Corneliu Ciontu

## îMita electoral„“

Œnc„ de la primele sale experimente democratice, Rom‚nia a demonstrat o capacitate special„ de a adapta rigorile democra˛iei la sl„biciunile spa˛iului autohton. Œn perioada 1866—1930, de pild„, Ón ˛ara noastr„ au avut loc nenum„rate alegeri parlamentare, organizate aparent Ón cel mai modern ∫i democratic spirit. Ast„zi cunoa∫tem procedura electoral„ efectiv„ a epocii: regele numea un cabinet provizoriu care organiza alegerile ∫i le c‚∫tiga Óntotdeauna, prin mijloace care s-au conservat p‚n„ Ón zilele noastre Ón unele zone rurale — amenin˛„ri discrete, mobilizarea poli˛iei, beneficii bahice la c‚rciuma comunal„. Sistemul democratic avea la baz„ un mecanism vicios, pe care toat„ lumea Ól accepta Ón t„cere.

Œn zilele noastre suntem confrunta˛i cu un alt proces aflat la marginea legii sau a moralei, care a devenit o regul„ de fier a democra˛iei autohtone: mita electoral„ guvernamental„. Dup„ ce, timp de patru ani, guvernele sus˛in c„ index„rile sau m„ririle salariilor ∫i pensiilor sunt

imposibile, Ón anul electoral acestea devin prioritare. Cu orice risc pentru bugetul de stat, electoratul trebuie c‚∫tigat Ón favoarea partidului de guvern„m‚nt.

Œn Rom‚nia exist„ aproape 7 milioane de pensionari. Spre deosebire de tineri, dintre care mul˛i nu au Ómplinit Ónc„ 18 ani, sau de cet„˛enii maturi care se g„sesc de multe ori la lucru Ón afara grani˛elor, pensionarii au trei calit„˛i care Ói fac de nepre˛uit pentru guvernan˛i: au cu to˛ii drept de vot, se afl„ cu siguran˛„ Ón ˛ar„ ∫i, mai ales, au o profund„ con∫tiin˛„ civic„, fiind cei mai con∫tiincio∫i aleg„tori. Iat„ de ce cheia c‚∫tig„rii alegerilor este asigurarea simpatiei celor de v‚rsta a treia. Aceast„ simpatie se poate ob˛ine printr-o mit„ oficial„: indexarea sau m„rirea pensiilor.

Acest proces este imoral din trei ra˛iuni. Œn primul r‚nd, el tr„deaz„ o grav„ lips„ de respect. Pensionarii sunt trata˛i Ón mod ostentativ ca simple ma∫ini de vot, ale c„ror probleme devin importante abia Ón perioada alegerilor. Dup„ ce, timp de patru ani, b„tr‚nii no∫tri sunt cei care resimt cel mai ad‚nc s„r„cia, criza medicamentelor ∫i a spitalelor, birocra˛ia ∫i nep„sarea flagrant„ a administra˛iei, iat„ c„ Ón anul electoral guvernan˛ii devin sensibili ∫i caritabili. Este prea cinic, mult prea cinic faptul c„ unii g‚ndesc c„ pot c‚∫tiga simpatii politice cu c‚teva zeci de mii de lei proveni˛i din bani publici. ™i este ∫i mai cinic faptul c„ pensionarii — al c„ror mod de a supravie˛ui tranzi˛iei r„m‚ne cumva miraculos — sunt chiar impresiona˛i de astfel de gesturi electorale.

Mita guvernamental„ pentru b„tr‚ni este imoral„ ∫i pentru c„ instituie o regul„ lipsit„ de sensibilitate ∫i suple˛e. Nu conteaz„ c‚nd au nevoie pensionarii de ajutorul Guvernului; nu are importan˛„ dac„ acest ajutor poate veni cumva mai devreme, Ón condi˛iile unei teoretice cre∫teri economice accentuate; Ón orice situa˛ie, index„rile sau m„ririle pensiilor sunt am‚nate pentru anul electoral. Dar pentru un b„tr‚n fiecare an ∫i fiecare leu au o importan˛„ special„. Chiar nu a putut fi asigurat un ajutor masiv Ón anul 2003, an neelectoral, c‚nd costurile pentru Óntre˛inere au luat-o razna ∫i criza medicamentelor a devenit acut„? Chiar nu dispunea bugetul de fondurile necesare, care ast„zi au devenit din senin disponibile? Cu siguran˛„ da, Óns„ s-a preferat corelarea m„ririlor ∫i index„rilor cu procesul electoral, din motive v„dit politicianiste.