Găvrilă Ghilea

„Importul de resurse energetice aruncă deficitul comercial în aer”

Mass-media economico-financiară a citat recent Proiectul Strategiei energetice a României, din care rezultă că, deși dispunem de rezerve totale de peste 12,5 miliarde de tone de lignit, concentrate geografic în Bazinul Minier Oltenia, potențialul perimetrelor aflate în exploatare, în prezent, se situează sub un miliard de tone.

Pe de altă parte, aceeași sursă citată estimează că rezervele totale de huilă ale țării noastre ating 2,2 miliarde de tone, fiind concentrate în bazinul carbonifer al Văii Jiului, însă doar 600 de milioane de tone se regăsesc în perimetre exploatate.

Datele centralizate și diseminate recent de Institutul Național de Statistică au relevat faptul că, în primele șapte luni ale acestui an, producția de cărbune net a României a scăzut cu aproape 10% față de perioada echivalentă a anului trecut, depășind cu puțin 2,3 milioane de tone echivalent petrol.

Conform acelorași date, în același interval de raportare, România a importat peste 300.000 de tone de cărbune net tone echivalent petrol, cu aproape 58% mai mult față de cantitatea importată în perioada similară a anului precedent.

De asemenea, în perioada ianuarie–iulie 2018, producția totală de țiței a țării noastre s-a situat sub două milioane de tone, față de un necesar de 6,7 milioane de tone, în timp ce diferența de 4,75 milioane de tone a fost asigurată din import, ceea ce reprezintă o creștere de peste 530% față de același interval al anului 2017.

Nici măcar în ceea ce privește producția de gaze naturale utilizabile România nu a reușit să-și asigure necesarul de consum din rezerve interne, exploatând din această resursă în primele șapte luni ale lui 2018 doar 4,85 milioane de tone echivalent petrol, față de un necesar de 5,48 milioane de tone, diferența de 636.000 de tone provenind din import.

În condițiile în care aproape un sfert din producția de energie a României este asigurată de termocentrale, reducerea volumelor de cărbune și de țiței exploatate din bazinele interne și escaladarea importurilor acestor resurse sunt de natură să dezechilibreze grav balanța de plăți externe a țării noastre.

În primele nouă luni ale acestui an, România a continuat să înregistreze cel mai mare deficit comercial din Europa Centrală și de Est, care a atins deja 8,9 miliarde de lei, pe fondul majorării importurilor cu 11,8% și a exporturilor cu 9,2% comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Iar preconizata închidere, în următorii cinci ani, a ultimelor exploatații miniere din Valea Jiului va arunca în aer aceste cifre...