Vasilică Toma

430 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără1 marcheri
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 1 · justificare inferioară
Voce: incertă

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„Împreună cu Basarabia – aceeași identitate, același neam, aceeași țară!”

De 105 ani încoace, ziua de 27 martie reprezintă unul dintre acele momente atât de prețioase care ne confirmă că, în ciuda tuturor greutăților istorice*, o țară este dată de credința neclintită în identitate și dorința uriașă de a depăși orice obstacol pentru a fi același neam*.

Pe 27 martie 1918, Sfatul Țării de la Chișinău a votat unirea Basarabiei cu România, afirmând un adevăr istoric incontestabil, acela că locul nostru este împreună!

În toți acești ani am traversat, și noi, și frații și surorile noastre din Basarabia*

În contextul ședinței

, momente extrem de grele, care ne-au făcut atât de mare nedreptate, au adus o suferință cruntă și au încercat să ne dezbine. Însă, în ciuda lor, am demonstrat și continuăm să demonstrăm că familia românească este cu mult mai puternică și că locul nostru este unul singur: împreună!

Anul acesta, ziua de 27 martie a fost și va rămâne pentru totdeauna încununată de evenimentul istoric petrecut cu o săptămână în urmă și care constituie un moment definitoriu pentru identitatea noastră comună românească*, și anume promulgarea legii prin care limba de stat a Republicii Moldova este cea română*, care arată încă o dată puterea și credința uriașe în marele nostru vis național.

Nici că se putea o modalitate mai bună de a marca unirea Basarabiei cu România petrecută în urmă cu un secol. Nici nu se putea o reiterare și mai mare și o reafirmare a unui adevăr care, în ciuda oricăror vicisitudini și obstacole, ne spune tuturor același lucru: că suntem și rămânem o mare familie, cu aceeași identitate, aceleași dorințe și că unitatea pe care noi o purtăm în inimi și în suflet, de-o parte și de alta a Prutului, este la fel de puternică ca acum 105 ani.

Și cred că actul istoric petrecut de curând în Chișinău trebuie recunoscut și valorizat de acum încolo pe măsura însemnătății sale pentru identitatea noastră comună.

Am fost, suntem și vom fi mereu aceeași mare familie pe care greutățile nu fac altceva decât să o întărească și mai tare, pentru a fi mai unită ca oricând.

De aceea, astăzi și mereu, consider că mesajul de la 27 martie 1918 este și trebuie să rămână reper și prioritate* a ceea ce însemnăm ca neam și țară:

„Republica Democratică Moldovenească, Basarabia, în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria... în puterea dreptului istoric și a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna, se unește cu mama sa, România.”

voce proprie

Marker

Cadru

Apelul este universalizabil la nivelul întregului neam, vizând binele comun al identității naționale.

„identitatea noastră comună românească”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de grupuri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Referință inclusivă la un grup, fără a fi însă o recunoaștere a legitimității unui out-group politic.

„frații și surorile noastre din Basarabia”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de cereri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul susține o cerere/eveniment fără a angaja cereri opuse; atitudine neutră.

„promulgarea legii prin care limba de stat a Republicii Moldova este cea română”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de contraargumente· 0

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul ignoră orice contraargumente, concentrându-se exclusiv pe discursul omagial.

„în ciuda tuturor greutăților istorice”

În context ↑

Calitate deliberativăpolitică constructivă· positional

Vocevoce proprieMarkerCadru

Discursul este o declarație politică de susținere a unui ideal, fără a propune o alternativă sau mediere.

„consider că mesajul de la 27 martie 1918 este și trebuie să rămână reper și prioritate”

În context ↑