Silviu Nicu Macovei

„În an electoral decisiv, România poate fi factorul de stabilitate al Europei”

Anul 2024 va fi un an decisiv în mod fundamental pentru viitorul Europei și, îndrăznesc să spun, al modelului de stabilitate și bunăstare ce a funcționat vreme de mai bine de 60 de ani! Inutil să reamintesc faptul că România, ieșită din marasmul economic al anilor ʼ80–ʼ90, a visat la acest model social, politic și economic până când, în 2007, am reușit să fim membri ai Uniunii Europene, moment în care dezvoltarea economică a țării noastre a atins un nivel fără precedent în istoria sa!

Totuși, Europa se confruntă în acest an electoral ce ne bate la ușă cu o amenințare fără precedent – pericolul populismului extremist și radical. Este o combinație cu adevărat explozivă între discursuri naționaliste, dar cu accent de izolaționism internațional și radicalizarea oricăror opinii, adică lipsa flexibilității necesare unei diplomații internaționale. Este suficient să vă amintesc de cazul extrem de astfel de „rigiditate” al Coreei de Nord și dezastrul economic și umanitar în care trăiește acea populație!

Ei, bine, tocmai „bătrâna Europă”, leagănul democrației antice și moderne, se află sub amenințarea reală a populismului extremist. Vedem astfel de mișcări nu doar în țările mai modeste economic ale UE, ci inclusiv în țările puternice, în Italia, Germania, Franța, să nu mai vorbim despre Polonia, Ungaria, Slovacia. Și, apropo de ultima dintre cele sus-menționate, un fost premier extremist a revenit la putere după 5 ani, în urma câștigării alegerilor. Acum, în Slovacia se află la putere un partid cu un premier prorus și antioccidental. Prima țară care l-a felicitat a fost Ungaria.

Explicațiile pentru acest val de naționalism extremist sunt multiple și îi preocupă intens pe sociologi și politologi deopotrivă. Problemele economice cum ar fi inflația, stagnarea economică, prețurile prohibitive la locuințe, mașini sau chiar studii lovesc adânc, în principal în populația tânără*, și așa tot mai restrânsă pe „bătrânul continent”, dar și în clasa mijlocie europeană, care în ultimii ani a resimțit profund scăderea puterii de cumpărare. Totodată,