Elena Hărătău

„Importanța multilateralismului în politicile publice ale statelor membre ale ONU”

După înființarea Organizației Națiunilor Unite, evoluțiile sociale, culturale și politice din marea majoritate a țărilor membre au cunoscut modificări esențiale. Când Națiunile Unite au fost create, în urmă cu 73 de ani, lumea era un loc foarte diferit. Popoarele invocate în primele cuvinte ale Cartei Națiunilor Unite au fost în mare parte eliminate din arena internațională și s-au bazat aproape în întregime ca guvernele să vorbească în numele lor. Multilateralismul se caracteriza printr-o încetinire a dialogului interguvernamental, departe de ochiul public.

De-a lungul deceniilor scurse de atunci, odată cu apariția globalizării și a instrumentelor moderne de comunicare, cum ar fi internetul, canalele de știri 24 de ore din 24 și cele sociale, precum și posibilitatea de a călători relativ ușor pe distanțe lungi, oamenii din toate țările lumii* pot acum comunica altfel și pot organiza acțiuni transfrontaliere fără frecvență și cu o viteză fără precedent.

Drept urmare, instituțiile multilaterale de acțiune și reprezentanții acestora se află sub o examinare mai intensă a opiniei publice pentru acțiunile sau inacțiunile lor, dar și sub o mai mare presiune. Din fericire, responsabilii internaționali recunosc că există o discrepanță tot mai mare între căile și mijloacele sistemului multilateral și cele ale lumii exterioare, ale căror implicații nu trebuie încă să fie pe deplin înțelese, iar tendința globală este de diminuare a diferențelor existente.

Creșterea neîncrederii în procesele multilaterale poate fi parțială, în opinia ONU, din cauza unor crize instituționale în cadrul jurisdicțiilor naționale.