ o importe.

Cei mai importan˛i agen˛i economici din zona minier„ a Olteniei, Societatea Na˛ional„ a Lignitului Oltenia ∫i Complexele energetice Rovinari ∫i Turceni, de altfel, cele mai mari din ˛ar„, realizeaz„ 70% din produc˛ia na˛ional„ de lignit energetic ∫i produc aproximativ 40% din energia electric„.

Subliniez acest lucru, ca s„ nu avem surpriza c„ ∫i acestea se vor vinde la fier vechi, ca multe altele. Œn Valea Jiului scandalurile sunt legate de s„r„cia ∫i nenorocirile zonei. Cu toate acestea, oameni politici zonali adun„ afaceri pe spatele mineritului. Dac„ la cantina Exploat„rii miniere Vulcan se num„r„ por˛iile de m‚ncare ale minerilor, baronii V„ii Jiului fac afaceri de zeci de miliarde, pe spatele Óntreprinderilor miniere. Utilajele miniere sunt v‚ndute ca fier vechi la firmele baronilor locali ∫i vopsite pentru a fi rev‚ndute apoi ca noi, Companiilor Na˛ionale a Lignitului ∫i Huilei. Se pare c„ nici m„car achizi˛ionarea de cizme, at‚t de necesare minerilor, nu se face f„r„ comisioane substan˛iale..., salariile compensatorii ale celor disponibiliza˛i, derulate prin b„nci, …se face cu Óncasarea de comisioane fabuloase de c„tre cei care au contribuit la disponibilizarea lor. Slogane electorale, precum: îAproape de oameni!, Pentru oameni!, Œmpreun„ cu oamenii!“, sunt doar baloane de s„pun Ón campania electoral„, ce se sparg o dat„ cu trecerea acesteia... Guvernan˛ii nu vor s„ vad„ c„ prin Óntreruperea activit„˛ii capacit„˛ilor de produc˛ie Ón industria minier„, aceasta a devenit principalul generator de ∫omaj, fiind dintre cele mai afectate zone Ón ceea ce prive∫te cre∫terea ratei ∫omajului. Pentru diminuarea dezechilibrului creat ar trebui luate m„suri cu efect imediat, de reconversie a for˛ei de munc„ ∫i revitalizare a acestor zone prin atragere de investi˛ii. Œn actualul context economic, zonele miniere, Ón special cele din Valea Jiului, sunt regiuni Ón declin industrial, fapt care ar fi trebuit s„ determine Guvernul s„ se preg„teasc„ pentru plasarea de noi activit„˛i economice. Toate aceste m„suri antisociale ale Guvernului eviden˛iaz„ faptul c„ acestuia nu-i pas„ de milioanele de oameni r„ma∫i f„r„ locuri de munc„. Poate c„ dup„ alegeri va veni un alt guvern, mult mai capabil ∫i mai con∫tient de faptul c„ nu reprezint„ dec‚t un administrator al problemelor cet„˛enilor, pe care ace∫tia au ∫ansa s„-l amendeze, din p„cate, doar o dat„ la 4 ani.

Vorba aceea, dac„ p‚n„ mai ieri vorbeam la pere˛i, acum vorbim la parchet!

Dar nici cu noua brigad„ artistic„ de la Ministerul Controlului nu ne e ru∫ine. Bietul Grecea reu∫ea m„car s„-l imite pe Mircea Cri∫an Ón Brigada A.S.E.-ului. Gra˛ie faptului c„ p„∫ise m„car pe sc‚ndura scenei, fie ∫i ca amator, obezul bulbucat, mai deranja c‚t de c‚t pe la nivelurile superioare ale Cangrenei Combina˛iilor necurate, f„c‚ndu-se at‚t de util Guvernului, Ónc‚t a fost pentru o vreme teleportat tocmai pe la Rio de Janeiro. Lu’ domnu’ îNelu Controloru’“ Ói place mai mult aerul de acas„, a∫a c„ se preface c„ nu g„se∫te nimic Ón neregul„ prin sferele Ónalte ale jafului na˛ional ∫i, Ón consecin˛„, caut„ marile escrocherii prin pie˛e, pe post de Piedone Popescu, cel cu 80 de kg de ma˛e la o litr„ de creier.

