Ioan Munteanu

„Împrumutul de la FMI nu ne scapă de griji”

Cu toate că România nu a îndeplinit în totalitate condițiile impuse, conducerea Fondului Monetar Internațional a aprobat acordarea celei de-a doua tranșe de împrumut în valoare de 1,865 miliarde euro.

Se știe că țara noastră are un acord stand-by cu FMI pe doi ani pentru 12,95 miliarde euro, iar pachetul total de finanțare de la FMI, Uniunea Europeană, Banca Mondială și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare va ajunge la 19,95 miliarde euro.

Deși prima tranșă de 5 miliarde euro a intrat în rezerva băncii centrale în luna mai, dificultățile economice sunt atât de mari, încât se pune în discuție însăși plata pensiilor și a salariilor bugetarilor. Astfel, pentru ca aceste drepturi să fie achitate la timp, Guvernul a fost nevoit să aplice soluția referitoare la cele zece zile de concediu neplătit pe care angajații din instituțiile publice ar trebui să le ia în vederea reducerii cheltuielilor de personal. Puțin, dar bine.

În continuare, Guvernul încearcă să mascheze situația dezastruoasă în care se află bugetul de stat sacrificând investițiile și balanța de plăți externe dar, în același timp, acumulând datorii uriașe pe care vor trebui să le suporte actuala și viitoarele generații. În conjunctura generată de criza economică, veniturile bugetare au scăzut, inflația a crescut, puterea de cumpărare a leului s-a diminuat, iar datoriile la bugetul general consolidat au crescut cu aproape 500 de milioane de lei în primele șase luni.

Cu toate că președintele Băsescu și premierul Boc vorbeau de „centura de siguranță” pe care aceste împrumuturi trebuie să o asigure, repartiția fondurilor pare să rămână deficitară în continuare. Și, astfel, nu e de mirare

hotărârea guvernului ca și o bună parte din cea de-a treia tranșă de împrumut să fie dirijată tot spre plata pensiilor și a salariilor și asta din cauză că cheltuielile publice cu salariile au reprezentat cel mai mare exces din ultimii ani, creșterea fiind de la sub 6% la 9,5% din PIB. De asemenea, în ultimii ani au fost angajate peste 400.000 de persoane în sistemul bugetar fără a fi absolută nevoie, ceea ce a generat cheltuieli nejustificate, așa cum a apreciat și reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu.

Potrivit datelor BNR, de la preluarea mandatului de către Guvernul Boc, creditul guvernamental a crescut exploziv, iar autoritățile sunt incapabile de a gestiona în mod corect bugetul. În mod normal, Guvernul ar fi trebuit să adopte unele măsuri dure, chiar nepopulare, de redresare, dar ele au fost amânate, cel puțin până după alegerile prezidențiale.

Cum și când vor fi rambursate aceste împrumuturi colosale? Indiferent de ceea ce se va întâmpla în domeniul fiscal, creditele vor trebui returnate și tot contribuabilii vor fi cei care le vor plăti. Dacă la dificultățile financiare extrem de grave adăugăm instabilitatea politică și numeroasele probleme sociale, este clar că avem în față cea mai sumbră imagine a României din ultimii ani, dar și de viitor.