V„s„lie Moi∫

îMoþiune cu privire la sprijinul statului pentru rom‚nii de dincolo de Prut Ón perspectiva unei conjuncturi internanþionale favorabile reÓntregirii neamului rom‚nesc.

Prin art. 7 din Constituþie se instituie obligaþia statului de a sprijini Ónt„rirea leg„turilor cu rom‚nii din afara frontierelor þ„rii ∫i de a acþiona pentru p„strarea, dezvoltarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/23.II.2002 ∫i exprimarea identit„þii lor etnice, culturale, lingvistice ∫i religioase.

De la adoptarea Constituþiei a trecut, iat„, un deceniu ∫i, din nefericire, acest text a r„mas aproape o liter„ moart„, guvernele care s-au succedat la conducerea Rom‚niei preocup‚ndu-se prea puþin de soarta rom‚nilor r„sp‚ndiþi Ón lume. Aceast„ stare de lucruri este cu at‚t mai trist„ cu c‚t alte naþiuni, precum cea german„, au reu∫it s„ se reÓntregeasc„ Óntre graniþele lor fire∫ti.

Basarabia, Bucovina de Nord ∫i Þinutul Herþa au fost r„pite Rom‚niei de c„tre fosta URSS Ón urma ultimatumului adresat Guvernului de la Bucure∫ti la 26 iunie 1940, preg„tit prin Ónþelegerea sovieto-german„ consemnat„ Ón art. 3 al Protocolului secret anexat Tratatului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939.

La 2 august 1940, Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice a Ómp„rþit teritoriile rom‚ne∫ti r„pite Óntre Republica Sovietic„ Socialist„ Ucrainean„, care lua nordul Bucovinei, Þinutul Herþa ∫i sudul Basarabiei, ∫i Republica Sovietic„ Socialist„ Moldoveneasc„, acestei creaþii artificiale revenindu-i restul Basarabiei. Œn 1948, URSS i-a impus Rom‚niei s„-i cedeze ∫i Insula ™erpilor, care a fost integrat„ Ucrainiei. Rapturile teritoriale reprezentau 50.500 km[2] ∫i o populaþie de 3.700.000 de locuitori, Ón marea lor majoritate rom‚ni.

La 24 decembrie 1989, Congresul Deputaþilor Poporului din Uniunea Sovietic„ a condamnat, printr-o hot„r‚re, Pactul Molotov— Ribbentrop, Protocolul secret al acestuia, precum ∫i ultimatumurile care au urmat. Prin urmare, chiar fosta URSS a considerat aceste acte drept criminale ∫i contrare dreptului internaþional.

La 27 august 1991, Republica Sovietic„ Socialist„ Moldoveneasc„ ∫i-a declarat independenþa care, Ón mod normal, trebuia raportat„ la URSS, nu la Patria-Mam„ Rom‚nia. Conducerea de atunci de la Bucure∫ti a recunoscut Ón anul 1991 independenþa Republicii Moldova. Œn urma acestui fapt, forþele comuniste nostalgice din republic„ au declan∫at o acþiune concentrat„ ∫i concertat„ Ómpotriva mi∫c„rii de eliberare ∫i de reÓntregire naþional„. Au fost Ónfiinþate republici separatiste Ón Transnistria ∫i Ón zona locuit„ de g„g„uzi. A fost declan∫at r„zboiul din Transnistria, Ón care au murit numero∫i rom‚ni, iar puterea de la Moscova a intervenit tot mai des Ón treburile noii republici.

Œn acela∫i timp, conducerea Republicii Moldova a abdicat treptat de la principiile naþionale ∫i s-a Óndep„rtat tot mai mult de Rom‚nia, pe m„sura aproprierii de Rusia, iar ultimele evenimente au ar„tat abandonarea de c„tre Guvernul de la Chi∫in„u a spiritului democraþiei, a ideilor europene, prin atacarea pluralismului politic, a libert„þii presei ∫i prin impunerea limbii ruse Ón ∫coli, ca limb„ oficial„.