A∫adar, domnul Bl„nculescu nu are s„racul treab„ cu v‚nzarea pe 1 euro a Fabricii de Autocamioane Bra∫ov c„tre un malayezian, nici cu preluarea la datoria public„ a 17.000 de miliarde de la RAFO, a 22.000 de miliarde de la Petromidia, a 5.000 de miliarde de la S.N.T.R., nu Ól deranjeaz„ c„ Romtelecom-ul, preluat de un OTE cu 2.000 de dolari Ón cont, bag„ lunar m‚na ilegal Ón buzunarul cet„˛eanului, major‚nd dup„ bunul plac cu c‚t vrea ∫i c‚nd vrea îmu∫chii lui“ costul serviciului telefonic, f„r„ avizul Consiliului Concuren˛ei — uneori ∫i cu avizul acestuia care, m‚njit cu bani grei, Ól mai ∫i iart„ pe Romtelecom de uria∫e datorii c„tre buget. Dup„ ce c„ nu se ocup„ de îpe∫tii cei mari“, de megacorup˛ia la v‚rf, de marile afaceri dubioase, care au dus la pulverizarea patrimoniului public ∫i la apari˛ia magna˛ilor de carton, latifundiarilor, c„m„tarilor ∫i a altor clanuri mafiote care au cufundat societatea rom‚neasc„ Ón cea mai neagr„ mizerie ∫i Ón s„r„cie lucie, domnul Bl„nculescu se mai ∫i vait„ c„ munce∫te din greu ∫i c„ se expune urm„ririi de c„tre mafio˛i.

Dup„ ce c„ nu se lupt„ cu mafia petrolului, a cimentului, a lemnului, a v„milor, a medicamentelor ∫i Ó∫i concentreaz„ Óntregul arsenal al controlului asupra m„rarului din pie˛e, mai cere ∫i ajutorul Óntregului popor, pentru a face front comun. S„-i pl„tim mai bine pe pensionari cu suma cheltuit„ de rom‚ni pe ministerul cu sute de salaria˛i al lui Bl„nculescu s„ se lupte ei cu mafia ridichilor ∫i s„-l l„s„m pe domnu’ îNelu Controloru’ “ s„ mearg„ pe urmele lui Grecea, c„ la noi e comedia prea mare, Ón timp ce popula˛ia supus„ extermin„rii nu prea mai are chef de r‚s. Cu toate astea, chemarea adresat„ recent de îSinistrul Controlului“ poporului s„ i se al„ture Ón lupta cu m„rarul te face s„ r‚zi cu lacrimi ∫i chiar v-a∫ Óndemna ∫i eu s„ r‚dem Ómpreun„, dac„ nu m-ar podidi pl‚nsul.

Doamne, pro∫ti ne mai cred idio˛ii „∫ti!

Costache Mircea

#137620

îBl„nculescu, poporul, corup˛ia ∫i m„rarul“

Asist„m Ón aceste zile la cea mai terifiant„ meschin„rie guvernamental„ de pe mapamond. Dup„ ce a Ónfiin˛at un parchet special anticorup˛ie, Óntruc‚t se constatase c„ celelalte se ocupau asiduu cu promovarea corup˛iei, premierul a mai ini˛iat un colectiv artistic inspirat din îOpera de trei parale“, pentru a Óntregi Marele Spectacol de Patomim„ pe tema luptei Mafiei cu Corup˛ia.

îDesp„gubire, dar c‚nd?“

Rom‚nia a terminat negocierea Capitolului 7 — îAgricultura“ cu rezultate mult discutate, dar acceptabile pentru majoritatea locuitorilor Rom‚niei. Doar speciali∫tii din domeniu discut„ pe felii cotele ob˛inute ∫i pe bun„ dreptate comenteaz„ toat„ lumea din punct de vedere al priceperii ∫i cuno∫tin˛elor fiec„ruia.

Putem Óntr-adev„r discuta, de exemplu, asupra cotei pentru produc˛ia de lapte, cunosc‚nd faptul c„ cele 3.300 milioane hl pot s„ Ónsemne mult sau pu˛in, pu˛in doar Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/5.X.2004 raport cu cele 5.000 milioane hl produse Ón Rom‚nia, sau mult fa˛„ de cele 1.200 milioane hl procesate Ón ultimul an Ón ˛ar„.

Aceste discu˛ii sunt utile ∫i chiar indispensabile procesului de aderare a Rom‚niei la structurile europene, la Uniunea European„.

Este Óns„ cel pu˛in ciudat, dac„ nu aberant, c„ nimeni nu discut„ despre desp„gubirea acelora care au pierdut de pe o zi pe alta agoniseala unor genera˛ii succesive, care, o dat„ cu instaurarea comunismului Ón Rom‚nia, au ajuns clasa cea mai vitregit„ ∫i batjocorit„ din Rom‚nia postbelic„. ™i aici nu este vorba numai de mo∫ierii acelor vremuri, despre care ast„zi deja cunoa∫tem adev„rul istoric, c„ au fost promotorii culturii, sprijinitorii cultelor, ai ∫colilor, dar ∫i despre cele mai harnice grupuri de gospodari, la o adic„, a∫a-zi∫ii chiaburi, care prin truda lor zilnic„ au asigurat prosperitate mediului rural din ˛ar„.

Nedreptatea istoric„ Óns„ nu a fost reparat„ Ón cei 14 ani care au trecut de la evenimentele din 1989. Aceste grupuri nu numai c„ nu au redob‚ndit avu˛ia de odinioar„, dar nici acele desp„gubiri promise de numeroase legi (Legea nr. 18/1991, Legea nr. 169/1997, Legea nr. 1/2000 etc.) nu au fost furnizate celor Óndrept„˛i˛i. Mul˛i dintre cei Óndrept„˛i˛i nici nu mai sunt printre noi, al˛ii se lupt„ pe coridoarele tribunalelor, Ón anticamerele primarilor, nu Óntotdeauna Ón˛eleg„tori, pentru dreptatea lor.

Consider c„ noua reglementare de desp„gubire anun˛at„ de Guvern ar trebui s„ rezolve, poate Ón ultima clip„, situa˛ia celor vitregi˛i de soart„ ∫i de legi, ca intrarea — at‚t de mult dorit„ de noi to˛i — Ón U.E. s„ ne g„seasc„ Óntr-o situa˛ie dreapt„ ∫i echitabil„ pentru to˛i locuitorii acestei ˛„ri, indiferent de na˛ionalitate ∫i de apartenen˛„ politic„.

Exprim speran˛a c„ aceste desp„gubiri vor ˛ine cont de realit„˛ile Rom‚niei din 2004, c„ or s„ dea satisfac˛ie celor chinui˛i ∫i batjocori˛i ∫i vor reinstaura legalitatea ∫i dreptatea mult dorit„ de to˛i cet„˛enii Rom‚niei.

Adrian Gurz„u

#140643

Ca membru al Comisiei parlamentare pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ sunt unul dintre acei parlamentari care au respins Raportul anual de activitate al Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune. Raportul nu a fost aprobat de c„tre comisiile reunite (Camer„ ∫i Senat), el va fi prezentat mar˛i Ón plenul Parlamentului ∫i va fi supus la vot ∫i acolo.

Dac„ raportul nu va fi admis de Parlament, conform procedurii, Consiliul de Administra˛ie al Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune va trebui s„-∫i Óncheie mandatul ∫i s„ se aleag„ un nou consiliu de administra˛ie.

Dup„ ce a c„zut miercuri la votul pe comisii acest raport, conducerea TVR a Ónceput o ac˛iune concertat„ de discreditare, pe postul public de televiziune, a acelor parlamentari care au votat Ómpotriva raportului. Œn dou„ seri la r‚nd, la jurnalul cu cea mai mare audien˛„, TVR a prezentat un material Ón care se explica na˛iunii faptul c„ parlamentarii care s-au opus raportului sunt fie personaje controversate, fie îilu∫tri necunoscu˛i“, cu firme datornice Ón spate.

Reporterii TVR de la Cluj au fost trimi∫i s„ afle ce firme are Adrian Gurz„u ∫i tot ce poate fi compromi˛„tor Ón leg„tur„ cu ele.

Ca urmare a acestor evenimente, fac urm„toarele preciz„ri:

1. Consider ac˛iunea TVR ca pe o Ónc„lcare grav„ a principiilor democra˛iei. TVR a demonstrat prin materialul dat publicit„˛ii c„, de∫i este obligat„, conform legii, s„ se supun„ controlului parlamentar — fiind o institu˛ie care func˛ioneaz„ pe bani publici —, nu recunoa∫te autoritatea Parlamentului: a prezentat lucrurile ca ∫i cum un parlamentar care a scris poezii despre Ceau∫escu sau are o firm„ cu datorii nu poate avea o opinie incomod„ la adresa TVR.

Consider acest mod de a privi lucrurile un pericol extrem la adresa principiilor fundamentale ale democra˛iei: un parlamentar este reprezentantul voin˛ei unui electorat, indiferent ce a f„cut el Ón tinere˛e ∫i ce datorii are. Votul lui din Parlament este un drept ∫i o obliga˛ie.

Dac„ votul s„u este pro sau contra, acest lucru nu poate fi atacat, contestat sau repro∫at de nimeni. Aceasta este expresia democra˛iei, a libert„˛ii de exprimare, iar dac„ cineva se r„zbun„ pentru votul negativ pe care l-a primit, Ónseamn„ c„ nu a Ón˛eles ce Ónseamn„ democra˛ia, nu cunoa∫te legile ˛„rii ∫i nu este demn de a ocupa o func˛ie de responsabilitate public„.

2. Ce a f„cut Televiziunea Rom‚n„ dup„ ce s-a sup„rat pe acei parlamentari care nu au acceptat raportul este un grav abuz Ón func˛ie, abuz de care domnul Nicolau se face vinovat. Nu Ói este permis nim„nui s„ se r„zbune pe cineva care a votat cum nu i-a convenit lui folosindu-se de o arm„ extraordinar„ cum este Televiziunea public„, institu˛ie care tr„ie∫te din banii acestui popor.

Aceia∫i rom‚ni care Ól pl„tesc din buzunarul lor pe domnul Nicolau ∫i toat„ institu˛ia i-au votat ∫i pe parlamentari. Este o chestiune de bun-sim˛ elementar s„ nu folose∫ti posibilit„˛ile oferite de o institu˛ie public„ Ón scopul r„zbun„rii ∫i al intimid„rii.

3. Ac˛iunea TVR de def„imare a opozan˛ilor poart„ toate caracteristicile unui ∫antaj la adresa Parlamentului Rom‚niei. Mar˛i, 29 septembrie, urmeaz„ votul Ón plen asupra raportului Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune, iar mesajul transmis de TVR a fost: dac„ nu vota˛i pro, v„ putem face ∫i vou„ ce le-am f„cut celorlal˛i. Dac„ nu accepta˛i ce noi dorim, v„ putem lovi dur la jurnalul de maxim„ audien˛„ — despre oricine se poate g„si, cu str„danii pl„tite din banii publici, ceva care s„ par„ compromi˛„tor!

Salut„m orice demers de demascare a faptelor de corup˛ie sau imoralitate ale politicienilor sau demnitarilor rom‚ni, dar nu ca o r„zbunare sau ca o amenin˛are. Informa˛iile compromi˛„toare despre politicieni ar trebui f„cute publice Ón campaniile electorale atunci c‚nd electoratul a∫teapt„ s„ fie informat, pentru a alege Ón cuno∫tin˛„ de cauz„.

Dac„ TVR ˛ine Ón rezerv„ imaginile compromi˛„toare despre un poet ceau∫ist, pe care le scoate din arhiv„ c‚nd acesta devine senator ∫i voteaz„ cum nu-i place conducerii Televiziunii, aceasta este o practic„ condamnabil„, de ∫antaj ∫i r„zbunare.

Televiziunea public„ nu are voie s„ fac„ a∫a ceva, ea nu este un post privat, pe care s„-l foloseasc„ patronul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/5.X.2004 dup„ bunul lui plac. Œi place sau nu de deputatul care printr-un sistem democratic a ajuns Ón Parlament, domnul Nicolau trebuie s„-i respecte votul, pentru c„ altfel Ó∫i bate joc de Constitu˛ia ˛„rii, Ó∫i bate joc de democra˛ie. Denigr‚nd public persoana care a votat Ómpotriva ta ∫i spun‚nd explicit din ce cauz„ o faci, Ói conte∫ti public votul, ceea ce nu este permis.

Œi cer domnului director Nicolau ∫i Departamentului de ∫tiri, dreptul la replic„. Doresc ca la jurnalul de luni seara, la aceea∫i or„ la care a fost prezentat materialul def„im„tor, pe o durat„ ce Ónsumeaz„ timpul celor trei transmisii (pe programul 1 ∫i 2) s„-mi fie prezentat comunicatul ca drept la replic„.

Œi voi adresa domnului Jonathan Scheele o scrisoare deschis„ Ón care Ói voi prezenta acest caz de atac flagrant la adresa democra˛iei, semn c„ sistemul democratic din Rom‚nia nu func˛ioneaz„.

Amalia B„l„∫oiu

#145826

îSibiu — Capitala European„ a Culturii Ón anul 2007“ Ac˛iunile derulate Ón cursul acestui an sunt tot mai concludente ∫i Óncurajatoare Ón ce prive∫te aderarea ˛„rii noastre la Uniunea European„. Pe m„sur„ ce timpul se scurge, noi capitole, cele mai multe cu caracter economic, sunt Óncheiate de ˛ara noastr„ cu prestigiosul organism interna˛ional.

La sf‚r∫itul prim„verii acestui an, Ón urma vizitei ministrului rom‚n al culturii ∫i cultelor, academicianul R„zvan Theodorescu, Ón Belgia ∫i Luxemburg, ˛ara noastr„ a mai primit o confirmare a juste˛ii politicii sale, at‚t interne, c‚t ∫i externe, de data aceasta pe linie cultural„.

Astfel, Consiliul Mini∫trilor Culturii, Educa˛iei ∫i Tineretului din Uniunea European„ a votat Ón unanimitate acordarea statutului de îCapital„ European„ a Culturii“ municipiului Sibiu, al„turi de Luxemburg, pentru anul 2007.

Aceast„ decizie care leag„ Sibiul de Luxemburg Óntr-un solid dialog cultural reprezint„ recunoa∫terea — a∫a cum se precizeaz„ ∫i Ón comunicatul dat publicit„˛ii Ón urma vizitei ministrului rom‚n —importan˛ei valorilor culturale rom‚ne∫ti pentru spa˛iul cultural european.

O coinciden˛„ fericit„ face ca importan˛a deciziei mai sus-amintite s„ fie cu at‚t mai mare cu c‚t Sibiul urmeaz„ s„ devin„ capitala cultural„ a Europei exact Ón anul Ón care Rom‚nia va fi primit„ Ón U.E. Este o dovad„ a contribu˛iei aduse de ˛ara noastr„ ∫i Ón acest domeniu la Ómbog„˛irea patrimoniului european prin istoria, tradi˛iile ∫i prin valorile sale artistice.

F„r„ Óndoial„ c„ aceast„ recunoa∫tere este de natur„ s„ ne aduc„ multe bucurii ∫i satisfac˛ii nou„, tuturor, iar mie, ca sibianc„, Ón mod special. Œn acela∫i timp Óns„ aceast„ decizie implic„ o responsabilitate cu totul special„.

Se impune a fi eviden˛iat faptul c„ s-a stabilit un program de manifest„ri culturale pentru prima parte a anului 2005, c‚nd sub pre∫edin˛ia luxemburghez„ a Uniunii Europene va fi semnat Tratatul de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„.

Œn vederea realiz„ri aceluia∫i obiectiv, pentru manifest„rile prev„zute a se derula Ón anul 2007 s-a convenit crearea unei Comisii comune rom‚noluxemburgheze.

Trebuie apreciat efortul Guvernului Adrian N„stase (prin mini∫trii s„i), al Pre∫edin˛iei Rom‚niei ∫i al diploma˛iei rom‚ne∫ti care au reu∫it s„ ob˛in„ de la Uniunea European„ recunoa∫terea importan˛ei pe care Rom‚nia o are Ón ansamblul patrimoniului cultural comun european, prin aceast„ desemnare a municipiului Sibiu Ón anul 2007 drept îCapitala European„ a Culturii“.

Valer Dorneanu

#148635

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stima˛i colegi,

Destul de Óncurajatoare prezen˛a Ón sal„, cu condi˛ia s„ mai vin„ ∫i al˛ii de pe holuri.

Cu aceast„ remarc„, da˛i-mi voie s„ declar deschis„ ∫edin˛a de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor.

V„ anun˛ c„ din cei 345 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 280, absen˛i sunt 65, particip„ la alte ac˛iuni parlamentare 28.

Rog pe cei care constituie diferen˛a de la 280 la num„rul celor din sal„, s„ pofteasc„ foarte cur‚nd al„turi de noi.

P‚n„ la Ónceperea parcurgerii listei cuprinz‚nd proiectele de lega supuse votului final, da˛i-mi voie s„ supun aprob„rii dumneavoastr„ comisia de mediere la proiectul de Lege privind organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei. Sunt propu∫i deputa˛ii: Ioan Bivolaru, Aurelia Vasile, Gheorghe Marin, P.S.D.; Ion Mocioi ∫i Ioan Miclea, P.R.M.; Marin Anton, P.N.L., ∫i Iuliu Vida, U.D.M.R.

Dac„ sunte˛i de acord cu aceast„ compunere? Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Œnainte de Ónceperea votului, v-a∫ ruga s„-mi permite˛i s„-i ofer cuv‚ntul domnului ministru ™erban, ministru pentru rela˛ia cu Parlamentul, care dore∫te s„ fac„ o precizare.

## **Domnul ™erban Nicolae** — _ministru delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn leg„tur„ cu incidentul creat Ón Parlament referitor la o declara˛ie semnat„ de mine vineri ∫i preluat„ de massmedia, a∫ dori s„ fac c‚teva preciz„ri.

Œn primul r‚nd, regret c„ o fraz„ din comunicatul pe care eu l-am semnat vineri a fost considerat„ ofensatoare de c„tre deputa˛ii P.N.L.-P.D. Nu a fost Ón inten˛ia mea ∫i nici nu m-am adresat persoanelor. M-am referit la o scrisoare, la un demers ∫i, dac„ nu am g„sit, s„ spunem, expresia cea mai potrivit„ ∫i acest lucru a fost considerat ofensator, eu sunt gata s„-mi prezint scuzele.

Ca ministru...

Valer Dorneanu

#151490

V„ mul˛umesc, domnule ministru.

Stima˛i colegi,

Rog to˛i colegii de pe culoare s„ pofteasc„ Ón sal„. Rog Ónc„ o dat„ colegii din alte loca˛ii ale Parlamentului s„ pofteasc„ Ón sala de ∫edin˛„, pentru a nu fi nevoi˛i s„ Óncepem cu apelul nominal.

Stima˛i colegi,

Rug„mintea este s„ nu mai ie∫i˛i din sal„ cei care suntem, ∫i suntem suficien˛i deocamdat„.

1. Raportul de mediere la proiectul de Lege privind s„n„tatea reproducerii ∫i reproducerea uman„ asistat„ medical; lege ordinar„.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Dac„ sunt voturi Ómpotriv„?

Ab˛ineri?

249 de voturi pentru ∫i o ab˛inere, nici un vot Ómpotriv„.

Adoptat raportul.

2. Raportul de mediere la proiectul de Lege privind statutul profesional specific medicului de medicin„ a muncii. Œn acest caz, avem de-a face cu o lege organic„. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Dac„ sunt voturi Ómpotriv„?

Ab˛ineri?

250 de voturi pentru, nici un vot contra, nici o ab˛inere.

Adoptat.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 55/2004 privind unele m„suri financiare Ón vederea acord„rii ajutoarelor pentru Ónc„lzirea locuin˛ei; lege ordinar„.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Dac„ sunt voturi Ómpotriv„?

Ab˛ineri?

Unanimitatea celor 250 de deputa˛i prezen˛i.

4. Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 16/2000 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Consiliului Na˛ional al Persoanelor V‚rstnice; lege ordinar„.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Dac„ sunt voturi Ómpotriv„?

Ab˛ineri?

250 de voturi pentru, nici un vot contra, nici o ab˛inere.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei

Guvernului nr. 50/2004 pentru reglementarea unor m„suri cu privire la finalizarea privatiz„rii unor societ„˛i comerciale aflate Ón dificultate; lege ordinar„.

- Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri?

- 220 de voturi pentru, 30 Ómpotriv„. Ab˛ineri nu sunt. Adoptat.

6. Propunerea legislativ„ privind declararea ca ora∫ a

comunei R„cari, jude˛ul D‚mbovi˛a. Comisia a propus respingerea.

- Cine este de acord cu aceast„ solu˛ie? 245 de voturi

- pentru.

- Œmpotriv„? 4 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere.

- V„ mul˛umesc.

7. Propunerea legislativ„ privind Statutul autonomiei

personale a comunit„˛ii maghiare din Rom‚nia. Se propune respingerea.

Cine este pentru? 235 de voturi pentru respingere. Œmpotriv„? 9 voturi Ómpotriva respingerii. Ab˛ineri? O ab˛inere.

Cu 235 de voturi pentru, 9 voturi Ómpotriv„, o ab˛inere s-a respins propunerea legislativ„.

8. Propunerea legislativ„ privind Legea-cadru a autonomiei personale a comunit„˛ilor na˛ionale…

Domnul deputat Bolca∫ dore∫te s„ explice votul negativ al Partidului Rom‚nia Mare.

Valer Dorneanu

#158790

10. Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 115/1996 privind declararea ∫i controlul averii demnitarilor, magistra˛ilor, func˛ionarilor publici ∫i a unor persoane cu func˛ii de conducere, modificat„ prin Legea nr. 161/2003 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei. Lege cu caracter organic. Se propune respingerea.

Cine este pentru aceast„ solu˛ie? 230 de voturi pentru respingere.

Voturi Ómpotriv„? 8 voturi contra.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Respins„ propunerea cu 230 pentru ∫i 8 voturi contra.

11. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 115/1996 privind declararea ∫i controlul averii demnitarilor, magistra˛ilor, func˛ionarilor publici ∫i a unor persoane cu func˛ii de conducere, modificat„ ∫i completat„ prin Legea nr. 161/2003 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei, cu modific„rile ulterioare. Lege cu caracter organic.

De asemenea, comisia propune respingerea propunerii legislative.

- Cine este pentru respingere? 230 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 10 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Respins„ propunerea cu 230 voturi pentru, 10 Ómpotriv„.

12. Propunerea legislativ„ privind protec˛ia copiilor Ón

- materia adop˛iilor interna˛ionale. Lege cu caracter organic. S-a propus respingerea.

Cine este pentru? 215 voturi pentru.

- Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

- Ab˛ineri? 8 ab˛ineri.

Respins„ propunerea.

13. Propunerea legislativ„ pentru completarea ∫i modificarea art. 81 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale. Lege cu caracter organic.

Se propune respingere.

Cine este pentru? 205 voturi pentru respingere. Voturi Ómpotriv„? 42 voturi Ómpotriv„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/5.X.2004 Ab˛ineri? Nu sunt.

Respins„ cu 205 voturi pentru, 42 de voturi Ómpotriv„. Pofti˛i, doamna deputat.

Valer Dorneanu

#166062

17. Propunerea legislativ„ privind Ónlocuirea sau transformarea motoarelor diesel poluante aflate Ón func˛iune cu motoare Euro 2 sau Euro 3 pentru autocamioane, autobuze, autocare, autobasculante ∫i autotractoare aflate Ón circula˛ie. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru aceast„ solu˛ie? 225 voturi pentru.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/5.X.2004 Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat„ propunerea de respingere.

18. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului Rom‚niei, intonarea Imnului na˛ional ∫i folosirea sigiliilor cu stema Rom‚niei de c„tre autorit„˛ile ∫i institu˛iile publice. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru aceast„ solu˛ie? 225 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Respins„ propunerea.

19. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea unor prevederi din Cartea II, Titlul I din Legea nr. 161/2003 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei. Lege cu caracter organic.

Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Tot 225 voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? Dou„ voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt.

20. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 161/2003 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei. Lege cu caracter organic.

Se propune respingerea propunerii legislative. Cine este pentru? 222 voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? 7 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Respins„ propunerea.

21. Propunerea legislativ„ privind utilizarea veniturilor din privatizare. Se propune respingerea.

Cine este pentru aceast„ solu˛ie? 192 voturi pentru respingere.

Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? 44 de ab˛ineri.

Respins„ propunerea.

22. Proiectul de Lege privind fondurile de pensii administrate privat.

Pre∫edintele Grupului parlamentar al P.R.M. dore∫te s„ explice votul.

Ave˛i cuv‚ntul.

Valer Dorneanu

#168660

™i eu v„ mul˛umesc.

23. Proiectul de Lege privind Ordinul _B„rb„˛ie ∫i Credin˛„_ . Lege ordinar„.

Cine este pentru? 225 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat proiectul.

24. Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 150/2004 privind siguran˛a alimentelor. Lege ordinar„.

Cine este pentru? 220 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat proiectul.

25. Proiectul de Lege privind protec˛ia civil„. Lege organic„. Cine este pentru? 225 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat.

26. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 62/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 608/2001 privind evaluarea conformit„˛ii produselor. Lege ordinar„.

Cine este pentru? 225 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat proiectul.

27. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 85/2004 privind protec˛ia consumatorilor la Óncheierea ∫i executarea contractelor la distan˛„ privind serviciile financiare. Lege ordinar„.

Cine este pentru? 220 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Nu sunt.

28. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 54/2004 pentru modificarea art. 6 alin. (1) din Ordonan˛a Guvernului nr. 82/2000 privind autorizarea agen˛ilor economici care desf„∫oar„ activit„˛i de repara˛ii, de reglare, de modific„ri constructive, de reconstruc˛ie a vehiculelor rutiere, precum ∫i de dezmembrare a vehiculelor uzate. Lege ordinar„.

Cine este pentru? 225 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat.

29. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 46/2004 privind modificarea art. 37 din Ordonan˛a Guvernului nr. 44/1997 privind transporturilor rutiere. Lege ordinar„.

Cine este pentru? 225 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Nu sunt.

30. Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 161/2003 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei. Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 183 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 52 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt.

Adoptat cu 183 de voturi pentru, 52 voturi Ómpotriv„, nici o ab˛inere.

31. Proiectul de Lege privind Ónfiin˛area ∫i organizarea Ón cadrul Ministerului Public a Direc˛iei de Investigare a Infrac˛iunilor de Criminalitate Organizat„ ∫i Terorism. Lege cu caracter organic.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/5.X.2004 Cine este pentru? 219 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt, dar sunt ∫i voturi neexprimate. Adoptat.

32. Proiectul de Lege pentru ratificarea Conven˛iei dintre Rom‚nia ∫i Republica Estonia pentru evitarea dublei impuneri ∫i prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ∫i pe capital, semnat„ la Bucure∫ti la 23 octombrie 2003. Lege ordinar„.

Cine este pentru? 225 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat.

33. Proiectul de Lege pentru ratificarea Conven˛iei dintre Rom‚nia ∫i Republica Federal„ Democrat„ Etiopia pentru evitarea dublei impuneri ∫i prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ∫i pe capital, semnat„ la Bucure∫ti la 6 noiembrie 2004. Lege ordinar„.

Cine este pentru? 225 voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat.

34. Proiectul de lege pentru ratificarea Conven˛iei dintre Rom‚nia ∫i Canada pentru evitarea dublei impuneri ∫i prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ∫i pe capital, semnat„ la Ottawa la 8 aprilie 2004. Lege ordinar„.

Cine este pentru? 225 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt.

Adoptat.

35. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 46/2004 pentru completarea art. 22 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 123/2003 privind cre∫terile salariale ce se vor acorda personalului din sectorul bugetar. Lege ordinar„.

Cine este pentru? 225 voturi pentru.

- Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt.

36. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 52/2004 pentru modificarea alin. 1 al art. II din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 90/2003 pentru modificarea Legii nr. 141/1997 privind Codul vamal al Rom‚niei ∫i a art. 16 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor m„suri privind Ónfiin˛area, organizarea, reorganizarea sau func˛ionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administra˛iei publice centrale ∫i a unor institu˛ii publice. Lege ordinar„.

Cine este pentru? 225 voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? Un vot Ómpotriv„.

Numai pu˛in! Œntreb Ónc„ o dat„, la acest proiect de lege, cine este pentru? 183 de voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? 54 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt.

Adoptat proiectul cu 183 pentru, 54 Ómpotriv„, nici o ab˛inere.

37. Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 132/1997 privind rechizitele de bunuri ∫i prest„rile de servicii Ón interese publice. Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 215 voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? 15 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat.

38. Proiectul de Lege privind activitatea hidrografic„

maritim„. Lege ordinar„.

- Cine este pentru? 217 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Adoptat.

39. Proiectul de Lege pentru completarea Legii

nr. 752/2001 privind organizarea ∫i func˛ionarea Academiei rom‚ne. Lege cu caracter organic.

- Cine este pentru? 227 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt.

40. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 58/2004 privind Ónfiin˛area Centrului Na˛ional de Calificare ∫i Instruire Feroviar„ — CENAFER. Lege ordinar„.

Cine este pentru? 227 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt.

Adoptat.

41. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 61/2004 pentru modificarea alin. 1 al art. 1 din Ordonan˛a Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societ„˛ile na˛ionale, companiile na˛ionale ∫i societ„˛ile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum ∫i la regiile autonome. Lege ordinar„.

Cine este pentru? 185 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 49 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt.

Adoptat cu 185 de voturi pentru, 49 voturi Ómpotriv„, nici o ab˛inere.

Domnul Bolca∫ dore∫te s„ explice votul.

Valer Dorneanu

#178398

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## V„ mul˛umesc.

45. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 51/2004 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a re˛elei de drumuri na˛ionale din Rom‚nia. Lege ordinar„.

- Cine este pentru? 215 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? 11 ab˛ineri.

Am s„rit peste proiectul de la punctul 44.

Deci punctul 45 s-a adoptat cu 215 voturi pentru, 11 ab˛ineri, nici un vot contra.

44. Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i

completarea Legii nr. 32/2000 privind societ„˛ile de asigurare ∫i supraveghere a asigur„rilor. Lege organic„. Cine este pentru? 216 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„?

Ab˛ineri? 18 ab˛ineri.

- Adoptat proiectul cu 216 voturi pentru, 18 ab˛ineri, nici

- un vot contra.

46. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛a

Guvernului nr. 60/2004 privind reglement„rile referitoare la construirea, Óntre˛inerea, repararea ∫i exploatarea c„ilor ferate, altele dec‚t cele administrate de Compania Na˛ional„ de C„i Ferate C.F.R. — S.A. Lege ordinar„. Cine este pentru? 221 de voturi pentru.

- Voturi Ómpotriv„? Dou„ voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 18 ab˛ineri.

Adoptat cu acest scor.

Din partea staff-ului mi se semnaleaz„ c„ am s„rit peste punctul 22, proiectul de Lege privind fondurile de pensii administrate privat. Lege cu caracter organic.

- Cine este pentru? 220 voturi pentru.

- Voturi Ómpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri? 19 ab˛ineri.

- Cu 220 voturi pentru, un vot Ómpotriv„, 19 ab˛ineri, s-a

- adoptat ∫i acest proiect de lege.

- V„ rog s„ constata˛i c„ am parcurs Óntreaga list„ de

vot.

- V„ mul˛umesc pentru prezen˛„ ∫i v„ invit s„ r„m‚ne˛i

- Ón continuare pentru derularea ∫edin˛ei comune.

- Peste 5 minute putem Óncepe ∫edin˛a, timp Ón care

- invit„m pe colegii no∫tri senatori s„ pofteasc„ Ón sal„. V-a∫ ruga, stima˛i colegi deputa˛i, s„ salut„m prezen˛a

- Ón sal„ a membrilor comisiilor de agricultur„ din Senatul Italiei ∫i din Camera Deputa˛ilor.

Cuprins

Stenograma

Ședința